Septuaginta 1. Geneza - Exodul - Leviticul - Numerii - Deuteronomul

SEPTUAGI GENEZA. EXODUL LEVITICUL.NUMERII DEUTERONOMUL

I I

Jfl

Volum coordonatde: CRISTIAN BADILITA FRANCISCA BALTACEANU MONICA BRO$TEANU DAN SLU$ANSCHI in colaborarecu pr. IOAN-FLORIN FLORESCU

Studiuintroductiv Ce esteSeptuaginta(LXX)? Septuagintaa fost consideratAinilial versiuneain limba greaci a primelor cinci c64i ale Bibliei ebraice,adicda Pentateuhului. Ulterior, denumireas-a extinsasupratuturor c64ilor Vechiului Testament.Legend4 transmisAnoud de Scrisoarealui Aristeesgi de Philon din Alexandria(a se vedeamaijos), spunecA traducerearespectivaa fost operacomunAa gaptezecisau,dup6 o altd varianti, a gaptezeci9i doi de inlelepli evrei, alegicdtegasedin fiecare trib, 9i cd ea s-arealizatla Alexandria, in secolulal IIl-leai.H. Aceastatraducerenu trebuie izolatade contextulsocial,cultural,politic al epocii.Ea formeazAun capitol- ce-i drept,privilegiat,intrucatestevorba de ins6ti CarteaSacr6pentruevrei gi, ulterior, pentrucre$tini- din bogata literaturAiudeo-elenisticace include, printre altele, opera lui philon din Alexandria,,Scrrso area lui Aristeas,Psalmiilui Solomon,oracolelesibiline. cronicilelui Flavius Iosephusetc. PanAla inceputulerei cregtineevreii folosescSeptuaginta17rdurmi de suspiciune.Respingerea ei se maniiest6o datd cu aparifia cregtinismului.in secolul I d.H. rabinii stabilesccanonul Bibliei ebraice,sensibildiferit de versiuneaoferitdde Septuaginta(celebrul ,,conciliu" de la lamnia). Adversitateadintre cele doud religii surori iudaicd qi cregini - are drept consecinfAinmullirea traducerilorcdt mai aproapede originalul iudaic,ca replici intenfionatela versiuneaSeptuagintei. Cunoa$temcele mai importantetraduceriulterioaredin Hexapla intocmita de Origen,un fel sinopsApentruVechiul Testamentcre$tin(prescurtatVT). Hex.aplapuneain paralel,pe gasecoloane,urmdtoareleversiuniale VT: l) ebraic6,2) ebraici in caracteregrece$ti,3) versiunealui Aquil4 4) versiunea lui Symmachos,5)Septuaginta,6) revizuirealui Theodotion.Aqadar, cum afirmd Alfred Rahlfs,Origen dispuseseintr-o ordine ,,descrescAtoare" versiunile VT, cobordnddinspre originalul ebraic (limbi pe care el nu o cunogteadecetfoarte sumar),prin traducerilead verbum(ale lui Aquila 9i Symmachos)$i pan6 la traducerilemai libere (Septuaginta$i Theodotion,

l0

STUDIUINTRODUCTIV

ultima fiind, de fapt, o revizuire a Septuagintei).DupI Origen, Septuaginta s-a mai bucuratde doui revizuiri: aceeaa presbiteruluiLucian, intemeiediscipol Parnphilos, din Antiohia,9i a palestinianului torul gcoliiexegetice al lui Origen $i maestrual lui Eusebiual Cezarcet.Cele doud revizuiri a doudgcolidiferite.Revizuirea exprimdviziunileteologicefi hermeneutice lui Luciantindesd clarificepuncteleobscure;ceaa lui Pamphilosestemai ,,ezoterica",pastrandobscuritatile,interpretateca atarede catreOrigen sau de alli P&inti ulteriori. Mdrturii antice despre traducereaTorei in limba greacd

i

i;

i

:i

g

Il

a) Scrisoarea lui Aristeas cdtre Philokrates Specialigtiiezita in a data cu precizieScrisoarealui Aristeas(sau pseudo-Aristeas).Intervalul in care se poateinscrie compunerea(cici e vorba de laolaltda mai multor fragmenteseparate) adunarea fi publicareaei estecuprins qi intre anii 300 i.H. 100d.H. Autorul,dupdcum afirmdAndr6 Pelletier,a fost cu sigurantaun evreu de limbd greacdapa(inand numeroaseicomunitaJidin Alexandria.Desprece ne vorbe$teScrisoarea?Despretraducerea Pentateuhuluidin ebraicain greac6,pe o insuli de lAng6Alexandria, in wemea lui Ptolemeual ll-lea, regeleiubitor de arta 9i culturd,intemeietorul celebreibibliotecigi al nu mai pulincelebruluiMusaion.Aristeasdescriein amenuntprietenuluiPhilokratestoateetapelerealiz6riiacesteioperemonumentale.Demetriosdin Phaleronii prezintAlui Ptolemeuproiectul traduAristeasintervinepe Regeleigi di imediatconsimFmentul. ceriirespective. ldngi rege pentru eliberareaiudeilor inrobili de c6tre PtolemeuI cerete aprobatdfara ezitare.AcelagiPtolemeu,adevdratulprotagonistal epistolei, dicteazdapoi o scrisoareadresatdMarelui Preot din lerusalim,Eleazar,in vrednici care-lroagdpe acestasA-i pune la dispoziliegaptezecide cdrtr"rrari pentru inliptuirea traducerii trib) (cate iase, precizeaz\.textul, din fiecare Legii iudaice.Ambasada- alcdtuitddintr-un anumeAndrei, gArzide corp 9i Aristeas insugi - pleacAspre Ierusalim. Eleazar indeplinegtetoate rugAde invdtativin la minlile lui Plolemeu.E coplegitde daruri.Cei gaptezeci lor. Autorul in cinstea Alexandria.Regeledd un banchet tine cu tot perfecti intre dinadinsul sa demonstrezecd religia iudaicd este o sintezA religia universal6qi filozofia greacA.Trei zile dupd banchetinleleptii sunt transportalipe o insula linigtita Si incep lucrul. De aici incepegi traducerea de mai jos, realizatddupa textul grec stabilit de Andrd Pelletier(Sources 89. 1962). chrdtiennes

i

$ !

l.! j

!

STUDITIINTRODUCTIV

II

301 Dupd trei zile Demetrios(din Phaleron),ludndu-i 9i ducAndu-ipestecele Saptestadii de mare pantrla insuld,duptrce i-a trecut podul Si au inaintat cdtre latura dinspre nord, ii aduni intr-o locuinfd pregatitachiar langn tarm (sala$ minunat ti tare linittit!), ii imbie pe acei oameniinlelepfi sa purceaddla realizareatraducerii.[$i le spunecl] daci vor aveanevoie de ceva,sa binevoiascd s5-i cear5.302 Iar aceia lucrau pundnd [versiunile fieclruia] de acord prin confrunliri. $i ce era scrisin urma punerii lor de acord,era apoi copiatde ortle Demetrios.303 Adunarealor linea pen{ la ceasulal noullea. I)upa care erau lasali sa se ingrijeascdde ale trupului, toate cate le cereaufiindu-le oferite din beltug.304 Altceya: in fiecarezi, Dorotheosle pregdteaaceleagifeluri de m6ncarecu ale regelui,cici agaprimiseporunca.Tot in fiecarezi, o datacu zorii, ei se infdligau la palat fi, dupi ce-l salutaupe rege, erau lasati sA se intoarcAla sdlatul lor.305 Curatindu-9imdinile in apamirii pi rugandu-selui Dumnezeuobiceiul tuturor iudeilor , se inhamau iar69i la citirea $i lEmurireafiecarui lpasajdin Scriptura].306l-am intrebatqi despreaceasta,anume,de ce iqi spald m6inile in timp ce se roagd?Iar ei mi-au explicat cl e o marturiecum cA n-au facut nici un rdu. Cdci toataputerealde a fdptui ceva] se afla in mdini. Ei legau toate cele, in chip frumos ti sfant, de dreptateti de adevdr.307 Dupa cum am spus, in fiecare zi se adunauin locul acela tare plaqut, deopotrivalinittit li Iuminos, gi lucrau ce ayeau de lucrat, Se lntamplA a$a incet tdlmdcireafu ispravitain gaptezecigi doudde zile, ca qi cum ar fi fost stabilit dinainte.308 La smrSit,Dcmctrios,adunandtoatd comunitateaevreilor in locul unde se infipluise traducerea,o citi tuturor in prezenlatdlmtrcilorilot,care se bucurari de o caldi primire qi din parteamullimii, ca unii ce f6cuserdun marebine. 309 La fel l-au intempinatgi pe Demetrios,rugandu-lsetrimite ii cipeteniilor lor o copi€a intregii Legi.3l0 Dupa ce s-au citit sulurile,preolii,cei batranidin grupul talmicitorilor, $i, din parteacomunita,tii[evreie$tidin Alexandria],conducitorii mullimii, au zis: ,,Fiindcdtraducereaa fost fhcutAin chip frumos Si sfant ti cu toati luarea-aminte, e bine ca ea sd rimena aqagi si nu suferenici o schimbare." 3l I Cuvinteleacesteaau fost insotitede aclamaliiletuturor. Apoi au cerut sa se rosteascdun blestem,dupAobiceiul lor, impotriva oricui s-ar apucasAschimbe Lucru foarte bun pentru a-l pastrain lextul, fie lungindu-I,fie prescurtrindu-I. veci neschimbat.312CAndaflA de toate acestea,regelese bucurtrnespus. Socoteaca lucrareafusesedusi la indeplinire cum nu se puteamai bine. I s-a citit ti lui intregultext ti a ramasuimit de in;elepciunea Legiuitorului. l-a spus lui Demetrios:,,Cum de nici un istoric ori poet nu pomene$tede carteaaceasla atat de veche $i desavAr;ita!?"313 Demetriosi-a raspuns:,,Pentruca Legea aceastae sfanti 9i vine de la Dumnezeu.Unii, care s-au atins de ea, au fost pedepsilide Dumnezeu;i s-au lasatpdgubagi."3l,l lDemetrios]a mai spuscd l-ar fi auzit pe Theopompzicdndc6, atunci cAnda vrut sApovesteasaiun pasaj destulde lunecosdin traducereaLegii, mintea i-a fost zdruncinatamai bine de treizeci de zile; 9i ci, intr-un momentde potolirc, l-a rugat pe Dumnezeusd-i

I STUDIUINTRODUCTIV

12

dezvtrluiepricinanenorociriicarese abatuseasuprf,-i'315 lar dupl ce, printr-un vis, i se arattrce pricina era faptul de a fi dorit, ln chip necugetat,sa aducl inainteaoamenilorsimpli lcuvintele dumnezeie$ti]el se astemparati astfel i9i redobdndisanltatea[minfii]. 316,,Am aflat", mai zicea el,,de la Theodotes, autor de tragedii, cA $i acesta,vfand sd puna odataun pasajtradusdin Biblie intr-o piesade-a lui, s-a alescu glaucomla amdndoioahii. Cand $i-a dat seama de unde i se trtrgeanenorocirea"s-a rugat la Dumnezeumulte zile la r6nd gi ata s-ainsanatotit."(traducered€ CristianBddilila) b\ Philon din Alexandria Al doilea autor care povestelte episodul traducerii, precum Si instituirea unei sirbbtori speciale, care sa comemoreze evenimentul, este Philon din Alexandria (aprox. 30 i.H.-45 d.H.), in Viala lui Moise II, 25-44. Philon a comentat integral Pentateuhul dupi versiunea Septuagintei, el insugi, ca eweu elenizat, avdnd cunogtinfe minime de ebraic6. Philon e un martor foarte prefios al versiunii grecegti a Torei, intrucdt, ata cum am vazul cel mai vechi manuscris al LXX ajuns pdnd la noi daleazb abia din secolul al lV-lea. in plus, exegeza philoniani, alegoricl 9i spiritualistA, a marcat in mod decisiv traditia exegetica patristica, multe solulii propuse de el regisindu-seulterior la Clement din Alexandri4 Origen, Eusebiu sau Capadocieni.' Iatd gi motivul pentru care, in aparatul de note exegetice al traducerii noastre, am dat un spaliu exfem de amplu acestui reprezentantde vdrf al iudaismului alexandrin elenizat. Dar iatd si mirturia lui Philon: 25 Faptul cI sfinlenialegiuirii noastrei-a uimit nu numai pe evrei, ci 9i pe toate celelalteneamuri,reieseclar din cele spusemai inaintc, dar qi din cele ce vor urma.26 Odinioarl, legile erauscrisein limba chaldeeani(ebraicd- n.tr.) 9i au ramasaia, lhra sa-qischimbegraiul, multa vreme,pdnd nu ;i-au dezvdluitfrumuseleagi altor oameni.21 Dar cand,p n exerailiulneintrerupt,de zi cu zi, ti prin practicacredincioqilorele au ajuns cunoscute9i de ceilalii, ducdndu-li-se vesteapretutindeni- clci un lucru de pret, chiar dacl din invidie este lasatin umbrdo bucatf,de vreme,prin voia firii stralucettedin nou, la momentulcuvenit - cadvaoameni,considerdndcd nu se cuvineca legile sa fie studiatenumai de o parte a neamuluiomenesc,adicl de citra barbari,iar grecii str fie cu totul lipsili de ele, 9i-au indreptatg6ndul spre traducerealor. 28 Cum lucrareaera lnsemnata9i de folos obttesc,nu a fost incredinlataunor particulari,nici unor magistrati,caresegtrseaudin bel$ug,ci unor regi,iar dintreregi,celui mai invdtat L Despre subiect, c/ imponanta lu$are a lui D. Runi4 Pfrtlo in Early Christian 1993. Literature.A Survey,Assen-Minneapolis,

{

d

g

3 ;

STUDIUINTRODUCTIV 29 ftolemeu, supranumitPhiladelphul,era al treileadupi Alexandru,cuceritorul Egiptului, dar, prin virtulile sale, [se afla] in frunreatuturor, fiind cel mai de seami nu numai dintre cei din vremeasa, ci chiar dintre toti aei ce-auexistat vreodatain vechime;chiar gi acum,dupaatateageneratii,ii slavescfaima multe marturii fi monumente- dovezi ale mdrinimiei sale presirate prin oraqe gi liDuturi; astfelincat de la el se trage denumireaproverbial6de,,philadelphice,, dala unor ambilii supraomenegti ti unor construclii uriage,30 Pe scurt, pe cat era casaPtolemeilormai presusde toatecelelaltedinastii,pe atdtgi philadelphul era de neintrecutprintre Ptolemei.3l Aeestaesteomul care,cuprins de zel gi pasiunepentru legiuireanoastr6,s-a gandit s5 o tleacAdin limba chaldeeantr in cea greaca$i indata a trimis soli la Marele Preot 5i rege al ludeilor - cAci era unati aceeagipersoand inf4igendu-i proiectulgi indemndndu-lsAdeaga,dupa destoinicie,traducdtoriai Legii. 32 lar Marele Preot, nespusde inc6ntat,oe buni seamA,gi socotindcA nu fird voie dumnezeiasctr s-a apucatregelecu atata ravnAde o asemenea treabd,ii alegepe cei mai invalali dintreevreii din preajma s4 pe cei care pe fangaeducatiaQ)aideia)strdmoteasca o mai primiserdii pe ceagreaci, gi ii trimite bucurosla rege. 33 Ajungand acolo, acettia sunt primili cu mare ospitalitate,la randul lor cinstindu-$igazdacu vorbealese!i magulitoare.Regeleprins€a le cercetaascuiar ei rdspunfimeamintii, punandfieciruia inlrebAri,nu obiSnuite,ci nea$teptate, deau prin apoftegme,scurt gi Ia obiect, cici nu era momentul potrivit pentru lungi discursuri.34Duptraceastiexaminares-aupus numaidecAtpe treabaspre a-ti duce la indeplinire nobila misiune Si, dupAce au cantdritimpreundcat de anevoioasAera sarcinade a traducelegile profetite prin oracole,f6ri a putea taia, adiuga sau schimbaceva, ci respect6ndintocmai forma qi modelul originar, au pomit in cdutareacelui mai ferit loc din imprejurimi, in afaraora$ului. Cici locurile din interiorul zidurilor, populate au tot soiul de fApturi, erau suspecte din pricinabolilor,a mo4ilorli a nelegiuirilor sAvartite de cei s6nAto$i. 35 In fala Alexandriei se afltr insula Pharos,al carei cot ingust se intinde spre orag, fiind inconjurat de o mare putin adancala l6rm, cu apejoase in multe locuri, astfel incat vuietul rasunatoral valurilor se potolegtepeni atinge plaja. 36 Socotindctr din toate imprejurimile acestaera locul cel mai potrivit pentru a-9iafla linittea $i singuratatea $i pentruca sufletulsolitarsAintre in comuniune (honilesai) cu Legea, [traducitorii] s-au instalat pe insula 9i, luand CA4ile Sfinte, Si-auindreptat,cu ele, mdinile spre cer, rugdndu-selui Dumnezeuse-i ajute si nu deagre$in incercarealor. Iar EI le ascultArugAciunea, ca nrareparte, ba chiar intregul neamomenesc,sAse poattrfolosi, pentrua-li indreptaviala, de aaesteranduieliinlelepteSi deslvargite. 37 Retrigdndu-seagadarintr-un loc ferit, neavandpe nimenialtcinevain preajma decAtelement€lenaturii (pdment,api, aer, aer)desprecareurmausA,,hierofantizeze" la inceputul CA4ii Cenezei- cici Legile incep cu facerealumii - ca s$penili de un spirit divin, ei prind a profefi, nu fiecarecu vorbelesale,ci toli

I

,{

14

STUDIUNTRODUCTIV cu acelealicuvinte $i expresii,ca gi cum in urechiletuturoraar fi rtrsunatglasul unui sufleurnevdzut.$i, cu toateacestea,cine nu ltie cI orice limba 38 - 5i mai cu seami cea greaca- are beltug de cuvinte ti ca aceeagiidee poatefi exprimati in mai multe feluri, prin schimbareatermenilorgi prin parafraza,potrivind candun cuvenl candaltul. Ceeace, se spune,nu s-alntamplatcu Legeanoastr5, ci, pentruaceea$iidee (eis taulon),sensurileproprii ale cuvintelorgrecetti s-au perf€ct cu potrivit cu sensurileproprii ale cuvintelor chaldeene,acordiAndu-se in dialectici, noliunile lucrurileexprimate.39Aia cum,credeu,in geometrie $i Ia bun inceput aceea stabilita de valmAlag d€ interpretlri, ci nu suporta un gasit pare-se, au cuvintele tot astfel, ace$ti rtrmaneneschimbat4, 9i [traducatori] potrivite cu realitalileexprimate,singurele$i celemai in misura sa le redeacu o claritatedesavar$ita.40$i iata dovadacea mai evidenti: daca ni$te chaldeeni care au invalat limba greaci sau grecii care au invatat-o pe cea chaldeeani citescceledoua scrieri- ceachaldeeand fi ceatradusi in greaca- ei rdmanmuli de admiratrie$i li se inchini amdndurora,cinstindu-leca pe ni$tesurori saumai degrabaca pe una gi aceeaqiscrierein continut ti in formii iar pe traducAtori nu-i numescastfel, ci hierofanli ii profeti, pe ei, cdrora,datoritajudecalii fara pate,le-a fost dat sainaintezeimpreuni au duhul preacuratal lui Moise. 4l De ac€ea,pandin zilele noastre,in fiecarean au loc o sirbatoareqi o adunare solemnape insulaPharosaltre carese imbarcanu numai evrei, ci gi o mullime de alfi oameni,spre a cinsti locul unde traducereaa iegit la lumin[ 9i spre a-i mullumi lui Dumnezeu pentru aceastastravechebinefacere,ramasAmereu tAn&a.42 Dupa ce inalfi rugi $i aducmulfumiri,unii ili intind corturilepe plaja, impreundcu rudelegi allii se intind direct pe nisip, sub cerul libcr, 9i ospdteaza cu prietenii, socotind acest promontoriumai somptuosdecat palateleregetti. 43 Iata cat de invidiate 9i ravnite se arat6Legile, deopotrivain ochii oamenilor de r6nd si ai conducttorilor;iar aceastacand,de multa vreme,neamulnostrunu mai estedeloc prosper;firesc ar fi ca ceeace-i legatde un neamaflat nu tocmai la apogeulputerii salesd rlmdnd oarecumln umbrtr.44 Dar, daci s-ar deschide o zare mai luminoasi, cu adevarats-ar vedeao mare schimbare!Caci eu cred ce, parasindu-$iobiceiurile proprii 9i ludndu-qirimas bun de la stramoti, toti s-ar converti la Legeanoastr6.Legile, stralucindimpreunacu poporul [evreu] intr-o soartainfloritoare, vor umbri toate qelelalte[neamuri], precum soarele, rasarind,un]bregtestelele.(traducerede SmarandaBadilila)

Septuagintei Continutul cuprindetrei tipuri de texte.in raponcu canonulBibliei ebraice: Septuaginta l) c64ileBibliei iudaicetradusein greacdcu variante,omisiunigi addugiri (mai alesin Estergi Daniel);

i

d

!

$

i

STUDIUINTRODUCTIV

15

2) c[r!i ce nu aparfinBibliei iudaice(dar care presupunun original ebraic sau aramaic) fi care sunt in canonul cregtin (cele numite indeobgte .,,deuterocanonice"); 3) ce4i apocrife: de$i citate de Pirinfii Bisericii, ele n-au fost primite in canonuloficial. Precizdmc5, spredeosebirede traditiaiudaic6,undecadle Pentateuhului sunt numite dupd primul cuvant cu care incepe fiecare,traduc6toriiBibliei in greacdau dat titluri reprezentative, adicd legatede con{inutulnarativ al fiecdruitext. Septuaginta, devenitABiblie ,,oficial6"a Bisericilorortodoxe,cuprinde cincizeci$i trei de ce4i (unelesuplimente) in ordineaurmdtoare, dupAeditia lui Alfred Rahlfs: |. Legislalieti istorie Geneza Exodul Leviticul Numerii Deuteronomul Iisus/losua Judecatorii Ruth Cele patruc6rfi ale Regilor: | 9i ll=Samuel;tll 9i IV=Regi Paralipomene l,ll (Cronicile) Ezdra I Ezdrall (Ezdra.Neemia) Ester Iudit Tobit MacabeiI,ll,lll,lV 2. Poeli Siprofeli Psalmii Odele Proverbelelui Solomon Ecleziastul CantareaCent6rilor

t6

STUDIUINTRODUCTIV

Iov lui Solomon inJelepciunea lui Sirah inlelepciunea lui Solomon Psalmii in ordineaurm[toare: Cei doisprezeceProfeti Mici (Dodeka-propheton) Osea,Amos, Michea, Ioel, Abdia, Iona' Naum, Habacuc,Sofoni4 Ageu' Zaharia, Malachia Isaia Ieremia Baruch Pl6ngerile Scrisoarealui Ieremia lezechiel Suzana Daniel Bel qi Dragonul

Bidilil6 Cristian

O traducereproveniti din iudaism Vechimea coloniei evreiefti din Alexandria, revendicatd de Flavius Iosephus, este confirmata de inscriplii funerare din necropola de la El-lbrahioniyeh,datandde pe vremealui PtolemeuI Soter (305-282)fi a fiului siu, Ftolemeual ll-lea Philadelphul(289'246).Trei suntin aramaicd, celelaltein greac6.intt-adev6r,comunitateaevreiasci,agacum o dovedesc pentru ea o limbA moartd' 9i papirii, deveniseelenofonb,ebraica fiind Membrii ei eraurdspdndiliin Egipt, dar numtuullor 9i gradulde aculturatie erau semnificativela Alexandria,importantl6ca9al culturii grecesti:in jur .de 180.000dintr-un total de 300.000,c\ tot cu chora (,,terencultivabil din jurul oragului"),cifra raportatAla o populalie globald a Egiptului de vreo 8 milioane,potrivit unei estimaripreluatede J. Mdldse-Modrzejewskilntegrarealor paresd fi fost bund;acelagilucru se poatespune9i despregradul lor de triire religioas5:l6ngdAtexandria,la Schedia9i la Krokodilopolis,in din secolulal IIIlea i H', Fayum,au fost gdsitedou6dedicafiisinagogale (proseuche)9i de rugdciune de locurile iar Philon va vorbi adeseadespre

t

STUDIU INTRODUCTIV

17

invitaturi (didascalia) reprezentatede sinagoglla Alexandria (Contra lui Flaccus 41,45,cf. fiala lui Moise ll,216). Daci ar fi sAd6m crezareScrisorii lui Aristeas Si Vie\ii lui Moise, scrise je Philon, potrivit consensuluistabilit intre cercetdtori,traducereaprimelor cinci cd4i ale Bibliei noastre(Pentateuhul)a fost infaptuita la Alexandria, sub Ptolemeual Il-lea Philadelphul. Faptulcd traducdtorii ar fi fost trimj$i in misiune din Palestina,precum gi rdstimpul9i imprejur6rile,cu adevdrat miraculoase,ale traduceriini se par putin plauzibile.Cercetatoriiseintreaba caresuntmotivelerealizftii ei? Mai mulli savanlidau crezarevechilor mdrjuridice.2Dar au fost invocategi turii gi evocdo iniliativAregal6,din ragiuni motiveliturgice3saueducativea, ba chiarde ,,prozelitism": oarephilon nu evoceatractiaexercitataasuprapdg6nilorde sdrbatoarea ce aniverseaziincheierea traduceriiBibliei gi propriile-isperanfe de convertire a neamLrrilor? Poateca traducerea a rdspunsunui dublucurent,venit din parteaputeriiregale gi a comunita{iievreiegti.Numai acestuiprim bloc de traducerear trebui,in mod riguros,sa-i rezervAmnumelede Septuaginta, operi dus6la bun sfdrgit, potrivit Iegendei,de gaptezecipi doi saugaptezecide traducdtori. Dar, de fapt, traducereain greacda cA4ilor biblice a continuatpendin epocacregind.Se parec6 in jurul anului125d.H.,Aquila,un prozelitevreu, a tradusliteralEcleziastul. Nici Alexandrian-a fost sinsurulcentrude traducere.in Palestinas-au tradus,cred cercetdtoriimoderni,Ruth, trster, Cintarea Cdntirilor, Pldngerile,prima carte a Macabeilor.Potrivit prefefei Ecleziasticului, un evreualexandrinoriginardin Palestinaa tradus,dupd 132 d.H., opera redactatdde strdbuniculsAu,Ben Sirah, c6tre 180 i.H. in sfer9it,caracterultraducerilorestefoartevariabil,candliteral. c6ndliber. AceastaversiunegreacAe transmisAde documenteimportante- papiri iudaici, apoi cregtini,manuscriseunciale(Alexandrinus,Vaticanus,Sinaiticus), manuscrise in minuscule,mai recente.Marlorii indirectisunt,Ia rdndullor, pre{ioqi:Philon,FlaviusIosephus, Noul Testament $i Pirintii Bisericii.

2. J. Mdldse-Modrzejewski, ,,Uneloi pour les Juifs d'Egypte",in Les Juifs d,Egpte, Paris,1991,pp.84-101. 3. H. St.Thackeray, TheSeptuagint andJevish Worship,Londra,1921, 4. S. Brock,,,ThePhenomenon of Biblical Translationin Antiquity",in Studiesin the Septrag,2l,New-York,l9'l4, pp. 4l-571,

l8

STUDIUINTRODUCTIV

Mo$teniri cre$tine CunoscutaSi apreciatdin cercurile evreiegti elenofonepanA la sfartitul secolului I d.H., aceastaversiune a exercitat o influen{a rnajord abia in s-a mediulcrestin,devenindBiblia Bisericii.Pe de altb parte,Septuaginta Se in Occident. in Orient aflat Ia origineaa numeroase,,versiuni-fiice" 9i georgiand, cunoscversiunisiriace,copte,etiopiene,armene,o versiune plecandde la cea armeani, versiuni arabe,o versiunegotica,o alta in slaa fost tradusdde,,vechilelatine" vona. Chiar $i in Occident,Septuaginta (primeletraduceriin latinaale Bibliei), a cirot versiuneafricana,folositi de Sftntul Ciprian, ne estecunoscutaincepandcu anul 250. Cu toate acestea,Vulgata lui leronim (419 d.H.), urmarinda.ea veritcts hebraica,va inlocui, incep6ndcu secolulal VIIJea, ,,vechilelatine" 9i va deveni textul de referinld in Occident. Dar incb din secolul al XVI-lea, inainte ii dupd Conciliul de la Trento, care reafirmd autoritateaVulgatei (1546), editiile savanteale Septuaginteise succedd,precum Poliglota CardinaluluiCisneros(1514-1521),Biblia Sixtind (1586), Poliglotalui lucrdlileeruditedin secolulal XVIII-lea (1798, Walton(1657),preceddnd Hohnes-Parson),ce au constituit preludiul marilor proiecte modefne, in cursde realizare. precumediliacriticdde la Gdttingen, textul ei, incepdndcu secolulal XIXlea, studiileprivind Septuaginta, papirilor in limba (cunoscuta mai binedupddescoperirea limba ,,colnun4"), procedeelede traducere,temeleii influenla ei s-au inmultit in toate tarile, fiind insolite de bibliografii mereu adusela zi (cf. S. Broch et al., \973; C. Dogniez,1995). LXX inseamnd,mai intai de toate, un ,,canon" mai bogat: Ezdra l, lui Solomon,Baruch9i ScriMacabeil-4, Sirah,Iudit,Tobit,inlelepciunea pAstrate in canonul iudaic. Mai mult, exista nu au fost soarealui leremia adaosuriimporlantela mai multe c64i canonice,ca de pilde in Ester9i in Daniel(Cintareacelortrei tineri, Suzana,Bel 9i Dragonul). Omniprezentdin viata creltind - in liturgie,cateheza,predicA"exegezAlimba Septuaginteia oferit bazelexicograficepentrugreacacregtinilor,fie c6 e vorba de transcrieri(,,heruvirni",,,mani", ,,sabat",,,Pagti"etc.), tie de traduceri(,,paradis",,,psalmi",,,acedia"depresivAa ascetului,,,isihia"etc.). deja incerclri de Cuvintelealesede traducatoriiaculturati,reprezentand ulterioareale PdrinlilorBisericii.De exegezA,au sprijinit interpretdrile pild6, echivalenlaintre YHIYH-'Adhdndy9i kyrios,,,Domnul",intre Elohim

j

:

I

STUDIUINTRODUCTIV

19

Si lreas, ,,Dumnezeu",va constituifundamentulspeculatiilorlui Philon 9i al infloririi lor la Pdrinliialexandrinigi capadocieni cu privire la Dumnezeul ,,creator",tfteos, 9i ,,stipdn al providenfei",kyrios. EvocareapAmantului ,,nevAzutgi neordnduit", traducdnd pe tohu-wA-bohudin Gen. 1,2, va indreptacu gandul pe cititorii evrei gi cregtinispre materiainformi. Omul fdcut ,,dupdchip 9i asemdnare" din Cen. 1,26-27va reamintitematica platoniciand a modelului9i a imaginii,a asimildriicu Dumnezeu, cu prilejul speculatiilor in jurul lui Hristos,imaginea Tatdlui,modelpentruom inc6de la crea{ie.,,Suntcel ce este",traducerea Ex. 3,14:,,Suntcel ce sunt",va avearezonanlepentruo inheagatradiJiea teologieimistice. Opliunile filologice, exegeticefi teologiceale Septuaginteiau fost luate in considerarecu mare atentiede cAtlecititorii cregtini.Din Septuagintase tragetema lui Hristos-Mesia, terminologiasa, mArturiilebiblice tradifionale, accentuate uneori de catre traducatoriigreci. in Cen. 3,15, textul masoreticpunein gura lui YI'IWH, care i se adreseazA $aryelui,urmatoarele cuvinte:,,Voi punedugmbnie intretine gi femeie,intresemintiata gi seminlia ei. El ili va p6ndi capul, iar tu ii vei pdndi c.1lc6iul."Textul grecesc,care folosegte un neu1ru,sperma, pentru ,,neam/semintie",continua cu un pronumede persoana a III-a,autos:,,EIiliva p6ndicapul,iartuii vei p6ndi cilc6iul", precizdndastfel un anun! mai personalal figurii mesianice.De asemene4speranlaeshatologic6e mai accentuat6uneoriin greac6.Psalmul 87,5, in ebraicd,vorbegtedespreun om izolat sau alungatintre mo4i, in Din acestpsalm,carene-arvorbi de HristoscoborAtin culmeadeznddejdii. Infern, liturgia reline expresiagreac6triumfbtoare,,liberintre rnor{i". Aceast6prezenldliturgice,mai alesa Psalmilorii a textelorprofetice,a oferit modele literare pentru creatiapoeticea Bisericii, modele de a ciror influentdnu ne dAminci bineseama. Primirea.respingereafi recuperareain mediile iudaice in mediile iudaice, primirea traducerii grecestia Pentateuhuluia fost la inceput entuziaste,cel putin la Alexandria.Scrisoarealui Aristeasii laudd exactitudineariguroasi; Philon, in a sa Viald a lui Moise, ii sLrbliniazd caragterulinspirat$i igi intemeiazi pe ea opera exegeticd,comentandanumite pasaje.FfaviusIosephus,in Antichitd1iludarce,evocdgloriosul precedent al traduceriiPentateuhului,pentru a-Sijustifica in prefatadorinta de a facecunoscuta strdiniloristoriaIsraelului.Iar in carteaa XII-a, povestegte el insugi, rescriind Scrlsoarealui Aristeas, cum PtolemeuPhiladelphula

:i

20

STUDIUINTRODUCTIV

ordonat sa fie tradusain greacaLegea evreilor. papiri gdsiti in regiunea Fayum atestartup6ndireaei in Egipt, a$acum fragmentegdsitela eumran gi la Nahal Hever o atestl in palestina.Anumite pasajerabinice par sa incfine cAtreo receptarefavorabili. Astfel, mareleMidraS al Genezei,refe_ rindu-sela Gen. 9,27: ,,gi Iaphetva locui in conurile lui Sem", il citeazape Bar Qappara(aprox. 200): ,,CuvinteleTorei s6 fie pronunlatein limba lui Iaphet (in greactr)in corturile lui Sem (printre evrei)." Iar Rabbi yudan (aprox.300) adaug6:,rA,stfelvedem c6 (principiul) traducerii isi afli temetultn I ora. Cu toate acestea,foarte curdnd,au fost efectuaterevizuiri ale Septuagintei (Pentateuhul$i c64ile urmdtoare),in scopul de a obtine o mai mare con_ formitate cu textul ebraicin curs de normalizare,ca, de pildd, Ia inceputul erei noastre,in Palestina,revizuireanumitdtaige (deoarececuvantulebraic gam, ,d,e asemenea",este sistematicredat prin aceastAparticule greacA). Cdtre 130 d.H., tot in Palestin4 Aquila, un prozelit, discipol al lui Rabbi Akiba, dA o versiune literald a Bibliei, in greac6,care, fiind ,,cvasiautorizatA",va cunoagteo impoftantddifuzare.Fragmentedin ea se gasescin Egipt, in Genizah(depozitul)sinagogiidin Cairo,in regiuneaFayum.in secolul al Vl-lea, Novella 146 a impdratului lustinian prescrie ca ea va puteafi cititAin sinagogi. Reticenlele lingvistice fatd de Septuagintaerau legate de reticenre religioase.Majoritateacitatelor biblice ale Noului Testamentplecaude la textul Septuagintei,urmarindsd dovedeascdfaptul ca Iisus era intr_adevdr Unsul,Mesia vestitde Scripturd.in polemicadinrreevrei gi cregtinieste bine marcati neiniredereaevreilor falAde Septuaginta, preferinlalor pentru versiunilemai apropiatede ebraicd-inDialogut cu Trifon al Sfantuluilustin (f 165),se observi cum interpretareaunui anumit versetdin Sepruaginta, prezenfaunui pasajmesianicin exemplarele Bisericii,absenlalui, spune Iustin,din celeale sinagogii,starnegte opozitiarabinuluiTrifon gi a alor sdi fafd de Septuaginta,ca fiind tendenlioas6in ochii lor. Astfel, pentru Isaia 7,14:,,Yoi9i invdtatiivottri afi pretinscd in profetialui Isaianu se spune: (lat5, fecioaraQnrthenos) va z6misli>, ci (latA, tanara (neanis in tradu_ cereafui Aquila)va zimisli 9i va nagteun fiD" (Dtql. 43;67_68:7l; B4..,. De asemenea,Trifon protesteazAimpotriva acuzatiilor lui Iustin care le reproseazAevreilor faptul cA ar fi scos din Scripturalor anumite pasale, precum in Psalmul 95, versetul l0: ,,Domnul a impArAlitde pe lemnul (crucii)" (Di al. 72-73).

STUDIUINTRODUCTIV

)1

S-a observat,de altminteri, faptul ci listele de modificari - reale sau imaginare- adusede SeptuagintaLegii (cf., de ex.,Talmudulde Ia Babiton, Megilla 9 a) contin mai multe referinfe la pasajecu interpretaricontroversate,ca pentruGen. 1,26:,"Sdfacemomul dup6chipulnostru...,'incare cregtiniivedeauun indemn adresatCuvdntului,evreii, ingerilor,potrivit lui Philon, sie insuqisauelementelor,dupdmirturia lui Iustin(Dial. 62). DevenitdVechiul Testamental cre$tinilor,Septuagintaa fost respinsdde cdtre ewei in favoareaversiunii autorizatea lui Aquila gi, pe masurace se afirma textul ebraicnormalizat(Massora,intre sec.al Vl-lea 9i al X-lea), in favoarea ebraicii, limbd sacr6. Sefer Tora I, 8 (sec. al III-lea) afirmd: ,,Scripturile nu trebuie sd fie scrise in greac6.$aptezecide invdtati din vechimeau scris Tora in greacapentruregeleptolemeugi aceazi a fost la fel de blestematA pentruIsraelprecumceain carea fost lZurit vilelul de aur, pentrucATora nu puteati tradusAintocmai." MoniqueAlexandre9i Olivier Munnich

,Grecitatea" gi buna ,,lizibilitate,,a Septuagintei Traducatorii Septuagintei aveaula dispozilie o limbi greacA aptAsa fie

l

utilizatApentru o traducere.intr-adevir, inainte de reactriaaticizantade Ia inceputulImperiului Roman,literaturagreacaputeafi citita in tot felul de variantelingvistice, fdrd ca un mod anumede exprimaresA se impund ca referinlaobligatorie.Era o limb6 deschisd,de o marediversitate,mai pulin rigidS, in ce privegte morfologia $i sintaxa, dec6t ne spun gramaticile noastrelcolaregi studiileasupralimbii oratorilorantici.Limba,,comund" a perioadeielenisticese mai bucurdincd de aceastisuplete.intinzdndu-sepe mai multe spatii geograficegi straturi sociale,ea poate adoptaintorsaturi dialectale,expresii ale limbii vorbite, intorsituri populare.Epocade mari migcari militare din timpul succesorilorlui Alexandru a favorizat impru_ muturi tehnice din dialecteletftilor str6b6tutede acesla.inscriindu-sein continuitateaformdrii cuvintelor in greacd,*ofud dispunede nijloace de sufixaregi mai cu seamdde prefixarecarefaciliteazdcreareade cuvintenoi, ugorde inleles plecind de la cele vechi. in plus, greacaare o lungAtraditie de utilizdrimetaforicecareo fac apt6sa imite limbajulplin de imaginial Bibliei. Pe scurt, greaca de care dispun traducitorii no5tri este o lirnbi

l l

I

i

t

I

STUDruTNTRODUCTIV

nefixatA,capabilAsA se adaptezegi s[ inoveze.Opliuneapentruo modalitate de traducereurmAndindeaproapetextul ebraic,posibilitateade a folosi o limbd supld qi bogatd,in sfiirgit, inteligenlatraducetorilor,iata tot atatia factori caresecombinApentrua da un text upr $i chiar pldcut la citit. Calitatea,,frazelor"rezulfi din literalitateaversiunii; ele se lipesc peste fraza ebraicd: adese4 acelali numar de cuvinte, in aceea5iordine, intr-o identitateritmict aproapeperfectA.Textul ebraic n-a fost transformatin lungi perioaded /a modegrecquelSeptuagintaare propriul ei stil, care este stilul ,,biblic" trecut in greacd.Fie cA e vorba de stilul narativ, legislativ, istoric, sapienlial sau chiar poetic, versiuneagreaca, chiar dacd pierde sonoritatile,nu denatureazd, in schimb,genurileliterareale ca4ilor biblice. de model decdt FArAa fi sistematicebraizanld,sintaxaei nu seindepArteazd pentru a asiguralizibilitatea frazei grecetti. Numdrul de semitismecare se intdlnescin ea 9i care, se spuneala un momentdat, jena lectura,se micloreaza pe mAsurace cunoattem mai bine textele din acea perioada. Septuagintase citette aproapela fel de upor ca o scrisoareparticulara descoperitdpe un papirus. Cea mai mare dificultate pare a fi lexicul ei: {Xra lndoiald, nu exisE echivalenteutor de folosit intre cele doud limbi. Dar, in cele mai multe cazuri, acordurileintre ele sunt mai numeroasedecAtcredem.De-a lungul anilor pe carei-am petrecutpregdtindadnotareaprimelorvolume aleBibliei de Ia Alexandria am recoltat multe exemple de traduceri excelente,de ,,gaselnite"lexicaleremarcabile.De pild6, greacaestela lel de bogatdca gi ebraica pentru tot campul nolional al relaliilor drarnaticedintre popor 9i Domnul siu, relafii marcatede revoltele poporului,de iritarea pe care i-o provoaci lui Dumnezeu, de ameninlarile cu flageluri fi ruind pe care greacaesteprevizuta cu un aceastdiritare le aducecu sine. De asemenea, lexic bogat pentru descriereanenorocirilor poporului in fa{a pdgdnilor, popor batjocorit, dat de rugine $i persecutat.Cuvintele rare in ebraicd!i realmentespecificecivilizatiei ebraicesunt redatein greaci prin aga-zisele ce pot fi intelese. De pild6, clarificiri,sauchiarcu ajutorulunorneologisme misterioaseleUrirn gi Tummim sunt redate prin ,dezviluire", delosis, gl prin,,adevdr",aletheia.

Marguerite Harl

1

.

STUDIUTNTRODUCTIV

23

Septuaginta$i Textut Masoretics DacdcinevacomparAtextul Septuagintei cu Biblia ebraici (textul masoretic), observaindate cd intre ele existd o serie de dif'erente.Se stie cd in canea greceascdsunt catevaci4i care nu aparin ceaebraicd:Tobit, Iudit, 1,2,39i 4 Macabei,Baruh,Sirah,inlelepciunea lui Solomonetc.,iar cd(ile Daniel $i Ester au in grecelte catevasuplimente9i ,,plusuri",in generalrugdciuni pusein gurapersonajelor ,,pozitive".Problemacomplexda canonuluibiblic a fost deja amintita. Chiar in interiorul ca4ilor care igi corespund,existd deosebiri.C6tevaexemple:in Exod, construireasanctuaruluieste relatatd mai pe scurtin grecegte, iar ordineadetaliilordiferi (36,8-14).in Deuteronom, (cap.32) lui Moise" are in LXX catevaversetecare nu apar in ,,Cantarea TM, dar cdtevadintre ele apar intr-unul din manuscriselede la Qumran.in Iis. Nav. (losua) 20, LXX nu are verseteledespreinstituireacetitilor de scipare(4-6).in lRegi (= TM I Samuel),,Cdntarea Anei" din LXX are,la versetul 10, 6 stihuri care nu existAin TM, in schimb istoria despreGoliat are in grecestecu 50 de versetemai pulin decdtin ebraic6.3Regi (= 114 l Regi) are doud rezumateale domniei lui Solomon(35a-o;46a-l), precum 9i o cantaredespreinchinareaTemplului(8,53),inexistentein Biblia ebraic6; de asemenea,relatareamodului in care leroboam a ajuns rege in Israel prezintA, in greac6,doudvariante,relativcontradictorii (cap.12).Listelede numede persoaneori de toponimecoincid rareori.NumerotareaPsalmilorin LXX diferdde cea ebraicd,intre Psalmii9 pi 147,iar titlurile lor in LXX suntmai numeroasegi mai dezvoltate.Carlealui lov e sensibilmai scurtain geaca.Ordineaprofelilormici e dilerita.in leremia.mesajele irnporriva nea(dupd murilorau situaridiferite 25,13in LXX, intre46 $i 5 I in TM) etc.6

r

5. Cl M. Harl, ,,lnftoduction",in La Bible d'Alexandrie.La Genise,Paris,Cerf, 1986. C. Dorival,M. Harl, O. Munnich,1-dBiblegrecquedesSeptante. Du Judaismehell6nlstiqueau christianiste ancien,CerflErl.C.N.R.S.,1994,mai alescap. IV, ,,1,etexte de la SeptanterIV. Ecafts principauxentre la Scptantcet le texte massordtique", (pp. 173-181, O. Munnich),cap. V..,Les divergences ontrela SeprlLnte et le texte (pp.2Ol-222, massor6tique" M. Harl).J.-M.Auwcrs,,,LePentateuque d'Alexandrio et fe tgxte massoretique: enjcux d'une confrontatioD",in La Bible des Septante.Le Pentateuque d'Alexandfie,texte grec et trad., sous la directionde C. Dogniez et M, Harl,Paris,Cerl 2001,pp.60-66. 6. Celemai importantediferenlede detaliuvor fi semnalate ln notelela text.

STUDIUINTRODUCTIV

Incercareade a explica diferenlelese lovefte de faptul cA situaliacelor doua texte, LXX ti TM, a9acum au ajuns pini la noi, esteasimetricd.Se gtiecA pentrunici un text din vechimenu s-a pAstratmanuscrisulautorului. Distantadintre acesta9i cel mai vechi manuscrispAstratestede secole.Cele mai vechi manuscriserelativ complete ale Septuagintei(Vaticanus gi Sinaiticus)dateazAdin sec. al lv-lea d.H. Textul ebraic are ins6 o istorie speciala. Multi vreme, eweii nu au notat decat consoanele.Structuralimbii, in care ridicinile sunt formatein generaldin trei consoaneintre care ,,gerpuiesc" vocalelecare ,,fac" morfologia,sugereazdu5or pronunlarea,atetatimp cat limba e vorbitl. Problemeleau inceputsd aparddupd ce ebraicaa ajunssd fie inlocuiti in uzul curentde aramaic5.Pentrucdliuzirealecturii,scribii s-au folosit intai de patru semneconsonanticecaresugerauce vocale(lungi) trebuie citite. Acestease numesctradilional matres lectionis, iar scriereacu ajutorul lor, scl?tio plena. Este ceafolositl curentin manuscrisele gisite in pustiul ludeii, pentruci ele reprezintdepocain careebraicadisparedin uzul curent. $i aceastescrierepoate da na$terela ambiguitdli.La capitul unei evolulii indelungate,in gcolile rabinices-a ajuns la un sistemsofisticatde puncte gi liniule care, a$ezatedeasuprasau dedesubtulconsoanelor,arati timbrul qi cantitateavocalelor,silabeleaccentuate, iar alteleconstituiesemne qi de cantilafie.Textelebiblice astfel vocalizateerau insotite de punctuatrie gi de indica{ii suplimentare, privitoarela pronunliasau interpretarea corect6, indicatii notateprintre coloane,deasuprasaudedesubtullor, sau la sfbrgitul fiecirei ci4i. Ansamblulacestorindicalii poartdnumelede masora,carear insemna,,tradilie,transmitere",iar invilalii care au transmisastfelpronunlia tradilionali poartdnumelede masoreli.Principalelegcoli de masoreliau fost in Babilon (aceastadisparecdhe secolulal Xl-lea d.H. $i a fost uitatd pani la o serie de descoperiri,senzalionalela vremea lor, lAcute intr-o vechesinagogidin Cairo) gi pe teritoriul palestinian,la Tiberiada.Epocade maximi inflorire a acesteiadin urmd a fost intre secoleleVl[ 9i X, iar sistemulei estecel utilizat paneast5zi.Dupi realizareaunor manuscrisecdt mai ,,perfecte",invilatii rabini le-audistruspe cele mai vechi, scrisecu mai putind rigoare. De aceea,cele mai vechi manuscrisepdstrate,care au constituittimp de secoletexlul receptal Bibliei ebraice,sunt de-abiadin secolelelX-X. Cel mai vechi estems. de la Cairo, datatprecisdupi colofon in 896:el cuprindenumaici4ile ,,profeliloranteriori"(losua- 2Regi)9i ale ,,profeiilor posteriori" (lsaia -Malahia). Cel mai vechi ms. complet era

STUDIU INTRODUCTIV

t

*

r

25

Codicele de Ia AIep, intre 910 9i 930, care, din plcate, in urma unui incendiudin 1947,a rdmascu 294 de foi din 380; singurulms. actualmente complet al textului masoretic este Codicele de la Sankt Petersburg, din 1008-1009.Mare a fost bucuriasavanlilorcind, in anul 1902,a fost dobdndit in Egipt un papirus(l.lash)pe care unii il dateazi din sec. I-ll d.H., iar alJii ilimping chiar p6ni in epocaMacabeilor(sec. al IIJea i.H.). Cdt de fragmentaresuntacestepre{ioasedescoperiridin Egipt se poatevedea9i din continutulacestuia:Decalogul(Ex. 20,1-17),o pafie din DeLrt.5,6-21gi textuf.fzra' Yi'ra'Al (Defi. 6,4-9). in afari de textul masoretic,existdqi martori pentrutraditii paralele- de pildd, celebrul$i panAnu demult misteriosul,,Pentateuhsamaritean,,, precum 9i texteledescoperiteintr-o seriede pegteridin pustiul ludeii incepind cu 1947:manuscrisein ebraicdgi aramaici, precumgi catevafragmentein greacd.Acestetextesuntde trei tipuri: veterotestamentare, apocrifegi documenteproprii comunitatiide la Qumran(presupundnd cd avem de a facecu o comunitatelocal6, ipotezd tot mai serios contestatAin ultima vreme). Intereseaziaici scrierilebiblice. Sunt reprezentate toateci4ile, fie gi numai prin cdtevafragmente,in afar6 de Ester, unele chiar in mai multe exemplare,ca Deut., Lev., Ps. 9i [s. (acestadin urmd pdstratin doui suluri, dintre care unul aproapecomplet).S-auglsit gi fragmentedin ci4ile deuterocanonice, cunoscutepind atunci doar in grecegte:din Tobit, in ebraici gr aramaici, din Sirah, in ebraici, gi Scrisoarealui leremia,in greacd.Cdgtigul pentrustudiilebiblice esteimportantdin mai multe punctede vedere.Datdnd dinainteastabilirii canonuluiebraicAi cu mult inainte de amintitaactivitate a masorelilor, documentele biblicede la Qumrangi din celelaltesituri din pustiul Iudeii aratd ci, anterior stabilirii textului oficial, au existat mai multe traditii care,degi identicein esenti, prezentauo anumevarietate.De fapt, se confirmi ceeace presupuseseri dejacercetitorii examindndraportul dintre TM gi LXX. Ar fi existato tradilie palestiniani,una de origine babiloniani 9i alta alexandrini. Uneori variantelepot aruncao lurnini asupra unor pasajedificile din textul masoretic.Dar cestigul cel mai mare este, poate,confirmareaacestuia:privind mai ales textul lui Isaia, faptul ci un manuscriscu cca o mie de ani anterior celor mai vechi disponibilep6nI atunci le confirmi esenlialmente, cu mici deosebirice tin mai mult de limbajul poeticAi nu modificdintru nimic mesajulteologic,constituieo garaniie de incredereasupra intregii Biblii ebraice.Rezultatelestudierii mul{imii de manuscrisecontureazAtotugi imagineaunui pluralism textual

I

:

26

STUDIU NTRODUCTIV

caresugereaziexistentaunor tradilii multipleinci de la origine.Traducitorii Septuaginteivor fi avut deci in fald un text ebraicce prezentadiierentefati de ceeace aveasd devinAmai tirziu TM. De altfel, qi LXX, o dat5alcdtuitd,a suferitrnai rnulteremanieri:deja in lumeaiudaiodau existatcAtevarevizuiri, pentruo mai mareconformitatecu ebraica;cregtinii, la rdndul lor, incearci sd stabileascaun text mai unitar. Avem, astfel, recensiunilelui Origen gi Lucian. Chiar gi aga, existd asemeneadiferenfe intre manuscriselegrecegtide bazi Ia lis. Nav. (losua), Judecdtori,Tobit, incat editorii le pun separatin paginS. Deoarecenu cunoa$temexact nici stareatextului ebraictradusde ,,cei gaptezeci",nici stareaprimari a traduceriiacestora,gtiin{ificdestedeci constatareaobiectivAa diferenlelor,liri a vorbi de ,,gregeli"saude ,,manipuldri" intr-o parte sau alta. Incercareade a explica divergenlelenu se poateface decdtcu multd prudenldqi ducedoar la ipoteze. CercetAtoriiau stabilit,astfel,o tipologie a divergenlelor,dupd motivele lor verosimile: 1. Chiar dacdTM este esenlialmentefidel traditiei textualemai vechi, fapt sugeratgi de descoperirilede la Qumran,nu e mai pufin adevAratcd LXX estc un martoral textului ebraicmai vechi dec6torice manuscris ebraic ai meritd o prezumfiede autenticitate.Nu esteinsd ugor de apreciat cu privire la fiecare divergenfaluatd in parte, dacd ea reflecfi suportul ebraical ,,celor70" sau se explicAin alt chip. O garantiepentrupdma ipoteza poate fi oferitd de acordul cu fragmentelecorespunzatoare din pustiuiludeii sau cu Targum-urile.De piid6, dintre cele gasestihuri ale Canteriilui Moise pe careLXX le are in plus fata de TM (Deut.32,43),o parte sunt atestateintr-un text de la Qumran.Tot in Deuteronom,celebrul $ma' Yisra'dl este precedatin LXX de versetul din 4,45, care acolo introduceDecalogul;acestanu aparein TM, dar esteconfirmatde papirusul ebr. Nash (sec.al IIJea i.H.). Fragmentul4QJerosustinepresupunerea ca forma carfii lui leremia a9acum aparein LXX, sensibil mai scurtadecat TM, se bazeazdpe un substratdilerit de acesta.T Existd in LXX diferite rnoduri de raportarela corecturilecu intenjie teologica din textulebraic.De ex.in lSamuel(= LXX lRg.) 3,13,TM spune cd fiii lui Eli ,,ij huleau"(... lahem),pe cdndLXX spuneci ,,il htieal pe Dumnezeu";acestatrebuie sd fie forma originari, pe cind ebr. a inlocuit 7. Alte exemple,deosebitde interesante,vor fi semnalateln notele la pasajele respective.

STUDIUINTRODUCTIV

'Elohimcu un pronumeasemAnator ca sonoritate,dupdprincipiul ce aveas[ fie formulat de rabbi Yohanan:e preferabilsi elimini o litera din text decat sdrigti o profanarea Numelui.Alteori textul grec concordacu pronunliateologizantaebraici.dil'eritdde textulscris:cel mai cunoscutexempluesleredarea tetragrameisacreYHWH cu K{rptog, care echivaleazi pronunliatraditio'Adhondy.Acelagitip de explicaliepentruechivalareanumeluiBaal cu nalll ciottvn, pentruca secitea,cu voita deraierelexicald,boqel&,,,ru9ine"' 2. Alte divergenlese pot datoraunor dificullAti de lecturd$i intelegere a modelului ebraic. De ex. in Am. 1,6, unde TM are 'deportare masive lui Solomon", cilind $"Iamdh; 6" IemaD", LXX vorbegtedespre,,deportarea dezv6luieoamenilorplanul care in Am.4,13, fa16de TM 'pel de asemenea, sLu(mah-3df;6)",LXX a citit masih6,,'pe unsul sau".oUneori apar,,traduceri de perplexitate",pentru cuvinte ebraicerare, cdrora,,cei 70" nu le-au inleles sensul:astfel,t"rdphim,,idoli domestici",apare,in Vaticanus,echioepofieiov ( I Rg l 5'23)' valat cu un cuvantgrecesccaresundaselrldnator, de a da un text seexplicaprin dorinfatraducatorilor 3. Uneledivergen{e clar ti inteligibilde pe poziliacititorului:aparastfeladaptari,actualizari, explicafii.eExpresii idiomatice prea specifice sunt echivalatedupd sens: Ex.6,12 ,,afi netaiatimprejur la buze" estein LXX ,,a fi ftrri de grai" in Deut,7,22 unde se spuneca Domnul ii va alungatreptatpe pdgdnidin fala evreilor, LXX adaugA,,c[ci altfel pamantul va deveni pustiu" Uneori adaosurileisi afla echivalentela Qumran sau in Targum-uri (ex' in Deut' I1,7, fala de,,afi vazut lucrareaminrnatb a lui YHWH pe carea fecut-o",in LXX, la Q qi in Targumaparein plus,,pentruvoi, azi"). Alte adaptari: l[custele,in TM suntadusede,,v6ntulde rasarit"pe cdndin LXX, de,,vAnsuntnumite,in Numerii',.deme"' tul de miaz6zi"(Ex. 10,13),iar,,clanurile" 'F'lohim Cele mai impofianteadapteriramaninsa traducereanumelordivine qi YHWH cu 0e6q gi Ktptog (chiar dacd diferen{ierease respectadoar pa4ial). Alteori traducatorulvrea sAcorectezeceeace pare conlradictoriu: fata de TM ,,YHWH e sanctuarfi piatra de poticnire" (ls. 8'14)' LXX ar€ gi NU piatrd...". ,,...sanctuar ln 4. in fine, alte divergentesunt de naturateologica,reflectAndmodul r0 H Chiar i al IIl-lea careera lnlelestextul biblic in Alexandriasecolului 8. Frecventaomisiuneln scrisreaebr' a unor finalc poateexplicadivergentadin Gen' 26,32,,!ezi notaad loc. ,,targumismg". 9. Numiteuneoride cercetatori 10...L'AT a m0ri d Alexandrie",D. Barthilemy.i',' M. Harl, 1994

I

1t

STUDIUINTRODUCTIV

daca interpretarealn acestsensa uneia sau a alteia dintre divergenfecere multa prudentd,tinendseamade istoriaindelungatia ambelortexte,ramane neindoielnicdimpoftantaSeptuagintei.Poatecel mai celebruexemplueste cel din Is.7,14, unde ebr. 'almAh,,tenara"(carese poatereferi atat la o fecioari, cdt qi la o femeie cdsdtoritade cur6nd)estetraduscu nop06voq, ,,fecioar6".in acelagisens mesianicmerge gi divergenfadin Num. 24,7, intre TM ,,apase revarsddin gAleti" 9i LXX ,,un om va iegi din s6manp lui", chiardacAdetaliule greu de explicat.in ls. I1,10,TM are ,,ridicina lui Iessese va ridica stindardpentrupopoa.re, pe ea o vor cdutaneamufile", iar LXX -,,va fi riddcina lui lessegi cel care se ridici (o cvroropevoq) pentrua poruncipopoarelor, in el vor niddjdui neamurile".rr Trebuies6 se tinA seamainsi de faptul cA LXX are 9i ,,minusuri"mesianicefat6 de TM: de ex. in OseaI l,l, faIAde TM ,din Egipt l-am chematpe fiul meu" (citat ca atarein NT), LXX are,,...pefiii lui".'' O grijA accentuatipentru corectitudineateologicApoate explica unele preciziri sau atenuAri.Astfel, in Ex. 24,10-11,fat6 de TM care spuneca Moise 9i bdtrdnii,,l-auvizut pe Dumnezeu",LXX spunecd au vdzut,,locul undestateaDumnezeu".Psalmull7l16 seincheiein TM cu,,mAvoi sdtura cdndvoi vedeala trezire/d1a Ta", pe cdndLXX are:,,.. .slavaTa". AdAncireateologizdrii sau,/giapropiereade lumea filozofiei grecegti poate e):plica inlocuirea unor metafore concreteca nume divine cu un echivalentabstract.YHWH f bhd'dth, ,,YHWH al oqtirilor", estetransferat in majoritateacazurilorcu rtprog nowoxpdrop, de doudori cu xriproqrtr5v 6uvdpecrv(2Rg. 6,2; Ps.22,10) qi o singurEdati cu rrlptoq caSn9. fnr, ,,St6nca",metafordce abunddmai ales in psalmi, estepur 9i simplu ignoratd,sacrificindchiarparalelismul poetic(e.g.Deut.32,4;Abac. l,l2) sau infocuitdcu o 0e6g;la fel qi magdn,,,Scutul" etc. Mirturii ale unei aprofunddriteologicepot fi considerate9i ,,plusul"din Iov 42,8.10, unde LXX (in acord cu targumul palestinian) spune c6 Dumnezeui-a iertat pe cei trei prietenide dragul lui Iov (mijlocitorul!), sau insistenfape notiunile de sfinlenia/iubirealui Dumnezeu,slujireaadusdlui Dumnezeu, mantuire,credinfd.De ex. la Is.33,20,falade TM ,,Privegte Sionul, cetateasdrbAtorilornoastre",LXX are ,,tata.Sionul, cetatea- mantuirea noastrd"(valorificareacetafii9i a Templuluica spaliual Prezenlei). ll. Alte ,,plusuri"mesianice in Arn. 4,13, 2Rg. 1,12-16ii mai ales lPar. 17,13, G e n3 . , 1 5 ; 4 9 , 1I0s,.4 9 , 6 . 12,in acelaqi sens,vezi!s.9,5,Dan.2,22.

STUDIUINTRODUCTIV

29

ln concluzie,nu ar fi gtiin1ificsAse afirme c5, dintre TM 9i LXX, unul dintre texte ar fi ,,maibun" sau,,mai prost" decatcelilalt. Tendintaactuald a cercetitorilor este de a fecunoagtedoui forme de text distincte gi de a respectaautonomiafiecdruiain evolufia lui. Existenfaunor divergenfeeste explicabilAprin lunga istorie pe care o are in spatefiecaredintre cele doud texte, iar studiul acestordeosebiriestevalorospentrucritica biblicA,pentru pentru mai buna inleleistoria iudaismului,a perioadeiintertestamentare,' gerea NT, pentruistoriacrestinismuluiprimar $i a crestinismuluiantic,mai alesa celui de limb6 greac6. Mai presusde toate,trebuies6 fim conqtienfic5, degie firesc ca diferentele sa atrageatenlia Si despreele sAse discutemai mult, corespondenlele dintre cele douA texte constituie majoritateacovdrgitoare.Esenlialmente, esteaceea$i.Biblie, cu variantece nu altereazd esenlialul, ci oferdo,,privire binoculard"''; in ultimd instanta, aceastainlesnegteapropiereade Cel Nevdzut,Carelocuie$tein lumina ceaneapropiatd. FranciscaBdlt[ceanugi Monica Brogteanu

F, r N

Septuaginta gi Ptrrin{ii Bisericii Textul LXX a fost abundentcomentatde Parinfi, atat in Orient, cat $i ln Occident,unde Vulgata ieronimiani s-a impus destulde tdrziu. Dar chiar 9i Ieronim s-avdzut obligat sApunAintre paranlezeprincipiul hebraicayeritas in cazul traducerii Psalmilor,de pild6, carte at6t de bine cunoscutddupA versiuneaLXX, mai cu seamain mediile monastice,incit impunereaunei traducerirealizatedupAoriginalul ebraica fost practicimposibild.in Orient, textul ebraic - mereu prezent,dar oarecumin subsidiar,ca auxiliar exegetic- a fost citit qi folosit abia tarziu, catre secolul al IV-lea, in mediile ,,antiohiene",care practicauo interpretaxemai literalistaa Bibliei. AutoritateaLXX in cregtinismulprimelor secole(in Orient panAastdzi)nu trebuie demonstrata,ea se impune ca un dat evident: ,,PerintiiBisericii", noteazd MargueriteHarl, ,,careau practicatcatehezuau asigurattransmitereainvdtiturii cregtine gi au predicat, cei care au definit credinla gi au combdtut p.'66. 13.Auwers,

l

30

STUDIUINTRODUCTIV

ereziile, acegti Parinli ai teologiei creqtine au lucrat, cu tolii, avand Septuaginta9i numai Septuagintaca Vechi Testament."ra Despre lectura LXX de catre Pdrinli existAdeja numeroasestudii de in cele ce urmeazdnu ne propunemdecdtsd exemplificam specialitate.15 prin cdtevapasajealeseaproapela int6mplarec6tevaidei majore: Parinlii interpreteazaversiuneaLXX, ignordnd sau neinteresandu-ide cele mai prima multe ori versiuneaebraic6;cAndLXX diferi de TM, ei interpreteaza variantd(de cele mai multe ori singurape careo cunosc)scolind sensuripe care TM nu le-ar susfine;pentru ei, textul LXX reprezintdun tot globalizant, suficient siegi, fiecare fragment intrand insd in rezonantdsemanticE, tipologicesauhristologicdcu alte fragmente.in fine, in ochii lor, chiarqi din LXX au un sens,dac6sunt fragmentele ,,ciudate",incomprehensibile, '' cititeadecvat, adicdin cheiespiritualist-alegoricS. Gen. 5,24, dupd LXX, spune despre Enoh: ,,Enoh i-a plScut lui Dumnezeu;i n-a mai fost gasit,pentruca Dumnezeul-a sfemutat." Verbul gi carea dat naltereunei tradilii eshatologiceimportante carene intereseazd ln crettinismul timpuriu este petd0rlrev, ,,a str6mutat".TM are un verb de to{i ceilalli patriarhi,despre neutruca sens:,,1-aluat". Spre deosebire carese spunecA,,aumurit", Enoh a fost ,,transferat",flrd a ni se oferi nici o Colul de inlorrraJiesuplimentard din LXX a alt6 indicaliesuplimentard. favorizat dezvoltareamai multor interprelari,intre care trei impoftante: 1) Enohestesirnboluldreptuluicaredobindegte nemurirea; Philonapropie lui Enohde disparifialui Ilie (QG 1,86;Mutat34-38).Pentru ,,strAmutarea" inviereaeshatologica. datfiind Theodoretgi Augustin,versetulprefigureazd gaptea patriarhdin listdlinviereava avealoc in a zi ca Enohesteal gaptelea milenard).2)Traditiaapocrifelorface din Enoh un profet care cunoa5te derulareaintregii istorii omenegti,de la Crealiepani la Judecata.EI va deveniunul dintrecei doi ,,martori"carevor precedavenireaAntihristului. 3) in fine, altriexegetiinteleg verbul pe{60qKevnu cu sensulde,,l-a strdmutal",ci ,,1-aschimbat"spiritual.Astfel,pentruPhilon,Enoh devine 14.La BiblegrecquedesSeptante. Du judaismehellinistiqueau chrtstiahisheancien, Paris,1994,p. 289. 15. De cx., MargueriteHarl, La languede Japhet.Quiwe dtudessur la Septanteet le grecdeschrltiens,Paris,1992. a tuturor aspectelor legatede lecturapatristicda 16. O excelentlanalizdgi prezentarc pp.269-321. LXX.in La BiblegrecquedesSeptante,

l

STUDIU INTRODUCTIV

]I

simboluf convertirii care se asociazdcu pociinla 9i singurdlatea(Praem. l5-21: Abr. 17-26\.

l

Alt exempludin aceeaqi categorie: Gen. 14,13spune,dupdLXX: ,,Unul dintrecei scdpalii-a dat de vestelui Avram, instrainatul.",,instrAinatul", ,!epdqq, dupnLXX, esteinedit fafAde TM, carespune,,evreul"(chiar dacd sensultermenuluiebraic implicd sensulde ,,instrAinat").,,Evreul" Avram, din TM, a ajuns,,instrdinatul"sau ,,imigrantul",in LXX. Acest apelativva fi bogat interpretatin tradifia alexandrini. DupI Philon, care d6 tonul exegezelor,,,omul lui Dumnezeu",al carui prototip este Avram, este c€l care,,migreaza" cu sufletuldin lumeasensibilasprecea inteligibi16 (Mrg7. 20). Ulterior, dar pe baza aceluiaqitermen grec, ,,traversarea"granitei de c6treAvram va fi interpretatdgi ca simbol pascal(Clement,Strom. ll,5l,2; Origen, C Cels. YIll,ZZ: Eusebiu,PE VII 8,21). Cuv6ntul,,evreul"n-ar fi impresionatpe nici un Pdrinte.,,instrdinatul"insd a declangato verifabild artilerie exegetici in cheie platonician65i spirituald, din care aici n-am oferit decdto palida iluslralie. Af treifeaexemplu:Gen.37,3,tot dupALXX: ,,lacobl-a indrdgitpe losif mai mult decdtpe toti ceilalfifii, pentruc6 era copilulbdtrdnefilor sale.gi i-a fhcut o hain6 pestri{5."De dataaceasta,cuvdntulgermeneal exegezelor este adjectivul ,,pestrip" (norxil,oq). TM are versiunea,,haindcu mineci lungi". flotxiloq inseamnd ,de culori diferite" sau ,pu broderii". Adjectivulesteamplucomentat, in sensalegoric,de Philon,carevedein el simbolul prin excelenfAal omului politic, versatil,cu mai multe fefe, instabif(1os.32;'Somn.I, 219-200).Clementdin Alexandriaasimileazd tunicalui losif diversitA(ii, politropieicuno$tinlelor omenegti, d6ndagadar termenuluiun senspozitiv, PentruOrigen, hainacu care lacobil invegmdnteazdpe losif prefigureaz6vegmintul brodatcu care Domnul igi invegm6nteazdBiserica,vesmantalcAtuitdin toatepirtile Scripturii (Hom. Ez- yl,9'). Trei sensuri,completdiferite 9i remarcabileprin bogAtialor spirituall, pentruun singuradjectiv. Alrd situatieesteaceeacdndversiuneaLXX. degiambigudin raportcu TM, di na5tereunor interpretdripatristiceteologic coerente$i de fo4d. in Is. 6,2, textul grec spune cA serafimii ,,acopereaufafa" 9i ,,acopereau picioarele"neprecizdnd cui (sau ale cui). TM spune:,,fiecareigi acoperl faJasa" 9i ,,picioarelesale". Origen comenteazatextul LXX gi in{elegec6

32

STUDIUINTRODUCTIV

serafimiiacoperacu aripile lor fata 9i picioarelelui Dumnezeu,lansandu-se intr-o splendidi demonstratiea ignoranlei umane in ce privegtemisterul divinidlii (Hom. Is. 1,2). De cele mai multe ori, numeleproprii ebraicesunttradusecu sensullor concretin LXX, oferind Pdrinlilor materiepentruinterpret5riindrdznete,la ispravilerAzboinice limita bizarului.in Jd. 15,16-19,de pild6,se relateaza de mdgar. ale lui Samson,care-qiucide dugmaniicu un ,,ma.xilar"/,,falc6" Ulterior numele,,maxilar" a fost dat locului unde s-a petreculintamplarea: LXX traducenumelepropriu ebraic,sub forma ,,Luarea Lechi, in ebraicd.. la a lacutsase iveascdo despicdturd fdlcii". in 15,19,in loc de ,,Dunrnezeu 'Lechi 9i de acolo a iefit apa", LXX are: ,,Dumnezeua deschisranaftlcii 9i de acolo a iegit apa." Pe buna dreptate Marguerite Harl se intreaba cu mirare: cine a mai vAzutun izvor 6$nind dintr-o falcd de magar?$i totu;i, P6rin{ii salveazi pasajulde ridicol, interpretdnduJhristologic.PentruIoan Damaschinul,Samsonil prefigureazdpe Hristos, in weme ce ,,falca de mdgar" ii prefigureazape sfinfii din care t4nette balsamulmantuitor 9i (PG 94, coll. 1166). vindecdtor Ne oprim aici cu exemplele,care sunt de ordinul zecilor. Importante sd relinemcAtextul LXX nu esteun text cu o singurdfa!., filologicS,9i cu un singur receptor(cititorul neutru).El estesimultano traducerede multe ori interpretativaa rcxtului ebraic originar gi o bazdde interpretarepolifonicd pentru toatd tradilia sau traditiile patristice 9i nu numai. A-l traduce in secolul XXI inseamni nu doar a-i reproducesau rescrie cu fidelitate gi acribie scheletullingvistic intr-o limbA noue, moderna,ci 9i a inveli acest scheletin trupul migcdtorgi viu al diferitelortraditii exegetice.De aceeaam considerat necesarca in josul fiecfuei pagini si prezentdmcele mai semnificativeinterpretari,pe care le-am putut gesi, desprefiecare verset tradus.in felul acesta,cititorul va puteaascultanu doar cuvinteletextului propriu-zis,ci 9i ecourileacestorcuvintein cutia de rezonant6a PAdnlilor.

C.B.

I

i

Notd asupratraducerii Cele mai importanteedilii modemecoarpleleale textului grecsunt: H,B. Swete, The OId Testamentin Greek accordingto the Sephtagint,Cambridge,1887-1894; A. Rahlfs,Septuaginta,1935(retipAritaadesea).O editie criticA nou6, incompleta, carc tine seamade toale manuscriselerecentdescoperite,mai ales la Qumran,este in curs de realizarela Cdttingen. Traducereade fati urmeazacu stricteteeditia Rahlfs, discutandin note eventualele lecliuni propusede editorii de la Giittingen pentru volumele deja apirute. Sub nici o formA traducAtoriinu recurg la versiuneatextului masoreticpentru traducereaanumitor pasajein textul propriu-zis al LXX (diferenteledintre cele douAversiuniaparsistematicin note).Cum s-aaratatin Studiul introductiv,LXX 9i TM sunt doudtexte aparte,diferite nu doar prin limb6, ci gi prin structuri, formule, adeseachiar prin fundamentteologic. Prin urmare,orice contaminarea traducerii LXX cu TM estenelegitimA. in plus, LXX reprezintiversiuneaVT in general acceptalali comentatdde Parinlii Bisericii de limba greacl, fapt ce garanteazA, o datAin plus, valabilitateametodeinoastrede lucru. TraducereafiecAreica4i esteprecedatede o introducereti insofili de cel pufin trei tipuri de note: lingvistice,comparativecu TM $i exegetice.Referinlereparnstice gi la opereleautoriloranticinecreqtini (Philon,FlaviusIosephus, scrieriintcrtestamentare sunt de o inportanti pentruinfelegereatextului LXX din capitald $.a.) unghiul diferitelor traditii exegetice;i teologiceantice.pentru redactareastudiului introductiv, (la ca4ilePentateuhului) a introducerilor qi a unei pani consistente din aparatulde note am folosit traducereacomentati francezi in curs de publicare, Lq Bible d'Alexandrie.(Traducatoriirom6ni vor asiguraintroducerilegi garnitura de note ale ci4ilor LXX neaparute lnci ln editia francezi.)Membrii grupului francez,coordonatde MargueriteHarl, Cilles Dorivalti Olivier Munnich,ne vor insoli, cu experienlali competenlalor, pe tot parcursulderullrii acestuiproiect (iase volume prevazute;a se vedeamaijos structuraedifiei). prin urmare,proiectul nostru poate fi considerat,intr-o anumitf,m6sura,un proiect romano-francez.Un cuv6nt specialde gratitudinei se cuvine pdrinteluiNicolas Sed,directorul editurii Cerf. carepubficdla llible d Alexandrie. Pentrugarantareacoerenleigi unitelii proiectului,pe langi aceasttrminima, dar esenlialAstrategiede lucru, descrisi mai sus, s-a stabilit un set unic de norme de redactare(descrisemaijos).

i

t: I

i i i I

34

TRADUCERII NOTAASUPRA

Autorii acesteinoi traduceri,efectuatlexclusiv9i ln mod sistematicdupAtextul gtec al LXX, au avut mereuin fala ochilor 5i celelalteversiuniromdneqti,incepdnd cu Biblia lui $erban (1688) Si p6nd la diortosireai.P.S. BartolomeuAnania Acolo undeversiunilerespectivene-aufost de ajutorn-am ezitatnici o clipi in a le prelua prin trei elemente;o solutiile de echivalare.Traducereanoastrdse individualizeazA gi, pe posibil, o echivalareprecisea eleganta; cdt limpede limbi moderni, fireasci, de note amplu, cu accentul aparat cu TM; un nici un mixaj originalului LXX, firi funcfie de specialitatea ln in Pf,rinlilor. LXX scrierile pus pe ecourileexegeticeale qi competenlafiecarui traducAtor,specificulnotelor se poate modifica Cenezafi Leviticul, de pildA, comportAaparatede notc u$or diferite, intrucat taducltorul celei dintii este de formatie patrolog,in vreme ce traducltorul celui de-al doilea estelingvist, specialistin istorialimbii romane.Cu toateacestea,proiectulnostruse dorefte unitar 9i coerent.Terminologiaeste in generalunificata, solutiile pentru echivalareaunor termeni importanti sunt aoceptatede intregul grup, iar forma stilisticaesterevazuti de un singur coordonator.Aceastanu inseamnaca tot textul LXX romene$titrebuie sa sune la fel. FiecaretraduaatorSi-a pastrattimbrul 9i personalitatea. polifonictr.Aceastd Dimensiunileuriageale proiectuluiau impus,,interpretarea" ca4ilor LXX in de'a lungul face resimlita se polifonie, carese dore$teconstructiva, grecetti, polifonia traducerii pe posibil, insdgi a cat romanetteti incearcasi redea, i.Htll-lea secolului al in Egiptul legendari de traducitori saversittrde cei Fptezeci

structuraeditiei: Volumul I: Geneza,Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul. Volumul II: lisus/losua,Jud€catorii,Ruth, l-4 Regi. Volumul III: 1,2 Paralipomena,1,2Ezdra,Ester,Iudit, Tobit, l-4 Macabei, Volumul IV: Psalmi. Ode, Proverbele lui Solomon, Ecleziastul, Cenbrea Cdntirilor, Iov, inlelepciunealui Solomon, infelcpciunealui Sirah, Psalmii lui Solomon. Volumul V: Osea,Amos, Michea, Ioel, Abdia, Iona, Naum, Habacuc,Sophonia, Ageu,Zaharia,Malachia. Volumul VI: Isaia, leremia,Baruch,Plengerilelui leremia,Scrisoarealui leremia, Iezechiel,Suzana,Daniel, Bel gi Dragonul

Notd asupratraduceriiPentateuhului Dan SluSaischia ficut o priml confruntarea traducerii integralecu textul grec; FranciscaBilticeanu 9i Monica Bro$eanu au revezut cu atentie traducerile $i notele,in specialcele referitoarela raportul TM-LXX. Eu insumi am recitit totul'

NOTA ASUPRATRADUCERII

oper6ndmultiple corecturistilisticegi de sens.Ioan-FlorinFlorescua reluat lectura volumului, observaliilesale, gi ale celorlalli redaatoriai editurii Polirom, ameliorend.onsiderabilrezultatulfi nal. inainte de a expunesetul normelor de redactare,linem si mullumim doamnei Marina Hasna5pi domnuluiAlexandruSuter,de la Colegiul,,NouaEuroptr",pentru aportullor consistentla bunadcsfAgurare a acestuiproiect.

Normede redactare Siglele, abrevierileli t miterile bibliografice la scrierile antice gi modeme citatein note li comentariisunl menfionateln Bibliografiavolumului. II. Titluril€ intregi ale cA4ilor biblice au fost scrisecu litere drepte.in aitarile prescurtate,vifgula (,) despartecapitolul de verset,iar punctul(.) ti liniula (-/ delimiteazeversete.Abrevierile pentru ad4ile biblice sunt cele in general uzuale,cu urmAtoareleprecizdri:tis. Nav. = Iisus/losua;Od, = Ode; Prov Proverbele/Pildele lui Solomon;Ps.Sol.= PsalmiiIui Solomon.

nI. Reguli de transliterar€: -

-

Cuvintelesauexpresiilegrece;tidin nole s-auscriscu caracteregrecegti. C o r e s p o n d e nl at et ilneseu n tq: = a i F = b ; T = g ; 6 = d ; e : e ; ( = z ; t t = e ; 0 = t h ;r = i ; r = k ; L = l ; p = m ; v = n ; q = x ; o = o ; 1 r= p : p = r ; o , q = s ; 1 = t ; u = y ; 0 = p h ; I = c h ; \, = Ps; o = o. Termenii ebraicis-autransliteralduptrurm[toarelereguli: N '(stop glotal) ! b f, bh (pronunlatspirant,aprox.ca [v]) I g gh (pronuntatspirant) I r d 'r dh (pronunlatspirant,aprox.ca engl. ,,th" sonor) i t h l

z

n

h

' : , ) ) b :

kh (pronunlat spirant,aprox.ca[h]) l m n

.a

TRADUCERII NOTAASUPRA s ' (guturaltr) p ph (pronuntat spirant,aprox.ca [fl)

i :

t q r

P 1

n n

t th (pronunfatspirant,aprox.ca engl. ,,th" surd) a (in silabeinchis6,lnainle de accent:o)

;

T

t 't

o u a (pentrusimplificare,am transliteratla fol fwa mobilegi Swa qutescens) I

.

.

u

- Transcriereanumelorproprii (inclusivtoponime$i etnonime):s-aplecatde la forma lor greaci, din LXX, 9i s-a transliteratcat mai aproapede aceasg formi. Singuraexceptiea fost translitemrea diftongului,,ou": nu s-atransliterat louda, Routh, Saoul,ci luda, Ruth, Saul; agadar,,,ou" s-a transliterat pestetot ,,u". in cazul numelor foarte cunoscute,s-a preluatforma romaneascdtradifionalA(ex. Iov, nu Iob, cum ar fi dupA LXX; Avmm sau Ayraam,nu Abram sauAbraham;Onan,nu Aunan; Faraon,nu Pharao;dar Iacob, nu lacov, Leia, nu Lia eta.); acolo unde s-a impus folosireaaltei forme decatceacurente,s-a dat o notAexplicativa.Echivalenteledin TM alenumelorpropriiseregisescin indicelede numeal volumului.

I V . Pd4ile care s-au adAugatin traducere,pentruclarificareasensului,gi care nu existAin textul original,s-aupusintre parantezedrepte:I Notele s-au numerotatcu numerul capitolului ti versetuluirespectiv,date in bold. in cadrul aceleiali note, cornentariilediferite se evidentiazdprintr-un rombDlin.f.

c.B.

I I I

I GENEZA

Introducere Genezagreacdse prezintAin ochii cititorilor ei antici ca o carteunicd 9i unitarA,avandun titlu care-ide sens.Ideeacum cd ar fi vorba de strAngerea laolalttra unor fragmentede origini diferite,cu dubletegi suturi artificiale,e strdinalecturilor vechi ale ctr4ilor biblice, cel pulin in mfuura cunogtinlelor noashe.Genea este,agadar,citita ca o naratiunecontinud,coordonata,solid sftucturatain etape succesive;nu o succesiunede povestiri, ci o singuri povestire,care are un ,,sens":ea descriecum se definegteprogresivo linie genealogici,un neam destinat,prin harul divin, sd primeascAdrept mo$tenire un pAmantpentrutotdeauna.Origineaindep6rtatAa acesteifamilii, a c6reigenealogieurcd pdni Ia crearealumii, salvareaei, in vremece oamenii r6i sunt nimici{i, pe urma, alegerea,Jrunchiului" mogtenitor,in vreme ce ramurile lateralese agazain margineapdmantuluifdgaduit,migratiile acestui ,,trunchi" principal - iatd trama acestorpovestiri.Fdrd nici o indoiald" Genezagreac6reproducestructuramodeluluiebraic.Se poatetotufi afirma ca ea creeazain greacAcd ea subliniazi acea$Astructure,o accentueaza, prin titlul ei, prin repetareaformulelor Legdm6ntuluiqi ligdduin{elor, prin lexicul temei centrale- o reteade legaturi ce dau ansambluluiunitate gi coerenld.CAndGenezava fi citit6 de cre$tini,cu ecouriletemei sale cenpanala Apocalipsi, ea trale rezondndin greaci in scrierileneotestamentare va intra uqorin ceeace Northrop Frye nume$te,,MareleCod", adic6intreaga Biblie, un ansambluunificat de naratiuni,de imagini gi de credinfe. l. Titlul grec: ,,Geneza".Una din caracteristicileSeptuaginteiestede a fi dat sulurilor Torei titluri grecegti:cuvintece rezumdsubiectulprincipalal fiecarei ca4i, ,,Genezt', ,,Exod" etc., in timp ce obiceiul evreilor era si desemnezefiecaresul prin primele salecuvinte:B'rd'sit, de pild6, ,,intr-un inceput". Chiar daci acestetitluri n-au fost ahibuite de citre traducatorii ingigi, ele sunt atestatedin vechime, cel mai tarziu de citre Philon din Alexandria, 9i figureazain toate manuscriseleSeptuaginteiinainte de a fi universalacceptate, chiar pentruBibliile ebraice.Numele,,Genezi"este

i

40

INTRODUCERE

preluat din versetele2,4 qi 5,1 (am tradus prin ,,na'tere" in versiunea dar am precizat ad locum, nota C.B.). Manuscriseleil dau romane{rsca, lumii", ,,carteagenesingur sau in formd completate:,,geneza./na'terea zeilnasteriicerului 9i pamentului".Uneori el se intalneite la plural: ,,cartea ceeace, de fapt, dd mult mai bine seamade utilizdrile genezelor/nagterilor", cuvintului grecescin diferite contexte:genezalumii, ,,na5terile"succesive 'y6veorgnu ale urmagilor,,,generaliile"de oameni. intr-adev6r,cuvintul are sensulde,,crea1ie"(a lumii 9i a oamenilor),ci acelade,,naltere",de ,,venirepe lume", iar la plural, de ,,zdmisliri".Acelaqi cuvdnt are un sens precis filozofic: ceeace face ca un lucru sd se fonneze,ceeace conlribuie la producereaa ceva. Aici este vorba despregenezalumii 9i a poporului lui Israel. Folosit la singular,uneori inlocuit de cuvinte precumKoopotroi'o,'facerea lumii" (Philon), acesttitlu nu convinein mod specificdecatinceputului " ca{ii. RepehtAinsl la plural de noud ori, formula ,,iatdna9terile.. atesta faptul ca intreagacarte povestestevenireape lume a generafiiloromenegti, intre care se vor deosebi,pe de o parte, poporul ales, pe de alta parte' celelaltenaliuni. 2. Sistemul impdrlirii textului Genezei grecetti: in cdutarea lecturii evreie$tia Genezei,la Alexandria. Cum spuneam,textul insugial Genezei, structuratde formule repetate(,,iatana$terile..."),reveleazaunitateasubiectului: originile istoriei lui Israel. Mi s-a pdrut totuti cd unitatea9i sensul povestirilor sunt indicate gi intr-un alt mod, Prin sistemul de impdrlire a textului care,chiar dacdera scris in conlinulrm,lZrEspa{iiintre cuvinte,nu puteafi citit in public decdt pe secliuni avdndinceputuri9i sfhrgituribine marcate.Careera deci sistemulde impAllire a textului canda fost tradusin greac6? Atunci candtraducdtoriiPentateuhuluiau primit textul Torei, pentrua-i da o versiunegreceasci,la inceputulsecoluluial Ill-lea, la Alexandria,ei f-au primit, natural,sub form6 de suluri: textul era sctisin conlinuum' pro' babil cu spalii gi semnecare delimitausecfiunilesau,cel putin' indicau pasajeleimportante,cele care mai tarziu aveausi fie fixate pentru lectura public6, intrucdt Legea este inainte de toate un text menit se fie citit in adundrilecomunitdlii(Deut.31,9-13).Din nefericire,acestesemnenu ne-au parvenit,intrucat noi nu avem acum decat c6pii mult ulterioareale Cdtevafragmente ale Septuagintei. Torei gi nu avemnici primelemanuscrise

INTRODUCERE

ale acesteiversiuni, pe papirus,datdnddin secoleleII 5i I l.H. - cei mai vechi martori ai oricdrui text biblic - atesttrexistenlasemnelorde diviziune: se poateavansaipotezacA acestesemneexistauin tot pentateuhulsi ca ele reproduceausistemulde impd(ire al modelului ebraic sau cd dideau echivalentul acestuiadupd un sistem specific practicilor comunitAtiievreie$ti din Alexandria. Pentrua incercastrregisim sistemulde imptrrfirea Genezeigrecegti,ara cum era ea citit6 la Alexandriain secolulal IIIlea i.H., nu ne putembizui pe manuscriseleSeptuagintei.Cei mai vechi martori dau un sistemde divi_ ziune tdrziu, proveninddintr-un atelierde copierecregtin,f6r6 si fim siguri cA acest sistem reproduceun model care urc6 pdni la Genezaoriginari. RAnduri complet albe separaGenezain gasemari secfiuni, acesteafiind subimp64ileprin alineatein paizeci9i cinci de paragrafe,subimpd4itela rdndul lor de mici spalii albe lAsateintre cuvintein interiorulaceluiagirdnd. Manuscriselebizantine,in minusculd,au variat in ce privegtesistemulde imp6(ire fi au introdustitluri.incep6ndcu secolulal XII-lea,se pareca s-a decis impa4ireain cincizeci de capitole(numarulactual de capitole), pAstrateca ataredup6inventareatiparului,chiar gi pentruBiblia ebraicd. TotuSisistemuloriginarde impd4ire era altul decdtcel de acum.Nu f?tri rezerve,credemctr estemai pufin anacronics6.citim Genezaereacaa evreF Ior din Alexandriaproiectdnd asupraei, in loculdiviziunilorta-rdive cregtine, sistemulevreiesc,degi chiar gi acestaii este pulin posterior.Lucrdrile lui CharlesPerrotprezintadiferitelesistemede lecturdale Torei.Neindoielnic, lecturaliturgici, cu anumitesecliunipentrufiecareoficiu sabatic(o secliunea Pentateuhului,seder, urmatd.de o sec{iunedin profeli, haphtarah),n_afost instituitd decAtin epoca sinagogalbSi fixatA in palestinain secoleleV si VI d.H.; dar aceste,,lecturi"nu fac, probabil,decdtsd preiungeascd ceeace, de fapt, la inceputuri,era,poate,o indica{iepentrupasajeleremarcabile,un fel de,,bucd1i alese"privitoarela cult,teologiegi la marileetapeale istoriei poporului lui Dumnezeu.Aceste semnenu aveau,la inceput, menirea si impartAtotalitateatextului biblic pentruo lecturacontinuA,intrucat aceasE practicAapare in Palestinaabia spre slar$itul secolului al ll_lea sau la inceputulsecoluluial IIl-lead.H. (poateun pic mai devremein diaspora). LecturaliturgicAa Pentateuhuluis-a f6cut dupddoudtipuri de diviziune. Cand Pentateuhulse cite$tein intregirneintr-un ciclu r/e un an, Genezaeste impdrtitaln doudsprezece mari sec(iuni.Acestaeste ciclul ..babilonian". Cdnd Pentateuhulse cite$teintr-un ciclu de trei ani, Genezaesteimpa(it6

I i N I

INTRODUCERE

42

in patruzeci$i cinci saupatruzecigi gasede secliuninumitesedarin. Acesta esteciclul ,,palestinian".Studiindsemnelemanuscriselorebraice.apoi ceea ce transmit tratatele masoretice,in fine, utilizand listele date in secolul al Xllea de Migael ben lJzziel, Ch. Penot propunereconstituireaunuia dintre ciclurile de lectura ale cultului sinagogalin patruzeci9i cinci sau patruzecili qasede sectiunipenfiu Genezd(cu un mare numar de ezitdri)' intrucit paragrafelemanuscriselorLXX se inscriu in cadrul celor patruzeci secgi gasede sedarim,ix acestease inscriu in cadrul celor douAsprezece sd fi Iiuni, cu intreruperi in aceleaii locuri, se poate ca acesteiirtreruperi fost f6cutein locuri ale textului recunoscutede multt vreme ca fiind ,,cap6tul" unui episodgi ,,inceputul"altuia. Iatl diviziuneape care o propunemGenezei,ln cheia liturgiei ebraice vechi: I l,l-6,8 BcrE'g-rt

,s1I,I -2,3 s2 2,4-3,21 s3 3,22-4,26 s4 5,1-6,8 Noah II 6,9-11,32 s5 6,9-7,24 .s68,1-8,14 s7 8,15-9,17 s8 9,18-10,32 s 91 t , l - 1 1 , 3 2 lll 12,1-17,27Lekh-l'kha sl012,1-13,18 sl I l4,l-14,24 s|2 15,1-l5,21 ^t1.t16,1-16,16 s1417,l-17,27 lY l8,l-22,24Wayycra' ,s1518,1-18,33

I i

INTRODUCER€

s16l9,l-19,38 s1720,1-20,18 sI82t,t-zt,34 s1922,'t-22,24 V 23,l-25,I8Hayycy-Sarah s2023,l -23,20 s2124,1-24,41 s22 24,42-24,67 s23 25,t -25,18 Vl 25,19-28,9 Tol'dhorh s2425,19-26,t I s2526,t2-26,35 s2627,t-27,27 (?) s2727,28(2)-28,9 VII 28,10-32,3 Wayycte' s2828,t0-29,30 s2929,31-30,21 s3030,22-3t,2 s313t,3-32,3 V lll 32,4-3 6,43Wayyig'la[ s3232,4-33,17 s3J33,l8-35,8 s3435,9-36,43 lX 37,l -40,23Wayydgebh s3537,1-37,36 ,93638,1-38,30 s3739,t-40,23 X 4l,l -44,l7Miqqet s3841,1-4t,37 s394t,38-42.t7 s4042,t8-43,r3 (?) s4143,14-44,t7

INTRODUCERE

44

gaf Xl 44,18-47,28WaYYi s42 44,18-46,27 s43 46,28-47,28 Xll 47,29-50,26Way'hi s44 47,29-48:22 s45 49,1-49,26(?) s46 4q.27(?I50,26 3. ,,Sensul" naraliunilor din Genezagreacd tn iudaism. Sludietea ,,initialelor" 9i ,,finalelor" ce delimiteazi sectiunileGenezeiintr-unul sau altul din sistemelede impirlire, anual sautrienal, scoatein evidenlAsensul cartrii pentru cititorul evreu: istoria unei familii aleasd de Dumnezeul Atotputernic, menitd sA molteneascAun teritoriu pentru totdeauna-Eroii acesteiistorii sunt,de la origineain Adam $i reinceputulin Noe, $remosul familiei, Avraam, 9i moqtenitoriis6i pe care ii autentificArepetareaf6gaAceastatemd centralaeste fundamentulinsugi al duinfei Si Legamdntuh"ri. iudaismului:evreii sunt ,descendenla'lui Avraam.C44ile ulterioareale Septuaginteiamintesc aceastaistorie in schemecare-i scot in evidente momenteleprivilegiate,cu un lexic grecescfidel GenezeidupASeptuaginta. in altescrieri in Psalmi,in cdrtilelnlelepciunii, Regdsimastfelde ,,rapeluri" pildd CarteaJubileelor.Ca ebraicecaren-auintratin canonulbiblic,ca de exemplu,se poateexaminacapitolull0 din ca(ea inlelepciunii:inlelepciunea,care estepronia divin6, i-a salvatpe cei ,,drep1i".Ea i-a ocrotit pe Adam. Noe, Avraam, [..o1,lacob, Iosif, apoi, Moise etc. (meritd sa ne punem intrebdri despreabsentalui Isaac 9i despre importantalui losit). nep6AcegtioamenialcAtuiesc ,.poporulsfdnf'(10,15)9i ei sunt,.semintia ldln" (ibid.). Antichi,dlile iudaice, atribuitelui Philon, operaprobabilpalestinianadin (cap.I, II' IV, V) secolulI d.H. scotin mod specialin valoaregenealogiile mergindde la Adarnla losif; ele insisti cu grija uneicronologiiamdnuntite incioqilor(episodulpotopitlui,al asuprasalvAriidrepJilor9i nimicirii necred salvat din cuptor:cap lll' VI' Vlt). Avraarn tumului Babel,cu legendalui Ultimul capitol (VIII) parcurgerapid toate povestirilede la Gen l2 la ale diferitelorramuri.Temacenlrala finalulcirtii. cu listelede descendenJi de o singurdfraz6,in VIII,3: Dulllnezeu a Cenezeieste bine reprezentati f6giduiegteun pamantseminliei lui Avraam 9i incheie un LegAmantcu el'

I NTRODUCERE

Aceastasemintie,care este Isaac,este calificatl drept ,,vegnic6",ceeace caracterizeazdin GenezdLegimdntul (9,16 9i 17,7,de exemplu). Acest tip de lecturaistorica,atestendsensulcdrfii Genezeipentruevrei, esteuneori corect pastratde cregtini,cum se vede din discursullui $tefan \ transmisde FapteleApostolilot 7,1-16: rclatarcaincepe cu poruncade a plec4 pe care Dumnezeui-o dd lui Avraam (12,1), apoi amintegtede prorocirea unei perioadede patru sute de ani de robie 9i de o eliberare(iegire din Egipt); aminte$tedarul Leg6mintului 9i al circumciziei,caretrecede la Avraam la Isaac, la lacob gi la cei doisprezecefii ai acestuia;povestegte istorialui losif 9i coborArea in Egipt a lui lacob cu gaptezeci qi cinci de persoane,apoi moartea lui lacob 9i a fiilor sai in Egipt ti transportarea trupurilor lor la Sichem (recunoa$temin aceastd povestire elemente tradi{ionale evreieqtinebiblice). Am puteacita alte relecturiistoriceale cirfii Cenezeiin mediu eweiesc, care degajdtema Legimantului cu o ,,seminlie"a lui Avraam, nimeni alta decat poporul evreu. AceastAidentificare a ,.poporului sllint", Israel, cu descendenta lui Avraam esteo datd indiscutabild pentrucititorii evrei ai Genezei.Or, tocmai asupraacesteiafirmatriivor interveniIisus,Pavelgi primii cre$tiniie$itidintrepAgeni,pentrua rdsturnaidentificarea respectivA pi a-giapropriatemacentralaa Genezei. 4. Tema centrald a Genezei$i interpretarea sa crettind. Fiul mai mic substituitfului mai mare. Prevestirile lui Hristos. Aproprierea de cAtre crestinia temeicentralea Genezeiebraicese realizeaziin jurul noliuniide ,,seminlie":care este adevAratul,descendent"al lui Avraam, mostenitorul ligdduintei?insdSiaceastdnoliunese situeazdin cadruluneiadin temere recurente,bine pusein valoarede textul grecesc,anumetema fiului mic, a mezinului,veortepog,care se substituiefiului mai mare.Vom examinamai intai aceastatem6. E probabilca, Ia origine,aceasta tema sdjustificeagezarea legitimda unui popor intr-o fard, popoarelevecine, mai mult sau mai pulin aliate sau inamice,fiind considerate ramuricolaterale, ie$itedintr-untrunchicomun, dar indepAfiate,numai fiul preferal,,,cel mai mic", avdnd drept la mostenire. Repetareatemei, care permitestabilireaunei geografiiintr-un anumit fel religioase,estefundamentalApentrucititonll evreu:el estemo$tenitorul ramurii alese,a ramurii ,,mezine"gi are dreptul de posesiuneasupra pdmdntuluifdgiduit, Iudeea.Popoareledin nordul,estulgi sudul Canaanului

INTRODUCERE

sunt descendentiai fralilor mai mari eliminati (ex. Gen. 25,12-18;28,6-9)' Paradoxal,cre$tinii vor da o interpretarecontrard(in contrasens):ei ii vor pe ei ingigicu mezinul. identificape evrei cu fiul mai mare,identificandu-se Motivul mezinuluicare se substituiefiului mai mareaparein Genez6in punctedecisive: urmAtoarele L Cei trei fii ai lui Adam: Seth, substitutal lui Abel, se afl6 in capul liniei genealogicea c6rei istorie va fi urmArita,iar nu Cain, frateles[u mai mare,ai cirui urmaSidispardin povestire(c/ Cen. 5,17-24). 2. Cei trei fii ai lui Noe: pentru cre$tini, Sem, strdmosullui Eber 9i Avraam, estefiul cel mare; Iafet, mezinul- consideratca stramo$al grecipentrulargireaneamului(9,27)' lor - va primi in locul lui Sembinecuvantarea 3. Cei trei fii ai lui Thara sunt mentionatiin ordinea,'Avraam,Nachor, Anan": nu se $tie dac6 este ordinea dup6 data natterii. Arran, mort 9i l5sdndu-iun fiu de care Awaam va avea grijA (Lot), Si Nachor, r6masin Canaan,fac figurd de fii mai mari, instalatiin lara lor anceslralA;descenden{ii lor sunt idolatri, rai, totugi odraslalui Awaam va merge la ei s6-9i cautesotie(22, 20.24;24,1-9). 4. in cuplul celor doi fii ai lui Avraam, Ismael 9i Isaac,deqi cel mare, Ismael,se aflA sub protectiedivina (16,7),totugi mezinul,Isaac,e indragit de Avraam (22,2) - lsazc, cel nascutdupi ,,vizita" lui Dumnezeula Sara (21,1),mo$tenitorul ftgaduit(15,4). cei doi fii gemeniai lui Isaac,Esaugi lacob, problema in legdturtr cu 5. intaietetiise pune incd de la nattere.in timp ce tradiliarabinic6vedein Esau,fiul cel mare,o figura a dugmanilorevreilor - romanii -, cregtiniinu ezitd sArastoameaceastaidentificare,facdnddin Esau,fratelemai mare,o figuri a sinagogii, ei ingiqi identificAndu-secu mezinul, lacob. Profeliile ,,cel mare va sluji celui mic" (25,23) 9i ,,tu-i vei sluji fratelui t5'u" (27,40) vor fi in{eleseca o prevestirea infrangerii evreilor (Esau)de calre romani, iar acegtiapot fi un exemplual pdgdnilorconvertili la Hristos. In timp ce de alegerea mezinului Pavel,in Rom. 9,11-13,citdndMal. 1,2-3amintegte incepdnd cu doar pentru a afirma libertateasuveranaa lui Dumnezeu, Epistola lui Barnaba aceast' rastumareeste utilizatA pentru a spune ca poporul ,,cel mai tAn6r" (oe$tinii) inlocuiegte poporul ,,mai varstnic" (evreii) (Epistola lui Bamaba 13,1-6). 6. lnversareaordinii de naftere a;teptatl penhu gemenii lui luda, in 38,27-30,suscitAaceeatiteml interpretativela cre$tini.

INTRODUCERE

F

47

7. Inversareabinecuvdnt[rii celor doi fii ai lui Iosiq in 48,13-20,confirma" pentrucrestini,rasturnareastatutuluicelor douapopoarc(Epistolalui Barnaba\. 8. Tema inlocuirii fiului mai mare de catre mezin se mai citegteqi in povestireadespreceledoul femei ale lui lacob(Rahel,ceamai tanArd,preferata Leei, cea mai varstnic4);sau,printre fiii lui lacob,vedemcA Iudajoac6 un rol mai importantdecatfratelesiu mai mare,Ruben(37,26;44,14.18). Origen enunjtrurmltorul principiu: ,,Ce vine in al doilea rdnd este mai sigur decAtce vine in primul rdnd" (Hom. Gen. IX,l) (el dA aceastdlege pentrua sublinia importanlaDeuteronomului,,,a doua lege", gi o ilusfeazd cu trei exempledin Geneza,Isaac,Iacob,Manase,ultimul citat grefit aici). Origenii identificdcu,,primul popor",,,celal circumciziei",pe cei trei intdi-nascuti,Ruben,Gad 9i Manase,in Hom. Ies. XXVI,3. La fel, Diodor al Tarsului, in legdturacu 25,31-35, remarc6:,,Fiul cel mai mare egueazl mereu9i esterespins;mezinulinsa estepreluit gi devinemo$tenitor.',Nimic nu este mai important pentru apropriereade cAtre cregtini a sensului Genezeidecdt aceastdinversiune:ea este aplicatA,incepind cu Sfrntul Pavel,celor douapopoare,vdrstnicgi mezin,eweii gi creqtinii. Cine este,,seminlio" lui Avraam? RIstumareaidentific6rii celor doi fii se produce,la Sfiintul Pavel,in Gal. 4,27-37,atuncicdndafirm6 ci cregtinii sunt urma$ii lui lsaac,in vreme ce Ierusalimulactual, inrobit, reprezinti primul Legdmant,f6cut intru robie, evreii fiind astfelidentificali cu Ismael. Dar chiar mai inainte,in Gal. 3,16, Pavel remarcasefaptul ci fagdduin{ele Legdmentuluifuseserafecute nu ,,semin1iilor",la plural, ci ,,semin1iei,', la singular, iar aceastaseminiiea lui Avraam nu poatefi decat Hristos. Mai mult, cuvantul grecesc60voq confirml cd estevorba de naliuni nesemite: mogtenitorii fdgdduintei nu depind de legea ebraicS,ci de credinla (lui Avraam) (Rom. 4,I 3-25). Astfel, cre$tiniiocup6locul lui Israelin interpretarea,,sensului"Genezei:la rdndul lor, ei joac6 rolul mezinuluicarel inlocuiette pe fratelemai mare. Un testimoniumimpotriva evreilor: 49,10.Un singur versetdin Genez! figureazdin vechile culegeri de,,mirturii" extrasedin Scripturi pentru a demonstra,impotriva evreilor, ci Mesia a venit: profelia de la 49,10 este citatd ca referinldprincipaldde c6tre apologeti(Iustin, Irineu, Origen, mar bine de patruzeci de ori in Demonstralia evanghelicda lui Eusebiu al

,g

,{ .{ { 48

INTRODUCERE

neamurilor", Cel Cezareii etc.), pentru a spune ca lisus este ,,a$teptarea caruiaii revine ,,ceeace-i estepus deoparte".Creqtiniinu fac, de altminteri, decdtsdaplicela Iisusceeace tradifiarabinicdspuneadespreRegele-Mesia care urma sb vind. Mentionarea,,semin1iei"femeii, in 3'15, primeste,9i ea, o interpretaremesianicd,dar nu figureazain culegerilede ,,mdrturii"Alte vestiri ale lui Hristos extrase din Geneza greacd' Prezen!4 in acelagiverset,a doi termenireferindu-sela Dumnezeu,gi mai alesfolosirea aducedupa sine o aplicarea versetuluila Hristos preexistent lui rcr3proq, (9,6:19,24);mentionarea ,,cuvantului"lui Dumnezeu,al ,,ingerului"Siu, ori folosirea verbului ,,a cobori" sugereazamanifesttui ale Fiului lui intrupdrii(vezi notelela I,l; 1,3; ll,5 etc.).Astfel, Dumnezeuanterioare f6giduinla f6cut6 lui lacob in 46,3 (,,voi cobori cu tine in Egipt") este o prevestirea intrupf,rii (Oigen, Hom. Gen. XY,5). Folosireaverbelor la plural suscita,iardgi,interpretdritrinitare(ll,7r l8,l-8t. in sfhrgit,unele personajedin Genez6sunt luate drept prefigurari ale lui Hristos, datoritd unuiadin titlurile pe care le-auprimit. Estecazul lui Noe, ,dreptul" care permitenaSterea unei noi omeniri;al lui Melchisedec(14,17-24); al lui Isaac,numit ,,iubitul", in 22,2, 9i care ,,seamen6"in vedereaunei recolte bogate; al lui Iacob, biruitor al Adversarului, in 32,23-33; al lui Iosif, vdndut de frafii sii, precum 9i al lui Zara (38,29). Numdrul 318 (14,14) reveleazdin taini numelelui lisus si indici crucea.La fel, numele,,Rtrstrrit" 'l din 1,2. Dupa o exegezatipologicApe careo vedemla lucru inci de la inceputul cre$tinismului,Genezagreac' fumizeazdcuvinte care,in ochii crettinilor, suntacolo,in povestirilebiblice, pentrua vorbi dinaintedespreobiecteprin careHristosa aduslumii m6ntuirea:orice mentiunela un lemn, fie un lemn propriu-zis,fie un copac,sau un obiect din lemn, esteo vestirea crucii lui Hristos. Iustin a alcAtuit un intreg catalog, in al sdu Dialog cu Trifon, capitolele86 9i 138.Acelagitip de exegezapermites6 punemcap la cap mai ales cand versetelecare mentioneaziapa, sau un izvor, o adApatoare, greacaprecizeazAcA estevorba de ,,api vie", pentru a gAsiin ele prevestirea apei mentuitoarea botezului(21,19;'24,10-27:,26,15:,29,1-l4; 30'37). acoperimAntuluirugiTot simbolbaptismal,pentrucregtini,este9i lepadarea haind de slavd(Grigore (3,7) de o (picatul) va fi inlocuit care nos al frunzei al Nvssei).

INTRODUCERE

l t

49

5. Lecturi ediJicatoareale Genezei greceSti: ,,modele" de virlute. Asupra anumitor punctese poatespunecd redactareain termenigrecegtia istorisirilor Genezeia favorizat unele teme edificatoare:Noe, ,dreptul", in 6,9; ,,credinta" lui Avraam, in 15,6; folosul pentru un om rdu de a se unuiamai bun,conform9,27etc. ,,supune" Genezaa fost cititd ca o serie de biografii oferind tot atdteamodelede virtufi 9i a furnizat predicatorilorexempla.Sirah face o listd in 44,16-23. grecescfolositde traducdtorul Vedemaici influen{avocabularului Genezei. Philondin Alexandriaa grupatacestemodelein doui triade,plasdndu-l in frunte pe Enos, figura a sperantei,lucru care nu se explicd decatprin textul pocdin!4precumin Sirah,iar Noe, dreptatea (6,9). LXX; EnohsimbolizeazA Predicatorii cregtini utilizeazi din belqug aceste,,modele" veterotesLe intalnimla ClementRomanul,dar ele vor servimai cu seam6 tamentare. pentruo bund pane a elogiilor,biografiilor,genului ,,comparaliilor", la Capadocieni gi loan GurE de Aqr, sau in Omiliile festale rcstite de Hesychiosal lerusalimului, de pildd.Modelelerespective sunt exploatate, ln traditiaebraici, de Philondin Alexandria,in biografiilesalealegorice precumTestamentul sau literale,gi intr-o seriede scrieri intertestamentare, celor doisprezece patriqrhi, Testamentullui Avraant saulosif SiAseneth. MargueriteHarl

Geneza I 1 intru inceputDumnezeua f6cut cerul qi pimdntul. 2 lar pdm6ntulera nevezut$i neor6nduit,intuneric deasupragenunii gi duhul lui Dumnezeu

l

F

l,l CapitolulI din Gen.s-abucuratde o atenfiespecialadin parteacomentatorilor evrei gi cregtini.Existdo inteagd literatud numitd,,hexameral6" (de la ,,hexaemeron", cele $asezile alecreafiei).Plrinfii Bisericiiau cunoscuttratatclelui Philot\,Opd. gi QG' din cares-au inspiratadesea,dand verseteloro interpretare platonicianaori stoica.a 6v qpm a fostinlelesfie in senstemporal,fie ln sensinstrumental (in al doileacaz sensul estede,,principiu" metafizic:traducereaar fi,,in principiu").Pentrua lesa cet mai deschiscampulsemantical expresiei,am preferattraducerea ,,intrulnceput".Cre$tinii punexpresia in hgaluracu Prov.8.22sq.(crealia s-allcut prinsauintruinqelepciunea. ooQio, lui Dumnezeu)fi cu PrologulEvanghelieidupa Ioan (crealias-a flcul prin Logos).qt [rineu,Dez. 43; Origen,Com.Io.1,90-124.YasilecelMarc (Hom.Hex.1,6) gi Grigoreal Nyssei(l/ex. PG 44,724)accentueazd ideeactrDumnezeua creattotul ,,in bloc", dintr-odatd,interpretAnd variantade traducerea ebraiculuib're'tt propusdde Aquila. Acesla, reproducdndlegtrturaetimologicl a ebr. re'Sit (,,inceput")cu rot, (,,cap"),are K€qqr,qlov(,,rezumat",,,punctcapital")in loc de qpli. a,,a fEcut":LXX redd printr-unsingur verb grec,not6, ca s6-mi meargi bine cu tine 6i sufletul idolatriei,$i elibcrareade lumeasensibil[(cl Philon,Migr., l-121; Her.,2'7'].,Abr. 62t Origen,Grigoreal Nyssei,ContraEunomiunII,85-89;Cant.Ylll etc.\. 12,6 Secventa,,a stribdtut cat era de lung" denoti, dupd philon. imensacuriozitate ,,intefectuafa" a lui Ayftrl, (Migr. 216).a ,.Sichem"rla Philon,numeleinseamnA ,,umar,' efortul pe carc-l presupunestudiul (Mfgr. 221-223).r 't-radiliacre$tind fi sugereazd identifictr Sichemcu locul undelisusse va opri la un momentdat, obosil(ln. 4,61 confuzie,intreSichemgi Sichar).a Didim interpreteazi astfel:la capatulinvestigafiilor saleteologice,Avrama ajunsla revelaliaintr\uplrii(ad locum).t ,,inalt":LXX arcaccsr adjectivacofo undel'M arcn\meleMoreh absent canumepropriudin l,XX. 12,9Mitcdrilelui Avramsuntdescrise cu ajutorulunuilexiomilitar(,.s-asculat,'$i,,s-a atezat", de l'apt, ,,$i-a ridicat/instalattabara").a Cuvantul,,pusriu"este interpretat alegoricde Philon:singurdtatca propicecautariilui Dumnezeu(Philonconsideraora$ul loc al pierzlrii gi dugmanal vielii spirituale).Aceeali interpretare la Otigen,Com.Io. XX,68-74.a'l'M arc,pentru,,pustiu",un cuvantcareinseamne fi ..niazini.,(neghebh). 12,10Stratag€ma ascundcriiidentitl{ii sofieiintr-o FrA striind apare$i in Gen.20 gi Can.26. a,,a coborat":spretlgipt,,sccoboar6",dinspreEgipt,,seurcd".Origenlntelege alegoric,Egiptulsimbolizand (Com.Gen.XY,l). linutul rdului,al idolatriei$i p?icalului

82

cENEzA12-13

meu sd traiasc4datorittrtie.,' 'o gi a fost aga:c6nd Avram a intrat in Egipt, egipteniiaLrvdzut ca femeiaera foafte frumoasd.l5 Au vdzut-o marii si dregdtori ai lui Faraon,au lAudat-oin fafa lui Faraon au adus_o in casa aces9i tuia. 16Datoritdei s-au purtat bine cu Avram gi a avut partede turme de oi, de vilei, de asini,de slugigi de slujnice,de car6ri de cdrnile.r?Du_nezeu 9i insd l-a incercatpe Faraoncu incercdrimari grele,pe el gi 5i casalui, din pricinaSarei,femeialui Avram. ,EAtunci Faraonl_a chematpe Avram gi i-a zis: ,,De ce mi-ai lTcut unaca astagi nu mi-ai dat de gtirecA e femeiata? le De ce mi-ai spus:<E soramea>,iar eu am luat-ode solie? Acum, rata, femeiata [este] inainteata, ia-o $i du_tedegrabd.,,2ogi Faraon a poruncit oamenilor lui sA-ipetreacape Avram, pe femeialui gi tot ce aveau.$i Lot eracu ei. - ^ t ^ .

rJ >r Avram a urcatdin Egipt in pustiu,el, femeiasa gi toate ceteavea, ^ impreundcu Lot.'Avram era foartebogatin vite,in argintgi in aur.3 $i a mersde undevenise,prin pustiu,panala Betel,unde-gipusese coftulprima datd, la nrijloc intre Betel 9i Aggai, a la altarul p" "*" il frcuse ia inceput. Acolo Avrama chematnumeleDornnului.5Lot, carecildtorea irttpreunA cu Avram, aveaoi, boi 9i conuri.6 Dar finutul nu le ingdduiasa locuiasca laolaltd,fiindci averilelor eraumulte nu puteaulo;i laolaltA.? $i s; Si iscat o incdierareintre pdstorii turmelor lui Avram gi pdstorii turmetor lui Lot. Canaanenii 9i fereziliilocuiaupe atuncitinutulacela.I Avram r_azis lui Lot:,,Sdnu fie nici o incdierare intre mine gi tine, intre pAstoriimei Si pdstoriitai, pentru cd suntemfrati. e Uite, nu_itot pAmentul intins inaintea ta? Desparte-tede mine: dacatu o iei la stdng4 eu o iau la dreaptaidacatu o iei la dreapta, eu o iau la stdnga..l0 Ridicandu-fiochii Lot a privit,lnutul 12,17..I-aincercat',sau,,I-accrcetatcu incercarimari grele,,: TM are:,,i-adat lovituri $i grcle", trimilendla incercdrilesuferitede Faraorin vremea lui Moise.a Unrr comen_ laton observA cd nu sespuncdespreFartoncAnu s_aalinsde Sara,cum se va spune.in cap.20 despreAbimeleh.Iraraonii csteagirdar inferioracestuiadin urml (cf l.neoooret, QG 63). 12,20,,$iLot eracu ei" lipse$tedin TM. ArmoDizarea LXX e foart€importantd, pentru caLot va fi salvatde Avramdin Sodoma. 13,l Capiroluldescrieimpi4ireateritoriilorintreAvram Lot, Lot este,,omulmediu,,, $i dup[ Origen(cl Origen,Hom.Gen.ty,l;3). l3,8,,frafi": de fapt,Avram esreunchiullui Lot. ,,Frate,,are sens larg, de,,rubedeni€,, (maideparte, v. ll).

I GENEZA13-14

83

din preajmaIordanului9i a vAzutcd totul era udat- inainteca DumnezeusE dirAme Sodoma gi Gomora - precum grddina lui Dumnezeu,precum pamantulEgiptului, cit ajungi pin|, la Zogora." Arunci Lot $i-a ales tot linutul din preajma lordanului. Lot a plecat de la rAsdrit gi fiecare s-a '' despArtitde frateles6u. Avram s-a agezatin Canaan;Lot s-a a$ezatintr-o cetatedin imprejurimi:Si-apus cofiurile Ia Sodoma.rr Sodomilii erau oamenirai ii lbane pAcbtogi dinaintealui Dumnezeu. 14Dumnezeu i-a zis lui Avram, dupdce Lot s-a despa{itde el: ,,Ridicd-!i ochii gi privegte,din locul unde egti acum, spre miazdnoapte,spre miazizi, sprerdsdritgi spre mare, r) cdci intreg finutul pe care-lvezi !i-l voi da tie 9i seminlieitalein veci. '" Voi facesemintiata ca nisipulpAmantului. Dacd cineva_poatesA numere firele de nisip de pe pimanl va numira gi seminliata. " Ridicdte ii stabate tinutul acestain lung 9i in lat, caci tie fi-l r8 voi da." Avram $i-a luat corturile,apoi s-a dus gi s-a agezatlang6stejarul lui Mambre,la Hebron.Acolo a ridicat altar Domnului. ' 14 $i a fost aga:in timpul domniei lui Amarphal, regeleSennaarului, Arioch, regeleEllasarului,Chodollogomor,regeleElamului gi Thargal, regeleneamurilor[pdgAne]2 au fhcut rdzboi cu Balla, regeleSodomer,cu Barsa, regeleGomorei, cu Sennaar,regeleAdamaei, cu Symobor,regele Seboimuluigi cu regeleBalakului{adicdSegorul).I Toli acegtia s-auadunat in Valea Saratd,adica Marea Sdrii. ' Doisprezeceani ei i-au slujit lui Chodollogomor,dar in al treisprezecelea an s-au rAzwAlit.5 in al parsprezeceleaan Chodollogomor gi regii aliaticu el au venit9i i-autdiatpe uriagii din Astaroth Karnain, precum gi puterniceleneamuri fpigdne] care erau impreundcu ei, pe omeeniidin cetaleaSave,6 pe chorreiiclinmunlii Seir, 7 pdndla terebintul Pharan,din pustiu. Apoi s-auintorsgi s-audus la lzvorul Judecdlii- Cades- gi au tdiattoatecapeteniilelui Amalec Ai pe amoreii 13,16 !'trgaduinfeleunei descendente numeroasesunt interprctatcde cre$tinica o prevestirea numaruluilor uriai (lustin,Dialogulcu Trifon 119.4;lZO,l-2: Iineu, Ad\', hoer.lll,9,l : IV.5,3). 13,18Gr. Mopppq transcfieebr.Mamft'. t,,stejarul":TM are,,stejarii". l4,l Capitolulprezintaconfruntarea intre douacoalitii,primaalcdtuit[din patruregi, a doua,din cinci. Philon interyreteazd alegoriccei patru regi ca fiind cele patru patimi carcasalteazA tuturora"ca fi biruie celecinci simfuri,in vremcce Avram estedeasupra (Abr. 226-241;244]' un af zecelearegc-inlelepL Ebr. 105.,Congr,92-93). 14,6,,terebinf'traducepdmapartea toponimuluiebrai0'Eyl-Pa'ran.

84

GENEZA 14

8 care locuiauln Asasanthamar. A iegit regeleSodomei,qi regeleGomorei, 9i regeleAdamaei,9i regeleSeboimului,9i regeleBalakului,adicd al Segorului gi s-au randuit pentru rdzboi in Valea Sirat6, e impohiva lui Chodollogomor,regeleElamului,a lui Thargal,regeleneamurilor[pigdne], a Iui Amarphal,regeleSennaaruluiqi a lui Arioch, reg€leEllasarului:patru regi contracinci. l0 ValeaSaratie plin6 de puluri, pu{uride smoald,iar regele Sodorneigi regeleGomorei, luAnd-ola fugA,au cAzutacolo, iar cei rdmagi au fugit in munti. 1r[invingatorii]au luat totricaii din Sodomagi din Gomor4 precumFi toate bucateiegi s-au dus. '' L-au luat ii pe Lot, fiul fratelui lui Avram, cu toat6agonisealalui, 9i au plecat.Caci [Lot] tr6ia in Sodoma. '' Unul dintre cei scdpatii-a dat de vestelui Avram, instrdinatul.Acesta locuiala Stejarullui Mambre,amoreul,fratelelui Escholgi al lui Aunan, care erau alialii lui Avram. 'o Auzind Avram ca ftatele sdu,Lot. a iost luat ostatic,$i-a nunrdratslujitorii nascu(iin cas6--trei sute optsprezece- gl a plecatin urmdrirea[dugmanilor]pdndla Dan. '' Aici a c6zutasupralor pe timp de noapte,el qi slujitorii sAi,i-a bdtut 9i i-a fugdrit pind la Chooa,care se afld la stdngaDamascului.'' A adusinapoitoli caii Sodornei;i-a adus inapoi pe fratelesdu,Lot, averilesale,femeilegi poporuls6u. " RegeleSodomeii-a ielit in intampinare- dupi ce [Avram] s-aintorsde la tdierealui Chodollogomorgi a regilor careeraucu acesta- in Valea Save, adicain CampiaRegelui.r8Atunci Melchisedec, regeleSalemului,a adus l4,ll ,,caii": LXX vorbe$tede ,.cai" acolo undc TM vorbestede ,,bunuri",confuzie datorataprobabillaptului ca termeniiebraici,f khuS,,,bunuri,,$i rek e, ,,cai iuti',, au acclea!iconsoane. 14,13,,instrainatul", nepcfqq,ln LXX, spredeosebire de ,,evreul",din TM. Termenul grece un neologism, al cdruisensexacteste,,celcaxevinede dincolo',(deEuAat,selntelege),adicd,.imigrantul".Acestapelativva fi bogatinierpretatin traditiaale\andrind. ,,Omullui Dumnczcu",al carui prototipesteAvram, trebuiesA,,migreze"din lumea sensibilf,sprecca inteligibild(Philon,Mrgl'.20). ,,Trecerea,', graniteide ,,traversarea,' c[tre Avram va fi interpretata gi ca simbolpascal(Clement,Strometel],51,2; Origen, C. Cels. Ylll,22; Eusebiu,PE VII 8,21). Am preferattraducereaprin ,.instrdinatul,' tocmaipentrua scoatein evidenfA rupturalui Avramde trecutli de larade origine. 14,14,.318"se scriein greacdcu trei literc;IHI'(= l0; 8;300). Traditiacrestina arilnrofogictrregAsefteaici numele lui Iisus (lH);i semnulcrucii, T (Epktola lui Bamaba 9.'l-8 fi Clement,StromateY1,85).Mai tarziu unii vor identificain 3lg numdrul de participanfi Ia Conciliulde la Niceea, din 325. 14,18:,,Salem"tmajoritateacomentatoriloridentificdora$ulcu lerusalimul.Cre$tinii vid in Melchisedec pentruneamurilepdganecaresevor convertila cre$tinism un D./pos

GENEZAI4.I5

peini li vin. El era preot al Dumnezeuluicel Preainalt.Ie L-a binecuv6ntat pe Avram ;i i-a zis: ,,Binecuvintat fie Awam de c6tre Dumnezeulcel Preainalt,carea zidit cerul $i pAmentul.20Vrednicde binecuvantare este Dumnezeucel Preainalt,pentru cA i-a dat pe duqmaniin mdinile tale.', $i '' [Avram] i-a ddruito zecimedin toate. RegeleSodomeii-a zis lui Avram: t'Aurar i-a zis regeluiSodomei:,,Voi ,,Miedd-mioameniigi tu ia-li caii." intinde m6nacAtreDumnezeulcel Preainalt,care a zidit cerul gi pdmintul, 23 daci voi lua ceva dintr-ale tale, mdcaro ala sau o [sd rne pedepseasc6] curea de la incAlteri,ca sA nu spui dupd aceea:(Eu l-am fecut bogat pe Avram>.'* Doar atiit: ce-aumancattinerii, precumgi parleabdrbafilorcare au merscu mine* Eschol,Aunan, Mambre- parteaaceastao vor lua ei." t 15 Dupd acesteint6rnpl6riun cuvantal Domnului a venit cAtreAvram intr-o vedenie9i-i-a spus:,,Nu te teme,Avrame, Eu te apAr.R6splataiti va fi foartemare."'Avram zice: ,.Stdpane, ce-mivei da, cdci eu md duc f6rd si lasnici un copil,iar fiul slujitoareintele,Masek,esteDamaskos Eliezer." '$i Avram a zis: ,,Fiindcdnu mi-ai dat urmagi,un sJujitormd va mo$teni." '$i indatdi-a venit un glasal Domnului9i i-a zis: ,,Nu el te va mosteni.ci acela care va iegi din tine, el te va mogteni." t L-a dus afard si i-a zis: (Melchisedecnu era circumcis).Avram reprezint!Legea,Melchisedec, harul (ustin, Dialogulcu Trifoh 19,4).a O ramurda iudaismuluia v6zutin preotuldin Salemo figurd mesianicd (Evr. 5.5-l0; 6,20;7,1-| 0). a,.peine$i vin": pentrucre$tini,prgligurarea (cl Danidlou. euharistiei 1958,pp. 196-201). 14,19InvocareaDumnczculuiCrcator(dc la rri(ol, de dataaceasta) a permisdezvo! tareaunei legendein -iLrrullui Melchisedcc,preot pagan,idolatru,care a avur onrsc viziuneacreariicerului$i a pAmAntului, descoperind existenfa unui Dumnezeu Creator. 14,22,,voiintindemdna":gestulcareinsofe$te unjuramant. l5,l ,.intdmpl6ri"(iilroro). lermenulgrecinseamnali ,,intAmpldri,. $i ,,cuvinte".Ioan Gurdde Aur il inlelegein al doileasens,comentand cd Avram e vrednicsi pnmeascd revelalia divinapentrucA a rcfuzaldarurileregeluiSociomei..in 14,23.t.,vedenie',: multe manuscrise precizeazA cd accsttviziunea avut loc,,noaptea',. a,,te aplr,': exact, ,,stauca un scutpestetine", un termenmilitar.carcva 1j folositde profeti(ls. 31,5)in sensreligios(ocrotireapoporuluialesde cdtreIJumnezeu). 15,2,,stipeno" (56oroto),reluatin v.8 (StipaneDoamne)esteunic ln pentat€uh. Corespunde formuleicbtaice'Adhondyt HI/H dinTv. a .,mAduc",cu sensulde ..noi'. IoanGurtrde Aur comenteaza verbulin sensfilozollc: Avram.ca un irdev,rrat inlolcpt, gfe cAmoancae o ,,pfecare", o ,.desprindere", (ibid., ad locum).a IJlLima o ,.eliberare" partea versetuluie neclar6" TM fiind aici corupt..,Damaskos,', ,.djnDamasc'..J |5,5.,stclele" suntuneoriopused€ comgntatorii cre$tini Gen.I3,l6t aici ,,trisipului,'din ar fi vorbadespredecend€nta cercasce, despreNoul Legamant.

f

86

GENEZA 15

,,Prive$tecerul 9i numdr6-istelele,daci le poli numera.,,l_a zis: ,,A$ava fi semintiata." u Auram a crezut in Dumnezeu9i [credinga]i-a fost socotitadreptate, -7 Apoi i-a zis: ,,EusuntDumnezeulcarete-ascosdin ca linutulcaldeenilor, s6-fi dau mo$tenireace-stpdmant."8 A zis: ,,Stap6neDoanne, dupd ce voi e Sd cA-l voi mogteni?" lDurnnezeuli-a zis: ,,la pentrumine o iunrncade trei ani,o caprdde trei ani, un berbecde trei ani,o turtureaqi un porumbel.,, '" El le-aluat pe toatepentru[Dumnezeul.le_aspinlecatIa miitoc Ata age_ zat jumdtAFleuna in fatraceleilalte;dar pAsarilenu le_aspintecat... p6s6ri [de pradd] au coborat pe_ste trupuri, peste bucd(iletaiaie, iar Avram s-a atezat impreunecu eje. 12pe la apusulsoareluio toropealA a cAzutpeste f5,6 Verset cirat in Rom. 4,3; Gal. 3,6; lac. 2,23 au privirc la ,justificarea,,sau .?[dreptifirea"prin credinftr,cu o bogatdexegez4maialesln lumeaprJtestantd. l5,9..pentrumine": philorrcomenteaztampluacesrdiliv (Her. l0i_124),in sensulci omurprimestetotul in pistrarede ra Dumnezgu tfebuiesaintoarcd totul subformr de $i ofrandA.f ,,porunbcl',:TM are un termencargse poatehaduce,mai corecl pnn,,pdsa_ ruicA".t Origendd,in Com.Io. y1,264-265. o list6de cinci animal""rr" nu "u.".punoe cu listadc aici.pentrucl, fiecareanimalreprezintA un aspectal uneifunclii a lui llristos. Despicarea in doul a unoradintrc ele trinitc la tainaintrupariicelui deopotriva om pi Dumnezeu,in vremece nedespicarea pdsarilor.simbolizsaza unitatcadivind. l,entru Philon,careda o interpretare n1oralicelorcinci animalc,cifra 3 (,,treiani,,)esresemnut perfecfiunii,cdci ea confine,,inccpurul.miilocul slhr5itul,, (t/er. IZS-lii1. tnterpre_ fi tareaa fost preluated€ Metodiual Olimpului(tlcmchetulV,l l0-l I l), Dupj Oiodoral Tarsului,animalele,detrei anj" simbotizeaza ,.celetrei generalii,.ate poporutuieveu carevor fi exilatcliinlpilate, conformprol.efieide mai ios. l5,l I LXX nu precizeazd cun)suntacesteptudri.Am adaugat..depradl,.inre pamn_ toze,dupATM, pentrua evitaoriceconfuzie.pcntruphilon,aciste care,,coboarA,, ,,pastui,, sunt apucdturilerele ale sufletului(ller 241'242).l'enlru Targum,popoarelc idolatre. PentruTheodoret$i Chiril al Alexandriei,egipteniiaare-indpade."p" *rei. f,,s_a are_ zat":Avram staca unjudecitor'inmjiloculpaseriior.TM are: ,,le_uulrngut,,. 15'12,'toropeala"(dxoroorg),ca in Gen.2.2r. r'ermenurebraic cor-espunzator este tur"dAmah.Pleceld dc la acestpasaj,philon propuneo teorie desprepat u tipuri a" €xtaz,replicAla teoria lui platon di|r phaidros244a-245b (Her. 2i}-26q. C€tepatru tipuri sunt: l) rAtacireaminlii (?ncazul maladiilorpsihice);2) stupoarea in fafa unui eveniment nea{teptat: 3) odihnamintiiin timpulsomnului(mintea.,iese din srne,,, se odihn€gte); 4) extazulpropriu-zis,prin inspiralicdivinA(specilicprofclilor).O abordare completAa subiectuluila Bddilitd,S., 1996.Crestiniielenofonivor interprera ,,extazut,, ca ie$iredin sine sub eflctul inspiralieidivino (Irstin, Dialogul cu Trifon lt5,3l Clement,St'omate1,85,3).

GENEZA15_16

t

87

Avram gi, iatA, o fric5-ntunecoasdgi mare il rdpune_1l gi i s_aspus lui Avram: ,,Afld cA seminfiata va sdldSluiintr-un finut strain;ii vor inrobi, ii vor prigonigi umili patrusutede ani. 'a Dar voijudecaEu neamulcare_lva l5 inrobi.Dupdaceeavor iegide acolocu multdagonisealA, iar tu vei pleca la pdrinfii tdi in pace, ingropat dupd frumoasebdtrineli. 16Abia urmasii dintr-a patra generatiese vor intoarce aici, fiindc6 pacateleamoreilor nu gi-auimplinit pdndacummdsura."r7Cdndsoarelea ajunsla apus a izbucnit o flac6r69i [s-a vizut] un cuptor fumegind gi valvatdide foc trecandorin mijlocul bucililor tliate in doud. t8 in ziua aceeaDomnui a licut legam6nt cu Avram, zicdnd:,,Seminfiei tale ii voi da pAmantulacesta,de la fluviul Egipt pana la fluviul cel mare,fluviul Eufrat; Ie [ei ii voi da] pe cainiti, pe chenezifi,pe chedmoni1i,80 pe cherei,pe ferezili, pe rapha;mi 1, pe amorei, pe canaaneni,pe evei, pe gergesei9i pe iebusei." ' 16 Sara, femeia lui Avram, nu-i n69teaprunci, dar avea o slujnicd egipteancape nume Agar. t gi Sarai-a zis lui Avram: ,,lata, Domnul m_a ferecatgi nu pot na$te.Intrala slujnicamea,ca sdai pruncde Ia ea.,,Avram a ascultatde vorba Sarei.3 Atuncj Sara,femeialui Auram, a luar_ope egipteancaAgar, slujnica ei - dupd zece ani de cdnd Avram locuia in 15,13,,ii va umili" nu existi in TM, nici in Fapte7,6, undeacest versetestecitat, a ,,patrusutede ani", cf. Ex. 12,40-41:evreiiies din Egipt dupapahu sutede ani. philon vorbe$edesprecelepatrusutedepatimicareinrobescsufletul(l/er.269-270). l5,l5,,ingropat":unelemanuscfise au ..traind,'frumoasebAtranefi. 15,17ValvAtlilecaretrccprintrebucdfilctiiatc suntinterpretate clephilon ca o imagine ajudecafiilui Dumnezeu (l{et.3l l-312).l.ot in cheieeshatologicd interpreteaza pasaJul $i Theodoret(focul sfArsitutuitumii: 06 66),un elementcaresuslineinrerpretarea fiind menIiunea,,la apus". 15,18Cefe dou6 fluvii sunt interpretatealegoricde philon (Her.315_316): Egiptul, ,,trupul",Eufratul,,,bucuria"(cuvantulesteapropiatetimologicde verbuleugpoivor,,,a sebucura"). 16,l Sara Si Agar in De congressu,philon interpreteaztalegoric cele doud fbmoi, identific6nd-ope Saracu,,inielepciunea',, iar pe Agar cu,,cLrlturamedie,,.pe urmelg pasajuluidin Cal. 4,24, creftinii vor vedeain Agar Sara simbohrile Vechjutuili $i NouluiLeglmant:primul,de pe Sinai,desrjnat robicil,egii,preeumAgar;a ooua!pfln Iisus,destinateliberarii.p.ecumSara. t6, DupdLXX, ,,casf,ai pruncde la ea"; dupi TM, ,,poatevoi dobandipruncidatorit6 ei". a Dreptd mesopotamian ingAduiao asemenea practicd,prin careo femeieigi putea apropriacopilulnascutde o altdpersoane.

88

GENEZA 16

Canaan- 9i i-a dat-ode soatrA lui Awam, birbatul ei. { pi a intrat la Agar Si ea a zdrrislit. A vdzut cA a ramasgrea 9i de atunci stapanaei n_amai avut nici o cinstirein ochii ei. 5 Sarai-a zis lui Awam: .,SuntnedreptdtitA din pricina ta. Am daro pe slujnicamea la pieptul tau dupe ce a rdmasgrea $i am ajunssa nu mai am nici o cinstirein ochii ei. DumnezeusEjudece intre minegi tine."6 AtunciAvram i-a zis Sarei:,,slujnicata e in mainiletate. fa cu ea cum iti paremai bine.',Saraa urgisit_ogi a fugit de Ia fata [Agar] ei. 7 Un inger al Domnului a gdsit-oldngi izvorul de ap6 din pustiu, l6ng6 . izvorulde pe drumulSurului.8 gi ingerulDomnuluii_azis: ,,Agar,slujnica Sarei,de undevii gi incotrote duci?',A zis:,,Fugdin f.ap S;i, sdpana mea." e ingerul Domnului i-a zis: ,,intoarce-i"ti.tapanu o"fi'pun.r., smeritd,sub mdinileei.',r0 gi i-a mai zis ingerulDomnului:,,Voi inmulti din belgugsemintiata, de nici nu va puteafi numArata din cauzamul!imii.,, ll gi i-a mai zis ingerurlDomnului:,,latA,tu ai r6masgreagi vei na5te un fiu; il vei nunriIsmael,fiindcdDumnezeu a datascultare smereniei tale.,2Va fi un om necioplit:m6inileIui vor fi impotrivatuturorgi mdiniletuturor vor ti inpotriva lui; igi va punesdlaguldimpotrivatuturorfralilors6i.,,l3 Aqar a 16,5,,dinpricinata": philon (pC IIl,23). care fine sd salvezeobrazutSarei-infetepciune cu orice chip, nu vedeo acuzi la adresalui Avranr,ci se gaodelle cd oxpresiagreaca poatesdinsemne:,,dinmomentulin care"(fi_amdatslujnica). 16,7Philona consacratun trararspecialfragmentuluiGen. 16,7_14 (Defuga). o ,,rzvor "un,,izvor de api": locul e cu rotul special,potrivit pentruo hierofanie,Oat fiina ca ae apavie" e o raritatein Dustiu. 16,ll Ismael:I-XX nu pdstreazd.iocul de cuvintedin ebraicd, intre lsmaelli verbul $Ama' carc inseanlnA(Dumnezcu),,a ascultat,,.philon gtie cA exista un rapon etimologic,in ebraic4intre cercdoudcuvinte,dar interprereaza artfer:Ismaerinseamne de Dumnezeu',, ,,ascultarea faptcareaminteltcci Agar fostinvAfa6de cuvintercauzlre, iar Ismaeleste,simbolic,,,on1ulcapabils, asculte si lnvele,,(Faga fi 208; Mut.202).a Dupi Philon,Agar reprezintdaici suiletulnedesAvArfit,care audeo"voceinterioaragr se converteitgla infelepciune, adicAseintoarcela Sara. 16,12,,necioplit"(iiporKoq). in TM apareaici un termenfoarte dur, pere, ,,mdgar selbatic",dar l,XX line sd indulceasca pufin epitetul.Aquila gi Symmachosrrar:uc, amindoi,prin &yproq(,,sdlbatic"). 16,13Numclgdat de Agar Celuicaxei-a vorbit_,,Tu, Dumnezeul cares-a uttarla minc"- esteechivalarea ebr. ,attAh'Alro'i. GrcacadA explicaliasub formaatirmativi: ,,Am vazut1'af4€vdmro€,Celui cares-a lAsatvdzutde mine,,,pe candTM are o f.orma intcrogativA $i alt sens:,,Oareintr-adevAr aici am vtrzut,dupece m-avazurspatele L-elui cercm-avdzut'l"('abareTput6ndsdinsemne,,spatele,,sau ,dup6ce,,).

CENEZA16.17

strigatnumeleDomnului care-i griise:,,Tu, Dumnezeule,carete-ai uitat la mine", caci a zis: ,,Am vfuut fa{a Celui cares-a lisat vazut de mine." 'o De aceeaa numit izvorul, ,,lzvorul Celui pe care l-am v\zLt in fa1d".Era la mijloc, intre Cadesgi Barad. 15 Agar i-a niscut lui Avram un fiu pi Awam l-a numit pe fiul pe care i l-a nascutAgar, lsmael.16Avram aveaoptzecigi gasede ani cdndAgar i l-a ndscutpe Ismaellui Avram. 17 I A fost a5a:cind Avram aveanoudzeci9i noudde ani, Domnul i s-a aratatgi i-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeultdu. Fii plAcutdinainteaMea, nepri2 hinit qi voi incheialegdmdntintre Mine gi tine gi te voi sporifoartetare." ' Atunci Avram a cdzut cu fata Ia pdm6nt,iar Dumnezeui-a vorbit, zic6n' du-i: ,,$i eu, iatd, linchei] legAmantulMeu cu tine, 9i vei fi tatdl multor 5 neamuri. $i nu te vei mai numi Avram, ci numele tAu va fi Avraam, fiindcd te-am facut tat6l multor neamuri.o Te voi inmulli foarte,foartetare, voi face din tine neamuriintregi qi regi vor iegi din rine. 7 Voi statornici legamantulMeu intre Mine gi tine gi serninliata de dupd tine, neamde neamul vostru, ca un legdmentvegnic: Eu si fiu DumnezeultAu gi al seminlieide dupatine.8 Jie qi seminlieitale de dupAtine v6 voi da linutul in carelocuieqti, tot linutulCanaanului, in stdpanire vegnicd,iar eu le voi fi ' lor Dumnezeu." Dumnezeui-a mai zis lui Avraam:,,lartu vei pizi legdmantulMeu, tu $i semintiara de dup6tine,neamde neamullor. l0 Acesta 16,I,l in TM, izvorul se numetteLafoay-ro'i,conlinAndideeade viap @ay).in LXX acl]asta ideeaesteabsentA. l7,l Primaocurenlda expresiei,,Dumnezeul t[u" (sau,,Dumnezeul meu"). corcspunz6ndebraicului'El $adday.Dumnezeualege$i esteales,in tcrmenide exclusivitate, prin legamant. 17,5LXX nu redljocul sonordin TM intre 'Abh"rdhdnli expresia'abh-hamon, ,,tatAl unei mullimi". PhiloncredecA numelevechi,Avram,trebuietradusprin ,,tatalcarese inallt' o€dopog), aluzie la interesullui Avram pentru astrologie,iar numelenou, Avraam,inseamna,,tataales al sunetului"(fr1oq),migraliafiind indicau prin alpha suplimentar(M'.rt.66-76tCher. '7; Gig. 62-64;Abr. 8l-84; QG I|,13 ). 17,10,,t6iatilnlpre.iur":duptrPhilon,circumciziainseamnA suprimarea a ceeace estede prisosdin partea,,masculina" a spiritului,conoratdpozitiv(QG lll,47-48).a plecandde la Rom.4,9-12,PArinliivor insistaasuprafaptuluica Avrama fost,,indreptdfit" prin cfedinfArfiaintede circumcizie.DupAei, taiereaimprejurtrupeascA nu estenecesari(lustin, Dialogulcu Trifun 23,3-5;lineu, Dem.24), adevlrata,singuracircumciziefiind aceea spidtuald(Rom.2,28-29),hristicl(Col.2,1l), adicabotezul(Origen,Hon. Gen. I.4-7).

90

GENEZA17

estelegdmdntulpe careJ vei pizi, cel dintre Mine gi voi ti semintriata de dupa tine, neam de neamul lor: toli cei de parte bdrbdteascA vor fi taiali 11 imprejur, veti fi tAiati de carneaprepululuivostru gi acestava fi semnul legimdntului intre Mine gi voi. 12Toti pruncii de opt zile de parte b6rbat€ascavor fi tdiati imprejur: neamde neamulvostru,cel nfucut in casata ori cel cumpdratde la orice fiu de str6in,care nu-i din seminliata. 13gi cel ndscutin casata gi cel cumparatva fi tdiat imprejur $i va fi leg6m6ntulMeu in trupul vostru ca legamAntvegnic. '" Cdt desprecel de pafie bArbateasca netaiatimprejur,cdruianu i se va tdia cameapreputuluiin ziua a opta,sufletul acelava fi starpitdin neamuls6u,pentrucd a rupt legdmantul Meu.', 15 Apoi Dumnezeui-a zis lui Avraam:,,Sara,femeiata, nu se va mai numi Sara,ci Sarrava fi numeleei. '" O voi binecuv6ntaqi-1ivoi da un copil de la ea, pe careil voi binecuvanta,iar din el se vor nagteneamurigi regi ai neamurilorvor iegi din el." 17Avraam a cAzutcu fata la pdmant,a r6s gi a zis in gdndulsiu: ,,Oarei se va nagteprunc unui om de o sutade ani? Oare

I

l7,ll Cuvantulgrecqrpo guori.q,,,prepuf",nu esteatcstatinainteaLXX. pentruparinii, tdigreaimprejura lui Avramesteun ,,semn'!careprefigureaza o realitatemai imponanta (Iustin-Dialogulcu'l rifon 23,4;Irineu,Adv.haeL |V.15.2\. 17,12Datoritacifrei 8, menfionattr aici, crestiniivor spuneca adevarata Hiereimprejur va avcaloc in ziuainvicrii lui Hristos(lustin,Diatogtl cu Trlfun 41,4\. l7,l4.,cel de partebirbAteasca" nu se referdaici la prunciiner:ircumci$i, ci la bd.bafji matu carcvor refiizataiercalmprejur.t ,,a optazi'. lipsegtedin TM: aici are sensde ,,chiargi in ziua sabatului",cdndin mod firescnu seputeapracticacircumcizia.LXX suslinea$adar preemincnta circurncizieiasuprasabatului. 17,15Dublarcalui ,.r" in LXX nu corespunde modificdriinumeluiebraical Sarei,di|t Sarayin Sarah. Prima forma esteun feminin arhaical lui ,far ,,prin1",,,cdpetenie,,. Philona crczutcI /od final de la Sdrayerasufixulde persoana int6i $i a explicatca.prin schimbarea numclui.s-a trecutde la ,,cdrmuirea mea..(scnsullui ,.Sara,,)la ,,ccacare carmuiclte"(sensullui ,,Sarra").Tot el interpreteazd dublul/o prin valoareanumencaa acestcilitere.l00t Sarracarmuieste. 17,16llinecuvAntarea Saxrei.Dupdphilon, Sarra-Virtutea va aveao posteritate bogata (Mut. 148-151: QG III,54).in sensistoric,versetutprevesreste inmullireaevreilorin Egjpt. Pentrucrgstini,f'ecunditatea acesteifemeisterpeprevestegte,,fecunditatea,.fljscricii neamurilor.Versetulrrimile ii la lRg. 2,6, canrareaAnei (Origen,Hont. .1Rg.I,lg; 'l'heodoret,01Rg.3). f7,17 Numeleyilbaq face,ln ebraici,un joc de cuvintecu rAddcinacareinseamna..a rade" (THQ). LXX nu poatereda aceastAapropicreetimologicl. Unii pdrinli vdd o aluziela rdsullui Avraamin cuvintele lui lisusdin ID.11.56:,,Avraam a vdzutziuamea gi s-abucurat":nafterealui Isaacprefigureazd a$adar,.ziua,, lui Iisus.intruparea

GENEZA17.18

}

9t

18 va na$teSana la noudzecide ani?" insi Avraam a zis c6tre Dumnezeu: le ,,Fie ca Ismael acestasA trAiascAinainteaTa." 9i Dumnezeui-a zis lui Avraam: ,,Da, iata, Sarra,ferneiata, i{i va napteun fiu, pe care il vei numi Isaac;!i Eu voi face legdmdntcu el, un legamentveqnic,cu el gi cu seminlia 'o de dupdel. Cat despr"Ismael,iatl cd te-amascultat.Iatd,l-am binecuvdntat, ll voi spori gi-l voi inmul{i foartetare.Va naStedoudsprezece neamurigi 2t voi face din el un neam .a.e. Dar legAmantulMeu il voi statomici cu Isaac,fiul pe careti-l va na5teSarrala anul, pe vremeaaceasta." 22 Dumnezeua terminatde vorbit $i s-a indltat de la Avraam. 23Atunci Avraaml-a luatpe Ismael,fiul lui, pe toji slujitoriinAscutiin casalui gi pe toli cei cumparatiti a t6iat, chiar in ziua aceea,prepu{uriletuturor celor de partebarbdteascd, agacum ii grdiseDumnezeu.2o Avraamaveanoudzecigi nouAde ani cAndgi-atAiatcameaprepu;ului.25Ismael,fiul lui, aveatreisprezeceani cdnd i s-a tiiat carneaprepulului.26in ziua aceeaau fost taiati ?mprejurAvraam9i Isrnael,fiul lui. 27El i-a taiatirnprejurpe tori bArbatii din casalui, pe slujitoriinfucu1ila el gi pe cei cumpdralide la alteneamuri. | 18 Dumnezeui s-aarAtatl6ngi stejarulh.riMambre,pe c6ndel gedeala intrareacortuluisiu, intr-o amiazd.'$i-a ridicatochii,a privit $i, iat6,trei bdrbalis-auoprit deasupra lui. Vdz6ndu-i, a alergatin intampinarea lor, tocmai de la intrareacortului,s-ainchinarpanala pdmanr'1 gi a zis: ,,Doamne, l7,l8,,acesta"nu existAin TM. l7l0 LXX: .douisprezece neamuri",TM: ,doulsprezece cipetenii". l7r2 ,,s-ainauat"sau,.aplccat". l8,l ,,stejarul",dupeIustin,Dialogulcu Trifor 86,5prefigureazd lemnulcrucii. 18,2 ,,trei bArbati" (iiv5p€q): personajcmjsterioasc,care au dat nalrere multor interprettrri in traditiaiudaicAli cre$tin[.DupbPhilon,ar fi o,,viziunea lui Dumnezeu,, lnconjuratde puterilcSaleprincipale(,,puterile"au un rol fundamental in angclologia philoniand).intr-unfragmentptrstratdoarin armcana, PhilonscriecAceletrei pcrsonaje sunt simpleaparenle,deoareccDumnezeueste.,neschimbdtor", iar cuvantul..barbat" trimite la natura,,masculind"a divinitdtii, ea insa$ineavandnici un numc,doar cele douAputeriale Salesenumesc,,Domnul"gi ,,Dumnezeu". o Mareaproblemtexegetic6 estealtemanlasingular-plural. Tradilianridrasictr atribuiecaloo functicditcri6 fiecArui personaj:l) vcstireana$teriilui Isaac:2) distrugerca Sodomei;3) vindecarea lui Avraam dupAcircumcizie.in scc.Il, cre$tiniiau vdzutmanifestarea Cuvantuluilui Dumnezeu, lnsofitde doi ingeri (lustin, Dialogulcu Trdon 56-59).El singurva vorbi in verserete urmAtoare. PentruOrigen li pentruantiohieni,cei rrci sunt ingeri (Con. Io. ll,l44: XIII,2l4). Alti €xegefi(Chiril al Alexandriei)vor vedeaaici simbolul'Ireimii.

92

CENEZA 18

dacdam gAsithar in fala Ta, nu trecepe l6ng6slujitorul Tiu. a SA se ia apl gi sd vd spelepicioarele,sAve racoritrisub copac,5 9i-amsi iau pAinegi veli ospAta,iar dupd aceeaveli pleca in drumul vostru, de la care v-afi abitul pentruslujitorulvostru.,'Eiau raspuns:,,F6cum zici.,,u Avraam s_asribit sprecort, la Sarra,qi_i-azis: ,,la gi fr6m6ntdrepedetrei mdsuri de ftin;- albd tude.,''Apoi Avraama alergatla cireadagi a luat un vifel it pregate$te fragedpi frumos gi i l-a dat unei slugi, zorind-os6-l gateasci.s Apoi a luat unt, lapte $i vitelul gdtit gi a pus mas4 iar ei au osp6tat.gi el stJteal6ng6 dAngiisubcopac. 'L-a intrebat: ,,Unde este Sarra, femeia ta?" El a raspuns: ,,Uite, in cort." l0 I-a zis: ,,MAvoi intoarceIa tine la anul,pe vremea aceast4iar Sarr4 femeiata, va aveaun fiu." Sarraa auzit de la ugacortului, caci stdteain spatele lui. ri Avraam gi Sarraerau batrani,inaintati in zile, iar Sana incetase sd mai aiba cele firegti pentru o femeie. 12AgadarSarra a r6s in srneaei, zicind: ,,Nu mi s-aintamplataceastapan6acum,iar stApanul meu e b6tr6n.,, '" Domnuli-a zis lui Avraam:,,Dece Sarraa rasin sineaei spundnd: ?Am lacut aceastacu 6 inimi curatdgi miini nevinovate." Dumnezeui-a spus,in vis: ,,Euam quur ca ai fAcut aceastacu inima curatAgi te-am ferit sd pacAtuiegtiimpotriva Mea. De aceeanu te-amlAsatsd te atingide ea. 7 Acum ins6dd-i omului femeiainapoi, fiindc6 e profet qi se va ruga pentrutine $i vei trdi. Dar de nu i-o dai inapoi, afli cd vefi muri gi tu gi toateale tale." " A doua zi Abimeleh s-a sculat dis-de-dimineafi,$i-a chemat toate slugile, a povestit..lucrurileacesteain auzul lor, iar oamenii s-au insp6imantatfoartetare.' Apoi Abimeleh l-a chematpe Avraam gi i-a zis: ,,De ce ne-ai f6cut una ca asta?Oare fi-am gregit noi cu ceva? De ce-ai adus un 20,2,.dinpricinaei" lipsescdin TM. I PhiloninterpreteazA alegoricepisoduldin acest capitol.Avraameste,,infeleptul",iar Sarr4,,virtutea"careii apa4inede dreptinteleptului (0c IV,6l ). Origenmergemai departeli vedein episodinitiereaintru infelepciune/ credintaa fui Abimefeh,caredevineastfeltpos-ul Bisericiineamr;rilor (Hom.Gen.yI). 20,3,,arebarbat":/ltr. ,,facecasAimpreundcu un birbat". 20,4,,ne$tiutof':seinleleg€:,,carenu-9icunoaqte vina',.Abimelehnu gie cd Sarraeste so[ialui Avraam.Seintroduceideeade grefealelerdde voie. 20,5 ,,cuinimacuratd$i maini nevinovate",/lr. ,,cu inimdcuratr gi in dreptatea mAinilof'- TM: ,.indeplinetabainimii $i in curdtiamainilor,,. 20,6 Abimelehare ,,inimacuratd".O.igen(ibid.) vedeaici superioritatea lui Abimeleh fattrde Faraon.UnelecomentariirabiniceseintreabAinsadactrii mdinilelui Abimeleh erautot atatde curateca $i inimalui? 20,7Avraamestenumit,,profet".Despreacesttitlu conferitlui Avraam,c/ philon,Her, 258(oriccom virtuosesteprofet)$i 0c IV,66.Dupaacestultim pasaj,Avraam$i-adovcdit harulprofeticprin aceeacaa $tiutdinaintecAAbimelehnu seva atinsede Sarra.

CENEZA20

asemeneapf,cat asupramea $i asupradomniei mele? Mi-ai fdcut ceeace ru nimeni n-ar face niciodatd." Abimeleh i-a zis lui Avraam: ,,Ce-aiavut de " gdnd facind aceasta?" Avraam a zis: ,,Mi-am spus:in locul acestasigur '' nu existafricd de Dumnezeuii mtr omoaradin pricina femeii mele. Apoi, ea imi estecu adevaratsor6,dupi tata, nu $i dupi mamd.Mi-a ajuns sotie. 13 ficut aga:c6nd Dumnezeum-a scosdin casatatdlui meu,eu i-am zis: S-a >"r4 Atunci Abimeleha luat o mie de didrahme,oi, vilei, slujitorigi slujitoareqi i le-a diruit lui Avraam. $i i-a dat-oinapoi 9i pe Sarra,femeia 15 lui. $i Abimeleh i-a zis lui Avraam: ,,lat6,pdmantulmeu estein fata ta! '" Locuiette unde-{iva pl5cea." Sanei i-a zis: ,,I-am dat o mie de didrahme fratelui t5u: sAfie pentru cinsteafetei tale gi pentrutoti cei din preajmata. " $i spuneadevdrulintreg." Avraam s-a rugat lui Dumnezeugi Dumnezeu i-a vindecatpe Abimeleh,pe femeiasa gi pe slujitoarelesale gi ele au 't nascutprunci. Caci Dumnezeuzdvorasepe dinafardtoate panteceledin lui Avraam. casalui Abimeleh,din pricina Sarrei,1'emeia 20,11 ,,fiicd de Dumnezeu":am tradus astf'elun termen foane bogat scmantic, 0eo6'6F1o,carecorespunde cel mai exactlui pi€lcJ latin (,,respect fala de Dumnezeu, fate de sacru",din cargdecurgerespectulfa[6 de semenietc.).Acest termengrecesc aparedoar aici in tot Pentateuhulpentru a traduceebr.yir"'ath 'elohitn;in rcslul cazurilor,apare06Fo€oeoi. 20,12Dupd Philon ti Clementdin Alexandria,Sara" virtutea,se inrude$tecu ,€ena" mascufind a omului,nu cu ceafeminina(FIer.li StrcnateVl,l0l,2\. 20,13,,acestbino",/itl ,,aceastd dreptate". 20,14 ,didrahme":o didrahml valoreazadoud drahme.Ulterior, in Genezh,drahma greceascA va fi inlocuitdcu siclul ebraic.Din pasajnu seinlelegebin€dacl didrahmcle sunt un dar separatde darurilein naturi (oi, vitsi etc.) sau dacAacesteadin ulmA valoreaza, impreuna,o mie de didrahme.TM nu menlioneazd suma. 20,16Danrl tbcutde Abimelehgstereparatoriuiel lncearcdsd r€staur€ze cinsteaSarrei in ochii celorlalfi.TM spunelbade plastic:darul acesta,,vafi pentrutine ca un val p€ femeie.a .,Spune tuturortovarA$ilor tai". Darulo va reabilit4a$adar, dinaintea adevdrul intreg"(sau,,despre toate").Unii Pnrinli(Didim, Eusebiual Emesei)infeleg,,spune tot ce s-a indmplat intre noi" (AbimelehvreamanuriaSarreidesprecuratialui). Se mai poateinfclcgeinse fi altfel: de acuminaintesAspui tot adevlrul,cum cA e$ti sofialui Avraam.Inclin spreacestsens.TM arealt final de verset:,,veili repusiin cinste". 20,17Origen(Hon. Gen.Vl,3) interpreteazialegoricfigura sotiei lui Abimclch:este simbolulfilozofieiinconjurat[de ,,arteleliberale"(slujitoarelesale),Avraamar fi dorit ca gi alte popoaresa se intiupte din intelepciune(Sarra),dar vremurilenu eraucoapte inc[. Pdganiivor trebuisaa$teptemoanealui lisuspentrua seputeacdsAtorilegitimcu lnlelepciunea Sia facecopii (credincioliidin Bisericacreftina),

x

F

CENEZA2I

99

| 21 $i Domnul a cercetat-ope !arr4 dupi cum spusese;fi a fbcut ' Domnul pentru Sarraprecum graise. Sarraa ramasgrea gi i-a nascutlui Avraam un fiu, la bitrine{e, la timpul cuvenit,dupacum ii spuseseDomnul. a 'Au.aarn i-a dat fiului s6u,pe care i l-a ndscutSarra,numelede lsaac. $i in ziua a opt4 Avraam I-a tdiat imprejur pe Isaac,dupi cum ii poruncise t Dumnezeu. Au.uam avea o sutd de ani cdnd i s-a nAscutIsaac,fiul sdu. 6 Atunci Sara a zis: ,.Dumnezeumi-a ddruit prilej de r6s;oricine va auzi de ' se va bucura impreuni cu mine." $i a zis: ,,Cine-l va vesti pe aceasta Awaam ci Sana aldpteazAun prunc?CAciam ndscutun fiu la b6tranele." E Pruncula crescutgi a fost inlarcat,iar in ziua in care lsaac,fiul sdu,a e fost inlarcat,Avraam a f6cut ospdlmare. [intr-o zi] Sana a vezut ca fiul pe careegipteancaAgar i l-a nfucut lui Avraam sejuca impreundcu Isaac,fiul r0 ei, 9i i-a zis lui Avraam:,,Alung5-i,pe roabaaceasta 9i pe fiul ei, cdcifiul roabei nu va avea parte de mogtenirelaolaltAcu fiul meu, [saac." " Lui Avraam i s-a p6rut tare asprd vorba aceastadespre fiul sdu. 12 Dar Dumnezeui-a zis: ,,Si nu-Ii parAasprdvorba acesta,desprecopil 9i despre roab6,ci ascdtA ce-{i spune Sana, fiindci prin Isaaco semin(ieva purta '' numele t6u. C6t desprefiul slujitoarei,voi face din el un neam mare, '* fiindci estesemintiata." Avraam s-a sculata doua zi dis-de-dimineatd, a 2l,l ,,a aercatat-o": verbuldnordntopor, ,,avizita"a cerceta,a se interesade cineva", seincarcS" in LXX, cu o valoarereligioasd:Dumnezeu viziteazdpe cinev4 fie peotrua-i aduceo vestgbuni, fie pentrua-i anuntao pedeapsi. 21,2Pentrucre$tini(IoanGurAde Aur, intre allii), Sarrasimbolizeazd Biserica,plind de dupace a foststearpa. ,,copii"/,.credincio5i", 21,6,,prilejde r6s":rdsulcareexprinrdbucuriegi veselie.(Pentrusensulebr.al numelui, vezi nota la 17,17.)Dup, Philonestevorbade rasulcurat$i seninal sufleruluiplin de virtuti: dupdOrigen(li Luca 6,21)estevorbade bucuriafagaduitA cregtinilorprin botez (Hom.ler. XX,6). 21,7,,vavesti":TM areverbulla perf€ct,.,1-avestit". 21,9Origeni-a consacrat o intreagdomilie lui Ismael(fforr. Gel. VII). Tradifiaebraicd pe fiul lui Agar; pentrucreltini, el reprezintasinagoga(c/ Ga. il trateazacu severitate 4'29-30),dar,datorit?icpisoduluidescoperirii fdntdniicu apdvie in plin de$tert,el poare fi interpretat a Cuvintele,,sejucaimpreuni cu lsaac.fiul ei" nu $i ca tigurAbaptismalA. aparin TM. Elejustifica,ln LXX, enerlareaSanei.in ebraicdverbul/ataq .,a sejuca" evocanumelelui Isaac,aia incatSarraprcsimtecd Ismaelii poatelua locullui Isaac. 2l,l I O partedin traditiamanuscrisd precizeazd cd cstevorbadesprefiul sdu.Ismael. 21,12Ultimapartea versetului c citatain Rom.9,7 $i Evr. I1,18.Sensulnu estefoane precis,darcel mai probabilestecel propusin traducere. 21,14 PentruOrigen,apa din burduf reprezinfilitera Legii, care se va isprdvi la un momentdat (ffont. Gen.Ylll,5). I Intrigdgestullui Avraamde aJ punepe Ismael,,pe

IOO

GENEZA2I

luat pdinigi un burdufcu ape,i le-adat lui Agar. i-a pusgi copilulpe umlr gi a trimis-o [de-acolo].Ea a plecat li a rdt5cit prin pustiu pdni la Izvorul l5 Jurimdntului, dar cand i s-a isprivit apa din burduf ea a pus copilul sub '" un rdmuriq. Apoi s-a dus 9i s-a agezatmai departe,cam la o bitaie de sageata,zicand: ,,Nu, s6 nu vdd cum imi moarecopilul!" $i s-a agezatmai iar copilul strigagi pl6ngea. deop_arte, '' Dumnezeua auzit glasul copilului, din locul unde se afl4 gi un inger al lui Dumnezeua strigat-odin cer pe Agar gi i-a zis:,,Ce se intdmpli, Agar? Nu te teme, cdci Dumnezeua auzit glasul copilului tau, din locul l8 unde se afl6. Scoala-rc9i ia copilul de m6nd.Voi face din el un neam le mare." Dumnezeuia deschisochii gi ea a vezut un izvor cu apavie. S-a 20 dus, gi-aumplut burdufulqi i-a dat copilului sAbea. Dumnezcuera alaturi '' de copil 9i el a crescut.A sdldfluit ln pustiu gi a ajunsarcaq. A locuit in pustiulPharan,iar mamasa i-a luat lemeiedin Egipt. " $i a fost aga:in vremeaaceeaAbimeleh, Ochozath,vomicelul siu de nunti, pi Phikol, cApeGniaogtirii sale, au vorbit cu Avraam 9i i-au zis: " ,,Dumnezeuestecu tine in tot ce faci. JurS-miagadar,acum,pe Dumnezeu, cd nu ma vei nedreptili pe mine, nici semintiamea,nici numelemeu, ci te vei purta cu dreptatefald de mine $i fate de tara in care ai locuit, agacum 25 m-am purtat qi eu cu tine."'o Auraarna zis: ,,Jur." Auraaminsd i-a cerut socotealdlui Abimelehpentrucatevapufuri pe carei le-auluat cu sila slugile lui Abimeleh.26 Abimelehi-a zis: ,,Nu gtiucine a fdcutasta.Tu nu mi-ai spus 2' nirnic ai eu abia astizi am aflat." Avraama luat gi i-a daruit oi ;i viJei lui t' Abimeleh gi amdndoiau incheiat un legdmdnt. Avraam a pus deoparte 2n gapternielugele. Atunci Abimelehi-a zis lui Avraam:,,Ceinseamn6 cele ani (c/ Gen. 16,16).De umlrul" lui Agfi, dat fiind ci Ismaelaveadejacincispr€zece fapt,toatescenaparecxagerafi.Ismaelpareun copil abianascut.I LXX traduconumele propriuebraicb' ?r-qeb,a' prin ,,lzvorulJuramantului". Am traduspestetot Spdqpprin din motive eufonice. Sensul exact €ste,,pu[". De fapt,,,izvorul"era un loc ,,izvol', in caresecoborape treptepentrua ajungela ap[. Nu existaizvor Ia vedere,ci amenajat, mairudimentara saumaiingrijita. tot timpul protejatde o constructie, 21,15,,ramuril"rtelmenulgrecesc denumefte ln modnormalun conifer. 21,16in TM, Agar esteceacare,,strigAti plang€".Versiunea TM e mai logict, dat fiind ani,gi nu sepoatecomportaca un prunc. cd Ismaclaredejacincisprezece botezulcrettin:copilulmuribund 21,19PentruGrigoreal Nyssei,episodulprefigurcaztr estesalvatde apayre careFlne$tein chip miraculos(1ndiemluminum).C/ 9i Origen, Hom.Cen.YIl.6. foarteapropiatlde acesta. 21,22,,vomicalulde la nunta"regeluiAbimeleh,o persoana in TM, numelesaulipsegteaici.

: ''

GENEZA2I.22

gaptemieluqelepe carele-ai pus deopartedin turme?"30Avraam a zis: ,,Vei lua de la.mine acestetapte mielugeledrept marturie ci am sdpat izvorul '' acesta." Iatd de ce locul cu pricinaa fost numit ,,lzvorulJurSmantului": 32 fentru ci acolo au jurat amindoi. $i au incheiat un legamantla lzvorul Jur6mdntului.Apoi Abimeleh,Ochozath,vornicelulsdude nunta,ti Phikol, rr cApetenia ostirii sale,s-au sculat$i s-auintors in linutul filistinilor. $i Avraam a rAsAdito gradind l6ngd lzvorul Jurdmdntului$i a chematacolo numele Domnului, Dumnezeucel vegnic.'" Avraam a locuit in linutul fi listinilormultezile. | 22 $i a fost ata: dupa toate acestea,Dumnezeul-a pus la incercarepe 2 Avraamqi i-a zis: ,,Avraame, Avraame!"El a rdspuns: ..latd-tna!" l-a zis: ,,la-l pe fiul tau iubit, pe careJ iubegti,pe lsaac,mergi in finutul de sus gi ' aduJ acolojertfdintreaga,pe unul din mun1i,undeigi voi spune." Avraam gi a pus samarulpe m6gar;a luatcu ei doi slujis-asculatdis-de-dimineafA tori 9i pe Isaac,fiul sdu,9i, dupAce a spartlemnepentrujerlti, s-a sculat$i a pornit la drum. $i a mers pdnd la locul desprecare-i vorbise Dumnezeu. a in ziua a treia, Avraam qi-a ridicat ochii gi a vdzut locul de departe. 5 Atunci a zis Avraam slujitorilor sii: ,,Voi rimaneli aici, cu rnigarul; eu gi 21,33 itpoupo, ,,ogor", ,,bucatade pamantcultivatA".TM are aici cuvantul e$el, ,.tamarisc"(cf lRg. 22,6:31,33).S-arp6r€acAtermenulgrecera resimtitca dcnumind mai degrabdun copacdecato bucati de pemant(o sugereaza sensuldin carteaRegilor: Saulesteingropatsa, o iipoopq). 22,1Temacapitoluluieste,,punerea Ia incercare"a credinteilui Avraam.Esteunul din celemai extraordinare episoadedin intreagaScripturl.Evreiiil rocitAcu ocaziaAnului Nou; cre$tiniiil citescin cheiehristologictr, agacum vom vedeape parcursulnotelor. Alte sensuriale episoduluisuntinterzicerea de catreDumnezeua.jcrtfeloromene$tiSi identificarea unui loc de cult (lerusalimul,c/ notala22,l4). 22,2Termenuluiebraicyahtdhii corcsprnddoudtraducerigrecelti,in LXXr ,,iubit",sau ,,preaiubit"(ca in pasajulde fatl) $i. ceaobignuite,,,unulndscut",.,unic" (Ps. 21,20; 24,16;'34,17).,,Unulntucut"il desemneaztr pe lsaacin Evr, I 1,17.a ,,finutul"sau,,fara de sus":in TM e un numede loe (Moriyyah). 22,4,,ziuaatreia":penftucr$tini, prevestirea invreriilui Hristos(q,fOrigen, Hom.Gen. VIII,4). Theodoretinterpret€az5 litoralist-psihologicr Dumnezouii acordtrun rdgazlui Awaam(QG 73).1 PentruPhilonSi Origen,urcareamuoteluiestesimbolulascensiunii (Sonn.I,6l-7l;Hom.Gen.Vlll,4-5\. spirituale a sufletului 22,5GestulprosEmarii(rpooruv6ro),care,irl altecontexte,aresensulde.,a saluta",e folosit aici in mod absolutin sensulde,,a seinchin4 a adora".a Cei doi slujitori care rdmancu mAgarulsunt,dup6Chiril al Alexandriei,celedou[ popoarealeLegii, Israel9i

t02

GENEZA22

baietelulne ducem pini acolo 9i, dupd ce ne inchindm, ne intoarcem la 6 voi." Avraam a luat lemnelepentrujertfe li i le-a dat lui Isaac,fiul sdu A ' luat in manAfocul 9i culitul 9i au plecatamdndoi,impreuntr. Isaaci-a zis tatalui sAu, Avraam: ,,TatA." Iar el l-a intrebat: ,,Ce-i, copile?" Celdlalt: jertfi?" EAvraam a zis: ,,Avem focul gi lemnele,dar unde esteoaia pentru e ,,Dumnezeuse va ingriji de oaiapentrujertf6, copile." Au mersimpreuna 9i au ajunsla locul desprecare-igrdiseDumnezeu.Avraam a ridicat acolo un altar qi a pus lemnelepesteel. Apoi I'a legat pe fiul siu, Isaac,Si l-a aiezat tu pestealtar, deasupralemnelor. Avraam a intins manasd ia cufitul 9i sd-gi rl injunghiefiul. Dar un inger al Domnuluil-a sttigatdin cer 9i i-a zis: t2 ,,Avraame,Avraame." El a rlspuns: ,,lat6-m6!" l-a zis:.,,Sdntr pui rndna pe copil qi si nu-i faci nimic, cSciacum gtiu cd te temi de D.umnezeu9i ctr '' Avraam |i-a nu l-ai crutat nici macar pe fiul tAu iubit pentru Mine." de tufi$ prins intr-un cu coamele berbec iate, un uitat s-a ridicat ochii, fi, jertfit Isaac, locul lui l-a in sabek.Atunci Avraam s-adus,a luat berbecul$i ra fiul sdu. Avraama numit locul acela,,Domnula v{zut", astfelincat;i astAzise spune:,,Domnuls-aarAtatpe munte." Iuda,de careAvraamse indepirteazeprovizoriu.Mdgarulestesimbolulinc[pqanerii lor. Avraam ii anunii pe cci doi ci se vor intoarce,subinlelegeChiril, la sfarlitul (fragmentedin Glalire) ' veacurilor,cind lisus se va pogori din cer pentruJudecata minte din bundtat€,fie ca cA Avraam inleles fie au evrei sau cre$tini, Alti comentatori, prof'eteite smrlitul fericit al incercArii. ,,lemnele"ca simbolal crucii 22,6 De$iestevorbade un plural,cre5tiniiintsrpreteaza lemnelor,a9acum Iisus cstepusdeasupra (lrineu,Origen,Chiril. aitaliin catenae).lsaac va fi puspe cruca. 228 ,,Legarealui lsaac": victima consimte,dupa traditia iudaica'$ fie sacrificag' 'Aqodh'esteunicain toataBiblia A dat Formade aici a verbuluiebraic,de la r[dAcina C/ Le Ddaut,19759i Harl,1986' tsaac". qi numeleepisodului:,,'Aqedahsaulegarealui cu legarealui lisus inaintea in legatura ltri lsaac pune Meliton al Sardesului ,,legarea" crucificerii. 22,13 Berbecul este o figurd pascal4 pentru cre$ini. C/, pentru alte aspecte, a lui lsaac nerealizatd, Nikolausch,1969,pp. 191-223.Dupa unii Parinfi,sacrificarea, ale lui lisus: divinitatea(lsaacnu moare' prefigureazS douAaspecteconsubstanliale (berbeculva mu pe altaraia cum omul rimdneimpasibil,precumLogosul);umanitatea Iisusva muri pe cruce).Despreliteraturapalristicdprivindacestepisod:Daniilou, 1950' pp.97-128. 22,14Tradiiiaiudaica$i cre$tindidentificdacest,,local viziunii" cu lerusalimul,locul pentruevrei,loculcrucificirii lui Iisus,pentrucre$ini' de cult prin excelenle,

GENEZA22-23

103

15 ingerul Domnului l-a shigat pe Avriuun a doua oari, din cer, 169i i-a zis: ,,Am jurat pe Mine insumi, zice Domnul: fiindcd tu ai fdcut un asemenealucrugi nu l-ai crufatpe fiul t6u iubit pentruMine, r7da, te voi binecuvinta gi rtubinecuvanta9i-|i voi inmulfi 9i rdsinmul{isemintia,precum stelele cerului gi firele de nisip de pe t6rmul mirii, iar urmagii tdi vor 18 motteni cetalile dugmanilor. 9i toate neamurilepemantuluivor fi binecuvantateprin semin{iata, fiindcd ai ascultatglasul Meu." re Apoi Avraam s-a intors la slujitorii s6i gi, scul6ndu-se, au mers impreuni la lzvorul Jurdm6ntului.$i Avraam a sil6gluit ldngdlzvorul JurSmdntului. 20 A fost aga:dupa acestelucruri, i s-a vestit lui Avraam: ,,latA,Melcha 2r i-a nlscut qi ea fii lui Nachor,iratele tau: pe^^Ox, pe Baux, intdiul-nAscur, fratele lui, pe Camuel, pArintele siri€nilor, " pe Chasad, pe Azau, pe Phaldas,pe ledlaphgi pe Bathuel.'-' Bathuela zimislit-o pe Rebeca." Aceqtia sunt cei opt fii pe care Melcha i-a ndscutlui Nachor, liatele lui 24 Avraam. lbovnica lui, pe nume Reema,i-a nAscut,9i ea, pe Tabek, pe Gaam,pe Tochos9i pe Mocha. I 23 Sarraa tr6it o suta douizeci gi gaptede ani 2 9i a murit in cetatea Arbok, care este atezatA in ,,Vale" - adicd la Hebron - in linutul r Canaanului. $i Avraama venitsAo pldngdpe Sarragi sd o jeleasc6. Apoi a Avraam s-a ridicat de langa moartaSi le-a zis fiilor lui Cheteu: ,,Eu sunt un strAin,un veneticprintrevoi. Dafi-miun loc de mormantaici, ca sd-mi lngrop moartadepartede mine." 5 Fiii lui Cheteui-au rdspunslui Avraam: 6 ,,Nu, domnul nostru, ascultd-ne.Tu egti intre noi ca un rege de la Dumnezeu.ingroapdli moarta intr-unul din cele mai alese morminte ale noastre,cAci nimeni dintre noi nu te va impiedicas-o ingropi acolo." 23,2 Vechiul nume al Hebronuluiera Qir"yath 'atba', ,,oraSulcelo. patru"; greaca raduce primul elementprin,,cetate"(,,orat")fi transcrieal doileaelementsub forma Arbok;precizarea,.in lipse$te din TM. 0,,sdo pldnge":doliulprelinutulCanaanului" plangerea supunea mortuluiprin bdtaiacu pumniiin piept.A$atrebuieinlelesaccstverb. 23,3vexp6g,,,cadavru", tradusaici prin ,,moart6",sefolosegtealdtpentrubarbali,cat $i pentrufemei. 23,4 Philon interpreteazlalegoricintregulepisod.in privinla acestuiversetel atragc atenliacd Avraam,figurainleleptului,cere,.dobdndirea unui mormant",nu mormantul in sine.MormantulsimbolizeazS" in cheicplaloniciani,lucruriletrupe$ti;prirr urrnarc, puteriide a dominalucruriletrupesti,nu lucruriletrupeftiln lnteleptulceredobandirea sine(0G v,75-78). 23,6,.rege":TM aretermenul,rAri: careinseamne ,,cdpctenie".

t04

GntEzA23-24

7

Scul6ndu-se,Avraam s-a inchinat dinainteapoporului din tinutul acel4 8 dinainteafiilor lui Cheteu, 9i le-avorbit, zicdndu-le:,,Dacd{ine{i din suflet sa-mi ingrop moartadepartede mine, ascultali-mAti vorbili-i despremine ' lui Ephron,fiul lui Saar, ca sa-mideape$teracu doui inciperi, careseaflA pe o bucatadin farina lui. Si mi-o dea pe arginfi gi aga voi dobAndiun r0 mormantprintrevoi." Ephrongedeain mijloculfiilor lui Cheteu.Ephron, cheteul,i-a rispuns lui Avraam, in auzul fiilor lui Cheteuqi al tuturor celor ll ili careveniserdin cetate: ,,Vino l6ng6mine,domnulmeu,li ascultd-md! dau gi larina, qi pegterade pe ea. Ti le dau in fata tuturor locuitorilor celatii l2 mele. ingroapd-1i-moafta!" $i Avraams-a inchinatdinainteapoporului '' din linutul acela 9i i-a zis lui Ephron,in auzulpoporului:,,Fiindcdegtide partea mea, ascult6-md:ia de la mine banii pentru larini 9i eu imi voi r5,,Domnul lngropamoartaacolo."raDar Ephroni-a rdspunslui Avraam: meu, te-am ascultat.Ce inseamndo tarind de patru sute de didrahmeintre ro mine gi tine? ingroap6-li moarla!" Avraam l-a ascultatpe Ephron gi i-a pldtit lui Ephron sumape care o rostisein auzul fiilor lui Cheteu,de patru l? sute de didrahmede argint, arginl preluit de negusrori. Astfel larina lui Ephron,unde se afla pesteracu douAincAperi,de ldngi Mambre,larina gi pegteradin ea, precumSi toti copacii din farina,care se aflau intre hotarele r8 ei de jur imprejur, au trecut in stdpanirealui Avraam, dinainteafiilor lui re Cheteu gi a tuturor drumelilor care se aflau in cetate. Dupa aceasta Avraam a ingropat-ope Sarra,femeia lui, in pegteracu doud incdperi din Iarin6, care se afld dincolo de Mambre - adic6 de Hebron -, in finutul to Canaanului. Fiii lui Cheteuau hotaratca larina $i pe$teradin ea sa treaca in stipdnirealui Avraam,ca mormant. | 24 Avraam era bAtren,inaintat in zile, 9i Domnul l-a binecuventatin 2 toate. Avraam a zis celui mai batranslujitor din casalui, mai mare pesre t toti slujitorii:,,Pune-fimanasub coapsamea. iti cer sd juri pe Domnul Dumnezeulcerului gi Dumnezeulpim6ntuluicd nu-i vei lua solie fiului a meu, Isaac,dintrefiicele canaanenilor impreundcu carelocuiesc, ci vei 23,9,,cudouAincAperi"sau,,duble":LXX traducanumeleebraical pe$eii, Mqkh"pZlAh (,,caxe dubl€a26"). 24,2,,slujitor"sau,,rob".Poatefi identificatcu Eliezerdin 15,2.Pentruunii Plrinfi, el li prefigureMtr pe discipoliilui IisuscaremergsdcauteBisericaneamurilorprintreidolatri (Chirilaf Alexandriei, Catenaein Genesin216,ed.F. Petit).a ,,Pune-fimAnasubcoapsa mea":gestulinsoleaunjurAmdnt solemr..

a6NEZA?4

l

1!8

merge ln garauirde-m-am nescut,la tribul meu, $i vei lua de acolo sofie fiului meu,Isaac."'Slujitoruli-a zis: ,,Darpoatefemeianu vreasa vinAcu mine in linutul acesta.il voi intoarcepe fiul tau in {inutul de unde ai plecat 6 tu?" Avraam i-a zis: ,,Ai grij6, sAnu cumvasA-lintorci pe fiul meu acolo. 7 Domnul Dumnezeul cerului 9i al pamantutui,Care m-a scos din casa tat ui meu 9i din lara in care m-am nescut,Care mi-a vorbit gi mi-a jurat, zicdnd: , dar, cum a auzit cd am ridicat glasulgi am strigat,qi-a l6sat te hainelein mdinile mele 9i a fugit afad.." gi a fost a5a:cand stapanula auzit ce i-a povestitsolia sa, carei-a zis: ,,Astami-a facut slujitorul tau", s-a 20 umplut de mdnie. L-a luat pe Iosif gi l-a aruncatin temnili, in locul din 2r temnip unde sunt linutri prizonierii regelui. Dar Domnul era cu losif, revdrsdndasupr6-imila Sa. I-a ddruit trecereinainteamai-mareluitemnitei, " iar acestaa lAsattoata inchisoare4cu toli osandilii celi se aflau acolo gi 2r cu tot ce fAceauei, pe mdinilelui losif. Datoritdlui, mai-marele temnilei nu mai aveanici o grijA cu temnita,cAcitoate erau in mdinile lui losi{ iar Domnul era cu acesta;gi undepunealosif mdna,Domnul se ardtaprielnic. r 40 Dupa acesteintamplari, marele pahamic al regelui Egiptului $i marelepitar au gregitin fatrastapanuluilor, regeleEgiptului. ' Faraons-a m6niatpe cei doi eunuci,pe marelepaharnicSi pe marelepitar, r gi i-a dat ln pazatemnicerului, acolo,in temnilaundeera inchis losif. a Mai-marele temnitrei i-a agezatla un loc cu losif, iar acestale-aslujit.5 $i eraude ceva zile in temnita cAndau avut amandoiun vis: intr-o noaptefiecarea avut o vedeniein vis, marele paharnicgi rnarelepitar, supugii regelui Egiptului, careerauintemnilali.6 Dirnineala,Iosif s-a apropiatde ei gi i-a vdzut foarte 7 tulburali. $i i-a intrebatpe eunucii lui Faraon,careeraucu el in temnita,la stApanulsdu:,,De ce suntetiastezicu feleleintunecate?" 8 Ei i-au zis: ,,Am avut un vis gi nu este nimeni sA ni-l tAlm6ceasc6.,, Iosif le-a zis: ,,Ldmurireaviselor nu vine oare de la Dumnezeu?Povesti{i-mi-le, a;adar." ' $i marelepaharnici-a povestit lui Iosif visul, zic6nd: r0 ,,Am vizut, in somn,o vi{6 de vie inainteamea. cu trei rnladile.A inflorit qi a inceput sd dea vlistari. Ciorchinii plini de struguri erau cop1i. ll Eu lineamin mandpaharullui Faraon.Am luat un strugurc,l-am slorsin pahar gi i-am dat paharullui Faraon." 40,5,,vis":ln VT visul esteuneorilegatde profetie(cf, ler. 23,25-32sau lReg. 26,8). Aici insi esft vorbade douAyise premonitoriipe careIe au doi neevrei,interpretate de un evreuexpertin artaoniricd.in viseleproferice,Dumnezeutransmitedirect mesalul; ln visele normale(de felul acestoradouA)mesajuleste decriptatde un profesionist (c/ Daniel:visul lui Nabucodonosor interpretat de Daniel).Totugi,a$ cum losifinsuli o spune,garanfiaautenticitAtii vine din faptulcA,,ldmurire4clarificareavisuluivine de la Dumnezeu". 40,9 ,,vi[d cu trei mlidife": pentru Philon, vila simbolizeazanebunia,iar cele trei ,,mlidile", erorileextreme(Soma.ll,l95-200). PentruDidim cele trei mladitepr€figureaz''[rcimea(De TrinitoteI,l8\.

146

GENEZA40-41

12 losif a zis: ,,Tdlculvisului esteurmetorul:cele trei vite sunt trei zile. 13 Pestetrei zile Faraonigi va aminti de dregatoriata, i1i va da inapoi rangul de mare paharnic,iar tu ii vei da lui Faraonpaharulin mdn6,apacum 1i-o 'o gi de minecdndo cereaslujbadinainte,candii tumai vinul. Amintegte-1i vei ducebine; ai mil4 9i amintegte-ilui Faraonde mine Si scoate-m6 din 't temnila aceasta! Cd"i utn fost rApit migelegtedin linutul evreilor gi aici, degin-arn{Ecutnici un rdu, m-au aruncatin groapaaceasta." 'u Atunci, narele pitar, vezandcA Uosifl a tAlmdcitbine visul, i-a zis: ,,Am avut gi eu un vis: se fdceaci duceampe cap trei coguride paine alba. l7 in cogulde deasupraaveamtot felul de bucate,din carem6ncaFaraonde obicei,gAtitede pitar;9i pAsdriieceruluiau mancatdin cogulde pe capul meu." 18RaspunzAnd, Iosif i-a spus:,,T6lculvisuluiesteunn6torul:celetrei cogurisunt trei zile. le Pestetrei zile Faraoni1i va lua capul,te va spenzura de un copac,iar pisdrile cerului se vor infrupta din carneata." 20 $i a fost aga:a lrreiazi en ziuade nagterea lui Faraongi a dat un osp6f pentrutoti slujitorii sdi. in rnijloculslujitorilorSi-aanintit de dregAtoria mareluipaharnic$i de cea a rnareluipitar.219i mareluipaharnici-a dat inapoi rangul, iar acestai-a dat paharulin mdnd lui Faraon,22in weme ce pe marelepitar l-a spdnzurat, agacurn Ie talm6ciselor tosif. 23Dar marele pahamicnu gi-aamintit de losif, ci l-a uitat cu desivirgire. 4l | $i a fost a;a: dupi doi ani de zile, Faraona avut un vis. Se f6ceac6 stAteape malul fluviului 2 gi, iati, din fluviu au iegit,parc6,gaptevaci 40,13LXX ,,Faraoni$i va aminti de dregatoriata"; TM: ,,Faraonifi va inelta capul", allfclspus,,te vaelibera". 40,15A doua,,groapa" in careestearuncatlosit dupdceain car€fuseseascunsde fralii Iui, inainteavanzarii.LXX folosesteacclatitermenca in cap.37, carese poatetraduce fie prin ,.cisterna", ,,rezervor",fie prin ,,groapa"(evidentftrA apa). 40,19,,aspanzura de copac"tcf, Deut.21,22-23. Expresiaesteaplicatdlui Hristosln NT $i contlndataadeseacu rdstignirea.tjn text apocrif, atribuit lui Ioan GurAde Aur (De negalionePetri,PG 59,615)vedein aceasuscena- Iosifintemnifatlntre doi dregAtori- prefigurarea sceneirastigniriilui lisusinrrecai doi mlhari. 40,20,,zita de na$tere":plecind de la aceasEmentiuncOrigen faceo paralell intre ospefelestropitecu sangeale lui Faraonqi hod (Hon. Lev.YIlI,3). 4l,l ,,dupldoi anidezile":TM are,,lasfdr$it". r,,fluviul"esteNilul. 41,2,,trupese", am tradusastfelun ad.iectiv grecesccareinseamndexact,,alese", ,,deosebite".a ,,Achei":Rahll'sretineacestcuvant,dat manuscrisele dau diverselecfiuni. Aici, ca li in Sir. 40,16,el csteluatdreptnumepropriutransc ind cuvantule*aic 'ab,fr

GENEZA4I

t47

frumoasegi trupe$e,care au inceput sA pascape Achei. 3 Apoi alte gapte vaci au ie$it din fluviu, dupi cele dintii, urite 9i slabe,gi s-au dus ldngd celelaltevite, in lunca fluviului. * Iar cele iapte vaci urdte gi slabe le-au inghitit pe cele qaptevaci frumoasegi trupege.Atunci Faraons-atrezit. 5 9i a avut un al doilea vis: iata, $aptespice frumoase9i pline cregteau 6 dintr-unpai; gi alte gaptespice,subfiri gi pdlite de vant, cre$teaudup6 ele. 7 Iar cele qapte spice subliri 9i pAlite le-au inghilit pe cele gapte splce frumoasegi pline. Atunci Faraons-atrezit: era un vis. " $i a fost a'a: a doua zi dimineafi sufletul lui era foarte tulburat gi a himis s6-i cheme pe tou talmacitorii [de vise] ai Egiptului Si pe toti intelepfii; Faraonle-a povestitvisul, dar nici unul nu i l-a deslugit.e Atunci marelepahamic i-a zis lui Faraon:,,Astdziimi amintescde gregealamea. to Faraons-a maniatpe slujitorii s4i Si ne-aaruncatin temnita,in casamai-mareluipestebucate:pe mine gi pe marelepitar.t' gi fi".ur" dinrrenor a avut un vis, in aceea$inoapte.t' Era acolo cu noi un t6nir, un slujitor evreu al mai-mareluipestebucate:noi i-am povestitvisele gi el ni le-a tdlmAcit. '' lar lucrurile s-au petrecutintocmai cum ni le tdlmdciseel: eu mi-am recApatatrangul,iar celdlalta fost spinzurat." )a Atunci Faraona trimis sd-l chemepe losif. L-au scosdin temnita,i-au tiiat plrul, i-au schimbathainagi apoi a venit la Faraon.l5 Faraoni-a zis lui Iosif: ,,Am a\,,utun vis gi nu are cine s6-l tdlmdceasca.Am aflat cA tu ai tAlmdcitnigte vise, dup6 ce le-ai ascultat."16losif i-a rispuns lui Faraon: ,,Fir6.ajutorul lui Dumnezeu,Faraonnu va primi nici un rtupuns mertui" tor." Faraoni-a zis lui losif: ,,Sef6ceacA stEteamin lunca fluviului 189i din fluviu au iegil parcd,gaptevaci frumoasegi trupege,care au inceputsA pascdpe Achei. reApoi, iatA,in urma lor, alte gaptevaci au iegit din fluviu, rele, urate gi slabe,cum nu s-au vAzut mai urdte in tot Egiptul. 20gi cele (provenit,la randul lui, din egipteant)cu sensulde,,papuri$',.AFdar vitele paiteau intr-un papuriS.In lov 8,11, traductrrorul a optat pentrutermenulhl)Io!.oq, ,,papurA infloritd".Philonparafrazeazi spunandcAvacilepd$teau,,pe malul fluviului" (.Ios.l0l). Ieroniminlelege ..mla$ina". 41,5 La inceputulv. 5 TM areo ltaztrsuplimentad,,,a adormitdin nou,',ln timp ce la sfarfitulv. 2l LXX areacestecuvinte,carelipsescdin TM. 4l,6,,pdlite de vant": calc dupaTM, undetextul e u$ordiferit: ,,arsede vanhl de l" Rdserit". 41,16TM are,Nu eu, ci Elohimva da un rAspuns mantuitorlui Faraon"(altdversiune: va $ti sA-ideaun raspunsmantuitorlui Famon"). ,,Chiarflrd mineDumnezeu

$ i H

f

L

l

i

t

i

I i

l, , il I i

r

r

:

iiI -

a

i

I48

GENEZA4I

$aptevaci urite pi slabele-auinghift pe cele lapte vaci dinainte,fiumoase gi trupege.'' Acesteaau intrat in panteceleacelora,dar nu era limpedec6 intraserdin pantecelelor, c6ci tot ur6teau rdmas,ca la inceput.M-am trezit 22 5i am adormitdin nou. gi am avutincdun vis: parcagaptespicefrumoase qi pline cregteaudintr--unpai;21 9i alte gaptespice,subliri gi pilite de vdnt, cre$teauin urma lor. 24lar cele$aptespicesubtiri gi pdlite le-auinghilit pe cele qaptespice frumoasegi pline. Am povestit acesteatdlmtrcitorilor,dar nimeninu mi-a deslugit[inlelesul]." "' Iosif i-a zis lui Faraon:,,Faraona awt un singur vis: Dumnezeui_a arAtatlui Faraonce vrea El s6 factr.26Cele gapte.vacifrumoasesunr gapre ani, jar cele gaptespicefrumoasetot lapte ani sunt.Faraona avut un singur vis. '' $i cele Saptevaci slabecareies din apdin urma [celorlalte]sunl;apte ari, iar cele gaptespicesubtiri $i palite de vent vor fi gapteani de foamete. " Cdtdesprelucrulpe carei l-arnspuslui Faraon.anume,ca Dumnezeui-a ardtatfui Faraonce vrea El sd facl" 2eiat6: vin gapteani de marebelsugin toatAtara Egiptului,30iar dupa ei vor urma tapte ani de foamete.Tot belgugul va fi uitat in lara Egiptului Si foameteava nimici pdmantul.,' Ni"i nu s" va mai cunoaSteci a fost belgug,din pricina foameteicareva veni pe urmd, cdci ea va fi cumplitA.32Repetareavisului de doud ori inseamndc6 lucrul acesta,carevine de la Dumnezeu,va fi adevdrat$i c6 Dumnezeuseva gr6bi s6-l implineasc5. Acum dar, cautA un om intelept gi istel pune-l Ia _33 9i cirma Egiptului.34Faraonse numeascAgi sd agezeguvernatoride tinuturi in toatatara,caresd stringa a cinceapartedin toateroadeleEgiptului in cei gapteani de belgug;35sA adunetoate bucateledin cei gapteani buni care vor veni, grdul sA stea Ia indem6nalui Faraon,iar restul hranei sA fie pus sub pazdin cetili. 36Bucatelesa fie pdstratein lar6 pentru cei gapteani de foametecarese vor abateasupraEgiptului,iar lara nu va pieri de foame.,, "' Cuvinteleacesteai-au plicut lui Faraon9i tuturor slujitorilor sai. 38 $i le-a zis Faraontuturor slujitorilor sai:,,Oarevom gfui un asemeneaom, cu duhul lui Dumnezeuin el?" 3eFaraoni-a zis lui Iosif: ,,Fiindc6Dumnezeu li-a aratattoate acestea,inseamndca nu existdom mai infelept 9i mai istel decdt tine. ou Tu vei fi stapenpeste casa mea 9i tot poporul meu se va supunegurii tale. Doar eu ma voi afla deasuprata cu tronul meu." 4l,34 ,,guvernatori de finuturi',:termenultrimite la realitateaEgiptuluiptolemaic,cand laraeraimpA(itdpc regiuni. ,11,40Smriitulvcrsetuluisunaexact:,,voifin€tronuldeasupra ta,,.

GENEZA4I

149

af

il ;

Apoi Faraor i-a mai zis lui losif: ,,latd, azi Ie atezstApenpestetoata a2gi Egiptului." Faraongi-ascosinelul din mdn69i l-a pus pe m6nalui lara losif, apoi l-a imbr6catin haind de in subtiregi i-a pus la gat un colan de 43 aur. L-a urcat in al doilea car, dup6 el, 9i un crainic l-a vestit, mergend inaintealui. $i l-a pus cermuitorpestetoatdtara Egiptului. aaFaraoni-a zis lui Iosif: ,,Eu sunt Faraon.Fdri [incuviinfarea]ta, nimeni nu va miqcanici manain tara Egiptului." a59i Faraonl-a numit pe tosif psonthornphanech qi 40 i-a dat-ode sotiepe Aseneth,fiica lui Petephres, preotla Heliopolis. losif aveatreizeci de ani cdnd a stat inaintealui Faraon,regeleEgiptului. Apoi Iosif a plecatde la Faraongi a cutreierattoatalara Egiptului. "' gapte ani de zile pdmantul a fecut grane din belgug.a8 gi losif a adunattoate bucateledin cei gapteani de belgug,in Egipt, $i le-a addposlit in cetdli:in fiecarecetatestrangea bucateleculesedin c6mpuriledimprelur. " $i losif a adunatfoanemult grau,c6t nisipulm6rii,p6n6c6ndnu l-aumai pututsocoti,cici nu mai aveaunumar. 50 inainte de cei fapte ani de foamete,Iosif a avut doi fii, pe care i-a nascutAseneth,fiica lui Petephres,preot la Heliopolis.5l losif l-a numit pe 4l,45,,Psonthomphanech" transcrieprobabilun cuvantde origine egipteantr. Expli_ catiileetimologiceau nAscutdoudinterpretdriin tradi[iaexcgeticA antica:l),,omut care dezvafuiefataascunsa a lucrurilor",de la redlcinaebraicaFphar, ,,aascunde'. (philon, iy'rt. 9l; Flavius losephus,Antichitdli iudaice ll,6,l; Origen,Hom. Nun. XXV,3); ti 2) ,,salvatorullumii" (leronim, Quaestionesin Genesim,ad toc.). |,,Aseneth',: romanulmistic iudeo-elenistic. Iosif Si Aseneth(sec.II i.H.), pleactrde Ia aceasta scuna informatiedin Genezd.Estevorbadesprecasitorialui losifcu fiica preotuluipctcphres (sau Pentephres), casdtorieprecedatede conveflireaAsenetheila monoteismin urma uneirevclafiiextraordinare. Dupi cf,sAtorie, fiul lui Faraonpunela caleuciderealui losif cAtorvafrali ai lui losif ptanulinsdestedejucat, $i rdpircaAscnethei,cu complicjtatea fiul lui Faraonnoare, iar losifajungemo$renitor, apoiregeal Egiptului.i ,,Heliopolis,', 'l-M are substantivul'dr, tnnscrierea cuvantuluieEiptearAna. ,,Cetat€aSoarelui": Philon inlerpreteaze numelecetf,lii ca simbol al Intelectului(Sonn. 1,77; post. 57). a La sfarlitul vemetului,TM are in plus: ,,atuncilosif a putut sa umble prin lara Egipiului". 41,46.,treizecide ani": Origen interpreteazd hristologicmenlionarea varsteilui losii Estevarstala careIisusinsufi igi incepemisiuneapublic6.Iosifincepesdadunegr.anele, Iisus,sd predicellvanghelia.Grdnelespiritualesuntdepozitatein hambarele/sufletcle apostolilorpentruahrdni lumea,simbolizata (cf. Hon. Luc. XXV ). de F,gipL 41,50,,ceiSapteani de foamete":TM are..anulde foamete". 41,51 TM: .joc de cuvinteintre numelclui Manase(ebr. lfnasqeh) Si verbul nagdh ..auita".

150

GENEZA 4I42

cel lntainascut Manase,,,fiindc6 Dumnezeum-a f?lcutsa uit toate necazurile t' P. al doilea l-a numit Efraim, mele ii [dorul] de casatatalui *"u". Dumnezeu m-a facut sa cresc in ,,fiindcd fara umilirii mele". 5r Cei qapteani de belgug,pe care i-a cunoscutfara Egiptului, au trecut 5agi au inceput sa vina cei gapteani de foamete,precum spuseselosif. " Foameteadomnea pe tot p6mantul,dar in Egipt era pdine. Toatd lara iar poporul i-a cerut pdine lui Faraon. Egiptului a inceput sd fldmdnzeascd, $i Faraonle-a zis egiptenilor:,,Duceli-vi la losif pi face{i ce vf, va spune 56 Foameteas-a intins pesteintreagalare. Atunci losif a deschistoate el." '' gr6narele9i a inceputsi vdnddgrdu egiptenilor. Oameniidin toatelinuturile veneaula losif, ca sAcumpere.Cdci foameteapusesestdpanirepeste intreaga tare. 421 lacob, aflend cd se vinde [grAu] in Egipt, le-a zis fiilor s6i: ,,De ce stafi cu mainile-nsin?2 latd,am auzit ca in Egipt estegreu.Duceli-vaacolo gi cumparatiqi pentrunoi cevabucate,ca sdtrAim9i sd nu murim." 3 Atunci, zece frali ai lui losif s-au dus sA cumperegrdu din Egipt. a flacob] insd nu l-a trimis cu ei gi pe Beniamin,fratelelui losif, zic6ndu-pi: pesteel." ,,Sdnu deavreosldbiciune 5 Fiii lui Israel s-au dus agadarsd cumpere,impreuni cu alfi drumeli, 6 cAciera foametein lot tinutul Canaanului. losif carmuiaintreaga{ard9i el insugi vindea poporului [gr6u]. Fralii sdi au venit ii i s-au inchinat penAla pimint. 7 Vdzindu-i, Iosif i-a recunosflrt,dar se prefaceastrain gi le-a vorbit cu asprime,intrebdndu-i:,,De unde venili?" Ei au zis: ,,Venim din lara o Canaanuluisa cumparAnde mdncare." Iosif gi-a recunoscutfra{ii, dar ei ' nu l-aurecunoscut. Atunci tosifgi-a amintitde viselepe carele avuseseodinioaraqi le-azis: ,,Voi suntefiiscoadeqi ati venit sdcunoa$tefi drumurile@rii." l0 Slujitoriitdi au venil sdcumperede mincare. Dar ei au zis:,Nu, stapane. 41,52LXX pierdegijocul foneticintre numelelui Efraimqi verbulebraiccarelnseamni ,,arodi" (tradusin greacdprin auqovo,.,acrefte"). 42,4,,slAbiciung"i TM areun termencareinseanrn6,,nenorocire". 42,6 ProslEneza,gostde inchinareficut inainleadivinitqii sauregilor carese presupuneacdintrupeaza divinitateape pSmant. Trimitela sensulprimuluivis premonitoriual lui losif: fralii mai mariseinchinain lbfamezinului. 42,7..scpreltrcca shain",sau,,sepreltrcea dufmdnos,plin de u16". 42,9.,drumurile":exact,,,urmele"sau,,cdilede accesascunse"ale [edi. TM axe,,goliciunea"(=,,puncteleslabe").

GENEZA42

l5l

ri

I I

I i

Suntem.,toli, fiii unui singur om, oameni pa;niii; slujitorii tAi nu sunt iscoade."'' El le-azis: ,,Banu, afi venitsd cunoattelidrumuriletArii.',13Ei au zis: ,,Noi, slujitorii tdi, suntemdoisprezecefrati din taraCanaanului;iatd, cel mai mic se afltr acum cu tatAl nostru astAzi,iar altul nu mai este.', la Iosif le-a zis: ,,Suntetice-am spus: iscoade15gi iatd cum v6 veli da de gol! Pe sAnatatea lui Faraon,veti plecanumai dacdfratelevostru cel mic va veni aici. '' Trimiteti pe unul dintrevoi s6-l aducd;voi, ceilalli,sAstatriinchi$i panAse va vadi dacaspuselevoastresuntadevaratesaunu. Dac6nu. aruncr. i'5i pesan5latea lui Faraon, sunteliiscoade." i-a linuLin inchisoare rreizile. '" Iar a treia zi le-a spus:,,Faceliaceasta$i veti tr6i, c6ci suntom cu frica lui Dumnezeu:Ie dacd sunteli oameni pagnici,s6 remanddoar unul dintre voi in inchisoare;voi a;temeti-vAla drum, luafi gr6ul pe care l-ati cumpArat '" gi aduceli-mi-l pe fratele vostru mai mic: atunci vorbele voastrevor fi vrednicede $ezaref daci,nu, veli muri." Ei au fdcut intocmai. 21Fiecare zicea fiatelui sdu: ,,Da, am gregit impotriva fratelui nostru; am dispreluit stramtorareasufletuluilui, cdndse ruga de noi, 9i nu l-am ascultat.De aceea s-a ab6tutpestenoi sfamtorarea aceasla.,'22 Ruben a rAspuns,zic6ndu-le: ,,Nu v-am spus si nu-i faceti nici un riu copilului? $i nu m-ati ascultat. Acum, iata,s6ngelelui estecerut.,' " Ei nu gtiauc6 Iosifii ascult6,fiindc6intreei seafla un tdlmaci.2alosif s-a dus de lAng6ei 9i a plins. Apoi a venit iar gi le-a vorbit. L-a luat pe Simeonqi l-a legatin fala lor. 2r Iosif a poruncitsd li se umple sacii cu gr6u, si i se pund fiecdruiala loc banii in sacgi s6 li se deamerindepentrudrum. 26 $i li s-a f4cut intocmai. Apoi gi-au incarcatgraul pe magari ,i au plecat 27 de acolo. Dar cAnd unul dintre ei 9i-a dezlegatsacul i sA dea nutrel mtrgarilorla locul de popas,a vdzutpungacu banii lui chiarla gurasacului. '" $i le-azis fralilorsdi:,,Mi s-auinapoiatbanii:iati, suntla gurasacului.', Atunci le-a sdrit inima din loc Ai s-autulburat din cale-afar6,intreb6ndu_se unii pe allii: ,,Cene-afdcut oareDumnezeu?"

!

i

42,11,,pa$nici":TM aresubstantivul feTirn,,,oamenicinstifi,,. 42,15,,iatdcumva vef da de gol',:TM are,,inaceasta veti fi pu$ila incercare,,, 42,19,,pecarel-ati cumparat":TM are,,pentrufoameacaselorvoastre,'. 42,23 losif vorbeacu frafii sdi prin intermediulunui ,,hermeneut" (6pprtv€u1rlq), talmaci. Considerandu-l skAin, necunoscator al limbii, ei nu s_ausfiit sA spundacestc lucruriin prezentalui. 42,27,,punga":exact,,,legAtura" cu bani.Nu paresa fie vorbade o pung[ din piele,ci de o modesulegAturicd in careerau?nnodafi banii.

I

152

CENEZA4243

2e Au ajuns la tatal lor, Iacob,in fara Canaanului,$i i-au povestittoate ?nt6mplirile,zicindu-i: l0 ,,Omul care este stApenultirii ne-a vorbit cu asprimegi ne-a inchis in temnil6, socotindce ne-amdus sd-i iscodim tara. " Noi i-am zis: <Suntemoamenipagnicr,nu iscoade;32suntemdoisprezece fra1i,fii ai tatilui nostru:unul nu mai este,iar cel mai mic se afld acum cu tatAlnostru, in fara Canaanului.>tl Dar omul care este st4p6nultirii nea zis: (A$a am sA$tiu ce suntetipagnici.L6sali pe unul din frali aici, cu mine, luafi acasa,la voi, gr6ul pe care l-afi cumpArat9i ra aduceli-mi-lpe fratele vostru mai mic. Atunci am sAltiu cA nu suntetiiscoade,ci oamenipaSnici. Am vi-l dau inapoi pe fratelevostrugi-o s6 puteli umbla prin lara.),' " -sd $i a fost a9a:cind 9i-augolit sacii [au gtuit] in fiecaresac pungacu bani a fiecdruia.Vdzd.nd pungilecu banii,ei gi tatil lor s-auinspaimdntat. '" Iacob.tatdllor. le-azis: .,M-atilasatf6racopii.losif nu mai este,Simeon nu mai estepi-o s6 mi-l Iuati gi pe Beniamin.Toates-auabAtutasupramea.,, " Atunci Rubeni-a spustataluisau:,,OmoarA-i pe cei doi fii ai mei, dac6 n^uti-l aduc inapoi; d6-mi-l mie pe Beniamin 9i-am sd liJ aduc inapoi.', 38 llacobl i-a zis: ,,Nu, fiul meu nu va mergecu voi, fiindci fratelevostrua murit gi doar el irni mai r6mdne.$i de-o fi sd dea o sldbiciunepesteel pe drumul pe care il aveli de fh.cut,o s6-mi pogor.Alibafianefile,indurerate,in SdlagulMortilor." 43 I Foameteaa pus stapdnirepe pemant.2 $i a fost aga:cendau isprAvit de mencatgrAulpe care l-au adusdin Egipt, tat6l lor le-a zis: ,,Duce{i_vdgi mai cumparalicevabucate." t Iuda i-a zis: ,,Omul ne-a spus-ordspicat: a Agadarnumai dac6 il rimiti pe fratelenostrucu noi, o sd ne ducem$i-o s6-fi cumpdrambucate.5 Daca nu_l laqi si mearg6,nu ne ducem.Omul ne-aspus:" Israel a zis: .,De ce mi-agilicut rau spunendacelui om c6 aveli un frate?" ' Ei au zis: ,,Omul ne-adescusutintreb6ndu-nedesprenoi familia 9i noastra,vrand sA$tie dacatatdl nostruesteinca in via6, dacdmai avem un frate.Iar noi am rdspunsla ce ne-aintrebat.De undesA $tim c6 ne va spune: 2l Tu ai spus slujitorilortli: 22$i noi i-am rispuns stdpdnuluinostru: Acum, iarfi nedreprarea celor ce-l^slujescpe Dumnezeultataluit6u!" $i losif a pl6nsauzindu_le vorbele.18lar ei, venindla el, lau zis: ,,Suntemrobii t6i!,, le Dar losif le_a zis: ,,Nu vd temeti,c6ci eu sunt al lui Dumnezeu.2oVoi a1iurzit planuri margaveimpotriva mea, dar Dumnezeua urzit de bine pentru mine, ca s6 fie cum esteacumgi ca sa fie hrdnitmult popor!"2l Apoi le-amai zis: ,,Nu va temeli!Am sAva hrinescgi pe voi gi pe cei din caselevoastre.,,Si i_a mdngiiiatvorbindu-lepe inimalor.

50,10,,Arialui At^d" (etu.gorcn-,A!adh).LXX rraducedoafprimul termenal numetui. $i al doileapoatefi tradus,prin,,ciulin,.. AFdar loculs-arnumi.,AriaCiulinito/,.a Lovireaputcrnicdcu pumniiin pieptcsteexpfesiadureriiresimlitela moarteauneirudg foarteapropiate. in Palestina mileniilorI qi ll i.H.,ritualuldoliului(aljelirii)cuprrnoca; radereacapului $i tdiereabarbii; creslAturipe trup (intcrzisedc Moise. in Deut.); sfEgierea hainelor5i imbrdcarein sac;presdrarea dc praf pe capgi tdvdlircaprin cenu$; bocetul. 50,12Cuvintele,,$i l-au ingropatacolo',lipsescdin TM. l,XX intra in contradicfie cu anunfareainmormanrariilui lacob in grota Rahelei,de la Makpelah(v. 5). Contbm discursului lui gtefan, din |apte7,16,lacoba fosrinmormantat la Sichem(sic!). 50,17,,Acurn,iarta":cxact:,,acum,primeftc'.,,.ingeduic.', ,.lasdde la tine.,, .1.M. 50,18LXX ornitesccnaprosrernArii frafilordinainrealui losif, prezentd in 50,19,,eusuntal lui Dumnezcu',: in TM esteo interogalie: ,,Oaresunleu ln locullui Dumnczeu?" PentruTM, Iosif retird se-ii iudecefrafii $i sa_ipedepseascA, inrrucatnu esteDumnezeu. LXX schimbdscnsul:Iosif ianA,intrucatesteom al Iui Dumnczeu. ca si lialii sai.

GENEZA50

t73

22 Iosif a locuit in^Egipt, el, fr4ii sai 9i toatd casatatAluisAu.gi a trait " Iosif o sutdzeceani qi i-a v6zut pe copiii lui Efraim pdni la a treia generatie. $i fiii lui Machir, fiul lui Manase,s-au nescutpe coapselelui losif. 2a losif le-a zis fralilor sdi: ,,Eu mor. Dumnezeuinsa o sa vA cerceteze,o $i s6 vd ia din tara aceastatio sAva ducain finutul pe care Dumnezeua jurat 25 [cd-l va dal pdrinlilorvogtri,Avraam,Isaacgi lacob." gi losif i-a pus sa jure pe fiii lui Israel,zicdnd:,,CdndDumnezeuo sd vtr cerceteze,sa luali ii oaselemelede aici,cu voi." 26 losif s-a sfhrgit la o sutd zece ani. L-au ingropat fi l-au pus intr-un sicriu in Egipt.

gi ingroparea 50,26CenezaseterminAcu testamentul lui losif t.,sicriu"t termenulgrcc 'afin, corespunde oopdq aici ebr. careva fi tradusprin Kl prDr6q in episodulconstruirii Transportarea osemint€lorlui Iosifva li mcntionatf,in Ex. ,,chivotuluiLegdmAntului". 13,19.Philon. de obicei critic fall de losif, .,om politic", ilterpreteaziscenatestamentuluifoartepozitiv (Migr. 17-24).Sirachil numegcpe losif ,,capetenia f'ralilorsdi" (49,15).

. 1 '

, . :

EXODUL

Introducere Exodul este socotit ,,EvangheliaVechiului Testament",dat fiind cA el prezintl primele intervenlii concrete;i publice ale lui Dumnezeuin i'storia unui grup etnic (evreii) pentru a-l elibera din robie, pentru a-i da o Lege moralA,juridica 5i religioasdgi pentru a-l calSuzispre pAmantulfdgaduit. Ieqireadin Egipt estesocotitdde cdtreevreimomentulfondatoral istoriei lor, devenita,prin interventiedivinA,o istoriesacrA.Ea marcheazbinceputul unui destinpunctatde momentede glorie(intrareain Canaan;intemeierea (distrugerea regatului), dar gi de resemnare templului,exilul,risipirea).CarteaExoduluidescrieo seriede intalniriale,,poporului sf6nt"cu Dumnezeu, intalniri concretizate intr-un cod legislativ,etic Ai cultuai.Acesteintalniri vor fi ii sunt reactualizateprin diferitele sarbatorievreie$riinstauratede Dumnezeuinsugiin timpul ,,convorb irilor" cu Moise.Cea mai importanta dintre ele este, farA indoiala, Paltele, preluatdapoi in tradifia cregtinAcu dublasemnificalie, de patirni/suferinfi Sieliberare. ziua aceasta in careali iegitdin pimintul Egiptului,din casa ,,Pomeni{i robiei,c6ci Domnulv-a scosde aici cu mdndtare."(Ex. 13,3)Cuvintul lui Moise rAsundpesteveacuri, mai presusde toate asupririle,iar iegireadin Egipt a devenitun sirnbol major al eliberdrii.Acest cuvant a dobAndit universalitatedin ziua in care a rAsunatin limba greac6,la Alexandria. DatoritAtraduceriiLegii sale,diasporaevreiascddin Egipt, prinrindmijlocul legalde a folosi in justilie proprir.rl gi adecod,poatesd restabileascd vfuul istoricimpotrivadetractorilor sdi 9i sd ofereca modellumii elenofone puritateareligieisale.Meditandtextulgrecescal Exoduluiin caselesalede rugdciune, eapregAte$le philoniene, inflorireacomentariilor exegezaliteral6 alegorici a motivelor de o infinitd bogdtie din cartea,,trecerii" cirre 9i pustiu, munteledin cdtreintalnireacu Dumnezeu, citre primireaLegii 5i a splendoriildca5uluisfdnt: lecturi evreiegtigi crcgtine,Ia care se poate propusAde EmrnanuelLevinas:,.Tertuleste'intinspe extindecomparalia, amplificariledatede tradilieprecLrm corzilepe lernnulviorii."

t78

INTRODUCERE

I. Iegireadin Egipt qi personalitatealui Moise Titlul c14ii, Exodul, s-a transmis prin doud manuscrise in unciale: "E(o6oq VaticanusSi Coislinianus.intr-un al treilea,l lexandrinus,intllnim Ailintou (,,legireadin Egipt"). ln LXX, acesttermenaparein Ex. l9,l $i ln Num. 33,38,cu sensul,,iegirea fiilor lui Israeldin lara Egiptului",reluat in Ps. 104,38$i ll3,l pentrua desemnaacela$ieveniment.Pentruevreii vorbitori de limbf, greaci a existat gi un sinonim, sqq,oyn, rezultat din folosireafrecventi a verbuluie(c1erv, ,,a face sa ias6,a scoate",av6ndu-L ca subiectpe Dumnezeu(sau pe Moise aclionandla poruncaLui), termen ce indica mai direct actiuneaeliberatoaresAvargittrde Dumnezeu.Pentru crestini,incepandcu Meliton al Sardesului(sec.al ll-lea) 9i lustin Martirul (Dialogul cu Trifon 59,1.2), s-a incetdlenit5(o6o9,pe cAndevreii au numit aceastacarte, ca pe celelalte ale Torei, dupd primul cuvdnt: $m6th, evreilorcareiesdin Egiptsubconducerea .Numele".Epopeea lui Moise 9i primirea Legii de Ia Dumnezeu in pustiu a lost cunoscutagi in afara iudaismului.TraducereaExodului in grecelteesteun momentimportantin istoria relaliilor dintre evrei Si lumea pdgenea epocii elenistice.Despre conflicteanterioareperioadeicands-a facut aceastdtraducerese vorbesteln apologeticaevreiascdulterioarA,care asociazA fanspuneriitextului Scripturii intr-un limbaj nou recurgereala sursenebiblice.O traditie egipteanAostila transformdistoria pornind de la legendexenofobe.Cel mai vechi suslinitor al acesteiaesteManethon,care a scris in grecegteln sec.al III-lea i.H., sub Ptolemeual Il-lea, dar calomniile continutein lucrareasa existaudinainte. Aceastd traditie pune pe seama israelililor istorii inchipuite, de care se serviserdodinioardegipteniiin propagandalor impotriva strdinilor instala{i in !ard,in specialimpotriva pergilor.Tema comuneesteexpulzareaacestor strAiniin timpul unei ciume provocatede prezenlain fari a unor oamenicu obiceiuriqi religii diferite.Astfel, in Ex.4,6-7, orice aluziela lepri este evitate,pentrua nu da prilej vrtrjmagilorsd-l acuzepe Moise gi pe poporul sdu,pornindde la acestpasaj,de a fi fost leprogi. In traditia greaci, Hekataios din Abdera, la lnceputul domniei lui Ptolemeul, reiaaceastA legendda expulzdriiin urmauneiepidemii,expulzare interpretata ca semn al nemullumiriizeilor. El scoatein relief figura lui Moise, marelelegiuitor, modeldnd-odupd irnagineafilozofilor gi legislatorilor greci. Sunt subliniateinteligenla$i curajul lui Moise, caro igi

INTRODUCERE

#

t }

179

cAlAuze$tepoporul in timpul caltrtoriei numite cnorric gi nu 6(o6o9 (numeledesemneazd in greac6o expediliein vedereafonddrii unei colonii). DacdMoise,legiuitorul,s-abucuratde prestigiuin mediileintelectuale, in mediile popularea fost cultivati imagineaunui Moise magician.La originea acesteiase afld conflictul dintre Moise gi vrdjitorii lui Faraon (Ex.7,ll-12.20-28;8,3.14;9,ll). Numelelui Moisese va regdsiin papirusurilemagicede origine iudaicdcunoscure de cregtini(cl 2Tim. 3,g) din colecliile facute exclusivde cAtrepdgeni,dar ;i ?nteKele alchimice asro_ 5l Iogicede mai t6rziu. Traducereain greacaa Exodului este de o importantacapitalapentru evreii elenizali, care nu vor doar s6 rispundI denigririlor, ci s6 creezein lumeagreaci o opinie favorabildistoriei,culturii gi religiei lor. inc6 din primajumetatea sec.al ll-lea i.H., filozoful evreuAristobul dedicd regelui Ptolemeu al Vl-lea (18l-146 l.H.) un tratat intitular ExegezaLegii lui Moise, in carc afirmAc6 Platona cercetatin cele mai mici detalii Lege4 rar Pitagoraa preluatin propriasa doctrin6invdfdminteleScripturilorevreie$ti. Pentrualti autori,angajaliin apologetica propagandd,referinfala fi Exodul grec se asociazdcu rescrierea relatirii biblice.in palestin4pe la mijlocul sec. al Il-lea, Eupolemos,in lucrareas^ Despreregii lui luda, il laud6 pe Moise ?n manieraautorijorgreci care gi-ausldviteroii civilizatori. Moise devineastfel primul intelept,primul legislator,inventatorulscrierii (pe care grecii ar fi preluat-ode la fenicieni,iar acegtiade la evrei). Scriitorulevreucu numepersan.Anapan.compune.probabilin Egipt, o scrieredespreevreicu scoppropagandistic, religiosgi nalionalist, adaptatA tradifiilorpdg6ne,urmdrindsd respingdcalomniileIui Manethon:Moise ar fi fondat cultul egiptean,fi egiptenii il venereaz|ca pe o fiin16 divind. Lovind Nilul cu toiagul,inaugurase inundatiilebenefice,iar Faraon,pentru cAa incercatdin invidie si-l asasineze, moarede o boal6de piele. Figuralui Moiseatingeculmeaprosldviriiin formaceaInaisavanta, mai filozoficdgi misticdin operalui philon din Alexandria.Acestaseinscrie in traditiapropriu-zisreligioasaa lui Israel,a$acum esteexprimatdin Sir. 45,1-59i in Carteainlelepciunii10,15-11,4. Lui Moise i se arribuierolul centralca profet inspirat.Tratatelelui philon sunt hrinite de meditatiiasu_ pra Exodului. Lucrareacare rdm6.necel mai aproapede narafiunea biblic6, urmard o exegezaspirituale, estel/iqla lui Moise, care va gdsi mai tdrziu numeroaseecouri la scriitori cregtinicum ar fi Grigoreal Nyssei.

It0

INTRODUCERE

II. Observatii asupralexiculuigrecdin Exod TraducatorulExodului acorddo grijA deosebitaexigenfelorlimbii grecegti, fiind unul dintre traducAtoriiPentateuhuluicare au cdutat sd foloseasci expresii tipic grece$ti.in sintaxA,el transformdrelaliile de coordonarein refalii de subordonareconform geniului limbii grecegri(3,4; 4,23i 28,41), TraducereaExodului esteopera unui traducdtorciruia ii este mai la indemini limba greacAdecat ebraica.Astfel, traducitorul Exodului poate fi caracterizatca fiind competent,atent la formuldrile autenticgrecegti,pAstrand o anumita libertatefali de original, dar riguros in manierasa de a-l redacu lldelitate.Catevaexemple: ,,Nedreptatea".Prin alegerealui &6rxog ,,nedrept",calificAndmartorul in 23,1,estesldbitdvaloareaebr.fudmas, ce implici mai clar ideeade violen1i. O altd riddcind ebraicd,apartinAndaceluiagic6mp semantic,nagai, suferddoud tratamentediferite in Exod, in functie de context.Substantivul corespunzAtor esteredat cel mai adeseaprin ipyo6rorr46, ,,supraveghetor (tradus de lucr6ri" de noi prin,,vdtaf'-n.1.)(3,7;5,6.10.13); in 5,14totuii i se substituieinrord,rrlg, ,,ispravnic",pentrua introduceun nivel superioral ierarhiei,supusdirect lui Faraon(,,ispravniciilui Faraon,');traducereapare modelatadupd LXX 1,1l: ,,gi Faraonle-apus ispravnici"(en6orrloev... enioraroq). " ,,SemneSi minuni (onFeio rci teporo). Xrpeiov corespundeconstant 'dth,,,semn" in Exod fui (4,8.9.17.28.30;7,3; 8,19; 10,2).Faceperechecu r€p(4, care traducedeopotriv1. ebr.pele', ,,minune,'(l5,ll) li mophAth, ,,miracol"(4,21i 7,3.9; 11,10).Regularitatea folosirii lui olpelov irnpune traducereaconstantdprin ,,semn",iar corespondenta dintre€poq i nophAth determinatraducereacuvdntului grec prin ,,minune",pe cdnd 0oupdorov traduce adeseain LXX niphla'6th, ,,fapteminunate", conform unul sens atestatin textele grecegtiincd de la Herodot; singurul caz din Exod se gAse$te la 3,20,in 34,10preferdndu-se 6v6o(ov. Aceastdultima alegereeste rara in LXX (Iov 5,9; 9,10); 3v6o(oq estefolosit cu sensulde ,,remarcabil, renumit, ilustru" (l-am tradus prin ,,slavit" - n.t.). prezenla lui 6v6o(ov pentru a traducenipl a'oth in Ex. 34,10 a fost detenninatAde importanfa expresiei Av66(c4... 6e66(aorot(15,1.21), ,,cuslav6s-apreasl6vit,,.

INTRODUCERE

". ,,A deosebiprintr-o minune Folosirealui topc6o(d(elv in Ex. (8,18; 9,4; I1,7) scoatein evidenlesoartaspecial6a lui Israel,deosebitdde a egiptenilor. Verbul reaparein Deut. 28,59, unde orientareaso4ii risca sa se inversezesub amenintareacarevizeazapoporul. [n cele doudcazuri,tradu' cer€a,,a deosebi/ainsemnain chip minunat,printr-o minune" (tara sau un in loc sfint) se potrivefte. in ceea ce privelte tema ,,distinclie-separare" decatin 8,19:,,voipunela mijloc un Exod,ea nu esteexplicitatiin greceqte ' lecturaverbuluipala hotar."Folosirealui nopo6o(d(ervin 8,18presupune la forma cauzativa, ,,a face minuni", in timp ce TM citegtepaldh, ,,a deosebi". Omofonia, asociati cu asemanareagraficd, explici confuzia. de Septuaginla. Targum-urileinsa au aceea$ilecturacu ceapresupusA ".' ,,Rdzbunare Erbixrlorg nu aparein Exod decdtin 1,4 ii 12,12pentru data"), a traduceebr.$ephe!,,judecat6" (in sensulde ,,sancfiune,pedeapsA redat prin xpiorq, ,judecatd",in 6,6. in Num. 33,4 9i in lez. 18,41; formulareanoteiv dx6ixlotv prezentAin Ex. 25,11.17;30,14se regAse$te pasaje este vorba de ,,a se rdzbuna"sau de ,,a da o 12,12.in toate aceste pedeaps6".Ideea de razbunaregi expresia ei concretd,pedeapsa,sunt rnaibinein 12,12, se potrive$te continutein termenulgrec.Ca,,rdzbunare" precumfi in 7,4.

H i $ i f

,

,,Plagd".Termenuldin lirnbilemoderne,folositin sensde ,,nenorocire, cataclism",estede origine biblicd. Provinedin nlr1lrl, ,,lovitura",careapare pentruprima datl in LXX, in Ex. I l,l, pentrua vesti moarteatuturor intdidecatin lor-nbsculidin Egipt. Corespondenla cu ebr.negha' nu se regase$te atingere"). 2Par.6,28,acestafiind in mod obignuitredatprin aq( (,,lovitura, fllqyri traducenegheph,,,pedeapse",in Ex. 12,13.Traducerealui nl,ryyr1 prin ,,loviturt's-ar potrivi mai bine sensuluigrecesc,dar nu se potrivegte in I l,l, dndryerv. cu,,aaduce"prin carenoi traducem,

i

pe,,magicie,,Vrdjitorii" Egiptului. Cei trei termenicareii desemneazd nii Egiptului" corespundcelor din ebraicd,dar nu rigr:ros.Dacdinoor66q cuvantde origine traduceintotdeauna ftaf lom in Ex. (7,11.22;8,3.14.15), egipteanA,in 9,1I apareQoplrcr6q cu aceast6funclie, iar in 7,1l, acestaii ln ce-l priveStepe ooQtortlq,prezento singura corespundeld m'khaSSeph. data in Exod, tot in 7,11, el reda ebr. hakham.in ciuda acestorvariafii, 'Efidor66q, in grecegte, alegereatraducatoruluinu este lipsita de coerenld. desemneaziuna din func{iile lui QdppoKoq,,,magician,vrdjitor, cel care

I

i

f

II2

INTRODUCERE

folose;te descenrcce",de undetraducerea,descAntitor".PentruodptrdKog, estepreferabil,,vrditor" in loc de ,,magician",pentrua respectain 7,1I traducerealui QoppdKeior cu ,,vHjitorii, farmece" (QdppoKeicrtraduce un hapax, lahalim, de la ridicina ,,a ascunde,a invAlui"; prin urmare, este vorba de gtiinfe oculte). Pentrua infelegenuanlelelui ooQrofi1g,folosirea termenuluiin LXX este limuritoare, cu o singuri exceptie:in Dan. 1,20, acest termen traduce aramaicul haklirm (echivalenlul ebr. bAkhAm), desemnendu-lpe cel ce exerseaze intelepciunea intr-un mod profesionist(tehnic)in slujbaunei puteri vrijmage lui Dumnezeu.inlelesulpeioratival lui ooQr"orilg in Daniel este confinnat gi prin faptul cd termenul se referd Ia inleleplii Babilonului, care sunl supugi regelui, oo0og fiind rezervatlui Daniel gi grupuluisiu. incdpdlinarea (,,impietrirea") lui Faraon. AceastatemAesteexprimatd in LXX cu ajutorul aceloraqiimagini ca qi in 1'M. Bopeio0or (7,14), ,,a se ingreuna",tradusde noi cu ,,ase impietri", esteconcuratde or?'lpriverv, ,,a intAri"(3 Reg. 12,4;Gen.49,7;8x.7,3;13,15;Deut.2,30etc.).Interf'erente s-auputut,de asemene4relevaintre fupr5vetv,orl,rprverv gi rcncXr..lverv, a rczistd' F'aseintAri,a prindeputere",de undecontextual:,,a se incapAlana, (fapt ce a permistraducerealor in limba romAndcu ,,ase impietri" - n.t.). or6trov corespunde unui cuvanlebraicinsem,,Spin"(10,7).Grecescul nend,,cursa, capcan6", ca ti in Deut.7,169i Jd. 8,27.Termenulgrec,fie la neutru,fie la masculin,desemneazd, la Homer, un ldruS,un fel de par cilit qi in foc apropiatde or6l,oy (,,par,tarui, teapt'), dupdP. Chantraine.Este greu de trecut de la acestsensla cel de ,,piatrdde poticnire",pe careil dau dictionarele, ldrd a implica o metatbrAa obstacolului sau confuzia cu orav6q),ov $i np6oKoppo (cf. Ex. 23,33 pi 34,12), care traduc acelagi cuvant ebraicpe careil traduceorri?,ov. Acestedou6 conjecturisunt putin plauzibile.Seopteazdpentrupdstrarea sensuluide,,spin". Fiii lui Isruel Si ,,insofitorii" /or. Atunci cdnd fiii lui Israel pirdsesc Egiptul, se constituieintr-o trup6 de ,,gasesute de mii de bdrbatipedestri" fdrd a num6ragi ,,insolitorii"(12,37).Cuv6ntulcrroorer.rqdesemneaz6 dupi contextceeace se adaugA,,barba.tilor" gi ceeace estedistinctde tumele de vite (v. 38). Aceastdutilizarein 10,249i 10,10aratdca estevorba de copii, de b6tr6ni gi de femei. in alte locuri, otooreui este echivalentulunui cuvantinsemnend,,bunuri,averi" pe care Ie poti transporta.Or, copiii sunt

INTRODUCERE

183

cei care trebuie purtati. Aceasta tresaturdcomunA poate explica dubla utilizare a lui cnocreu{1: in primul r6nd bagaje,echipamentde campanre, dar in context militar include qi persoane,familia llsati in urm6 de c6tre soldatulplecat in campanie.(in funclie de context,am tradusprin,,insolitori", ,,femeiqi copii",,,bunuri"* n.t.).

*

Rdzvrdtirea poporului. in afara reprogurilor pe care poporul le adreseazd lui Moise in momentul in care este prins intre Marea Rogie gi egipteni (l4,ll), revolta mai izbucnegtein dou6 imprejurdri: c6nd lipsegteapa (15,22-27;17,l-7) gi cdnd lipsegtehrana(16,1-12).Rizvrdtirii.Dumnezeu ii rdspundeprin Moise indulcind apeleamare,fdcAndsd t6gneasciapd din stanceti, pe de altA parte, daruind prepelile 9i p6ine din cer. Expresia greceascda nemullumirii fiilor lui lsraelesteredati prin verbul de 1oy"yu(,sd-i spui lui Aaron, frateletau: (la 6,30'lqlv600)voq:,,cuglasamorlit,stins,,,adicd,,gangav, balbait,impiedicatla vorbd,,. 7,1 Moiseva ti,,ca un dumnezeu/zeu" penrnrFaraonin mdsurain careii va vorbi prin Aaronin felulln careDumnezeu vorbe$te oamenilor prin profet,spuneAcaciusal Cezareii. TheodoretcombineEx. 4 gi Ex. 7,1-2:precumDumnezeu ii dd poruncilui Moise,rorasa Moisei le transmitelui Aaron:de aceea_ Aarona fostnumit,,profetul"lui Moise(0t l7). PentruGrigoreal Nyssei,Moise este numit .,dumnezeu.', 0e6g,fiindcl el esteO€o_ -p€vo6:.,celcarecontempla, cel ce il vedepe Dumnezeu" (Cant.7, ibid. p.21i 1. 7,4,,curizbunarcmaxe":gr. 6r6irqorg, ..r{zbunare". Termenulil t:tlducepe ebr.fephe!, caredesemneaza o j udecatd incheiatlcu pcC,eapsd. Cf 12.12. 7,5 ,,careintindebratul":'fM are,,cAnd va ilttindgm6na". 7,8-13,16Cele zecepldgi. lnstihrirea pa$telai.Indiferentde explicatianaturalasau miraculoasd a nenorocirilor abatuteasupraegiptenilor,elesuntnranifest[rialeDuteriilui Dumnezeu, careiqi elibereazd poporul.

2IO

EXODUL?

toiagul Si aruncA-lpe p6mantinaintealui Faraon9i a slujitorilor lui! $i va fi 10 balaun>". Au mersMoise$i Aaroninaintealui Faraongi a slujitorilorsii, gi au f4cut aia cum le porunciseDomnul. A aruncatAaron toiagul inaintea lui Faraongi a slujitorilorlui gi s-alicut balaur.rr I-a chematii Faraonpe inteleptii egiptenilorgi pe^vrijitorii lor. Au lEcut la fel 9i descdnt6toriiegiptenilor prin vrijile lor: '' Fiecare gi-a aruncattoiagul gi s-a pre{ecuttn balaur.Dar toiagullui Aaron a inghilir toiegeleacelora.Ir gi s-a impietrit inirnalui Faraongi n-aascultatde ei, precumspusese Domnul. 'o gi Donrnuli-a zis lui Moise:,,S-a?mpietritinima lui Faraon,ca s6 nu 15 lasepoporul. Du-te, agadar,m6inein zori la Faraon,cdndva iegi la r6u gi stai inaintealui pe malul r6ului, avAndin mdni toiagul care s-a prellcut in garpe'' gi spune-i:" '' gi-a intins Aaron toiagul cu mana ti a lovil tirana pamantuluiSis-auivit lanlariasupraoamenilorqi asupravitelor. $i pestetoatAlAranapAmantuluis-au ivit fanlari in roatafara Egiptului. 'a [Au incercat]sAfac6 la fel fi descantdtoriicu vrajile lor gi s6 aduc6f6nlari, dar n-au putut. $i s-au ivit fanlari asupraoamenilorgi asupravitelor. 15 Atunci desc6ntdtorii au zis cdtreFaraon:..Acesta-idegetullui Dumnezeu!" Dar s-almpietrit inima lui Faraongi nu i-a ascullat,precumspusese Domnul. 16 Domnula zis cdtreMoise: ,,Trezette-temriinein zori gi stai inaintealui FaraoncAndva iegi la apA.Atunci si-i spui: "Moisea iegitm6niosde la Faraon. Domnula zis cdtreMoise:,Nu va ascultaFaraonde voi, ca sd inmullescAi rnai rnult semneleli minunile r0 Mele in lara Egiptului." Moise qi Aaron au fdcuttoatesemnelegi minunile acesteain lara Egiptului inaintea lui Faraon.Dar Domnul a impietrit inima lui Faraonqi acestan-a vrut s6-i lasepe fiii lui lsraeldin laraEgiptului. ' 12 Domnul a vorbit c6tre Moise qi Aaron in fara Egiptului, zicand: ,,Lunaaceastaestepentruvoi cea dint6i dintre luni, sd fie pentru voi cea 3 dintAi intre lunile anului. Spuneintregii adunAria fiilor lui Israela;a: nin ziva a zeceaa acestei luni sd ia fiecare cate un miel de familie; pentru 2

ll,4-10 Peotruunii PArinfi,aareint€rpreteaz[pldgile Egiptuluica simboluriale educoincidr'ouo convcrtire caticimoralcqi religioasea sulletului,moarteainmilor-nescufi decisivA,dcschizandu-ne spreo viala noudo datacu nimicircamiscdrilor\cchi, firefti ale cdrnii (Origen,Hon. Ex. 4,8 li Grigoreal Nyssei, I/M 2,89-94t.in scnsmistic, moafieasimbolizeazivictoria lui Hristos prin cruce asupraputerilor intuncricului, asupralumii $i idolatriei(ibrd). ll,7,,nu va marainici un caine,cu limba lui" (adic6,,,nuva latra"):suntdiverseglose pentruebr.,,amiqcalimba",cu inlclesulde.,a l?itra".Gr. Tpt(€rv insemnand ,,amarai", in vcrsiuncalatingasca vb. mutire,.,anr'ugi". dar gi ,,agrohtri.a gui1a",corespundc pastorale 12,l-13,16O vechqsdrbetoare a primilor mici estctransformata de Durrnezeu ln memorialultrccoriidc la robiela libcrtate.Ori de cateori fiii poporuluialesvor.iertfi gi vor mdncamielul pascal,sc vor face contcmporanicu evsnimentulfbndator,care rtrmaneexemplarca manifestarc a ocrotiriidivine. l2,l-20 Tradi{iacreqtinapunein rela[iePa$ele,.iertfireamieluluipascal,cu mantuirea sAvarsita de Hristos,cl lCor. 5,7. Pdinilelbrd drojdie $i Pa$elesunt o singureserbatoare,aceeaa €liberdriidin Egipt. azimeleinsemnAnd cudtirea sAvArlitade tlrislos (Gal. 5,9-12;Mt. 12,6).Dup[ Theodoret,grabacu caresemlnAnctrmielul pascalareo semnillcafiemoraltr:sc rclera la lcpadareade orice fbl de ,,viafl egipteana",adica (Ot 24). senzitivd,trupeasce 12,3Origendescrieritualuljertfeipascale:mielul sesacrific[intre celedoudscri dupa cinci zile de la prindereaqi punercalui deoparte.Remarcabilestefaptul ca in timpul junghierii se t'aceo dedicafie:,,Acestmiel estejcrtfit pentrucutareSi cutare"(cal nult cincizecide nume)(Peri Pascha16,29-30).

EXODUL12

o fiecare casdcate un miel. Dacd cei din casasunt prea putini ii nu sunt destuipentruun miel [ca s6l mAnance],sAia impreunacu ei 9i pe vecinul, pe aproapelelui, dup6 numarul de suflete. Fiecaresd socoteascdde cAfi 5 [este nevoie] la un miel. Sd alegeti un miel f6r4 cusur, de parte barb6" teascd,de un an. Lua{i fie miei, fie iezi. 56-l fine{i pdn6in ziua a paisprezeceaa acesteiluni fi toatd multirneaadundriifiilor lui IsraelsdJ injunghie t spreseara. Sa iu din s6ngeleluil $i-sdungacei doi stalpigi pragulde sus ' al [ugilor] caselorin carevor manca. Sd manancecameain noapteaaceea; friptd in foc, cu azime9i cu [ierburi]arnares-o m6nance.'Sanu mdncali din ea nimic crud, nici fiert in api, ci fript in foc; capul gi picioarele,9i I0 maruntaiele. Nu lisatrinimic pdnd a douazi ti nu-i zdrobili oasele.Cele 12,5Origendistingeintre sufletelecareau nevoiede Hristosin ipostazade ied (..tap isplsitor") - iedul, capra li fapul fiind animaleoferite ca sacrificiu pentru pf,cat (Lev.4,28)- qi celedesdvar$ite, careil au pe Hristosca micl pascal(P-Pascha23). 12,6PentruPseudo-Hipolit, intervalulscursde la prindereamiclului$i pAndla jertfirea prinderealui Hristosli intemnilarealui de cAtreMarelePreotpantrla lui prefiguroaza pAnAla luna plind, cdnd se jertfege rastignire(l!ot t. 23). PentruOrigen.asteptarea pascal, pandla mielul indica cre$terea necesardsufletuluicreltin de la catehumenat botez qi impdrta$anie, iar cele cinci zile simbolizeazicele cinci simiuri curdfitede (P. Pascha11-18). Hristosgi spiritualizate 12,8 .,carn€a":dup6 Origen, sinlbolul SfintelorScripturi,carneaCuventuluidumnezeiesc(Peri Pascha26). t ,,lerburilcamare"(€ni rnKpidov)desemneaztr amirAciunea pocdintei$i incercarileprin carc trecesufletulin cautarealui Hristos(Origen,Con. Io (Grigore 10,14,102) al Nyssei,GNOlX, p. 296). sauesteun simbolal ascezei 12,9DupaOrigen,in gril[ paulina,celortrei moduride consumare a clmii le corespund trei feluri de lecturea Scripturii:evreii o mdncau,,crudi",luAnddoar litera; ereticii amestecA invAFturacu apa murdaraa altor doctrine;cre$tiniise hrdnesccu cuvantul a PentruPscudo-Hipolit, la focuf Duhului(P. l'ascha28,29'1. capulsimbolizeazi ,,fript" llristos seoferdca hrand divinitatealui Hristos,picioarele,lntrupare4firea omeneasca. potrivitdpe mlsurafiectuuiall lon.29\. 12,10,,nu-izdrobitioasele"iaceastiprescripfienu apareaici in TM, ci doarin 12,46. faptuluicA,dupApatimileSale,oaselelui Tradifiacrcftini a vazutin ea prefigurarea Ilristos nu au iost zdrobiteca alc tilharilor.Oaseleau fost interprctate li ca o imaginea soliditalii trupului lui Hristosde constitulicdivind, vtditd in virtutile sfintilor: dupa drigen,oaselesuntcuvintoleSfinteiScripturiinspiratede DuhulSfent(ibrd). Mai pot fi revela[iiledurnnezeie$ti, dificil de ,,mestecaf'de cei cu dinli de lapte(Grigor€al Nyssei, esteun Carr 6, CNO VI gi lerouim,Ai., CCL 78, p. 539).a DupdOrigen,,,noaptea" simbol pentru lum€a prezenta,iar,dimineafa", ull simbol pentru lunrea viitoare, transfigurati"atunci urmendsd fie alse oaseleramase(= cunoattereapa4ialSa lui (rbid.). Dumnezeu)

EXODULI2

I i

I

r

221

rdmaseplni a doua zi, s6 fie arse in foc. ll A;a sdl mancati: cu galele incinse,cu sandalein picioare9i cu toiegein m6inile voastre.Sdl mdncati in grab6,cdci estePagteleDomnului. 12lar Eu voi strAbatefara Egiptului i; aceanoaptegi voi lovi pe orice int6i-n6scutdin fara Egiptului, de la oameni p6ndla dobitoace,9i voi aducerizbunarepesteto{i zeii Egiptului. Eu [sunt] Domnul.r3Sdngelesd fie pentruvoi un semnal caselorin carelocuiti;Eu am si vtrds6ngele9i am sAvA ocrotesc;gi asupravoastranu va fi atingeregi n-am se va nimicescc6ndvoi lovi lara Egiptului.Ia Se fie ziua aceeade pomenirepentruvoi 9i sd tinefi sdrbAtoare Domnului din neamin neam.Ca pe o legiuiie vegnicasa tineli aceasldsArbdtoare.l5 $apte zile sd m6nca{i azim6. Din ziua int6i sd lepadatridospituradin caselevoastre.Oricine va minca dospitdin ziua intdi pdn6in ziua a Sapteava fi starpitdin Israel. '" Ziua intdi se va chernasfhnrd,iar in ziua a gapteasd aveti o adunare sfiinte. Sd nu faceti nici o muncd inrobitoarein acestezile, doar cele de nevoiepentruviata fiecdruia.Doar at6t s{ facefi pentruvoi! 't ptuiti aceasta poruncd fiindcd in aceastAzi voi scoate o$tirea voastrA din pdrndntul Sa lineti acea$azi, voi gi urmaqiivo$tri.ca pe o legiuirevegnrca. lelntutui. 18 incepdnddin searazilei a paisprezecea a lunii int6i p6n6in searazilei a douizecigi una a lunii, sd rn6nca{iazime.le $aptezile sa nu se gaseasca dospiturain caselevoastre.Sufletul aceluiacareva m6ncap6inedospitava 20 fi nimicit din adunarea lui Israel,fie el veneticsaubdgtinag. Nu mincali nici un fef de piine dospit6,ci fiecareva m6nca azim6.incasalui,,.

I

I

I I

rt

l2,ll ,,cu$aleleincinse":trimite la necesitatea sapanirii instinctului,a poftei trupe$ti; repreziDtistabilitateadefinitivda NT undelisus apareincalFt (Lc. 3,16); ,,sandalele" VT fiind doarprovizoriu,Moiseestedescult(Ex. 3,5).in pseudot-lipolir(tDtd.),roiagul estepusin leglturAcu tulpinalui Iescidin careva ieii, ca ml6dit6,insu5illristos. 12,13FolosindverbuloKero(o, ca gi in 12,27.pentrua traducevcrbul ebraicpdsit aflatin relatiecu numelePaStelui, LXX retinesensulde,,a acoperi,a ocroti,,,$i nu p9 acelade,,atrece".a ,,atingere", /i/t ,,plagd"(rr,ryrl). 12,14,,Legiuire",vogqrov,,,regut[,datinA,obicei",corespunde ebr.huqqAh,desemnand oprescripfie particulad"in timp cevdpog,,,lege", traduce/o,"ai(Ex. l2,lj;2j,21;28,43). 12,16,,doarcalede nevoiepentruviala fiecAruia."Aoeasttrvariantaexplicilgazaadjec_ tiwll"otpeurov: ,.inrobitoare, servilA",introdusaici dupALev. 23,7-g.Munca..rntcrzisA,, esteaceeafacutApentrualtcevadgcatpentrunevoilestrictpersonale. pentruTheodorgt, munca ,,inrobitoare"este diferitA de munca ,,spiritualtr";sunt autorizateir1 accash perioadilectura$i asculrarea Scripturilor,cantecele $i serviciileliturgice(O Dr. l). 12,19,,venetic",y€rdpdq, termenaproapesinonim cu lpoorlLltoq (Ex. 12,4g)sau Eooo1xoc, (2,22 $i 18,3);transpune ebr.ge7,aflandu-se in opozifiecu ,,autohton, bastina$,localnic".

I'

i

r l

222

EXODULt2

''

Moise a chematsfatul bitrdnilor fiilor lui Israel gi le-a zis: ,,Mergeti de luati pentru fiecaredintre voi cate un miel de familie 9i jertfiti Pattele. -22 Apoi luali un minunchi de isop gi, muindul in singele [de] ling6 u9d, stropiti cu sdngelede l6ngdu96pragulde sus9i cei doi st6lpi [ai ugii]. Nici unul dintre voi sd nu calcepragul 9i sd nu iasSdin casalui pdni dimineald. 2' Cand va trece Domnul s6-i loveascdpe egipteni va vedeasdngelepe fi pragurilede sus gi pe cei doi stAlpi,va trece Domnul pe l6ngduqd$i nu va 2a iasape nimicitor sAintrein caselevoastre,ca sAloveascd. Sd pazili aceastd " pe lucrare,legiuire pentrutine 5i fiii tAi, in veac. Daci ve{i intra in .tar-a " care Domnul are sAv-o dea, precuma zis, sa lneti randuialaslujbei $i dacb se va intampla sA vd intrebe copiii voltri: (Ce este slujba aceasta?), 2? le sd spuneli:dertfa PagteluiDomnuluicarea ocrotitcaselefiilor lui Israel in Egipt 9i i-a lovit pe egipteni,iar caselenoasfe le-a mantuit.)" Iar poporul 2E s-a inchinat cu plecdciune. Apoi fiii lui Israelau plecat 9i au lbcut intocmai dup6cum le porunciseDomnullui Moise9i lui Aaron.Agaau fEcut. 12,21@i@,,,a jenfi", este folosit in legdturecu Pa$tel€(2cor. 30,15.17),putard o0o(o, ,,a sfa$ia". insemnaqi ,,a injunghia"in alte contexte,Nu se foloseltegrecescul Esteacelaiiverbour,rpe caresfantulapostolPavelil folose$ein lcor. 5,7:rd nqqi(q nostru,llristos,a fostjertfit"),text pe careseintcmeiazd rlrriv 6fl.r04Xpror6q(,,Pa$tcte 12 la Hristosca tiind Mielul pascal.I Pentruunii ce aplicd Ex. Parinfilor exegeza Parinti,pragulti cei doi stAlpiai u$ii reprezinttrlimba ii cele doutrbuze sfintiteprin pa(ea rafionala,pe de o parte, peceteamirungeriibaptismaleii, in cheieplatoniciana, parteairascibilaii cea poftitoarea sufletului.pe de alta (TheodoretQE 24; Maxim Mirturisitorul,0r. 122,27-35'). folosittrin ritualulde Pa$te,pre12,22.,isop":in vT, isopulesteo planttrpurificatoare, cumaici, la curalirealeprei(Lev. 14,4.6),la curdfireaplAgilor(Lev. 14,49)ti lajertfirea care-9imende culoarcverde-cenuSiu, vacii ro$ii (Num. 19,2-6).Esteo plantaaromatA, la Lev. 14,4. C/ nota culoarea tot timpul anului. tine 12,23,,vatrece(pe ldngdu|n)": ropel"euoetot...Verbul ebr. pentruPaltepir@&este intelgsca,,a trecemai departe",fi nu ,,a ocroti,a proteja"(oK€7ts(o),cain 12,13.27. in exegezaPtrrintilor,estediavolulpe carc Hristosil va ,,Nimicitorul",6 ol"e0pe6(Dv, prin birui cruce. 12,24Ebr. ddbhdr are doud sensuri:,,cuvant"$i ,,lucrare",poruncedumnezeiasca fi gr. iipo. implinireaunui ritual,asemenea exactebr. 'abhodhdh, 12,25AoTpeiqcorespunde ,,s\lire", ,,cult",,,cinstire". rabinicerefin 12,27,,aocrotit",oK€ro(to,asociataici Pa$telui,cain v. 13.Comentariile instrii aici sensulde ,,atrece":RabbanGamalielspuneacl, de Pa$te,capulfamilieitre' a trecutde casele lrei lucruri:,,PetAt,intrucatDumnezeu urmatoarelg buiasAamintcascA pirinlilor no$tri din Elipt, mafiah,fiindcAparinfii no$ri au fost eliberalidin Egipt; mdr6r, fiindcaegipteniile-auf6cutperinfilorno$triviataamartr"(Mttha,Pes.X,5\.

EXODUL12

223

2e Laniezul noplii, Domnul a lovit pe tot inteiul-ndscutdin Egipt, de la intaiul-nAscutal lui Faraon,care $edeape tron, pan6 la intaiul-nascutal 'o roabei din hrubi qi int6iul-niscut al fiecdruia dintre dobitoace. gi, ttezindu-seFaraonnoapteacu slujitorii sii li cu toti egiptenii,s-a facut strigat mare in tot pdmdntulEgiptului, cdci nu era casain care sa nu fie un mort. '' gi Fa.uon i-a chemat pe Moise $i pe Aaron. noaptea,Si le-a spus: ,,Scula1i-v6 9i iegi{idin poporulmeu,voi gi fiii lui^lsrael!Mergefi9i slujiJi-l DomnuluiDumnezeuluivostruprecumali zisl'" Luafi-vd9i oile 9i boii " vo$tri ii plecali, iar pe mine si md binecuvdntatri!" $i egiptenii zoreau ra poporul se ias6grabnicdin lara, cdci ziceau:,,Vom muri cu to1ii." Atunci poporul a lual pe umeri aluatul s6u care inc5 nu dospise,abia frdmdntat, 15 invelit in haine. Fiii lui Israel au facut precum porunciseMoise pi au " cerut egiptenilorlucruri de aur gi de argint $i ve$minte. $i Domnul a dat har poporuluiSiu inainteaegiptenilorqi le-audat cele cerute.Aga i-au prddat-peegipteni. '' $i au plecatfiii lui Israelde la RamesespreSoccoth,ca la gasesutede pedeqtri,fere a mai socoti femeile gi copiii. 38Multe amestemii de bArbatri ceturdde oameni a venit impreunAcu ei, cu turme de oi, boi ii vite foarte re multe. lar aluatul scosdin Egipt l-au copt in spuzagi au licut azime;incd in grabdgi nu putuserazabovi nu dospise,fiindca egipteniiii alungaserd 40 nici sa-$ipregeteascd merindepentnldrum. Iar gederea fiilor lui Israel, '' cet au locuit in Egipt 9i in Canaan,a fost de patrusutetreizecide ani. $i a fost aga:dupd patru sute treizeci de ani a ieqit toat6 oqtireaDornnului din 12,29-36DupdGrigoreal Nyssei,moartealntaiului-nlscutal celui de pe tron are ;i un ganduluirau incd de la infclcsduhovnicesc: in razboiulnevilzultfcbuieopritl mi$carea primaaparilie(fi4 2.91,101) pecetcibaptismale preinii accstlucrue posibildatoritA mielului. chipuitadc ungerea cu sdngelc 12,31Expresia,,Dumnczeulvostru". propriel-XX, subliniazAinfrangerealui Faraon, pri|lluluisdurefuz(5,2). opunendu-se gr. Pqf€donr Philon!i Origendau ca,,etimologie"acestuitoponim 12,37,,Ramese". cu explicaliacd trcbuie parasitade ,,viermuiald,mifcareaviermiloi' sau ,.rLrginire", indattrcetateasimturilorcarerod intelcctulasemenea viermilor.Icroniminlelege,,tunet de bucurie"(Ep.78,3).1 ,,Soccoth",gr. IoKIo)oo (cbr. sxkkoth,,,corturile"):Origen spuneci ele sunf semnuldisponibilitdiiicelui carc sc grdbc$tcsprc l)umnczcu.a Traducereaopuneclar 6v5p€q,,,barbafi".lui darooxeuf,,,inso[itori",ceeace corespunde cdrodK€lrlca fiind servitorii,femcile5i cei efu. lAph, ,,copii".Augustininlerpreteaza tineri careinctrnu poaftAarrr,e(QE 47').Pentrualt sens,c/ 10.10. 12,40Menfiunea,,giln Canaan"aparenumaiin LXX 9i in Pentateuhulsamariteah. LiDseste din TM.

224

EXODUL l2-t3

pAmantulEgiptului.a2fNoaptede] vegheestepentruDomnul, ca s{-i scoatl din lara Egiptului; aceanoapteestevegheaDomnului. Se fie pentrutoli fiii lui Israelqi pentruurmagiilor. "' Domnul a zis cbtre Moise gi Aaron:,,Aceastaeste legeapagfelui: Nimeni de alt neamsi nu mindnce din el! ooDar pe orice rob niscut in castr ori cump6ratcu bani s6-l tai.imprejurgi atunci va manca.ai Strdinsauargar cu simbrie sA nu mAnance!a6Pagtelesa fie mancatin aceeagicasa;carnca sa n-o scoatetiafarAdin casA9i oaselesd nu le zdrobiti. 17Toata adunarea fiilor lui IsraelsAfacAa$a!aElar dacAva veni la voi vreun striin ca sd taci PaqteleDornnului, sa tdiali imprejur toat6 parteabarbateascd gi aruncrva puteaveni sAfacAPaftelegi va fi ca un b69tina9din tara.Dar nici un netiiat imprejur si nu mindnce. aeO singuralege se fie pentru baltina$ pentru ti strAinulcare locuiegtela voi..50 Fiii lui Israelau lAcutprecumle porun_ ciseDomnulprin Moisegi Aaron.Ala au ftcut. 5rgi a fostapa:in acelezile Domnul a scos pe liii lui Israel din fara Egiptului cu toata puterealor Iannata]. | 13 Domnul a greit cAtreMoise, zicdnd:2 ,,Sfinlerte-Miorice intAi-n6scut. lntaiul-nAscut care deschidepantecele, dintrefiii lui Israel,de la om pandla dobitoc,al Meu este." 3 Moise a zis cdtre popor: ,,pomenili ziua aceastain care a1i iegit din pdmantulEgiptului, din casarobiei, cici Domnul v-a scosde aici cu min6 12,42,,fNoaptedel veghe",npoQul,qKi,se referl in primul rAndla Dumnezeu,care a ocrotitpoporulSAu,li Ia imperativulcelebr[riiliturgicea evenimentului. Dacda privegheatDomnul,atunci$i poporul,la rdndullui, va privegheaintru pomeiireaminunii facut€. 12,44TM se referadoar la cazul,,slujitoruluicumparatcu bani',,adicaal sctavului. LXX facedistincliainhe,,servitor"(oiK€qq), pe de o parte,li ,,[sclavullcumpArat,, (opf)p6vn,oq),pe de altapfie. 12,48,.dacava veni la voi vreunstrdin,':rpoofl,uroq npooetr orirveslesingurulcaz in carcrpoo€i"0aivtraduceverbulebr.gir, ,,acAlAtori, a locui". 13,2 Pentru Origen, expresia,,cel care deschidepantecele"este luata impreunacu Lc.2,23,ca gi Ex. 13,12,ca aluzicla zdmjslirea feciorelnici a lui Hrisros\Hom.Luc. t4,7-8). l3J Folosirealui pvnpov€uerv,la activ,,,aaduceaminte,a pomeni,',mai degrabddecdt a lui prpvrior<eoeor, ,,a-Siaminti" (care echivaleaza acelagiverb ebraicin 2,24,,6,5: 32,13$i mai alcs20,8)subliniazdactualizarea strrbdtoriiazimelorca amintireDrezenta a zileiie$iriidin F.gipL rellecnind astfelsitualialirurgica din vremea traducatorului.

EXODULI3

225

tare..S6nu se mdnancedospit. a CAci voi plecafi'asfltzi,ln luna [roadelor] 'lar noi. cdndva fi sa te duci Domnul Dumnezeultdu in fara canaanenilor, cheteilor,eveilor, gergeseilor,amoreilor,ferezililor gi iebuseilor,pe care a jurat pdrinlilor tai sAli-o dea,lar6 unde curge lapte9i miere,in luna aceasta s6 faci slujb6.6 Timp de gasezile sEmdncali azim6, iar ziua a sapteaeste 7 sarbAtoarea Domnului. SAmancaliazimetimp de gaptezile; sa nu se vad6 aluat, nici dospiturl in toate linuturile tale. 8 in aceazi si spui fiului t6u: (Pentru cele fbcute mie de citre Domnul Dumnezeu,cAnd am iegit din e Egipt.) SAai semnpe mdnata sprepomenire,inainteaochilor t6i, ca sd fie legeaDomnului in gura ta, cdci cu mdn6tare te-a scos Domnul Dumnezeu 'o din Egipt. Sa parili aceastdlege zi de zi la ceasr6nduit. ll Cand te va duce Domnul DumnezeultAu in tara canaanenilor,precums-ajurat p6rin12 tilor tai, 9i ti-o va da, sd pui deopartepentru Domnul toatAparteabarbateascdce deschidepdntecele, din cirezilede boi, din vitelede povardale tale, din turmele de oi, din toate cete ai. Panea bdrbateascis-o sfinte$ti Domnului. 13Pentru toatd partea bdrbiteascl ce deschidepanteceleunei asinevei da in schimb o oaie,ca riscumpirare. pe intdiul-niscut dintre fiii tii si-l rdscumperi.14$i dacdte va intreba fiul tau: (Ce inseamnAasta?). sa-i spui: " 5i fiii lui Levi au fdcutprecumle-aspusMoise gi au cazutdin popor,in aceazi, aproapetrei mii de bdrbafi.2e9i Moise le-a zis: ,,V-a{iimplinit [1.e.consacrat] astAzimainileintru Domnul,fiecareprin fiul s6u,prin fratelesiu, ca sd fi{i binecuv6nta{i." 'o A dora zi, Moise a zis catre popor: ,,Voi aJi sdvdrgitun mare pacat; -'' acum voi urca Ia Domnul, ca sa fac impacarepentrupdcatulvostru." $i Moise s-aintors la Domnul gi a zis: ,,'Ie rog, Doamne!Acestpopor a sava$it 12 marepacaqgi-aufdcutzei din aur. Acum, dacavrei sd ierqipdcatullor, iart6-1,iar daci nu Vrei,$terge-mf,pe mine din carteaTa, in carem-ai scris!" 33 9i Domnul a zis catre Moise: ,,Cel care a pacatuitinainteaMea, acelas6 pentruPtrrintisubstituir€a TablelorLegii simbolizeazd Legtrmantului 32,19 Spargerea (Clement, cu LegAmAntul lui Iisus Paed. lll,l2,94,l). sinaitic vifeluluidc aur poatefi pusain opozitiecu pregdtirea miresmelordin 32,20SfAramarea Ex. 30,36,!i poatgfi comparata cu reluareagestuluiin Deut.9,21,undenu se spunectr i-a obligatsd beapulberea.l)hilon aplicf,acestversctpriet€nilo.virtutii, carezdrobesc placeriletrupelti li le ard (Porr. 158-164),dar acaasgalcgoriese potrivegemai bine pentruDcut. 9,21.Maxim Marturisitorulvedein v. 20 prefigurarea venirii Logosului, grosimeapatintibr idole$ti(C f&. l6). careva distruge,prin sublirimeacontempldrii, 32J2 Aceastdrugiciuncil arattrpc Moise,,c€lmai blanddintretofi oamenii"(v. Num. lui Moisefaccdin el un modelp€ntruGrigoredin 12,3)(Evagrie,Ep. 56). ,,BlAndelca" (Or. Nazianz 14,2;PG 35,861A).

EXODUL32-33

281

fie qtersdin carteaMea. to Acurn, dtl-te, coboarA$i c auzegteacestpopor in locul desprecare ti-am spus. Iat6, ingerul Meu va mergeinainteafelei tale. in ziua in care v6 voi cerceta,ii voi pedepsipentru pAcatLrllor." 35gi Domnul a pedepsitpoporulpentrufacereavitelului pe care-lIhcuseAaron.

iF F

I 33 $i Domnul a zis cdtre Moise: ,,Du-te,pleac6de aici - tu 9i poporul tAu pe care l-ai scos din tara Egiptului - spre tara desprecare am jurat lui Avraam, lsaacAi lacob, zicdnd: (Am sAvd dau aceastAtara voua $i urmagilorvogtri.>' $i voi trimiteingerulMeu inainteafetreitalegi-l va alungape t amoreu,pe cheteu,pe ferezit,pe gcrgescu. pe eveLrgi pe iebuseu. gi te voi duceintr-o {ardin carecurge laptegi miere,dar nu voi mergecu tine, pentru ca nu cumva sf, te nimicesc pe drum, fiindcd egti un popor inddr61nic." 'Auzind poporul acestcuvantaspru,aujelit cu marejale. 5 gi Domnulle-a zis fiilor lui lsrael:,,Sunteliun poporindardtnic.Luafi amintesI nu trimit asupravoastraprdpddul9i sa vA ninticesccu totul. Acum, lepddativegmintele voastrede slavd gi podoabavoastrd$i-ti voi ar6tace voi face cu tine.,' ' pe munteleHoreb. $i.fiii lui Israelgi-aulepidatgitelile qi podoabele ' gi-a Moise luat cortul 9i l-a infipt afari, departede tabara9i l-a numit ,,cortul mirturiei". Cdnd se int6mpla sd caute cineva pe Domnul, iegeala 33,2,,ingerulMeu": TM are,,uningef'. Th€odoretcredectr estevorbade arhanghelul Mihail,la fcl cain lis.Nav.5,14(Q.tos.5). 33,3,,indtrratnic", oKr,Iporpcrltl,oq,/irt ,,cugrumazultare",,,tarcde cerbicc',.Expresia esteun calc dupaebraicaimai aparein Deut.9,6.13.Nu mai estcatestattr, in afarade Septuaginta, decatin corpusulesopic. 33,4 in LXX nu aparesfarsitulversetuluidin TM (,,ti nimeni nu pi-a pus podoabc,,), ovitandu-se astl'elcootradicfia cu v. 5. 33,7 LXX ,,cofiul marturiei":TM are 'ohel m6'ddh,,,aortulintalnirii". p6na aici nu fusesevorba dec6tdesprccortul ce addpostea chivotul.Vers€tele7-ll constituiesub formi narativdtextulde instituirca conului,.marturiei",stdns legataici de pcrsoana lui Moisc.Philonsebazeazipe particularititilctextuluigreccandafirmi ci, spredoosebire de cortuffui Dumnezeu, (cf. Leg.lll, 46). cortutlui Moiscmeritd careesteintclepciunea doarsAsenumeascA astfel,li nu sdtic, pentrucd estecopiavinulii divine(Derer.160). Textul ne spunecd l-a numit ,,cortulmtrrturiei"pentruca ,,sufletulsA fie indcmnata cercetacine dAndrturie pcntrugandurilcdc vifiute". Sufletulprietenal lui Dunrnczcu, dupi ce s-aindeptu'tat dc trup, primeitestatornicia(4fEtq,de la 'lr11wpr,,,a plant4 a sAdi")(Zeg. II, 54-55).a in ceeace privegte,,iegireain afaratabcrci,',ea semnifici, pentruOrigcn,intoarcerea la cunoa$er€a CeluicareesteUnul,adicai()sireadin confuzia luptelor$i a morlii spre o viafd liniltitd. A ieii in afarataberei,uflndndlui Moise, lnseamnia umral-egealui Dumnezeu (l1on. Lev. 14,3).

282

EXODUL 33

t cort, afarddin tabir6. De fie"are dat6 cend Moise se duceaIa cort, afarl din tabara,tot poporul stdteain picioare gi privea, fiecare de ldngi uga cortului lui, ludnd aminte Ia Moise, care se indeptula pand intra in cort. e Dupa intra Moise in cort, stalpul de nor cobora,steteala u$acortului ce qi-i grdia lui Moise. r0 Si tot poporul vedeastalpulde nor stind la intrarea cortului; 9i tot poporul se ridica in picioare qi fiecare c6dea cu fala la pbmantla uia cortului sdu. " $i Domnul vorbeacu Moise fa{6 catre fap, cum vorbegtecinevacu prietenulsdu.Apoi fMoise] pleca gi se intorceain tabar6,dar tanarulsduslujitor, Iisus,fiul lui Nave,nu iegeadin cort. 't 5i Moisea zis catreDomnul:,,lati, Tu imi zici: Dacd am gasit har inainteaTa, si mi Te ar61iTu insuli, ca si Te vad deslugit,incAtsi fiu ca unul carea gdsit har inainteaTa si sa cunoscce 'o acestneammare[este]poporulTdu." gi-i zice[Domnul]:,,Euinsumivoi l5 mergeinainteata $i-fivoi da odihna." $i zice fMoise]catreEl: ,,DacAnu 'u vii Tu insufi,n-amsAmA duc de aici. 5i cum se poatecunoa$te cu adevAratcA eu gi poporul TAUam gasit har inainteaTa, dacanu prin aceeacd Tu vei mergeimpreunEcu noi? Atunci voi fi slivit - eu li poporul Ttu " mai mult decat toate neamurilede pe pdmant." $i Domnul a zis cetre Moise: ,,i1ivoi implini $i cuvantulpe care l-ai zis, fiindcd ai gasit har inainl8 tea Mea gi te cunoscmai mult dec6tpe to1i." gi [Moise]zice:,,Aratd-mi r'A slavaTa!" zis [Domnul]:,,Euvoi trecedinainteata cu slavaMea gi voi rostinumeleMeu, ,inainteata. $i voi aveamil6 de cineam milA gi Md voi indura de cine Mi indur." 2oApoi a zis fDomnul]: ,,Falanu po[i vorbeacu Moisoca un prietencu priet€nulsAu.Origenprecizeaza 33,11Dumnezeu ctrgi prietenullui Dumnezeuarenevoiede puterealui Hristospentrua"i infiuntape vrajmafii nevezrj$(Deprinc. IIl,2,5).IrineuspunecALogosulvorbeaaici cu Moisefala c6trefa[a (Adv.haer IV.20,9).Crigoreal Nysseifacedin aceastirelatiede prietenieprincipiulunei (Cant.I, G]VO6, pp.31.8-32,8). dorinlellra safde uniretot mai intimacu Dumnezeu 33,12,,Tecunoscmai mult decatp€ toli": TM are.,tecunoscpe nume"(vezigi 33,17). 33,13.,sdmi Tc araf Tu insufi,ca saTe vdddeslu$it":TM are,,arata-mi caleaTa, ca sa Te cunosc". 33,19,.8u voi trecedinainteata cu slavaMea": TM are,,Eu voi facesi treacdtoata bunatatca Meadinainteata". 33,20Cererealui Moise.cdruiaDumneze_u deja li vo6ise fatd citre fal6, estesemnul unui suflet animatde dorintaarzAtoare Raspunsuldin dentrufrumuseteadesavar$itA. v.20, aparentlipsil de speranfa, estecomplctatde fagdduinla din v. 23. Tertulianobservd

EXODUL 33-34

283

2l sA Mi-o vezi, cdci un om nu poate sa-Mi vadA fala ii sA trAiascd." $i 22 Donrnufa zis:,,latdun loc l6ngdMine. Stai pe stencal Atunci c6ndva trece slava Me4 te voi pune in scobiturastdncii qi te voi acopericu mdna 23 Mea, p6ndce voi trece. Apoi irni voi da deopartemdna9i-Mi vei vedea dar fafa Mea n-ai s-o vezi." spateJe, I 34 $i Domnula grait c6treMoise:,,Taie-!idoudtabledin piatra,ca $i celedintdi,gi urcd la Mine pe munte;voi scriepe tablecuvintelecareerall pe primeletable,pe carele-aispart.r Fii gatadimineaJA. in zori.sate sui pe munteleSinai$i sA-Mistaiacolo,pe varfulmuntelui.'Sdnu sesuienimeni cu tine,nici sAse aratepe tot muntele;nici oi, nici boi sd nu pascAaproape o de acelmunte." gi Moise a tdiatdou6tablede piatraca celedintdi9i, trezindu-sein zori, s-a suit pe munteleSinai,dupdcum ii porunciseDomnul, ludndcu el SiceledouAtablede piatr6.5 Atunci DomnulS-acobordtin nor ti a statacololdng6el; 9i el a chematnumele[Sdu],..Domnul".6Domnula trecutprin fafa lui Si a zis: ,,DomnulDumnezeulindurdrilorgi al milelor, 7 indelungrabddtorgi mult nriJostiv,$i adL'varat,Cel cc pazegtedreptatea qi-gi arati mila fatd de mii gi mii, Care gtergefiridelegile, $i nedreptAtile, cA,in trecut,Fiul lui Dumnezeua fost ?ntotdeauna vazut,,in oglind[ ii ghiciturtr',cdci pdstrase pentruviitor intalnireafala cAtrefafdcu Moisepe muntclcTaborului,candS-a schimbatla t'at[(Mt. 11,3)(Adv.Pr&r. 14,5-8). 3322 'Oni,,,scobimre".Temlenulebr. nlq"rah,din rlddcinaNQli, ,,asApiLa perfora", nu segdseitedecataici $i in ls. 2,21.'Orn traduce,d€ asemenea, bagfi Uhd. 1,3),b6r (Cdnt.5,4),,re'rplr(Jd. l5,l l). in afaraacestorlocuri,acestecuvintesuntredatediferitin LXX. Nu existdo echivalenlA cuvantla cuvantin acestcemplgxicalpentrucavitate$i esteputin probabilcA folosirealui drf aici sd fi fost innuenFtade ftptul cd esredin aceeafiradacinacu vb. ,,a ved€a".I Scobiluradin stancd,dupi Origen,estevcnirealui I-lristosin trup,prin caresepoatecontemplal-ogosul(l1oz. /e/. 16,2). 34,1AI doilcarandde tablereprezinta, duptrcrigore al Nyssei.restaurarea, prin trupui dumnezeiesc al lui llristos,datoriu imprimArii,degetuluilui Dumnczcu"(DuhulSfant), a naturiiumanecoruptede p^cat(VM 2,216).,,Al doileardndde rable"a dcvcnitpentru cregini simbofulNT, scristot cu degetullui Dumnezcu(Algnstin, Quaest.in Hept, It,l66). 34,7,,FdrAdelegi", dvolioq (v. notala 32,7),seaplicain cazulmultorfaprerelc.iErea fi perccptibilaideeaopozifieifald de vdpoq,,,lege".f ,.Nu va socoticuratpc cel vinovat" (gr. o! Kdoop€i rdv dvolov). Kooopi(cocorespunde vcrbu||'lmi niqcldhSi nu inseanlna aici ,.a curAli",ci ,.a declaracumt"; €voxov,,,vinovat"ru esteniciodatircchivalentul strictal unuitermencbraic.

EXODUL34

Si pacatele,dar nu va socoti curat pe cel vinovat, aduc6ndftrridelegile perintilorpestecopii gi pestecopiii copiilor, pdn6la a treia gi a patraspitd." d Moise a cdzutindat[ cu fala la pAmantgi s-ainchinat.e gi a zis: ,,Dac6am gasit har inainteaTa, sA meargADomnul meu cu noi, c6ci poporul acesta estetare de cerbiceqi Tu vei iefia pAcatelenoastregi lirddelegile noastre$i vom fi ai Tdi.' '0 $i Domnula zis cdtreMoise:,,lata,Eu incheicu une un Iegdmentinainteaintregului tdu popor. Voi snvdrgifapte slAvite,care n-au mai fost pe intreg pdmdntul,la nici un neam;9i tot poporulin carete afli va vedea faptele Domnului; cdci minunatesunt [lucrurile] pe care Eu le voi face pentru tine. " Fii cu luare-amintela toate cate-li poruncesc;iat6, Eu voi alungadinainteavoastri pe amoreu,pe canaanean, pe cheteu,pe ferezit, pe eveu, pe gergeseuSi pe iebuseu.'' la seama!Sd nu faci vreun legamant cu cei care locuiescin fara undevei merge,ca nu cumvase-ti fie pricind de poticnireintre voi. rr Altarele lor paganegtisd le d6r6ma1i, si zdrobili stelele lor, sd Ie tdiati dumbrdvilede inchinare9i s6 ardeli in foc cu totul chipurile zeilor lor. raSAnu vd inchinalialtui zeu,c6ci Domnul Dumnezeuse nume$te .El esteun Dumnezeuplin de rdvn6.l5 Nu cumvasd inchei leglminte intre [evreii] agezaliin tarl cu ceilalli de alt neamSi s6 preacurveascd dupdpildazeilorlor; sdaducdjertfezeilorlor gi sdte chemesAmAnanci din cele jertfite lor, '" ca apoi sili iei dintre fiicele lor pentru fiii t6i, iar pe fiicele tale si le dai fiilor lor; 9i apasd se desfr6nezefiicele tale, dup6 pilda zeilor lor; iar pe fiii tai [sA-iatragdla] desfrdudup6zeii lor. r7 Se nuli faci zei tumati. l8 Sd lii sarbatoarea azimelor;la vremeahotdr6t6,in luna [roadelorl noi, gaptezile sAmAnanciazime,precumti-am poruncit.CAci ai iegit din Egipt in luna [roadelor] noi. 'v Toat6 parteabarbdteasc6ce deschide pantecele estea Mea; la fel, intaiul-ndscut aljunincii gi intAiul-nascut al oii. 20 Pe int6iul-nAscutal asinei sd-l rascumpericu o oaie. Dacd nu-l rascumperi, sd dai preful.Sd riscumperipe orice intdi-niscutdintre fiii tdi. Sa nu te infdliqezi cu mina goali inaintea Mea. 2l $ase zile s6 lucrezi, iar intr-a 34,12,,la seama",/itt. ,,la seamala tine lnsuti" (cl 23,21;Dcut.4,9):rp6oele oecrx@ esteasociatde Philon cu celebrul,,cunoatte-te pe tine insuli" deltic (yvrior oecutovy, prin careseinfelegedato a de a ascultagi de a sc supuneporuncilorlui Dumnezeu gi de a supanipatimile(M,?/. 8). 34,20.,sddai prelul" (flpip 60)o€1q); riscumpararea asinuluicu bani 5i nu uciderealui estepotrivitaunei societttiin careanimalulesteindispensabil pentrulucru; estcrtrscumperarea pentruinmiul-nascut al unor animalenecurate(philon,Spec.I, 135).Vezi si 22.29.

EXODUL34

tr I

zts

gapteasa te odihnegti;sA opregti gi semdnatul,Si seceratul.22 Sa-Mi tii sArbAtoareasdptimdnilor la inceputul seceriquluigriului gi sarbetoarea culesuluila mijlocul anului.23De trei ori pe an toti ai tdi de partebdrbdteascas6 se arateinainteaDomnului Dumnezeuluilui Israel.2aCAci,atunci cind vo.ialunganeamuriledin fa{ata gi voi inlinde hotareletale, nimeni nu va pofti tara t4 dacdvei sui sAte inftti$ezi Domnului Dumnezeuluit6u de trei ori pe an.25S6ngelej ertfelorjunghiatepentruMine sd nu fie lturnat] pe aluat, iar jertfa sarbAtoriide Pagtesd nu rAmanapan6 a doua 2i.26 Cele dintdi roadeale pimdntului sd le aduci la casaDomnului Dumnezeuluiteu. Sd nu aducimielul[fiert] in laptelemaiciisale." '' $i Domnula zis cAtreMoise:,,Scrieacestecuvinte,cdcipe temeiullor am incheiatlegdmantcu tine gi cu Israel."28gi Moisea statacolo,inaintea Domnului, patruzecide zile qi patruzecide nopli; pdine n-a mancatgi ap6 n-a bautti a scrisacestecuvintepe tablelelegdmdntului: celezeceporunci. " latd,Moisecoborade pe muntecu celedoudtablein m6ini.in timp ce el cobora de pe munte, nu ftia cA inftligarea chipului siu a prins sd straluceascA"de cind ii vorbise Domnul. " Aaron gi toli batranii lui lsrael au vAzutinf6titarca plind de slavda fefei lui Moise gi s-autemut s6 se apropie '' de el. Atunci Moise i-a chematgi s-auintorscdtreel, Aaron 9i toli mai-marii adun6rii,iar Moise le-a grdit. " Dupi aceeas-au apropiatde el toli fiii lui_lsraelgi el le-a poruncittoatecatei le spusese Domnulin muntele Sinai." $i cand a incetatsA le vorbeascd,gi-a acoperitfata cu un vdl. 3aDe fiecaxedatAcand Moise intra la Domnul, ca s6-l vorbeasca,igi ridica v6lul 34,22Exempluda corespondenfA intreoptl $ e|[..bik*irim, ,,pAtg[/primele roadc"redat ln modobi;nuitprinrpoxolevrlporo.r ,,lamijloculanului',:TM are,.lasfir$itulanul!ri". 34,28Spredeosebire de Deuteronom (qf, 10,4)sein(el€gece Moisea scristablelelegdmantului,iar nu Dumnezeu. Pcntru,,celezeceporunci",c/ notelela Dcut.4,13;10,4. 34,29-35Dupd Philon, Moise nu esre un simplu initiat, ci devinc un hierofantal ceremoniilormistice,al tainelordumnezeie$ti, un invd{dtorat adevdrurilor dumnezeie$ti (6tg.34). El estesimbolulslaveiinerentesulletuluilocuitda DuhulSfAnt(Clement, Stron.4,i.8,111,1), atributdumnezeiesc al cclui careprin contemplarea lui Dumnezeu a ajunsfa limitaindumnezcirii (Origen,Com.Io.32,334.338). I Fafashalucitoare a lui Moiseserveqte de mijlocireintre catehumen li slavalui Dumnezeu;la botcz,Iisus,dupa Moise, are acea$Amcnire (Origen,Hon. Ies. 4,1\. L6la, in greacApoate insemna stralucire",dar in romanas-a folositmai mult termenulslavon,,,slavi".a ,,splendoare, ReprezentArile lui Moise cu coarnederiva din Vulgatacare,asemenea lui Aquila, a inielesebr.qAraa,,airadi4 a strtrluci"ln legeturicu rddecinacuvantului4ele/,..com". 34,34Ridicareavdluluiinseamnd trecereade la sensibilla inteligibil(Crigoreat Nyssei, Cant.,Prol.\,

t '

.

286

EXODUL34-35

pdni c6nd iegea.La iegire, grdia tuturor fiilor lui Israel c6te li poruncise 35 Domnul. gi fiii lui Israelvedeauci fafa lui Moise era plina de slav6,iar Moise purtaun vel pe fa16panacandintra si steade vorbdcu El. I 35 9i Moise a stranstoata adunareafiilor lui Israel gi le-a zis: ,,latf, ' cuvintelepe care Domnul a poruncit s6 le impliniti: $asezile sd lucrezi, iar in ziua a gapteasAincetezi,sabatsfdnt, odihnapentruDomnul. Oricine 3 va lucra intr-insa,sa moa.ra. Sa nu aprindelifoc in nici una dintre locuintele voastrein ziua de sabat;Eu suntDomnul!" a qi Moise a grait catretoatdadunareafiilor lui Israel,zicdnd:,,Domnul 5 a randuit 9i acestlucru, zic6nd: " Aceastaestelegeaarderilorde tot, ajertfei fde grdne], a jertt'ei pentru pAcat,a jertfei pentru vind, a jertfei pentru tt desdvdrgire fi.e. consacrarela preotului9i ajertfei de mdntuire, agacum u randuitDomnul lui Moise pe MunteleSinaiin ziuacdnda rAnduitfiilor lui Israelsi-gi inli{igeze darurilelor inainteaDomnului,in pustiul Sinai. I 8 Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: 2 ,,la pe Aaron impreuna cu fiii sii, vegmintelelor, untdelemnulungerii, vitelul [pentru jertfal pentru pAcaLcei doi berbecigi cosul cu azime r gi strdngeintreaga adunarela ugacortuluimdfturiei."'$i a tlcut Moiseafa cum_i-a poruncit Domnul,iar adunarea s-astransla intrareacortuluimdrturiei.'lar Moisea 6 spus cdtre adunare:,,lata ce a poruncit Domnul sd se faca." Apoi a adus 'a Moise pe Aaron gi pe fiii sAiSi i-a spAlatcu apA, pus tunica [pe Aaron], ambiguitatevoitA,lntrucattetragramaM$gH poateti vocalizattza$!d/?, cu sensul ,.parte,porliune"(cf KIV: theportion, Bibl. Jer.:la pa , CN,.AnteiD,sar.lnitbdh, ctJ sensul,,ungere de consacrare, miruire",cain LXX. 7,36 .,Ziualn care i-a uns pc ei" esteprimazi a ritualului de consacrare a preofilor (c/ 8,35);intrarcapropriu-zisd in atribuliil€funclieisacerdotale avealoc dupaincheiereasaptAmanii cercmoniale, adicaa optazi. I Acestvcrsetgi urmAtorulcontinformular€asuccinta,subfbrmede concluzii,a prescriptiilorenuntatein cap.6 $i 7, precum$i,in general,a primeipe4i a Leviticului,consacratd reglementerilor sacrificiale.Exegeliiau observatci parteaconclusivtr a uneisocliunireprezinta o vcritabilAformaliteraratipica, pusdin relafiecu practicascribilormcsopotamieni de a consemna intr-un,,colofon"de la slarsitultiecdreitdblitecunciformeconlinutulrezumatival intregii tiblile, pentrua asigurape de o parterecaplarea rapidaa continululuiti, pe de altaparte.pentrua marca relaliade continuitate cu tiblile din aceea;iserie(c/ Harrison,1980,pp.84-86). (Ms.45,Ms.4389,Bibt 1688,Micu,Filotei.gaguna) ?,38in vechileversiunirom6ne$ti apar€sintagma.,munte le Sinaiei"(sau.tMoll),l,XX dv tQ dp€t lvc, MunteleSinai (ebr.Siriy, gr. >r"vq.lat.S/r4l) esteun platoumuntosde$e ic in Peninsula Arabica. 8,6 Spdlarca cu apdesteaici nu un simpluactde igiend,ci un gestde ablutiunerituale. 8,7 in absenlaunor reprezentiripictograficevechi gi credibile,reconstituirea formei, culorilor,dimensiunilor$i a destinaficiprecisea pieselorcostumuluirilual preolesceste aproapeimposibild,fapt care procurAgrcuttrfitraducltorilor.0 ,,Tunica"(in Ms. 45, Ms. 4387.Bibl. 1688,Micu,Filotci.gaguna, gr.6 Xrrr,iv, simplu:.,haina"), corespunde un inlprumutdintr-olimbesemitica. Flaviuslosephus, l,f III, 153,subliniazA aceastl reiafieetimologicdrefhcdndo lbmrtr mai apropiatl de etimon a cuvantuluigrecesc: de in noi il numim1f0ov". Corespondentul kuttonethdin TM desemna un ,,ve$mantul fel de cama$ purtatddirect pe piele,obiectvestimentarllra o semnificafieliturgicA

LEVITICUL8

efodul9i l-a l-a strenscu breulgi l-a imbrdcatcu mantia,a pus deasupra " pus pieptarul, iar apoi incinscu brdulefodului,pe careI-a legatbine. I-a c/ Luther die Gewand,KIV I thecoat,Bibl.Iet QiBA'. la tunigue 0.,Br6ul"' speciala, in LXX: I (ttv4 ,,centurd"(preluatca ataredc Heliade: tradifionaldromieneascd. optriune un fel de cenebr. 'abh' eL aaredesemna zona),'iaY ulg.:balteus,,idem",corespunde exterioare, avAnd,se pare,semnificaliasimbo' turd punat[ de preotipe subvegmintele I ,.Mantia"(in Ms. 45, Ms 4389 li Bibl 1688: licl de insemnal funcliei sacerdotale. LXX; cel lung") corespunde panajos", Micu, Filotei, la caa $aguna:,,vesmdntul ,,haina lung pu(at pe subhaineleexterioare"li Vvlg.t tunicahyacinthina, o 0ro6rirrlq,,veqmdnt cu referireprobabilala culoareaacesteipiesa.in TM, subst.m"'tl se referdla o pigsa la mijloc care constadintr-o bucatdmare de panzd,cu o deschizAtura vestimentara pentrua lesasI intle capulti carecoborain falduripAnAla cdlcaie.I Am prefsrat,dupa in romane$te e*. 'iphodh, caredeseminterprefiromAnimai recenti,sa transpunem dintr-unmaterialscumpli prinsa confecfionatd neazaln TM un fel de bluzasacerdotald Opliunilemaivechi,,,ceapresleumar"(Ms.45,Bibl. I688).,,cea d€umericu o agrafa. de presteumere"(Ms. 4389) reprezintitranspuneriliteralea membrilorcompusului peste",ripoq,.umar"),termenspecializat in LXX pentru grecesc drorptg(dri ,,deasupra, prgolesc. precum piese O formi a costumului ac€stei desemnarea ,,umarariul"de la de Vulg. humerale.L'a Micu, Filotei$i $agunaparesafie o creafiecontextuali,sugeratA latin, o creafieproprieinspiratade corespondentul Heliadeintalnimo soluiieexcentricd, de termenulebraicoriginar:i,suporume. dar dup6modelulgrecesc,glosatAin paranteze o bandaconfeclionatd din ralul" (,,ephodul").| ,,Br6uletbdului"paresi fi desemnat acelasimaterialca $i efodul, servindla fixarea acestuiad€ corp. Sintagmagrcoaie literalaa gr I ,,facereaceii presteumar" (Ms. 45, Ms. 4389) rezultadin transpune.ea noirlorqd1q irropi6oq (LXX), procedeupracticatmai tarziu Si de Heliade:,,liptura EchivalareacorectAformulatein Ms. 4389 (,,brdulefudului") se superumeralului". datoreaztr analizeicorgctea izvoduluislavon:no,tcr !SBAbt|t(Ostrog). 8,8 .,Pieptarul"(e*. ho$en),piesd esenfialea costumuluisacerdotal,constadiltr-o saupetrat[,in care bucatede fesdturade in bogatdecoratd,de formd dreptunghiularA pietrepretioasesimbolizindcele douisprezece triburi ale emu incastratedouesprczece 'U,',.r, lui Israel; se fixa solid deasupraefodului 9i era destinatsa adaposteasca $i a acestuiobiectritual la Tummim,Dezy,.luftga $i Adevdxul(vezi imagineareconstruita Harrison,1980,p. 9l). Sensulebr.losen estenesigur,de aici diferenfeintre optiunile Gesenius,.r.v., apropieacestcuvAntde un radicalarab aarcinseamna traducf,torilor. in alt loc, Ex. 28,4.acesttermen ,,omament". ,,frumos"$i ii atribuievaloareadesignativa ebraica lbst echivalatln LXX prin gr. teprodlowv ,,pieptar",ceeace a inspiratpe unii interpreli (pe care i-arn urmat $i noi): KJV: the breastplate,Luther ti GN; dle r6v de la piepi'.Bibl. Jer:le pectoral.in Ex.28.15-gr. ].oY€iov Brusrtasche..saculelul Kpioeov,literal:,,locul[undese fac auzite]judecdfile".traducetermenulexactdin'[M: 0alchiatd1n Vulg.. rationale bosennis"phd!.Solufialexicaladin LXX: rd ),o'ye'tov, (c/ Heliade:,,ra[ionalul"),pare sd semnitice,'in intenlia intcrprelilor,raliuneasau viitorul 9i sA spiritulmareluipreot,thcandulsacunoascA cuvintul divin, carelumineaza

34

LEVITICUL 8

pronunfepreviziuni(un alt sensal gr, 16 Lo1€lovesteln VT gi acclade ,,propovdduire dil,ine", apropiatde l6'yrov, ,,oracol",c/ Ps. 10,7,Fapte7,38). Philon,,Spec.I, 88, afirmacArd l,oy€iovtrebuieintelesca,,un loc al raljunii".in limbagreacacomuni, subst.ld l,oy€iov aveadoui sensuriprincipaleil. ,,partea sceneipc careurcauactorii pentrua vorbi" $i 2. ,,tribunal"(c/ Bailly, s.v.),sensuricaresepar€cd au sugeratinterpreliloralexandrinilcgitimitateadenumiriicu acestcuvint a respectivei piesea velmantuluj preolgsc.Unelemanuscrise ale Septuagintei, rellcctatein Frankf.,prezinUin acest Ioc lecfiunea ),6Trov (diminutivde la 1,6'yoq (dupA ,,cuvant"),preluatAti in Ostrogrc,roBo care 9i Ms. 45 gi Ms. 4389: ,,cuvAntul").Revizoriitextului biblic tipdrit in 1688la Bucure$tiau gasito rezolvareinspirata,prin careseasigurtrdgscmnarea clarda obiectului respectiv,caciin Bibl. 1688apareaici, cuvantul,,engolpiu".Cu formamai apropiatd de etimonulgrecesc eTf6l.nov, termcnulmai apareo dau itr Bibl. 1688la Ex. 28,5),in ambclclocuriavandcaractcrulunuiimprumuttehnic,fiecventintrgbuinlatin epoca(diclionarelene oferAatestdriale cuvantuluila DosoneiSi in indreptarea/egit,Tirrgovtlre, 1652).Soluliadin Bibl. 1688a fostpreluatadc Micu Si filotei (ambiiinterpretiindicand intr-o notdde subsolgr. l"oy€rov),ca fi de $rguna.Mai recent,sepreferdtranspunerea a corespondentului directtr ebraic:,,hoqenul'(Radu-Cal., Bibl. 1968).0 ,,Dezvdluirea 9i Adevdrul"reprczintar intclcsurilepropriu-zise alc cuvintelorgrece$ti 6i),ooxqii ol,1oero, intqrpretate gi adevlrul" (Ms.45., Bibl ca alarede prinii traducabriromani:,,arAtar€a 1688,Micu, Filotci, $aguna).Rom.,,artrtare" redtraici sensulprimaral gr.5r1i,oorq(< vb.6 ,6(D,,afacevizibil, a arAta"),pe candin Dan.2,27,undearesensulde ,,faptulde a gr.6ill,oorq esteechivalatdefectuosin Bibl. 1688prin rom. ldmuriceva;interpretare", ln Ms. 4389 celedouano[iuri sunt combjnatein cadrulsintagmeigeni ,,asemdnare". tivale ,,marturisirea adeverintei",carese explicdprin Ostrog:flponoBtAdHnE lrcrxN U, q $i H€liad€:ManlfestaliaSI Adevdrul.in TM apar ebr. ,/Irl ,,lumini" ti tummtm Caracterul,forma li destinaliamisterioaselorobiecte rim6n incerte. ,,perfec1iuni". lnterprefiimai vechivddaici un numecolectivpentruceledouAsprczece pietreprslioase ritualemontatepe pieptarulpreolesc,un fel de dcnominalicmetonimicaa luminii 5i a perfecfiuniilui Dumnezeu.Dupa Philon,Spec.I, 88, cuvintele6r11, LEVITICUL 9

20 invdluieficatul. A agezatpd4ile grasedeasuprapiepturilor,apoi au indltat p6r{ile grasepe altar. '' Pe urmd Aaron a pus deopartepieptul gi $oldul dreptca pu^nere deoparteinainteaDomnului,dupbcum ii porunciseDomnul " lui Moise. [Dupdaceea],Aarongi-aridicatmiinile asuprapoporuluigi l-a binecuvantat.Apoi, dupd ce a sdvdrgitjertfa pentrupAcat,arderilede tot gi jertfele de mentuire,a coborat. '" Iar Moise Si Aaron au intrat in cortul mirturiei; cdnd au iegit de acolo au ^b.inecuvdntat intregul popor qi slava " Domnului s-a aratatintregului popor. O flaciri a iesit de la Domnul qi a 9,22 in tradill^ ebraica,gestul ridicdrii mdinilor catre altar sau citre cer lnsoieao invocafiesauo rugAciune. Termeniilnrddtrcina[i in versiunileimpodantepentrutraditia (gr.€ul,oy&t,lat. benedicere, romeneascb slavon.Gndrocnotxrx) auconstituitmodglesuccesivepeDtrulexiculromdnesc specific. in cclc mai vechiversiuni(Ms.45, Ms. 4389, Bibl. 1688)aparemaifrecvent imprumutul din slavona,,a blagoslovi", intrebuinfat incA de Coresicu un secolmai devreme.Sporadic,apareinsi $i ,,a binecuvanta", t€rmen forjat cu materialmorfgmaticromanescdupa modelulgrecesc(eu ,,bine",),oyeiv ,,a cuvanta").AceastdoscilafiesinonimicApersistdla Micu, pentruc4 incepandcu Filotei, AstAzi,,,a bla$agunafi Heliade,balanlasd incline dciinitiv pentru,,abinecuv6nta". goslovi" a supravi€tuitdoarin vorbireapopulard(cu intrebuinfAriadeseaironice)$i ln mediilemonahale. 9,23 intr-unul din manuscrisele Targum-uluiamAnuntuluiciudat ctr Moise $i Aaron fepetagestulbinecuvantArii abiaefectuati sedd o explicafiesurprinzetoarg: constadnd jertfeloroferit€,Aaron li Moise intrtrin cd .,slavalui Dumnezetl'nu a venit deasupra cortul mArturiei,se roagd$i ies din nou, reludndbinecuvantarea, confirmatAd9 data prin rezultatuldorit. aceasta prin expresia 9,24 Flacaracareiese,,dela Domnul"emanddin norul luminosdesemnat (vezi Domnului" v. reprezintA vizibil prezenJeilui supra, 6), care semnul al ,,slava YHWH. Dace pand acum Moise utilizasepe altar un foc oarecare,de data aceasta YIIWIJ doreftesd arateca El esteinspiratorulalegeriifdcutede Moise $i cA accepttr sacrificiullui Aaroll. l-ocul sacrurezultatdin acestAflacarAmimculoasaa fost pdstrat nestins,potrivit traditiei,panAin vremealui Solomon,cand, la inaugura.rea marelui ternplu,YHWH l-a reinnoitprintr-un miracol similar.Acest al doilea foc ar fi fost menlinutnestinspanala distrugerca templuluide cdtrebabilonieni,cAndar fi fbstascuns intr-opetteri,pentrua fi recuperat la intoarc€rea din captivitate. Duptr2Mac.2,8 9i urm., YHWH va reaprindefocul sacrupentrua treiaoara,dar acestase va stingedefinitivln timpul perseculiilorlui AntiochusEpiphanes. DupAPhilon,Mos., ll, 158,focul sacru reprczentaesenfacca mai pura a eterului:,,Dumnczcua indepdrtatde pe altarul sAu focul intrebuinfatde obicei,deoarece acestaerapangdrit,fi in locul lui a ticut sdploue din cerfocul ceresc,pentrua deosebisacrulde profan,omenescul de divin." i Pentrua desemnareactiapoporuluiin fala miracolulnidivin, in TM se inlfcbuinteazlde regulA ebr.rirar?..a scoatgstrigetede bucurie",vcrb care,ca termenliturgic,expdmaemolia mistici. De regul4acestverbestetranspus in LXX prin euQpotvo,,asebucura",tradus

LEVITICUL9-I0

347

mistuit ce era pe altar: arderile de tot ti grasimile.intregul popor a vizut aceastaSi s-a umplut de uimire 9i au cdzutcu fata la pAmant rlar 10 cei doi fii ai lui Aaron, Nadab 9i Abiud, gi-au luat fiecare cidelnil4 au pus intr-insa foc ti au agezatdeasuprat6m6ie,aducdndastfel 2 foc striin inainteaDomnului, ceeace Domnul nu le poruncise. Atunci a ie$it o vapaie de foc de la Domnul fi i-a mistuit, 9i ei au murit inaintea 3 Domnului. Iar Moise i-a spuslui Aaron: ,,Aceastaa vrut sAspunADomnul c6nda zis: <Mi voi sfin1iinhu cei ce se apropiede Mine 9i Ma voi proslavi intru toataadunareapoporului.))"lar Aaron a amutit strdpunsde durere.' $i Moise i-a chematpe Misadai9i pe Elisaphan,fiii lui Oziel, unchiul lui Aaron, gi le-a spus:,/propiali-vd 9i duceti-i pe fratii vo$tri din iatracelor 5 sfinte, afarddin hbAre." Acegtias-au apropiat9i i'au dus, cu tunicile lor, dc vechii intcrpreliromAniprin,,a seveseli"(Ms. 45, Ms. 4389'Bib] 1688).Aici lns6, ln LXX s-a intrebuintatvb. 6(€oq, lntelesca ,.strspamenu"(Ms. 45, Bibl 1688)' ,,sc lnfticosari" (Ms. 4389), ,,s-ausplinantat" (Micu, Filotei, $aguna).Philon,//e,'. patru tipuri de extaz:dementa,rf,ucirea.somnul$i inspiralia. 249-251menlioneazA Acest loc din Levitic estccitat pentrua exemplilicaa douacategoris,dgsprccarese spune:,,Extazulde acestfel provoacdintr-adcvdrmirarefi stupoar€." l0,l Solutiatraditionald,,cAdelniF"(cxistcntdin loate versiunileromane$ti,cu doua excepfii,Heliade:,.incensoriul"fi Radu-Galr ,,caluie"),imprumutdin slavond'este atesiataincd din s€colulal XVI-lea. LXX: 1d ,lupoiov 1i Vulg. th ribulun echivaleaza abr.mab'tdth,caredesemnaun obiect liturgic din mctal,pulin adarc' prevazutcu o tdmaieiarzande0 I'rin,'foc strdin"am traduj,aici co toarti, careserveala prezentarea li maijos, l6,l, LXX: nop olJ"6tptov;adj o)'l'6rprovinscmnain limbagreacdcomund ,,careving de la altcingva:str6in".Eb' zirdh din'lM ittsemna',altul.nepotrivit"fi pare insuti sasubliniezeideeacdfocul de pe altarnu poateprovenidecatde la Dumnezeu mistica. Prin ,,a teroare durcre, uimire deopotrila exprimd lui Aaron lOJ Ticerea $i a gr. ro,ov6ooeo0or, contextuale de durere"redamexplicitsemnifica{ia amulitstrdpuns care la randul lui aproximeazaebr. damam,,ardmaneuimit, a fi tacuf'. Tdoercalui n')utd: de Flaviuslosephus,Al lll,208. ca o starede resemnarc Aaronesteinterpretatd " impietrit pentru lui era cA sufletul nenorocire, aceastd ,,Aarona suportatcu generozitate ebraiceale Corespondentele 10.4Misadaiesteformacoptda numeluicbraic,,MT$d'C1". lui Dumnezeu"' aparline ,?t{4'al Oziel sunt Elisaphan ',care Misadai, celortrei nume, $i 'I.r.:jt'eJ,,puterea 'eftaphan nleaestel)umnezeu" a protejat"li ,.Dumnezeu 10,5Pentru,,tunict', c/ supra,8,7. Atat in l'M, cat fi in LXX, referinlapronumelui nefiindclar dacaestevorbadespretunicilecelormorli sauale posesiv/o/ esteambiguS, celor cara ii transportd.Philon, Leg. Il, 57, opteazapentru a doua solu[ie' ol'crind explicatie:,,Purtdtorii(cclordoi morli) nu iar fi luatin tunicilelor da{-inu urmdtoarea " maiinainte,rupandastl'ellegaturilecu pasiunilegi cu nevoiletrupului s-arfi dezbrdcat

LEVITICUL IO

o afaft din tabdr6,dup6 cum le spuseseMoise. lar Moise le-a spusapoi lui Aaron, lui Eleazargi lui lthamar,ceilalli fii care ii rAmiseserAlui Aaron: ,,Sdnu vd descoperiticapeteleSi sa nu vd rupefivetmintele,ca si nu muriti, iar m6nia [Domnului] s6 se afle asupraintregii adunari!Fratii vostri, toata casalui Israel, pot sA plengi mistuireacare i-a mistuit pe fratii vogtri [in 'Dar focul trimisl de Donnul. voi sEnu iegilidincolode uqacortuluimdrturiei,ca sAnu murili,cdciuntdelemnul ungerii,carevine de la Domnul,se afld asupravoastri." Ei au licut dup6cum le-aspusMoise. 8 e 9i Dornnul i-a vorbit lui Aaron cu acestecuvinte: ,,Sl nu beli vin sau alta bduturAametitoare,nici tu, nici fiii t6i, atunci cand veli intra in corlul marturiei sau cend vd veti apropiade altar, ca sd nu murili (aceastava fi pentru tot neamulvostru legir"rirevegnicd),r0pentru ca sd faceli deosebire intre cele sfinte $i cele nesfinte,precumgi intre cele necurate$i cele curate; " 9i sd-iinveli pe fiii lui lsraeltoatelegiuirilepe carele-adat lor Domnul prin^Moise." '' $i Moise le-a spus lui Aaron gi lui Eleazar$i lthamar, celor doi fii care-i mai rAmeseserA lui Aaron: ,,Lua{ice rimine din jertfa [de grine] din prinoaseleDomnului ti mancali-onedospiti, lingd altar; aceastaeste un Iucru preasiint. '' SA o mancali,a$adar,intr-un loc sfdnt, cdci aceastaeste legiuiti lie 9i legiuitafiilor tdi din prinoaseleDomnului;aga mi-a fost 10,6in LXX, pentruideea,,si nu ve dcscoperificapetele"aparesintagmadlv K€Oorl,tp uF(dvolr)KqnoKr6sp@(oo€i€, in cadrulcdreiavb. ororr6op6ro,w hapaxlegomenoncwe nu aparedecataici9i maijos,in 21,10,a fostinventat (pomindu-sc de la subst. Ki6qpa, cf maisus8,13)pentrua redaconfinutul somantic complexal ebr.pira',.,a-$idesface pletele".Potrivit mai multor inlerprotimoderni,sec\cnlaro'sAykhem'al ph"ra'a din TM ar trebuiinleleasi:,,sdnu vd ldsalicapulin neordnduiald (in semnde doliu)". Orice manifestare a durerii din parteapreofiloraflali tn exercitiulfitnctiunilorlor ar fi atras maniadivind. pasajin careDomnuliseadreseaziin 10,8-ll Singurul moddirectlui Aaron. 10,9 intrucat.,bauturaametitoare"menfionateaici aparein asocierecu vinul, traducdtoriimai vechiau crezutce estevorbadgspreo bf,nturaputcrnicalcoolizatS: ,,vinars" (Ms.45),,,rachiu"(Ms.4389,Bibl. l68lt $i Ms. 45 intr-onotamarginald), c/ 9i KJV: sh'ongdrink, Luther starkeGetrankz.in rcaliratc.corespondentul gr. diKepa din LXX (preluatca atarede Vulg.: sicera,Ostrog:cli[rpd,Heliade,Bibl. I968: ,,sicherd") reprezintatranscriptia exactda cbr.SAkhar, numeleprin careevreiidesemnau in modgeneric orice bduturtrobtinutdprin fennentalie,dupdcunraf]dmd9 la leronim.Epist.ad Nep.l orice bauturacarc poateimb5ta,fie ace€a .,Princuvaotulebraic,,sicera"se denumc5te carcsefacedin cerealcsaudin sucultiuctelor,fi€ aceabduturddulcciii barbaraobtinuta din miere.fie licoareastoarsadin fructelede curmal."

l0-l r LEVITICUL

349

poruncit. 14Sd mAncafi,de asemene4intr-un loc sf6nt,tu impreundcu fiii t6i $i cu casata, pieptul pus deoparteSi goldul punerii deoparte;cdci ele vA sunt legiuite,tie 9i fiilor tai, ca date voud din jertfele de mdntuireale fiilor r5 lui lsrael. Pesteprinoaseledin grisimeajertfelor,ei si aducdgoldulpunerii deoparte9i pieptul pus deoparte,punere deoparteinaintea Domnului;9i aceastasd fie tie Si,impreunbcu line, fiilor 9i fiicelor tale, printr-o legiuire vegnici, dupdcum a poruncitDomnul lui Moise." '' $i c6nd Moise a intrebat de iedul adusca jertfi pentru pacat,iata cA acestafusesears.Atunci s-a m6niatMoise pe Eleazar9i pe lthamar,cei doi " fii care-i mai rdmdseserilui Aaron, $i le-a spus: ,,De ce n-a1imancatani' maluljertfit pentnrpacatintr-un loc sl?nt?Acestaesteun lucru preasl?nt,9i Domnul vi l-a dat voua sd-l mancali,ca sa ridicali pacatulobgtii 9i sd faceli 'o lmpicare pentruei in fa{a Domnului. Caci s6ngelejertfeinu a fost adusin sf:intullacal; [trebuie]siJ m6ncaliin fata lDomnului], inauntru,intr-un loc '' smnt,dupAcum mi-a poruncitDomnul." Aaron insai-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,lat6, ei gi-au adus astazi animalele[pentrujertfa lor] 'intampentrupdcatgi arderilelor de tot inainteaDonlnului, iar mie mi s-au plat acestelucruri. Daci astdzivoi mancadin animaluljertfit pentru pdcat, 20 oarelucrul va fi plScutDomnului?" Moise a auzitaceastagi i-a plScut. t 11 $i Domnul a vorbit c6tre Moise si cetre Aaron cu acestecuvinte: 2,,Vorbi1i (Dintre toateanimalelecaresuntpe fiilor lui Israelgi spune{i-le: I pamant,iatape carele pute{imdnca: Orice dobitocavandcopitadespicata, in lntregimecarneaanimaluluisacrificat,incalcandastfel 10,17Fiii lui Aaron arsesera prgscripliapotrivitcareiao partedin eatrebuiaconsumafidc preoti,in semnde asumare Siispdgirca pdcatelorpoporului. directpe care$i-l permitein privinta 10,19-20Explicalialui Aaron(singurulcomentariu ei de ctrtreMoise sunt greu de cultului supusulfratc al lui Moise!),ca $i acceptarea intclesin context,a|a incatunii exege[isocotca accstpasajesteo interpolaremai tarzie (c/ Bibl. Jer.), llJ Termenul,dobitoc" (TM: b"hetnah,LXXt xrqvoq, Vulg.: pect6) este unanim vitel€domestice in opozifiecu animalele folositin versiunilebiblicepentrua desemna cu pasdrileii cu reptilele.Critcriileprincipalecaredefinescpuritatearituald5i salbatica, alimentarda unui animal sunt doud: st aiba copita despicaE9i str fie rumegatoarc. impreunddoar ds bovine,ovine Si caprine,la carese Acestecriterii sunt satisfdcute in vecheaPalestini,cerbul,gazela,antilopa, adaugi,intre animalelesdlbaticecunoscute boul selbaticfi caprasdlbatica.0 Prin formula,,copitadcspicatd,despartitdln doud unghii" am vrut sd redamcat mai exactsecvenla8llli,otrv dn),lv roi dvtrltorlpoq 6vuxi(ov 6rio 1$,tirv din LXX, care a pus greleprobl€mede echivalarcinaintatilor

350

LEVITICUL I I

desp64itdin doui unghii qi care rumeg6,dintre dobitoace,il puteli manca; 'insa dintre aceleacare rumegdsau au copita despicatasd nu le mAncafi pe acestea:cimila, deoarecerumegd,dar nu are copita despicata,sd fie necuratdpentru voi; 5 iepurele,deoarecerumeg6,dar nu are unghia despicatd, sd fie necuratpentru voi. 6 $afanul, deoarecerumegA,dar nu are unghiadespicati,sa fie necuratpentruvoi. 7 porcul,deoareceare copita despicatd,despnrlitdin doui unghii, dar nu rumega,sd fie necuratpentru no$tri,preocupaficonstantde refacerea literatAa originalului:,,cuungheaingcminati gi unghindunghi a doao copite" (Ms. 45, Bibt 1688),,,cu unghiadespicatA ii carc ale despicateunghiile in doua copite" (Micu, Filotei, gaguna).La Heliadeexprimarea devinecumvamai limpede:,,cucopitadespicafiavanddoudunghi',. ll,4-6 Cuvantul,,cImila" (LXX:6 Kqprl),oq, Vulg.: canelus),atestati\ rornane$te incl la Coresi,i$i arc etimonuiprimarintr-o limbAsemiicA kf. efi. ganA+ Dupl Gesenius, s.y., cuvantulsemitic se regdseitein egipteane$i sanscritl.Animalul desemnater& fire;te,camilacu o cocoaqd (dromaderul), cacicdmilapropriu-zisa, ceacu douacocoale, era foarterarain OrientulApropiat.I Prin ,,qafan,,, preluatduptrebr.Sdphandin TM, desemnlmspeciaHyrax syriacus,\tn mic pachidermierbivor,de talia iepurelui,cu o blanAdeasAde culoarebruna,cu capulrotundii cu urechilescurte,cu incisivii foarte puternici,caretrAieitein numf,rdestulde marein zonelearidedin OrientulApropiat 5i din nordulAfricii. Fiind r€lativpulin cunoscut, haducatoriil-auidentificatcu dificultate. Compusulgr. Iorpo.ypDl"),toq (toipoq ,,porc",1pu),l"og,,purcei,')e cunoscutdoar in Levitic.Mulfi interpreliau preluatpur gi simplucuvantulgrecesc:Vulg.: choerogryllus, Ostrog:lrgorpr,rl, dupt aareMs.45: ,,hirogruliun,', Micu, Filoteir,,hirogrilienul',, Heliade:,,cherogryllu,'. $aguna:,,hirogryllienul", Autorul sau revizorultexruluidin Ms. 45 indicape margine,ca sinonimeexplicativc,cuvintele,,arici"$i.,gligan.',prima solutiealtemativdfiind preluatain Ms. 4389Si in Bibl. 1688.Aproximativesunt$i alte opliuni: KJV: rock badger,,viezurede stAncd,,, Luther:Klipptlachs,,viezureagalator", Bibl. 1968:,,iepurelede casa"!Corectinsl in Bibt. Jer.$i BA: daman,,gafan'.) C6t prive$te,,iepurele"(LXX: 6 bcoriroug,la Heliade,trwtspus:dasypodus), yulgj lepus, TM: 'ar'nebheth),acastapoatefi oricaredintre membrii familiei Leporidae,drn caretn Palestina traiesccatevaspecii. 11,7Prin ,,porc"(LXX: d 6q, Vulg.: szs,TM: f;aztr)trebuiesainfel€gemaici o specie d€ porc semi-sdlbatic (probabilSasscrof), ctrciporcul domcsticnu era crescutsistgmaticin_nicio partedin Orientdin pricinaaversiuniipe cargo trezea.Repulsiafafi de acestanimal,atat de inrtrddcinatd in memoriapopoarelordin OrientulApropiat(egipteni, evrei,arabi etc.) se explic[ probabilfi prin faptul c6, in Antichitate,porcul era principalulpurtatoral leprei5i al viermilorintestinali.P€ntruphilon,,Spec. IV, 100-101, carneade porc trebuieevikta deoarece, prin grasimeaei, excitAsimfurile$i provoaca senza[iade insafiabilitate. Din Ep. Barn., 10,3, afldmc6 porculii simbolizeazipe toti cei care,,ll uita pe Dumnezeucand se bucuri de pltrcerileabundenlei,dar i$i aduc amintede El candsuntla nevoie".

LEVITICUL I I

351

voi. 8 Se nu mdncalidin carnealor gi s6 nu vl atingelide stervurilelor; pentruvoi. safie necurate acestea e

Dintre toate vieluitoareledin apA, iata pe care le pute(i menca. SA mancatidin toatecele careau aripioarede inotat gi solzi ii lraiescin ape,fie r0 ?nmiri, fie in r6uri. Dar toateaceleacarenu au aripioarede inotat 9i solzi intre vietuitoarelecaremiguni in ape,fie in mari, fie in riuri, ;i intre cele pe " care le scot apele!a mall, toateacesteasunt spurcdciune. Ele si fie spurcaciune pentru voi, din carnea lor sd nu mdnca(i 9i starvurile lor [sd le l2 socotitil spurcate. Spurciciunesa fie pentruvoi toatevieluitoarelede apa carenu au nici aripioarede inotat,nici solzi. 13 lat6, dintre pasiri, cele pe care sa nu le mdncali,si v5 ingrelogalide vulturul,gripsorul9i vulturul-de-nlare, ele, cAcisunt socotitespurcdciune: duPd Irilotei,$aguna), ll,l3 Denumirea ,,vultur"(Ms.45, Ms. 4389,Bibl. 1688,Micu,'ln qedq, prin TM se desemneaza caro corespunde cbr, neser, Ydg.: aquila, LXX 6 cel mai desse ifltalnesc genericmai multe varictalide vultur, dintrecare,ln Palestina, o pasaremaiestuoaside aproapetrei mclri ampli vulturul auriu (Aquila chrysaetus), tudine,cu penajulrosuauriu pe parteadorsalasuperioara, 9i vulturul impcrial(,4qtrla dar cu aripi mai dmple;l^ bua ariinperiolis),cu o talie mai micf,decatprecedentul, specieau o pat[ alb6.I Forma.,gripsorul", pilor, pe omoplafi,exemplarele din aceasta gasafte Bibl. 1688,maiare$i altevdriaitela alti tradu' carese $iin Ms.45,Ms.4389ii (Micu, Heliade: Filotei, citori ,.grypul",Radu-Cal,Bibl. 1968,Anania: $aguna:,,gripa", Vulg.: gry,pr,cuvAntcare,ln mitologia LXX:61pu\r, toate derivand din ,,zgriplorul"), greacS, dcsemnaun animalfabulos,cu trup de lcu,dar cu aripi $i corpde vultur,asimilat ln lucrarilemodernede istoriaarteicu grifonul(c/ Prut,C., Bucurefti,19'72,pp, 33-34; cf. ti Bk le gtiffon). Subformedit'erite(,,gripsoa',,,zgriptor",,,gripluroi",,,zgribturoi" etc.) denumireaacestuianimalhimeric sc regaselte'inc6rfilepopulare(in specialin Pornindde la corespondentul ebr. Alexandria),ca ;i in unelebasmepopulareromanesti. (< vb.pAral,,a sparge"), peresdin TM, cuvantal caruisensliteralestecel de ,,spdrgdtof' in unii exegefimoderniau incercatsa identificeo pasarerapitoareanume,conturandu-se timp doudipotezeprincipale:l ar puteafi vorbadesprespeciaossifragussasossi/iaga romanilorgi descrisA de PlinilusinHistorianaturalis, (,,spdrgatorul de oase"),cunoscutd '7, X, 3 $i XXX, cf. ;i KIV: the ossiJrage;2.s-arfacercferirela o speciede vultur cu ciocul incovoiat,cu penajulgri-brun,coadaalb6, capul acoperitcu pene$i o band[ mai alescu pesti$i areo n€agrdin jurul gatului;esteo pasarefoarterapace,sehrane,ste sa,un smoc a aripilor) Caracteristica talie fbartemarg(1,5 m lungime9i 3 m anvergura cr€scutsubcioculde culoarggalbena,li explicanumeleitiintific. cypaetusbarbalttsa Bibl l968).,,aliclul de mare"(cain Ms.45,Ms.4389,Bibl. 1688,Radu-Gal., ,,Vulturul de mare"(Micu, Filotei,$aguna),,,halietul(vulturulde marc)"(Heliade),rellecta,prin traduceresau imprumut,gr. o td"rottog (i$,9 ,,mare",o€r6q ,,vultur"),c/ $i Vulg; 'az"niyyah(" 18 I $i Domnuli-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:2,,Vorbeste fiilor lui Israel9i spune-le: <Eu suntDomnulDumnezeulvostru!3 56 nu v6 luafi dupi obiceiurile din fara Egiptului, unde atrifost sfAini, li sa nu vA luati dupi obiceiuriie din |ara Canaanului,unde v6 voi duce, qi s6 nu umblali dupdlegiuirilelor. a HottuArilemelesd Ie implinigi9i poruncilemelesd le plzifi 9i sA le urmafi. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru. 5 36 pdziti toate 18,2Formula,,EusuntDomnulDumnezeulvostru",reluatafrecventca un fel de rcfren de aici li pana la sfdrgitulcap. 26, reprczintd, o justificareteologicAa poruncilor privitoarela puritateamorali. 18,3 Aici 9i in versetulurm[tor sunt intrebuinlafio serie de termenijuridici relativ sinonimi,caretrebuicsd fi reflectatinifia] dif'erenfieride desemnare precise.I prin (Ms.45,Bibl. 1688:,,naravuri"; Micu,Filotei,Saguna: ,,obiceiuri" Heliade: ,,objceiuri',, darirl) am echivalatgr. drnq6er-rpoto,,obiceiuri,datini',,carecoresprndeebr.ma,aiAh, ,,activitate,ocupafie".0 Prin ,,legiuiri"(la fel ca to[i predecesorii nostri romani),am ochivalatgr. to vopigoto; in TM, buqqoth(AeH ,,a gjaya,a sculpta',),desemneazd regulilecompodamentale prescrisede o autoritatepoliticl constituitA $i expusein formtr scrislin locuripublica. 18,4 Cuvditul ,,hotdrarile"(majoritat€apredecesorilornogri romani lntrebuinfeazt ,judecdfile"),dupa gr. is rpigoro ,,hot6rdrijudecatore$ti, senrinte,judeclti',, c/ fi Vvlg.t iudicia,,idem",corespunde ebr.nit'pA! ,,ve:'dict,jrdecatd,'(SAphat,,a judec4a pronuntao sentinft'), termencarein TM semnificao deciziejuridica fundamentatd pe tradifie sau pe autoitateajudecdtoreascd, pontillcalasau regalA.I prin ,,poruncile', (potrivit tradifieitextualeromArefti)am echivalatgr. to lpootcrypctc ,,ordin,comandament",c/ yllgi praeceptct ,,idem".in TM apareajcj din nou ebr. huqqoth,termen tradusin versetulanteriorprin ,,legile".

LEVITICUL 18

;

379

poruncilemele gi toate hotir6rile mele sI le implinili, c6ci acelacare la va implini va trdi prin ele.Eu suntDomnulDumnezeul vostru. 6 Nimeni sAnu se apropiede ruda sa de sangepentrua-i descoperirugi7 nea. Eu sunt Domnul. Sd nu descoperirugineahtdlui tiu, nici ruginea mamei tale. Ea estemamata, sA nu-i descoperiruginea.o Si nu descoperi '[Sd rugineafemeiitataluitau, cici esterugineatatdluiteu. nu descoperi] rugineasurorii tale, fiica a tatelui tAusaua mameitale, nAscutain casaori in r0 afaracasei,sd nu descoperiru$ineaei. 1Sanu descoperilruSineafiicei fiului tau salj a fiicei fiicei tale, sEnu descoperiruginealor, caci aceastaeste " ruSineata. Sb nu descoperirugineafiicei ferneii tatilui tau; iti estesora r2 rugineaei. Sa nu descoperi rugi[ndscuti]din acela;itata,sAnu descoperi neasuroriitaElui tAu,caciesterudaapropiatda ratAluitau. '' Sa nu descoperi ruiinea surorii mameitale, cAciesteruda apropiati a mameitale. 'o Sd nu descoperiruiinea frateluitatalui t6u Si de femeialui sd nu te apropii,caci ifi este rud6. '' Sd nu descoperirugineanurorii tale; ea este femeia fiului t6u, s[ nu descoperirugineaei. 16SA nu descoperirugineaferneii frarelui 18,6Exprcsiaebr.f" ? ,"^(A/dinseamnA propriuluisautrup" li semnifici literal,,carnea ln context,,rudtrapropiat4rudade sangc"(cf. llibl. ler,:saproeheparenre).Efi. bAiA\ termenpolisemantic ltecventintrebuintatin TM, arc,pe langdsensurilg,.carne, trup" li in acesrconrext, intreaga ,,organsexual"(cf supra,6,10),ti pe cccladc,,creaturd". sintagmlsugereazd inragineaunei identificiri,prin sAngegi prin carne.a barbatului$i a femeii, plenarain cadrul uniunii coniugale.Astfel conccputAlnrudirea,interdictia incestuluise impunede la sine:carneafi sangeleunuia$i aceluiatiindivid nu sc pot autofecundalDatoritAliteralismului,la LXX inregislrdmformulareaoi,xelo ooproq curof, reprodusA, de asemenea literal,de pfimii traducitoriromdni:,,ulesaletrupului sAu" (Ms. 45, Bibl. 1688),,,rudeniede ale trupului sau" (Micu. Fikxei, gaguna), ,,familiar(aproape)al sangeluisdu"(Heliade), 18,7Expresia(tradilionaldin versiunilebibliceromdnegti) ru$in€a"reflecta ,.adescoperi LXX: ororcl,rlyor oollpoouvqv, cf. Yulg.'. revelareturpitudinem(la Heliade:,,a dezveli turpitudine");este o modalitateeuf'emisticA de a dcsen)naactul sexual, d€codificataca atare de unii interprefi:geschlecfuicheUngang haben (l,uther), geschlechtlich umkehrcn(GN), $i apafcde nenumdrate ori in VT. in TM, cr-iah a;re sensulpropriu,,goliciune"(c/ KJV: thenakeclness, llibl. lret:la nuditd)9i aparc(leseori pudendahomins. in VT pentrua desemna l8,ll Ctutrtoriaintre frafi, chiar consanguini, nu em un lucru n€obi$nuitin Orientul Apropiat, fiind adeseainvestita cu semnificatiicultice. La egiptcni, de exemplu, clsltoria intre fratefi sorain cadrulfamiliei regalea fost respectatd ca o cutumasacrd pdndla dizolvarea definitivi a statuluiegipteananticin epocaroman6. 18,16O excepliede la accastaregulaosteprevdzuttr in Deut.25,5-10:dactrun barbat moarefird a aveaurna$i,fiatelesauaveaobligatiade a secasatoricu cunnlataremasa

380

LEVITICUL t8

Uu. caciesterugineafrateluitau.I756 nu descoperi rugineauneifemeipi pe ceaa fiicei ei. Sd nu le iei pe fiica fiului ei, nici pe fiica fiicei ei, ca si le d^escoperi ruginea;ele itri sunt rude apropiateli aceastaeste o nelegiuire. l8 SAnu iei o femeieo dat6cu soraei, ca sd i-o faci potrivnicA,descoperind rugineaei alaturide femeiata, cat timp aceastaesteinc6 in viat5. re Sd nu te apropiide o femeiela vremeasoroculuiei lunar,ca s6-idescoperi ruginea.20Se nu te culci cu femeiaaproapeluitAuvdrsandu-lisAmanla, ca sa rc pangareiticu ea. 2l Sd nu dai pe cineva din seminfiata ca jertfit cdpeteniei9i sd pangheiti numele sfrnt [al Domnului]. Eu sunt Domnul. '" Sd nu te culci cu un birbat cum te-ai culca cu o femeie,pentruci esteo vAduv[pentrua perpetuaspitaftateluisiu. primutbdrbatrczultatdin aceasttuniune€ra consideraturma$ulde drept al celui decadat.Institufialeviratutuiera de altfol larg rAspanditd la popoareleantice.Pentrupozitiahrisdcafala d€ accastlpfoblemAc/ Mat. 14,3-4si22,22-23. 18,17Restrictiaesteclad. Casatoria, fi€ ea simultanAsausuccesivl,cu o femeiefi cu fiica ei, osteinterzistr.a in TM, verbul ldqa!1,,a luz-,(lnsotit uneoride subst.!.r{dl? ,,femeie"),este deseoriintrebuinfatcu sensulde ,,a se cAs6tori",sens calchiatde gr. Lqllpqvo,,a lua" 9i, de aici, ln multc timbi europenemodeme,inclusivin romant. I Prin ,,nelegiuire"am echivalatgr. ooefrpo ,,impictat€,sacrilegiu,,(lavechii traducdtoriromani:,,pdganAtate"), carecorespunde 1br.zifimAh,,crimeodioasa,,, 18,18Acestvorsetnu pargsi confinAo restrictieabsoluti.Recomaodarea de a nu sc cAsdtorisimultancu doudsuroripriveamai alesnecesitatea de a prczervabunelerelalii dintresurori,ferinduJesd devinarivale,cum s-aintamplatcu Lea 9i Rahel,sofiile lui Iacob(Cen.29,23-30). f8,21 ,,Cajenfe c6peteniei",litt.,,(pentru)a sluji capeteniei',, l"c(peu€tvdplowr. Am intrcbuintataici cuventul,,cApetenie" pentrua ne pdstraaproapede LXX, unde gr. riplov ,,$ef'(dupi careMs. 45, Bibl. 1688:,,boieri',;Micu, Filotei,gaguna:,,capetenie"; llcliade:,.principe"),corespunde ebr.aolo,th,nolekh saunelekh.al clrui sensprincipal estecel de,,rege.gefsuprem"(< zdlail ..adomni',).De fapt,in TM cuvantul€stcaici un substantivpropriu,numeledivinitiiii supremea canaanenilor. in ctutile ultedoare, interprctiialexandfinivor renuntala aceastaocultarea sensului,transcriindnumele propriuca atare.In specialammoniliitransiordanieni il adoraupe acestzeual caruicult presupunea sacriticiiumanc.Sapaturile arheologica efectuatcpc locul vechiilor capitale dc la Rabbath-Ammon au furnizatdoveziclarcale acesteipracticiinuman€(c/ Ilarrison, 1980,p. 190).Sacrificarea primuluinascutsebaza,la multepopoarevechi,pe credinfa cAin aceslnrodvor ti salra1iurmetorii copii. 18,22Homosexualitatea era o practicddestulde rispanditala popoareleantice,atitudineareligioastr saumoralddif'erinddc la o culturela alta.in cultulmesopotamian al zeitei I$tar,dublahomosexualitat€ paresd fi jucat un rol simbolicdestuldc important,functia sacraa prcotilor$i preoteselor acesteidiviniuili presupunand $i astfclde pmcticihomo. sexual€.Ce4ile Pentateuhului abundad(, fapte $i aluzii la homosexualitatea rituala a

I8-I9 LEVITICUL

23 ureciune. Sa nu te culci cu un dobitoc v6rsdndu-1islmant4 ca sa te pang[re$ticu el. FemeiasA nu se apropiede un dobitoc pentru a se lAsa lncdlecatade acesta.Aceastaesteo spurcAciune. 2a Sa nu vd pangArilicu nici unul dintre acesteobiceiuri,cdci prin toate acesteas-aupAng6ritneamurilepe careeu le izgonescdinainteafe{ei voas25 tre. Pamantula fost pangerit,gi eu l-am pedepsitpentru nedreptatealor; iar pimintul s-a supdratpe cei careil locuiau.'o Si veghea{itoatelegiuirile gi toateporuncilemele Si sa nu faceti nici una dintre^aceste spurcdciuni,nici '' cel de-al casei,nici strainulcare locuie$teintre voi. Caci toate spurcaciunile acesteale-au sdvArgitoamenii acesteiFri, care au fost aici lnaintea 28 voastragi pamentula fost pangiril; lfaceli a5a1pentru ca nu cumva Iara sA se superegi pe voi daca il veli pdngdri,dup6 cum s-a supAratpe nea2e murile care erau inainteavoastr6. Caci oricine va savarsivreuna dintre 'o acestespurciciuni va fi stdrpitdin neamullui. SAparli poruncilemele gi sa nu vd luati dup6 nici una dintre legiuirile spurcatecare s-aufdcut inainte de voi, ca sdnu vd pdng6rilicu ele.Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru.)" I 2 19 Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: ,,Vorbegteadundrii fiilor lui Israelgi spuneJe:" 26gi Domnul i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte:21,,in a zeceazi din aceastda $aptealund estezi de impbcare:atunci sAaveti o adunaresf6nt6, sA vA smerifi sufleteleli sa aducetiDomnului jeft1a pentru ardereade tot. 2E nu faceti SA nici o lucrare in aceastAzi, pentru cA estepentru voi zi de impdcare,ca sd faceli impAcarepentruvoi inainteaDomnului Dumnezeului 2e vostru. Oricine nu se va smeri in aceasti zi va fi indeodrtatdin neamul 30 lui. Oricine va face in aceastazi vreo lucrareva fi nimicit ii indepafiat rl din neamul lui. Sd nu faceli nici o lucrare.Aceastava fi pentru neamul vostru legiuirevegnici, in orice agezarea voastra.12JAceasta.l si fie pcnrru voi sabat,cea mai insemnatdzi de odihn6, 9i sd vi smeriji sufletele;din searacelei de-a noua zile 9i pdni in searazilei urmitoare sA slrbdtoriti sabatulvostru." Exprimaleadin LXX urmareaindeaproape originalulebraic,undeavemzil{rAn t"rii'Ah, /i/l ,,rememorare a vcstirii",c/ Bibl. ler.'.appelen clameur.Ebr.zil(rdn ..rememorare! &mintire"areun sensactiv,desemnand de fapt,,cevacarecheamala amintire"sau,,un obiectcareaminte$tede ceva".Ar fi vorbade faptul cA actul vestirii,comemoratprin sArbdtoare, ar€ca scopstr-ldeterminepe Dumnezeu s[-$i reaminteasca de poporulsaula inceputulunui nou an. Celdlaltmembrual sintagmei,ebr.ffi'ah,chemarc, vestire"se folose$tein specialpentrudesemnarea manifestirilorvocii omenegti.Det€rminafiprobabil de utilizarearitualtrin cadrul acesteisdrbdto a muzicii instrumentale. vechii interpreliau identificataici nofiuneade,,trompetn"(LXX: od,my(, Vulg.: /4ba).Dupd descrierea lui leronim,1, Os. V, 8, era vorbadespretrambitaptrstorilor,confeclionati din coamede animale,carescoteaun sunetsurd,dar penetrant: Buccinapastoralisest, et cornu recurto eflicitur, xhde et prop e hebraice sophar,graeceoii,nty\ opellatur. Sdrbetoarea amintirii trambilelorevocasperanlareunirii finale a poporuluilui lsrael, cdci sunetulftambifelorera privit ca simbol al chemtuii divine finale. Theodoret, cu trambilelede pe Muntele Sinai, Quaest in Lev. 32, p]dnein relatie sarbatoarea mcnlionate ln Ex. 19,13. 23J2 Sernnificafia exactaa secventei ,,sAsffbdtoritisabatulvosrru"(gI. osoosfl€ir€ rd oopporo 0priv) se referela lncetarealucrului in ziua de sabat,cja Bibl. Jer.: voxr cesserez le travail, GN; qlle Arbeitruhenlassez.Cei mai mulfi dintrepdmii traducatori romaniau transpusmecanicformuladin LXX prin ,,veli samb[tasambetele voastre" (Ms. 45, Bibl. 1688, Micu, $aguna),iar Filotei incearcds[ corectezeimpresiade inadecvarc: sambctclor".in fine, Heliadecreeazaun alt verb:,.veti ,,ve[itineasambtrta sambdtorisAmb€tele voastre".Construcfiaca atareestestraindgi specificuluilimbii gr€ce$ti, c6ciesteimitat6d|uplebt.SabbathSabbath'n,

4OO

LEVITICUL 23

3a,,VorbeqteJe 5i Durnn.r.u i-a vorbit lui Moise cu acestecuvinte: fiilor lui lsrael qi spune-le:hilon,Decal.,164,dcnumeiteacest act coroK(trdoTqo!€ r Eu. Domnul. am grdit. Cu adevArat,a$avoi face acesteiadundrirele cares-ainleles sAse r5zvrAteasca PAmentul Fdgldui4ei; acestora, LXX li-i adauglpe copiii evreilor,mcntionatri in TM in w.26-35. 14,28..le-amspus":TM are..spun'e cltre ei". 14,29,,madularele voastre":l'M are,,cadavrele voastre":aceea$i diferenF!i in vv. 32 s i3 3 . 14,30,,n-osi intrali": /itt. ,de veli intra",dar sensuleste.,Mdjur c[ nu veli intra". t careMi-am intinsmana":TM are..Mi-amridicatmAna";,,aridicamana"in ,,peste ebraicdindicagestuljuramantului:veziii Ex. 6,9. 14,31,,vormo$teniptrmantulde carevoi v-afi lipsit"r /tr. ,....v-ali indepArtaf'.TM are cxprcsia. ,,vorcunoagepemantulpc carevoi l.ati disprefuit".LXX otenueazd 14,33,,vorrdtlci"r /i/t ,,vof li pascand", cain TM; sensul,,apa$una. a umblacu vitelela pAscut"al lui vdpouqrar puteajustificadar cu dilicultate.lraducerilcmodernecu ,,vor rAtdci":am adoptatpro consuetudine traducerea cu .,a rltaci' (o alla solutieposibil4 plecendde la sensulde bazaal verbuluigrecesc,ar fi fbst: ,.vor aveapartede"). I estesinguraocurenlA a acestuicuvantpentrua .,curvie":TM are,,curviile";in Pentateuh desemna idolatria.

470

NUMER 14.15

impotrivaMea.in pustiulacestavor fi nimicili cu totul,ti acolovor muri." " $i oamenii pe care Moise ii trimisese ca sA cercetezepAmantul$i lntorc6ndu-sel-au barfit in fala adundrii gi-au scos cuvinte rele despre pAmant,'' oameniiaceiacareau vorbit de rdu desprepamentau murit loviti inainteaDomnului.38lar lisus,fiul Iui Nave,9i Chaleb,fiul lui lephonne, au ramascu viatA,dintre oameniicarefuseserisi cercetezepamentul. 3e cAtretoti fiii lui lsrael9i poporuls-a 9i Moisea spuscuvinteleacestea jeluit tare; a09i, sculdndu-sedis-de-dimineald,s-au suit catre v6rful muntelui, zicdnd: ,,latA-ne,ne vom sui la locul desprecare ne-a vorbit Domnul, c6ciam pac6tuit."o' $i a zis Moise:,.Dece calcaticuvantulDomnului?Nu a2 suntelipe caleaceabund! Nu vAsuiti,pentrucADomnulnu estecu voi, $i veli cAdeain fatadugmarrilorvoqtri.a3CAciamalecgi canaaner.rl [sunt] acolo, inainteavoastrA,9i veti cAdeardpugide sabie.Fiindcav-afi intors neascultandu-l pe Domnul, Domnul nu va fi cu voi." aaDar ei, neluAndseama,au urcatpAnAin vdrfulmuntelui.lar chivotulleg6mantului Domnului9i Moise nu s-auclintit din tab6ra.ot 9i s-ar'rcobordtamalecAi canaaneulcaretrdiau in munteleacela,i-au pus pe fug6 ii i-au tdiat pandIa Erman.$i s-auintors la tabar6. l$i 15 Domnul a spus cdtre Moise: 2 ,,Gr6iegte fiilor lui Israel 9i spuneJe:" 25 26,,Levi1ilor s6 le mai graiegti 9i Domnula gr6it cdtreMoise,zicdnd: sA le spui: " l8 Dar Edom a zis cdfreel:,,Nu vei treceprin fara mea.Altfel, ili voi iegiin intAmpinarecu 20,12,,sAMA aratafisI6nf': cryra(ro,/in ,,asfinli", inseamnl,,aproclamasfinlenia(lui Dumnezeu), a-L preambri".i in ce constdgre'ealalui Moiseli Aaron?TM $i l,XX. in pasajulde faF, suntclare:Domnul Ie diduseporuncasAvorbeascd stancii,iar Moisg lovestede doudori stancacu loiagul(ca in Ex. 17,l-7 - episodulde la Rafidim).Altfel spus,gre$€ala lui estede a se incredein putereamagicaa toiaguluimai mult decatin cuvantulDomnului.PentruOrigen (Hom. Num.6,3); gre$ealalui Moise esteca ar fi spus:,,Oaresd vd scoatemapAdin stancaaceasta?", in loc sAaibeincredgrein puterea Iui Dumnezeufi sA spuna:,,Durrurezeu ve va scoateapa...". DupI Grigoreal Nyssei (yi6[a lui Moise 1,66),MoiseparesAfi ccdatin fba necredinfeipoporului.lheodoret (Qu.Nun.37) observdcaxacterul ambiguual cuvinteiorlui Moisede la v. 10,subliniind nu eraa sufletului,ci a limbii. totu$icAambiguitatea 20,13,,apade sfada":TM are,,apeleMeriba".De obicei,Meribae considerata un nume de loc. instrTargumurileo traducca fi LXX. 20,16,,amstrigatcAtreDomnul":LXX folosefteacela$iverbca fi in Ex. 14,10,pasajul la cares9refertrversgtul.a ,,uninger":aluziela ingerulDomnuluicareii insolestepe fiii iui Israella plecareadin Egipt(Ex. 14,19)li pe careDomnulli-l fdgdduiegte ca insolitor panAin Canaan. 20,17,,dinfanmnata": TM are,din findnd".

NUMERII2O.2I

le rdzboi." Atunci fiii lui Israel au zis: ,,Vom trece pe langamunte.Iar daca vom beadin apata, noi $i vitele [noastre],ili vom plati Cd nu-i marelucru2o vom trece pe langamunte." Dar el a spus:,Nu veli treceprin lara mea!" 2r gi Edom i-a iegit in intempinarecu gloatd grea 9i cu bral putemic. $i Edom n-a vrut sA-l lase pe Israel s6 treaci prin hotarelesale.Atunci Israel s-aabatutdepafiede el. 22 Si-au ridicat tab6rade la Cades.$i fiii lui lsrael, toatAadunaxeqau 2r ajunsla Muntele Or. $i Domnul a gait catreMoise gi Aaron pe Muntele " Or, la hotarelepdmdntuluiEdomului, zicdnd: ,,56 se adaugeAaron la poporul sau, c6ci nu veli intra in pimantul p-ecare li l-am dat fiilor lui " Israel,pentruca M-a!i maniatla apade sfada. IaJ pe Aarol 9i pe Eleazar, '" fiul sdu,gi urcA-ipe Muntele Or, dinainteaintregii adundri; dezbraciJ pe Aaron de vegmantullui 9i imbracd-l pe Eleazar,fiul sdu, iar Aaron sA se '' Moise a fdcut dupa ^cum adauge [a poporul siu], sd moari acolo." " intregii adun6ri. $i pe inaintea gi Muntele Or randuiseDomnul l-a urcat l-a dezbrlcat pe Aaron de vegmintelelui gi l-a imbrdcatcu ele pe Eleazar, ' frul lui. $i Aaron a murit pe vdrful muntelui, iar Moise gi cu Eleazarau cobordtde pe munte.2e$i toataadunareaa vazut cAAaron s-a dus; 9i toatd casalui Israell-a pl6nspe Aaron treizecide zile. ' 2l $i Chananis,regeleAradului, care sald;luie;tespre pustiu, a auzit cA Israel a apucat-ope caleaspre Atharin; $i a iegit la rdzboi impotriva lui 20,22,,MunteleOr", ca iiTM hor haha\ omonimin ebr.cu loculdin 34,7-8,cu carenu trebuieconfundat.LXX areacolo,,munteleMuntele".ContextulamtacA estevorbade locuri diferite:cel din cap.20 5i 23 sc afla in sudulPalcstinei,pe drumul spreMarea Roqie,pe cdnd cel din cap.34 defincitc frontieranordicda pdmantuluifigdduintei. Acestapoatefi, €ventual,identificatcu TaurusAmanus(un lanfdublude munfi situatla nordsi la nord-vestde Antiohia),dcsprecarevorbelteTargumullo 20,24,,M-afimeniatla apade slbdd":TM are,,v-atirazvratitimpotrivaunei guri pentru apa Meriba", adic6,dupdTargumurili traducerilemoderne,,,v-atirizvratit impotriva un antropopatism dar cree^zA cuvintelorgurii Mcle...". LXX eliminaun antropomorfism, caun om). (Dumnezeu e afectatde sentimente Aceeagidiferenta- in 33,40.In I-XX etno' TM axe,,canaaneanul". 2l,l ,,Chananis": un personimul ar ti lbst Xovqvoioq.Aici estginlocuit cu un numepropriu,creandu-se pamantul thgaduinlei, trimisein in TM. Din rclatareaiscoadelor nai necunoscut $tim ce de episodului Or, in momentul in valea lordanului. poporulcanaanean locuiasprevest$i fata.evreiise afltrla vreo 100km sud-vestde MareaMoadASi decinu pot fi ln contact aflati mult mai la nord. $i Targumulcautao solulie,substituindu-lpe cu canaanenii, reeeledin Arad cu Amalec.

484

NUMERII2I

r lsrael 9i l-au prddat, ludnd robi dintre ei. Atunci lsrael s-a rugat cu jufdmant Domnului gi a spus:,,DacA-mivei da poporul aceslain manamea, ' il voi anatemizape el Si cetdtilelui." $i Domnul a ascultatglasul lui Israel gi l-a dat pe Chananisin mdna lui gi el l-a anatemizatpe acestagi cetdtile lui..$iau pusnumeleIoculuiaceluia,,Anatema". '$i, ridicdndtabdrade la MunteleOr [9i pornind]pe caleaspreMarea Rogie,au ocolit pdmantulEdomului.Iar poporula slabitla sufletpe cale. 5 poporul a cartitimpotrivaIui Dumnezeugi impotrivalui Moise,zicdnd: 9i ,,Dece ne-aiscosdin Egipt,ca si ne omoriin pustiu?Cd nu estep6ine,nici ap6,iar sufletuluinostrui s-aurdt de paineaastaseac6."6 Atunci Domnul a trimis asuprapoporuluigerp_i ucigagi,caremugcaupoporul;9i popormult a mufit dintre fiii lui lsrael.'gi oameniiveneaula Moise gi ziceau:,,Am pAcAtuitcartindilrpotriva Domnului gi impotriva ta. RoagA-te,a$adar,cetre Domnul sd alungegerpiide la noi!" gi Moise s-a rugatDomnuluipentru popor.' $i Domnuli-a spuslui Moise:,,F6-[iun garpegi pune-lpe un semn, gi va fi a$a:daci garpeleva mugcavreun om, toti oameniirnugca{i[de garpel,vizindu-|, vor trAi."'$i Moisea licut un garpede arami 9i l-a pus pe un semngi a fost aga:dacdun garpemu$cavreun om, acelaprivea c6tre qarpelede aramdgi rdmineaviu. '" Fiii lui Israelgi-auridicatkbara $i gi-auagezat-o in Oboth.ll Apoi, ridicand tabAradin Oboth, au a$ezat-oin Achelgai, de cealaltdparte, in 2lJ ,,Anatema",ebr.Eomldh, n]l,mederivatde la rddecinacuvArlt.|lui bArem(yezi nota la | 8.14). 21,4,,poporula slabitla suflet":TM are/,7t ,,sufletulpoporuluia fost scurtat",ceeace esteinlelesde Targumurifie ca mahnire,fie ca nerdbdare. Traducerea l-XX reugeltes[ redcacu verbulcfasicdl,tyoyuleiv in acela$itimp substantivul ,ephesli ,/erbvlqApr. 'fM 21,6 ,,lerpi ucigagi": are ,,Frpi arzdtori". l'argumul lo. are: ,,ierpi veninosi". Aladar, LXX expliciteazdo expresiestranic din TM intr-un mod care concordA intrucatva cu unuldin'Iargumuri. 21,8,,pune-lpc un semn":gr. orpelov are ca ochivalentin TM r?erJ, caredesemneazA, probabil, o prdiinS. 21,9 La autorii cre$tini,iarpelede ammae socotito pr€figurarca lui lisus,indltatpe cruceamantuirii(qf In. 3,14).Barnaba considerd un $imbolal cruciicarevinSarpele dec6,(Ep. llarn. Xll,6).inAdvhaer.IV,2,7fi 24.1,lrineuvedcin mu$cAtura farpeluidin rai un simbol al pdcatuluioriginar,iar in ;arpelede aramAun simbol al Fiului lui Dumnezeu rdstignitpe crucc.(/ Origen,P Pascha14,29-31 . 21,10-20Nu sunt uSorde identiticatlocurilc aminritein text, dar itinerariulpoatefi reconstituit, in nrare,l,isdndln urmi drumulspreMareaRolie $i ocolindEdomul(v. 4), o iau sprenord (vv. 10-12)pdni la Arnon,r6u carese varsi in MareaMoartA$i care

NUMERII2I

pustiu, in fafa Moabului, spre soare-rtuare;'' de acolo Si-auridicat tabdra qi-au a5ezat-oin Y aleaZaret. '' $i, ridic6ndu-9ide acolo tablra, gi-au agezat-odincolo de Arnon, in pr"rstiu, in afarahotareloramoreilor;pentrucA Arnon este hotarul Moabului dintre Moab gi amorei;'' pentru aceastase zice in carle: ,,R6zboiulDomnuluia parjolitZoobul, 9i figageleArnonului, 15 pus f6ga;eledrept sila; lui Er, 9i a alaturide hotareleMoabului." '' $i de acolo - F6nt6na.Aceasta este lint6na despre care i-a spus Domnullui Moise:.,Adunipoporulqi le voi da lor apds6bea." " Atunci lsraela centatcantarea aceasta la fentan6: pentru ea! ,,incepeli-o granilainffe Moab li tinutulamorcilor(vv. l3-16).Apoi |opoful stribate constituie aoesllinul ,si.maj la nord. regalulBasanului.dupacarecoboari sprc sud-vcstpdnein Moab (!\,. l6-20).Din cauzaprccizdriicailcrihonulsg aflAla vestde Moab(22.1). trebuicpresupus ca Moabulcuprindca nu numaizonade la sudde Arnon.ci $i, la nord dc accst&coasta oricnttlda MAriiMoarte. 21,13,.dincolo dc Arnon.in pustiu'':TM are,....Arnon.careestcin pustiu".llavius (,4/ IV,85) precizcaza Ioscphus ca Arnonulizvora$ro diu tnunliiArabisi.curgeprin pustiu$i sc varsiin.,laculAsphaftit" (= MareaMoartA). 21,14,.aparjolitZoobul$i faga)cleArnonului":TM areun textdilicil, interpretat de 'fargumuri ca ,,Domnula lhcutminunila Marealrestiilor$i laptcdc vileiiela rapilc Arnonului". 21,15,,apustlgalelcdrcptsala$lui Er": l'M are,.cobordrea dpelorceo iauin.iossprc sala$ullui ?/"". De bunascanraLXX va fi avut in fattr un rcxt cbraicdilcrit Je 'lM. Er sevorbe$te Despre in 6en. 38,3.6.7: 46.12;Num.26.15.Ilsre{iul lui ludasi al unei canaanence! se clsdtoreftecu 1'arnar5i moarein Canaan_ l_ greu de spusdacaeste acela$i cu cel amintitaici;accsta poateli identifical maidegrabicu Aroer(Deut.2,29), numelecapitalei Moabului. 21,16..$i dc acolo- Fantana"r TM are ,,... sprefAntane". Chiar dact gr. nu are prcpozitic. parea fi indicarca uneietape.r,,le voi da lor api sf,bea":TM nu are..s[ bea".Culentul adrcsatlui Moisenu sc regeseste in Pertateuh.lucru fircsc.de vremece cstcprimadltA candpoporulsc alli ir) Moab.largum-urile ( 19.l5l) incaarca sA $i ,VD.R rezolvevorbincldcsprclentanacarcinsolcapoporulin drum.l,XX arealtaexplicafic.de vrcmcce I-Anlana nu eslelucrarca lui Israel,ci a regilorneamurilor (21.l8)tdeci.sc afla dc nlultacolo. 21,17,.a cantatcentareaaceastala fdntdni": l'M are.,a cantatcantareaaccasta:(UrcA, fAntand!...))".

486

NUMERII2I

r8

FAntdna au sapat-ocapetenii, in piatrdau cioplit-o regii neamurilor, in timpuldomnieilor, substdpinirealor." Si de la fAntAn6,la Manthanain. 20 re la Naaliel.gi de la Naaliel,la Bamoth. 9i de la 9i de la Manthanain, Bamoth, la valea impddurita, care se afl6 in cAmpiaMoabului gi, de la v6rf'ulStincii Cioplite privegtesprefata pustiului. '' Moise a trimis soli c6tre Seon,regeleamoreilor,cu cuvinte de pace, zicdnd'.22,,Vomtrece prin pdmdntult6u. Vom umbla pe drum, nu ne vom abatenici catre ogoare,nici catre vii, nu vom bea apa din mntanile tale. 23 Vom mergepe calearegeascdpanace vom fi trecutde hoiareletale." Dar Seon nu i-a ingdduit lui Israel sA treacAprin l.rotarelesale; ci gi-a adunat Seontot poporul li a ie;it sd se r6nduiascdde luptd impotriva lui lsrael, in pustiu;a ajunsla lassagi s-ardnduitde hrptaimpotrivalui lsrael.2a9i Israel I'a lovit, tdindul cu sabia,9i s-a instapanitpestepdmantullui, de la Arnon 9i pini la labok, pini la fiii lui Amman. Ci lazer este hotarul fiilor lui 25 Ammon. $i Israela luat toatecetdfileacesteagi s-a agezatIsraelin toate cetAlileamoreilor,in Esebon$i-ntoateceti{iledin apropierea lui.26Pentru Esebon lui regele cd estecetatea Seon, amoreilor,iar acestase rdzboisemai intdi_curegeleMoabului gi-i luasetot pdm6ntul,de la Aroer, pdni la Amon. '' De aceeavor zice lEcdtorii pilde: de la Esebon, ,,Mergefi ca sa sezideasca$i sAsetocmeasc5cetateaSeon, 2Efiindci ieEit a foc din Esebon, vapaiedin cetateaSeon qi-apdrjolit pAndin Moab 9i-ainghifitst6lpiiArnonului. 21,18,.regiineamurilor,in timpul domnieiloi': TM are,,princel caredaltuiette,ei cu toiegelelor". 21,21,,cucuvintede pace";nu aparein TM; probabile o armonizare cu Deut.2,26. 21,24Raul Iabok se varsain lordan,la 40 km nord de MareaMoarta,dar izvorul sau estemai la sud.intre Arnon qi izvorul labokuluisunt vreo 70 km. r,,fiii lui Amman" podilul Belqa.Iazerse afla la cca formeazateritoriuldin -jurde Amman,esenfialmente l5 km sud-vestde izvorul labokului(astaziTell-'Arem,la l4 km sud-vcstde Aman).a 'az,a citit ,,lazerestehotarul":TM are,,puternicestehotarul".ProbabilLXX, in loc de ya'zZr(careapueinTM la v. 32). la 9 km nord 21,25Esebon,capitalaamoreilor,esteidentificatacu actualulTell-Hesbdn, de Madaba.

NUMERII2I.22

"

vai 1ie,Moab! Nimicit ai fost,poporal lui Chamos. Pe fiii lor [robi] i-au dat,ca strscape viald], [cu gi roabesuntfiicelelor lui Seon,regeleamoreilor. 'u gi seminlialor va pieri de la Esebonp6n6Ia Daibon, 9i femeilelor iar au aprinsfoc pesteMoab.,, "'Iar Israels-aa$ezatin toatecetafileamoreilor.,, Moire a trimrssa se cerceteze lazerul,5i l-au luat in stapanjre, precumgi satelelui; 9i i_autzgonit pe amorei,care seldtluiauacolo, ll gi s_au intors urcandpe caleacAtre Basan.$i a iegit Og, regeleBasanului,in intdmpinarea Io, "u toi poporut Iui -.ia_rizboiIa Edrain.3agi Domnula grditcitre Moise:,Nu va temelide el, fiindcdl-amdat in mdiniletale,cu tot poporul lui, $i cu tot pdmiintullui, cum.ai fAcutcu Seon,regeteurno..itor,.ur" ,aiag,uiu in l^::l T:r.:.:l ' ESeDon. )t t_alovir pe el. pe fiii lui $i pc rot poporullui, pendn_amai l6satnici un prinsde viu. $i au mogtenitpdmdntul lor. 22 t- Apoi fiii lui Israel 9i-au ridicat tabdra ,i_au pus-o spre panea de apu.sa Moabului, l6ngdlordan,la lerihon. ".,$.i-vazdnd Balac,fiul lui Sepphor,toatecatei Ie fdcuse Israelamoreu_ , . rur. Moab s-atemutfoartetarede popor,pentru ce eraurnulli;9i a pnns 21,29 ,,Chamos":TM Kn6s _ zeul nafionaial moabifilor:numelelui compteteste, poate, Altar K'mof. Aceasttrdivinitatea rizboiului (pe caregrecii au iAeniiti"ur_o cu A-re9esrereprezenra p( 5rclirlui $ihan{sec.lX-Vlll i.H.). tor iar au aprinsfoc pesteMoab,,:TM are ,,ampusriitpdnala N6pah,care ]LrO:,r:T.:,: este panela Meydeba,",texrdificil. Diferenlel"._a,put"a "*plica priii..glu"i Oifi..ir". m:nfionarea Basanului(ebr.Baqan),careesteun poaiu i""fi'r"n,,, ,n"u, , 11,13,Pr]:na norddeYarmuk,de-aiungullaculuiTiberiadei. 22'2-24'25Din capitorere 22-24,Balaamapareca o figurapozidva.Nu est€ un israelit, ba.chiaresteun vrijitor, dar in acelapitimp esteinsp;at O" Ournn"r"uqiii irnp,,n"$r" undeapareatunciimaginea tui anbigud(la nfavtusIosepi,'r'iiia earinlii :9i"11..P" Bisericii), negativa(ra phironii in Nl), sauchiaf foartenegativa (in textererabinice)? Trebuieticut apella alterexredin Bibtie.La 24,14, .f li .p*. fri'A"ii,"iit"ruf, ,,Vino sd-[idauun sfat".in text seinfelegeca e o prevestire desprebi.rinlo tu; i.*"t, ,i*, ..o, dinrontext, a fost pus-inlegdrur,cu 3l,16, undefiicele muaieniliii.'iuu iirirns pe til lui tsraella idolatrie.in alte rextebibliceBalaam apare"tu, n"guiiu,-tiJ *r1,. ,r,r,,if nume$to ,,ghicitor,',Deu1.23,5_6$i ZEzr.23,2i|nun'es" ,,uand,i,,.i" g"n","i 'XX, i" uneleamenunre, ii €stemai defavorahila lui BataamdecatTM. proble-ma lui Su,*rn u revenitin actualitate prin descoperire4 in 1967,a inscrip{ieide tu O.ir-jeifn jurlu.rar"u

NUMERII22

Moabura impotrivafiilor lui Israel.4$i Moaba spussfatultlibatrenilordin Madian:,,Acumadunareaaceastaii va pa9tepe toti cei din jurLll nostru, cum pagtevitelul verdeatade pe cirnp." $i Balac,fiul lui Sepphor,era ' regeleMoabuluiin vremeaaceea. $i i-a trirnissoli lui Balaarn,fiul lui Beor din Phathura- de pe riul din fara fiilor poporuluisdu- s6-lcheme, zicdnd:,,lat6,un popor a ielit din Egipt 9i, iat6,au acoperitde tot fata o pimantului;gi s-au agezatin preajmamea. Acutn vino s6-mi blestemi poporulacesta,cdci e mai taredecdtnoi, - doar-doarvoi puteasa-l bat 9i sd-l binecuvantati alungdin tarA.$tiu ce cei pe caretu ii binecLrv6ntezi lsuntl $i 7 Moabr:lui s-au dus halranii cei pe caretu ii blestemiblestemali[strnt].' $i $i batanii Madianuluifcu darurile]pcntru ghicit in mdini, au ajuns Ia ' Balaamqi i-au zis cuvintelelui Balac. $i el le-azis: ,,Poposili[aici peste] noapteli vd voi da raspunsdesprelucrurilepe caremi le va zice Domnul." " Si cApeteniileMoabului au nras la Balaatn. $i Dtrnlnezeua venit la "'$i Balaaml-a zis lui Balaarngi i-a zis: ,,Ce-icu oameniiace$tiala ine?" Moabultti, i-a trimis la mine, Durnnezeu: ,,Balac,fiul lui Sepphor,r'cgcle " (lata, un popor a iegit dill Flgipt,iata,au acoperitde tot fata zic6nd: p6mantuluiqi s-auagezatin preajmatnea.$i acum^vinosd rni-l blestemi, '' voi puteasA-lbatfi sd-lalungdin tara.)" Dar Dumnezeui-a zis doar-doar lui Balaam:,,Nu mergecu ei pi nici nLlblestemapoporul,pentruca este '' lui Balaarrdimineala,le-azis cdpeteniilor binecuvantat." $i sculdndu-se vostru! Dumnezeu nu ntd las6 degrabdcatredonrnul Balac:,,intoarceli-vd '' cdpeteniile Moabului,au mersIa Balacai sAmergcu voi." $i sculdndu-se nu vreasi meargicu noi." i-auzis:,,Balaam Iabokului ln klrdan. Ea aminte$ledespreBalairtl. fiul lui Bcor. omul carc ii lcdc pc zei gi primeite de la ci vcclenii pe curc le rostegtcin oracole. Ilalaam aparc astf'elca proletul celebrual unei populafiineisraclile,chiar dacl amenuntclcinterpretAfiiinscripiicidau incb nastere la multe controverse. o Pentru Origen, Balaam ii prefigurcaza pe preolii, t|n dcmon scribii gi farisciidin Iivanghelie.caresimuleazacredinfa;Balacsimbolizeazd care dorclte sa,,iofulecc" poporul lui lsragl; cAt desprc nrdgdrit.l,eu ii sifibolizcazd pc crcatiniisimpli, nesotisticati\Hon. Nun. 14,3).Grigorc al Nyssei of0rd o imaginemai degrabd pozitivii desprc Balaam: acestaes19un vrijitor carc-$i dll soanrade vattitatca mescrici sale in raport cu imensa forltr a crcdinlej iuclaiqe (lir4a l i lloise l-73'14, 1t.29| -296). 22,7 ,.cu ldarurilel pcntru ghicit"t gr. to povreic. /lrt. ..cele pcnlru ghicit" S-ar purea intelegc$i in scnsulde,,materialncccsarpentru ghicil'. dar dotratextc din NI spun ca llalirama iubit,,pla(ancdfcptafii"(21'lr.2.15) $i cl a tbst rildcit de dorinF.,plafii" a l u d aI l ) .

NUMERII22

489

15 Atunci Balaca trimis capeteniiincd 5i mai multe gi mai de vazAdecat 'o acefea. $i ei au ajunsla Balaam9i i-au zis:..Acesteale zice Balacal lui " Sepphor:(Rogu-te,nu pregetasdvii la mine. Cici te voi cinstigi oricdte r8 vei spuneeu fi le voi face. Vino 9i-mi blestemipoporulacesta!)" $i lui Balac:,,ChiardacdBalacmi-arda casa BalaamJe-ardspunscdpeteniilor qi voi puteasacalccuvdntulDomnului,a;a plini de aur, tot nu de argint lui In incat s6-l fac pe el mic sau mare,dupi gindul meu. Ia, acum ramane-ti ti " Domnul." ce-mi va mai spune voi afla voi aici noapteaaceasta, $i 9i Dumnezeua venit la Balaam noapteaqi i-a spus: ,,Dacaoalrenii acegtia sunt aici ca sa te cheme,scoala-teSi insotegte-i!Dar cuvantul pe care ti-l '' Balaamdimineala,a voi spune,pe acestasd-limplinepti." $i sculdndu-se 22 Moabului. $i pus gauape magarilasa gi a mersimpreundcu capeteniile Dumnezeus-a m6niat cu urgie ce a plecat; qi ingerul lui Dumnezeus-a ridicat sa-l abatddin cale; el era cilare pe mdgirifa sa ;i cu el erau doud " slugi ale sale. 5i uarandu-lmagAri(ape ingerul lui DumnezeustAndu-le impotriva in cale,cu sabiascoasdin m6n5,magaritas-a abdtutdin drum gi a lualo inspre-cdmp.lar el 9i-a lovit magdritacu toiagul, ca s-o indrepte la '" loc, pe cale. $i ingerul lui Dumnezeus-a oprit in rizoarele viilor', cu gard 25 de o partegi gardde cealalta. $i vdz6ndu-lmagarilapeingerullui Durnnezeu, s-a lras c6trezid gi i-a strdnspiciorul lui Balaarn.$i el a mai batul-oo data. 26Dar ingerul lui Dumnezeua luat-o de la capdt qi, indepdrtindu-se,s-a oprit intr-un loc sftamt, unde nu era chip sAte aba{i nici la dreapta,nici la '' pe ingerullui Dumnezeu, s-al6satjos, sub stinga. $i vdzdndu-lmAgAri[a 28 Balaam.$i Balaams-ainfuriat$i-$itot loveamagirilacu toiagul. Atunci Dumnezeua deschisgura mdgdriteide i-a zis lui Balaam:.,Ce ti-am fdcut tn de m-ai bitut ii a treia oara?" gi Balaam i-a spus magaritei:,,Pentruca Ii-ai batut joc de mine. $i, dac6 aveam o sabiein manA,pe data te-af fi "' str6puns." $i magaritai-a zis lui Balaam:,,Nusunteu magarilata, pe care ai incdlecatdin tinereteata pdndin ziua de astAzi?Oare ti-a$ fi frcut eu un careii reproieazilui BalaamcI a pornit de atitudinea lui Dumnezeu, 22,22Schimbarea (v. 20),a prilejuitmultecomentarii. Un lafgum la drumdupace Dl insuli i-o poruncise cA subin{elege: .,lpcntruca mergea]s5-iblestcme".Theodoret(Olr.Nt/n. 4l) prcsuptrrlc Domnul a voit sA drate cc mare griia are faF dc poporLllsdu. llxcgezamodernd ('inmod voil?)intre pasajulca un exemplutipic de inlalnircnearnronizalal considere linalda tcxlului $i caresituauopreliltcadin partea doul tradifii carc iilrii in redactarea in douamomente dileritealcaoliunii. lui Dumnezeu 22,24,.in razoarc":fM are,,peun drur/intr-uDloc/ingust".

490

NUMERII22.23

31 Atunciel a zis:..Nu." lar Dumnezeui-a lucruca acestaca sate injosesc?" deschisochii lui Balaam$i l-a vAzutpe ingerul Domnului st6ndu-lein cale, " s-ainchinatin fala lui. $i ingecu sabiascoasdin mdni; 9i, aplec6ndu-se, rul lui Dumnezeui-a zis: ,,De ce ti-ai batut magarilagi a treia oaxa?Iat6, eu am ie$it sate abatdin cale,pentruca nu estecum se cuvinecaleata inaintea " mea. Ci magarila,vdzdndu-m6,s-a abatut9i a treia oard de-la mine. $i " daci nu se abdtea,pe tine te-a$fi ucis, iar pe ea at fi crulat-o." $i Balaam i-a zis ingerului Domnului: ,,Am pacatuit:n-am qtiut cd tu mi te-ai pus in cale,ca se-miiegiinainte.$i acum,dacbnu{i estepe plac, mAvoi intoaxce." 35 ingerul lui Dumnezeua grait cdtreBalaam: ,,Du-teimpreunAcu oame5i nii aceqtia!Doar cuvdntulpe careti-l voi spune,ai grijd sd-l rosteiti fntoclui Balac. mail!" $i Balaams-adusimpreundcu cApeteniile 16 ielit in intampinaresprecetatea Balac ca a sosit Balaam, i-a auzind $i, " partea hotarelor. $i Balac Moab, carese afli la hotareleAmonului, inspre i-a spuslui Balaam:,,N-amtrimis la tine sate cheme?De ce nu ai venit la l8 mine? Oare,intr-adevar,nu-s eu in staresa te cinstesc?" Balaama grait catre Balac: ,,latdcd am ajuns la tine. Acum voi puteavorbi? Cuvdntul pe " care Dumnezeumi-l va pune in gurd,pe acelail voi rosti." 9i Balaamgi oo cu Balac s-auagternutIa drum gi au sosit la CetS{ileSdlagelor. 9i Bulac a jertfit oi ;i vilei 9i i-a trimis lui Balaamgi cdpeteniilorcareeraucu el. or gi s-a f6cut dimineala.Luindul Balac pe Balaamcu el, l-a suit pe stalpul lui Baal gi i-a ardtatde acoloo partedin popor. I 23 9i Balaam i-a spus lui Balac: ,,Cl6de9te-miaici $aptealtare Si pregdte$te-mi aici gaptevilei li iapteberbeci!"'$i Balaca feculprecumi-a spusBalaam;9i a puscdteun vitel gi un berbecpe fiecarealtar.'$i Balaam i-a spuslui Balac:,,Staiaproapede jertfa ta pi eu am se ma duc, poatemi se va aretaDumnezeuin int6mpinare;gi cuvintul pe care mil va arataEl ti-l voi vesti." $i Balac a stat langAjertfele lui, iar Balaarr a mers sA-l intrebe pe Dumnezeu- qi s-a dus de-a dreptul.'$i Dumnezeui S-a arAtatlui Balaam,qi Balaama grait catreEl: ,,Am pregdtit$aptealtareqi-ampus c6te necunoscute. 22J9 ,,CetdfifeSala$elor" tratluceebr.Qiryat-Huloth,localttate in traducerilc 22,41,,stalpullui Baal": TM are,,inaliimilelui Baal", adeseainterpretat, modeme,ca un numepropriuBamoth-Baal. lui, iar Balaama merssA-lintrebepe Dumnczeu":nu 23,3,,$i Balaca statlangdjertf'ele aparein TM. | ,,de-adreptul"i ]M ar9 un cuvantinterpretatin diferite feluri, poate gola$e".Targumurileinterpreteaztr ,,singuf,lini$tit". ,,[catrelo creastA

NUMERII23

491

5 un vilel gi un berbecpe fiecarealtar." $i Dumnezeua pus cuvantin gura 6 lui Balaamgi i-a spus:,,intoarce-tecetre Balac 9i agasd griieqti." $i s-a intors la el, iar el stateain picioare lAngi arderile sale de tot; li toate Moabului eraucu el. caDeteniile ' t 5i a fort duhul lui Dumnezeupesteel ti, graindin pildd, a zis: ,,Din Mesopotamiaa pus sa ma chemeBalac, regeleMoabului,din munlii dinsprerdsdrit,zicand: " " Acesteasunt indreptdrile, cetei le-a poruncitDomnul lui Moise, [in ce privegtelegdturile]dintre bArbat qi ferneiasa gi dintre tatAgi fiic6, in tinereleaacesteia,la casatatalui ei. I 31 $i Domnul a gr6it cdtre Moise, zicdnd: 2 ,,implinegterIzbunarea fiilor lui Israelasupramadienililorgi la urmdte vei adiugapoporuluit6u." ' Iar Moise a gr6it cetrepopor,zicdnd:,,inarmatidintrevoi oamenr:sAse rdnduiascd la rdzboiinainteaDomnuluiimpotrivaMadianului,ca sd aducd r d z b u n a r edae I a D o l n n u al s u p r a M a d i r n u l u io. O r i c d i n r r - u nt r i b 9 i o m i e dintr-alttrib, din toatetriburilelui Israel,trimitetisi se randuiasca pentru rdzboi."5 $i dintremiile Iui Israels-aunumarato mie de fiecaretrib, dou6sprezece mii, inarmatipentrulinia de bataie.u gi Moise i-a trimis, cateo mie din fiecaretrib, cu oastealor, cu Phinees,fiul lui Eleazar,fiul lui Aaron, preotul, - av6nd in m6ini vasele cele sfinte gi fianbilele pentru t semne. gi s-aur6nduitde rdzboiimpotrivaMadianului,dupdcum Donnul 8 gi pe ii porunciselui Moise, 9i i-au ucis pe toli cei de pafte bArbdteasca. regii Madianuluii-auucis,ca gi pe cei rAnilide moarteai lor; pe Evin, pe 9i Sur, qi pe Rocom,gi pe Ur, qi pe Roboc,cinci regi ai Madianului;9i pe Balaam,fiul lui Beor, l-au ucis cu sabia,laolaltdcu cei rdnifi de moarteal e lor. 9i le-auluatin robiepe femeileMadianului9i tot ce eraal lor: vitelegi toateaverea;Si oastealor au robit-o. '' $i toatecetAtilelor de locuit sdla_ 9i qelelor le-auars cu foc. rr $i au luat toat6pradaSi toatecate le jefuiserd,de la om gi p6nEla dobitoc. r2 $i i-au m6natla Moise gi la Eleazar,preotul, $i la toti fiii lui lsrael pe cei robifi gi cele jefuite gi prddate:la tabArade la Arabothul Moabului,carese afl6 pe lordan,in fafa Ierihonului. '' $i Moise cu E,leazar,preotul, gi toate cdpeteniileadundrii au ie5it in intimpinarea lor afard din tabdrA. 'n $i Moise s-a maniat pe mai-marii o$tirii,pe cdpeteniile pestemii gi pe cele pestesutecareveneaudin liniile 31,10,,s6la$ele": TM are,,taberele". Gr. €rou)"rqdesemneaztr un bivuacmilitar (Cen. 25,16),dar li o incinta(tix. 8,7), sauo zontrrumlaprotejata,un sat (Nun. 22,39_ ca toponim), un domeniu (Lcv.25,31). 31,14,,mai-mariio$tirii",/itt. ,,ceiinsarcinaticu trecerea in reviste,,.

NUMERII3I

F

507

ro 't de rdzboi. 5i le-urprs Moise:..Dece-atiluat vii toatefemeile.' Pentru cA,la cuvantullui Baiaam,acesteaau fost pentrufiii lui lsrael,fprilej] si se lepede9i sd calce cuvantul Domnului, din pricina lui Phogor,de-a venit " pedeapsaasupraadunirii Domnului. Ci acum ucideli-i pe cei de parte bArbAbascdimpreund cu toate ale lor, 9i ucidefi toate femeile care-au l8 cunoscutpatul bdrbatului. lar toatamullimeafemeilor caren-au cunoscut '' patul barbatului,l6sa1i-levii. Voi sa sAld$luiliafard din tabird vreme de gaptezile. Tofi cei care-auucis gi s-au atins de un ranit de moarte sa se in ziua a treia qi in ziua a gaptea;latat] voi, c6t qi pringii vogtri. curAfeasca 20 sa curalili toafi imbracaminteagi toate cele frcute din piele gi toatd 9i '' lucrdturadin piele de capr6,$i toateunealtade lemn." $i Eleazar,preotul, le-a spusoameniloroltirii venifi din liniile de rizboi: ,,Aceastaesteindrep22 tarea legii pe care i-a poruncit-o Dornnul lui Moise: Fara a mai socoti cele de aur, de argint, de aram6,de fier, de plumb qi de cositor,23toate lucrurile caretrec prin foc se vor cur6!i; dar qi cu apacurd{irii se va cur61i. 2a $i toatecatenu vor treceprin foc vor treceprin ap6. $i in ziua a gapteava veti spalahaineleSiva veti cur6.ti;apoi ve(i intra in tabdr6." 25 Domnul a grait c6tre Moise, zicdnd: 26 ,,socotegteprdzile de la 9i pringiide rdzboi,de la om 9i pind la dobitos,tu gi cu Eleazar,preotul,ii cu 27 cApeteniile seminliilordin adunare. 9i ve;i imp6(i in douaprAzile,intre 28 rizboinicii care au iegit in linia de lupti 9i intreagaadunare. 9i ldin celel pentru rizboinicii care au iegit in linia de luplA, sa scoatelideopartedare pentruDomnul, un suflet Ia cinci sute,dintre oameni,dintre dobitoace, 2e dintre vite, dintre oi 9i dintre capre; iar din jumdtatea[cuvenit6]lor sI iei gi s6 dai lui Eleazar,preotul,pargile Domnului. " $i din jumdtatea[cuvenit6l liilor lui Israels6 iei unul la cincizeci,dintre oameni,dintrevite, dintre oi, dintre mAgari,dinfe toate dobitoacele,ti sA le dai levifilor, celor care '' staude paze la cortul Domnului." $i Moise, Si Eleazar,preotul,au facut " dupAcum ii rdnduiseDomnullui Moise. $i a fost prisosde prdzipe c^are " le flcuserd rdzboinicii: din oi - gasesute $i $aptezecigi cinci de mii, 9i 35 3a vite - iaptezeciqi doudde mii, 9i migari - gaizeciqi una de mii, qi sufletede om, - femei caren-au cunoscutpatul barbatului,toatesufletele36 treizeci ti doud de mii. 9i s-a ftcut impirlirea pe jumAtate.Parteacelor iegi1ila rnzboi,din num6ruloilor, a fost de trei sutetreizeciqi gaptede mii 31,16Dup6Origen(l/on. Nun.25,2), acastversetarat6,mai clar decatv. 9, ca Balaam ar fi fostcel careia indemnatpe fiii lui IsraelsdDdcdtuiascd.

ff

I

'508

NUMERII3I-32

cincisute;379i s-aficut dareapentruDornnul,din oi - gasesutegaptezeci Si " cinci; 9i vite - treizeciqi gasede mii, iar dareapentruDomnul- qaplezeci " $i doud; 9i mdgari- treizecide rnii cinci sute,iar dareapentruDomnul_ gaizeciqiunul; a0gi sufletede orn - gaisprezece rnii, iar darealor pentru Donrnul- treizecigi doud de suflele.a' gi Moise a dat darca pentru Domnul,- celepusedeoparte - lui Eleazar,preotul,dupd pentrlrDumDezeu curnii rdnduiseDonrnullui Moise.'r Dirrjutnatirtea pentt.ufiii lLrilsrael,pe careMoise o despd4ise de ceapentrurdzboinici,a39i jurndtatea lcuveniial adundriiera:din oi - trei sutetreizeciti $aptede mii cinci sute,aagi vite _ treizecigi gasede mii, a5mdgari- tr€izecide mii cinci sute,a6gi sufletede 1? om - gaisprezece mii. gi Moisea luatdin jumdlateape,ntru fiii h:i Israel_ unul la cincizeci,dintreoamenigi dintredobitoace, le-a dat levitilorcare 9i staude pazAla cortulDornnului,precumii rdnduiseDomnr:llui Morse. *Egi au venit la Moise toli cei randuifimai-mariai ogtirii,cer pestco ae mie,gi cei pesteo su1a, 9i au zis calreMoise:,.SIujitoriit6i i-ausocotitpe rdzboiniciicaresunt la noi : nici rndcarunul nu s-a rAzlefit.50Si am adus darul pentruDomnul,[fiecare]om ce-agAsitde aur: podoabe, brdtdri, Si inele,cercei,salbe,ca inrpdcarepentrunoi inainteaDomnului.il lar Moise 52 gi Eieazar,preotul,au luat aurul de la ei, toateobiectelelLrcrate. $i tot aurul celepusedeopartepentruDomnul_ a fost de gaisprezece mii Sapte sutecincizecide sicli de la capereniile pesteo mie Si de la cdpeteniile peste o sutd.'" lar razboiniciiau luat fiecarepentrusinedin pradd.5aIar Moisegi Eleazar,preotul,au luat aurul de la capeteniilepeste o mie $i de Ia cApeteniile pesteo sut69i l-aLradusla cortulnldfturieica ponrenir.e a tiilor lui IsraelinainteaDornnului. | 32 Fiii lui Ruben9i fiii lui Gadaveaugrdmaddde vite- multimcrnare. $ i a u v a z u tp i r n i n r u l a z e r t r l ugii p d m 6 n t uCl a l a a d u l ulio: c u le r al o c b u nd e patunat.- gi mergdndfiii lui Ruben9i fiii lui Gad la Moise, la Eleazar, preotul,Si la cdpeteniileadund.rii, le-au spus:3 ,,Atharolh,gi Daibon,gi 31,50Numelediferitelorbiiureriisuntgreudc identificatcu pr€cizi€atatin gr., cat $i in ebr.Origcnle-adat,evidert,o iitcrpretarealcgorici. J2,I Pentru Otigcn \llon. Nrrr. 26) intrcg cpisodulcaptrtamai mullc inlerprctitri: Ruben.Gad5i Manase, carefacpa{e din{recci intdirlAsculj,rcprczintdpoporulVechiului 'fcstament: acesta nu primc$te nrcstenirca sadg lo IisusNave.prcfigur.arc a lui l{rjstos, ci dc la Moise;rdzboinicii lui Ruben.Cad5i Manase, suntaseuranafi cu sllnliipatriarhi carevor aveapartede impdrltiaccrurilor.

NUMERII32

'fazer,qi Nambra,9i Esebon,qi Eleale,9i Sebama,9i Nabau,9i Baian pAmantulpe care l-a supusDomnul fiilor lui Israel- este patnentbun ' pentruvite, iar slujitoriitai au vite." $i ziceau:..Dacaam aflal har inaintea ochilor tii, sAne fie dat nou6,slujitorilor tAi, p6rnentulacestain stipanire ti 6 pe noi s5 nu ne treci lordanul!" Dar Moiseie-aspusfiilor lui (iad 9i fiilor ' lui Ruben:,,Fra!ii voptri s6 meargala rizboi 9i voi sA va aiezati aici? De ce abatefigandurilefiilor lui Israel,ca sAnu treacbin Jarape care le-a dat-o Domnul?'Oare nu agaau f6cut qi p6rinlii vogtri cdnd i-atn trimis de la " CadesBarnesd cercetezetara? Au urcat la Valea Strugureluigi au cercetat taragi au abAtutapoi inimafiilor lLriIsrael,ca sdnu intrein tarape carele-a dat-oDomnul. r' l0 zir.ra in aceeaDomnul S-amdniatcu furie 9i s-ajurat zicdnd: $i DomnulS-a maniatcu urgie impotriva lui Israel gi i-a invinit prin pustiu vreme de patruzecide ani, panace a fost nimicitAtoatAgenera{iardufEcdtorilorinainteaDomnului. ra 19i acum1,iatd, in locul parinjilor vostri v-ati ridicat voi, adundturdde oameni pac6to$i,ca sAmai sporiti pomirea Domnului c|.lmanie asupralui 15 Israel. PentrucAo sa vA abatetide la El, a5aincat o s6-l lasemai oepane in pustiu, iar voi veli sivdrqi fbrddelegefalA de toata adunareaaceasta!" '' $i ei au venit la el 9i-i ziceau:,,Stdnide oi o sAfacemaici pentruvitele 17 noastregi cetafi pentruai nogtri. lar noi, inarmdndu-ne,vom fi strajadin frunteafiilor lui Israel,panace-i vom duceIa locurilelor. lar ai notlri vor rd sta in cetAfi[apdrate]cu ziduri impotriva celor care locuiescin tar6. $i nu ne vom intoarcela caselenoastrepenAce nu se vor smrside impa(it fiii lui re irltre ei, Israel,fiecarela mogtenirea sa. $i nu vom mai aveamogtenire 32,4,,l-asupus":TM are,,1-alovit". nu apatein TM. Esteun ecoual definirii 32,11,,caicarcAtiurdul qi binele":precizarea tot numaiin gr. la 14,23 copiilorca aceiacarenu cunoscnici binele,nici reul,prezenttr limbi,in Deut.1,39. si,in ambele 32,12,,fiirdcds-afinut deoparte":TM aro,,qenizitul".LXX oferdo explicafieinterprctativl a acestuinume,bazatapc opozilialui Chalebtbd de celelalteiscoadein Canaan (13,31;14,6-9). 32,17,,strajadin frunte"(= avalgarda).Nu apareaici in TM.

510

NUMERII32

dincolo de lordan gi mai departe.penmr ca ne primim parteanoastrl de 2o cealaltdpartea lordanului,inspreras6rit." gi Mois" le-a spus:,,Dac6veli face dupd cuvantul acestali vA veli inarma inaintea Domnului la rizboi, '' qi dac6 fiecare ogteandintre voi va trece lordanul, inainteaDomnului, pind cind dugmanulva fi strivit [9i alungat]de la fala Lui, 22iar lara va fi luatd in stdpAnireinainteaDomnului, dup6 aceeav6 vefi intoarce9i veli fi lird de vind inainteaDomnului gi a lui Israel,iar pdmAntulacestava fi in " stapanireavoastrainainteaDomnului. lar de nu veli face a$a,veli pdcdtui inainteaDomnului9i vi vefi cunoa$tepacatulc6ndvi vor ajungerelele. 2agi o sA vA cledifi cetd1ivouA inqivd gi pentru ai vogtri, 9i staule penru vite_le voastre:ce iesedin guravoastrasa laptuili." " $i fiii lui Ruben9i fiii lui Gad i-au spuslui Moise:,,Slujitoriitdi vor face dupd cum poruncegtedomnul nostru.'o Ce-i al nostru,9i femeilenoastre, $i toatedobitoacele noastrese vor afla in cetd{ileGalaadului,2T iar slu.jitorii tdi vor trece cu tolii ?narmafi9i rdndui{i de rdzboi inainteaDomnului, precumne spunedomnul." 289i Moise le-a adusaldturi pe Eleazax,preotul, p€ lisus,fiul lui Nave.qi pe cApeteniile seminliilordin triburilelui Israel, " 9i le-aspusMoise:..Dacdfiii lui Ruben9i fiii lui Cad vor treceimpreuna cu voi lordanul,fiecareinarrnatde rdzboiinainteaDomnului,$i dacAveli lua in stdpanirelara din 1'a!avoastr6, atunci le veti da lor pamintul l0 lar Galaaduluiin stApanire. dac5nu vor treceinarmafi.impreunacu vor, la rdzboiinainteaDomnului,atunci[si luali] ce-i al lor, qi femeilelor, [gi] dobitoacelelor, 9i sd Ie treceti inainteavoastrain pdm6ntulCanaanului;gi vor avea parte de mogtenireimpreund cu voi, in pamdntulCanaanului." '' $i fiii lui Ruben gi fiii lui Gad i-au-r6spunszicend:,,Catele spune domnul slujitorilor sdi, agale vom face! " Noi vom treceinarmafi inaintea Domnului in pdmantul Canaanului,iar voi ne veli da stApanireanoastra dincolode Iordan."" gi Moise le-a dat fiilor lui Gad, fiilor lui Ruben9i unei jumatati din tribul lui Manase,dinrre fiii lui losif, regarul lui Seon, regeleamoreilor,ii regatul lui Og, regeleBasanului,pdmantul9i cetdfile, impreunacu hotarelelor - cetatrilepAm6ntuluidimprejur. 3a 35 $i au clddit fiii lui Gad fcetafile] Daibon,Atharoth,Aroer Sofar gi " lazer gi le-au in6l1at, 9i Nambrangi Baitharan,cetatriintadte qi staulede 32,22,Jnsdp6ni.ein falaDomnului":in gr.,joc de cuvinteintreKoioKupt€1)erv $i rdpto€. 32,30,,larizboi lnainteaDomnului,atuncilsa luafi] ce-i al lor, qi femeilelor, $i dobitoacclelor, [Si] sAle fecefi inaiDteavoastrdin pamantulCanaanului"; nu aparein I'M Si presupune, probabil,un modelebraicdiferit.

I t I

It t

t T

NIJMERII32'33

5ll

38 oi.3? Si fiii lui Ruben au cladit lcetalile] Esebon,Eleale,Cariathaim 9i Beelmeon,inconjurate[de ziduri], Si Sebama;9iau numit cetafilepe care 3e le-au clldit dupSnumelelor. lar frul lui Machir, fiul lui Manase,a mers oo in Galaad,l-a cuceritgi l-a dat pieirii pe amoreulcarelocuiain el. gi Moise o' i-a dat Galaadullui Machir, fiul lui Manase,9i el s-a agezatacolo. 9i lair {2 al lui Manasea mers, a luat s6lagele9i le-a numit S[lagele lui tair. 9i Nabau a mers, a luat Canaathul$i satele lui ti le-a numit Naboth, dupd numelesiu.

I

I 33 Acesteasunt popasurilefiilor lui lsrael dupi ce au iesit din pamen' ' tul Egiptului cu oastealor prin mdnalui Moise gi a lui Aaron. $i Moise a scris plecbrile qi popasurilelor, dupd cuv6ntul Domnului; 9i acesteasunt ' popasurilecdlatoriei lor. Au plecat din Ramesein luna intdi, in a cincisprezeceazi a lunii int6i; a doua zi de Pagteau iegit fiii lui lsrael cu bra{ a lnalt, impotriva tuturor egiptenilor, cdnd egipteniiigi ingropautoli mortii pe careii dobordseDumnezeu,tot intai-ndscutuldin p6mdntulEgiptului; 9i ' Dumnezeus-a rdzbunatpe zeii lor. $i plec6ndfiii lui Israel din Ramese, au pus tabarala Soccoth.6$i plecandde la Soccoth,au pus tabarala Buthan, ' care esteo parte de pustiu. $i au plecat de la Buthan $i au pus tabarala gura Irothului, careestein fatraBeelsepphonului, $i au pus tabArAin preajma 6 Magdolului. $i au plecatdin preajmalrothului9i au trecut,prin mijlocul m6rii, insprepustiu; qi au mers cale de trei zile prin pustiu 9i au pus hbera 32,38 ,,inconjurate[de ziduri]": ebr. are un text dificil, interpretatuneori,,care$i-au aproapeca LXX ,,cateFinconjuratecu schimbatnumele".TaigumulN interpret€aza inconintreceledouevariantel,,cetat(j o combinare ziduriinalte".TargumulIo. incearcA juratade ziduri,carepoartdinscrisenumeleeroilors6i". ln acestcapitolinstituio,in tradifiarabinici,mode33,1-49Cele42 d€ etapeenumerate coloana trebuia sdcontintr42 de randuriln haditiapatristica" a Torei: fiecare lul de scriere acela$inumarcoincidecu cel al generaliilorde la AvraampAnaIa lisus,ata cum sunt comentariiamplecapitoluluide in Mt. |,l'1 . Otigcn(Hon. Num.27)consacrd enumerate al scArii gencalogicea lui fatd, punandin evidenlanu numai simbolul descendent care se ridica sproTatalluminilor al sufletuluiomencsc Hristos,ci $i pe cel ascendent, prin virtuli 9i iluminiri succesive.in Scara lui loan Climax apareaceeatiimagine: ,,suireaminlci citre cealecerelti": c/ Si Vimile tdzduhului,text apocrif atibuit lui Crigore,uc€niculsfantuluiVasiliecel Nou, gr. otcdpoq, desemneaze ln acela$itimp locul unde s€ opre$€ o 33,1 ,,popasurile", aici ebr' na.sa',depla' armatapentrupopas,tabarali ziua de mers,etapa.Corespunde comen' sarep€ntruo noutretapA".Asupracelor42 de etapedin pustiuexistanumeroass tadi, rabinicegi patristice.

512

NUMERII33

e la Amara. $i au plecatde la Amaraqi au mersla Ailim; la Ailim suntdouisprezeceizvoarecu apdgi gaptezecide pomi de finic; 9i au pus tabaraacolo, r0 l6ngdap6. gi au plecatde la Ailim 9i au pustabarAlangeMareaRoqie.rr $i au plecatde la MareaRogiegi au pus tabere-inpustiulSin. '' $i au plecat '' din pustiul Sin gi au pus tabarala Raphaca. $i au plecatde la Raphacapi 'o au pustabArain Ailus. $i au plecatdin Ailus $i au pustabarAin Raphidin; '' acolonu area poporulapdde bdur. gi au plecarde la Raphidingi au pus '' tabdr6in pustiul Sina. $i au plecat din pustiul Sina gi au pus tabiri la " MormintelePoftei. $i au plecatde la MormintelePofteigi au pustabdr6 r8 in Aseroth. $i au plecatde la Aserothgi au pus tabird in Rathama.le gi au 20 plecatde la Rathamagi au pus tabdrain Remmon-Phares. 9i au plecatde '' gi au pustabdri in Lemona. $i au plecatde la Lemona la Remmon-Phares " $i au pus tabir6 la Dessa. $i au plecat de la Dessa9i au pus tabara la 23gi Makellath. au plecatde la Makellathgi au p_us tabdrSla Saphar.24gi au " plecatde la Sapharqi au pustabird la Charadath. $i au plecatde la Charadath " $i au pus labbrala Makeloth. gi au plecatde la Makeloth gi au pus tabArA 27 la Kataath. $i au plecatde la Kataathii au pus tabdrAla Tarath.28$i au plecatde la Tarathgi au pus tabiri la Matecca.2e$i au plecatde la Matecca 30 9i au pustabdr6la Selmona. $i au plecatde la Selmonagi au pustabdrala 3l gi Massuruth. au plecatde la Massuruthgi au pus tabdri la Banaia.329i 'r au plecatde la Banaia$i au pus tab,ra pe MunteleCadgad. gi au plecat ra de l6ngaMunteleGadgad9i au pus tabarala Etebarha. $i au plecatde la " Etebathaii au pus tabard_laEbrona. $i au plecatde la Ebrona$t au pus tabird la Gesion-Gaber." gi au plecatde la Gesion-CaberSi au pus tabdra in pustiulSin.$i au plecatdin pustiulSin gi au puslabdriin pustiulPharan" adica la Cades. $i au plecatde la Cadesgi au pus tabdrdpe Muntele Or, aproapede p6mdntulEdom. 3E9i Aaron, preotul,s-a urcat [pe munte] dupA randuialaDomnului9i a murit acolo,in al patruzecilea an de la iegireafiilor lui Israeldin pdmAntulEgiptului,in lunaa cincea,in primazi a lunii. 3e$i Aaron aveao sutAdouAzecigi trei de ani atuncicind a murit pe MunteleOr. a0 regeleAradului- el locuiain p6mrintul Canaanului 9i a auzitChananis, ar cand au plecatfiii h"riIsrael. gi au plecatde pe MunteleOr gi au pus a2 taberala Selmona. $i au plecatde la Selmonagi au pus tabArAla Phino. a3gi au plecatde Ia Phinoqi au pustabdri la Oboth.aagi s-auridicatde Ia Oboth qi au pus tabdri in Gai, de cealaltdpartea hotarelorMoabului.a5$i 33,45,,Daibon-Gad", TM: DIbhonGqdh, dupl Origen(Hom.Num.27,12),numelear insemna,,stupul ispitirilor",albinelefiind cuvinteleprofefilorgi ale apostolilor;stupul,

NUMERII33-34

5I3

46 au plecat de la Gai 9i au pus tabdra la Daibon Gad. 9i au plecat de la at Daibon Gad $i au pus tabara in Gelmon Deblathaim. gi au plecat din GelmonDeblathaim9i au pustabad pe mun{iiAbarim,inainteaNabaului. aE au plecatdin munfii Abarim gi au pus tabdri la apusde Moab, pe $i Iordan,sprelerihon,in mijloculAisimothului,pAni la Beisattim,spreapus de Moab. 50 9i Domnul a grAit cAtreMoise la apusde Moab, ldngi lordan, spre . ^ . '',,Crdiegte st ^ lerihon, zicdnd: fiilor lui Israel qi spunele: " ' 34 $i i-a grait Domnullui Moise,zicand:2,,Poruncegte fiilor lui Israel (lntrali p6mantul spune-le: in Canaanului. Acesta vA va fi voui mogteSi r pamentul nire Canaanuluiimpreuna cu hotarelesale. Latura dinspre miazAziva fi a voastrAde la pustiulSin qi pdni la marginileEdomului;iar hotarelevoastre dinspre miazdzi vor fi din pdrfile Mdrii Sarab, dinspre 4 r6serit. $i vA vor inconjura hotarele de la miazEtzipdn6 la indllimea Acrabin gi vor trece de Senna;capdtul lui il veti avea dinspre miazdzi la Cades-Barne9i va ajungela sElagulArad gi va trecede Asemona.5 5i hotarele vd vor inconjura de la Asemona,paraul Egiptului, iar capatul va fi u Marea. Ale voastrevor fi hotareleMirii: Mareacea Mare va fi marsrne? vAva fi voudhotarulMArii. $i hotareledinspremiazdnoaprei aceasta de la Marea cea Mare vd veli m6sura[intinsul] de-a lungul muntelui Muntele. SfintoleScripturi,iar ispitirile,tendintelede a interpreta literalcelece trebuieinf€l€seln sensspiritual. 3352 ,,turnurilelor de pazlt',litt.,,locurilede observalie": TM are,,chipurilelor". LXX inlocuielteidolii cu locurileundeli seaduceacult,pe inelfimi. 34J ,,MaxeaSdrattr'= N,lareaMoade.

514

NUMERII34.35

8

lintinsul] ducdndpinb la Emath; 9i de la munteleMuntele va veli m6sura '$i capatulva va fi la hotareleSaradei. hotarelevor ducep6ni la Dephrona gi v5 va fi capatul la Asernain.Acesteava vor fi hotareledinspremiaz5r0 noapte. $i vi ve{i..misura [intinderea] hotarelor dinspre r6sirit de la " AsernainSepphama. $i holarelevor cobori de la SepphamArbela, de la resdrit,panala lzvoare;9i hotarelevor cobori panAla Bela, pe intinsul marii 12 Chenara,la resarit. Hotarele vor cobori pe lordan 9i capdtirl vd va fi AceastavA va fi taracu hotareleei dejur imprejur." MareaceaSaxatA. 't 5i Moise [e-a poruncit fiilor lui Israel zicand: ,,Aceastaeste lara pe care o vefi mosteniprin sorfi, precum i-a rdnduit Domnul lui Moise - s'o '" deacelor nou6triburi 9i uneijumdtafidin tribul lui Manase. Caci tribul fiilor lui Ruben9i tribul fiilor lui Gad au primit dupd caselestr6mogilorlor, 15 iax jumatate din tribul lui ManaseSi-a luat partea de mogtenire, doua triburi Si jumdtate de trib ;i-au primit partea de moitenirea dincolo de Iordan,in dreptul lerihonului,de la miazdzicatrerdsArit." 16 Domnul i-a griit lui Moise,zicand:l7 sunt numelebfu,,Acestea 9i pamantul: preolul, Eleazar, ba{ilor care vor mostenipentru voi 9i lisus fiul lui Nave.'t gi vA veli lua c6te o cipetenie din [fiecare] trib, care sd vd 'n impartapamantulde mogtenit. IatAnumelebirbalilor: din tribul lui lud4 to Chaleb,fiul lui Iephonne: din tribul lui Simeon,Salamiel,fiul lui Emiud; " " din tribul lui Beniamin,Eldad,fiul lui Chaslon; din t.ibul lui Dun, 23 din fiii lui losif, din tribul fiilor lui capetenieBacchir,fiul lui Egli; 2{ Aniel, fiul lui Uphi; din tribul fiilor lui Efraim,cf,peManase,capetenie " tenieCamuel,fiul lui Sabatha; din tribul lui Zabulon,capetenieElisaphan, capetenie Phaltiel,fiul lui fiul lui Pharnach;'udin t.ibul fiilor lui Issachar, Achior, fiul lui Selemi;28din Oza;21din tribul fiilor lui Aser, cdpetenie 2e Benamiud." Acegtiasunt Phadael, fiul lui tribul lui Nephthali,cdpetenie cei caroraDomnul le-a poruncit sa le impartd [moqtenire]fiilor lui lsraelin tara Canaan. | 35 gi Domnul i-a grdit lui Moise, ln parteade apusa Moabului, de-a ',,Hotara$te-lefiilor lui lungul lordanului,in dreptulIerihonului,zicand: Israel,iar ei sd le dea levililor din loturile stapeniriilor, cetali de locuit; iar marginile din afaracetitilor, imprejurul lor, sd le dea levililor' 9i ei le vor aveadrept cetati de locuit; 9i locurile pusedeopaftepentru ei le vor avea * [pentru]vitele lor gi [pentru]toatedobitoacelelor. $i [marginile] de ldnga cetdli, pe care le veti da levililor, de la zidul cetalii in afar6, [vor misura]

NUMERII3s

5I5

5 doui mii de cofi de jur-imprejur. $i vei misura, in afara cet[tii, latura dinsire risirit, doud mii de coti; latura dinspremiazf,zi,doul mii de co{i; latura dinspre Mare, doud mii de coli gi latura dinspre miaz6noapte,doud mii de coti; ti cetateadin mijlocul acestuiloc va fi a voastri, ca qi marginile 6 cetAtilor. $i cetdtilepe care le veli da levi{ilor [vor fi] cele gasecetati de acolo; pe langA scipare pe care i le veli da ucigaguluica si se adApo.steascd ' acestea[vor mai fi incd] patruzeci$i doua de cet6ri. Toate cetatilepe care le veli da levililor: patruzecigi opt de cetdli,acesteaSi cu imprejurimilelor. " gi fiilor lui Israel [vor fi] rnultede cetalilepe carele vefi da din stdpAnirea la cei careau multe,qi de la cei careau putine,puJine.Fiecaredupamostenireasava da cetatilevitilor." r0,,Graiegte e fiilor lui lsrael9i 9i Domnul i-a grait lui Moise,zicAnd: " (Voi sd trece(i Iordanul cdtre Canaanului spunele: tara ;i sd vA puneli deopartecetAtipentru voi ingivi. Vd vor fi adipost, ca sE fug6 acolo uci12 gasul- toli cei carevor ucide fdra voie un suflet. 9i ceta le vor fi pentru voi locuri de scdpare[departe]de ruda cea mai apropiate[a ucisului], care cere sengele,iar ucigagulnu va muri inainte de a se infali$a adunArii,la judecata.'' $i cetetilepe care le ve{i da -;ase cetati- le veli aveadreptloc '4 de scdpare. Trei cetati le veli da dincolo de Iordan Si trei cet61ile veli da 15 in tara Canaanului. Ele le vor sluji drept loc de scdparefiilor lui Israel, striinilor gi celor care locuiescprintre voi - cetAtilevor sluji drept addpost, ca sd fugd acolotoli cei carevor ucidefari voie un suflet. 16 Daca-l va lovi cu o unealtAde fier qi omul va muri - ucigageste. l? Dac6-l va lovi cu o piatrd din m6n6, de pe Ucigagul sd fie dat mo4ii. urmacdreiaomul va muri, 9i acelava muri - ucigageste.Ucigalul sd fie dat rE morfii. Dac6-l va lovi cu o unealtdde lemn din mand,de pe urma cSreia omul va muri, qi acelava muri - ucigaqeste.lJcigafulsA fie dat mortii. ebr,miq"lA!- cetateundesepoate 35,6-7Text dificil Si in gr., $i ln ebr.o ,,descApare", refugiacel carea ucisdin gre$ealtr. 35,12 ,,ruda cea mai apropiatecare cere sdngele",gr. 6 cryllor€liov rd olpo/to0 estefolosit oipmoq . Vb. aylroreuetv, pomindde la reddcinacareinseamnd ,.apropiat", ln Lev. (25,25)in sensullargde ,,aaclionair calitatede rudtrapropiata"(pentrua primi din robieetc.)= ebr. o moitenire,pentrua secdsAtoricu o vaduvA,pentrua rdscumpara go'el. \lrmal de complementul.,sdnge",calchiaztrexpresiaebr. go'al haddam$, se refere la ruda apropiatdcare are dreptul si ceari socotealipentru sangeleva6ai El singelui".No[iuneadego ?/ a fost transt'erate ,,rdzbunatorul $i asupralui Dumnezeu, acestuia. fiind considerat apropiatulpoporuluiSeu,Rascumpdratorul

516

NUMERII3s

'n

Rudu lui cea mai apropiata,care-i cere sAngele,il va omori pe uclgas. 20 CAndii va ieqiin cale,il va ucide. Dacd-lva impingedin dugmdniegi, 2l stand la pand6,va azv6rli in el cu orice lucru, 9i acela va muri, sau, m6niosfiind, dacdl-a lovit cu mdnagi acelaa murit, cine l-a lovit sAfie dat mo4ii - ucigat este. Uciga;ul va fi dat mo4ii. Ruda cea mai--apropiatE, "' care-iceresangele,il va omori pe ucigag,candii va iegiin cale. lar dacd, f6rd de veste. nu din rAutate.il va imbr6nci sau va azvdrli in el cu orice 23 lucru, nu standla pdndi, sau dace,fdra sAgtie, va prdvAlio piatrd de pe urma cireia acelava muri qi dac6 acelamoare,dar nu-i era dugmangi nu 2a ceutas6-i facd vreun riu, atunci adunareava judeca intre cel carea lovit gi ruda cea mai apropiatd,care-icere sdngele,dupdjudecatileacestea,25$i adunareail va scoatepe ucigagde l6ngi ruda cea mai apropiatdcare-icere sdngele9i adunareail va agezadin nou in cetatealui de scapare,unde fugise;5i va locui acolo pin6 cdndva muri marelepreot,pe care l-au uns cu 26 untdelemnulcel sfant. Iar dacAucigagulva iegi din hotarelecetAtii unde 27 fugise, 9i ruda cea mai apropiatdcare ii cere s6ngeleil va gdsi in afara hotarelorcetdtii lui de scipare, 9i dacaruda cea mai apropiatAcare ii cere sdngeleil va omori pe ucigag,nu va fi vinovatd.28intr-adevdr,[cel care a ucis] sd locuiascdin cetateasa de scdparepanAva muri marelepreot, iar dupAmoarteamarelui preot ucigagulse va intoarce la pemanul stdpanirii 2e lui. 9i acesteavA vor fi ca indreptdri la judecati, pentru genera{iile voastreprelulindeni undeveli locui. 'u Oricine lovegtepe cineva* dupd [spusele]martoriloril vei ucide pe ucigag;insd mdrturiaunui singur maxtornu va fi de ajunspentru ca cineva rr sAmoarA. $i nu veli primi riscumpararepentrucinevadin parteauclgagului,cel vinovat de moarte.Pentrucd va fi dat mortii. '' Nu veti primi rtrscumpdrareca sA se adaposteasctr intr-o cetatede scdpare,ca sA locuiascA 3525,28,32,,pAnlc6ndva muri marelopreot";dupl Theodoret(Or. Nun. 50l-PG, 80, 400 B), permisiuneaca ucigagulffuA voie sA se intoarcdin cetateasa dupl moartea marelui preot ar corespund€termenuluide iertarea pacatului,,dupar6nduialalui Melchisedec", cdciMelchisedec estec€l carei-a intorsin rai pe cei ce fuseserA izgoniti; ultimapartea comentariului vinein contradicfie cu crgdinfa,atestaEin versiunea greaca a Vielii lui Adan :ti a Eyei (37,6 9i 43,1),cl arhanghelulMihail estecel carc a adus inapoiin rai trupul lui Adam $i al Evci; esteposibili qi o interpretare, bazati pe Evr, 5,6.10qi 7,11.17, undese menfioneazt ca Hristosestemarepreot,,dupirAnduiala lui Melchisedec";conformacesteia,prin moartealui lisus se rascumpara pAcarcle(c/ $i MaximMArturisitorul, et dubia,29). Quaestiones

NUMERII35.36

511

33 iarigi pe pim6nt, pini va muri marele preot. 9i nu veEi insdngera pdmantulunde ali venit sA locuiti. Pentru cA sdngeleacestainsdngereaztr pdrnintul; $i pdmentulnu se va impdca de s6ngelecare s-a vdrsatpesteel decdt prin sdngelecelui care l-a vdrsat.'" gi sd nu p6ngdrili pnmintul pe care locui{i, unde Eu imi voi pune cortul intre voi. Pentru cA Eu sunt DomnulCareqi-apuscortulin mijloculfiilor lui Israel." | 36 gi capeteniiletribului fiilor lui Galaad,fiul lui Machir, fiul lui Manasedin tribul fiilor lui losil s-auapropiat$i au grdit inaintealui Moise, inaintealui Eleazar,preotul,gi inainteacdpeteniilorcaselorstrdmoqilor 2 fiilor lui Israel. 9i au zis: ,,Domnuli-a poruncitdomnuluinostrusA dea inapoi fiilor lui Israel pamantul mogtenirii, cel mogrenit prin so(i; qi Domnul i-a poruncit domnului s6 dea fiicelor lui mogtenirealui Salpaad, t fratele nostru. 9i ele uot fi femeile unui om din triburile fiilor lui Israel gi lotul lor [de mogtenire]va fi pus deopartedin stipanirea strAmo$ilor no$tri Si se va addugala mogtenireatribului unde se vor mdrita; gi va fi a pusdeopartedin lotul mogteniriinoastre. Iar dacAse va faceiertareafiilor lui lsrael, moltenirea lor se va addugaIa mogtenireatribului unde se vor merita; $i mo$tenirealor va fi pusddeopartedin mogtenireatribului moSiei noastre." 5 5i Moise le-a poruncit fiilor lui Israel dup6 rdnduiala Domnului, zicdnd:,,Aqa zice tribul fiilor lui losif: 6 Acestaeste cuvintul pe care Domnull-a poruncifiicelorlui Salpaad, zicdnd:l5 gi am 1,7,,plecali":in text,,pleca(ivoi", transpunere excesivdln greactra constructieiebraice carerepetapronumgleduptrverb. 1,8 ,,v-amdat": traduceaici verbul ropo6t6<rpt(TM..nA,han,,,adarui',),careapare frecventin Deuteronomgi carefacepartedin vocabularuldreptuluimilitar Si penalal Egiptuluielenistic;sirtaxaverbulujgreaesco urmeazalndeaproape pe cea a verbului ebraic:€steurmatfie de prepoziliaivFralii vogtri v-au inmuiat inima spundnd:> $i Domnul mi-a spus: (Ti-am grait o data 9i inca o data: am '' cunoscutpoporul acesta9i, iata, este un popor inddritnic; las6-mi sd-i nimicescAivoi pierdenumelelor subcer gi voi facedin tine un neammare '' gi putemic ai mai numerosdecatacesta.) $i, intorcdndu-mi,am cobordt de pe muntegi munteleardeacu foc, iar cele doud table erau in cele doui '" miini ale mele. 5i vdzS,ndcd ali pacatuitin fafa Domnului Dumnezeului vostru gi v-afi flcut singuri un chip din_metal tumat, ca v-afi abAtutde la " calea pe care v-o porunciseDomnul, am luat cele doud table 9i le-am rE aruncatcu amandoudmdinile qi le-amspartin fatravoastra. gi m-am rugat inainlea Domnului a doua oara, ca $i prima oar6, patruzeci de zile 9i patruzecide nopfi - pAinen-am mancat gi ap6 n-am baut - pentru toate picatele voastre,cAci ali gre$itfacandr6u inainteaDomnului Dumnezeului de zile 5i patruzecide nopli" aparede zeccori in VT: de cinci 9,9 Expresia,,patruzeci (9,9.11.18.25 in legeturd cu Noe ori in Deuteronom $i 10,10),de tr€i ori in Genez6. lui llic cu cdlatoria (7,4.12. l7), o datain Exod(24,18)qi o datl in 3Rg.19,8,in legAturd Israel, sau perioade vestelte c[ unei de criza simbolul in deqert.Expresiaeste fi va regasicaleamantuirii. omenirea, esteo reluareexact[(in LXX li in TM) a expresieidin 9,10,,cudegetullui Dumnezeu": sepercepeln Lc. t 1,20 Ex. 3l,18; acela$iantropomorfism 9,13 ,,ti-amspus o date 9i a doua oard" (fuo6 rsf 6i€): cuvintelelipsescdin TM. Versetulinintregullui nu areun pasajparalelinExod32 manuscrisele din legdmantului"; 9,15,,celedouatable":textulmasoreticprecizeazi,,ale Hexaplaadaugatflg Stogilr,atuncinu v-afi increzutin cuv6ntul Domnului Dumnezeuluivostru gi n-ali crezutin "" El 9i n-a1iascultatde glasul Lui. Ati fost neascultdtorifata de Domnul " incd din ziua in care vi s-a fecut cunoscut.$i In-am rugatin fala Domnului patruzecide zile gi patruzecide nopti, amtam-am rugat, penffu " cE Domnul a spusca vd va niraici. $i L-am rugat pe Domnul Si l-am spus:,iar ochiul tdu sAfie vrajma$ fratelui aflat in nevoie gi s6 nu-i dai nimic, caci el va striga impotriva '' ta inainteaDomnuJui,iar pentru tine va fi gre$ealamare. Sa-i dai cu adevdrataceluia,sd-i imprurnuli cu adevAxatce ii lipsegte- $i sA nu te intristezi ln inima ta cand ii vei da. Cdci pentru lucrul acestaDomnul Dumnezeulteu te va binecuvAntain toate faptelegi-n toate pe care i1i vei pune mana.rr Nevoiapulnu va dispdreade pe faF pemantului;de aceeaeu insumi i{i poruncescsa implineqtiaceastdvorb6,zicindu-{i: ,fiindcb te-a " indrdgit, pe tine gi casata, fiindca-i estebine pe langdtine, atunci sa iei o undrea,sa-i gduregtiurecheala poarta gi sa ramani slujitorul tau pentru 18 totdeauna;iar cu slujitoareata vei face tot aga. SAnu-!i fie greu sa-i lafi sd pleceslobozidupd gaseani, c6ci pentrusimbriape un an a unui simbriag 1i-afost rob vremede qaseani; gi Domnul Dumnezeult6u te va binecuv6nta in tot ce vei face. Ie Orice intdi-ndscutcare se va na$teintre vilele sauintre oile tale, parte bdrbiteascA,s6-l sfin,tegtiDomnului DumnezeuluitAu;s6 nu lucrezicu vife20 lul tdu intai-nascutqi nici sd nu tunzi intdiul-ndscutdintre oile tale. SaJ mdndnci inaintea Domnului, an dupa-_an,in locul pe care-L va alege '' Domnul Dumnezeultau, tu gi casata. Daca are ins6 vreun cusur,fie c6 15,9,,[vreun]lucru ascunsin inima ta" (pfrporpudv 6v ri Kopbigoo!): traducerea greccasce pentrua glosaprepoziliaiv(,,in"). adaugeadjectiwl Kpurr6v(,,ascuns") 15,14 ,,daruie$te-i merindede drum" (doo6rovdqo6rooelq):figura etimologicadin uneifiguri etimologicecu conlinutdiferit din TM, undcsunt textulgrecesccorespunde folosite un verb qi un substantivdin acelaSiradical('dnaq, ,,inel"), cu sensulaproximativ,,ada cuiva[daruri]prinsecu un incl" (probabilpentrua puteafi transportatg).

574

15.16 DEUTERONOMUL

estegchiop,sau orb, sau lovit de altd meteahna,sAnul jertfesti Domnului 22 Dumnezeuluitdu. in orageletale sa-l mAnanci,tjll 9il cel necurataflat la " tine $i cel curat deopotriva,ca pe ciuta sau cerb; numai s6ngeles6 nu-l bei, ci s6l scurgipe pamantca apa." r 16 ,,Sa pdze$tiluna [Roadelor] noi ti sA lii Paltele pentru Domnul Dumnezeult6u, cAciin luna [Roadelor]noi ai iegit din Egipt, [a vremede] 2 noapte. $i sajertfe$ti ca PagtepentruDomnul Dumnezeultau oi gi vite, in I locul alesde Domnul Dumnezeultau, ca sa-l fie chematnumeleacolo. Se nu le mdninci cu paine dospita;gaptezile sa le minanci cu azim4, pdinea injosirii, pentru cd voi in grabd ali iegit din Egipt; astfel sd vd amintili de " ziuaiegiriivoastredin laraEgiptuluiin toatezilelevietii voastre. SAnu fie p6ine dospit6,in toate tinuturiletale, vreme de gaptezile, 9i nimic din carneape careo veijertfi in searazilei dintaisa nu rdmandpdnddirrineatd. 5 Nu-1i este ingiduit sAjeftfegti Pagtelein nici unul din oragelepe care o Domnul DumnezeultAu fi le dd, ci-n locul alesde Domnul Dumnezeul tiu, ca sA-l fie chematnr"rmele, [numai acolo] sA-ljertfe$ti Pagteleseara,la ' apusulsoarelui,la vremeain careai iegit din Egipt: acolo si fierbi, sd frigi gi sd mdn6nci,in locul pe care Domnul Dumnezeultiu il va alege, iar 8 diminealasAte intorci qi sd mergi la sdlaquriletale. Vreme de gasezile sd 16,l ,,funa[Roadelor]noi" (to veo fuevqporol):sintagmacorespundeebr. 'Abhibh, ,,spic".Acela$icuvantgrccescfusesefolositin Num. 28,26pertru a 1laducebikkirim (,,roadeledinmi", .,parga")din TM. 0 Termenulrd rcrolo din Septuaginta nu esteo elenizarea ebr. pesaft,ci transcrictermenularamaical calendarului,ln vigoare la vremeatraduceriigr€ce$ti.MAnuriiprovenitedin Hexaplaii atrjbuiefie lui Theodotion, fie lui Aquila,fie lui Symmachus o lranscriere ebraicasubformaoooel. Origenltia ca pe careo numeleebraical Pa$teluitrebuiatmnsliteratplraseft(oooeK)$i cd apropierea fhceaucregtiniiintre substantivulroolo gi verbul loolerv, ,,a pltimi" (evocarea patimilorlui Iisus),nu eraintemeiata. 16,3 ,,paincainjosirii" (Aprcv Kqr " $i Domnul mi-a spus: (Toate cete le-au grdit sunt 18 bune. Voi ridica un profet pentruei din rdndul fralilor lor, ca gitine, 9i-i voi da pe buzecuvintul Meu gi le va vorbi agacum ii voi porunci Eu. reIar pe omul care nu va asculta[cuvintele]rostitede profet in numeleMeu, Eu insumi il voi pedepsi.20Dar profetul care va rosti cu nelegiuirein numele Meu vreun cuvant pe care Eu nu i-am rinduit sA-l graiascd,sau care va vorbiin numeleunorzei striini - profetulacelava muri.l 2l Dacatu spuiin inima ta: (Dar cum de vom cunoa5tecuvantul pe care nul va rostr 22 Domnul?>,fiatd rdspunsul]: ce va spuneprofetulin numeleDomnului, daci nu seface cuvantulfaptA$i nu se implinegte,atunci nu Domnul a rostit acelcuvant.Profetula vorbitcu nelegiuire, sdnuJ crutati." ' 19 ,,C6ndDomnul Dumnezeultau va face s6 dispar6neamurileal cdror pdmantDumnezeultAufi-l daruieqte$i-i veli mogtenipe [oamenii]aceqtia$i vefi locui in oragelegi-n caselelor,' punedeoparletrei oragein mijlocul I firii pe care Domnul Dumnezeulteu fi-o daruieite. Socotegtelidrumul gi imparte in trei tinuturile t6rii pe care Domnul Dumnezeultau ti-o dA ca parte, $i acolo va fi addpostpentru orice ucigag.a Aceastava fi rdnduiala pentru ucigag,care se va adapostiacolo gi va rdm6nein via{6: cine-gi va lovi aproapelefhrd si vrea, {EresAaiba uri impotriva lui, nici de ieri, nici 5 de alaltdieri, gi cine mergecu aproapelelui in pidure ca sAadunetemne, iar celui caretaie lemnul ii scapdmdnacu secureaqi iesefierul din lemn 9i se intamplAs6-l loveasci pe cel de al6turi, iar acestamoare,omul acelase va adapostiintr-unul din oragegi va rdmdnein via1d,6 ca s6 nu-l urmAreasca pe ucigat o rudAde singe - cdci esteaprinsdin inima sa- 9i sd-l ajungddin urma,dacAdrumul esteprealung, s6-i ia viala 9i sd moar6[inci unul]; el nu are asuprd-iinvinuireade omor, c6ci nu-l urdsepe [cel omor6t] cu o zi sau cu doud mai inainte. 7 De aceeaili dau poruncaaceastaspuntnd: (Sa pui deopaftetrei oraqe.>" Dacd Domnul Dumnezeultdu i(i large$tehorarele, l8,l8,,cuv6ntul": tradifiamanuscristr ddoptatade editoridAaici substantivul la singular ({ altemlrturii) folosescpluralul,in acoft cuTM (.lbhArin\. Gnpq)j totu$iVaticanus 19,3,,Socote$te-ii drumul";verbulorold(ouor areintelesulde baze,,apresupune',,,,a calcula";textul ebraicare aici verbullir, redatcel mai adgsea in LXX prin €rorpo(ol, ,,apregdti". 19,6,,9isn moarArncd unull" (xoi drloedq); sintagmaaparein plus in SepLuagrnra, pentrua clarificasensultermenuluiprecedent: yu1r1,.,suflet',(tradusaici prin ,,viaF,), carecalchiazdtextulebraic.

580

19 DEUTERONOMUL

aia cum le-af6gaduitperinlilor tai, 9i Domnul ili da intreg pdmentulpe care 'dac6 tu asculli,ca si le pui in fapta,toate a spuscA il va da pirinlilor t5i, poruncesc astAzi- sa-L iubegti pe Domnul porirnci pe le care eu fi aceste Dumnezeultau, sA mergi pe toate cdile sale in toate zilele - atunci str-fi r0 adaugiincd trei ora$ela acesteatrei, gi nu va fi varsatsangenevinovatpe pdmantultdu, pe care Domnul Dumnezeultdu lil dd mostenire;9i nu va fi " la tine [om] vinovat de sdnge. Dar dacd un om va fi plin de ur6 fald de aproapelesdu $i-i va intinde o capcanA,dacdse va aruncaasupralui gi-l va lovi de moarte gi acestava muri, iar omul va c6uta scAparespre unul din 12 ora$e, atunci sfatul bAfanilor din oragulsau sAtrimita sal caute gi s[J '' prindI acolo; sdJ dea pe mana rudelor de sdnge9i s6-l omoare. Ochiul teu s6 nu aibd mila d€ el ti tu sA curaJeqtisdngelenevinovatdin Israel 9i se{i fie bine. 'o Sa nu muli semnelede hotarale vecinuluitau, pe care le-austatomicit parinlii tei in mostenireata, primitd ln lara pe care Domnul Dumnezeultdu lio dAmogtenire. 15 Un singur martor nu va fi de-ajunsimpotriva unui om in orice nedreptate,in orice gregeali,in orice picat cu care a pacatuit;pe buzelea '' doi martori sau pe buzele a trei mafiori si se sprijine tot cuvdntul. Dar daca un martor nedrept se ridicA impotriva unui om 5i-l invinuie;te de " nelegiuire, atunci cei doi oameni care se contrazic sA stea inaintea Domnului, inaintea preotilor gi inainteajudecAtorilorcare vor fi in zilele 18 acelea, iar judecStorii sA cercetezecu grija 9i, iatd: [se dovedegtec6] martorulnedrepta aduso marturienedreaptd9i a statimpotriva fratelui sau' le Atunci voi sd face{i impotriva lui dup6 cdt de netrebnics-a purtat el impotriva fratelui sdu gi s6-l alungi pe cel rdu dintre voi.20 lar ceilalli, auzind,sevor inspaimanta$i nu vor continuasa facdprintre voi nici o fapta 19,14Legearespecuriihotarelorestepentruprima datAenunfatllaici; va fi reluatdin Dett.2'1,17,cu o rnodificarede lexic (acoloverbul folosit estepetcdriolpt,identicca de hotar"(iipro):bornelecaredelimileazlteritoriulpot senscu,r€raKrv6o).i ,,semnelc fi interpretate ca simbol al regulilor:rabinii 9i primii cre$tiniau vazutin acestverset interdicliade a schimbaregulilestrdmoleltisaucanonulScripturilor.a .,pArin[ii"(oi rordp€q): aceastaeste variantacodiae]|uiVaticanus:Alexandrinustblosefteinsa oi mai apfopiatde termenulebraicri tdrtr. rlpdrcpor,.,inainta$ii", ebraic l9,l6,,martornedrept'(gr.d6rKoq)rTM &dmar,,desilnicie,violent".Termenul estetranspusin greacAin sferadreptAfii,dar cuvintel€o6rxoq,oitrio sunt adesea folositein traduceriledin ebraictrin sensultare,evocandsilnicia facutacuiva (c/ lat iniu a). in 19,18acelasitermentraduceebr.{eqe,',,de minciuna,mincinos".

DEUTERONOMUL 19.20

58I

rea ca a lui.2t Ochiul tdu sa nu aibd mild de el: viati pentruviat6,ochi pentruochi, dinte pentrudinte, manapentruman6,picior pentrupicior." i 20 ,,Dacdpleci Ia rizboi impotriva dugmanilort6i gi vezi cai ti cdldreti qi popor mai numeros decet tine, sA nu te temi de ei, cdci Domnul DumnezeultAuestecu tine,El - carete-aridicatdin taraEgiptului.2 gi va fi cA, atunci cdnd vei fi gata sa purcezi la rdzboi, iar preotul va sta sa vorbeascdpoporului, ' ua spun" c6tre ei: (Ascultd, Israele. Voi pornili astdzila rdzboi impotriva dugmanilorvogtri, sAnu vi se inmoaie inima, si nu vA temeli, si nu vd inspaimAntati,sA nu vd abate{idin fala lor, a cdci Domnul Dumnezeulvostru,Care mergeinainteavoastrA,se afli altrturide 5 voi sd luptecu duqmaniivo$tri,s6 va izbaveascA.)) tar scribiise vorbeascd in fala poporuluigi sd zicd: 8 gi sa mai vorbeascascribii poporului,spunAnd: $i sd le lagi inainteaDomnului Dumnezeului " acolo inainteaDomnului Dumnezeuluitdu; 5i de toate bunatafilepe care 1i le-a dat Domnul Dumnezeultdu, fie 9i caseitale,te vei bucuratu gi levitul $i strAinulcare[se afl6] la tine. 12 Cend vei ispr6vi de pus deopartetoaa zeciuialadin roadelepdmAntului tiu in anul al treilea,sd dai a doua zeciuialalevitului, strainului,orfarr nului pi viduvei, qi ei vor mdncain oraqelelor gi se vor indestula. $i s6 spui inainteaDomnului Dumnezeuluit6u: (Am scos cele sfinfite din casa measi le-amdat levitului,strdinului,orfanuluiqi vdduvei,dupdtoateporun'fa '" cile pe care mi le-ai dat; n-am incdlcat porunca 9i n-am uitat-o. $i n-ammancatdin ele in [timpul] intristdriimele,nu m-amfolosit de ele pentru vreun ucru] necurat,n-am dat din ele vreunui mort; am ascultatglasul '' DomnuluiDumnezeuluimeu, am f6cutdupacum mi-ai poruncit. Cauta poporul, pe de sus din cer, din ldcagulTAUcel sfant, gi binecuvdnteaz6-Ii jurat parinlilor no$tri,ca ne lsrael,gi {arape carele-ai dat-o,dupdcum le-ai vei da o lardundecurgelaptefi miere.tt 16in ziua aceeaDomnul Dumnezeultau li-a poruncit sa pui in fapta toateacestehotirari;i randuieli,sA-lepaziti9i sd le impliniJidin toati inima " voastrA$i cu tot sufletul vostru. Astazi L-ai ales pe Dumnezeusd fie Dumnezeultau $i sa-L urmezi in cdile Sale, sa-l pAzeiti hotirarile gi r6nr8 duielile 9i sal ascultiglasul; 9i Domnul astazite-a ales sA-l fii popor 'v scump,dupacum ti-a spus,si-l pAzestitoateporuncile gi sd te afli mai presusde toateneamurile,fiindcd El te-a fdcutvestit ii mandru9i slavit, cdci egtipopor sltnt pentruDomnul Dumnezeultiu, ata cum li-a spus." 26,14,,pentruvreunlucrul necurat"(€iq cKs0sprov):folosireaprepozifieieig impune aici un sensdiferit de cel din TM: ,,lnnecurific"(in Lev.22,3-6,de pild[, suntprecizate precizeaza cd referireala regulilede curalirea celuice aducesacrificii).0 Comentatorii in Egipt de a ageza hrana ldngi Ia foa(e raspandit mor[i esteo aluzie obiceiul mormintesaula practicasacrificiilorpropiliatorii. 26,15 Grcacarecurgela banaluloiroq, ,,casd",acolo unde TM folose$teun termen poctic,/?ri'dlr,pentrua numi ldcaqulcerescal lui Dumnezeu. 26,17-18Philon,in t?t. 184-185,admirarelalia,de alegcrereciproca,stabilitdinfe Verbul grecescfolosit aici este sa-L slujeasca. Dumnezeu$i omul carese strdduie$te gendireaebraica:se poaleoare grecesc pare rcdea nu sa oip€ioocn,,,aalege".Lexicul 'drr1al, spune,a spunecd lsruel.,1-aales"pe Dumnezeuls5u?TM are simplulverb ,,4 folositadoaraici in sensulde..a-l facepe cinevasd spuna declara"la formacauzativa, ceva", deci expresias-ar putea traduce:,,L-ai ficut pe Domnul sa spunacd va fi Dumnezeult6u."

594

DEUTERoNoMUL 2?

| 27 Moise qi sfatulbitrdnilor lui Israelau randuitspunind: ,,pAzilitoate poruncileacestea,pe carevi le poruncesceu astAzi.I $i in ziua in careveti trece lordanul spre fara pe care Domnul DumnezeultAu ti-o ddruie$te,sA inalli pietremari gi s6 le dai cu var'9i sd scrii pe pietretoatecuvintele acesteilegi (de indatAce veti trece lordanul, ca sA intrali in tara pe care Domnul Dumnezeulpdrinlilor t6i {i-o dA, tard unde curge Iapte gi miere, dupd cum ti-a spusDomnul Dumnezeulpirinlilor t6i). o gi atunci c6ndveti trece Iordanul,s6 inAlfali acestepietre,pe care vi le-am poruncit eu astizi, pe munteleGaibal qi sn le dafi "u var.'gi sA zide$tiacolo un altar Domnului Dumnezeuluitiu, un altar din pietre;sAnu pui fier pesteele. 6 Cu pietre intregi sd durezi un altar pentruDomnul DumnezeultAu $i sa aduci acolo pentru Domnul Dumnezeultau arderi de tot,? 9i si jenfegti acolo Domnului Dumnezeuluit6u jertfd de mdntuire,9i s[ mindnci, s6 te indestulezi gi sa te veselegtiinainteaDomnului Dumnezeuluitau. 8 gi sa scrii pe pietreaceastAlege,in intregimegi foafte limpede." 'Moise gi preolii,levilii, i-au griit inregului Israel,spun6nd:,,Tacigi ascult6,Israele!in aceastdzi ai ajunsun popor pentruDomnul Dumnezeul 'u tau. SA ascul{iglasul Domnului DumnezeuluitAu $i sd inliptuiegti toate poruncileqi indreptarileLui, catefi le poruncesceu astdzi." " 12 $i-n ziua aceeaMoise a poruncitpoporuluizic6nd: ,,DupAce treceti Iordanul,acegtiasAsteape munteleGarizim pentrua binecuv6ntapoporul: Simeon,Levi, Iuda,lssachar,Iosif gi Beniamin;r3iar acegtias6 steape muntele Gaibal,pentrua blestema:Ruben,Gad gi Aser, Zabulon,Dan gi Neftali. ra lar levilii,vorbindla rAndullor, si spun6intreguluiIsrael,cu glasmare: l5 $i tot poporul,rdspunzdnd, sd spunA:(Se fie!) 'o (Blestemat, cel care nu-i cinste$tepe tatdl s6u !i pe mamasa.) $i tot poporulsdspr.rnd: <Sdfie!> 27,6 ,,pietreintrcgi" (6Mrl.rpor): adjectivulcorespundeehr. s6tEm,,,lntreg',.Legea enunfatdin Ex. 20,25se referala pietrenecioplite;lecfiuneaatribuiti lui Aquila este surprinzttoare:cnrpflolrdvoug ,,bine potrivite", provenindpoate din interpretaxea intreguluica perfec[iune. 27,12-13imperfireain douAa cdpeteniilor de triburi esteinterpretate alegoricde philon "13-14): cei mai buni (cuprinzand tribul regalli cel sacerdotal) lFuga suntaleli penuua binecuvant4 ceilalf gase(ceidoi fii ai Leii ii c€i patrucopiinascufide sluinice)suntinslrumenteale mdnieidivine.Origen(-Floa.Ies.1X,6.7)dAo explicaliespiritualA, opundndu-i pc cei careaclioneazd din dorintad9 a fi binecuvantati celorcaresetemde blestcm.

DEUTERONOMUL 27-2E

595

l7

l8 le