Dinastia Sunderland-Beauclair: Idolii de aur, vol. 3

 

,.... ',"-~,;.;..-. '

-~

:.- ....,.;

__

/

DINASTIA

S,t.:NDERLt\ND'~HEAL)_CLA!R: '

_nu_mal" Hp:iruf PASA.~l

DE Pll"~DA

3-voL-

.,_"- :-,..,. C> ' ' ' ' /.. ' '' -

'f

•

f:t

;,

Vintilă

Corbul

dinastia Sunderland- Beaudair

idolii de aur * * * . jj!IUOft(;A ~· Si~Ul

BUCURESTI 1993

G2.S58~J

- !!JL 20111 Coperta de_: V.:OLA('

4AG045

,, -' '

'I --, ~-,>0.. ..;,,-- --.-,.. ->,-~>-»_'--·'"'~' ,-,;,._

. .",.

~'~~ ~'~:""~'~Q

Capitolul optsprezete

i

n "afacerea Saint-Dtrmingue'', Richard trecuse pe l lângă marginea prăpastiei. Pe viitor .îşi propuse să. fie mai circumspect. lată de ce, me.dită indelung . înainte .de a hotăr(dacă e cazul partiCipe ·la .O ·lmo·ort~n· ·"f~c"re ·pe ·prnp. O····rrr! .o.___ , ·~ U:L -GI .o. V, - c~rQ d, "·' i-o . , . ,__ uo~"e .:>"C0 . U '>. i:;ll ·-~--, cel mai îndrăzneţ banch()r, specu•ator şi profitor de război al epocii... · · .. · · .. La ?8 Floreal, anul XII, adică la 18 mai 1804 după · vechiul .calendar, un Senat'us Consult votat ·în unanimitate, proclamă Imperiul, incredinţând lui Napoleon ·Bonaparte, Primul Consul al RepubJicii, Coroana Imperială. Poporul Franţei, .consultat printr-un plebiscit .desch.is .la sfârşitul aceleiaşi ·Juni, conslinţi alegerea cu 3.•57?.3?9 voturi pentru· şi cu 2.579 contra. Cifrele· nu aveau decât o valoare. simboiică. După cum avea. să declare mai târziu s:.enatorul_- .Co_rnet,_ retultfitu! fusese _obţinut datorită aplicării .Unui vechi proverb: cel care tace încuviinţează~ Celor care votaseră pentru, li - se adăogaseră sufragiile celor care nu··se prezentaseră la urne. )\stfel unanirhitatea nu fusese tulburată decât de · un număr infim de voturi negative. Comisia·

sa

,_ 1

senatorială însarcinată .cu recensământul nu sovăise

a 1nscri.e. din .oficiu 450.000. da, dint(e care 4oo.ooo pentru armata de uscat Şi .50.000 pentni armata de mare, fără. a •fi. desc!lis 1n realitate un registru de vot P€li1tru militari. La 19 mai 18()4,. Napoleon, numi patrusprezece mareşali aleŞi dintre cei mai apropiaţi tllmara:ii de,·arme. A.dou.a zi. un strălucitor. cortegiu străb.ăt[l Parisul, ·a;lunţâî:lq. îQ prirjcipa!ele răScruci cr.earea. Imperiului: Ceri'li:norîia 1nc 0tonării urma ;şă .aibă loc la. 2 di:H::embri€1 In cate&.aia .Notre-Dame, J>otri~it. dorinţei Îrnparalului, care/ iubea fastul. şi pompa, serbări.le aveau să· fi!!!' de o ·splendoare nemaiîntâl nită. Napoleon sacrificase imperiul colonial al Franţei pentru a crea un imperiu european. Dar toate acestea cereau ba.ni mulţi, iar \/isteria se afla întrco stare jalnică. Barbe-Marbois, ministrul de finanţe, albise tot 'muncind u-şi min~a să mai stoarcă bani ţării. Şi avea atâtea găuri dE; acoperit! Armata, mai înfometată decâţ. Moloh, înghiţea sume fantastice, punârld în Primejdie echi.libtul bugetului de. stat. Iar .Curtea lmpe[ială, în plină organizare, îl .dădea lo.vitura. cgraţie;'be unde'să s.;:oată sumele colosale cu; careJmpăratDI îi mlluisepe rnareşail şi pe inal_tii demnitari al Curţii?. · · · ··· Intr-o zi, pe c.ând miţlistrul se :zbătea. să procure cincizeci de milioane de franci, •;îşi. anunţă vizita Mcmsieur Gabriel Ouvrard, furnizorul general al-flotei. · .la treizeci .şi patru •de "ni Monsiel1r Ouvrard. graţie furniturilor de. răZboi, acumulase O avere care ar fl ştiirnit gelo~iaregelui Mid.as. Nimeni nu-i cunoştea numărul milioanelor. ştia doar. Că .bcmurîJe sale · imobiliare evaluate în bani, ar fi to!alizat o .cifră. astronomică.. ,.Ji)lorfsieur Ouv.rard• era propdetarul d.omeniflor. de la Asay Şi de la .Rreuilly, bogate .în minereu. de fier:. Tot. cale lui erau şi domeniile

qe

se

DINASTIA. SUNDERlAIIID BEA.UCLAIR. -~-

Châteauneuf, Villandry, Saint·.Brice,. Mariy' si t:Uciennes, 'cu castel.e şi parcurile lui princiar€. În palatul de la Raincy, pro!)rietatea lui pmferată; .oferea' serbări ca în basme. Ma( ~oseda optzeci şi patru cte ferme' precum şi Câfeva străzi cu toate .casele lor la Paris, lar pentru lncoro:!la această superbă colecţie; Mqnsieur ,Ot,ivrard dispunea şi de cea mai frumoasă Jein:E~ie diQ~ 'Franţa,:.,d~ )"Vfadam~''ŢaJrft?_n 1 J~_e_, cG:f~ Jost:t(! director E!arras ~2o cedase cu întreg ac!ivul ei di;i farmece trupEJşti, dar şi cu un pasîv cifrat la ,zece .mWoal')e oe framcL Ciiră neglijabil& pentru. marele OuVrard, carecşi permitea a se făuda.că trei miniştri îi erau portari. Intr-adevăr, ia. Raincy, Ta!ieyrm:!, ministrul afacerilor străine, BerthiE>r. ministrul de · -ţăzpoi .şi L)ecres; ministrul. marinei .aleseseră :drept: reşe"dinţă de vară .J.m !nciintăk>r pavH!on, destinat· la originii· .personah,J!ui de serviciu.. · i,\ceasta nu · însemna că ey.istenţa lui . ouvrard cun9ştea numai şuişuri. CtJrănd dl.Jpă instalarea Consulatului, Bar;aparte, care .declara fără înconjur că "ban.cherii sunt pacostea popoarelor", 1i băgase după :gratii pentru o necurata afacere de lurnituri .f!lilitare. Ouvrard nu rămăsese miJI!ă vreme la răcoare. Avea ·relaţii prea inalte.· Josephine Bonaparte, care după cat se pare; îl cunoscuse· ih intimitate, .consulul. Cambacer.es .şi cet tre1 portari, şefi de departamente mif1isteriale; îl scoseseră. ta I'Jmrnă. De atunci Ouvrard a~oviziona armata. Statul îi datora şaizeci si şapte. mi.lioane de JrancL, Vizita lui Ouvrard fa Ministen.tkde Finariţe avea uo scop ·precis. Bancherul cerea.· milioanele oe care s!atul inlâr~iil să i re r.estituiec Barbe~Marbois ii primi fara entuziasm. , . · .. · ·· · . -.Numai de creanţele dumitale nu am timp acum. când. trebuie să scot din pămânţ cincizeci de milioane ..

a

VlN"':ILĂ CORBUL

: .·

.-··Cincizeci de milioane? Numai atât? 1ntrebă · tiancl1etulcu înţelegătoare simpatie.' Vă'pun oricând

.Ja .dispoziţie, .aceastâ suină.. .••..·· . ·
AiDfsttl.ll· •clipf< des ...· Nu-i

urechilor · .·. ·. ·

·

· · ·

sp~neti oă,.,. l)uii'te.~

.•••• < •. ·-··· aceşti

• ·• · venea să-şi

. · · ··

dispus)

banj?;c între~ga{sl.lrnă?

. creadă

să-mi avansaţi

>

·

.· • :..:.;Desigur..· Nu;.Va.pot\lăsa';in;im'pâs.

· ..

Simpfitiamea

>i~ent1P$~xcţ!;7J!i~g;ist{~~·,,c;r~~i'~ .• . . ·.. • . .•.... ·• . . . . ...-. ()IJ. ·.o sfmp!ă torrria!ifafe: ooJiga.ţi(inlie · concesionarilor•l!leireraif de.impozft€f, cu un scont de 9 la sută, D nimica toată. ··

Barbe_;Marbois :primi .cu· r;:;cuno$!lnţă oferta, După Pi.ecarea bancherului, exclamă indântat: ,;Cu câtă eleganţă '!fiica ţ>fefif cihcized m.ilioane! Care 'bancher ar fi facut gest!)! lui? f\!i'e măre: .. r-generali de impozite, oricând negociabile, şi· producătoare de beneficiL Barbe-Marbois işi datora ministeriatul reputaţiei sale de administrator integru şi metfculos pân,ă !a pendaterie. Dar conactitudinea aceasta exemplară .era precumpănită de o. mediocritate patentsegui~.;' grl:\ţie ·.epoca}E!i s.ate . ihveiilli, avea să acopere.•:il:ieasfă 'l â6un.a,. F~fă.săadăn6ească • >ă cabrioJf:lt.ă. · Utnbla co ,o maimuţă pe· umăr,. orf•;cu. un .caiman tn lanţ. Jnvitaţilo1,,C:ărora le{oferea•pef(eceit ;fas!J!Oase· în castel.ul. să.u de la ,)oigriy,. ie str~bura s(')~ }'îutlţr tdtu~f/ -_:n ·;wag-. ']'p-t8ck::funl-

'n-ar· ·strica

•·

· ·:

·

-,r?-arec-arr

· · '· · .·. · • ·. · •. •·

· Seguin socoti .că trezise indeajuns if)teresul !ui

Cha!lais, •Şi că pute11 trece la exţllica(ii mstodice. -· După .cum cred că sunteţk,informat, Motfsieur ·· de' C:haliais, Co;npimii'! les Negociants. R~unls !şi propune valorifice m.etale!e preţioase din. America de Sud; Mă veţi întreba: cum ~m ajuns la această idee? Monsieur Ouvrard este încă din' 1797fumizorul flotei spaniole, .- Aceasta o ştiu. . - Ei. bine, in baza· acordurilor încheiate, cu guvernul spaniol pentrll aprovizionarea flotei militare. Nionsieur Ouvrar.d urma. să orimească. contravaloarea în bani a serviqiilor sâfe. Ori in tezaurul spaniol sufla vânJ,uL · Carilajâl, · ministrul de c{inanţe, s-a gândit ·atu!lci,lâ un expedient. Îri .. coicmîi!e din America, guvernul spaniql. dispune de o mare cantitate de aur şi argint, pe care nu .. o.poate aduce în Europa, 'din cauza 'b!Ocadel· britanicJ'l, Din această .imensă rezervă, Carvajal S"a oferit să achite creanţele lui Ouward, căruia i-a pus la dispoziţie> patru milioane de piaştri mexicani. La Inceput, prietenul meu s:a codit să primească actişti ba.rti. Dar după o chibzuinţă mai îndelungafă, i-:a acceptat Prin intermediul unei băRci arn!;lricane, putea oricând săi intre" în stăpânirea milioanelor sale din Noua: Spanie. Piaştrii mexicani i-au sugerat chiar o idee, De ce ncar obţine .controlul

sa

DiNASTIA SUNDER!..ANO BEAUCLA!R "tn'!""riglllll.! .. 1..-'IJ -··

dep '·:-'·-•~· . . . 7•1· d'-'-- aur? ,. ,

·nll -ar --con·stftur .o

7'r.'""f"\'i ·.'dum·. n. "e'"'v~"df"'. t.i._l.'_ "">W~ -~;,--

't~

__ (J

m· o·m~n4· •'o o __ d,t:'il,,~+'' ·...:.h.,..;

·'o·"" _;.ci];:•.::\-·d'ct·-.,•i\ ' -t;:'n::::...v•

. lo iO.,

-·Madrid. în: acest S·cop:, pfiet9nul meu ·a: luat legătura· cu ministrul de finanţe Barbe-Marbois. Ajuns la acest punct al expunerii, Seguin trecu · .sub tăcere mijloacele .folosite de Owvrard pentru a~! ·trece p·e :Ba~be. . Marbois -sub- tutela sa, ;;.-. Planul e foarte simplu. MonsÎeur de Cha!lais. Tocmai !il această simplitate stă toată genialitateEl luL. Spania; potrivit tratatelor închei