Societatea de consum: Mituri si structuri

comunicare • ro cultura comunicării JFAN BAUDRILLARD Societatea de consum Mituri şi structuri Traducere de Alexand...

Author: Jean Baudrillard

112 downloads 1027 Views 1MB Size Report

This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
Report copyright / DMCA form

DOWNLOAD PDF

comunicare • ro cultura

comunicării

JFAN

BAUDRILLARD

Societatea de consum Mituri şi structuri

Traducere de Alexandru Matei Prefaţă de Ciprian Mihali

comunicare (•) ro

R e d a c t o r : Cecilia Ş t e f ă n e s c u

PREFAŢĂ

Tehnoredactor: Olga Machin

Societatea de consum:

La Societe de consommation

abundenţa de lucruri, precaritatea sinelui / 9

© E d i t i o n s D E N O E L 1970

PARTEA ÎNTÎI

T o a t e d r e p t u r i l e a s u p r a acestei v e r s i u n i

Liturghia formală a obiectului / 29

aparţin Editurii C o m u n i c a r e . r o , 2008

B e l ş u g u l . P a n o p l i a / 30

SNSPA, F a c u l t a t e a d e C o m u n i c a r e

Mall-ul / 32

şi Relaţii P u b l i c e

Parly

Strada Povernei 6, Bucureşti

2/34

Statutul m i r a c u l o s al c o n s u m u l u i / 36

Tel./fax: 0 2 1 3 1 3 5 8 9 5

M i t u l c a r g o u l u i / 38

E-mail: d i f u z a r e @ c o m u n i c a r e . r o

Vertijul c o n s u m a t al catastrofei / 39

www.editura.comunicare.ro

Cercul v i c i o s al creşterii / 43 C h e l t u i e l i c o l e c t i v e şi r e d i s t r i b u i r e / 43 F a c t o r i i nocivi / 47 C o n t a b i l i z a r e a c r e ş t e r i i sau m i s t i c a P N B / 51

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Risipa / 53

BAUDRILLARD, JEAN S o c i e t a t e a de c o n s u m : mituri şi structuri / J e a n

PARTEA A D O U A

B a u d r i l l a r d ; t r a d . : A l e x a n d r u Matei; pref.: C i p r i a n

Teoria consumului / 61

M i h a l i . E d . a 2-a. - B u c u r e ş t i : C o m u n i c a r e . r o , 2008

L o g i c a socială a c o n s u m u l u i / 61

Bibliogr.

I d e o l o g i a e g a l i t a r ă a b u n ă s t ă r i i / 61 S i s t e m u l i n d u s t r i a l şi s ă r ă c i a / 69

I S B N 978-973-711-184-5

N o i l e s e g r e g ă r i / 71 O i n s t i t u ţ i e de clasă / 73

I. M a t e i , A l e x a n d r u ( t r a d . )

O d i m e n s i u n e a m î n t u i r i i / 75

I I . M i h a l i , C i p r i a n (pref.) 316

D i f e r e n ţ i e r e şi s o c i e t a t e de c r e ş t e r e / 76 Cuprins

Paleoliticul s a u p r i m a societate d e a b u n d e n ţ ă / 8 4

P e n t r u o t e o r i e a c o n s u m u l u i / 86

E r o t i s m u l f u n c ţ i o n a l / 171

A u t o p s i a lui homo mconomictis / 86

P r i n c i p i u l p l ă c e r i i şi forţa p r o d u c t i v ă / 1 7 3

D o m e n i u l o b i e c t e l o r - d o m e n i u l n e v o i l o r / 96

S t r a t e g i a m o d e r n ă a c o r p u l u i / 174

D e n e g a r e a plăcerii / 98

Este o a r e c o r p u l f e m i n i n ? / 176

O a n a l i z ă s t r u c t u r a l ă ? / 99

C u l t u l m e d i c a l : „ f o r m a " / 179

Fun System-ul s a u o b l i g a ţ i a p l ă c e r i i / 100

O b s e s i a s l ă b i t u l u i : „silueta" / 181

Consumul ca emergenţă şi control

Sex Exchange Standard / 1 8 4

al n o i l o r f o r ţ e p r o d u c t i v e / 102 F u n c ţ i a logistică a i n d i v i d u l u i / 105

Ego consumans / 107

S i m b o l u r i şi f a n t a s m e în p u b l i c i t a t e / 187 P ă p u ş a s e x u a t ă / 192 D r a m a timpului liber

Personalizarea s a u C e a Mai Mică D i f e r e n ţ ă

s a u imposibilitatea de a-ţi p i e r d e timpul / 194

Marginală (C.M.M.D.M.) / 1 0 9

Mistica solicitudinii / 2 0 4

To be or not to be myself / 109 P r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă a d i f e r e n ţ e l o r / 111 M e t a c o n s u m u l / 114

T r a n s f e r social şi t r a n s f e r m a t e r n / 2 0 5 Patosul zîmbetului / 207 Playtime s a u p a r o d i a serviciilor / 2 0 9

D i s t i n c ţ i e s a u c o n f o r m i t a t e ? / 116

P u b l i c i t a t e a şi i d e o l o g i a d a r u l u i / 2 1 1

C o d şi R e v o l u ţ i e / 118

Vitrina / 214

M o d e l e l e s t r u c t u r a l e / 119

S o c i e t a t e a t e r a p e u t i c ă / 215

M o d e l masculin şi m o d e l f e m i n i n / 121

A m b i g u i t a t e a şi t e r o r i s m u l s o l i c i t u d i n i i / 2 1 6 Compatibilitatea sociometrică / 219

PARTEA A T R E I A

Mass media, sex şi divertisment / 1 2 5 Cultura m e d i a t i c ă / 125

P r o b a r e şi a p r o b a r e

(„WerbungundBewăhrung") / 2 2 0 C u l t u l s i n c e r i t ă ţ i i - t o l e r a n ţ a f u n c ţ i o n a l ă / 222

N e o - sau r e n a ş t e r e a a n a c r o n i c ă / 125

A n o m i a în s o c i e t a t e a de a b u n d e n ţ ă / 2 2 4

R e c i c l a r e a c u l t u r a l ă / 126

Violenţa / 224

Tirlipot-ul şi C o m p u t e r u l s a u C e a M a i M i c ă

Subcultura nonviolenţei / 232

C u l t u r ă C o m u n ă ( C . M . M . C . C . ) / 130

Oboseala / 234

Cei Mai Mici Multipli C o m u n i (C.M.M.M.C.) / 133 Kitsch-ul / 139 G a d g e t u l şi l u d i c u l / 141 P o p - u l : o a r t ă a c o n s u m u l u i ? / 146 O r c h e s t r a r e a m e s a j e l o r / 154

The Medium Is the Message / 156 M e d i u l p u b l i c i t a r / 159 P s e u d o e v e n i m e n t şi n e o r e a l i t a t e / 1 6 1 D i n c o l o de a d e v ă r a t şi de fals / 162 C e l mai f r u m o s o b i e c t de c o n s u m : c o r p u l / 165 C h e i l e s e c r e t e a l e c o r p u l u i d u m n e a v o a s t r ă / 166 F r u m u s e ţ e a f u n c ţ i o n a l ă / 169

CONCLUZIE

Despre alienarea contemporană sau sfirşitul pactului cu diavolul / 2 4 1 S t u d e n t u l d i n P r a g a / 241 Sfirşitul t r a n s c e n d e n ţ e i / 246 De la un s p e c t r u la celălalt / 248 C o n s u m u l c o n s u m u l u i / 249

Bibliografie / 2 5 5

D e s p r e raţiunile şi iraţiunile u n e i a b s e n ţ e

A fost n e v o i e d e m a i b i n e d e treizeci d e a n i p e n t r u a t r a d u c e ş i citi î n l i m b a r o m â n ă c a r t e a l u i J e a n B a u d r i l l a r d , Societatea de consum. D a c ă p î n ă în 1990 e a n u a p u t u t f i oferită c i t i t o r u l u i r o m â n (deşi, î n i d e o l o g i a v r e m i i , t r a d u c e r e a ei ar fi fost o a r e c u m justificată p r i n critica severă a a u t o r u l u i la a d r e s a societăţii c a p i t a l i s t e ) , d u p ă s c h i m b a r e a d e r e g i m m e d i u l c u l t u r a l r o m â n e s c a c o n t i n u a t să fie i n s e n sibil la a c e a s t ă l u c r a r e , aşa c u m , s u r p r i n z ă t o r sau n u , a r ă m a s o p a c î n g e n e r a l l a t r a d u c e r e a lui J e a n Baudrillard. Ar r ă m î n e un mister absenţa acestui a u t o r , g r e u d e clasat p r i n t r e filozofi, s o c i o l o g i s a u scriitori, d a c ă n u a m c u n o a ş t e i n c o e r e n ţ a p r o g r a m e l o r e d i t o r i a l e şi a o p ţ i u n i l o r c u l t u r a l e ale i n t e l e c t u a l i l o r r o m â n i . B a u d r i l l a r d e s t e u n u l d i n t r e cei m a i prolifici a u t o r i francezi, p u b l i c î n d î n u l t i m e l e d e c e n i i p e s t e cincizeci d e titluri. I n l i m b a r o m â n ă , însă, cărţile sale p o t fi n u m ă r a t e pe d e g e t e , iar

Societatea de consum:

abundenţa d e lucruri, precaritatea sinelui

i m p a c t u l său a s u p r a d e z b a t e r i l o r d e i d e i este p r a c t i c i n e x i s t e n t . Nu e l o c u l aici să f a c e m o a r h e o l o g i e a acestei o m i s i u n i c a r e d o a r s e a d a u g ă a l t o r a , d e s t u l de n u m e r o a s e , oferind despre aceste dezbateri i m a g i n e a u n e i p î n z e g ă u r i t e , p e c a r e p e t i c e l e apli cate p u n c t u a l n u o p o t salva d e l a lipsa d e articu lare ce-i g r e v e a z ă a r g u m e n t e l e .

10 / Societatea de consum

Prefaţă

/II

Se p r e a p o a t e ca a c e a s t ă a b s e n ţ ă să se d a t o r e z e şi dificultăţii de a-1 situa

înţeleagă, s ă e x p l i c e , s ă critice p r e z e n t u l . A r g u m e n t a d e v ă r a t î n a n u m i t e

p e B a u d r i l l a r d î n t r - u n c u r e n t , î n t r - o şcoală, într-o d i s c i p l i n ă chiar. Filo

• i •nilitii, şi cu d e o s e b i r e în c o n d i ţ i i l e r o m â n e ş t i de azi: s-a d o v e d i t că n u m a i

zofii îl lasă pe d i n a f a r ă , d i n c a u z a , s p u n ei, i n s u f i c i e n t e i c o n c e p t u a l i z ă r i a

t r a d u c e r e a u n u i a u t o r n u e suficientă p e n t r u a-1 i n t r o d u c e î n d i s c u ţ i i , c ă

i d e i l o r sale; s o c i o l o g i i nu-1 r e c u n o s c c a f i i n d de-al l o r p e n t r u c ă stilul său

llmpla e x i s t e n ţ ă p e p i a ţ ă a u n u i v o l u m s a u a l t u l î n l i m b a r o m â n ă n u

eseistic c o n t r a s t e a z ă c u a r i d i t a t e a t r a t ă r i l o r c o n t e m p o r a n e d i n ş t i i n ţ e l e

garantează intrarea sa în circuitul de idei. N e n u m ă r a t e e x e m p l e pot fi

sociale. Istoric n u p o a t e f i d e c î t c e l m u l t î n s e n s u l f o u c a u l d i a n a l istoriei

d l t e î n acest s e n s : u n u l , m a i a p r o p i a t m i e ş i d e o e v i d e n ţ ă i z b i t o a r e , e s t e

p r e z e n t u l u i , s c r i i t o r n i c i atît, p e n t r u c ă n u e n i m i c f i c ţ i o n a l î n c ă r ţ i l e sale.

l l fţnl d e n u m e l e lui M i c h e l F o u c a u l t . D a r , a l ă t u r i d e el, p o t f i c u u ş u r i n ţ ă

Ataşat u n u i d e p a r t a m e n t d e s o c i o l o g i e d i n t r - o u n i v e r s i t a t e p a r i z i a n ă , e l

I I / . U i A d o r n o , Benjamin, Debord, Lyotard etc.

n u s e r e g ă s e ş t e d e c î t a r a r e o r i p r i n t r e n u m e l e c e c o m p u n bibliografiile studenţilor din disciplinele u m a n e .

Aşadar, s-au s c u r s m a i b i n e d e treizeci d e a n i î n t r e m o m e n t u l p u b l i c ă r i i i .n (ii lui B a u d r i l l a r d şi t r a d u c e r e a ei. Un i n t e r v a l c a r e ne î n g ă d u i e să ne

Stilul său, e l e g a n t , s e d u c ă t o r , s u r p r i n z ă t o r , l-ar p u t e a plasa p r i n t r e ese

î n t r e b ă m , previzibil, d a c ă a c e a s t ă c a r t e ( m a i ) e s t e „ d e a c t u a l i t a t e " . D a c ă

iştii p r o m o v a ţ i a s i d u u şi, d e c i , b i n e v î n d u ţ i d e m a r i l e e d i t u r i r o m â n e ş t i . I a r

Inaliza critică a societăţii d e c o n s u m d i n a n i i ' 6 0 ş i ' 7 0 d i n E u r o p a occi-

d a c ă asta n u s e î n t î m p l ă , p r i c i n a t r e b u i e găsită î n altă p a r t e : n u calitatea

ilinială şi Statele U n i t e p o a t e fi reluată, prelungită, a d a p t a t ă la societatea

literară i n t r i n s e c ă a t e x t u l u i scris îl l a n s e a z ă pe un a u t o r , nici forţa i d e i l o r

p o t t c o m u n i s t ă ( d e o p o t r i v ă est- şi v e s t - e u r o p e a n ă ) . In f o n d , această î n t r e

pe care le aşterne pe hîrtie, ci împrejurări exterioare care nu sînt străine

bare ţine d e u n o r i z o n t p r o b l e m a t i c m a i larg, î n c a r e s e discută însăşi acor-

d e convingerile intelectuale ale editorilor, d u p ă c u m n u sînt străine nici

il.nca

i m p e r a t i v e l e a c e e a c e d ă n u m e l e a c e s t e i cărţi, s o c i e t a t e a d e c o n s u m .

occidentale. Plecînd de Ia evidenţa cea mai elementară, a n u m e că nu e

societăţii

româneşti

şi

est-europene

la p r e z e n t u l

societăţilor

S-ar p u t e a s ă m a i existe u n a r g u m e n t : l a c e b u n a t r a d u c e o c a r t e d i n

nicidecum c u p u t i n ţ ă să r e l u ă m u n p r o c e s î n t r e r u p t al m o d e r n i t ă ţ i i

1970, scrisă ş i p u b l i c a t ă î n t r - u n m o m e n t d e l i c a t a l s o c i e t ă ţ i i o c c i d e n t a l e ,

ilinli-un m o m e n t t r e c u t ( c i n e l-ar stabili ş i u n d e a n u m e î n istorie?), t r e b u i e

î n c ă n e r e f ă c u t ă d u p ă m i ş c ă r i l e a n u l u i 1968, o c a r t e l a m o d ă a t u n c i , c î n d

v i a d m i t e m c ă a c e a s t ă a c o r d a r e s e face I a s t r u c t u r i l e sociale, p o l i t i c e ş i

e r a d e b o n t o n (aşa c u m n u a î n c e t a t s ă f i e ş i azi, d e altfel) s ă critici,

economice a l e l u m i i c o n t e m p o r a n e , d a r s e face î n g r a d e , î n i n t e n s i t ă ţ i şi

d i n ă u n t r u l , desigur, a l a c e l e i s o c i e t ă ţ i , d a u n e l e c o l a t e r a l e p r o d u s e d e

f o r m e di f e ri te . C ă a v e m d e a s u m a t o s e r i e d e d e c a l a j e p e c a r e a r m o n i z a r e a

a b u n d e n ţ ă şi de

orientarea

juridică, politică sau m i l i t a r ă n u l e v o r p u t e a d e p ă ş i , iar p a r t e d i n t r e a c e s t e

p o l i t i c ă , î n s e a m n ă a cultiva î n d o z e b i n e m ă s u r a t e critica socială. I n c r î n -

decalaje sînt, c a s ă folosim u n t e r m e n l a î n d e m î n ă ş i î n m u l t e p r i v i n ţ e

c e n a r e a împotriva invadării existenţelor n o a s t r e d e către

obiecte de

discutabil, d e m e n t a l i t a t e , d e o r d i n u l u n e i e v a l u ă r i r a ţ i o n a l e a c o n d i ţ i i l o r

c o n s u m , m ă r f u r i , b a n i e t c . face p a r t e d i n r e ţ e t a s u c c e s u l u i p u b l i c . D a r a m

d e existenţă, o e v a l u a r e c a r e s ă d e v i n ă h a b i t u s n u n u m a i p e n t r u o elită

t r e c u t d e a n u l 2000, ş i a c e a s t ă î n c r î n c e n a r e specifică a n i l o r ' 7 0 s-a m a i

s u b ţ i r e , c i p e n t r u cît m a i m u l ţ i m e m b r i a i societăţii.

consum? A fi intelectual,

indiferent de

d o m o l i t , p a t o s u l critic a l m a r i l o r r e z i s t e n ţ i d e o d i n i o a r ă a d e v e n i t i n g r e d i e n t într-o reţetă universal practicată... Astăzi, c a r t e a lui B a u d r i l l a r d face p a r t e d i n t r - o a r h i v ă i m p r e s i o n a n t ă

Mai p r e c i s , ş i c u r e f e r i r e l a a c e a s t ă c a r t e : critica societăţii d e c o n s u m n u şi-a p i e r d u t n i m i c d i n p e r t i n e n ţ ă . S o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă a d e v e n i t , î n ultimii a n i ş i î n t r - u n interval e x t r e m d e s c u r t , u n a d e c o n s u m . A b u n d e n ţ a ,

d e scrieri critice, c u r ă d ă c i n i p î n ă d e p a r t e ( î n s e c o l u l X X , să-i a m i n t i m

b e l ş u g u l p a r a fi, în logica l u i B a u d r i l l a r d , n o i l e valori c a r e d i n a m i z e a z ă o

doar pe Heidegger, pe Adorno, pe Benjamin, pe „primul" Habermas, pe

societate. N u m a i că în condiţiile u n e i a s e m e n e a transformări e x t r e m de

Lefebvre, D e b o r d e t c ) , scrieri c a r e , î n c i u d a r e f e r i n ţ e l o r a d e s e a p r e c i s e l a

r a p i d e - t r a n s f o r m a r e d e t e r m i n a t ă î n m u l t e d i n t r e d i m e n s i u n i l e sale

e v e n i m e n t e ş i m o m e n t e ale e p o c i i î n c a r e a u fost scrie, r ă m î n a c t u a l e p r i n

t o c m a i de p r e s i u n e a i m p e r a t i v e l o r p i e ţ e i şi c o m e r ţ u l u i - o s o c i e t a t e

m o d u l î n care-şi c h e s t i o n e a z ă p r e z e n t u l , r ă m î n , d a c ă n u m o d e l e , cel

întreagă

p u ţ i n e x e m p l e a l e u n e i a s u m ă r i c r i t i c e a c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i . S-ar p u t e a

r e n u n ţ î n d , d u p ă d e c e n i i d e falsă c o n d a m n a r e i d e o l o g i c ă a a c e s t u i a , l a

o b i e c t a a t u n c i că, p r i n s i m p l a t r a d u c e r e , n u r e f a c e m c o n d i ţ i i l e u n e i

o r i c e d i s t a n ţ ă , l a o r i c e r e z i s t e n ţ ă n u n u m a i faţă d e c o n s u m u l p r o p r i u - z i s

a s e m e n e a asumări, că e nevoie de texte ale m o m e n t u l u i p r e z e n t c a r e să

(care nu e, desigur, în sine c o n d a m n a b i l ) , ci şi, m a i ales, faţă de s u v e r a n i t a t e a

se

lasă

sedusă

şi

se

abandonează

c u voioşie

consumului,


Prefaţă / 13

lui, faţă d e e x h a u s t i v i t a t e a ş i exclusivitatea lui. Altfel s p u s , r e n u n ţ î n d l a orice f o r m ă de critică a c o n s u m u l u i , o societate ca a noastră, î m p r e u n ă cu cei c a r e r e f l e c t e a z ă a s u p r a d e v e n i r i i ei, a d m i t c ă e x i s t ă o l e g ă t u r ă i n t r i n

iu ii Im i l o i ca s e m n e , ca blazoane, ca insigne; corpul nostru devine s u p o r t I

ni, relaţiile i n t e r u m a n e , s i m p l e s c h i m b u r i . S î n t n u m e r o a s e e x e m -

|l. li

H I c a r t e a l u i B a u d r i l l a r d c a r e d e s c r i u c u m u l t ă plasticitate ş i f i n e ţ e

secă î n t r e creşterea g a l o p a n t ă a c o n s u m u l u i şi d e m o c r a t i z a r e a politică. Că

• • i i i,i d e t u r n a r e a r a p o r t u l u i cu s i n e , cu ceilalţi, cu l u c r u r i l e . In sfirşit, a

a b u n d e n ţ a ş i c o n s u m u l sînt, d a c ă n u l i b e r t a t e a însăşi, e g a l i t a t e a însăşi o r i

• lilllvii d e t a ş a r e a m i n i m ă faţă d e o b i e c t u l d e c o n s u m e ş a n s a p l u r a l i t ă ţ i i

d r e p t a t e a socială, m ă c a r s e m n e ş i p r o m i s i u n i a l e lor. Ş i d e aici, î n t r - o

împotriva u n i f o r m i t ă ţ i i , a d i f e r e n ţ e i î m p o t r i v a c o n f o r m i s m u l u i ; c u a l t e

c i r c u l a r i t a t e vicioasă, c o n c l u z i a că a face o c r i t i c ă a c o n s u m u l u i î n s e a m n ă

• UVillIe, e ş a n s a u n e i a l t e r n a t i v e , nu a a c e l e i a l t e r n a t i v e c a r e ne p r o p u n e

a face o c r i t i c ă a d e m o c r a ţ i e i înseşi şi, d e c i , a te s i t u a pe poziţii s u s p e c t e

un pil l i i g i d e r î n l o c u l c e l u i v e c h i s a u u n n o u look la m o d ă azi. E, p o a t e ,

d i n p u n c t d e v e d e r e p o l i t i c . D e fapt, s-ar m a i p u t e a s p u n e , B a u d r i l l a r d e r a

• l" I I ' . i n s a p l u r a l i s m u l u i d r e p t c o n d i ţ i e a e x i s t e n ţ e i p o l i t i c e a u n e i soci-

d e j a r e p r e z e n t a n t u l u n e i stingi d e s t u l d e c i u d a t e î n a n i i '60 ş i ' 7 0 î n F r a n ţ a

• i.i(i. d e salvat î n s t r u c t u r i l e sale m i n i m a l e , a c o l o u n d e n u m a i d i f e r e n ţ a d e

ş i n-a î n c e t a t s ă fie p î n ă astăzi u n g î n d i t o r d e s t î n g a . O r i c u m , s-ar p u t e a

I I I I i . s i n g u l a r i t a t e a ei, m a i p o a t e î n t e m e i a o l e g ă t u r ă socială.

a p o i a d ă u g a , m a j o r i t a t e a c e l o r c a r e a u f u r n i z a t a r g u m e n t e l e u n e i critici v e h e m e n t e a c o n s u m u l u i a u fost a p r o a p e fără e x c e p ţ i e o a m e n i d e s t î n g a , u n i i c u d e c l a r a t e afinităţi c o m u n i s t e , alţii inclasabili î n e v a n t a i u l s p e c t r u l u i p o l i t i c . Astfel î n c î t , astăzi, aici, p r e l u î n d s a u c o n t i n u î n d o a s e m e n e a critică a m f i o b l i g a ţ i s ă a d o p t ă m o i d e o l o g i e s t î n g i s t ă , altfel e x t r e m d e şifo n a t ă ş i d e d e b i l ă î n n u m e r o a s e d i n t r e m a n i f e s t ă r i l e sale a c t u a l e , p o l i t i c e s a u n e p o l i t i c e . Şi, p u n î n d î n d i s c u ţ i e c o n s u m u l ş i valorile sale, a m f a c e d o v a d a u n e i i p o c r i z i i s a u a u n e i lipse d e r e c u n o ş t i n ţ ă f a ţ ă d e c e e a c e n i s e o f e r ă , d i n b e l ş u g , z i d e zi, c u a t î t a g e n e r o z i t a t e .

t ..iiili.inul: l o c u l c o m u n al c o n s u m u l u i \ M I I '60 ş i ' 7 0 m a r c h e a z ă , cel p u ţ i n î n s p a ţ i u l c u l t u r a l f r a n c e z , n a ş t e r e a un. i sensibilităţi t e o r e t i c e faţă d e c o t i d i a n . A c e s t f e n o m e n n u e s t e î n t î m nllUor, iar e x p l i c a r e a l u i d e t a l i a t ă r i s c ă s ă n e d e t u r n e z e d e l a i n t e n ţ i i l e , n cslui text; s e p o a t e s p u n e t o t u ş i c ă e l e s t e c o n t e m p o r a n c u d e z v o l t a r e a DOItl >elică a s o c i e t ă ţ i l o r o c c i d e n t a l e şi cu a c c e s u l cvasi-generalizat al m e m -

I n c i u d a ş i î m p o t r i v a a c e s t o r a r g u m e n t e t r e b u i e t o t u ş i s u s ţ i n u t că, m a i

I n i lor a c e s t o r s o c i e t ă ţ i l a b u n u r i l e d e c o n s u m , d a t o r i t ă c r e ş t e r i i e v i d e n t e

întîi, critica societăţii d e c o n s u m î n c a r e t r ă i m n u atrage m e c a n i c d u p ă

. i nivelului d e trai. Istoria, s o c i o l o g i a , filozofia d e s c o p e r ă acest n o u o b i e c t

s i n e u n refuz a l o p ţ i u n i i d e m o c r a t i c e ; c ă î n t r e a c o n s u m a ş i a f i „ d e m o

i le s t u d i u , ca a t a r e s a u în diverse a s p e c t e a l e sale. In filozofie, c o t i d i a n u l

c r a t " n u e x i s t ă n i c i u n soi d e c o n t i n u i t a t e l o g i c ă o r i p o l i t i c ă . A p o i , c ă a

devine d e m n de interogaţie î n c e p î n d cu Heidegger, care îi consacră, încă

d e n u n ţ a ideologia d o m i n a n t ă a consumismului nu înseamnă a promova

d i n a n i i ' 2 0 , p a g i n i i m p o r t a n t e î n studiile d e s p r e facticitate şi, m a i ales, î n

sau p r o p o v ă d u i a s c e t i s m u l , sărăcia, n i c i a r e f u z a î n b l o c achiziţiile m a t e

fiinţă şi timp, î n 1 9 2 7 . C a t e g o r i a c o t i d i a n i t ă ţ i i face p a r t e d i n t r - o i n t e r

r i a l e ş i s p i r i t u a l e a l e m o d e r n i t ă ţ i i . I n m o d pozitiv, a p r o p u n e u n a s e m e n e a

p r e t a r e f e n o m e n o l o g i c ă a l u m i i vieţii, î n s ă H e i d e g g e r s e d e t a ş e a z ă d e

d e m e r s critic p r e s u p u n e , î n l i n i a u n o r e x e r c i ţ i i a n t e r i o a r e , p r e c u m c e l a l

f e n o m e n o l o g i a lui H u s s e r l inclusiv p r i n î n c e r c a r e a d e a t e m a t i z a cotidi

lui B a u d r i l l a r d , a d e n u n ţ a m o n o p o l u l c o n s u m u l u i d r e p t c r i t e r i u u n i c d e

a n u l , de a-i găsi d e t e r m i n ă r i p r o p r i i şi de a-1 î n s c r i e în l o g i c a analiticii

v a l o a r e i n d i v i d u a l ă ş i socială, d e d i s t i n c ţ i e ş i d e a f i r m a r e a u n e i i d e n t i t ă ţ i

e x i s t e n ţ i a l e p r i n t r e d i m e n s i u n i l e specifice Dasein-uhxi. C h i a r d a c ă r ă m î n e

proprii.

t o t u n a cu î n t r e ţ i n e r e a u n e i

- aşa c u m a u s e m n a l a t n u m e r o ş i e x e g e ţ i a i săi - d a t o r u n o r s c h e m e

d i s t a n ţ e faţă d e s i n e , f a ţ ă d e ceilalţi ş i faţă d e l u c r u r i , o d i s t a n ţ ă n e m e d i a t ă

metafizice d e i n t e r p r e t a r e , s c h e m e d u a l i s t e ale p r o p r i u l u i ş i i m p r o p r i u l u i ,

d e o b i e c t u l d e c o n s u m ş i n i c i d e o f e r t e l e sale i d e n t i t a r e , c o m u n i c a ţ i o n a l e ,

iile a u t e n t i c u l u i ş i i n a u t e n t i c u l u i , a l e d e c ă d e r i i ş i salvării, H e i d e g g e r a r e

L a n s a r e a ş i e x e r s a r e a criticii e

a s p i r a ţ i o n a l e . F ă r ă o a s e m e n e a d i s t a n ţ ă î n ţ e l e a s ă aici c a r e z i s t e n ţ ă , c a

lotuşi m e r i t u l de n e c o n t e s t a t de a fi oferit p r i m a l e c t u r ă filozofică a

refuz d e a c e d a s e d u c ţ i i l o r mărfii, i n t r ă m , f i e c a r e , î n vîrtejul d o r i n ţ e i ş i a l

cotidianităţii şi de a o s m u l g e de s u b i m p e r i u l prejudecăţilor filozofice

satisfacerii ei, a ş a c u m d o r i n ţ a ş i satisfacţia s î n t f a b r i c a t e p r i n p u b l i c i t a t e ,

care îi n e g a u în m o d tradiţional această d i m e n s i u n e . Această inter

c o m e r ţ ş i c o n s u m . F ă r ă e a , î n t r e g limbajul n o s t r u , l i m b a j v e r b a l , g e s t u a l ,

p r e t a r e s e v a r e g ă s i î n d e c e n i i l e u r m ă t o a r e î n d i v e r s e p r e l u ă r i ş i valori

c o r p o r a l e t c , e r e d u s l a s e m n i f i c a ţ i i l e p r e c i s e şi, t o t u ş i , i n s i d i o a s e a l e

ficări. Astfel, p e o l i n i e f e n o m e n o l o g i c ă , î n s ă u n a c u v a l e n ţ e s o c i o l o g i c e ,


Prefaţă / 15

Alfred Schiitz v a valorifica î n a n i i ' 5 0 r e s u r s e l e t e o r e t i c e a l e m a e ş t r i l o r săi, zie d e a n a l i z e c o n s a c r a t e c o t i d i a n u l u i . î n c o n t e x t u l d e faţă, n i s e p a r e r e l e v a n t a a m i n t i d o u ă n u m e d i n a c e l a ş i s p a ţ i u f r a n c e z . P r i m u l e s t e H e n r i L e f e b v r e , c a r e a scris o m o n u m e n t a l ă Critică a vieţii cotidiene, p e d u r a t a a m a i b i n e d e t r e i z e c i d e a n i , c u u n p r i m v o l u m î n 1946, c u u n a l d o i l e a î n 1 9 6 1 , î n sfîrşit, c u u n a l t r e i l e a î n 1 9 8 1 . Al d o i l e a n u m e i n v o c a t aici este cel al lui G u y D e b o r d , c a r e a p u b l i c a t şi el d o u ă l u c r ă r i , l a u n i n t e r v a l m a r e d e t i m p , Societatea spectacolului, î n 1967, şi Comentarii la societatea spectacolului, î n 1 9 8 8 ( t r a d . r o m . d e C i p r i a n M i h a l i ş i R a d u S t o e n e s c u , E d i t u r a Est, B u c u r e ş t i , 2 0 0 2 ) . A m c i t a t a c e ş t i d o i a u t o r i p e n t r u c ă a c o p e r ă p r i n scrierile l o r u n i n t e r v a l d e a n a l i z ă d e a p r o a p e p a t r u z e c i d e a n i şi, m a i ales, p e n t r u că, a l ă t u r i d e B a u d r i l l a r d ( d a r ş i d e alţii, d e s i g u r ) , p r o p u n cîteva d i n t r e c e l e m a i p e r t i n e n t e ş i s e v e r e r a d i o grafii a l e s o c i e t ă ţ i i c o n t e m p o r a n e . *

I i d i a n u l d e o p o t r i v ă c a produs a l d i v e r s e l o r activităţi p a r c e l a r e , m a i

I I

H u s s e r l ş i H e i d e g g e r , p e n t r u ca, d u p ă 1960, s ă a s i s t ă m p r a c t i c l a o e x p l o

l i . . I I I m a i p u ţ i n s p e c i a l i z a t e , ş i c a reziduu. I d e e a d e p r o d u s s e î n s c r i e î n I

' i marxistă e l e m e n t a r ă , l o g i c ă a p r o d u c ţ i e i e c o n o m i c e c u p r e c ă d e r e ,

|n i

i

m i s e r e d u c e l a e a : c o t i d i a n u l este l o c u l c o m u n a l activităţilor luctive ş i e s t e , î n acelaşi t i m p , e l î n s u ş i u n p r o d u s r e z i d u a l a l a c e s t o r

I I llvllăţi. P r i n c a r a c t e r u l r e z i d u a l , L e f e b v r e v r e a s ă s p u n ă c ă î n c o t i d i a n s e MIMII.I

r e s t u r i l e , f r a g m e n t e l e d i f e r i t e l o r activităţi, dar, la u n nivel m a i

i l i o l n n d , e l s u s ţ i n e c ă există î n c o t i d i a n ceva c e s c a p ă d e t e r m i n ă r i i s t r i c t productive, iar p r i n asta î n d e p ă r t a r e a de m a r x i s m devine m a i clară. De lllli I. t o a t ă g î n d i r e a c o t i d i a n u l u i , a ş a c u m s-a d e s f ă ş u r a t , cu m u l t i p l e l e ei l l g u m e n t e , î n u l t i m a j u m ă t a t e d e s e c o l , m i z e a z ă decisiv p e i n v e n ţ i a , p e producţia şi realizarea cotidianului, ca m o d p r o p r i u de a fi al o m u l u i Icni. Mai m u l t , c o t i d i a n u l este locul în c a r e se realizează, la nivel general,

de masă,

imperativele

teoretice,

economice

ori

politice

ale

Icrnităţii. I a r a t u n c i c î n d B a u d r i l l a r d î n s u ş i , î n Societatea de consum,

P e n t r u a î n ţ e l e g e , aşadar, c o n t e x t u l î n c a r e se c u v i n e s ă a ş e z ă m Societatea d e consum, t r e b u i e s ă n e î n t o a r c e m l a c o n t e x t u l c r e a t d e a c e s t e c ă r ţ i ş i l a m i z e l e p e c a r e e l e l e e x p u n ş i l e t r a t e a z ă . Căci, l a fel c a î n c a z u l l u i B a u d r i l l a r d , L e f e b v r e ş i D e b o r d îşi p ă s t r e a z ă o a c t u a l i t a t e i n a p a r e n t ă , iar c e e a c e fusese d e s c r i s c u p r o f u n z i m e a c u m p a t r u z e c i d e a n i s e d o v e d e ş t e , în m u l t e privinţe, n e s c h i m b a t sau p o t e n ţ a t în manifestări în societatea zilelor n o a s t r e .

i .niIii să i d e n t i f i c e l o c u l în c a r e se r e a l i z e a z ă c o n s u m u l şi î n t r e a g a sferă a • Klgenţelor ş i p r o m i s i u n i l o r sale, a c e s t l o c n u e s t e altul d e c î t c o t i d i a n u l . Vom r e v e n i la i d e e a l u i B a u d r i l l a r d . l u t o r c î n d u - n e î n s ă d i n n o u î n t i m p , î n v o l u m u l d o i d i n Critica vieţii Cotidiene ( 1 9 6 1 ) , L e f e b v r e c o n s i d e r ă c ă u m a n i z a r e a o m u l u i , o p e r e l e şi 1 1 r a ţ i i l e sale s e î m p l i n e s c î n c o t i d i a n . Aici a r e l o c a p r o p r i e r e a d e c ă t r e o m nu atît a n a t u r i i e x t e r i o a r e , cît m a i ales a p r o p r i e i sale n a t u r i . La n i v e l u l

într-o linie de i n t e r p r e t a r e de sorginte marxistă, d a r poziţionîndu-se

cel m a i s i m p l u , o c h i u l î n v a ţ ă s ă vadă, u r e c h e a , s ă a u d ă , c o r p u l , s ă u r m e z e

a d e s e o r i c r i t i c faţă d e M a r x , L e f e b v r e îşi l a n s e a z ă p r o i e c t u l criticii vieţii

a n u m i t e r i t m u r i î n b a n a l i t a t e a zilelor; d e l a i d e i ş i s e n t i m e n t e p î n ă l a

cotidiene, d u p ă propria-i mărturisire, î n o p t i m i s m u l libertăţii regăsite

stilurile d e viaţă, t o a t e s e c o n f i r m ă sau s e i n f i r m ă î n viaţa d e z i c u zi; c e e a

d u p ă cel de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l . R e a b i l i t î n d ş i el, a s e m e n e a lui

c e v r e a s ă s p u n ă , î n c e e a c e priveşte m i z a n o a s t r ă d e aici, c ă viaţa c o t i d i a n ă

Heidegger, un c o n c e p t al cotidianului, d e m n de a fi cunoscut, Lefebvre se

este m e d i a t o r u l existenţei u m a n e : ea realizează şi în ea se realizează

î n d e p ă r t e a z ă totuşi de filozoful g e r m a n p r i n a c e e a că p r o p u n e o transfor

mijlocirea d i n t r e n o i ş i n o i î n ş i n e , d i n t r e n o i ş i ceilalţi, d i n t r e n o i ş i l u c r u r i .

m a r e a vieţii d e z i c u zi, o t r a n s f o r m a r e s p e r a t ă c a r e v o l u ţ i o n a r ă î n p e r i

E i m p o r t a n t să r e ţ i n e m a c e a s t ă i d e e a m e d i e r i i , d e o a r e c e ne p a r e a fi o

o a d a imediat u r m ă t o a r e războiului,

d a r dovedindu-se tot mai puţin

constantă în analizarea cotidianităţii, m a i ales a t u n c i c î n d aceasta e

r a d i c a l ă , a ş a c u m r e i e s e î n u r m ă t o a r e l e v o l u m e . Teza s a e s t e c ă p u t e m

d e t e r m i n a t ă m a i m u l t sau m a i p u ţ i n c o m p l e t d e c ă t r e c o n s u m . Z o n ă d e mijloc a vieţii i n d i v i d u a l e şi sociale, r e g i u n e a c o t i d i a n u l u i e locul în c a r e se

* T r e b u i e s ă i n s i s t ă m aici d i n n o u a s u p r a u n u i fapt c u l t u r a l : d a c ă n i c i

î n f r u n t ă şi se n e g o c i a z ă t e n s i u n i l e l i n i a r u l u i şi ciclicului t e m p o r a l , ale

u n u l d i n t r e cei t r e i a u t o r i n u e s t e p r e z e n t î n d i a l o g u l d e i d e i d i n R o m â n i a ,

centralităţii şi m a r g i n a l i t ă ţ i i spaţiale, ale d o m i n a n t u l u i şi d o m i n a t u l u i

este ş i p e n t r u c ă g e n u l d e i n t e r o g a ţ i e ş i d e a n a l i z ă critică p e care-1 p r o p u n n u a fost a s i m i l a t c a p o z i ţ i e , c a p a r t e n e r p o s i b i l d e d i s c u ţ i e , c a m o d e l a l t e r n a t i v d e s t u d i e r e a f e n o m e n e l o r sociale, c u l t u r a l e , e c o n o m i c e s a u

p o l i t i c , ale p r o d u c ţ i e i şi c o n s u m u l u i , ale p u b l i c u l u i şi privatului e t c . E z o n a d e m a x i m ă fragilitate,

ne spune

Lefebvre, z o n a cea

mai vulnerabilă;

p o l i t i c e a l e l u m i i n o a s t r e . î n c ă o d a t ă , ş i fără a p u t e a i n t r a î n t r - o l u n g ă

h r ă n i n d u - s e d i n iluzia u n u i p r e z e n t c o n t i n u u , a u n e i e t e r n i t ă ţ i a d u s e l a

a r g u m e n t a r e , cred c ă această absenţă n u este p u r întîmplătoare.

s c a r ă u m a n ă , e a e s t e e x p u s ă m a n i p u l ă r i l o r ş i d e t u r n ă r i l o r , falsificărilor ş i

Prefaţă / 17

16 / Societatea de consum a l i e n ă r i l o r , t o t a l i z ă r i l o r a b s t r a c t e ş i f r a g m e n t ă r i l o r i z o l a t o a r e , e a este, c u

obiecte". J o c u l m e t o n i m i c p o a t e c o n t i n u a , cu semnele în locul obiectelor

u n t e r m e n r e c e n t , d o m e n i u l p r i n e x c e l e n ţ ă al precarului.

e t c ) . Societatea spectacolului, c a r t e a p r o a p e c o n t e m p o r a n ă c u Societatea de

Nici î n d e m e r s u l lui L e f e b v r e , n i c i î n a l t e l e a s e m ă n ă t o a r e lui, n u există nimic de g e n u l „sublim al cotidianului". Dacă a u t o r u l se interesează de „cotidianitatea p o p u l a r ă " nu e p e n t r u a ridica la r a n g teoretic mizerabil i s m u l e x i s t e n ţ e i m ă r u n t e ş i fără n u m e . A n i m a t ă d e o s u r d ă ş i t o t m a i p a l i d ă ( o d a t ă c u t r e c e r e a a n i l o r ) s p e r a n ţ ă r e v o l u ţ i o n a r ă , f oca l i za re a p e cotidianul p o p u l a r urmăreşte în realitate să descrie condiţia c o m u n ă a existenţelor noastre, scandată, desigur, d e e v e n i m e n t e excepţionale, d e întîlniri de neuitat, d a r desfăşurată în cea mai m a r e p a r t e a ei la o tempe

consum, e s t e u n a d i n t r e c e l e m a i r a d i c a l e critici a l e vieţii c o t i d i e n e d i n l u m e a o c c i d e n t a l ă . E a v i n e s ă î n c h e i e o p e r i o a d ă d e i n t e n s activism social a l lui D e b o r d î n c a d r u l I n t e r n a ţ i o n a l e i S i t u a t i o n i s t e , p e d u r a t a a 1 2 a n i , t i m p î n c a r e p r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l a c e s t e i g r u p ă r i a fost s c h i m b a r e a vieţii c o t i d i e n e î n m a r i l e o r a ş e o c c i d e n t a l e , p r i n c r e a r e a d e situaţii, p r i n d e t u r narea altora, p r i n intervenţii p u n c t u a l e în rutina u r b a n ă şi d e n u n ţ a r e a e f e c t e l o r a l i e n a n t e ale acesteia. Aşezînd sub

semnul

spectacolului

devenirea

recentă deopotrivă a

r a t u r ă c ă l d u ţ - o r g a n i c ă , î n t r u satisfacerea n e v o i l o r ş i s a r c i n i l o r e l e m e n t a r e ,

l u m i i capitaliste ş i c o m u n i s t e , D e b o r d v e d e î n a ces ta u n m o d e l d e viaţă ş i

s u p u s e u n o r r e v e n i r i ciclice, î n t r - u n a n o n i m a t cvasi-perfect ş i lipsit d e

u n m o d e l a l vieţii d o m i n a n t e . E i m p o r t a n t s ă î n ţ e l e g e m c u m t r e b u i e afir m a ţ i a d e m a i sus: n u p r o l i f e r a r e a n e m ă s u r a t ă a i m a g i n i l o r t r a n s f o r m ă

orice eroism. A d m i ţ î n d a c e s t şir d e i d e i ş i l ă s î n d d e o p a r t e m u l t e a l t e l e , s ă r e z u m ă m : p e n t r u L e f e b v r e n u e s t e v o r b a , d e c i , d e s p r e o r ă s c u m p ă r a r e a cotidia n u l u i , p e c a r e istoria (şi i s t o r i a g î n d i r i i , inclusiv f i l o z o f i c e ) l-ar f i u i t a t ; m o d e r n i z a r e a societăţii o c c i d e n t a l e e t o t u n a c u „ c o t i d i a n i z a r e a " e i ş i c u „ p o p u l a r i z a r e a " ei. Altfel s p u s , m o d e r n i t a t e a e d e p l i n ă , îşi face r e s i m ţ i t e t o a t e e f e c t e l e sale t e o r e t i c e ş i p r a c t i c e n u l a nivel e x c e p ţ i o n a l ş i d o a r p e n t r u u n i i d i n t r e n o i (aleşi sau b l e s t e m a ţ i ) , ci, z i d e zi, p e n t r u t o t m a i m u l ţ i , p e n t r u t o ţ i chiar. D e a s e m e n e a , a l i e n ă r i l e , fetişismele ş i reificările, p r o v e n i n d d i n d o m i n a ţ i a b a n u l u i ş i a m ă rf i i , îşi p r o d u c t o a t e e f e c t e l e l o r în cotidian şi asupra u n u i n u m ă r tot mai mare de oameni. Dincolo de r e z o n a n ţ a m a r x i s t ă a t e r m e n i l o r d e m a i sus, s ă v e d e m î n e i m u l t i p l e m a n i f e s t ă r i a l e d e f o r m ă r i i s a u m ă c a r a l e t r a n s f o r m ă r i i a c e s t e i funcţii esenţiale a cotidianului, funcţia m e d i a t o a r e . Fără să a d e r e î n t r u totul la t e z a l u i M a r x a fetişismului mărfii, L e f e b v r e a d m i t e t o t u ş i c ă î n s o c i e t a t e a m o d e r n ă de producţie şi c o n s u m lucrurile devin b u n u r i şi obiecte de a p r o p r i e r e , că e l e , în f o r m a mărfii, s î n t p r i n c i p a l a c a u z ă a a l i e n ă r i i şi reificării o a m e n i l o r şi a r e l a ţ i i l o r d i n t r e ei. Cu a l t e c u v i n t e , că r e l a ţ i a d i n t r e o m ş i o m t r e c e d e - a c u m , inevitabil, d a r fără n i c i o n u a n ţ ă d e tragedie sau d e catastrofă, p r i n lucru-marfă. V o m î n ţ e l e g e această i d e e m a i b i n e d a c ă v o m a p e l a aici d i n n o u l a D e b o r d ş i B a u d r i l l a r d . I n c a r t e a s a d i n 1967, G u y D e b o r d a f i r m ă d e l a b u n î n c e p u t : „Spec tacolul n u este persoane,

un ansamblu de imagini,

r a p o r t mijlocit d e

imagini"

c i u n r a p o r t social î n t r e

(am putea spune,

schimbînd

t e r m e n i i , c ă a c e e a ş i teză e a p ă r a t ă ş i d e B a u d r i l l a r d : „ c o n s u m u l n u e s t e u n a n s a m b l u d e o b i e c t e , c i u n r a p o r t social î n t r e p e r s o a n e , r a p o r t mijlocit d e

societatea noastră într-una spectaculară, d u p ă c u m n u p r o d u c ţ i a extinsă d e b u n u r i face d i n e a o s o c i e t a t e d e c o n s u m . D i n t o t d e a u n a o a m e n i i a u p r o d u s ş i a u c o n s u m a t i m a g i n i ş i o b i e c t e . C e e a c e e decisiv î n s ă î n l u m e a m o d e r n ă e s t e f a p t u l c ă a c c e s u l l a n o i î n ş i n e , l a ceilalţi ş i l a l u m e s e face prin i n t e r m e d i u l imaginilor şi al obiectelor de consumat. Mai mult: nu se face decît în a c e s t fel. Altfel s p u s : p e n t r u a a j u n g e la n o i î n ş i n e , p e n t r u a n e a d r e s a celuilalt, t r e b u i e s ă u t i l i z ă m i m a g i n i ş i o b i e c t e , c a r e , d e - a b i a e l e , ne s p u n c i n e şi ce s î n t e m n o i , c i n e şi ce s î n t ceilalţi. S p u n î n d asta, riscăm să c ă d e m î n c a p c a n a v r e u n e i a u t e n t i c i t ă ţ i , a n t e r i o a r ă acestei mijlociri specta c u l a r e şi c o n s u m i s t e , l ă s î n d u - n e p r a d ă iluziei că u n d e v a , cîndva, a existat o „veritabilă" î n ţ e l e g e r e a n o a s t r ă , un r a p o r t sincer, p u r , cu ceilalţi şi cu l u m e a . Pe aceeaşi uşă î n t r e d e s c h i s ă riscă a t u n c i să se s t r e c o a r e şi teza, m a i p u t e r n i c ă , a a l i e n ă r i i o m u l u i î n r a p o r t c u o e s e n ţ ă u m a n ă lăsată î n u r m ă , î n istorie, z d r o b i t ă d e d e z v o l t a r e a capitalistă. D a r n u d e s p r e u n astfel d e decalaj î n r a p o r t c u t r e c u t u l (sau c u viitorul, î n cazul revoluţiei) este v o r b a î n analiza p r e z e n t u l u i . A l i e n a r e a n u este o d e c ă d e r e dintr-o stare d e g r a ţ i e , ci este d i s l o c a r e a o m u l u i în r a p o r t cu el însuşi, fără ca acest „însuşi" să semnifice u n n u c l e u d u r , e t e r n ş i i m o b i l a l o m u l u i . A l i e n a r e a , reificarea î n s e a m n ă t o c m a i c e e a c e d e s c r i u aceşti a u t o r i : o c o l u l p r i n i m a g i n e ş i o b i e c t d e c o n s u m , î n t î l n i r e a m e r e u a m î n a t ă c u s i n e ş i c u ceilalţi, m e r e u p r o m i s ă , în forme tot mai autentice, de către n o u , de către o imagine nouă, de către u n o b i e c t n o u d e c o n s u m . Şi, aşa c u m d e s c r i e f o a r t e l i m p e d e B a u d r i l l a r d , această a m î n a r e n u s e p r o d u c e p r i n e v e n i m e n t e e x c e p ţ i o n a l e , deşi, î n m e d i o c r i t a t e a ei, f i e c a r e m a r f ă s e p r e t i n d e e x c e p ţ i o n a l ă ; e a a r e l o c , z i d e zi, o r ă d e o r ă , p e t o a t e c a n a l e l e p e c a r e i n f o r m a ţ i a p o a t e s ă c i r c u l e î n s p r e


Prefaţă / 19

noi, înspre tot mai mulţi dintre noi, ca evenimentul ultim, ca promisiunea

a t e o r e t i c i e n i l o r faţă d e revoluţia c î n d m a i t ă c u t ă , c î n d m a i z g o m o t o a s ă c a r e

c e a m a i a p r o a p e d e î m p l i n i r e , c a p o s e s i a d e p l i n ă , î n sfîrşit, p r i n graţiile

s-a p e t r e c u t în societăţile m o d e r n e p o s t b e l i c e , o revoluţie infra-politică,

i m a g i n i l o r şi p r o d u s e l o r l o r ( o r i i n v e r s ) , a s i n e l u i , a celuilalt, a l u m i i .

infra-economică,

B e l ş u g u l , e x c e s u l , inflaţia s p e c t a c u l a r ă a u f ă c u t c a o r i c e

Itaudrillard d i n această c a r t e c o n s t ă t o c m a i î n a d e m o n s t r a m o d u r i l e

tentativă de

poate

chiar

infra-teoretică.

De

altfel,

efortul

lui

r e z i s t e n ţ ă l a f a r m e c e l e i m a g i n a r u l u i c o n s u m i s t s ă fie a b a n d o n a t ă d e b u n ă

multiple î n c a r e viaţa c o t i d i a n ă a b ă r b a ţ i l o r ş i f e m e i l o r d i n l u m e a occi

voie ş i c a s i n g u r e l e m o d a l i t ă ţ i d e î n ţ e l e g e r e d e s i n e ş i d e ceilalţi s ă f i e e l e

d e n t a l ă s-a u m p l u t , s-a s a t u r a t d e p r o d u s e d e c o n s u m , n e l ă s î n d loc alter

î n s e l e f a b r i c a t e c o n f o r m a c e s t u i i m a g i n a r . C a r t e a lui B a u d r i l l a r d a b u n d ă

nativelor

î n astfel d e e x e m p l e : d e l a o p a s t ă d e d i n ţ i p î n ă l a o m a ş i n ă d e lux, n u

I e f e b v r e d i n v o l u m u l al treilea al Criticii vieţii cotidiene, d i n 1 9 8 1 , î n d u b l a

a v e m de-a face n u m a i c u satisfacerea s p o r i t ă a u n o r n e v o i , e l e î n s e l e

analiză a c e e a c e c o n t i n u ă ş i a c e e a c e n u c o n t i n u ă d i n d i n a m i c a vieţii coti

f a b r i c a t e , ci şi cu a c c e p t a r e a valorilor, s e m n i f i c a ţ i i l o r şi m o d u r i l o r de viaţă

d i e n e , e s t e t o c m a i m ă r t u r i a a c c e p t ă r i i r e s e m n a t e a acestei s a t u r ă r i : f a p t u l

p e c a r e l e a d u c c u s i n e a c e s t e p r o d u s e . Şi, î n p r o d u c ţ i a s p e c t a c u l a r ă ş i

( a viaţa c o t i d i a n ă s-a aşezat, că ea nu m a i p o a t e să g e n e r e z e nici un fel de

g e n e r a l ă d e a p a r e n ţ ă , o a p a r e n ţ ă c e a dizolvat î n p u t e r e a - i p l a s t i c ă o r i c e

s p e r a n ţ ă r e v o l u ţ i o n a r ă sau de s c h i m b a r e r a d i c a l ă a societăţii. Că ea a

nivel d e p r o f u n z i m e , p î n ă ş i z o n e l e c e l e m a i p u ţ i n s u s c e p t i b i l e d e

devenit, p r i n u r m a r e , l o c u l m a x i m u l u i c o n f o r m i s m şi, î n c i u d a a p a r e n

f a b r i c a r e , d e p r o d u c ţ i e r a ţ i o n a l ă (visul, f a n t a s m a e t c . ) s î n t c o n f i s c a t e

tului său d i n a m i s m , l o c u l afirmării t e n d i n ţ e l o r c e l o r m a i c o n s e r v a t o a r e .

spectacular. Cu alte cuvinte, canalele cele m a i imprevizibile de m e d i e r e cu

Nimic sau a p r o a p e n i m i c d i n e x i s t e n ţ a n o a s t r ă d e z i c u z i n u n e î n d e a m n ă

n o i î n ş i n e , c e l e m a i private, m a i i n t i m e , s î n t r e c u p e r a t e ş i o r i e n t a t e

la ;i o s c h i m b a altfel d e c î t în f r a g m e n t e i n f i m e , în b u c ă ţ i n e î n s e m n a t e , în

conform exigenţelor consumului de imagini şi de obiecte.

intervale cît m a i s c u r t e . C a s ă l u ă m u n e x e m p l u d i n t r e c e l e m a i b a n a l e c u

de

autoreflectare

şi

autoimaginare.

însă

dezamăgirea

lui

p u t i n ţ ă , cele m a i l u n g i p r o i e c t e e x i s t e n ţ i a l e a l e n o a s t r e s î n t l e g a t e d e u n c r e d i t b a n c a r s a u d e o a s i g u r a r e d e viaţă: u n c r e d i t p e d o u ă z e c i d e a n i , o Subiectivi tatea-marfă

poliţă a n u a l ă p î n ă l a p e n s i e e t o t c e e a c e m a i f i x e a z ă e x i s t e n ţ a n o a s t r ă i n t r e u n p r e z e n t p r e c a r i z a t ş i u n viitor i n d e f i n i t .

Acesta este t i t l u l s u b c a r e u n u l d i n t r e t i n e r i i a u t o r i g e r m a n i d e azi, M a r i u s

Dar, în i n t e r i o r u l c o t i d i a n u l u i însuşi, m i z a politică, e c o n o m i c ă şi cultu

Babias, a p u b l i c a t r e c e n t u n e s e u ( t r a d . r o m . d e A u r e l C o d o b a n , I d e a , Cluj,

rală s-a m u t a t d i n s p r e f o r m a t a r e a s t r u c t u r i l o r sale e l e m e n t a r e c o n f o r m

2004) î n c a r e d e n u n ţ ă , î n linia u n e i critici sociale r a d i c a l e , c u c e r i r e a

u n o r e x i g e n ţ e g l o b a l e ş i c o n t r o l a b i l e î n s p r e p r o m o v a r e a , l a nivel indivi

u l t i m e i r e d u t e a gratuităţii, l u x u l u i o r i risipei ş i t r a n s f o r m a r e a e i î n p r o d u s

d u a l , a c e e a ce, c u u n t e r m e n d e s t u l d e e c h i v o c (şi c a r e , d e a c e e a , a r m e r i t a

d e s c h i m b ş i d e c o n s u m . P r i n f a p t u l c ă subiectivitatea d e v i n e o m a r f ă , s e

mai m u l t e e x p l i c a ţ i i ) , se n u m e ş t e subiectivitate. Aceasta a d e v e n i t r e s u r s a

î m p l i n e ş t e î n zilele n o a s t r e d e v e n i r e a societăţii d e c o n s u m ş i d e s p e c t a c o l

tară şi p r e ţ i o a s ă a u n e i societăţi în c a r e c o t i d i a n u l inflaţionist se v i n d e en

aşa c u m a fost e a t r a t a t ă î n e s e u r i l e a u t o r i l o r m e n ţ i o n a ţ i m a i sus.

Jpos şi l a u n p r e ţ d e n i m i c .

I n t o r c î n d u - n e î n c ă p e n t r u o c l i p ă la t e z e l e cărţii lui B a u d r i l l a r d , să

Deja î n c a r t e a lui B a u d r i l l a r d sînt descrise m u l t e d i n t r e manifestările

s p u n e m o d a t ă c u Babias c ă p r o d u s u l c e l m a i solicitat astăzi p e p i a ţ ă , atît

acestei d e p l a s ă r i t r e p t a t e d i n s p r e c o t i d i a n şi valorile lui ( m u n c ă , o d i h n ă ,

p e n t r u p r o d u c ţ i e , cît ş i p e n t r u c o n s u m , î n c e t e a z ă s ă f i e c o t i d i a n u l ; e l este

|>iiblic, privat, i n t i m i t a t e , r e p e t i ţ i e , a n o n i m a t etc.) î n s p r e o a f i r m a r e t o t m a i

subiectivitatea. C î n d s p u n e m c ă î n c e t e a z ă s ă f i e c o t i d i a n u l , n u a v e m î n

suverană a subiectivităţii (cu semnificaţiile sale: a u t e n t i c i t a t e , p r o f u n z i m e ,

vedere î n c e t a r e a efectelor pe care c o n s u m u l şi spectacolul lui le p r o d u c

intimitate c u s i n e , sensibilitate, a u t o î m p l i n i r e ) c a b u n u l cel m a i d e p r e ţ a l

în viaţa n o a s t r ă de zi cu zi. Nici faptul că, în v r e u n fel sau altul, am asista la

societăţii d e c o n s u m . Astfel, p u t e m spicui a p r o a p e l a î n t î m p l a r e d i n această

un sfîrşit sau la o e p u i z a r e a c o t i d i a n u l u i . L u c r u r i l e c o n t i n u ă să se p e t r e a c ă ,

<arte cîteva însuşiri ale n o i i subiectivităţi, cu t o a t e p e r v e r t i r i l e şi defor

în e x i s t e n ţ e l e n o a s t r e i n d i v i d u a l e şi sociale, în viaţa de zi cu zi. C e e a ce ne

mările sale. Ele p o t c o m p u n e o m i n i m a l ă f e n o m e n o l o g i e a s u b i e c t u l u i d i n

d e s c r i a Lefebvre sau, m a i a p r o a p e d e n o i , M i c h e l d e C e r t e a u , î n f o r m a

societatea d e c o n s u m ş i p o t descrie, p r i n forţa e x e m p l e l o r , m o d a l i t ă ţ i l e

p r o d u c ţ i e i sau i n v e n ţ i e i c o t i d i a n u l u i , p r o v e n e a d i n u i m i r e a n e d i s i m u l a t ă

p r i n c a r e e x i g e n ţ e l e politice, filozofice, artistice ale m o d e r n i t ă ţ i i au fost


Prefaţă / 21

î m p l i n i t e şi e p u i z a t e , s a t u r a t e şi cotidianizate, d î n d n a ş t e r e acestui î n c ă

Mobilizarea unei etici puritane care să compenseze hedonismul şi „păcatul"

p u ţ i n c u n o s c u t , d a r t o t m a i i n t e n s e x p e r i m e n t a t subiect c a r e s î n t e m fiecare

tmiMtmului: „ P u t e m afirma c ă etica p u r i t a n ă , c u î n c ă r c ă t u r a d e s u b l i m a r e

sau c a r e v r e m să fim:

I " i nre o implică, d e d e p ă ş i r e ş i d e r e p r e s i u n e ( d e m o r a l ă , î n t r - u n c u v î n t ) , Mntuie c o n s u m u l şi nevoile. Ea este c e a c a r e i m p u l s i o n e a z ă c o n s u m u l d i n n)i şi îi c o n f e r ă c a r a c t e r u l c o m p u l s i v şi n e l i m i t a t . I d e o l o g i a p u r i t a n ă

Relaţia cu sine - Producerea unei individualităţi de sinteză, pe ruinele subiectului cartezian al

Mir i l-activată d e c ă t r e p r o c e s u l d e c o n s u m , c e e a c e face d i n acesta p u t e r I factor d e i n t e g r a r e ş i d e c o n t r o l social p e care-1 c u n o a ş t e m c u toţii".

cunoaşterii şi al subiectului politic al revoluţiei: „Să-ţi găseşti p e r s o n a l i t a t e a , să

I'mierea la încercare, trecerea prin proba experienţelor inedite şi curiozitatea:

ştii s-o afirmi î n s e a m n ă să d e s c o p e r i p l ă c e r e a de a fi într-adevăr tu însăţi. N-ai n e v o i e de mare lucru. Eu am c ă u t a t î n d e l u n g şi m i - a m d a t s e a m a că o nuanţă puţin mai deschisă a p ă r u l u i m e u e de a j u n s p e n t r u a-1 a r m o n i z a p e r f e c t c u t e n u l , c u ochii. A m găsit acest b l o n d î n g a m a ş a m p o n u l u i colo r a n t Recital! [...] Cu b l o n d u l Recital, atît de natural, nu m - a m s c h i m b a t d e l o c : sînt eu î n s ă m i mai mult ca niciodată'. C e e a ce s p u n e t o a t ă a c e a s t ă

Itpariţia u n e i curiozităţi universale [...] î n m a t e r i e d e b u c ă t ă r i e , d e c u l t u r ă , tir ştiinţă, d e religie, d e s e x u a l i t a t e e t c . [...]. T r e b u i e să î n c e r c i totul, iii o a r e c e o m u l c o n s u m u l u i e s t e b î n t u i t d e t e a m a d e a «rata» ceva, v r e o |il.n r r e , o r i c a r e a r f i e a . N u s e ştie n i c i o d a t ă d a c ă o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă |

| I

nu va s c o a t e d i n t i n e o «senzaţie». Nu m a i v o r b i m aici d e s p r e

r e t o r i c ă , c a r e s e z b a t e î n i m p o s i b i l i t a t e a de-a o s p u n e , e s t e f a p t u l c ă n u

•

(ă, nici m ă c a r d e s p r e «gustul» s a u î n c l i n a ţ i a specifică aflate în j o c , ci

există nici o p e r s o a n ă . „ P e r s o a n a " î n v a l o a r e a b s o l u t ă , c u t r ă s ă t u r i l e e i

i l m p r c o c u r i o z i t a t e g e n e r a l i z a t ă activată de o o b s e s i e difuză - e s t e «fun

i r e d u c t i b i l e ş i c u g r e u t a t e a specifică, a ş a c u m o î n t r e a g ă t r a d i ţ i e o c c i d e n

tHttmlily» s a u i m p e r a t i v u l a m u z a m e n t u l u i , a l e x p l o a t ă r i i p î n ă l a u l t i m a

t a l ă a făurit-o c a m i t o r d o n a t o r a l S u b i e c t u l u i , c u p a s i u n i l e , v o i n ţ a , carac

im fllură a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de a vibra, de a te b u c u r a , de a fi r ă s p l ă t i t " . Egoismul (şi nu solidaritatea) ca reacţie deopotrivă la consum şi la exploa-

t e r u l s a u . . . b a n a l i t a t e a ei, a c e a s t ă p e r s o a n ă e s t e a b s e n t ă , m o a r t ă , ş t e a r s ă Şi tocmai această p e r s o a n ă absentă,

imr. „ " E g o i s m u l f u r i b u n d » a l c o n s u m a t o r u l u i î n s e a m n ă , d e a s e m e n e a ,

această instanţă p i e r d u t ă u r m e a z ă să se „personalizeze". Această fiinţă

I » 1 1 upţia vagă ş i c o n ş t i e n t i z a t ă a f a p t u l u i d e a fi, î n c i u d a o r i c ă r u i p a t o s a l

din universul nostru funcţional.

r ă t ă c i t ă se va r e c o n s t i t u i in abstracta, p r i n forţa s e m n e l o r , în e v a n t a i u l i m e n s

ii

a l d i f e r e n ţ e l o r , î n M e r c e d e s , î n „ n u a n ţ a p u ţ i n m a i c l a r ă " , într-o m u l ţ i m e

i ilii.ite d e c o n s u m a t o r , o m u l r e d e v i n e solitar, prizonier, î n cel m a i b u n caz

d e a l t e s e m n e a d u n a t e laolaltă, c o n s t e l a t e p e n t r u a r e c r e a o indivi

n

d e n ţ e i şi al b u n ă s t ă r i i , n o u l e x p l o a t a t al t i m p u r i l o r m o d e r n e " . „In ( p r o g r a m u l T V u r m ă r i t î n familie, p u b l i c u l s t a d i o a n e l o r s a u a l

d u a l i t a t e d e s i n t e z ă şi, l a u r m a u r m e i , p e n t r u a s e dizolva î n a n o n i m a t u l

i n i r m a l o g r a f e l o r e t c ) . S t r u c t u r i l e c o n s u m u l u i s î n t î n acelaşi t i m p f o a r t e

c e l m a i n e g r u , căci d i f e r e n ţ a e s t e p r i n d e f i n i ţ i e ceva c e n u a r e n u m e .

llliide şi n e p e r m i s i v e . P u t e m i m a g i n a o c o a l i z a r e a a u t o m o b i l i ş t i l o r î m p o -

- Căutarea fericirii: .Această fosilă u m a n ă a Vîrstei d e Aur, n ă s c u t ă î n e r a

l i Ivit laxei d e d r u m u r i ? U n p r o t e s t colectiv î m p o t r i v a televiziunii? F i e c a r e

m o d e r n ă d i n fericita î m p r e u n a r e a N a t u r i i O m e n e ş t i c u D r e p t u r i l e O m u l u i ,

i l i n t i e m i l i o a n e l e d e t e l e s p e c t a t o r i p o a t e f i î m p o t r i v a p u b l i c i t ă ţ i i tele-

este d o t a t ă c u u n p u t e r n i c p r i n c i p i u d e r a ţ i o n a l i t a t e f o r m a l ă c a r e c o n d u c e

vi/.ilc, a c e a s t a î n s ă n u v a î n c e t a s ă f i e difuzată."

la: 1. c ă u t a r e a fără nici o e z i t a r e a p r o p r i e i fericiri; 2. p r e f e r i n ţ a p e n t r u o b i e c t e l e care-i v o r oferi m a x i m u m d e satisfacţie".

Iragilizarea individului producător-consumator - între alergia la violenţă şi oboseală: „ O b o s e a l a nu este o pasivitate o p u s ă supra-activităţii sociale exte

- Dreptul kt diferenţă (prin conformism), dreptul la libertate şi la suveranitate:

n u a r e - d i m p o t r i v ă , e s t e singura formă de activitate c a r e p o a t e fi c o n t r a p u s ă

.Această m i s t i c ă b i n e î n t r e ţ i n u t ă ( î n p r i m u l r i n d d e c ă t r e e c o n o m i ş t i ) a

i n a n u m i t e c o n d i ţ i i c o n s t r î n g e r i i d e pasivitate g e n e r a l ă a r a p o r t u r i l o r

satisfacţiei şi a a l e g e r i i i n d i v i d u a l e , c u l m i n î n d cu o î n t r e a g ă civilizaţie a

•.in iale a c t u a l e . Elevul o b o s i t e s t e cel c a r e s u p o r t ă , pasiv, d i s c u r s u l p r o f e -

«libertăţii», e s t e c h i a r i d e o l o g i a s i s t e m u l u i i n d u s t r i a l care-i justifică arbi

M ii ului. M u n c i t o r u l , b i r o c r a t u l o b o s i t s î n t cei c ă r o r a li s-a l u a t t o a t ă

t r a r u l şi toţi factorii nocivi colectivi: m i z e r i a , p o l u a r e a , d e c u l t u r a r e a - de

r e s p o n s a b i l i t a t e a m u n c i i . « I n d i f e r e n ţ a » p o l i t i c ă , a c e a s t ă c a t a t o n i e a cetă

fapt, c o n s u m a t o r u l e s t e s u v e r a n într-o j u n g l ă d e u r î ţ e n i e , u n d e libertatea de

ţ e a n u l u i m o d e r n , e s t e a c e e a a i n d i v i d u l u i c ă r u i a î i s c a p ă t o a t e deciziile,

a alege i-a fost impusă".

< are n u m a i r ă m î n e c u altceva d e c î t c u d e r i z i u n e a sufragiului u n i v e r s a l " .

22 / Societatea de consum Corpul

Prefaţă / 23

/,, l,i(m socială

- Şantajul corporal al identităţii, expunerea de sine ca fixare în sine. „Există, î n

l'litcma ca finalitate a consumului şi mobil de socializare: „ . . . c o n s u m u l s e

panoplia consumului, un obiect mai frumos, mai preţios, mai strălucitor

lli Uneşte ca exclusivitate a plăcerii. C a l o g i c ă socială, sistemul c o n s u m u l u i se

decît toate - mai plin de conotaţii chiar decît automobilul, care le r e z u m ă

luniuciie p e b a z a u n u i refuz a l plăcerii [ . . . ] . P l ă c e r e a a r defini c o n s u m u l

t o t u ş i p e t o a t e c e l e l a l t e : CORPUL. « R e d e s c o p e r i r e a » lui, d u p ă u n m i l e n i u d e

fu nu a sine, a u t o n o m şi final. D a r c o n s u m u l î n s e a m n ă , d e fapt, altceva. Plă-

p u r i t a n i s m , s u b s e m n u l e m a n c i p ă r i i fizice ş i s e x u a l e , u b i c u i t a t e a l u i ( m a i

i este p l ă c e r e p e n t r u s i n e , d a r c o n s u m u l i m p l i c ă m a i m u l t d e c î t şinele".

ales a c o r p u l u i f e m i n i n , v a t r e b u i s ă v e d e m d e ce) î n p u b l i c i t a t e , î n m o d ă , î n c u l t u r a d e m a s ă - c u l t u l igieniei, d i e t e i , t e r a p i e i d e c a r e este î n c o n j u r a t , obsesia t i n e r e ţ i i , e l e g a n ţ e i , virilităţii/feminităţii, î n t r e ţ i n e r e a , r e g i m u r i l e , p r a c t i c i l e sacrificiale care-1 au ca o b i e c t , m i t u l P l ă c e r i i care-1 î m b r a c ă t o t u l este astăzi d o v a d a c ă t r u p u l a a j u n s obiect al mîntuirii. î n a c e a s t ă f u n c ţ i e m o r a l ă şi i d e o l o g i c ă , el a î n l o c u i t în î n t r e g i m e sufletul". - Sexualitatea descărnată, semnificant flotant al unui corp asexuat, epuiundu-se vizual: „Aşa c u m e r o t i s m u l r e z i d ă î n s e m n e ş i n i c i o d a t ă î n d o r i n ţ ă ,

Consumul ca datorie civică: „ . . . o m u l c o n s u m a t o r se c o n s i d e r ă u n fel d e IU/HM plăcerii, o întreprindere de plăcere şi satisfacţie. U n fel d e supus-fericirii,

îndrăgostit, a d u l a t o r / a d u l a t , s e d u c ă t o r / s e d u s , p a r t i c i p a n t , e u f o r i c ş i d i n a . 1 1 1 . Este v o r b a d e s p r e p r i n c i p i u l d e m a x i m i z a r e a e x i s t e n ţ e i p r i n m u l t i |)|

ca c o n t a c t e l o r , a relaţiilor, p r i n f o l o s i r e a i n t e n s i v ă a s e m n e l o r , a

libiei lelor, p r i n e x p l o a t a r e a s i s t e m a t i c ă a t u t u r o r v i r t u a l i t ă ţ i l o r p l ă c e r i i " . « Autosatisfacţia drept garanţie a stabilirii de relaţii sociale: „ P r e t u t i n d e n i , i u . l i v i d u l e s t e invitat m a i î n t î i d e t o a t e s ă S E p l a c ă , s ă s e c o m p l a c ă . D e v i n e • 1. l.i s i n e î n ţ e l e s că, p l ă c î n d u - s e pe s i n e , a r e t o a t e ş a n s e l e să fie p l ă c u t şi de

f r u m u s e ţ e a funcţională a m a n e c h i n e l o r rezidă în „siluetă", n i c i o d a t ă în

• • il.ilţi. L a l i m i t ă , p o a t e c ă a u t o c o m p l a c e r e a ş i a u t o s e d u c ţ i a p o t î n l o c u i î n

expresie: e s t e î n a i n t e d e t o a t e a b s e n ţ ă a e x p r e s i e i . N e r e g u l a r i t a t e a s a u

totalitate finalitatea s e d u c ă t o a r e obiectivă. D o r i n ţ a d e a s e d u c e se î n t o a r c e

u r î ţ e n i a a r p r o d u c e s e n s - d a r e l e s î n t e x c l u s e . Căci f r u m u s e ţ e a c o n s t ă

M u p r a e i înseşi î n t r - u n soi d e « c o n s u m » p e r f e c t , d a r r e f e r e n t u l e i r ă m î n e

înainte de t o a t e î n a b s t r a c t i z a r e , î n vid, î n a b s e n ţ a şi t r a n s p a r e n ţ a e x t a t i c e .

Initanţa celuilalt. A p l ă c e a a d e v e n i t p u r şi s i m p l u o d o r i n ţ ă î n c a r e p r o -

A c e a s t ă d e s c ă r n a r e e s t e r e z u m a t ă î n c e l e d i n u r m ă d e privire. Aceşti o c h i

blema i d e n t i t ă ţ i i p e r s o a n e i c ă r e i a î i p l a c i c a d e p e u n p l a n s e c u n d a r : u n

f a s c i n a n ţ i / f a s c i n a ţ i , î n g o l , a c e a s t ă p r i v i r e lipsită d e o b i e c t - î n acelaşi

(Uit urs r e p e t a t al m ă r c i i în p u b l i c i t a t e " .

t i m p s u p r a s e m n i f i c a r e a d o r i n ţ e i şi a b s e n ţ ă t o t a l ă a ei - s î n t f r u m o a s e în

- Capacitatea alegerii (în primul rînd a alegerii de sine) ca dovadă a libertăţii

e r e c ţ i a l o r vidă, î n e x a l t a r e a c e n z u r i i p e c a r e o i m p u n ; î n asta c o n s t ă

w valorii individuale: „ B ă r b a t u l m o d e r n d e c a l i t a t e e s t e exigent. El nu-şi

funcţionalitatea lor".

p e r m i t e n i c i o s c ă p a r e . N u n e g l i j e a z ă n i c i u n d e t a l i u . Est e «select», d a r n u

- Igienismul, obsesia organică a murdăriei, a virusului, a străinului: „ I g i e n a

i n m o d pasiv s a u p r i n g r a ţ i e n a t u r a l ă , c i p r i n e x e r c i ţ i u l u n e i selectivităţi.

s u b t o a t e f o r m e l e ei, î n s o ţ i t ă d e f a n t a s m e l e d e sterilitate, d e asepsie, d e

(Că a c e a s t ă selectivitate e s t e o r c h e s t r a t ă de alţii, şi nu de el, e s t e o altă

p r o f i l a x i e sau, invers, d e p r o m i s c u i t a t e , d e c o n t a m i n a r e , d e p o l u a r e -

treabă.) N i c i v o r b ă s ă fie d e l ă s ă t o r s a u s ă se c o m p l a c ă , e l t r e b u i e să se

tinzînd să elimine c o r p u l „ o r g a n i c " şi în special funcţiile de excreţie şi de

distingă. A şti să alegi şi a n u g r e ş i s î n t e c h i v a l e n t e aici c u virtuţile m i l i t a r e

secreţie -, c a u t ă o definiţie negativă a corpului, p r i n eliminare, a u n u i c o r p n e t e d , fără d e f e c t e , a s e x u a t , l a a d ă p o s t d e o r i c e a g r e s i u n e e x t e r n ă ş i p r o t e j a t astfel d e e l î n s u ş i " . - Cura de slăbire ca nouă formă de penitenţă şi de armonizare a fizicului şi psihicului: „ C o r p u l d e v i n e , p r i n t r - o r ă s t u r n a r e a b s o l u t ă d e s e m n i f i c a ţ i e , u n obiect ameninţător care trebuie supravegheat, redus, schingiuit în scopuri delicat-«estetice», c u privirea a ţ i n t i t ă a s u p r a m o d e l e l o r costelive, î m p u ţ i n a t e , d i n Vogue, î n c a r e p u t e m descifra agresivitatea inversă a u n e i societăţi d e a b u n d e n ţ ă faţă d e p r o p r i u l e i t r i u m f a l i s m a l c o r p u l u i ş i r e s p i n g e r e a v e h e m e n t ă a propriilor principii".

şi p u r i t a n e : i n t r a n s i g e n ţ ă , d e c i z i e , v i r t u t e («virtus») [ . . . ] . L a u n nivel m u l t m a i p r o f u n d , a l e g e r e a , s e m n a l e l e c ţ i u n i i (cel c a r e a l e g e , c a r e ştie s ă aleagă, e s t e ales, e s t e cel d e s e m n a t p r i n t r e toţi c e i l a l ţ i ) , r e p r e z i n t ă î n s o c i e t ă ţ i l e n o a s t r e r i t u l o m o l o g provocării şi c o m p e t i ţ i e i î n s o c i e t ă ţ i l e p r i m i t i v e : el clasează". - Reciclarea estetică a individului într-un proces uniformizator de design existenţial: „...indivizii a c u l t u r a ţ i , c a şi o b i e c t e l e d e s i g n , s î n t m a i b i n e integraţi social şi profesional, m a i b i n e «sincronizaţi», m a i «compatibili», l ' u n c ţ i o n a l i s m u l relaţiei u m a n e găseşte î n p r o m o v a r e a c u l t u r a l ă u n u l d i n t r e t e r e n u r i l e sale d e p r e d i l e c ţ i e - «human design» se î n t î l n e ş t e aici c u «human engineering»".


Prefaţă / 25

- Chirurgia estetică a comunicării, implantul de surîs artificial: „ P i e r d e r e a

•i i ii lucrul

relaţiei u m a n e ( s p o n t a n ă , reciprocă, simbolică) este adevărul f u n d a m e n

Iu hi/iu Indică cu obiectele, infantilizarea subiectului matur. „ L u d i c u l e s t e c e l

tal al societăţii n o a s t r e . Pe a c e a s t ă b a z ă , a s i s t ă m la t r a n s f u z i a s i s t e m a t i c ă a r e l a ţ i i l o r u m a n e în c i r c u i t u l s o c i a l - s u b f o r m ă de semne - şi la consumul a c e s t e i relaţii, a l a c e s t e i c ă l d u r i u m a n e semnificate. A n i m a t o a r e a , a s i s t e n t a socială, specialistul î n relaţii p u b l i c e , afişul p u b l i c i t a r , t o ţ i aceşti a p o s t o l i f u n c ţ i o n a r i a u c a m i s i u n e p r o f a n ă r ă s p l ă t i r e a , lubrifierea raporturilor sociale prin zîmbetul instituţional [ . . . ] .

«A avea calităţi u m a n e » , «aptitudini d e

c o m u n i c a r e » , «căldură relaţională» etc. P r e t u t i n d e n i , o d e z l ă n ţ u i r e de spon t a n e i t a t e trucată, d e discurs personalizat, d e afectivitate ş i d e relaţie perso nală o r c h e s t r a t ă " . - De la criza persoanei la cultul personalităţii, prin compatibilizare socială: „Sociabilitatea, s a u c a p a c i t a t e a d e a «stabili u n c o n t a c t » , d e a a l i m e n t a relaţia, de a p r o m o v a s c h i m b u r i l e , de a intensifica m e t a b o l i s m u l social, d e v i n e în s o c i e t a t e a n o a s t r ă o m a r c ă a «personalităţii» [ . . . ] . î n t r e g u l sistem d e gratificaţii ş i d e s o l i c i t u d i n e n u e s t e d e fapt d e c î t m o d u l a r e a afectivă, e a însăşi l i m c ţ i o n a l i z a t ă , a u n u i sistem d e relaţii î n c a r e s t a t u t u l i n d i v i d u l u i s e s c h i m b ă total. A i n t r a î n c i r c u i t u l c o n s u m u l u i ş i a l m o d e i n u î n s e a m n ă n u m a i a te î n c o n j u r a de o b i e c t e şi de servicii d u p ă p o f t a i n i m i i , ci şi a-ţi s c h i m b a e s e n ţ a ş i d e t e r m i n ă r i l e . î n s e a m n ă a t r e c e d e l a u n p r i n c i p i u indi vidual f u n d a m e n t a t p e a u t o n o m i e , caracter, v a l o a r e a p r o p r i e a e u l u i l a u n principiu de reciclare p e r p e t u ă p r i n indexare la un cod în care valoarea i n d i v i d u l u i s e r a ţ i o n a l i z e a z ă , s e m u l t i p l i c ă , d e v e n i n d s c h i m b ă t o a r e : este v o r b a d e s p r e c o d u l «personalizării», p e c a r e n i c i u n i n d i v i d î n sine nu-1 p o a t e d e ţ i n e , d a r care-i traversează p e toţi î n relaţia l o r semnificată c u ceilalţi. « P e r s o a n a » c a i n s t a n ţ ă d e d e t e r m i n a r e d i s p a r e î n favoarea perso nalizării. P o r n i n d d e aici, i n d i v i d u l n u m a i este s e d i u l u n o r valori a u t o n o m e , n u m a i r e p r e z i n t ă d e c î t n o d u l d e c o n v e r g e n ţ ă a u n o r relaţii m u l t i p l e î n t r - u n p r o c e s d e i n t e r r e l a ţ i i instabile".

i . i b i k ste t o t m a i f r e c v e n t r a p o r t u r i l e n o a s t r e c u o b i e c t e l e , c u p e r s o a IM li

I n c u l t u r a , cu d i v e r t i s m e n t u l , cu m u n c a u n e o r i , d a r şi cu politica,

i 1 1 • I•• i• 1 d e v i n e t o n a l i t a t e a d o m i n a n t ă a h a b i t u s u l u i n o s t r u c o t i d i a n , . I I î n m ă s u r a î n c a r e t o t u l , o b i e c t e l e , b u n u r i l e , r e l a ţ i i l e , serviciile lli i in g a d g e t " . ('.infirmarea de sine prin excesul de solicitudine: „ O b i e c t e l e n u servesc atît / . i . mia; mai întîi d e t o a t e v ă servesc. F ă r ă a c e s t c o m p l e m e n t d i r e c t , fără u n • liniincavoastră» sau un «tu» p e r s o n a l i z a t , fără a c e a s t ă i d e o l o g i e t o t a l ă de llli naţie p e r s o n a l ă , c o n s u m u l n u a r fi c e e a c e este: c ă l d u r a răsplatei, a e o n ii

111 II111i

p e r s o n a l care-i c o n f e r ă s e n s n u e s t e satisfacţia p u r ă şi s i m p l ă " .

I ii-iiiplele p o t f i m u l t i p l i c a t e ; c a r t e a lui B a u d r i l l a r d l e o f e r ă c u g e n e r o /ll.ilc D e a s e m e n e a , e a e g e n e r o a s ă c u i d e i l e c e s e p o t n a ş t e d i n a n a l i z e l e p r o p u s e . î n c i u d a e x i s t e n ţ e i u n u i m a r e n u m ă r d e afirmaţii c u a p a r e n ţ ă Rpodictică, Societatea de consumîşi p r o p u n e să ridice n e n u m ă r a t e î n t r e b ă r i ; I I In.ililatea e i v i n e a t u n c i ş i d i n a c e e a c ă u n e l e î n t r e b ă r i s î n t a l e n o a s t r e , M I : i ă l e p u n e m s a u n u , ele s t r ă b a t c i r c u i t e l e p r i n c a r e d i a l o g ă m c u n o i i i i i i n c , c u ceilalţi ş i c u l u m e a . î n f o r m e m a i vagi sau m a i c o n c r e t e , m a i n ii.isc ori m a i insistente, aceste î n t r e b ă r i d a u seamă de ceea ce mulţi lUtori n u m e s c s ă r ă c i r e a e x p e r i e n ţ e i , d e p o s e d a r e a s u b i e c t u l u i d e facull.itilc sale e x p e r i e n ţ i a l e , p r i n s u s t r a g e r e a s a d i n c a l e a î n t î l n i r i i c u s u r p r i z a , i I I e v e n i m e n t u l . P r o d u c e r e a artificială d e e x p e r i e n ţ e , c a ş i p r o d u c e r e a artificială d e e v e n i m e n t e , e s t e s i m u l t a n ă c u d e t e r m i n a r e a a c e s t o r a î n termeni de informaţie, aceea despre care Benjamin spunea cu decenii în u r i n ă că v i n e să î n l o c u i a s c ă şi să s ă r ă c e a s c ă definitiv c a p a c i t ă ţ i l e n a r a t i v e ale fiinţei u m a n e . Desigur, t o a t e a c e s t e afirmaţii s e c e r n u a n ţ a t e , e x p l i c a t e i n detaliile a n a l i z e l o r c a r e le-au f ă c u t p o s i b i l e .

- Ambianţa drept criteriu al calităţii şi flexibilităţii relaţiilor interindividuale:

A s u m î n d p e final r i s c u l u n o r s c u r t c i r c u i t e t e o r e t i c e i n e v i t a b i l e , s ă

„Valorile de «obiectiv» şi de t r a n s c e n d e n ţ ă (valori finale şi i d e o l o g i c e )

s p u n e m c ă l u c r a r e a lui B a u d r i l l a r d d ă s e a m ă d e p r e c a r i z a r e a e x i s t e n ţ e i

cedează locul valorilor de a m b i a n ţ ă (relaţionale, i m a n e n t e , fără obiectiv),

u m a n e p e c e l e t r e i niveluri p e c a r e le-am d e s c r i s m a i sus: î n r a p o r t c u s i n e ,

care se epuizează în m o m e n t u l relaţiei (sînt «consumate»)".

i n r a p o r t c u ceilalţi ş i î n r a p o r t c u l u c r u r i l e . P r e c a r i z a r e a , aici, a r e s e n s u l

- Caricatura emancipării şi eliberării în impulsul privat şi public al since

d e o p o t r i v ă al sărăcirii şi al fragilizării ( „ N u s p e c t r u l rarităţii e s t e cel c a r e

rităţii: „ D e fapt, c e a c a r e b î n t u i e t o a t ă a c e a s t ă p r i e t e n i e d e c o n t a c t , a c e s t

b î n t u i e civilizaţia a b u n d e n ţ e i , c i a c e l a a l FRAGILITĂŢII", s p u n e a c c e n t u î n d

p e r m a n e n t «în d i r e c t c u . . . » , a c e s t j o c ş i a c e a s t ă f o r ţ a r e a d i a l o g u l u i c u

a u t o r u l ) , d a r e m a i m u l t , s a u p o a t e a l t c e v a d e c î t s ă r ă c i r e ş i fragilizare. S ă

o r i c e p r e ţ e s t e f a n t o m a s i n c e r i t ă ţ i i p i e r d u t e . R e l a ţ i a a u t e n t i c ă e s t e pier

s p u n e m d o a r c ă u n s e m n a l e i s e lasă d e s l u ş i t î n c e e a ce, l a î n c e p u t u r i l e

d u t ă , trăiască sinceritatea!".

a c e s t u i text, d e s c r i a m î n t e r m e n i d e m e d i e r e . S ă r ă c i r e a ş i fragilizarea

26 / Societatea de consum afectează m a i presus d e t o a t e capacitatea u m a n ă d e mijlocire, a c e a c a p a c i t a t e c a r e p r o t e j e a z ă i n d i v i d u l de a c ă d e a p e s t e sine, de a fi c o p l e ş i t d e ceilalţi ş i î n g h i ţ i t d e l u c r u r i . E l e a d u c a t i n g e r e s i m ţ u l u i ( c o m u n , î n c e l e din urmă)

c a r e stabileşte a p r o p i e r i l e ş i î n d e p ă r t ă r i l e , v e c i n ă t ă ţ i l e ş i

izolările, p r e z e n ţ e l e ş i a b s e n ţ e l e . N u e d e l o c p a r a d o x a l , a t u n c i ( m a i c u s e a m ă l a sfîrşitul l e c t u r i i a c e s t e i c ă r ţ i ) , s ă s p u n e m c ă u n u l d i n t r e e f e c t e l e c e l e m a i n e a ş t e p t a t e a l e societăţii d e c o n s u m e s t e p r e c a r i t a t e a : d a t o r i e ş i o b l i g a ţ i e , ş a n s ă ş i fatalitate p e n t r u i n d i v i d ca, î n m i j l o c u l l u c r u r i l o r , î n mijlocul c e l o r l a l ţ i ş i î n p o s i b i l a î n t î l n i r e c u s i n e , s ă c a u t e , c î n d c u o disperare apocaliptică â la Hollywood, c î n d cu entuziasm d e m n de un spol publicitar, s ă s e i n v e n t e z e p e s i n e , s ă d e a u n m i n i m s e n s c e l o r m a i simple d i n t r e cuvinte: „eu", „ n o i " . . .

Coplesiţi-mi-l cu tot ce-i mai bun pe pămînt, afundaţi-l în fericire peste cap, de să iasă bulbucii pe suprafaţa Ciprian Mihalţ

fericirii, ca din apă, daţi-i o îndestulare economică, de să nu mai aibă nimic de făcut, doar să doarmă, să înfulece turtă dulce şi să asigure continuitatea istoriei universale... D o s t o i e v s k i , Omul din subterană

Există astăzi, p r e t u t i n d e n i î n j u r u l n o s t r u , d o vezi i n c r e d i b i l e ale c o n s u m u l u i şi a b u n d e n ţei, r e z u l t a t e d i n m u l t i p l i c a r e a o b i e c t e l o r , a serviciilor,

a bunurilor materiale,

şi c a r e

r e p r e z i n t ă o m u t a ţ i e f u n d a m e n t a l ă î n ecolo gia speciei u m a n e . L a d r e p t v o r b i n d , o a m e nii c a r e d u c o viaţă o p u l e n t ă n u m a i sînt î n c o n j u r a ţ i , c a p î n ă a c u m , d e alţi o a m e n i , c i de

OBIECTE.

î n relaţiile l o r zilnice nu-i m a i

a u p a r t e n e r i p e s e m e n i i lor, c i p r i m e s c ş i manipulează din ce în ce mai mult, conform statisticilor, b u n u r i ş i mesaje, î n c e p î n d c u organizarea

domestică

extrem

de

com

plexă, c u zecile e i d e sclavi t e h n i c i , „ m o b i lierul u r b a n " c u î n t r e g u l a r s e n a l propriu-zis de c o m u n i c a ţ i i şi activităţi p r o f e s i o n a l e , p î n ă la spectacolul p e r p e t u u al celebrării obiec tului în publicitate şi la sutele de mesaje zilnice v e n i t e d i n m a s s m e d i a , d e l a forfota m ă r u n t ă a g a d g e t u r i l o r cvasi-obsesive p î n ă la psihodramele

simbolice

alimentate

de

o b i e c t e l e n o c t u r n e c a r e vin s ă n e b î n t u i e PARTEA ÎNTÎI

Liturghia formală a obiectului

p î n ă ş i î n vis. C o n c e p t e l e d e „ m e d i u " , d e „ a m b i a n ţ ă " a u ajuns l a m o d ă n u m a i d e c î n d trăim, în fond, mai p u ţ i n în vecinătatea altor o a m e n i , în p r e z e n ţ a şi în discursul lor, cît m a i degrabă sub privirea m u t ă a u n o r obiecte


30 / Societatea de consum a s c u l t ă t o a r e ş i h a l u c i n a n t e c a r e n e ţ i n m e r e u acelaşi d i s c u r s ,

Care p a r t i c i p ă , s t i m u l e a z ă fiecare î n p a r t e salivaţia feerică. Există

a c e l a a l p u t e r i i n o a s t r e î m p i e t r i t e , a l a b u n d e n ţ e i n o a s t r e virtu

i n i d e e a d e b e l ş u g ceva m a i m u l t d e c î t s u m a p r o d u s e l o r : e v i d e n ţ a

ale, a l a b s e n ţ e i n o a s t r e r e c i p r o c e . T o t aşa c u m c o p i l u l - l u p d e v i n e

surplusului, n e g a r e m a g i c ă şi definitivă a rarităţii, p r e s u p u n e r e a

l u p dacă-şi d u c e viaţa î n p ă d u r e , ş i n o i d e v e n i m î n c e t u l c u î n c e t u l

II LI iernă şi generoasă a p ă m î n t u l u i făgăduinţei. Pieţele noastre,

funcţionali a i d o m a obiectelor din preajma noastră. Trăim timpul

,n icrele n o a s t r e c o m e r c i a l e , m i n i p r i x - u r i l e m i m e a z ă o n a t u r ă

lor; m a i p r e c i s , t r ă i m d u p ă r i t m u l ş i c o n f o r m s u c c e s i u n i i l o r

regăsită, e x t r a o r d i n a r d e fertilă: s î n t văile n o a s t r e d i n C a n a a n în

nesfîrşite. N o i s î n t e m c e i c a r e a s i s t ă m astăzi l a n a ş t e r e a , desăvîr-

Care c u r g , î n c h i p d e l a p t e şi m i e r e , fluvii d e n e o n p e s t e k e t c h u p

ş i r e a ş i m o a r t e a lor, î n t i m p c e , p e v r e m u r i , o b i e c t e l e e r a u c e l e

ţ i plastic; d a r c e c o n t e a z ă ? E s t e d o r i n ţ a v i o l e n t ă n u d e a avea sufi

c a r e - f i e ele i n s t r u m e n t e sau m o n u m e n t e p e r e n e - supravie ţuiau generaţiilor de oameni. O b i e c t e l e n u s î n t n i c i floră, n i c i f a u n ă . C u t o a t e a c e s t e a , n e d a u i m p r e s i a u n e i v e g e t a ţ i i l u x u r i a n t e , a u n e i j u n g l e î n mijlocul c ă r e i a n o u l o m p r e i s t o r i c a l t i m p u r i l o r m o d e r n e găseşte c u g r e u reflexele civilizaţiei. T r e b u i e s ă î n c e r c ă m s ă d e s c r i e m n e î n t î r z i a t a c e a s t ă f a u n ă ş i floră, p e c a r e o m u l le-a p r o d u s ş i c a r e a c u m î l î n c o n j o a r ă ş i î l n ă p ă d e s c c a î n r o m a n e l e S F p r o a s t e , aşa c u m l e v e d e m şi c u m le t r ă i m , fără să u i t ă m n i c i o c l i p ă că, în fastul şi b e l ş u g u l lor, r ă m î n p r o d u s u l activităţii u m a n e ş i c ă e l e n u a s c u l t ă d e legile e c o l o g i c e n a t u r a l e , c i d e l e g e a valorii d e c o m e r ţ . „Pe c e l e m a i a n i m a t e străzi d i n L o n d r a m a g a z i n e l e s e î n l ă n ţ u i e u n u l d u p ă celălalt, i a r î n s p a t e l e o c h i l o r d e sticlă g o i s t a u e x p u s e toate bogăţiile universului, şaluri i n d i e n e , revolvere a m e r i c a n e , p o r ţ e l a n u r i c h i n e z e ş t i , c o r s e t e d e l a Paris, b l ă n u r i d i n Rusia ş i m i r o d e n i i d e l a T r o p i c e ; d a r t o a t e a c e s t e a r t i c o l e c a r e a u văzut atîtea ţări p o a r t ă etichete albicioase pe c a r e sînt inscrip

cient, c i d e a avea î n exces, ş i î n c ă p e n t r u t o a t ă l u m e a : p u t e ţ i avea m u n t e l e ăsta d e stridii, d e c o t l e t e , p e r e sau c o n s e r v e d e s p a r a n g h e l c u m p ă r î n d d o a r o p a r t e . C u m p ă r a ţ i p u ţ i n ş i veţi avea t o t u l . I,u

d i s c u r s u l m e t o n i m i c , repetitiv, al m a t e r i e i c o n s u m a b i l e , al

mărfii,

redevine

printr-o

mare

m e t a f o r ă colectivă,

şi

tocmai

i l . H o r i t ă e x c e s u l u i ei, i m a g i n e a darului, a g e n e r o z i t ă ţ i i i n e p u i zabile şi s p e c t a c u l a r e c a r e e s t e a c e e a a sărbătorii. Dincolo de grămadă, forma cea mai r u d i m e n t a r ă , d a r şi cea in.ii p r e g n a n t ă a a b u n d e n ţ e i , o b i e c t e l e se o r g a n i z e a z ă în panoplie M.III

în colecţie. A p r o a p e t o a t e m a g a z i n e l e d e î m b r ă c ă m i n t e , d e

produse e l e c t r o c a s n i c e e t c . o f e r ă o gamă d e p r o d u s e d i f e r e n ţ i a t e Cttre se c h e a m ă , îşi r ă s p u n d şi se d e c l i n ă u n e l e pe a l t e l e . V i t r i n a anticarului

reprezintă

modelul

aristocratic,

luxos,

al

acestor

ansambluri c a r e n u m a i e v o c ă n e a p ă r a t o s u p r a a b u n d e n ţ ă d e lUbstanţă, c î t m a i d e g r a b ă u n evantai d e o b i e c t e s e l e c ţ i o n a t e ş i . i i m p l e m e n t a r e , d e s t i n a t e a l e g e r i i , d a r şi r e a c ţ i e i p s i h o l o g i c e în

ţ i o n a t e cifre a r a b e u r m a t e de c a r a c t e r e l a c o n i c e - L, s, d (liră

Iftnţ a c o n s u m a t o r u l u i , care le p a r c u r g e , le i n v e n t a r i a z ă , le cate

s t e r l i n ă , şiling, p e n c e ) . A c e a s t a e s t e i m a g i n e a o f e r i t ă d e m a r f a

goriseşte. P u ţ i n e o b i e c t e s î n t o f e r i t e astăzi singure, î n lipsa u n u i

aflată pe p i a ţ ă " ( M a r x , Contribuţii la critica economiei politice).

i o u t e x t c a r e s ă v o r b e a s c ă d e s p r e e l e . D i n a c e a s t ă cauză, r e l a ţ i a 1 1 m s u m a t o r u l u i c u o b i e c t u l s-a s c h i m b a t : e l n u s e m a i r a p o r t e a z ă

Belşugul.

Panoplia

l.i u n a n u m i t o b i e c t p e n t r u u t i l i t a t e a lui specifică, c i l a u n a n s a m blu

de obiecte în semnificaţia lor totală.

M a ş i n a d e spălat,

B e l ş u g u l e s t e fără î n d o i a l ă t r ă s ă t u r a d e s c r i p t i v ă c e a m a i fra

1 1 Igiderul, m a ş i n a d e s p ă l a t vasele e t c . a u u n a l t s e n s l u a t e î m p r e -

pantă. Marile magazine, cu bogăţia lor de conserve, de h a i n e , de

iină d e c î t f i e c a r e î n p a r t e c a u s t e n s i l ă . V i t r i n a , r e c l a m a p u b l i c i

a l i m e n t e ş i d e c o n f e c ţ i i r e p r e z i n t ă p a r c ă peisajul p r i m a r ş i l o c u l

tară, firma p r o d u c ă t o a r e şi marca, e l e m e n t e s e n ţ i a l , i m p u n o

g e o m e t r i c a l a b u n d e n ţ e i . P î n ă ş i străzile, c u v i t r i n e l e l o r ticsite,

vi/inne c o e r e n t ă , colectivă a l u c r u r i l o r privite î n t o t a l i t a t e a l o r

d e b o r d a n t e ( b u n u l c e l m a i d e s î n t î l n i t f i i n d l u m i n a , fără d e c a r e

m.lisociabilă, c a u n l a n ţ c a r e n u m a i este o î n ş i r u i r e d e s i m p l e

m a r f a n-ar m a i f i c e e a c e e s t e ) , c u t e j g h e l e l e l o r p l i n e d e m e z e

o b i e c t e , ci o î n ş i r u i r e de semnificanţi, în m ă s u r a în c a r e fiecare îl

luri, c u t o a t ă a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e a l i m e n t a r ă ş i v e s t i m e n t a r ă l a

lemnifică p e celălalt c a s u p r a - o b i e c t m a i c o m p l e x , a n t r e n î n d u - 1



p e c o n s u m a t o r într-o serie d e motivaţii l a r î n d u l l o r m a i c o m p l e x e . Este l i m p e d e c ă o b i e c t e l e n u s î n t scoase n i c i o d a t ă p e p i a ţ ă într-o d e z o r d i n e a b s o l u t ă . I n a n u m i t e c a z u r i , ele p o t inima d e z o r d i n e a p e n t r u a s e d u c e m a i eficient, d a r î n t o t d e a u n a fac î n aşa fel încît să creeze posibilitatea de a direcţiona impulsul de cum p ă r a r e în lanţ, p e n t r u a-1 s e d u c e pe c u m p ă r ă t o r şi a-1 î m p i n g e , c o n f o r m p r o p r i e i logici, p î n ă l a investiţia m a x i m ă ş i p î n ă l a limi tele p o t e n ţ i a l u l u i său e c o n o m i c . H a i n e l e , a p a r a t e l e , p r o d u s e l e d e t o a l e t ă c o n s t i t u i e astfel d e f i l i e r e d e o b i e c t e c a r e i m p u n c o n s u m a t o r u l u i c o n s t r î n g e r i i n e r ţ i a l e : a c e s t a s e v a d e p l a s a î n m o d logic d e la un o b i e c t la altul. Va fi p r i n s î n t r - u n calcul al o b i e c t e l o r - cu t o t u l diferit d e vertijul c u m p ă r ă r i i ş i a p r o p r i e r i i c a r e s e n a ş t e d i n belşugul

mărfurilor.

| [i m i a l e a b u n u r i l o r de c o n s u m . „O n o u ă artă de a trăi, un n o u li I de a trăi, s p u n r e c l a m e l e , să p o r n i m la v î n ă t o a r e a de c o t i d i a n : I poţi face c u m p ă r ă t u r i î n t r - u n m o d p l ă c u t , î n acelaşi l o c climai i .ii. s ă c u m p e r i î n acelaşi t i m p p r o d u s e a l i m e n t a r e , o b i e c t e ionice p e n t r u a p a r t a m e n t u l d e l a o r a ş sau p e n t r u casa d e l a i M . i , h a i n e l e , florile, u l t i m u l r o m a n s a u u l t i m u l g a d g e t , î n v r e m e 11

.ulii ş i c o p i i i s e u i t ă l a u n f i l m , s ă iei m a s a î n acelaşi l o c e t c . "

i litl'cnea, c i n e m a , l i b r ă r i e , m e d i a t e c ă , m a g a z i n e d e m ă r u n ţ i ş u r i , li.mic şi î n c ă m u l t e alte l u c r u r i în aceste c e n t r e c o m e r c i a l e : ni.ill u i p o a t e c u p r i n d e t o t u l c a u n c a l e i d o s c o p . D a c ă m a g a z i n u l Universal o f e r ă s p e c t a c o l u l d e bîlci a l mărfii, mall-ul d ă r e c i t a l u l IU hui 1 al c o n s u m u l u i , a c ă r u i „ a r t ă " c o n s t ă t o c m a i în a m i z a pe imbiguitatea s e m n u l u i î n t r u c h i p a t de obiecte şi în a le sublima nulului d e i n s t r u m e n t ş i d e m a r f ă î n t r - u n j o c d e „ a m b i a n ţ ă " : m o c u l t u r ă g e n e r a l i z a t ă , u n d e n u m a i există n i c i o d i f e r e n ţ ă

Mall-ul Mall-uP e s t e s i n t e z a d i n t r e b e l ş u g ş i c a l c u l . Mall-ul (sau n o i l e c e n t r e c o m e r c i a l e ) r e a l i z e a z ă s i n t e z a activităţilor d e c o n s u m , d i n t r e c a r e n u c e a m a i lipsită d e i m p o r t a n ţ ă e s t e shoppingxA, flirtul c u o b i e c t e l e , p l i m b a r e a d e p l ă c e r e ş i posibilităţile c o m b i n a t o r i i . D i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , mall-ul e s t e m a i d e f i n i t o r i u p e n t r u consumul m o d e r n decît marile magazine, u n d e centra l i z a r e a c a n t i t a t i v ă a p r o d u s e l o r lasă o p o s i b i l i t a t e m a i m i c ă explorării ludice, j u x t a p u n e r e a raioanelor, a produselor i m p u n e u n i t i n e r a r i u d e tip u t i l i t a r ş i p ă s t r e a z ă ceva d i n e p o c a î n c a r e s-au n ă s c u t , a c e e a a a c c e s u l u i u n o r m a r i c a t e g o r i i sociale l a b u n u r i l e d e c o n s u m curent. Mall-ul a r e î n s ă u n c u t o t u l a l t s e n s : nu j u x t a p u n e

categoriile

de

marfă,

ci

practică

amalgamul

semnelor, a l t u t u r o r c a t e g o r i i l o r d e b u n u r i c o n s i d e r a t e c î m p u r i parţiale ale u n e i m u l ţ i m i c o n s u m a t o a r e d e s e m n e .

Centrul

c u l t u r a l d e v i n e aici p a r t e i n t e g r a n t ă a c e n t r u l u i c o m e r c i a l . N u trebuie să înţelegem însă că ar fi vorba de o „prostituare" a c u l t u r i i : a r f i p r e a s i m p l u . C u l t u r a , aici, s e culturalizează. î n m o d s i m u l t a n , m a r f a ( m a g a z i n d e h a i n e , b ă c ă n i e , r e s t a u r a n t etc.) s e c u l t u r a l i z e a z ă şi ea, t r a n s f o r m a t ă în s u b s t a n ţ ă l u d i c ă şi distinctivă, î n a c c e s o r i u d e lux, î n t r - u n e l e m e n t p r i n t r e a l t e l e a l panopliei * I n original, drugstore: î n Franţa, a n s a m b l u f o r m a t dintr-un bar, cafenea, r e s t a u r a n t , diverse m a g a z i n e , u n e o r i o sală de s p e c t a c o l e (n. tr.).

Intre u n m a g a z i n d e m i r o d e n i i fine ş i o g a l e r i e d e p i c t u r ă , î n t r e / Hayboy ş i u n t r a t a t d e p a l e o n t o l o g i e . Mall-ul v a m e r g e c u m o d e r I I I / . n e a p î n ă î n t r - a c o l o î n c î t va oferi „ m a t e r i e c e n u ş i e " : „Vînzan . i produselor nu ne interesează în sine, v r e m să a d u c e m şi p u ţ i n ă m a t e r i e c e n u ş i e [ . . . ] . T r e i etaje, u n bar, u n r i n g d e d a n s I p u n c t e de vînzare. Fleacuri, discuri, ediţii de b u z u n a r , cărţi de i f t p ă t î i - c î t e p u ţ i n d i n t o a t e . N o i n u c ă u t ă m s ă n e f l a t ă m clienţii. I , c p r o p u n e m c u a d e v ă r a t «ceva». L a etajul d o i f u n c ţ i o n e a z ă u n l a b o r a t o r d e l i m b i s t r ă i n e . P r i n t r e d i s c u r i ş i cărţi, c i r c u l ă m a r i l e i u r e n t e c a r e t r e z e s c s o c i e t a t e a d e azi. M u z i c ă e x p e r i m e n t a l ă , volume care vorbesc d e s p r e această epocă. «Materia cenuşie» ISte c e a c a r e î n s o ţ e ş t e p r o d u s e l e . U n m a l l , a ş a d a r , d a r p e stil n o u , c u ceva î n p l u s , p o a t e p u ţ i n ă i n t e l i g e n ţ ă ş i u n p i c d e căl dură umană". Mall-ul p o a t e d e v e n i u n a d e v ă r a t o r a ş : e s t e P a r l y 2*, c u a l s ă u i e n t r u comercial gigantic, u n d e „arta şi divertismentul se î m b i n ă i I I viaţa c o t i d i a n ă " , u n d e f i e c a r e g r u p d e l o c u i n ţ e a r e î n c e n t r u o p i s c i n ă - c l u b c a r e d e v i n e astfel p u n c t u l d e a t r a c ţ i e . B i s e r i c ă circulară, t e r e n u r i de tenis („măcar atît"), b u t i c u r i elegante, b i b l i o t e c ă . C e a m a i m o d e s t ă s t a ţ i u n e d e s p o r t u r i d e i a r n ă res p e c t ă a c e s t m o d e l „ u n i v e r s a l i s t " a l m a l l - u l u i : t o a t e activităţile sînt r e z u m a t e , c o m b i n a t e î n m o d sistematic ş i c e n t r a t e î n j u r u l * M a r e c e n t r u c o m e r c i a l în z o n a de vest a b a z i n u l u i p a r i z i a n ( n . tr.).



c o n c e p t u l u i f u n d a m e n t a l d e „ a m b i a n ţ ă " . Astfel, Flaine-la-Pro-

uluitul estetic. F a i m o s u l slogan „ u r î ţ e n i a se v i n d e g r e u " a fost

d i g u e * v ă o f e r ă î n acelaşi t i m p o e x i s t e n ţ ă t o t a l ă , p o l i v a l e n t ă ,

depăşit. Ar p u t e a fi î n l o c u i t p r i n „ f r u m u s e ţ e a învelişului este

c o m b i n a t o r i e : „ . . . M o n t Blanc-ul n o s t r u , p ă d u r i l e d e c o n i f e r e -

p r i m a c o n d i ţ i e p e n t r u a trăi fericit".

p î r t i i l e n o a s t r e o l i m p i c e , « p l a t o u l » n o s t r u p e n t r u c o p i i - arhi

S t r u c t u r a t ă p e d o u ă etaje... o r g a n i z a t ă î n j u r a i aleii centrale*,

t e c t u r a n o a s t r ă cizelată, cioplită, l u s t r u i t ă c a o o p e r ă d e a r t ă -

,u icră p r i n c i p a l ă şi cale t r i u m f a l ă pe d o u ă niveluri. R e c o n c i l i e r e a

puritatea

n (inertului m i c c u cel m a r e . . . a r i t m u l u i m o d e r n c u v e c h e a h o i -

aerului

pe

care-1

respirăm

-

ambianţa

rafinată

a

F o r u m u l u i n o s t r u (la fel c a î n o r a ş e l e m e d i t e r a n e e n e . . . ) . Aici î n f l o r e ş t e viaţa d u p ă c e

pîrtiile

de

ski

s-au

golit.

Cafenele,

restaurante, magazine, patinoare, cluburi de noapte, cinema t o g r a f e , c e n t r e d e c u l t u r ă ş i d e distracţii s î n t a d u n a t e l a o l a l t ă î n F o r u m p e n t r u a vă oferi o viaţă b o g a t ă şi v a r i a t ă d i n c o l o de pîrtiile d e ski - c i r c u i t u l n o s t r u T V p r i n c a b l u - viitorul n o s t r u l a scară u m a n ă (curînd, ministrul culturii ne va i n c l u d e în patri moniul naţional ca pe un m o n u m e n t de artă)". Am ajuns în p u n c t u l în care „ c o n s u m u l " a p u s stăpînire pe

ttârcală. Vorbim d e s p r e c o n f o r t u l n e m a i v ă z u t p î n ă a c u m d e a c o l i n d a p u n faţa m a g a z i n e l o r care-şi e t a l e a z ă tentaţiile la t o t p a s u l fără să li

a s c u n d ă î n s p a t e l e v r e u n e i vitrine, p e a l e e a d e v e n i t ă î n acelaşi

H m p R u e d e l a Paix ş i Champs-Elysees, p r e s ă r a t ă c u f î n t î n i arte ziene, a r b o r i m i n e r a l i , c u c h i o ş c u r i ş i b ă n c i , lipsită t o t a l d e a n o t i m p u r i ş i i n t e m p e r i i : u n sistem d e climatizare e x c e p ţ i o n a l , c a r e a necesitat t r e i s p r e z e c e

kilometri

de

tuburi de

condiţionare

a

-n i ului, face ca aici să d o m n e a s c ă o p r i m ă v a r ă fără sfîrşit.

î n t r e a g a n o a s t r ă viaţă, î n c a r e t o a t e activităţile s e c o m b i n ă î n

N u n u m a i c ă p o ţ i c u m p ă r a o r i c e , d e l a o p e r e c h e d e şireturi

acelaşi m o d , î n c a r e d r u m u l s p r e satisfacţii e s t e t r a s a t d i n a i n t e ,

pin.i

o r ă d e o r ă , î n c a r e „ m e d i u l " e s t e t o t a l , p e d e - a - n t r e g u l climatizat,

i n i I I panii d e asigurări l a c i n e m a t o g r a f e , b ă n c i sau c a b i n e t e m e d i -

amenajat, culturalizat. în f e n o m e n o l o g i a c o n s u m u l u i , această c l i m a t i z a r e g e n e r a l ă a vieţii, a b u n u r i l o r , a o b i e c t e l o r , a servi ciilor, a c o n d u i t e l o r şi a r e l a ţ i i l o r sociale r e p r e z i n t ă s t a d i u l desăvîrşit, „ c o n s u m a t " * * , î n t r - o e v o l u ţ i e c a r e m e r g e d e l a a b u n d e n ţ a p u r ă ş i s i m p l ă , de-a l u n g u l r e ţ e l e l o r a r t i c u l a t e d e o b i e c t e , p î n ă l a c o n d i ţ i o n a r e a t o t a l ă a activităţilor şi a t i m p u l u i , p î n ă la r e ţ e a u a d e c l i m a t i z a r e c e t r a v e r s e a z ă v i i t o a r e l e o r a ş e c a r e s î n t mall-urile, Parly 2-urile ş i a e r o p o r t u r i l e m o d e r n e .

i vii sclavul o r e l o r fixe. A l e e a p r i n c i p a l ă , ca o r i c e s t r a d ă , este II i i i m i ţ i

zienii

„Cel m a i m a r e c e n t r u c o m e r c i a l a l E u r o p e i . " „ P r i n t e m p s , BHV, Dior, P r i s u n i c , L a n v i n , F r a n k e t Fils, H e d i ard, d o u ă cinematografe, un mall, un s u p e r m a r k e t , Suma, o sută de alte magazine, toate la un l o c ! " Există d o u ă i m p e r a t i v e p e n t r u a l e g e r e a c u m p ă r ă t u r i l o r , d e l a d i n a m i s m u l c o m e r c i a l şi

* Flaine, s t a ţ i u n e d e s p o r t u r i d e i a r n ă d i n H a u t e Savoie, î n estul F r a n ţ e i , n u d e p a r t e d e C h a m o n i x ( n . tr.).

** Consummare ( l a t ) , „a desăvîrşi", faţă de consumere (lat.), „a distruge, a

c o n s u m a " ( n . tr.).

i ,ilr, c l u b d e b r i d g e ş i galerie d e artă, dar, d i n c o l o d e t o a t e , n u m a i

u n e x t r a s d e c o n t p e care-1 p u t e ţ i plăti t o t o d a t ă sau l u n a r .

i n acest mariaj d i n t r e c o n f o r t , f r u m u s e ţ e ş i eficienţă, p a r i

Parly 2

p r o d u s e de b ă c ă n i e la haute couture:

la u n bilet d e avion, n u n u m a i că găseşti d e t o a t e , d e la

d e s c o p e r ă condiţiile m a t e r i a l e ale fericirii p e c a r e o r a ş e l e

ftoastre a n a r h i c e le r e f u z a u . . . Ne allăm a c u m chiar în centrul c o n s u m u l u i ca organizare totală .i cotidianului, o m o g e n i z a r e totală, u n d e totul este c u p r i n s şi d e p ă ş i t c u u ş u r i n ţ ă , î n t r a n s l u c i d i t a t e a u n e i „fericiri" a b s t r a c t e , tliTmite n u m a i p r i n a p l a n a r e a t e n s i u n i l o r . Mall-ul, e x t i n s l a ( U m e n s i u n e a c e n t r u l u i c o m e r c i a l şi a v i i t o r u l u i o r a ş , e s t e subli marea î n t r e g i i vieţi r e a l e , a î n t r e g i i vieţi sociale o b i e c t i v e , în c a r e * în original le Mail, o d i n i o a r ă a l e e rezervată j o c u l u i de m a i l (sec. XVIIIXIX), astăzi alee d e p r o m e n a d ă ( n . t r . ) .


36 / Societatea de consum se abolesc nu n u m a i m u n c a şi banii, d a r chiar şi anotimpurile -

• iinstruiască un simulacru de avion d i n c r e n g i şi liane, au trasat

vestigiu î n d e p ă r t a t a l u n u i c i r c u i t e l î n s u ş i o m o g e n i z a t ! M u n c ă ,

M M t e r e n p e c a r e l-au i l u m i n a t c u grijă n o a p t e a ş i a u î n c e p u t s ă

distracţie, n a t u r ă , cultură, toate acestea, o d i n i o a r ă dispersate şi

Bţtcpte r ă b d ă t o r i c a a v i o a n e l e s ă c o b o a r e .

g e n e r a t o a r e d e n e l i n i ş t e ş i d e c o m p l e x i t a t e î n viaţa r e a l ă , î n

Fără s ă calificăm d r e p t p r i m i t i v i s m (la u r m a u r m e i , d e c e n u ? )

o r a ş e l e n o a s t r e „ a n a r h i c e ş i a r h a i c e " , t o a t e a c e s t e activităţi r u p t e

.iiiiudinea v î n ă t o r i l o r - c u l e g ă t o r i

u n e l e de altele şi m a i m u l t sau m a i p u ţ i n ireductibile u n e l e la

(llele n o a s t r e p r i n j u n g l a o r a ş e l o r , a m p u t e a v e d e a î n e i o a p o

antropoizi

care

rătăcesc

în

a societăţii d e c o n s u m . Cel atins d e m i r a c o l u l c o n s u m u l u i

celelalte - în cele d i n u r m ă amestecate, malaxate, climatizate,

logie

o m o g e n i z a t e în aceeaşi mişcare de travelling a u n e i c u m p ă r ă t u r i

Construieşte ş i e l u n dispozitiv d e o b i e c t e - s i m u l a c r u , d e s e m n e

p e r p e t u e , asexuate în aceeaşi a m b i a n ţ ă h e r m a f r o d i t ă a m o d e i !

i aracteristice ale fericirii, a p o i a ş t e a p t ă ( c u d i s p e r a r e , a r s p u n e

T o a t e a c e s t e a digerate ş i r e d a t e aceleiaşi m a t e r i i fecale o m o g e n e

nu moralist) ca f e r i c i r e a să i se a ş t e a r n ă la p i c i o a r e .

banilor „lichizi", s i m b o l

N u e v o r b a aici d e a s c o a t e î n e v i d e n ţ ă u n p r i n c i p i u d e a n a l i z ă ,

î n c ă p r e a vizibil al fecalităţii reale a vieţii r e a l e şi al c o n t r a d i c ţ i i l o r

i i, p u r şi s i m p l u , de mentalitatea de c o n s u m p r i v a t ă şi colectivă.

(desigur,

tocmai sub s e m n u l dispariţiei

s-au t e r m i n a t : fecalitatea

La acest nivel d e s t u l de superficial p u t e m risca o c o m p a r a ţ i e :

Controlată, lubrifiată, consumată s-a t r a n s f o r m a t de a c u m în l u c r u r i ,

cfindirea magică e s t e c e a c a r e g u v e r n e a z ă c o n s u m u l , m e n t a l i t a t e a

e c o n o m i c e ş i sociale d e o d i n i o a r ă )

difuză p r e t u t i n d e n i î n i n d i s t i n c ţ i a o b i e c t e l o r ş i a r a p o r t u r i l o r

miraculoasă g u v e r n e a z ă viaţa c o t i d i a n ă , a d i c ă m e n t a l i t a t e a p r i m i -

sociale. Aşa c u m î n P a n t e o n u l r o m a n c o e x i s t ă î n m o d s i n c r e t i c

1 ivă, î n s e n s u l î n c a r e a m definit-o c a f i i n d f o n d a t ă p e c r e d i n ţ a î n

zeii t u t u r o r ţ i n u t u r i l o r , î n t r - u n i m e n s „digest", t o t aşa î n S u p e r -

p u l e r e a a b s o l u t ă a g î n d u r i l o r : aici, e s t e v o r b a d e s p r e c r e d i n ţ a î n

S h o p p i n g Center-ul nostru, P a n t e o n u l nostru al tuturor, Pande-

puterea absolută a semnelor. O p u l e n ţ a , „afluenţa" nu este, de

m o n i u m - u l n o s t r u , s e r e u n e s c toţi zeii, t o ţ i d e m o n i i c o n s u m u l u i ,

fapt, d e c î t a c u m u l a r e a semnelor fericirii. Satisfacţiile pe c a r e le

a d i c ă t o a t e activităţile, t o a t e m u n c i l e , t o a t e c o n f l i c t e l e ş i t o a t e

oferă o b i e c t e l e s î n t e c h i v a l e n t u l s i m u l a c r e l o r d e a v i o a n e , a l e

a n o t i m p u r i l e a b o l i t e î n a c e e a ş i a b s t r a c ţ i u n e . I n s u b s t a n ţ a vieţii

m o d e l e l o r r e d u s e ale m e l a n e z i e n i l o r , a d i c ă reflexul a n t i c i p a t a l

astfel î n t r e g i t ă , î n a c e s t digest u n i v e r s a l , n u m a i p o a t e f i v o r b a

Marii Satisfacţii v i r t u a l e , al O p u l e n ţ e i T o t a l e , al E x a l t ă r i i finale a

d e s p r e s e n s : c e s e î n t î m p l a î n travaliul visului, î n travaliul p o e t i c ,

c e l o r atinşi definitiv d e m i r a c o l , a c ă r o r s p e r a n ţ ă n e b u n e a s c ă

î n travaliul s e n s u l u i , a d i c ă m a r i l e f i g u r i ale d e p l a s ă r i i ş i c o n d e n

a l i m e n t e a z ă b a n a l i t a t e a c o t i d i a n ă . A c e s t e satisfacţii m ă r u n t e n u

sării, a l e m e t a f o r e i ş i a l e c o n t r a d i c ţ i e i , c a r e s e sprijină p e articu

sînt î n c ă d e c î t n i ş t e p r a c t i c i d e e x o r c i s m , m o d a l i t ă ţ i d e a c a p t a ,

l a r e a vie a u n o r e l e m e n t e d i s t i n c t e , n u m a i este posibil. P e s t e t o t

d e a c o n j u r a B u n ă s t a r e a totală, B e a t i t u d i n e a .

d o m n e ş t e e t e r n a substituţie a e l e m e n t e l o r o m o g e n e . Nu m a i există f u n c ţ i e s i m b o l i c ă : există d o a r o v e ş n i c ă o p e r a ţ i e c o m b i n a t o r i e d e „ a m b i a n ţ ă " , î n t r - o p r i m ă v a r ă f ă r ă sfîrşit.

I n p r a c t i c a vieţii c o t i d i e n e , b i n e f a c e r i l e c o n s u m u l u i n u s î n t p e r c e p u t e c a r e z u l t a t a l u n e i m u n c i sau a l u n u i p r o c e s d e p r o d u c ţ i e , ci s î n t t r ă i t e ca miracol. Există fără î n d o i a l ă o d i f e r e n ţ ă î n t r e i n d i g e n u l m e l a n e z i a n ş i t e l e s p e c t a t o r u l c a r e stă î n faţa tele vizorului, a p a s ă p e u n b u t o n ş i a ş t e a p t ă c a i m a g i n i l e d i n î n t r e a g a

Statutul m i r a c u l o s al c o n s u m u l u i

l u m e s ă c o b o a r e s p r e el; ş i asta s e î n t î m p l a p e n t r u că, î n g e n e r a l , i m a g i n i l e s e s u p u n , î n v r e m e c e a v i o a n e l e n u ascultă n i c i o d a t ă d e

Indigenii melanezieni erau fermecaţi de avioanele care zburau p e cer. N i c i o d a t ă î n s ă o b i e c t e l e a c e s t e a n u c o b o r a u s p r e ei. Albii, din contră, reuşeau să le prindă. Şi aceasta p e n t r u că d i s p u n e a u l a sol, î n a n u m i t e l o c u r i , d e o b i e c t e a s e m ă n ă t o a r e c a r e a t r ă g e a u avioanele zburătoare. D i n această cauză, indigenii au î n c e p u t să

c h e m a r e a o r d i n u l u i m a g i c . D a r a c e s t s u c c e s t e h n i c n u e suficient p e n t r u a d e m o n s t r a că n o i avem un c o m p o r t a m e n t care ţine de real, i a r i n d i g e n i i , u n u l c a r e ţ i n e d e i m a g i n a r . P e n t r u c ă a c e e a ş i e c o n o m i e d e o r d i n p s i h i c face î n aşa fel î n c î t , p e d e o p a r t e , credinţa magică a indigenilor să nu fie niciodată distrusă (dacă


38 / Societatea de consum n u f u n c ţ i o n e a z ă , î n s e a m n ă c ă n u s-a f ă c u t c e e a c e t r e b u i a ) , iar,

u r m a u n u i e f o r t istoric şi social, ci distribuită de c ă t r e o i n s t a n ţ ă

p e d e a l t a , m i r a c o l u l d e l a t e l e v i z o r s ă fie p e r m a n e n t î n f ă p t u i t

mitologică benefică ai cărei m o ş t e n i t o r i legitimi sîntem: Tehnica,

fără a înceta să fie un miracol - şi a c e a s t a d a t o r i t ă t e h n i c i i c a r e

Progresul, Bunăstarea etc.

şterge în conştiinţa c o n s u m a t o r u l u i însuşi principiul realităţii

A c e a s t a n u î n s e a m n ă c ă s o c i e t a t e a n o a s t r ă n-ar f i î n a i n t e d e

sociale, p r o c e s u l social î n d e l u n g a t d e p r o d u c ţ i e c a r e d u c e l a

Coate, în m o d o b i e c t i v şi decisiv, o s o c i e t a t e de p r o d u c ţ i e , o ordine

c o n s u m u l de i m a g i n i . Aşa î n c î t t e l e s p e c t a t o r u l , ca şi indi

de producţie, a d i c ă l o c u l u n e i s t r a t e g i i p o l i t i c e şi e c o n o m i c e . I n s ă o ordine de consum, c a r e este o

g e n u l , t r ă i e ş t e a p r o p r i e r e a c a p e o captare î n t r - u n fel d e efici

I u i m e i o r d i n i i se s u p r a p u n e

enţă miraculoasă.

o r d i n e d e m a n i p u l a r e a s e m n e l o r . î n a c e s t sens, p o a t e f i f ă c u t ă 0 p a r a l e l ă ( h a z a r d a t ă , fără î n d o i a l ă ) c u g î n d i r e a m a g i c ă , p e n t r u

Mitul

cargoului

• a m b e l e trăiesc din semne şi la adăpostul lor. D i n ce în ce m a i m u l t e a s p e c t e f u n d a m e n t a l e ale s o c i e t ă ţ i l o r n o a s t r e c o n t e m p o -

B u n u r i l e de c o n s u m se p r e z i n t ă astfel ca putere captată, şi nu ca p r o

i.inc

duse obţinute prin m u n c ă . în t e r m e n i m a i generali, bogăţia de

1 ud u r i l o r şi a s i s t e m e l o r s i m b o l i c e - în c i u d a lor, s o c i e t ă ţ i l e de

p r o d u s e , o d a t ă s e p a r a t ă d e d e t e r m i n ă r i l e obiective, este r e s i m ţ i t ă

care v o r b i m n u s î n t m a i p u ţ i n p r i m i t i v e , i a r p r o b l e m a producţiei

se

s u p u n u n e i logici

a semnificaţiilor,

unei

analize

a

ca o ofrandă a naturii, ca o b i n e f a c e r e şi o m a n ă cerească. M e l a n e -

istorice a a c e s t o r s e m n i f i c a ţ i i ş i c o d u r i r ă m î n e î n p i c i o a r e - ,

zienii - t o t ei - au dezvoltat, în u r m a c o n t a c t u l u i cu albii, un cult

m'castă a n a l i z ă t r e b u i n d s ă s e a r t i c u l e z e p e c e a a p r o c e s u l u i p r o

m e s i a n i c , a c e l a al c a r g o u l u i : albii trăiesc în belşug, iar ei n-au de

d u c ţ i e i m a t e r i a l e şi t e h n i c e , ca o p r e l u n g i r e t e o r e t i c ă a sa.

nici u n e l e , şi asta p e n t r u că albii ştiu să p r i n d ă sau să d e t u r n e z e m ă r f u r i l e d e s t i n a t e lor, negrilor, î n c ă d e p e v r e m e a s t r ă m o ş i l o r l o r de la î n c e p u t u r i l e l u m i i . într-o zi, d u p ă ce m a g i a albilor se va fi

\ 'i'itijul consumat al catastrofei

t e m i n a t , strămoşii l o r vor veni î n cele d i n u r m ă c u î n c ă r c ă t u r a

l'iilosirea s e m n e l o r este î n t o t d e a u n a a m b i v a l e n ţ ă , e a a r e î n t o t

m i r a c u l o a s ă ş i e i n u vor m a i c u n o a ş t e n i c i o d a t ă sărăcia.

d e a u n a f u n c ţ i a de a conjuram a m b e l e s e n s u r i ale t e r m e n u l u i : să

Astfel, p o p o a r e l e „ s u b d e z v o l t a t e " v ă d „ a j u t o r u l " o c c i d e n t a l c a

poată la l u m i n ă , p e n t r u a c a p t a p r i n s e m n e ( f o r ţ e l e , r e a l u l ,

p e ceva a ş t e p t a t , n a t u r a l , c a r e l i s e c u v i n e d e f o a r t e m u l t t i m p .

I n icirea e t c ) , ş i s ă e v o c e u n l u c r u , p e n t r u a-1 n e g a ş i refula. Ş t i m

C a p e u n l e a c m a g i c - fără n i c i o l e g ă t u r ă c u istoria, c u t e h n i c a ,

i ,i g î n d i r e a m a g i c ă , în m i t u r i l e ei, a r e ca s c o p c o n j u r a r e a s c h i m -

c u p r o g r e s u l c o n t i n u u ş i c u p i a ţ a m o n d i a l ă . Dar, d a c ă î i p r i v i m

li.ii ii şi a istoriei. î n t r - u n fel, c o n s u m u l g e n e r a l i z a t de i m a g i n i , de

ceva m a i î n d e a p r o a p e p e o c c i d e n t a l i i a t i n ş i d e m i r a c o l u l belşu

•Mpte,

g u l u i , o a r e n u s e c o m p o r t ă ei, î n colectiv, l a fel? M a s a c o n s u m a

nulului, a istoriei în s e m n e l e s c h i m b ă r i i e t c .

de

i n f o r m a ţ i i vizează şi

el

conjurarea realului

în semnele

t o r i l o r n u t r ă i e ş t e b e l ş u g u l c a p e u n efect natural, î n c o n j u r a t ă d e

Noi c o n s u m ă m r e a l u l p r i n a n t i c i p a ţ i e sau retrospectiv, î n o r i c e

fantasmele ţării făgăduinţei, convinsă de litania publicitară că

i i/, la d i s t a n ţ ă , a c e a d i s t a n ţ ă c a r e a p a r ţ i n e s e m n u l u i . E x e m p l u :

totul îi va fi dăruit anticipat p e n t r u că are un d r e p t legitim şi

i nul Paris Match ne-a d e z v ă l u i t e x i s t e n ţ a a g e n ţ i l o r s e c r e ţ i însărci

inalienabil asupra belşugului? î n c r e d e r e a î n c o n s u m este u n e l e m e n t n o u ; generaţiile tinere sînt d e a c u m înainte moşteni t o a r e : ele m o ş t e n e s c nu n u m a i b u n u r i , ci şi dreptul natural la abundenţă. Astfel r e î n v i e î n O c c i d e n t m i t u l c a r g o u l u i , î n v r e m e c e î n M e l a n e z i a d i s p a r e . Căci, c h i a r d a c ă a b u n d e n ţ a d e v i n e cotidiană şi banală, ea este trăită ca un miracol cotidian, în m ă s u r a î n c a r e a p a r e n u c a fiind p r o d u s ă ş i o b ţ i n u t ă , c u c e r i t ă î n

naţi c u p r o t e c ţ i a G e n e r a l u l u i * , c a r e s e a n t r e n a u c u m i t r a l i e r a î n Subsolurile P r e f e c t u r i i d e P o l i ţ i e , a c e a s t ă i m a g i n e n-a fost citită i.i

„informaţie",

trimiţînd,

adică,

la c o n t e x t u l p o l i t i c şi la

e l u c i d a r e a sa; p e n t r u f i e c a r e d i n t r e n o i , e a c o n ţ i n e a t e n t a ţ i a unui a t e n t a t s u p e r b , a u n u i a m p l u a c t d e v i o l e n ţ ă ; a t e n t a t u l v a * Este v o r b a d e s p r e g e n e r a l u l C h a r l e s de Gaulle (1890-1970) ( n . tr.).


40 / Societatea de consum avea loc, el urmează să a i b ă loc, i m a g i n e a nu este d e c î t p r e v e s t i r e a

Noi t r ă i m astfel la a d ă p o s t u l s e m n e l o r şi r e f u z î n d r e a l u l . Sigu-

şi satisfacţia a n t i c i p a t ă , l o c u l u n d e p e r v e r s i u n i l e se î m p l i n e s c .

i . i n ( a m i r a c u l o a s ă : c î n d privim i m a g i n i l e lumii, c i n e va m a i distin-

A v e m aici efectul invers î n r a p o r t c u s p e r a n ţ a b o g ă ţ i e i m i r a

l'i

culoase d i n cargou. Cargoul sau catastrofa g e n e r e a z ă a m î n d o u ă

i l c B nu fi acolo? I m a g i n e a , s e m n u l , mesajul, tot ceea ce „consu

acelaşi efect a l vertijului c o n s u m a t .

l i i u n " r e p r e z i n t ă liniştea n o a s t r ă p e c e t l u i t ă d e d i s t a n ţ a faţă d e

Se p o a t e s p u n e , pe d r e p t cuvint, că fantasmele n o a s t r e sînt cele c a r e p r i m e s c s e m n i f i c a ţ i e ş i s e c o n s u m ă î n i m a g i n e . D a r

această f u l g u r a n t ă a p a r i ţ i e a r e a l i t ă ţ i i d e p l ă c e r e a p r o f u n d ă

lume .şi l e g ă n a t ă m a i d e g r a b ă d e c î t c o m p r o m i s ă d e aluzia, c h i a r i violentă, la r e a l .

aspectul acesta psihologic ne interesează m a i p u ţ i n decît ceea ce

< Ion ţ i n u t u l mesajelor, semnificaţiile s e m n e l o r n-au n i c i o

se t r a n s f o r m ă în i m a g i n e p e n t r u a fi c o n s u m a t şi, t o t o d a t ă ,

Importanţă. N u n e a n g a j e a z ă î n n i c i u n fel, i a r m a s s m e d i a n u n e

refulat: l u m e a reală, e v e n i m e n t u l , istoria.

ii m u l înapoi la realitate, ci ne d a u să c o n s u m ă m s e m n e ca atare,

C e e a ce c a r a c t e r i z e a z ă s o c i e t a t e a de c o n s u m este universalitatea

Confirmate t o t u ş i d e g a r a n ţ i a r e a l u l u i .

In concluzie, p u t e m

[aptului divers în c o m u n i c a r e a de m a s ă . O r i c e i n f o r m a ţ i e poli

di hui

tică, istorică, c u l t u r a l ă este p r i m i t ă s u b a c e e a ş i f o r m ă , d e o p o t r i v ă

lumea reală, c u politica, c u istoria, c u c u l t u r a n u e s t e a c e e a a

a n o d i n ă şi m i r a c u l o a s ă , a f a p t u l u i divers. Este în î n t r e g i m e

Iul ii i'su lui, a învestirii, a r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i a n g a j a t e - d a r n i c i c e a

acum

praxisul

consumului

Relaţia

consumatorului

cu

actualizată, a d i c ă d r a m a t i z a t ă în m o d s p e c t a c u l a r - şi în î n t r e

i

g i m e neactuală, a d i c ă d i s t a n ţ a t ă p r i n i n t e r m e d i u l c o m u n i c ă r i i ş i

I I liniaşi r a ţ i o n a m e n t , p u t e m s p u n e c ă a m p l o a r e a c o n s u m u l u i ,

r e d u s ă l a s e m n e . F a p t u l divers n u este, aşadar, o c a t e g o r i e p r i n t r e a l t e l e , ci

CATEGORIA

cardinală a gîndirii noastre magice, a mito

Indiferenţei

totale:

este

aceea a

CURIOZITĂŢII.

Conform

I I c u n i a m definit-o aici, n u e s t e a c e e a a c u n o a ş t e r i i l u m i i , d a r U T .

logiei n o a s t r e .

i ,i

i g n o r a n ţ e i t o t a l e : este a c e e a a

FALSEI C U N O A Ş T E R I * .

C u r i o z i t a t e a şi falsa c u n o a ş t e r e d e s e m n e a z ă u n u l şi acelaşi

A c e a s t ă m i t o l o g i e s e sprijină p e e x i g e n ţ a c u a t î t m a i v o r a c e

| o u i | i o i l a m e n t d e a n s a m b l u faţă d e r e a l , c o m p o r t a m e n t g e n e -

privitoare la realitate, la „adevăr", la „obiectivitate". Peste tot

l a l i / a l ş i s i s t e m a t i z a t p r i n p r a c t i c a c o m u n i c ă r i i d e m a s ă şi, d e c i ,

a v e m de-a face c u cine-verite-ul, c u r e p o r t a j u l î n d i r e c t , c u flash-ul,

| I I H teristic „societăţii d e c o n s u m " : este v o r b a d e s p r e r e f u z u l

c u fotografia ş o c a n t ă , c u d o c u m e n t u l - m ă r t u r i e e t c . P r e t u t i n d e n i

i • i l n l i i i p r i n a p r o p r i e r e a avidă şi r e p e t a t ă a s e m n e l o r lui.

se c a u t ă „ m i e z u l e v e n i m e n t u l u i " , „ m i e z u l s c a n d a l u l u i " , in vivo-ul, c o n f r u n t a r e a d i r e c t ă - vertijul u n e i p r e z e n ţ e t o t a l e î n eveni m e n t , M a r e l e F r i s o n al Trăirii - a d i c ă d i n n o u

MIRACOLUL,

căci

a d e v ă r u l l u c r u l u i văzut, televizat, m a g n e t i z a t p e b a n d ă c o n s t ă t o c m a i în faptul că eu nu eram acolo. C e e a ce c o n t e a z ă î n s ă este mai-mult-ca-adevărul, altfel spus, faptul de a fi a c o l o fiind d e p a r t e , altfel

s p u s , fantasma.

tăţii. S a u , l ă s î n d j o c u r i l e de c u v i n t e la o p a r t e , o r e a l i t a t e fără pentru

că inima Amazonului,

inima

realului,

inima

p a s i u n i i , i n i m a r ă z b o i u l u i , a c e a s t ă „ I n i m ă " c a r e este l o c u l g e o m e t r i c a l c o m u n i c ă r i i d e m a s ă ş i care-i c o n f e r ă e x t r a o r d i n a r a s e n t i m e n t a l i t a t e este t o c m a i locul unde nu se întîmpla nimic. Este s e m n u l alegoric al pasiunii şi al evenimentului, iar s e m n e l e sînt securizante.

N u e s t e d o a r s u m a f a p t e l o r şi a g e s t u r i l o r c o t i d i e n e ,

d i m e n s i u n e a b a n a l i t ă ţ i i şi a r e p e t i ţ i e i , ci c h i a r un sistem de interl'hiriii: (Cotidianul î n s e a m n ă d i s o c i e r e a u n u i p r a x i s t o t a l î n t r - o i . I I n a n s c e n d e n t ă , a u t o n o m ă ş i a b s t r a c t ă ( a p o l i t i c u l u i , a socia lului, a c u l t u r a l u l u i ) şi într-o sferă i m a n e n t ă , î n c h i s ă şi a b s t r a c t ă , i

C o m u n i c a r e a d e m a s ă n e o f e r ă n u r e a l i t a t e a , c i vertijul reali vertij,

< !u a c e a s t ă o c a z i e , p u t e m n u m i locul consumului: viaţa cotiili.in.i

„privatului".

M u n c ă , d i s t r a c ţ i e , familie, relaţii: i n d i v i d u l le

1 1 1 i i cani/.ează î n t r - u n m o d involutiv, d i n c o a c e d e l u m e ş i d e î n t r - u n sistem c o e r e n t f u n d a m e n t a t p e o d e m a r c a ţ i e

ii

• I ii i i z o n e i p r i v a t e , pe l i b e r t a t e a f o r m a l ă a i n d i v i d u l u i , pe a p r o |ni'ii.i

securizantă

a

mediului

înconjurător

şi

pe

falsa

• u n o a ş t e r e . C o t i d i a n u l este, d i n p e r s p e c t i v a obiectivă a totali| U N sârac ş i r e z i d u a l , dar, p e d e a l t ă p a r t e , t r i u m f ă t o r ş i e u f o r i c * Miconnaissance, în original (n. tr.).



î n e f o r t u l lui d e a u t o n o m i z a r e t o t a l ă ş i d e r e i n t e r p r e t a r e a l u m i i

• n i r a n ţ e i (în e c o n o m i a plăcerii), d a r şi p e n t r u ca alegerea ei să

„ d e u z i n t e r n " . Aici s e s i t u e a z ă c o m p l i c i t a t e a p r o f u n d ă , o r g a n i c ă ,

aibă m e r e u o justificare ( d e d a t a a c e a s t a , în e c o n o m i a m o r a l ă a

î n t r e sfera c o t i d i a n u l u i privat ş i c o m u n i c a r e a d e m a s ă .

II II uluirii). E nevoie ca în j u r u l zonei de siguranţă să înflorească

C o t i d i a n u l ca î n c h i d e r e , ca Verborgenheif, ar fi i n s u p o r t a b i l în

N I n u i e l e d e s t i n u l u i , ale p a s i u n i i , a l e fatalităţii, p e n t r u c a a c e s t

lipsa s i m u l a c r u l u i l u m i i , a alibiului u n e i p a r t i c i p ă r i la l u m e . A r e

i n i i d i a n să-şi r e c u p e r e z e m ă r e ţ i a şi s u b l i m u l al c ă r o r r e v e r s este.

n e v o i e s ă s e a l i m e n t e z e c u i m a g i n i ş i c u s e m n e l e m u l t i p l i c a t e ale

halalitatea este astfel s u g e r a t ă , s e m n i f i c a t ă p e s t e tot, p e n t r u c a

a c e s t e i t r a n s c e n d e n ţ e . L i n i ş t e a l u i a r e n e v o i e , aşa c u m a m v ă z u t

b a n a l i t a t e a să se p o a t ă a d ă p a şi să fie b i n e c u v î n t a t ă la izvoarele ei.

deja, de vertijul realităţii şi al istoriei. L i n i ş t e a lui a r e n e v o i e ,

Rentabilitatea e x t r a o r d i n a r ă a a c c i d e n t e l o r r u t i e r e , p r e z e n t e l a

p e n t r u a e x u l t a , d e p e r p e t u a v i o l e n ţ ă consumată. Este felul lui d e

iad io, î n p r e s a scrisă, î n d i s c u r s u l i n d i v i d u a l ş i n a ţ i o n a l n u face

a ii o b s c e n . D e v o r e a z ă e v e n i m e n t e şi v i o l e n ţ ă , cu c o n d i ţ i a ca

decît s ă vină î n sprijinul a c e s t u i p a r a d o x : este cel m a i f r u m o s

a c e s t e a să-i fie servite ia p a t . D a c ă ar fi să c a r i c a t u r i z ă m , cotidi

avalar a l „fatalităţii c o t i d i e n e " ş i e s t e e x p l o a t a t c u a t î t a p a s i u n e

a n u l î n s e a m n ă t e l e s p e c t a t o r u l r e l a x a t î n faţa i m a g i n i l o r d i n r ă z b o i u l d i n V i e t n a m . I m a g i n e a televizată, c a o f e r e a s t r ă inversă, d ă m a i î n t î i într-o î n c ă p e r e şi, î n a c e a s t ă î n c ă p e r e , e x t e r i o r i t a t e a c r u d ă a l u m i i d e v i n e i n t i m ă şi c a l d ă , de o c ă l d u r ă p e r v e r s ă . L a a c e s t nivel „trăit", c o n s u m u l face d i n e x c l u z i u n e a m a x i m ă a l u m i i (reală, socială, istorică) i n d i c e l e m a x i m d e s i g u r a n ţ ă . C o n s u m u l ţ i n t e ş t e s p r e a c e a s t ă fericire d e c i r c u m s t a n ţ ă c a r e e s t e a p l a n a r e a t e n s i u n i l o r . D a r s e loveşte d e o c o n t r a d i c ţ i e : a c e e a d i n t r e p a s i v i t a t e a p e c a r e o i m p l i c ă n o u l sistem d e valori ş i n o r m e l e u n e i m o r a l e sociale c a r e , î n e s e n ţ ă , r ă m î n e a c e e a a v o l u n

p e n t r u c ă î n d e p l i n e ş t e o f u n c ţ i e colectivă e s e n ţ i a l ă . L i t a n i a despre m o a r t e a la volan nu mai e c o n c u r a t ă decît de litania prognozelor m e t e o : cele d o u ă au devenit un c u p l u mitic obsesia s o a r e l u i ş i l i t a n i a m o r ţ i i s î n t i n s e p a r a b i l e . Cotidianul

o f e r ă astfel

acest c u r i o s

amestec

de justificare

I I d o r i c ă p r i n s t a n d i n g ş i pasivitate ş i d e „ d e l e c t a r e m o h o r î t ă " a p o t e n ţ i a l e l o r v i c t i m e ale d e s t i n u l u i . T o a t e a c e s t e a a l c ă t u i e s c o m e n t a l i t a t e sau, m a i d e g r a b ă , o „ s e n t i m e n t a l i t a t e " specifică. Socijtatea d e c o n s u m s e d o r e ş t e u n I e r u s a l i m î n c e r c u i t , b o g a t ş i i i n c n i n ţ a t , a c e a s t a este i d e o l o g i a sa. 1

t a r i s m u l u i , a a c ţ i u n i i , a eficienţei şi a sacrificiului. De u n d e i n t e n s a c u l p a b i l i z a r e c a r e s e l e a g ă d e n o u l stil d e c o n d u i t ă h e d o n i s t ă ş i g r a b a , d e f i n i t ă e x t r e m d e clar p r i n „strategiile d o r i n ţ e i " ,

(lercul vicios al creşterii

d e d e c u l p a b i l i z a r e a pasivităţii. P e n t r u m i l i o a n e l e d e o a m e n i lipsiţi de istorie şi fericiţi că s î n t aşa, t r e b u i e d e c u l p a b i l i z a t ă pasivitatea. intermediul

Aici mass

intervine media

dramatizarea (faptul

spectaculoasă

divers/catastrofa

prin

ca singură

categorie generalizată a t u t u r o r mesajelor): p e n t r u rezolvarea contradicţiei dintre morala hedonistă şi cea puritană, trebuie ca liniştea i n s t i t u i t ă în sfera p r i v a t ă să a p a r ă ca o v a l o a r e obţinută cu t r u d ă , a m e n i n ţ a t ă n e î n c e t a t , î n v ă l u i t ă d e u n d e s t i n catastrofic. E nevoie de violenţa şi i n u m a n i t a t e a lumii exterioare p e n t r u a p u n e î n valoare într-un m o d mai p r o f u n d n u n u m a i i m p o r t a n ţ a * T e r m e n p r e l u a t d i n ontologia lui Martin H e i d e g g e r (1889-1976), t r a d u s ca stare-de-ascundere (v. M a r t i n H e i d e g g e r , Repere pe drumul gtndirii, Bucureşti, E d i t u r a Politică, 1988, trad. T h o m a s Kleininger şi Gabriel Liiceanu, p. 442) (n. tr.).

t 'heltuieli colective şi redistribuire Societatea de c o n s u m nu se caracterizează n u m a i p r i n creşterea i.ipidă a c h e l t u i e l i l o r i n d i v i d u a l e , ci este î n s o ţ i t ă şi de c r e ş t e r e a i b e l t u i e l i l o r a s u m a t e d e t e r ţ e p ă r ţ i ( m a i ales d e a d m i n i s t r a ţ i e ) i n b e n e f i c i u l p a r t i c u l a r i l o r , d i n t r e c a r e u n e l e vizează r e d u c e r e a inegalităţii î n d i s t r i b u i r e a r e s u r s e l o r . Această p r o p o r ţ i e a c h e l t u i e l i l o r colective c a r e satisfac n e v o i individuale e v o l u e a z ă d e l a 1 3 % d i n c o n s u m u l t o t a l , î n 1959, l a 11% î n 1 9 6 5 . 1. Această situaţie este concretizată în m o d a p r o a p e ideal într-un oraş ca Berlinul. Pe de altă parte, a p r o a p e toate r o m a n e l e SF tematizează situaţia unui Mare O r a ş raţional şi „afiuent", ameninţat cu distragerea de către o mare forţă ostilă, venită din interior sau d i n exterior.

44 / Societatea de consum I n 1965, p r o c e n t u l n e v o i l o r a c o p e r i t e d e c ă t r e t e r ţ e p ă r ţ i e s t e de: - 1% p e n t r u alimentaţie şi î m b r ă c ă m i n t e („subzistenţă"); - 1 3 % p e n t r u cheltuielile de întreţinere, reţele de transport şi telecomunicaţii („cadru de viaţă"); - 6 7 % î n d o m e n i i l e î n v ă ţ ă m î n t u l u i , c u l t u r i i , s p o r t u l u i ş i sănă tăţii ( „ p r o t e c ţ i a şi d e z v o l t a r e a p e r s o a n e i " ) .

Liturghia formală a obiectului / 45 muncitori. î n învăţămîntul superior, şansele d e acces p e n t r u i ppiii p r i m e i c a t e g o r i i s î n t d e m a i b i n e d e o t r e i m e , faţă d e d o a r 1-2% p e n t r u c e a de-a d o u a . î n d o m e n i u l sănătăţii, efectele redistribuirii n u sînt clare: î n i n t e r i o r u l p o p u l a ţ i e i active, ar p u t e a exista o a b s e n ţ ă a redistri buirii, ca şi c u m fiecare c a t e g o r i e socială s-ar s t r ă d u i să-şi r e c u p e i r / c cel p u ţ i n cotizaţiile.

C h e l t u i e l i l e colective vizează masiv, d u p ă c u m r e i e s e d i n a c e s t e

Fiscalitate şi p r o t e c ţ i e socială: să u r m ă r i m a r g u m e n t e l e lui E.

date, omul, şi nu bunurile şi e c h i p a m e n t e l e materiale puse la

I isle î n a c e a s t ă p r o b l e m ă . „ C o n s u m u l colectiv î n c r e ş t e r e e s t e

d i s p o z i ţ i a lui. D e a s e m e n e a , c h e l t u i e l i l e p u b l i c e s î n t î n m o m e n

l i n a n ţ a t de d e z v o l t a r e a fiscalităţii şi a parafiscalităţii: n u m a i în

t u l d e faţă* dirijate c ă t r e p o s t u r i l e e s t i m a t e c ă s e v o r d e z v o l t a cel

i r e a c e p r i v e ş t e p r o t e c ţ i a socială, r a p o r t u l d i n t r e cotizaţiile soci-

m a i m u l t . D a r este i n t e r e s a n t d e r e m a r c a t , î m p r e u n ă c u E . Lisle,

.ilr ş i m a s a d e t a x e salariale a u r c a t d e l a 2 3 , 9 % î n 1 9 5 9 l a 2 5 , 9 %

c ă t o c m a i î n a c e s t sector, î n c a r e c o l e c t i v i t a t e a a l o c ă c e a m a i

t u 1967. Astfel, p r o t e c ţ i a socială î i c o s t ă p e salariaţi u n sfert d i n

m a r e p a r t e a c h e l t u i e l i l o r şi la d e z v o l t a r e a c ă r u i a a c o n t r i b u i t cel

venituri, cotizaţiile sociale n u m i t e «ale a n g a j a t o r i l o r » p u t î n d f i

m a i m u l t , a i z b u c n i t criza d i n m a i 1968.

i o n s i d e r a t e î n m o d l e g i t i m c a o p r e l e v a r e d i n salarii c h i a r d e l a

I n F r a n ţ a , „ b u g e t u l social a l n a ţ i u n i i " r e d i s t r i b u i e m a i b i n e d e

farsă, la fel ca şi i m p o z i t u l forfetar de 5 % . S u m a a c e s t o r p r e l e v ă r i

2 0 % din produsul intern brut (învăţămîntul a absorbit n u m a i el

depăşeşte c u m u l t c e e a c e s e n u m e ş t e i m p o z i t u l p e v e n i t I m p o

t o t a l i t a t e a i m p o z i t u l u i p e v e n i t u l p e r s o a n e l o r fizice). D i s p a r i

zitul fiind progresiv, în v r e m e ce v ă r s ă m î n t u l forfetar şi cotizaţiile

tatea flagrantă, pe care o d e n u n ţ ă Galbraith", între consumul

feciale sînt, u n a p e s t e alta, regresive, efectul net al fiscalităţii şi al

p r i v a t ş i c h e l t u i e l i l e colective, p a r e m a i specifică S t a t e l o r U n i t e

/mia/iscalităţii este regresiv. D a c ă a d m i t e m că fiscalitatea i n d i r e c t ă ,

decît ţărilor e u r o p e n e . Dar nu aceasta e p r o b l e m a . Ea constă în

i u special TVA-ul, este p r o p o r ţ i o n a l ă c u c o n s u m u l , p u t e m c o n -

a v e d e a în ce măsură aceste credite asigură o egalizare obiectivă a şan

i li ide că i m p o z i t e l e d i r e c t e şi i n d i r e c t e , ca şi cotizaţiile sociale

selor sociale. O r e s t e c l a r c ă a c e a s t ă „ r e d i s t r i b u i r e " n u a r e d e c î t

. I I 11 i late de familii şi, în m a r e p a r t e , a f e c t a t e f i n a n ţ ă r i i c o n s u -

e f e c t e l i m i t a t e a s u p r a d i s c r i m i n ă r i i sociale l a t o a t e n i v e l u r i l e . C î t d e s p r e i n e g a l i t a t e a n i v e l u l u i d e viaţă, c o m p a r a ţ i a d i n t r e d o u ă studii a s u p r a b u g e t e l o r familiale, f ă c u t e î n 1 9 5 6 ş i 1965, n u r e l e v ă n i c i o s c h i m b a r e . S î n t c u n o s c u t e d i s p a r i t ă ţ i l e e r e d i t a r e şi i r e d u c tibile î n t r e clasele sociale î n c e e a c e p r i v e ş t e şcoala: a c o l o u n d e a c ţ i o n e a z ă m e c a n i s m e m a i s u b t i l e d e c î t c e l e e c o n o m i c e , redistri b u i r e a e c o n o m i c ă n u r e u ş e ş t e d e u n a s i n g u r ă d e c î t s ă consoli deze în m a r e parte mecanismele de inerţie culturală. La o rată m e d i e d e şcolarizare d e 5 2 % l a 1 7 ani, u n p r o c e n t d e 9 0 % î l r e p r e z i n t ă copii de c a d r e superioare, profesionişti d i n meseriile liberale şi cadre didactice şi mai p u ţ i n de 4 0 % , copii de ţărani şi * Ediţia originală a lucrării a p a r e în 1970 ( n . tr.). * * J o h n K e n n e t h Galbraith (n. 1908), e c o n o m i s t a m e r i c a n . Colabo r a t o r al lui Roosevelt, a a n a l i z a t s o c i e t a t e a de c o n s u m şi a t e o r e t i z a t m a n a g e m e n t u l (n. tr.).

lui c o l e c t i v n-ar avea ca efect, în ansamblu, reducerea inegalităţii iau redistribuirea." „în c e e a c e priveşte e f i c i e n ţ a d o t ă r i l o r colective, a n c h e t e l e d i s p o n i b i l e a r a t ă u n f r e c v e n t «derapaj» a l i n t e n ţ i i l o r f a c t o r i l o r publici d e d e c i z i e . C î n d a c e s t e d o t ă r i s î n t d e s t i n a t e c e l o r m a i i Ir favorizaţi, se c o n s t a t ă că, p u ţ i n cîte p u ţ i n , «clientela» se diver şii ică, a c e a s t ă d e s c h i d e r e p r o v o c î n d o r e s p i n g e r e afectivă, d i n i.iţiuni m a i d e g r a b ă p s i h o l o g i c e d e c î t

financiare,

a săracilor,

t Snd d o t ă r i l e s î n t d e s t i n a t e t u t u r o r , e l i m i n a r e a c e l o r m a i slabi s e l.u r d e l a b u n î n c e p u t . E f o r t u l p e n t r u c a t o a t ă l u m e a s ă a i b ă , u ces s e t r a d u c e î n m o d c u r e n t p r i n t r - o s e g r e g a r e c a r e r e f l e c t ă i r i . u h i i l e sociale. A c e a s t a a r a t ă că, într-o s o c i e t a t e p u t e r n i c i n e (ţ.ililară, a c ţ i u n i l e p o l i t i c e c a r e a u vizat a s i g u r a r e a u n e i egalităţi tir a c c e s f o r m a l e n-au făcut, î n g e n e r a l , d e c î t s ă s p o r e a s c ă i n e g a lii, iţile" ( C o m i s i a P l a n u l u i , g r u p u l „ C o n s u m ş i M o d d e V i a ţ ă " ) .


Liturghia formală a obiectului /

I n e g a l i t a t e a î n faţa m o r ţ i i r ă m î n e f o a r t e m a r e .

lin nimfa asupra evantaiului de venituri

O d a t ă î n p l u s , cifrele a b s o l u t e n-au s e n s , i a r s p o r i r e a resur

lln|«iit asupra veniturilor medii ale categoriilor extreme

s e l o r d i s p o n i b i l e c a r e d e s c h i d uşile a b u n d e n ţ e i t r e b u i e i n t e r p r e tată în

a d e v ă r a t a s a l o g i c ă socială.

R e d i s t r i b u i r e a socială ş i

eficienţa a c ţ i u n i l o r p u b l i c e î n m o d special t r e b u i e p u s e d i n n o u î n discuţie. A r t r e b u i o a r e s ă v e d e m î n a c e a s t ă „ d e v i a n ţ ă " a r e d i s t r i b u i r i i „sociale", în a c e a s t ă r e s t i t u i r e a i n e g a l i t ă ţ i l o r sociale t o c m a i d i n p a r t e a f a c t o r i l o r c a r e a r t r e b u i s-o e l i m i n e o a n o m a l i e p r o v i z o r i e d a t o r a t ă i n e r ţ i e i s t r u c t u r i i sociale? S a u t r e b u i e , d i m potrivă,

să f o r m u l ă m ipoteza radicală c o n f o r m căreia meca

n i s m e l e d e redistribuire, c a r e reuşesc atît d e b i n e s ă m e n ţ i n ă privilegiile, sînt, d e fapt, p a r t e i n t e g r a n t ă ş i e l e m e n t t a c t i c a l s i s t e m u l u i d e p u t e r e - c o m p l i c e , astfel, a l s i s t e m u l u i e d u c a ţ i o n a l şi al s i s t e m u l u i e l e c t o r a l ? în a c e s t caz, e t o t a l i n u t i l să d e p l î n g i e ş e c u l r e p e t a t a l u n e i p o l i t i c i sociale: t r e b u i e d o a r s ă r e c u n o ş t i

8,7

10,2

10,1

plus transferuri

5,2

5,2

5,0

4 , 9

5,0

4 , 6

nituri finale

I n c i u d a a n u m i t o r r e z u l t a t e , a n a l i z a l e g a t ă d e e f e c t u l transfe1 u i ilor, a t î t p e n t r u r e d i s t r i b u i r e a , cît ş i p e n t r u o r i e n t a r e a c o n s u ni 11 l u i , t r e b u i e să fie f o a r t e n u a n ţ a t ă . D a c ă e f e c t u l g l o b a l al ii.inslerurilor a p e r m i s r e d u c e r e a l a j u m ă t a t e a e v a n t a i u l u i d e p i l i t u r i finale, p e t e r m e n l u n g , s t a b i l i t a t e a relativă a a c e s t e i a v e n i t u r i l o r finale n-a fost a t i n s ă d e c î t c u p r e ţ u l u n e i

im lorii nocivi

Numărul de supravieţuitori la vîrsta de 70 de ani pentru 1.000 de persoane la 35 de ani 732 7 1 9

Profesii liberale, cadre superioare

minus prelevări fiscale directe

iu.ui creşteri a s u m e l o r redistribuite.

Mortalitatea pe categorii socio-profesionale

Cadre didactice

Vnulluri primare

• p a r t i z a n

că-şi î n d e p l i n e ş t e p e r f e c t f u n c ţ i a ei reală.

10,0

9,8

8,8

V e n i t u r i primare

47

Preoţi catolici

692

Tehnicieni din sectorul privat

700

Cadre medii din sectorul public

664

I r e ş t e r e a

abundenţei,

adică a posibilităţii d e

a dispune

de

b u n u r i ş i d o t ă r i i n d i v i d u a l e ş i colective t o t m a i n u m e r o a s e , e s t e 1 n n l r a b a l a n s a t ă de „factorii n o c i v i " t o t m a i gravi - c o n s e c i n ţ ă a d e / v o l t ă r i i i n d u s t r i a l e şi a p r o g r e s u l u i t e h n i c , pe de o p a r t e , şi a Mriicturilor c o n s u m u l u i , p e d e c e a l a l t ă p a r t e . Degradarea

cadrului

colectiv

prin

activităţile

economice:

Cadre medii din sectorul privat

661

Rl >inot, p o l u a r e a a e r u l u i şi a a p e i , d i s t r u g e r e a siturilor, p e r t u r

Contramaiştri şi muncitori calificaţi din sectorul public

653

barea z o n e l o r r e z i d e n ţ i a l e p r i n i m p l a n t a r e a d e n o i d o t ă r i ( a e r o

Agricultori proprietari

653

porturi, autostrăzi e t c ) . Creşterea n u m ă r u l u i d e a u t o m o b i l e are

Funcţionari publici

633

d r e p t c o n s e c i n ţ ă u n colosal deficit t e h n i c , p s i h o l o g i c , u m a n ; c e deoarece

supradotarea

infrastructurală

obligatorie,

Patroni din industrie şi comerţ

631

M i l i t e a z ă ,

Funcţionari din sectorul privat

623

1 luituielile

Contramaiştri şi muncitori calificaţi din sectorul privat

585

1 ontabilizate d r e p t c o n s u m , a d i c ă v o r d e v e n i , î n calculul P N B ş i î n 'iialisticile n a ţ i o n a l e , i n d i c e d e c r e ş t e r e e c o n o m i c ă ş i d e b o g ă ţ i e !

pentru

benzină,

asigurările

a u t o v o r fi,

oricum,

Muncitori specializaţi din sectorul public

5 9 0

Muncitori specializaţi din sectorul privat

5 7 6

Industria î n f l o r i t o a r e a a p e l o r m i n e r a l e s a n c ţ i o n e a z ă c u m v a u n

Salariaţi din agricultură

5 6 5

exces r e a l a l „ a b u n d e n ţ e i " d o a r p e n t r u c ă n u face altceva d e c î t s ă

4 9 3

Mc utilizată ca a n t i d o t la s c ă d e r e a calităţii a p e i f u r n i z a t e de regie?

Manipulanţi

.

T O T A L Franţa (inclusiv grupurile neincluse în anchetă)

586

Sursa: Etudes et Conjoncture, serie d e Anale ale C R E D O C , n o i e m b r i e 1965.

Klc. N-am m a i t e r m i n a c u i n v e n t a r i e r e a t u t u r o r activităţilor p r o ductive ş i d e c o n s u m , c a r e n u s î n t altceva d e c î t paliative l a

Consumul detaliat al familiilor în 1965

4\ =0 Consum individual

Funcţii de consum grupate pe categorii

m Q a n e

deFF

Consum colectiv

Repartizare Pe.fufle

Consum în ansamblu

Repartizare deFF

Pe.fu?c»ie

Repartizare deFF

I I 1 /O

1. Nevoi elementare: alimentaţie, hoteluri, cafenele, restaurante; nevoi de îmbrăcăminte; nevoi pentru întreţinerea personală, diverse 2. Nevoi legate de cadrul de viaţă

157.503

99,1

•1.485

0,9

158.988

93.753

86,7

14.392

13,1

108.145

3. Cheltuieli casnice (dotări, locuinţă): produse de menaj, chirii, reparaţii, energie, taxe

50.225

89,1

6.138

10,9

56.363

4. Altele (divertisment, timp liber, transport individual şi colectiv, servicii diverse, siguran(ă)

43.528

84,1

8.254

15,9

51.782

21.298

32,7

43.735

67,3

65.033

12.160

36,3

21.318

9.138

29,0

22.417

71,0

31.555

3.210

100,0

3.210

62.822

18,7

335.376

5.

Nevoi de formare şi dezvoltare a persoanei

6. învăţămînt, cultură 7. Sport, sănătate 8.

Consum intermediar global

TOTAL

272.554

81,3

pe

.funCîie in 7 o

I

33.478

Sursa: C R E D O C , c o n s u m u l individual ş i c o n s u m u l colectiv ( p r i m a î n c e r c a r e d e m ă s u r a r e ) , m a r t i e 1969. D o c u m e n t r e d a c t a t p e n t r u g r u p u l d e s t u d i u „ C o n s u m ş i M o d d e Viaţă".

a

50 / Societatea de consum s o c i e t a t e n u o p o t face d e c î t c u p r e ţ u l u n u i e f o r t c a r e le] d i m i n u e a z ă f o r ţ e l e . Astfel î n c î t s o c i e t a t e a s e v e d e o b l i g a t ă s ă a m o r t i z e z e c o s t u r i l e sociale ale c r e ş t e r i i p r i n r e d i s t r i b u i r e a u n e i p ă r ţ i t o t m a i m a r i d i n p r o d u s u l i n t e r n b r u t î n favoarea inves tiţiilor sociale ( e d u c a ţ i e , c e r c e t a r e , s ă n ă t a t e ) , definite î n a i n t e d e t o a t e c a factori d e c r e ş t e r e " (E. Lisle). O r a c e s t e c h e l t u i e l i p e r s o n a l e s a u colective d e s t i n a t e s ă g e s t i o n e z e disfuncţiile m a i d e g r a b ă d e c î t să c r e a s c ă satisfacţiile pozitive, a c e s t e c h e l t u i e l i c o m p e n s a t o r i i s î n t s o c o t i t e , în t o a t e c o n t a b i l i t ă ţ i l e , indexări la creşterea nivelului d e trai. C a s ă n u m a i v o r b i m d e c o n s u m u l d e d r o g u r i , d e a l c o o l s a u d e t o a t e c h e l t u i e l i l e o s t e n t a t i v e sau c o m p e n s a t o r i i , d e bugetele militare etc. Toate acestea î n s e a m n ă creştere, deci abundenţă. N u m ă r u l tot m a i m a r e al categoriilor „împovărătoare" p e n t r u societate, fără a c o n s t i t u i un factor nociv ( l u p t a î m p o t r i v a b o l i l o r ş i s p e r a n ţ a c r e s c u t ă d e viaţă c o n s t i t u i n d u n u l d i n t r e a s p e c t e l e „ a b u n d e n ţ e i " , u n a d i n t r e e x i g e n ţ e l e c o n s u m u l u i ) , grevează totuşi d i n c e î n c e m a i e v i d e n t însuşi p r o c e s u l creşterii. î n c e l e d i n u r m ă , c r e d e J. Bourgeois-Pichat, „ne-am p u t e a î n c h i p u i că p o p u laţia a c ă r e i activitate e s t e c o n s a c r a t ă m e n ţ i n e r i i s ă n ă t ă ţ i i n a ţ i u n i i p o a t e d e v e n i m a i i m p o r t a n t ă d e c î t p o p u l a ţ i a efectiv angajată în p r o d u c ţ i e " . Pe scurt, a j u n g e m î n t r - u n p u n c t în c a r e d i n a m i c a creşterii şi a a b u n d e n ţ e i d e v i n e c i r c u l a r ă ş i s e î n t o a r c e d e u n d e a plecat. î n c a r e , d i n c e î n c e m a i m u l t , sistemul s e e p u i z e a z ă î n p r o p r i a r e p r o d u c e r e . U n p r a g d e rulare, d e l a c a r e t o t s u r p l u s u l productivităţii este d e s t i n a t î n t r e ţ i n e r i i c o n d i ţ i i l o r de s u p r a v i e ţ u i r e a sistemului. S i n g u r u l r e z u l t a t obiectiv r ă m î n e î n acest caz c r e ş t e r e a c a n c e r o a s ă a cifrelor şi a b i l a n ţ u l u i , dar, în e s e n ţ ă , se r e v i n e , de fapt, la stadiul primitiv, c a r e este acela al p e n u r i e i a b s o l u t e , al a n i m a l u l u i sau al i n d i g e n u l u i , a l e c ă r o r f o r ţ e s e c o n s u m ă î n efortul d e supra vieţuire. S a u m a i r ă u , c o n f o r m lui D a u m a l , l a stadiul c e l o r c a r e „cultivă cartofi p e n t r u a p u t e a c o n s u m a cartofi, p e n t r u a p u t e a recultiva cartofi e t c " . O r u n sistem este ineficient c î n d costul său este egal sau s u p e r i o r r a n d a m e n t u l u i p e c a r e î l a r e . D a r m a i a v e m p î n ă a c o l o . V e d e m profilîndu-se, d i n c o l o d e factorii nocivi ş i d e corectivele l o r sociale şi t e h n i c e , o t e n d i n ţ ă g e n e r a l ă c ă t r e o funcţionare internă tentaculară a sistemului - d i n m o m e n t ce

Liturghia formală a obiectului / 51 (..nsumurile „disfuncţionale", i n d i v i d u a l e sau colective, cresc m a i i mede d e c î t cele „ f u n c ţ i o n a l e " , sistemul n u face, î n f o n d , d e c î t să il .mioparaziteze. i oiiinlrilizarea creşterii sau mistica PNB V H I bim a c u m d e s p r e c e a m a i e x t r a o r d i n a r ă c a c e a l m a colectivă a mu iclăţilor m o d e r n e . D e s p r e o o p e r a ţ i e de „ m a g i e a l b ă " a s u p r a . il i clor, c a r e a s c u n d e în r e a l i t a t e m a g i a n e a g r ă a u n e i vrăji i | lied ive. V o r b i m d e s p r e g i m n a s t i c a a b s u r d ă a iluziilor contabile, a . . . I I labili taţilor n a ţ i o n a l e . N i m i c altceva î n afara f a c t o r i l o r vizi bili şi m ă s u r a b i l i c o n f o r m c r i t e r i i l o r r a ţ i o n a l i t ă ţ i i e c o n o m i c e I I c s i a este p r i n c i p i u l a c e s t e i m a g i i . S î n t e l i m i n a t e astfel a t î t Bunca d o m e s t i c ă a femeilor, cît şi c e r c e t a r e a , c u l t u r a , şi a p a r , i|ini|iotrivă, a n u m i t e l u c r u r i c a r e n-au n i m i c de-a face c u r a ţ i o nalitatea e c o n o m i c ă tocmai pentru că sînt măsurabile. In p l u s , • « s i e c o n t a b i l i t ă ţ i p o t f i c o m p a r a t e c u visul p r i n faptul c ă n u i iniosc s e m n u l n e g a t i v şi că a d u n ă t o t - f a c t o r i nocivi laolaltă cu * Ic n i c n t e pozitive - în cel m a i a b s o l u t ( d a r d e l o c i n o c e n t ) d i s p r e ţ il logicii. Economiştii a d u n ă valoarea t u t u r o r p r o d u s e l o r şi a feluritelor i n vicii - fără n i c i o d i s t i n c ţ i e î n t r e serviciile p u b l i c e ş i serviciile private. F a c t o r i i nocivi ş i paliativele l o r f i g u r e a z ă î m p r e u n ă c u iroducţia d e b u n u r i î n t r - a d e v ă r u t i l e . „ P r o d u c ţ i a d e alcool, d e I u n / i d e s e n a t e , d e p a s t ă d e d i n ţ i [...] şi d e r a c h e t e n u c l e a r e face *,i d i s p a r ă a b s e n ţ a şcolilor, a străzilor, a p i s c i n e l o r " ( G a l b r a i t h ) . Aspectele d e f i c i t a r e , d e g r a d a r e a , î m b ă t r î n i r e a n u f i g u r e a z ă ,u< i - iar d a c ă figurează, a p a r în mod pozitivi Astfel, p r e ţ u l p e n t r u l i a n s p o r t u l l a l o c u l d e m u n c ă este c o n t a b i l i z a t c a o c h e l t u i a l ă d e l o n s u m ! Este c o n s e c i n ţ a logică, cifrată, a finalităţii m a g i c e a p r o d u c ţ i e i de d r a g u l p r o d u c ţ i e i : orice lucru produs este sacralizat pentru simplul fapt de a fi fost produs. O r i c e l u c r u p r o d u s e s t e pozitiv, o r i c e l u c r u m ă s u r a b i l este pozitiv. S c ă d e r e a l u m i n o z i t ă ţ i i lierului l a Paris c u 3 0 % î n cincizeci d e a n i r e p r e z i n t ă u n r e z i d u u p e c a r e c o n t a b i l i i nu-1 i a u î n s e a m ă . D a r d a c ă d e aici d e c u r g e o mai m a r e c h e l t u i a l ă d e e n e r g i e electrică, d e b e c u r i , d e o c h e l a r i 1 1 < . , a t u n c i e a există, ş i d e o d a t ă e x i s t e n ţ a e i s e t r a d u c e p r i n i r e ş t e r e a p r o d u c ţ i e i şi a b o g ă ţ i e i s o c i a l e ! O r i c e a t i n g e r e



restrictivă s a u selectivă l a p r i n c i p i u l s a c r u a l p r o d u c ţ i e i s a u a l

nocivi ş i p r i n viciile r e c u n o s c u t e c a a t a r e d e u n sistem r a ţ i o n a l .

c r e ş t e r i i a r p r o v o c a o r o a r e a s a c r i l e g i u l u i ( „ N u a v e m voie s ă n e

Mandeville a fost a c u z a t de c i n i s m : c i n i c ă e s t e î n s ă , o b i e c t i v vor-

a t i n g e m nici d e cel m a i m i c ş u r u b a l a v i o n u l u i C o n c o r d e ! " ) .

blnd, o r d i n e a socială, o r d i n e a p r o d u c ţ i e i . 1

O b s e s i e colectivă c o n s e m n a t ă î n r e g i s t r e l e c o n t a b i l e , p r o d u c t i vitatea a r e , m a i î n t î i d e t o a t e , f u n c ţ i a socială a u n u i mit, ş i n i m i c n u e p r e a m u l t p e n t r u a-1 a l i m e n t a , n i c i m ă c a r i n v e r s a r e a reali t ă ţ i l o r o b i e c t i v e c a r e î l c o n t r a z i c p r i n cifrele care-1 s a n c ţ i o n e a z ă . D a r există p o a t e , în a c e a s t ă a l g e b r ă m i t i c ă a c o n t a b i l i t ă ţ i l o r , j

liisifa '.
usă la î n d o i a l ă . P e n t r u că b a n i i se t r a n s f o r m ă î n t o t d e a u n a în pri

p u t e r e a d e clasă. T o a t e a c e s t e a d e s e m n e a z ă cele cîteva s i m p t o m e

vilegiu i e r a r h i c , î n privilegiu d e p u t e r e ş i d e c u l t u r ă . P u t e m

ale d e m o c r a t i z ă r i i ca alibiuri n e c e s a r e viabilităţii sistemului.

.uimite c ă n u m a i s î n t decisivi ( d a c ă a u fost v r e o d a t ă ) . C e e a c e n u vad G a l b r a i t h şi ceilalţi, faptul că i n e g a l i t a t e a ( e c o n o m i c ă ) nu m a i

M a i m u l t , a c e s t e cîteva s i m p t o m e s î n t e l e î n s e l e s u p e r f i c i a l e ş i

.IIv. i m p o r t a n ţ ă , c o n s t i t u i e o p r o b l e m ă în sine. Ei se m u l ţ u m e s c cu

s u s p e c t e . G a l b r a i t h s e b u c u r ă d e s c ă d e r e a g r a d u l u i d e inega

constatarea, p u ţ i n c a m p r e m a t u r ă , a a t e n u ă r i i „legii d e b r o n z " î n

litate c a p r o b l e m ă e c o n o m i c ă (şi, d e c i , socială) - n u p e n t r u c ă

t i m p u l e c o n o m i c , fără s ă î n c e r c e s ă n u a n ţ e z e t e o r i a acestei legi d e

a r f i d i s p ă r u t , s p u n e el, c i p e n t r u c ă b o g ă ţ i a n u m a i a d u c e avan

bronz, n i c i să v a d ă c u m se d e p l a s e a z ă ea d i n z o n a v e n i t u l u i şi al

tajele f u n d a m e n t a l e ( p u t e r e , p l ă c e r e , p r e s t i g i u , d i s t i n c ţ i e ) p e

„consumului" - de-acum binecuvîntate de „Abundenţă" - către un

c a r e l e i m p l i c a o d i n i o a r ă . S-a t e r m i n a t c u p u t e r e a p r o p r i e t a r i l o r

t i m p social m u l t m a i g e n e r a l u n d e , m a i subtilă, această l e g e devi

şi a a c ţ i o n a r i l o r : ea este a c u m e x e r c i t a t ă de e x p e r ţ i i şi t e h n i c i e n i i

ne ireversibilă.

o r g a n i z a ţ i , b a c h i a r d e i n t e l e c t u a l i ş i savanţi! S-a t e r m i n a t c u c o n s u m u l o s t e n t a t i v a l m a r i l o r capitalişti ş i a l a l t o r C e t ă ţ e n i K a n e f s-a sfirşit cu m a r i l e averi: b o g a ţ i i îşi fac c h i a r un titlu de g l o r i e

Sistemul

industrial şi sărăcia

d i n a c o n s u m a p u ţ i n („under-consumption"). Pe scurt, fără să vrea,

I )acă r e l u ă m în mod obiectiv, d i n c o l o de liturghia creşterii şi a a b u n -

G a l b r a i t h a r a t ă că, d a c ă există e g a l i t a t e ( d a c ă s ă r ă c i a ş i b o g ă ţ i a

< lentei, p r o b l e m a sistemului i n d u s t r i a l în î n t r e g i m e , v e d e m că avem

n u m a i s î n t o p r o b l e m ă ) , asta s e î n t î m p l ă t o c m a i p e n t r u c ă egali

d o u ă o p ţ i u n i f u n d a m e n t a l e c a r e r e z u m ă toate poziţiile posibile:

t a t e a şi-a p i e r d u t a d e v ă r a t a i m p o r t a n ţ ă . C r i t e r i i l e d e v a l o a r e s-au

1. O p ţ i u n e a lui G a l b r a i t h (şi a m u l t o r a l t o r a ) : idealist-magică,

d e p l a s a t î n a l t ă p a r t e . D i s c r i m i n a r e a socială, p u t e r e a e t c , c a r e

ca constă în a e l i m i n a în afara sistemului, ca fiind, desigur, regre

r ă m î n esenţiale, s-au t r a n s f e r a t î n altă p a r t e d e c î t î n v e n i t sau, p u r

tabile, d a r a c c i d e n t a l e , r e z i d u a l e ş i corijibile î n t i m p , t o a t e f e n o

ş i s i m p l u , î n avere. C o n t e a z ă p u ţ i n , î n c o n d i ţ i i l e d a t e , c ă t o a t e

menele negative -

v e n i t u r i l e s î n t e g a l e , ş i c h i a r s i s t e m u l îşi p o a t e p e r m i t e l u x u l s ă

păstra astfel s p i r a l a m a g i c ă a c r e ş t e r i i .

facă o m i ş c a r e în a c e s t sens, căci nu aici se află determinarea funda mentală a „inegalităţii".

disfuncţiile, factorii nocivi, s ă r ă c i a - şi în a

2. A c r e d e că sistemul trăieşte d i n d e z e c h i l i b r u şi s ă r ă c i e struc

Ştiinţa, c u l t u r a , s t r u c t u r i l e de r e s p o n s a

turală, că l o g i c a sa, şi aceasta, iarăşi, nu c o n j u n c t u r a l , ci struc

b i l i t a t e ş i d e d e c i z i e , p u t e r e a : t o a t e a c e s t e criterii, c h i a r d a c ă î n

tural, este î n î n t r e g i m e a m b i v a l e n ţ ă : s i s t e m u l n u s e s u s ţ i n e d e c î t

m a r e p a r t e c o m p l i c e c u b o g ă ţ i a ş i c u nivelul v e n i t u l u i , le-au î n d e

p r o d u c î n d b o g ă ţ i e Ş I sărăcie, t o t a t î t e a satisfacţii cîte frustrări, t o t

p ă r t a t p e a c e s t e a d i n u r m ă , o d a t ă c u s e m n e l e e x t e r i o a r e ale

atîţia factori nocivi cît „ p r o g r e s " . S i n g u r a sa logică este de a supra

s t a t u t u l u i social, d i n o r d i n e a d e t e r m i n a n ţ i l o r sociali a i valorii,

vieţui, i a r s t r a t e g i a sa în acest sens este de a m e n ţ i n e s o c i e t a t e a

din ierarhia criteriilor de „ p u t e r e " . Galbraith, de pildă, con

u m a n ă î n t r e c i o c a n ş i nicovală, î n p e r m a n e n t deficit. E c u n o s c u t

fundă „sub-consumul" bogaţilor cu abolirea criteriilor de pres

taptul c ă sistemul s-a folosit î n m o d t r a d i ţ i o n a l ş i p e scară l a r g ă d e

tigiu î n t e m e i a t e p e b a n i . Desigur, b o g a t u l c a r e stă l a v o l a n u l

război p e n t r u a s u p r a v i e ţ u i şi p e n t r u a reînvia. Astăzi, m e c a n i s

u n u i C i t r o e n 2 C V n u i m p r e s i o n e a z ă , j o c u l e m a i subtil: e l s e

mele şi funcţiile r ă z b o i u l u i s î n t i n t e g r a t e în sistemul e c o n o m i c şi

s u p r a d i f e r e n ţ i a z ă astfel, se s u p r a d i s t i n g e p r i n modul In c a r e c o n

î n m e c a n i s m e l e vieţii c o t i d i e n e .

s u m ă , p r i n stil. îşi m e n ţ i n e î n t r u t o t u l privilegiile, t r e c î n d d e l a ostentaţie la discreţie (supraostentativă), de la ostentaţia cantita tivă l a d i s t i n c ţ i e , d e l a b a n i l a c u l t u r ă .

D a c ă a d m i t e m acest p a r a d o x structural al creşterii, d i n care rezultă c o n t r a d i c ţ i i l e şi p a r a d o x u r i l e a b u n d e n ţ e i , e naiv şi misti ficator să-i c o n f u n z i pe săraci - c e l e 2 0 % de „sub-privilegiaţi" şi


70 / Societatea de consum de

„outsider-i" - cu p r o c e s e l e

logice

ale s u b d e z v o l t ă r i i

sociale

Aceste procese n u p o t f i identificate î n p e r s o a n e reale, î n locur r e a l e , î n g r u p u r i r e a l e . E l e n u sînt, aşadar, e x o r c i z a b i l e p r i n a l o c a

I »e oferă ocazia: c î n d p o a t e să-şi l e g i t i m e z e p u t e r e a d a t o r i t ă u n o r pieile sociale b e n e f i c e , d a t o r i t ă „ a b u n d e n ţ e i " , profită i m e d i a t . N u puie din principiu î m p o t r i v a „ c o n s e c i n ţ e l o r " sociale ale p r o g r e s u l u i ,

r e a r a p i d ă a u n o r m i l i a r d e d e d o l a r i c u c a r e s î n t blagoslovite cla

li laic din bunăstarea cetăţenilor şi p u t e r e a nucleară, indistinct şi

sele s ă r a c e , p r i n r e d i s t r i b u i r i masive m e n i t e a „ a l u n g a sărăcia" şi

«Iniullan, obiectivele sale: cele d o u ă îi sînt egale în c o n ţ i n u t , iar

egaliza şansele ( o r c h e s t r î n d t o a t e a c e s t e a c a p e o „ n o u ă f r o n

f i n a l i t a t e a s a este o r i c u m î n altă p a r t e .

tieră" 1 *, ideal social c a r e s ă s t o a r c ă l a c r i m i m u l ţ i m i i ) . U n e o r i

P u r ş i s i m p l u , l a nivel strategic, l u c r u r i l e s e î n t î m p l a î n felul

t r e b u i e r e c u n o s c u t că „great-sociely"-iştii înşişi c r e d în aşa ceva, ia

minator: cheltuielile militare (de e x e m p l u ) sînt mai sigure, m a i

confuzia p r o v o c a t ă d e eşecul e f o r t u r i l o r l o r „ t e n a c e ş i g e n e r o a s e

i o n l r o l a b i l e , m a i eficiente p e n t r u s u p r a v i e ţ u i r e a şi finalitatea de

este şi m a i c o m i c ă .

Rlisamblu a s i s t e m u l u i d e c î t e d u c a ţ i a - a u t o m o b i l u l d e c î t spitalul,

D a c ă sărăcia, d a c ă factorii nocivi s î n t i r e d u c t i b i l i e s t e p e n t r u c ă n u s e m a i găsesc n e a p ă r a t î n c a r t i e r e l e s ă r a c e s a u î n m a h a l a l e ş i s u b u r b i i , ci în s t r u c t u r a s o c i o - e c o n o m i c ă . Şi t o c m a i acest l u c r u tre b u i e a s c u n s , t o c m a i acest l u c r u este t r e c u t s u b t ă c e r e : p e n t r u a m a s c a sărăcia, m i l i a r d e l e d e d o l a r i p a r insuficiente (astfel, s e p o t face î n s e m n a t e c h e l t u i e l i m e d i c a l e ş i f a r m a c e u t i c e , p e n t r u a n u s e m a i s p u n e c ă r ă u l s e află î n altă p a r t e , c ă a r f i d e o r d i n psihic, d e p i l d ă - p r o c e s de d e n e g a r e b i n e c u n o s c u t ) . O s o c i e t a t e , ca şi un individ, se p o a t e astfel r u i n a p e n t r u a s c ă p a de analiză. Este a d e v ă r a t c ă aici a n a l i z a a r f i fatală c h i a r p e n t r u sistem. Sacrificarea m i l i a r d e l o r i n u t i l e î n l u p t a î m p o t r i v a a c e e a c e n u este d e c î t fanto ma vizibilă a sărăciei nu este, aşadar, un p r e ţ p r e a m a r e p e n t r u a salva m i t u l creşterii. T r e b u i e m e r s m a i d e p a r t e ş i r e c u n o s c u t c ă această sărăcie reală este un mit - d i n c a r e ia n a ş t e r e m i t u l creşterii, p r e f ă c î n d u - s e c ă s e r i d i c ă î m p o t r i v a sărăciei, d a r n e f ă c î n d altceva d e c î t s-o r e a d u c ă la viaţă, c o n f o r m finalităţilor sale s e c r e t e . Acestea fiind spuse, n-ar t r e b u i să se c r e a d ă că s i s t e m u l capita list ş i i n d u s t r i a l r e s u s c i t e a z ă p e r m a n e n t sărăcia sau a d e r ă l a c u r s a

televiziunea î n c u l o r i d e c î t t e r e n u r i l e d e j o a c ă e t c . D a r a c e a s t ă lili r i m i n a r e n e g a t i v ă n u a r e c o n s e c i n ţ e a s u p r a serviciilor colecllve ca a t a r e - l u c r u r i l e s î n t m u l t m a i grave: sistemul nu cunoaşte tliril condiţiile propriei supravieţuiri,

el ignoră conţinuturile sociale şi

Individuale. A c e a s t ă c o n s t a t a r e a r t r e b u i s ă n e facă i m u n i l a cîteva lin/ii (tipic social-reformiste): a c e l e a potrivit c ă r o r a s c h i m b a r e a il.sicinului se face p r i n m o d i f i c a r e a c o n ţ i n u t u r i l o r sale (transfei.II b u g e t u l u i c h e l u i e l i l o r m i l i t a r e s p r e î n v ă ţ ă m î n t e t c ) . Para doxul este că t o a t e a c e s t e r e v e n d i c ă r i sociale s î n t - î n c e t - î n c e t , i l.ir sigur - a s u m a t e şi realizate t o t de sistem, s u s t r ă g î n d u - s e astfel i c l o r care-şi fac d i n ele o p l a t f o r m ă politică. C o n s u m u l , infor maţia, c o m u n i c a r e a , c u l t u r a , a b u n d e n ţ a : t o a t e a c e s t e a s î n t astăzi proiectate, descoperite şi organizate, e un titlu de glorie, de către llhtem, ca n o i forţe de producţie. S i s t e m u l , la r î n d u l lui, se r e c o n v e i teste (relativ) d i n t r - o s t r u c t u r ă v i o l e n t ă î n t r - u n a n o n v i o l e n t ă : înlocuieşte e x p l o a t a r e a şi r ă z b o i u l cu a b u n d e n ţ a şi c o n s u m u l . D a r n i m e n i nu-i v a f i r e c u n o s c ă t o r p e n t r u aceasta, p e n t r u c ă e l n u s e s c h i m b ă , d e fapt, c i n u face d e c î t s ă asculte d e p r o p r i i l e sale legi i n t e r n e .

î n a r m ă r i l o r p e n t r u că ar fi în mod deliberat s î n g e r o s şi o d i o s . Ana liza m o r a l i z a t o a r e ( d e c a r e n u s c a p ă nici liberalii, nici marxiştii) este î n t o t d e a u n a u n d e m e r s greşit. D a c ă sistemul a r p u t e a s ă s e

Noile segregări

e c h i l i b r e z e sau s ă s u p r a v i e ţ u i a s c ă p e alte b a z e d e c î t şomajul, sub

Nu n u m a i a b u n d e n ţ a , ci şi factorii nocivi s î n t î n c o r p o r a ţ i logicii

d e z v o l t a r e a şi c h e l t u i e l i l e m i l i t a r e , ar face-o. O face, de altfel, c î n d

sociale. I n f l u e n ţ a m e d i u l u i u r b a n ş i i n d u s t r i a l face s ă a p a r ă n o i

1. S a u ca p e o aşa-numită „Great Society", r e c e n t i m p o r t a t ă î n Franţa. * „New Frontier" - platforma politică a p r e ş e d i n t e l u i J o h n F. Kennedy, ba

Anumite b u n u r i , altădată gratuite şi la discreţia tuturor, devin

zată pe o r e a f i r m a r e a i d e a l u r i l o r de d e m o c r a ţ i e şi libertate c a r e stau la baza Statelor U n i t e (n. tr.).

rarităţi: s p a ţ i u l şi

timpul,

aerul curat, verdeaţa, apa, liniştea...

b u n u r i d e l u x accesibile n u m a i privilegiaţilor, î n v r e m e c e b u n u rile m a n u f a c t u r a t e sau serviciile s î n t o f e r i t e î n m a s ă .


72 / Societatea de consum O m o g e n i z a r e a relativă l a nivelul b u n u r i l o r d e strictă n e c e s i t a t e este d u b l a t ă a ş a d a r de o „ a l u n e c a r e " a v a l o r i l o r şi a u n e i n o i ierar

m u s t i m o m o g e n , c i a r t r e b u i s ă r e m a r c ă m , c u a j u t o r u l cifrelor, incriminarea socială, l e g a t ă de calitatea b u n u r i l o r c ă u t a t e .

h i i a utilităţilor. D i s t o r s i u n e a şi i n e g a l i t a t e a nu s î n t r e d u s e , ci

Se vorbeşte m u l t d e s p r e d r e p t u l la sănătate, d r e p t u l la spaţiu,

transferate. O b i e c t e l e d e c o n s u m c u r e n t d e v i n t o t m a i p u ţ i n sem

dreptul la frumuseţe, dreptul la vacanţe, dreptul la cunoaştere,

nificative p e n t r u r a n g u l social, ş i c h i a r v e n i t u r i l e , î n m ă s u r a î n

d r e p t u l l a c u l t u r ă . Şi, p e m ă s u r ă c e a p a r t o a t e a c e s t e n o i d r e p t u r i ,

c a r e m a r i l e d i f e r e n ţ e t i n d s ă s e a t e n u e z e , îşi p i e r d d i n v a l o a r e a

• nasc m i n i s t e r e l e : al sănătăţii, al d i v e r t i s m e n t u l u i - şi, de ce n u ,

d e c r i t e r i u distinctiv. E s t e p o s i b i l c a î n s u ş i c o n s u m u l ( l u a t î n sen

I frumuseţii şi al a e r u l u i c u r a t . T o a t e a c e s t e a , c a r e p a r să t r a d u c ă

sul d e c h e l t u i a l ă , d e c u m p ă r a r e ş i d e p o s e s i e d e o b i e c t e vizibile) să-şi p i a r d ă î n c e t u l c u î n c e t u l r o l u l e x e m p l a r p e c a r e î l j o a c ă a c u m î n g e o m e t r i a variabilă a s t a t u t u l u i , î n favoarea a l t o r criterii şi a l t o r tipuri de c o n d u i t ă . C e l m u l t el va fi apanajul tuturor cînd nu va mai însemna nimic.

un p r o g r e s i n d i v i d u a l şi colectiv g e n e r a l , r e c l a m î n d d r e p t u l la Instituţie, a u u n sens a m b i g u u , iar n o i p u t e m , î n t r u c î t v a , citi î n w n s invers: nu mai există drept la spaţiu decît din momentul în care nu mai există spaţiu pentru toată lumea şi d i n m o m e n t u l în c a r e s p a ţ i u l < liniştea d e v i n privilegiile u n o r a p l ă t i t e d e alţii. Aşa c u m n u a

P u t e m observa c u m i e r a r h i a socială a d o p t ă criterii m a i subtile:

. listat „ d r e p t l a p r o p r i e t a t e " d e c î t d i n m o m e n t u l î n c a r e p ă m â n

t i p u l d e m u n c ă ş i d e r e s p o n s a b i l i t a t e , nivelul d e e d u c a ţ i e ş i d e cul

tul n-a m a i fost suficient p e n t r u t o a t ă l u m e a , nu a existat n i c i

t u r ă ( p o a t e d e v e n i o specie d e „ b u n r a r " t o c m a i modulele c o n s u m al b u n u r i l o r c u r e n t e ) , p a r t i c i p a r e a la decizii. C u n o a ş t e r e a şi pu t e r e a s î n t sau v o r d e v e n i cele d o u ă b u n u r i r a r e î n societăţile noas tre de abundenţă. D a r a c e s t e criterii a b s t r a c t e n u n e i n t e r z i c s ă d i s t i n g e m î n c ă d e astăzi î n alte s e m n e c o n c r e t e o d i s c r i m i n a r e d i n c e î n c e m a i a c c e n t u a t ă . S e g r e g a r e a î n h a b i t a t n u e s t e n o u ă , dar, l e g a t ă t o t m a i m u l t de o s ă r ă c i e s a v a n t ă şi de o s p e c u l a ţ i e c r o n i c ă , t i n d e să d e v i n ă decisivă, a t î t p r i n s e g r e g a r e a g e o g r a f i c ă ( c e n t r u l o r a ş e l o r ş i periferie, z o n e r e z i d e n ţ i a l e , g h e t o u r i d e l u x ş i c a r t i e r e - d o r m i t o r e t c ) , cît ş i p r i n spaţiul l o c u i t ( i n t e r i o r u l ş i e x t e r i o r u l l o c u i n ţ e l o r ) , d e d u b l a r e a lui

prin

înfiinţarea

reşedinţelor de vacanţă

etc.

O b i e c t e l e a u astăzi m a i p u ţ i n ă i m p o r t a n ţ ă d e c î t s p a ţ i u l sau m a r c a r e a socială a s p a ţ i u l u i . Astfel, h a b i t a t u l c o n s t i t u i e , p o a t e , o funcţie

inversă c e l e i

atribuite

restului

obiectelor de

consum.

firept

la m u n c ă " d e c î t a t u n c i c î n d m u n c a a d e v e n i t , î n c a d r u l

ilviziunii m u n c i i , o m a r f ă interşanjabilă, a d i c ă ceva c e n u m a i •părtinea î n t r - a d e v ă r

muncitorilor.

Ne

putem

întreba dacă

„di i piui la timp l i b e r " nu s e m n a l e a z ă , în acelaşi fel, t r e c e r e a de l.i otium - ca o d i n i o a r ă de la m u n c ă - la s t a d i u l diviziunii t e h n i c e ţi sociale, a ş a d a r sfîrşitul timpului liber. Apariţia a c e s t o r n o i d r e p t u r i sociale, f l u t u r a t e ca n i ş t e slofcmuri, ca afiş d e m o c r a t i c al societăţii a b u n d e n ţ e i , este s i m p t o iiI,Iluă,

I

d e fapt, p e n t r u t r e c e r e a e l e m e n t e l o r i m p l i c a t e î n acest

e s l a r a n g u l d e s e m n e distinctive ş i d e privilegiu d e clasă (sau

di c i s t ă ) . „Dreptul la aer curat" semnifică pierderea aerului curat ca bun natural, trecerea sa la statutul de marfă şi redistribuirea sa socială neel'ahittră. N-ar t r e b u i c o n s i d e r a t p r o g r e s social obiectiv ( î n s c r i e r e a i .i „drept" în t a b l e l e legii) c e e a ce r e p r e z i n t ă p r o g r e s u l s i s t e m u l u i

U n e l e au o funcţie o m o g e n i z a n t ă , altele, u n a discriminantă, sub

i.ipilalist - a d i c ă t r a n s f o r m a r e a t r e p t a t ă a t u t u r o r valorilor c o n -

r a p o r t u l s p a ţ i u l u i şi al localizării.

I I e l e ş i n a t u r a l e î n f o r m e p r o d u c t i v e , a d i c ă î n surse:

N a t u r ă , s p a ţ i u , a e r c u r a t , l i n i ş t e : î n i n d i c i i l e d i f e r e n ţ i a l e ale

1. de p r o f i t e c o n o m i c ,

c h e l t u i e l i l o r î n t r e d o u ă c a t e g o r i i s o c i a l e e x t r e m e p u t e m citi

2. de privilegiu social.

i n c i d e n ţ a căutării acestor b u n u r i r a r e şi a p r e ţ u l u i lor ridicat. D i f e r e n ţ a m u n c i t o r i / c a d r e s u p e r i o a r e n u e s t e d e c î t d e 100 l a 135 p e n t r u p r o d u s e l e d e s t r i c t ă n e c e s i t a t e , a j u n g e d e l a 100 l a 2 4 5 p e n t r u d o t ă r i l e c a s n i c e , e s t e d e 100 l a 3 0 5 p e n t r u t r a n s p o r

t) instituţie de clasă ( l i i n s u m u l n u o m o g e n i z e a z ă c o r p u l social m a i m u l t d e c î t o face

t u r i ş i a j u n g e d e l a 100 l a 3 9 0 p e n t r u p e t r e c e r e a t i m p u l u i liber.

BOala î n p r i v i n ţ a ş a n s e l o r c u l t u r a l e . D i m p o t r i v ă , el a c u z ă t o c m a i

N u v r e m s ă s u b l i n i e m aici g r a d a ţ i a cantitativă î n t r - u n s p a ţ i u d e

d i s p a r i t a t e a lor. Am fi t e n t a ţ i să p o s t u l ă m i d e e a c o n s u m u l u i , a



participării t o t m a i m a r i la aceleaşi (?) b u n u r i şi la aceleaşi (?)j

uinp liber, c u n o a ş t e r e , c u l t u r ă ) : această logică fetişistă este tocmai

p r o d u s e , m a t e r i a l e şi c u l t u r a l e , cu t i d u l de corectiv al disparităţii

ideologia

consumului.

sociale, al i e r a r h i e i şi al d i s c r i m i n ă r i i t o t m a i m a r i a p u t e r i i şi I

I ,a fel, c u n o a ş t e r e a şi c u l t u r a nu sînt, p e n t r u cei c a r e nu le-au

responsabilităţilor. De fapt, i d e o l o g i a c o n s u m u l u i , ca şi c e a a şcolii,

descifrat î n c ă , a d i c ă n-au găsit c o d u l c a r e să le p e r m i t ă a c c e s u l la

j o a c ă t o c m a i acest r o l (adică a l r e p r e z e n t ă r i i u n e i egalităţi totale î n

«le şi folosirea l o r legitimă, r a ţ i o n a l ă şi eficientă, d e c î t o c a z i a u n e i

faţa a p a r a t u l u i de ras electric s a u a a u t o m o b i l u l u i - ca a u n e i

f c r e g ă r i c u l t u r a l e m a i a c u t e ş i m a i subtile, d e v r e m e c e c u n o a ş -

egalităţi totale în faţa scrisului şi a cititului). Desigur, astăzi toată

ii i ca şi c u l t u r a nu m a i a p a r în cazul acesta, în o c h i i l o r şi p r i n m o -

l u m e a ştie, t e o r e t i c , să scrie şi să citească, t o a t ă l u m e a a r e (sau va

tlul în c a r e le folosesc, d e c î t ca o mana* s u p l i m e n t a r ă , o r e z e r v ă de

avea) aceeaşi m a ş i n ă de spălat şi c u m p ă r ă aceleaşi cărţi în ediţie de

|intere m a g i c ă , iar nu invers: o u c e n i c i e şi o f o r m a r e obiectivă. 1

b u z u n a r . D a r această egalitate este f o r m a l ă : deşi vizează c o n c r e t u l , ea r ă m î n e abstractă. Şi t o c m a i pe această b a z ă o m o g e n ă şi ab stractă, pe a c e a s t ă democraţie abstractă a ortografiei şi a televizorului va p u t e a o p e r a c u atît m a i b i n e a d e v ă r a t u l sistem d i s c r i m i n a t o r i u .

(' dimensiune a

mîntuirii

l'iin n u m ă r u l , r e d u n d a n ţ a , inutilitatea, generozitatea formelor,

D e fapt, nici m ă c a r n u e s t e a d e v ă r a t c ă p r o d u s e l e d e c o n s u m ,

p l i n j o c u l m o d e i , p r i n t o t c e e a c e d e p ă ş e ş t e c a r a c t e r u l l o r strict

s e m n e l e acestei instituţii sociale, i n s t a u r e a z ă p l a t f o r m a d e m o

linicţional, o b i e c t e l e nu fac altceva d e c î t să simuleze esenţa socială

c r a t i c ă p r i m a r ă , căci, î n sine ş i u n u l cîte u n u l ( a u t o m o b i l u l , apa

STATUTUL

- , a c e s t h a r al p r e d e s t i n ă r i i c a r e n u e s t e o f e r i t d i n

n u a u s e n s : c o n s t e l a ţ i a lor, c o n f i g u r a ţ i a lor,

n.işiere d e c î t cîtorva, î n v r e m e c e m a j o r i t a t e a , p r i n t r - u n d e s t i n

r a p o r t u l c u a c e s t e o b i e c t e ş i „ p e r s p e c t i v a " l o r socială d e a n s a m b l u

i iintrar, n u a u c u m s-o a t i n g ă n i c i o d a t ă . A c e a s t ă l e g i t i m i t a t e e r e -

s î n t cele c a r e a u sens. I a r î n acest caz s e m n u l este î n t o t d e a u n a

. In a r ă (fie că e s t e u n a de s î n g e s a u de c u l t u r ă ) se află la t e m e l i a

u n u l distinctiv. C h i a r p r o d u s e l e d e c o n s u m răsfrîng î n materia

K i n c e p t u l u i de statut. Statutul orientează întreaga d i n a m i c ă a

litatea l o r d e s e m n e (subtilele l o r d i f e r e n ţ e ) a c e a s t ă d e t e r m i n a r e

m o b i l i t ă ţ i i s o c i a l e . L a b a z a t u t u r o r a s p i r a ţ i i l o r s e află a c e s t s c o p

r a t u l d e ras etc.)

s t r u c t u r a l ă - nu se poate prevedea prin ce miracol ar putea-o anula. Ele

ideal a l u n u i s t a t u t c o n f e r i t d e n a ş t e r e , a l u n u i s t a t u t d e g r a ţ i e ş i

ascultă, ca şi şcoala, de aceeaşi logică socială ca şi celelalte insti

de e x c e l e n ţ ă . El b î n t u i e d e o p o t r i v ă şi l u m e a o b i e c t e l o r . El suscită

tuţii, p î n ă ş i î n i m a g i n e a inversă p e c a r e o d a u acestei logici.

ac est delir, el învie a c e a s t ă l u m e n e b u n ă a b i b e l o u r i l o r , a g a d g e -

C o n s u m u l este o i n s t i t u ţ i e c a r e a p a r ţ i n e clasei sociale, ca şi

lnrilor, a

FETIŞURILOR

c a r e î n c e a r c ă fiecare să i m p r i m e e t e r n i t ă ţ i i

şcoala: n u este v o r b a n u m a i d e s p r e i n e g a l i t a t e a î n faţa o b i e c t e l o r

0 valoare şi să facă dovada unei mîntuiriprin lucruri în lipsa mîntuirii

care au semnificaţie e c o n o m i c ă ( c u m p ă r a r e a , alegerea, utilizarea

prin har.

l o r s î n t r e g l a t e d e c ă t r e p u t e r e a d e c u m p ă r a r e , d e g r a d u l d e in s t r u i r e , c a r e e s t e e l î n s u ş i î n f u n c ţ i e d e a s c e n d e n ţ a d e clasă etc.)

D e u n d e prestigiul f o a r t e special a l o b i e c t u l u i vechi, s e m n d e c r e d i t a t e , d e v a l o a r e î n n ă s c u t ă , d e g r a ţ i e ireversibilă.

- p e s c u r t , n u toţi p o s e d ă aceleaşi o b i e c t e , t o t aşa c u m ş i ş a n s e l e

Există u n r a ţ i o n a m e n t c a r e a p a r ţ i n e c l a s e l o r ş i c a r e i m p u n e

d e i n s t r u i r e s î n t i n e g a l e - , d a r există o d i s c r i m i n a r e r a d i c a l ă , m a i

n i i n t u i r e a p r i n o b i e c t e , o mîntuire prin operă: p r i n c i p i u „ d e m o -

p r o f u n d ă , î n s e n s u l î n c a r e n u m a i u n i i a j u n g l a o logică a u t o

1 raţie" o p u s m î n t u i r i i p r i n h a r ş i l i b e r ă a l e g e r e , a c e s t a d i n

n o m ă , r a ţ i o n a l ă , î n c e e a c e priveşte e l e m e n t e l e m e d i u l u i î n c o n

u r m ă fiind u n p r i n c i p i u aristocratic. Or, î n a r m o n i a universală,

jurător

(utilizare

funcţională,

organizare

estetică,

realizare

c u l t u r a l ă ) : aceştia n u a u de-a face c u o b i e c t e ş i n u „ c o n s u m ă " propriu-zis, ceilalţi fiind sortiţi u n e i e c o n o m i i m a g i c e , valorizării o b i e c t e l o r c a a t a r e ş i a o r i c e altceva c a o b i e c t d e c o n s u m (idei,

* Mana, cuvînt m e l a n e z i a n cu s e n s u l de p u t e r e s u p r a n a t u r a l ă i m p e r s o nală şi p r i n c i p i u de a c ţ i u n e , în religiile a n i m i s t e (n. tr.). 1. A s u p r a acestui p u n c t , a se v e d e a m a i d e p a r t e „Cea Mai Mică C u l t u r ă (:< i m u n ă " şi „Cei Mai Mici Multipli C o m u n i " .



m î n t u i r e a prin h a r are î n t o t d e a u n a o valoare superioară mîntuirii

lui uşi, acest p r o c e s d e d i f e r e n ţ i e r e statutară, c a r e este u n p r o -

p r i n o p e r ă . C a m la fel se î n t â m p l ă la nivelul claselor i n f e r i o a r e şi

ff» N O I ial f u n d a m e n t a l , p r i n i n t e r m e d i u l c ă r u i a fiecare dintre noi se

d e mijloc, u n d e „ d o v a d a p r i n o b i e c t " , m î n t u i r e a p r i n c o n s u m , î n p r o c e s u l său nesfîrşit d e d e m o n s t r a ţ i e m o r a l ă , s e s t r ă d u i e ş t e c u disperare să cucerească statutul conferit de graţia personală, de h a r ş i d e p r e d e s t i n a r e , a t r i b u t c a r e r ă m î n e î n o r i c e caz apanajul claselor s u p e r i o a r e . N u m a i c ă a c e s t e a fac d o v a d a e x c e l e n ţ e i l o r î n altă p a r t e , p r i n exerciţiul c u l t u r i i şi al p u t e r i i .

INII

in societate, a r e u n a s p e c t c a r e ţ i n e d e e x p e r i e n ţ ă şi u n u l

IIC

•lux iiiral, u n u l c o n ş t i e n t , celălalt, i n c o n ş t i e n t , u n u l e t i c (este Brllti d e s p r e m o r a l a s t a n d i n g u l u i , a c o n c u r e n ţ e i s t a t u t a r e , a li emiliei p r e s t i g i u l u i ) , celălalt, s t r u c t u r a l : î n s c r i e r e a p e r m a n e n t ă Iu li I U I c o d ale c ă r u i reguli, c o n s t r î n g e r i de semnificaţie - c u m ar l i I I I c d e l i m b ă - s c a p ă î n e s e n ţ ă individului. C o n s u m a t o r u l îşi p e r c e p e c o m p o r t a m e n t e l e distinctive

Diferenţiere şi societate de creştere T o a t e n e trimit, d i n c o l o d e Metafizica N e v o i l o r ş i a A b u n d e n ţ e i , l a o veritabilă analiză a logicii sociale a c o n s u m u l u i . A c e a s t a nu este n i c i d e c u m logica a p r o p r i e r i i i n d i v i d u a l e a valorii de întrebuinţare a b u n u r i l o r şi a serviciilor - logică a b e l ş u g u l u i inegal, u n i i avînd d r e p t u l l a m i r a c o l , alţii d o a r l a c o n s e c i n ţ e l e l u i - , n u este o logică a satisfacţiei, ci u n a a p r o d u c ţ i e i şi a m a n i p u l ă r i i semnificanţilor sociali. P r o c e s u l d e c o n s u m p o a t e f i a n a l i z a t d i n a c e a s t ă pers pectivă s u b d o u ă a s p e c t e f u n d a m e n t a l e : 1. Ca proces de semnificare şi de comunicare, î n t e m e i a t pe un c o d în c a r e s e î n s c r i u ş i d e u n d e îşi e x t r a g s e n s u l p r a c t i c i l e d e c o n s u m . C o n s u m u l r e p r e z i n t ă î n acest caz u n sistem d e s c h i m b ş i echi v a l e n t u l u n u i limbaj. L a a c e s t nivel, p o a t e f i a b o r d a t p r i n analiza s t r u c t u r a l ă . V o m reveni. 2. Ca proces de clasificare şi de diferenţiere socială, u n d e obiec tele/ semnele se o r d o n e a z ă de data aceasta nu n u m a i ca diferenţe semnificative î n t r - u n c o d , ci, m a i ales, ca valori s t a t u t a r e într-o i e r a r h i e . Aici, c o n s u m u l p o a t e face o b i e c t u l u n e i a n a l i z e strategice care-i d e t e r m i n ă p o n d e r e a specifică î n d i s t r i b u i r e a valorilor sta t u t a r e ( î n c o m b i n a ţ i e c u alţi s e m n i f i c a n ţ i sociali: c u n o a ş t e r e , p u tere, cultură e t c ) . P r i n c i p i u l analizei r ă m î n e u r m ă t o r u l : n u c o n s u m ă m n i c i o d a t ă

ca

ifui d e a l e g e r e , d e a s p i r a ţ i e , d e l i b e r t a t e , n u c a p e o constrînI ii la diferenţiere sau ca pe o s u p u n e r e la un c o d . A te d i f e r e n ţ i a nu

î ă dintr-o d a t ă a i n s t a u r a o r d i n e a t o t a l ă a d i f e r e n ţ e l o r ,

jhniuij a l societăţii t o t a l e , c a r e d e p ă ş e ş t e î n m o d i n e l u c t a b i l indii hIni. h'iecare individ, m a r e î n d p u n c t e î n o r d i n e a d i f e r e n ţ e l o r , II MI u i iic o r d i n e a c h i a r p r i n g e s t u l său, c o n d a m n î n d u - s e a ş a d a r la I I n u s c î n s c r i e n i c i o d a t ă î n r î n d d e c î t î n t r - u n m o d relativ. F i e c a r e Individ îşi t r ă i e ş t e s u c c e s e l e sociale d i f e r e n ţ i a l e ca pe n i ş t e suc. I I a b s o l u t e , şi nu trăieşte c o n s t r î n g e r e a s t r u c t u r a l ă c a r e face ca |iu/i(iiie să se schimbe, iar o r d i n e a diferenţelor să rămînă. Această constrîngere a relativităţii r ă m î n e , totuşi, d e t e r m i n a n t ă în iii.iMiia

î n c a r e n u m a i î n r a p o r t c u e a s e m n u l d i f e r e n ţ i a l nu va

muia niciodată să funcţioneze. N u m a i ea p o a t e da s e a m a de c a r a c u

i

ui f u n d a m e n t a l al c o n s u m u l u i , d e c a r a c t e r u l său

NELIMITAT -

d i m e n s i u n e i n e x p l i c a b i l ă d i n p e r s p e c t i v a t e o r i i l o r n e v o i i ş i ale wiislacţiei, p e n t r u că, d a c ă a r f i c a l c u l a t ă î n b i l a n ţ c a l o r i c , e n e r m i i i sau î n v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , a r î n s e m n a c a f o a r t e c u r î n d i,i lie atins u n p r a g d e s a t u r a ţ i e . Aşa, însă, asistăm l a u n p r o c e s ii

u c i s :

la a c c e l e r a r e a r i t m u l u i d e c o n s u m , la o f o r ţ a r e a c e r e r i i

i . u c d e t e r m i n ă crearea u n u i ecart între o productivitate uriaşă şi un consum încă şi mai d e m e n t (abundenţa, înţeleasă ca ecuaţia Ini a r m o n i o a s ă , este a m î n a t ă l a nesfîrşit). A c e a s t a n u s e p o a t e explica d e c î t d a c ă a b a n d o n ă m definitiv l o g i c a i n d i v i d u a l ă a

o b i e c t u l î n s i n e ( î n v a l o a r e a lui d e î n t r e b u i n ţ a r e ) - î n t o t d e a u n a

n.iiislacţiei p e n t r u a a c o r d a i m p o r t a n ţ ă decisivă logicii sociale a

m a n i p u l ă m o b i e c t e l e ( î n cel m a i l a r g sens) c a s e m n e c a r e n e

d i l c r e n ţ i e r i i . Şi a d i s t i n g e a c e a s t ă l o g i c ă a d i f e r e n ţ e i de s i m p l e l e

d i s t i n g fie m a r c î n d u - n e a p a r t e n e n ţ a l a g r u p u l p e care-1 c o n s i d e

i l c l e r m i n ă r i c o n ş t i e n t e ale p r e s t i g i u l u i - căci şi e l e s î n t t o t satis-

r ă m r e f e r i n ţ a ideală, fie d e m a r c î n d u - n e d e p r o p r i u l n o s t r u g r u p

/tuţii, c o n s u m al d i f e r e n ţ e l o r pozitive, în v r e m e ce s e m n u l distinc-

p r i n referirea la un g r u p cu statut superior.

llv este m e r e u d i f e r e n ţ ă pozitivă Ş I n e g a t i v ă î n acelaşi t i m p - face

78 / Societatea de consum c a e l s ă t r i m i t ă p e t e r m e n n e d e t e r m i n a t l a a l t e s e m n e ş i p e consu m a t o r , la o insatisfacţie definitivă. 1 S p a i m a e c o n o m i ş t i l o r şi a a l t o r g î n d i t o r i idealişti p r e o c u p a ţ i de b u n ă s t a r e în faţa e v i d e n ţ e i că şi sistemul se află în imposibilitatea de a stabiliza c o n s u m u l , în faţa a v î n t u l u i şi a fugii sale n e o b o s i t e r ă m î n e î n c o n t i n u a r e e x t r e m d e semnificativă. Este caracteristică p e n t r u viziunea l o r în t e r m e n i de c r e ş t e r e a b u n u r i l o r şi a veni t u r i l o r - şi n i c i o d a t ă în t e r m e n i de relaţie şi de d i f e r e n ţ i e r e p r i n s e m n e . Iată, d e pildă, c e s p u n e Gervasi: „ C r e ş t e r e a este î n s o ţ i t ă d e i n t r o d u c e r e a c o n s t a n t ă a u n o r n o i p r o d u s e p e m ă s u r ă c e sporirea v e n i t u r i l o r e x t i n d e posibilităţile d e c o n s u m " . „ T e n d i n ţ a ascen d e n t ă a v e n i t u r i l o r a d u c e n u n u m a i u n val d e b u n u r i n o i , d a r ş i 1 p r o l i f e r a r e a calităţilor aceluiaşi p r o d u s . " ( D e ce? Există v r e o legă t u r ă logică?) „ C r e ş t e r e a v e n i t u r i l o r d u c e l a a m e l i o r a r e a t r e p t a t ă a calităţii-" Aceeaşi teză implicită: „ C u cît cîştigi m a i m u l t , cu atît vrei m a i m u l t şi m a i b u n " - valabilă p e n t r u toţi la un loc şi p e n t r u fie c a r e în p a r t e , fiecare vizînd o o p t i m i z a r e r a ţ i o n a l ă a b u n ă s t ă r i i . I n m o d cît s e p o a t e d e g e n e r a l , z o n a c o n s u m u l u i este p e n t r u e i u n c î m p o m o g e n (traversat d o a r d e cîteva disparităţi d e venit sau de disparităţi „culturale") c a r e se r e p a r t i z e a z ă statistic î m p r e j u r u l u n u i individ m e d i u : „ c o n s u m a t o r u l " . Este o viziune i n d u s ă de r e p r e z e n t a r e a societăţii a m e r i c a n e ca o i m e n s ă clasă de mijloc, la c a r e s e aliniază î n m a r e sociologia e u r o p e a n ă . Z o n a c o n s u m u l u i este, dimpotrivă, un cîmp social structurat u n d e nu n u m a i b u n u r i l e , d a r chiar şi nevoile, ca şi alte diverse trăsături culturale, tranzitează de la un grup-model, de la o elită c o n d u c ă t o a r e , către celelalte cate gorii sociale, pe m ă s u r a „ p r o m o v ă r i i " relative a acestora. Nu există o „masă a c o n s u m a t o r i l o r " iar c o n s u m a t o r u l de b a z ă nu resimte s p o n t a n o n e v o i e a n u m e : n e v o i a n u a r e şanse s ă a p a r ă î n acest „standard package" al nevoilor d e c î t d a c ă a t r e c u t deja p r i n faza de „select package". Filiera nevoilor, p r e c u m c e a a o b i e c t e l o r şi a b u n u rilor, este d i n p u n c t d e v e d e r e social întîi d e t o a t e selectivă: nevoile 1. Bineînţeles, c o n s u m u l capătă această d i m e n s i u n e nelimitată la nivelul 2 (sistemul diferenţierii sociale). La nivelul p r i m u l u i sistem (al comunicării şi schimbului), la care p u t e m asimila c o n s u m u l limbajului, un material finit de b u n u r i şi servicii (la fel ca materialul finit al s e m n e l o r lingvistice) p o a t e să fie suficient, aşa c u m observăm în societăţile primitive. L i m b a nu proliferează p e n t r u că nu există aici acest p l a n al ambivalenţei semnului, î n t e m e i a t ă pe ierarhia socială şi pe dubla d e t e r m i n a r e simultană. Dimpotrivă, un a n u m i t nivel al vorbirii şi al stilului redevin loc al proliferării distinctive.

Teoria consumului / 79 • satisfacţiile se infiltrează s p r e b a z ă (trickling down), în v i r t u t e a i i p r i n c i p i u absolut, a u n u i soi de i m p e r a t i v social c a t e g o r i c i are este m e n ţ i n e r e a d i s t a n ţ e i şi a d i f e r e n ţ i e r i i p r i n s e m n e . , \ i castă l e g e c o n d i ţ i o n e a z ă o r i c e i n o v a ţ i e î n z o n a o b i e c t e l o r c a U l i rial social distinctiv. A c e a s t ă l e g e a r e î n n o i r i i m a t e r i a l u l u i distinctiv „de sus î n j o s " este c e a c a r e traversează î n t r e g u n i v e r s u l < p n s u m u l u i , şi nu - în sens invers ( d e j o s în sus, c ă t r e o m o g e ullaiea totală) - a s c e n d e n ţ a veniturilor. Nici un p r o d u s n-are ş a n s e de a fi serializat, n i c i o n e v o i e nu poale f i satisfăcută î n m a s ă d e c î t c u c o n d i ţ i a s ă n u m a i facă p a r t e d m m o d e l u l s u p e r i o r ş i s ă f i fost î n l o c u i t e d e u n alt b u n sau d e o alia nevoie distinctivă - astfel î n c î t d i s t a n ţ a să fie p ă s t r a t ă . P r o p a •Rrea n u s e face d e c î t î n f u n c ţ i e d e i n o v a ţ i a selectivă l a v î r f I a r E| easta, desigur, se r e a l i z e a z ă în f u n c ţ i e de „ r a t a d e s c r e s c ă t o a r e di u n t a b i l i t a t e distinctivă" a o b i e c t e l o r şi a b u n u r i l o r într-o socielaie de c r e ş t e r e . Dar, şi aici, a n u m i t e p r e m i s e t r e b u i e revizuite: piopagarea are m e c a n i c a s a p r o p r i e (mass m e d i a e t c ) , d a r n u p o s e d ă o l o g i c ă p r o p r i e a c o n ţ i n u t u l u i . I n o v a ţ i a se f a c e la vîrf, aula şi p e n t r u a c o n t r a c a r a p i e r d e r e a s e m n e l o r distinctive a n t e ire, în s c o p u l restituirii d i s t a n ţ e i sociale. Astfel î n c î t n e v o i l e i laşelor m e d i i şi i n f e r i o a r e m a n i f e s t ă î n t o t d e a u n a , ca şi o b i e c t e l e , I I a n u m i t ă î n t î r z i e r e , u n decalaj î n t i m p ş i u n u l c u l t u r a l î n r a p o r t i II nevoile şi o b i e c t e l e c a r e a p a r ţ i n claselor s u p e r i o a r e . A c e a s t a «•Nle u n a d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e f o r m e de segregare într-o socielaie „ d e m o c r a t i c ă " . U n a d i n t r e c o n t r a d i c ţ i i l e c r e ş t e r i i este a c e e a c ă p r o d u c e î n m claşi t i m p b u n u r i ş i nevoi, d a r n u î n acelaşi r i t m - r i t m u l d e producere a b u n u r i l o r fiind în funcţie de productivitatea indusin.ilă ş i e c o n o m i c ă , iar r i t m u l d e p r o d u c e r e a n e v o i l o r f i i n d î n l u i i c t i e d e l o g i c a d i f e r e n ţ i e r i i sociale. O r m o b i l i t a t e a a s c e n d e n t ă 1 ireversibilă a n e v o i l o r „ g e n e r a t e " de c r e ş t e r e (produse, adică, de a M e n i u l i n d u s t r i a l c o n f o r m c o n s t r î n g e r i i sale logice i n t e r n e ) 1 a r e 0 d i n a m i c ă p r o p r i e , alta d e c î t c e a a p r o d u c e r i i d e b u n u r i m a t e 1 iile şi c u l t u r a l e d e s t i n a t e , p a s ă m i t e , satisfacerii lor. P o r n i n d de la u n a n u m i t p r a g d e socializare u r b a n ă , d e c o n c u r e n ţ ă s t a t u t a r ă ş i de „lake-off"* p s i h o l o g i c , a s p i r a ţ i a e s t e ireversibilă şi n e l i m i t a t ă , I. Asupra acestui p u n c t vezi, mai jos, „ C o n s u m u l ca e m e r g e n ţ ă şi c o n t r o l ,il noilor forţe productive". * în engleză, în original. T e r m e n u l d e s e m n e a z ă o p e r i o a d ă de creştere I I o n o m i c ă spectaculoasă (n. tr.).

80 / Societatea de consum c r e ş t e î n f u n c ţ i e d e r i t m u l u n e i socio-diferenţieri a c c e l e r a t e , U u n e i i n t e r r e l a t i v i t ă ţ i g e n e r a l i z a t e . D e u n d e ş i p r o b l e m e l e specl» fice l e g a t e de a c e a s t ă d i n a m i c ă „ d i f e r e n ţ i a l ă " a c o n s u m u l u i . Dacfl aspiraţiile s-ar m a n i f e s t a p u r şi s i m p l u ca d i r e c ţ i i a c ă r o r r e z u l t a n t ă este p r o d u c t i v i t a t e a , fiindu-i s u b o r d o n a t e , n-ar fi nici o p r o b l e m ă . D e fapt, ele c o n s t i t u i e , p r i n logica l o r p r o p r i e , c a r e este u n a a d i f e r e n ţ e i , o variabilă i n c o n t r o l a b i l ă - nu d o a r o variabila în p l u s în calculul e c o n o m i c , o variabilă socio-culturală de situ a ţ i e şi c o n t e x t , ci o variabilă s t r u c t u r a l ă decisivă c a r e le o r d o n e a z ă p e t o a t e celelalte. T r e b u i e s ă a d m i t e m , d e b u n ă s e a m ă (avînd î n v e d e r e diversele a n c h e t e f ă c u t e a s u p r a a c e s t u i p u n c t , m a i ales a s u p r a nevoilor c u l t u r a l e ) , că există o a n u m i t ă inerţie sociologică a nevoilor. Adică o a n u m i t ă i n d e x a r e a n e v o i l o r şi a a s p i r a ţ i i l o r la situaţia socială a c t u a l ă (şi n u , asa c u m c r e d t e o r e t i c i e n i i c o n d i ţ i o n ă r i i , o a d a p t a r e l a b u n u r i l e o f e r i t e ) . R e g ă s i m l a a c e s t nivel aceleaşi p r o c e s e c a r e ţ i n d e m o b i l i t a t e a socială. U n a n u m e „ r e a l i s m " face c a o a m e

Teoria consumului / 81 I u yoilc şi aspiraţiile, activate de d i f e r e n ţ i e r e a socială şi e x i g e n ţ a • t U t a r ă , a u t e n d i n ţ a , într-o s o c i e t a t e d e c r e ş t e r e , s ă s e dezvolte B ţ l l i mai r e p e d e d e c î t b u n u r i l e d i s p o n i b i l e sau şansele obiective. pt> ttltminteri, s i s t e m u l i n d u s t r i a l însuşi, c a r e p r e s u p u n e c r e ş t e au nevoilor, i m p l i c ă , de a s e m e n e a , un excedent perpetuu de nevoim •Bort cu o f e r t a de b u n u r i (la fel c u m s p e c u l e a z ă o m a r j ă a r a t e i I iiii.ijului p e n t r u a-şi m a x i m i z a p r o f i t u l o b ţ i n u t d e p e u r m a forţei i l t m u n c ă : r e g ă s i m aici a n a l o g i a p r o f u n d ă î n t r e nevoi ş i forţe p r o nii*

live). 1 S p e c u l î n d p e m a r g i n e a a c e s t e i d i s t o r s i u n i î n t r e b u n u r i

îl nevoi, s i s t e m u l a j u n g e t o t u ş i la o c o n t r a d i c ţ i e : c r e ş t e r e a nu im|.!n . 1 n u m a i c r e ş t e r e a n e v o i l o r ş i u n a n u m i t d e z e c h i l i b r u î n t r e imnuri şi nevoi, ci şi, m a i ales, mărirea acestui dezechilibru î n t r e creşH pea nevoilor şi c r e ş t e r e a productivităţii. De u n d e „ p a u p e r i z a r e a •lihologică" ş i s t a r e a d e criză l a t e n t ă , c r o n i c ă , s t r î n s l e g a t ă f u n c ţional d e c r e ş t e r e , d a r c a r e p o a t e d u c e l a u n p r a g d e r u p t u r ă , l a o n i i i l i a d i c ţ i e explozivă. ( î n f r u n t a r e a d i n t r e c r e ş t e r e a n e v o i l o r şi c r e ş t e r e a p r o d u c ţ i e i

nii, într-o situaţie socială d a t ă , s ă n u a s p i r e n i c i o d a t ă l a m u l t m a i

•te e c h i v a l e n t ă c u p u n e r e a î n e v i d e n ţ ă a variabilei „ i n t e r m e -

mult decît p o t spera în m o d rezonabil. Aspirînd d o a r la p u ţ i n mai

ilt.iic" decisive c a r e este d i f e r e n ţ i e r e a . Aşadar, t r e b u i e stabilită

m u l t d e c î t l e o f e r ă şansele l o r obiective, e i i n t e r i o r i z e a z ă n o r m e l e

tchitia d i n t r e d i f e r e n ţ i e r e a t o t m a i m a r e a p r o d u s e l o r şi diferen

oficiale ale u n e i societăţi de c r e ş t e r e . A s p i r î n d un pic m a i m u l t , ei

ţierea t o t m a i m a r e a cererii sociale d e prestigiu. 2 D i n t r e cele

i n t e r i o r i z e a z ă n o r m e l e r e a l e d e e x p a n s i u n e a l e acestei societăţi

ilouă, n u m a i p r i m a este limitată. N u există limite ale „nevoilor"

( m a l t h u s i e n e î n c h i a r e x p a n s i u n e a e i ) , aflate î n t o t d e a u n a din

Iiiii tei u m a n e ca fiinţă socială ( p r o d u c ă t o a r e de sens şi r a p o r t a t ă la

c o a c e d e posibil. C u cît a i m a i p u ţ i n , c u atît aspiri m a i p u ţ i n (mă

i illalţi în t e r m e n i de valoare). A b s o r b ţ i a cantitativă de h r a n ă este

car p î n ă l a u n a n u m i t prag, u n d e irealismul total c o m p e n s e a z ă

limitată, sistemul digestiv e limitat, d a r sistemul c u l t u r a l al h r a n e i

m i z e r i a ) . Astfel, însuşi procesul de producţie a aspiraţiilor este inega-

este infinit. în plus, e un sistem relativ c o n t i n g e n t . V a l o a r e a strate-

litar, căci r e s e m n a r e a , în p a r t e a de j o s a i e r a r h i e i , şi aspiraţia m a i

•fcă şi, în acelaşi t i m p , i n g e n i o z i t a t e a publicităţii î n s e a m n ă t o c m a i

l i b e r ă în p a r t e a de sus vin să le î n t ă r e a s c ă posibilităţile obiective de satisfacere. Totuşi, c h i a r şi aici, p r o b l e m a t r e b u i e privită în a n s a m b l u : este foarte posibil c a aspiraţiile propriu-zise d e c o n s u m ( m a t e r i a l ş i c u l t u r a l ) , c a r e a u şanse d e c o n c r e t i z a r e m u l t m a i m a r i d e c î t aspiraţiile p r o f e s i o n a l e s a u c u l t u r a l e , să compenseze, de fapt, c a r e n ţ e l e grave, î n cazul a n u m i t o r clase, î n m a t e r i e d e m o b i l i t a t e socială. C o n s u m u l c o m p u l s i v a r c o m p e n s a n e î m p l i n i r e a p e scara socială verticală. S i m u l t a n c u e x p r e s i a u n e i e x i g e n ţ e s t a t u t a r e , a s p i r a ţ i a „ s u p r a c o n s u m i s t ă " ( m a i ales a claselor i n f e r i o a r e ) ar fi e x p r e s i a u n u i s e n t i m e n t d e eşec a l acestei e x i g e n ţ e .

R e s t l u c r u : să ajungi la fiecare în funcţie de ceilalţi, la veleităţile lui d e prestigiu social reificat. N i c i o d a t ă p u b l i c i t a t e a n u s e a d r e s e a z ă u n u i om singur, ci îl vizează în relaţia lui d i f e r e n ţ i a l ă şi, c h i a r itliinci c î n d p a r e s ă s e c r a m p o n e z e d e motivaţiile lui „ p r o f u n d e " , o face î n t o t d e a u n a î n t r - u n m o d spectaculos, a d i c ă îi c o n v o a c ă 1. Este „ a r m a t a de rezervă" a nevoilor. 2. Această diferenţiere nu î n s e a m n ă n e a p ă r a t o distanţă crescătoare de sus în jos în ierarhie, o „distorsiune a evantaiului", ci o discriminare sporită, o multipli care a s e m n e l o r distinctive chiar în interiorulunei ierarhii îngustate la e x t r e m e . () o m o g e n i z a r e , o „democratizare" relativă este însoţită de o c o n c u r e n ţ ă statu a r ă t o t mai acută.


82 / Societatea de consum m e r e u a p r o p i a ţ i i , g r u p u l , î n t r e a g a societate i e r a r h i z a t ă într-un

m «stei „ p a u p e r i z ă r i psihologice", o r d i n e a p r o d u c ţ i e i face în aşa fel

p r o c e s d e l e c t u r ă ş i d e i n t e r p r e t a r e , î n p r o c e s u l valorizării p e

încît s ă n u „satisfacă" d e c î t nevoile care-i sînt adecvate. î n o r d i n e a

care-1 i n s t a u r e a z ă .

1 1 cşterii, c o n f o r m acestei logici, n u există, n u p o t exista n e v o i a u t o

I n t r - u n g r u p r e s t r î n s , n e v o i l e , c a ş i c o n c u r e n ţ a , s e p o t foarte

nome; singurele nevoi sînt cele ale creşterii. Nu există l o c p e n t r u fina

b i n e stabiliza. E s c a l a d a r e a s e m n i f i c a n ţ i l o r de s t a t u t şi a materia

lităţi individuale î n sistem, n u există loc d e c î t p e n t r u finalităţile

l u l u i distinctiv este m a i l e n t ă . P u t e m o b s e r v a a c e s t l u c r u î n socie

nislemului. T o a t e disfuncţiîle s e m n a l a t e d e G a l b r a i t h , d e B e t r a n d

tăţile t r a d i ţ i o n a l e ş i î n m i c r o g r u p u r i . D a r într-o s o c i e t a t e d «

de | o u v e n e l şi de alţii sînt logice. Autostrăzile şi a u t o m o b i l e l e sînt o

c o n c e n t r a r e industrială şi u r b a n ă , de densitate şi promiscuitate

nevoie a sistemului, e l i m p e d e , d a r c h i a r şi f o r m a r e a u n i v e r s i t a r ă a

m u l t m a i m a r i , c a a n o a s t r ă , e x i g e n ţ a d i f e r e n ţ i e r i i creşte m a i repe

( f i r e l o r m e d i i - aşadar, „ d e m o c r a t i z a r e a " Universităţii - r e p r e

d e d e c î t p r o d u c t i v i t a t e a m a t e r i a l ă . P e m ă s u r ă c e î n t r e g universul

zintă acelaşi t i p d e nevoie c a p r o d u c ţ i a d e a u t o m o b i l e . 1 P e n t r u c ă

s e u r b a n i z e a z ă , î n v r e m e c e c o m u n i c a r e a d e v i n e totală, „nevoile"

f t t e m u l n u p r o d u c e d e c î t p e n t r u p r o p r i i l e nevoi, foloseşte c u atît

cresc d u p ă o a s i m p t o t ă verticală - nu p r i n apetit, ci p r i n concurenţă.

mai sistematic alibiul n e v o i l o r individuale. De u n d e c r e ş t e r e a

O r a ş u l este l o c u l g e o m e t r i c al acestei escaladări, al acestei

masivă a c o n s u m u l u i privat a p ă r u t ă în c a d r u l serviciilor colective

„reacţii î n l a n ţ " d i f e r e n ţ i a l e p e c a r e o s a n c ţ i o n e a z ă d i c t a t u r a totală a modei. ( I a r a c e s t p r o c e s c o n s o l i d e a z ă , în s c h i m b , c o n c e n t r a r e a u r b a n ă p r i n a c u l t u r a r e a r a p i d ă a z o n e l o r r u r a l e sau m a r g i n a l e ; este, aşadar, un p r o c e s ireversibil şi o r i c e î n c e r c a r e de a-1 s t o p a tră d e a z ă naivitate.) D e n s i t a t e a u m a n ă î n sine e s t e fascinantă, ş i mai ales discursul oraşului, e x p r e s i a c o n c u r e n ţ e i înseşi: s c o p u r i , d o r i n ţe, î n t î l n i r i , stimuli, v e r d i c t u l c o n t i n u u a l celorlalţi, e r o t i z a r e n e î n c e t a t ă , i n f o r m a ţ i e , solicitare p u b l i c i t a r ă - t o a t e a c e s t e a c o m p u n u n fel d e d e s t i n a b s t r a c t a l p a r t i c i p ă r i i colective p e u n f o n d real de c o n c u r e n ţ ă generalizată. L a fel c u m c o n c e n t r a r e a i n d u s t r i a l ă a r e c a efect o p r o d u c ţ i e m e r e u perfecţionată de bunuri, concentrarea urbană are drept c o n s e c i n ţ ă e x p a n s i u n e a n e l i m i t a t ă a nevoilor. Dar, d e ş i cele d o u ă t i p u r i d e c o n c e n t r a r e s î n t c o n t e m p o r a n e , ele a u totuşi, d u p ă c u m a m văzut, d i n a m i c a l o r p r o p r i e ş i n u c o i n c i d î n r e z u l t a t e . Con c e n t r a r e a u r b a n ă (aşadar, d i f e r e n ţ i e r e a ) e v o l u e a z ă m a i r e p e d e d e c î t p r o d u c t i v i t a t e a . Acesta este f u n d a m e n t u l a l i e n ă r i i u r b a n e . I n c e l e d i n u r m ă s e i n s t a u r e a z ă , totuşi, u n e c h i l i b r u n e v r o t i c î n beneficiul u n e i ordini m a i c o e r e n t e a producţiei, proliferarea nevoilor retrăgîndu^se în s u b o r d i n e a producţiei, p e n t r u a se p u t e a integra de bine, de rău acolo. T o a t e a c e s t e a definesc societatea de creştere ca pe contrarul societăţii de abundenţă. G r a ţ i e acestei t e n s i u n i c o n s t a n t e î n t r e nevoile c o n c u r e n ţ i a l e şi p r o d u c ţ i e , g r a ţ i e acestei t e n s i u n i rezultate din penurie, a

((lalbraith). Acesta n u este u n a c c i d e n t . Cultul s p o n t a n e i t ă ţ i i indi viduale şi al naturalităţii nevoilor este p u t e r n i c m a r c a t de o p ţ i u n e a pmductivistă. D a r nevoile cele m a i „ r a ţ i o n a l e " (instruire, c u l t u r ă , nanalate, t r a n s p o r t u r i , d i v e r t i s m e n t ) , golite d e r e a l a l o r semnilii aţie colectivă, s î n t r e c u p e r a t e la fel ca nevoile derivate d i n creşl i i c în p r o i e c t u l sistematic al acesteia. D e altfel, f a p t u l c ă s o c i e t a t e a d e c r e ş t e r e s e o p u n e societăţii d e a b u n d e n ţ ă a r e o explicaţie c a r e t r e b u i e c ă u t a t ă l a u n nivel m a i profund. P e n t r u că, î n a i n t e de a fi o s o c i e t a t e a p r o d u c e r i i de l a m u r i , ea este o societate c a r e p r o d u c e privilegii. Există aici o •laţie n e c e s a r ă , d e f m i b i l ă s o c i o l o g i c , î n t r e privilegiu şi sărăcie. N a r p u t e a exista ( i n d i f e r e n t d e t i p u l d e s o c i e t a t e ) privilegii fără Brăcie, l e g ă t u r a d i n t r e e l e fiind s t r u c t u r a l ă . A ş a d a r c r e ş t e r e a , î n Bgica s a socială, s e d e f i n e ş t e î n m o d p a r a d o x a l p r i n r e p r o d u i c r e a u n e i sărăcii s t r u c t u r a l e . A c e a s t ă s ă r ă c i e n u m a i a r e acelaşi i i n s c a s ă r ă c i a p r i m a r ă ( d a t ă d e r a r i t a t e a bunurilor): a c e a s t a d i n in mă p u t e a fi considerată provizorie şi este în p a r t e resorbită în m icietăţile n o a s t r e , d a r s ă r ă c i a s t r u c t u r a l ă cu c a r e a fost î n l o c u i t ă I. în acest sens, distincţia î n t r e „nevoi reale" şi „nevoi artificiale" este o lalsa p r o b l e m ă . Desigur, „nevoile artificiale" maschează nesatisfacerea nevo ii esenţiale" (televiziune în loc de instruire). D a r acest aspect este s e c u n d a r l,i(.i de d e t e r m i n a r e a generalizată prin creştere ( r e p r o d u c e r e a la scară largă ii capitalului), d i n perspectiva căreia nu m a i există nimic „natural" sau artificial". Mai mult, această opoziţie natural/artificial, care implică o teorie a finalităţilor u m a n e , este ea însăşi o producţie ideologică a creşterii, r e p r o d u s ă şi bgată în m o d funcţional de creştere.



este definitivă, căci este sistematizată ca f u n c ţ i e de r e l a n s a r e şi stra tegie d e p u t e r e î n c h i a r logica o r d i n i i d e c r e ş t e r e . I n c o n c l u z i e , v o m s p u n e c ă există î n o r i c e caz o c o n t r a d i c ţ i e

P e n t r u Sahlins, cei c a r e c u n o ş t e a u a d e v ă r a t a a b u n d e n ţ ă , î n c i u d a a b s o l u t e i l o r „sărăcii", e r a u vînătorii-culegători

(triburi

n o m a d e p r i m i t i v e d i n Australia, d i n K a l a h a r i e t c ) . Primitivii n u

logică î n t r e i p o t e z a i d e o l o g i c ă a societăţii de c r e ş t e r e , c a r e postu

posedă, d e fapt, n i m i c , n u s î n t o b s e d a ţ i d e o b i e c t e l e lor, p e c a r e l e

lează o m o g e n i z a r e a socială la cel m a i î n a l t nivel, şi logica ei socială

•iruncă î n f u n c ţ i e d e e x i g e n ţ e l e deplasărilor. N u a u nici a p a r a t d e

c o n c r e t ă , î n t e m e i a t ă pe o d i f e r e n ţ i e r e s t r u c t u r a l ă - acest a n s a m

producţie, nici de „muncă": vînează şi culeg „ d u p ă plac", am pu

b l u , c o n t r a d i c t o r i u d i n p u n c t d e v e d e r e logic, fiind cel c a r e funda m e n t e a z ă o strategie globală. V o m insista î n c ă o d a t ă , î n cele d i n u r m ă , p e iluzia m a j o r ă , p e

tea s p u n e , î m p ă r ţ i n d t o t u l î n t r e ei. G e n e r o z i t a t e a l o r este totală: c o n s u m ă t o t u l dintr-o d a t ă , n-au de-a face c u c a l c u l u l e c o n o m i c , n-au stocuri. V î n ă t o r u l - c u l e g ă t o r nu a r e n i m i c d i n acest homo ceco-

m i t o l o g i a c a r d i n a l ă a acestei false societăţi de a b u n d e n ţ ă : iluzia

niimicus

r e p a r t i z ă r i i c o n f o r m s c h e m e i idealiste a „vaselor c o m u n i c a n t e " .

e c o n o m i e i politice. R ă m î n e m e r e u d i n c o a c e d e e n e r g i i l e u m a n e ,

F l u x u l b u n u r i l o r ş i a l p r o d u s e l o r n u s e e c h i l i b r e a z ă p r e c u m nive lul m ă r i i . I n e r ţ i a socială, s p r e d e o s e b i r e d e i n e r ţ i a n a t u r a l ă , n u d u c e l a o s t a r e d e d i s t o r s i u n e , d e d i s p a r i t a t e ş i d e privilegiu. Creş t e r e a nu î n s e a m n ă d e m o c r a ţ i e . B e l ş u g u l e s t e o f u n c ţ i e a discrimi n ă r i i . C u m a r p u t e a o a r e d e v e n i c o r e c t i v u l ei?

inventat

de

burghezie.

Nu

cunoaşte

fundamentele

d e r e s u r s e l e n a t u r a l e ş i d e posibilităţile e c o n o m i c e efective. D o a r me m u l t . A r e î n c r e d e r e - şi a c e s t a e l u c r u l care-i m a r c h e a z ă siste mul e c o n o m i c - î n b o g ă ţ i a r e s u r s e l o r n a t u r a l e , p e c î n d sistemul nostru este m a r c a t ( t o t m a i m u l t , o d a t ă c u p e r f e c ţ i o n a r e a t e h nică) d e d i s p e r a r e a î n faţa posibilităţilor o m e n e ş t i insuficiente, i le a n g o a s a r a d i c a l ă şi catastrofică, efect p r o f u n d al e c o n o m i e i de

Paleoliticul sau prima societate de abundenţă T r e b u i e să a b a n d o n ă m p r e j u d e c a t a pe c a r e o a v e m d e s p r e o socie t a t e d e a b u n d e n ţ ă c a societate î n c a r e t o a t e n e v o i l e m a t e r i a l e (şi c u l t u r a l e ) s î n t satisfăcute c u u ş u r i n ţ ă , p e n t r u c ă a c e a s t ă i d e e face a b s t r a c ţ i e d e o r i c e l o g i c ă socială. Ş i a r f i i n d i c a t s ă a d o p t ă m t e o r i a , r e l u a t ă d e M a r s h a l l S a h l i n s î n a r t i c o l u l său d e s p r e „ p r i m a 1

societate de a b u n d e n ţ ă " , c o n f o r m căreia societăţile noastre i n d u s t r i a l e ş i p r o d u c t i v i s t e , s p r e d e o s e b i r e d e a n u m i t e societăţi p r i m i t i v e , s î n t dominate de raritate, de o b s e s i a r a r i t ă ţ i i , c a r a c t e ristică e c o n o m i e i d e p i a ţ ă . C u cît c r e ş t e p r o d u c ţ i a , c u a t i t d e v i n e mai evidentă, în chiar sînul belşugului, î n d e p ă r t a r e a de scopul final c a r e a r f i a b u n d e n ţ a - d e f i n i t ă c a e c h i l i b r u î n t r e p r o d u c ţ i a ş i f i n a l i t ă ţ i l e o m e n e ş t i . P e n t r u c ă s î n t satisfăcute într-o s o c i e t a t e de creştere - tot mai mult, pe m ă s u r ă ce creşte productivitatea tocmai nevoile ordinii de p r o d u c ţ i e , şi nu „nevoile" o m u l u i , pe n e c u n o a ş t e r e a c ă r o r a s e sprijină î n t r e g u l sistem, ş i d i n a c e s t motiv este clar că a b u n d e n ţ a devine un ideal tot m a i î n d e p ă r t a t ; m a i m u l t , e a este n e g a t ă î n m o d i r e m e d i a b i l î n f a v o a r e a d o m n i e i organizate a rarităţii (sărăcia structurală).

piaţă şi al c o n c u r e n ţ e i g e n e r a l i z a t e . „ N e p ă s a r e a " şi „ g e n e r o z i t a t e a " colective, c a r a c t e r i s t i c e societă ţilor p r i m i t i v e , s î n t s e m n u l adevăratei a b u n d e n t e . N o i n u a v e m tlccît semnele a b u n d e n ţ e i . N o i v î n ă m , s u b u n u r i a ş a p a r a t d e p r o d u c ţ i e , s e m n e l e sărăciei ş i a l e r a r i t ă ţ i i . D a r s ă r ă c i a n u c o n s t ă , n e s p u n e S a h l i n s , n i c i într-o c a n t i t a t e m a i m i c ă d e b u n u r i , nici, p u r şi simplu, într-un a n u m i t r a p o r t î n t r e scopuri şi mijloace: este v( >iba, î n a i n t e de t o a t e , d e s p r e un raport între oameni. C e e a ce stă la b a z a „ î n c r e d e r i i " p e r s o a n e l o r p r i m i t i v e şi face ca e l e să trăiască i n a b u n d e n ţ ă c h i a r ş i a t u n c i c î n d l e este f o a m e este, î n cele d i n u r m ă , t r a n s p a r e n ţ a ş i r e c i p r o c i t a t e a r a p o r t u r i l o r sociale. Este Klptul că nici un m o n o p o l , o r i c a r e ar fi acesta, a s u p r a n a t u r i i , a solului, a i n s t r u m e n t e l o r sau a p r o d u s e l o r „ m u n c i i " , nu v i n e să b l o c h e z e s c h i m b u r i l e ş i s ă g e n e r e z e r a r i t a t e a . Aici n u există acu mulare, u n a d i n t r e sursele puterii. In e c o n o m i a darului şi a s c h i m b u l u i simbolic, o c a n t i t a t e s c ă z u t ă ş i î n t o t d e a u n a f i n i t ă d e b u n u r i e de ajuns p e n t r u c r e a r e a u n e i bogăţii generale, p e n t r u c ă e a t r e c e î n m o d c o n s t a n t d e l a u n i i l a ceilalţi. B o g ă ţ i a n u este întemeiată pe bunuri, ci pe schimbul concret între persoane. Ea este astfel n e l i m i t a t ă , p e n t r u că ciclul s c h i m b u l u i e s t e fără slîrşit,

1. Les Temps modernes, o c t o m b r i e 1968.

c h i a r ş i î n t r e u n n u m ă r l i m i t a t d e indivizi, f i e c a r e m o m e n t a l

86 / Societatea de consum ciclului d e s c h i m b c o n t r i b u i n d l a v a l o a r e a o b i e c t u l u i s c h i m b a t . A c e a s t ă d i a l e c t i c ă c o n c r e t ă şi r e l a ţ i o n a l ă a b o g ă ţ i e i o regăsim astăzi inversată, ca dialectică a sărăciei şi a n e v o i i n e l i m i t a t e , în p r o c e s u l c o n c u r e n ţ e i ş i a l d i f e r e n ţ i e r i i c a r a c t e r i s t i c p e n t r u socie tăţile civilizate ş i i n d u s t r i a l e . A c o l o u n d e fiecare r e l a ţ i e , î n schim b u l primitiv, a d a u g ă ceva b o g ă ţ i e i sociale, fiecare r e l a ţ i e socială, î n societăţile n o a s t r e „ d i f e r e n ţ i a l e " , a d a u g ă ceva lipsei indivi d u a l e , căci f i e c a r e l u c r u p o s e d a t este relativizat î n f u n c ţ i e d e cei lalţi ( î n s c h i m b u l primitiv, acelaşi l u c r u e s t e v a l o r i z a t î n aceeaşi r e l a ţ i e c u ceilalţi). N u e , aşadar, nici u n p a r a d o x î n a s u s ţ i n e că, î n societăţile noas

Teoria consumului

/

87

O r i c e d i s c u r s , p r o f a n s a u savant, a s u p r a c o n s u m u l u i s e a r t i c u lează p e a c e a s t ă s e c v e n ţ ă m i t o l o g i c ă d e b a s m : u n O m „ d o t a t " c u nevoi care-1 „ p o a r t ă " c ă t r e o b i e c t e ce-i „oferă" satisfacţie. C u m o m u l c u p r i c i n a n u este n i c i o d a t ă p e d e p l i n satisfăcut ( c e e a c e , d e altfel, i se şi r e p r o ş e a z ă ) , p o v e s t e a se r e p e t ă la nesfârşit, cu l i m p e zimea p e r f e c t ă a v e c h i l o r f a b u l e . î n faţa ei, u n i i r ă m î n p e r p l e c ş i : „Nevoile s î n t t o t c e e a c e p o a t e li mai n e c u n o s c u t dintre toate necunoscutele de care se o c u p ă ştiinţa e c o n o m i c ă "

( K n i g h t ) . D a r a c e a s t ă î n d o i a l ă n u face c a

litania d e s p r e n e v o i s ă n u fie c i t a t ă m e r e u d e c ă t r e t o ţ i a d e p ţ i i disciplinelor a n t r o p o l o g i c e ,

de la Marx la Galbraith, de la

tre „afluente", a b u n d e n ţ a s-a pierdut şi nu va fi restituită p r i n t r - u n

R o b i n s o n C r u s o e l a C h o m b a r t d e Lauwe*. P e n t r u e c o n o m i s t ,

s u r p l u s d e p r o d u c t i v i t a t e sau p r i n d e s c ă t u ş a r e a u n o r n o i forţe p r o

este v o r b a d e s p r e p o v e s t e a „utilităţii": a d o r i u n a n u m i t b u n spe

ductive. D e o a r e c e definiţia s t r u c t u r a l ă a a b u n d e n ţ e i şi a b o g ă ţ i e i

cific î n v e d e r e a c o n s u m u l u i î n s e a m n ă a-i d i s t r u g e utilitatea. N e

se află în o r g a n i z a r e a socială, n u m a i o r e v o l u ţ i e a a c e s t e i a d i n

voia este, aşadar, satisfăcută d e j a p r i n b u n u r i l e d i s p o n i b i l e , p r i n

u r m ă şi a r a p o r t u r i l o r sale ar p u t e a - o dezvălui. V o m r e v e n i într-o

p r e f e r i n ţ e l e i n f l u e n ţ a t e d e p a l e t a p r o d u s e l o r oferite p e p i a ţ ă :

b u n ă zi, d i n c o l o d e e c o n o m i a d e piaţă, l a g e n e r o z i t a t e ? I n locul

aceasta este, î n f o n d , c e r e r e a solvabilă. P e n t r u p s i h o l o g , este

ei, avem „ c o n s u m u l " , c o n s u m u l silnic d i n c a r e n u există s c ă p a r e ,

vorba d e s p r e „motivaţie", t e o r i e ceva m a i c o m p l e x ă , m a i p u ţ i n

frate g e a m ă n a l rarităţii. L o g i c a socială este c e a c a r e i-a f ă c u t p e

„object-oriented",

primitivi s ă c u n o a s c ă „ p r i m a " (şi s i n g u r a ) societate d e a b u n d e n ţ ă ,

n e c e s i t a t e p r e e x i s t e n t ă , p r o s t definită. P e n t r u sociologi ş i p s i h o -

ea este c e a c a r e ne c o n d a m n ă la o sărăcie l u x o a s ă şi s p e c t a c u l o a s ă .

sociologi, c a r e vin d i n u r m ă , a v e m de-a face c u „socio-culturalul".

mai

degrabă

„instinct-oriented"

de

un

soi

de

N u p u n e m l a î n d o i a l ă p o s t u l a t u l a n t r o p o l o g i c a l u n e i f i i n ţ e indi viduale d o t a t e c u n e v o i ş i p u r t a t e î n m o d n a t u r a l d e d o r i n ţ a d e a Pentru o teorie a consumului

le satisface, n i c i l i b e r t a t e a c o n s u m a t o r u l u i , f a p t u l că el e s t e o f i i n ţ ă c o n ş t i e n t ă c a r e ştie c e v r e a (sociologii n-au î n c r e d e r e î n

Autopsia lui h o m o c e c o n o m i c u s I a t ă o p o v e s t e : „ E r a o d a t ă u n O m c a r e trăia î n ţ i n u t u l Rarităţii. D u p ă m u l t e a v e n t u r i ş i o l u n g ă c ă l ă t o r i e p r i n Ştiinţa E c o n o m i c ă , s-a î n t î l n i t cu S o c i e t a t e a de A b u n d e n ţ ă . S-au c ă s ă t o r i t şi au avut o m u l ţ i m e de nevoi". „ F r u m u s e ţ e a lui Homo ceconomicus, s p u n e a A. N . W h i t e h e a d , c o n s t a î n a c e e a c ă ştiam e x a c t c e c a u t ă . " A c e a s t ă fosilă u m a n ă a Vîrstei d e Aur, n ă s c u t ă î n e r a m o d e r n ă d i n fericita î m p r e u n a r e a Naturii O m e n e ş t i cu Drepturile O m u l u i , este d o t a t ă c u u n p u t e r n i c p r i n c i p i u d e r a ţ i o n a l i t a t e f o r m a l ă c a r e c o n d u c e la: 1. c ă u t a r e a fără n i c i o e z i t a r e a p r o p r i e i fericiri; 2 . p r e f e r i n ţ a p e n t r u o b i e c t e l e care-i v o r oferi m a x i m u m d e satisfacţie.

„motivaţiile p r o f u n d e " ) , dar, p e b a z a a c e s t u i p o s t u l a t idealist, a d m i t e m că există o „ d i n a m i c ă socială" a nevoilor. S î n t i n v o c a t e m o d e l e de c o n f o r m i t a t e şi de c o n c u r e n ţ ă („Keep up with the Joneses"1), e x t r a s e d i n c o n t e x t u l d e g r u p , sau m a r i l e „ m o d e l e cultu r a l e " c a r e se a p l i c ă societăţii g l o b a l e sau istoriei. Se c o n t u r e a z ă astfel trei poziţii: P e n t r u Marshall, nevoile sînt i n t e r d e p e n d e n t e şi raţionale. P e n t r u G a l b r a i t h ( v o m r e v e n i ) , a l e g e r e a este i m p u s ă p r i n p e r suasiune. * Mariejose

C h o m b a r t de

Lauwe,

sociolog francez, autor,

printre

altele, a l u n o r l u c r ă r i c o n s a c r a t e c o n d i ţ i e i femeii î n s o c i e t a t e a o c c i d e n t a l ă c o n t e m p o r a n ă ( n . tr.). 1. „Să ţ i n e m p a s u l cu familia J o n e s ! "



P e n t r u Gervasi (şi p e n t r u alţii), n e v o i l e s î n t i n t e r d e p e n d e n t e şi d e c u r g d i n t r - o e x p e r i e n ţ ă formativă ( m a i d e g r a b ă d e c î t d i n t r - u n calcul r a ţ i o n a l ) .

|1 aici, „standard package" nu d e s e m n e a z ă atît m a t e r i a l i t a t e a b u n u

Gervasi: „Alegerile n u s e fac l a î n t î m p l a r e , c i s î n t c o n t r o l a t e

n o ţ i u n e a d e c o n f o r m i t a t e n-a a s c u n s n i c i o d a t ă d e c î t o i m e n s ă tau-

social ş i reflectă m o d e l u l c u l t u r a l î n i n t e r i o r u l c ă r u i a s î n t efec t u a t e . N u p r o d u c e m , nici n u c o n s u m ă m o r i c e fel d e b u n u r i ; ele t r e b u i e să a i b ă o a n u m i t ă semnificaţie d i n p e r s p e c t i v a u n u i sistem d e valori". A c e a s t ă afirmaţie n e dezvăluie o v i z i u n e a s u p r a consu m u l u i î n t e r m e n i d e i n t e g r a r e : „ S c o p u l e c o n o m i e i n u e s t e maxi mizarea

producţiei

destinate

individului,

ci

maximizarea

p r o d u c ţ i e i l e g a t e d e s i s t e m u l d e valori a l societăţii" ( P a r s o n s ) . î n acelaşi sens, D u e s e n b e r r y v a a f i r m a c ă s i n g u r a a l e g e r e c o n s t ă , î n f o n d , î n a varia b u n u r i l e î n f u n c ţ i e d e p r o p r i a p o z i ţ i e î n i e r a r h i a socială. I n c e l e d i n u r m ă , c e e a c e n e i m p u n e s ă c o n s i d e r ă m c o m

rilor (televizor, b a i e , a u t o m o b i l e t c ) , cît i d e a l u l d e c o n f o r m i t a t e . Perspectiva sociologică n e ţ i n e , însă, p e l o c . î n afara f a p t u l u i c ă lologie (aici, d e p i l d ă , a v e m a m e r i c a n u l m e d i u definit d e „stan dard package", c a r e se defineşte el însuşi p r i n m e d i a statistică a b u n u r i l o r c o n s u m a t e - sau, sociologic v o r b i n d , c u t a r e individ face pai t e d i n c u t a r e g r u p d e o a r e c e c o n s u m ă c u t a r e b u n u r i , ş i e l n u l e i Însuma d e c î t î n m ă s u r a î n c a r e face p a r t e d i n g r u p ) , p o s t u l a t u l i.iţionalităţii f o r m a l e c u c a r e o p e r e a z ă e c o n o m i ş t i i c î n d d i s c u t ă despre r a p o r t u l i n d i v i d u l u i c u o b i e c t e l e este, p u r ş i s i m p l u , transIcrat a s u p r a r a p o r t u l u i d i n t r e individ şi g r u p . C o n f o r m i t a t e a şi •ulisfacţia s î n t s o l i d a r e : aceeaşi a d e c v a r e a u n u i s u b i e c t la o b i e c t e

p o r t a m e n t u l c o n s u m a t o r u l u i c a f e n o m e n social este d i f e r e n ţ a

sau a u n u i s u b i e c t la un g r u p , luaţi fiecare în parte, c o n f o r m u n u i

a l e g e r i l o r f ă c u t e de la o s o c i e t a t e la alta şi a s e m ă n a r e a l o r în

principiu logic d e e c h i v a l e n ţ ă .

i n t e r i o r u l aceleiaşi societăţi. Există aici o d i f e r e n ţ ă sensibilă faţă

„ n o r m ă " sînt, fiecare, e x p r e s i a acestei a d e c v ă r i m i r a c u l o a s e .

de e c o n o m i ş t i : a l e g e r e a „ r a ţ i o n a l ă " a a c e s t o r a a d e v e n i t a l e g e r e a c o n f o r m ă , a l e g e r e a c o n f o r m i t ă ţ i i . N e v o i l e n u m a i vizează atît o b i e c t e , cît valori, i a r satisfacerea l o r a r e î n p r i m u l r î n d s e n s u l u n e i a d e z i u n i l a a c e s t e valori. A l e g e r e a f u n d a m e n t a l ă , i n c o n ştientă, a u t o m a t ă a c o n s u m a t o r u l u i este de a a c c e p t a stilul de viaţă a l u n e i a n u m i t e societăţi ( n u m a i este, d e c i , v o r b a d e o a l e g e r e ! - i a r t e o r i a a u t o n o m i e i şi a s u v e r a n i t ă ţ i i c o n s u m a t o r u l u i este, astfel, d e z m i n ţ i t ă ) . Această

sociologie

culminează

cu

noţiunea

„standard

de

package", d e f i n i t ă de R i e s m a n ca a n s a m b l u l b u n u r i l o r şi servi ciilor c a r e c o n s t i t u i e u n fel d e p a t r i m o n i u d e b a z ă a l a m e r i c a n u l u i m e d i u . Aflat î n t r - o c r e ş t e r e c o n s t a n t ă , i n d e x a t l a nivelul n a ţ i o n a l d e trai, a c e s t a este u n i d e a l m i n i m a l d e t i p statistic, u n m o d e l c o n f o r m a l c l a s e l o r d e m i j l o c . D e p ă ş i t d e u n i i , visat d e 1

alţii, el e s t e ideea la c a r e se r e z u m ă the American way of life . C h i a r 1. In a n c h e t a c o n d u s ă de Selection du Reader's Digest (A. Piatier, Strudures et perspectives de la consommation europeenne), i d e e a c a r e se d e s p r i n d e nu este a c e e a a u n e i i m e n s e clase de mijloc, c u m se î n t î m p l ă în cazul SUA, ci a u n e i m i n o r i t ă ţ i , a u n e i elite c o n s u m a t o a r e (,,A"-urile) servind d r e p t m o d e l p e n t r u o majoritate care n u d i s p u n e î n c ă d e această p a n o p l i e d e lux ( a u t o m o b i l sport, linie a u d i o , r e ş e d i n ţ ă s e c u n d a r ă ) , î n lipsa căreia n u există nici u n e u r o p e a n d e m n d e acest n u m e .

Conceptele de „nevoie" şi de

î n t r e „utilitatea" e c o n o m i ş t i l o r ş i c o n f o r m i t a t e a s o c i o l o g i l o r există a c e e a ş i d i f e r e n ţ ă c a ş i c e a stabilită d e G a l b r a i t h î n t r e < n i u l u i t e l e c a r e a u c a finalitate profitul, m o t i v a ţ i a p e c u n i a r ă lipită p e n t r u s i s t e m u l capitalist „ t r a d i ţ i o n a l " , ş i c o m p o r t a m e n t e l e d e i d e n t i f i c a r e ş i d e a d a p t a r e specifice e r e i o r g a n i z ă r i i ş i t e h n o tiructurii.

P r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă care a p a r e atît la psiho-

I iciologii t e o r e t i c i e n i ai c o n f o r m i t ă ţ i i , cît şi la G a l b r a i t h şi c a r e nu npare (motivat) l a e c o n o m i ş t i , p e n t r u c a r e c o n s u m a t o r u l r ă m î n e , î n m o d ideal, u n individ liber î n c a l c u l u l său f i n a l r a ţ i o n a l , e s t e a c e e a a c o n d i ţ i o n ă r i i nevoilor. De la Persuasiunea clandestină a lui P a c k a r d şi Strategia dorinţei a lui D i c h t e r (şi de la alţi cîţiva a u t o r i ) , a c e a s t ă t e m ă a c o n d i ţ i o n ă r i i nevoilor (mai ales p r i n publicitate) a d e v e n i t t e m a favorită a disi insului d e s p r e societatea de c o n s u m . Exaltarea a b u n d e n ţ e i şi lamentaţia pe m a r g i n e a „nevoilor artificiale" sau „alienate" a l i m e n lează, î m p r e u n ă , aceeaşi c u l t u r ă de m a s ă şi aceeaşi i d e o l o g i e savantă c a r e izvorăşte dintr-o v e c h e filozofie m o r a l ă şi socială de iradiţie u m a n i s t ă . La G a l b r a i t h , ea se î n t e m e i a z ă pe o reflecţie e c o n o m i c ă ş i p o l i t i c ă m a i r i g u r o a s ă . V o m vorbi, aşadar, d e s p r e ideile acestuia, p o r n i n d de la cele d o u ă cărţi ale sale: Era opulenţei şi

Noul stat industrial.


90 / Societatea de consum R e z u m î n d , v o m s p u n e c ă p r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă a capita lismului c o n t e m p o r a n n u m a i este c o n t r a d i c ţ i a d i n t r e „maxi mizarea profitului"

şi

„raţionalizarea producţiei"

(la nivelul

a n t r e p r e n o r u l u i ) , ci î n t r e o p r o d u c t i v i t a t e v i r t u a l n e l i m i t a t ă (la nivelul t e h n o s t r u c t u r i i ) şi n e c e s i t a t e a de a d i s t r i b u i p r o d u s e l e . I n a c e a s t ă fază, d e v i n e vital p e n t r u sistem s ă c o n t r o l e z e n u n u m a i aparatul de producţie, ci şi cererea de c o n s u m , nu n u m a i pre ţ u r i l e , ci şi ce se va p r e t i n d e în v i r t u t e a a c e s t u i p r e ţ . Efectul g e n e r a l e s t e , p r i n m i j l o a c e fie a n t e r i o a r e a c t u l u i d e p r o d u c ţ i e ( s o n d a j e , s t u d i i d e p i a ţ ă ) , fie u l t e r i o a r e ( p u b l i c i t a t e , m a r k e t i n g , c o n d i ţ i o n a r e ) , „anularea puterii de decizie a c u m p ă r ă t o r u l u i c ă r u i a a c e s t efect î i s c a p ă d e s u b c o n t r o l - , p e n t r u a o t r a n s f e r a c o m p a n i e i , u n d e e a p o a t e f i m a n i p u l a t ă " . M a i g e n e r a l : „Adap t a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i i n d i v i d u a l faţă d e p i a ţ ă ş i a d a p t a r e a a t i t u d i n i l o r sociale în g e n e r a l la nevoile p r o d u c ă t o r u l u i şi la obiectivele t e h n o s t r u c t u r i i r e p r e z i n t ă o caracteristică n a t u r a l ă a sistemului (ar t r e b u i r e f o r m u l a t : caracteristică logică). I m p o r t a n ţ a ei creşte o d a t ă cu d e z v o l t a r e a s i s t e m u l u i i n d u s t r i a l " . Este c e e a ce Galbraith

numeşte

„filiera

inversată",

prin

opoziţie

cu

„filiera

clasică", u n d e iniţiativa s e p r e s u p u n e c ă a p a r ţ i n e c o n s u m a t o r u l u i şi că se r e p e r c u t e a z ă , p r i n i n t e r m e d i u l pieţei, a s u p r a c o m p a n i i l o r d e p r o d u c ţ i e . Aici, d i m p o t r i v ă , c o m p a n i a d e p r o d u c ţ i e este c e a c a r e c o n t r o l e a z ă c o m p o r t a m e n t e l e p i e ţ e i , dirijează ş i m o d e l e a z ă a t i t u d i n i l e sociale şi nevoile.

Este v o r b a , c h i a r şi n u m a i ca

tendinţă, de dictatura generalizată a ordinii de producţie.

obiectiv, p u n î n d î n s c e n ă p r o c e s u l invers. „ O m u l n u a d e v e n i t p e n t r u o m u n o b i e c t a l ştiinţei d e c î t d i n m o m e n t u l î n c a r e a u t o m o b i l e l e a u d e v e n i t m a i g r e u d e v î n d u t d e c î t d e fabricat." Astfel, G a l b r a i t h d e n u n ţ ă p r e t u t i n d e n i intensificarea c e r e r i i plin „accelerările artificiale" p r a c t i c a t e d e t e h n o s t r u c t u r ă î n e x p a n s i u n e a e i imperialistă, c a r e fac i m p o s i b i l ă o r i c e î n c e r c a r e l | stabilizare a c e r e r i i . 1 V e n i t u r i l e , c u m p ă r ă t u r i l e d e p r e s t i g i u ş i iiiprasolicitarea î n m u n c ă f o r m e a z ă u n c e r c vicios ş i n e b u n , h o r a infernală a c o n s u m u l u i n ă s c u t ă d i n e x a l t a r e a n e v o i l o r n u m i t e „psihologice", c a r e s e d i f e r e n ţ i a z ă d e n e v o i l e „fiziologice", p r i n faptul că au ca sursă a p a r e n t ă „venitul d i s c r e ţ i o n a r " şi l i b e r t a t e a d e a l e g e r e , d e v e n i n d astfel e x t r e m d e m a n i p u l a b i l e . P u b l i c i t a t e a joacă aici, fără î n d o i a l ă , un r o l c a p i t a l (aceasta este o a l t ă preju d e c a t ă ) . P a r e s ă s e plieze p e n e v o i l e i n d i v i d u l u i ş i p e b u n u r i l e p e i are l e p r o m o v e a z ă . C î n d , d e fapt, c r e d e G a l b r a i t h , e a s e află î n •ilujba s i s t e m u l u i i n d u s t r i a l : „ P u b l i c i t a t e a n u p a r e s ă d e a i m p o r lanţă atît b u n u r i l o r , cît s i s t e m u l u i c a r e a r e n e v o i e d e ele ş i s u s ţ i n e i ol o d a t ă i m p o r t a n ţ a şi p r e s t i g i u l t e h n o s t r u c t u r i i d i n p u n c t de h d e r e social". P r i n ea, s i s t e m u l a c a p a r e a z ă obiectivele sociale î n p i o p r i u l b e n e f i c i u şi-şi i m p u n e p r o p r i i l e obiective p e c a r e l e d ă d r e p t obiective sociale: „Ce e b u n p e n t r u G e n e r a l M o t o r s . . . " . încă o dată, nu p u t e m decît să a d m i t e m î m p r e u n ă cu Galbraith (şi cu alţii) că l i b e r t a t e a şi s u v e r a n i t a t e a nu s î n t altceva d e c î t sim ple mistificări. A c e a s t ă m i s t i c ă b i n e î n t r e ţ i n u t ă ( î n p r i m u l r î n d de c ă t r e e c o n o m i ş t i ) a satisfacţiei şi a a l e g e r i i i n d i v i d u a l e , c u l m i tiuiţi cu o î n t r e a g ă civilizaţie a „libertăţii", este c h i a r i d e o l o g i a

A c e a s t ă „filieră inversată" d i s t r u g e - a r e m ă c a r a c e a s t ă v a l o a r e

b t e r n u l u i i n d u s t r i a l care-i justifică a r b i t r a r u l şi toţi factorii nocivi

critică - m i t u l f u n d a m e n t a l al filierei clasice, c a r e s p u n e că, în

i Olectivi: m i z e r i a , p o l u a r e a , d e c u l t u r a r e a - de fapt, c o n s u m a t o r u l

sistemul e c o n o m i c , i n d i v i d u l e s t e cel c a r e e x e r c i t ă p u t e r e a . Acest

• t e s u v e r a n într-o j u n g l ă de u r î ţ e n i e , u n d e libertatea de a alege i-a

accent pus pe p u t e r e a individului contribuia în m a r e măsură la

/ost impusă. Filiera inversată ( a d i c ă sistemul c o n s u m u l u i ) c o m p l e -

s a n c ţ i o n a r e a o r g a n i z a ţ i e i : t o a t e disfuncţiile, t o ţ i factorii nocivi,

lea/ă astfel i d e o l o g i c şi d u c e m a i d e p a r t e sistemul electoral. Mall-ul

c o n t r a d i c ţ i i l e i n e r e n t e o r d i n i i d e p r o d u c ţ i e s î n t astfel justificate,

ş i c a b i n a d e vot, l o c u r i g e o m e t r i c e a l e libertăţii i n d i v i d u a l e , s î n t

p e n t r u c ă ele e x t i n d a r i a î n c a r e s e e x e r c i t ă s u v e r a n i t a t e a c o n s u

alia şi o m e g a s i s t e m u l u i .

m a t o r u l u i . Este l i m p e d e , p e d e altă p a r t e , c ă î n t r e g u l a p a r a t e c o n o m i c şi psihosociologic de studii de piaţă, de motivaţii e t c , prin intermediul căruia c r e d e m că i m p u n e m pe piaţă o cerere r e a l ă sau nevoile p r o f u n d e ale c o n s u m a t o r u l u i , există d o a r c u s c o p u l d e a i n d u c e această c e r e r e c o n s u m a t o r u l u i p e n t r u a-i v i n d e p r o d u s e l e , d a r ş i c u cel d e a m a s c a î n p e r m a n e n ţ ă a c e s t p r o c e s

Am expus pe larg această analiză a condiţionării „tehnop r u c t u r a l e " a n e v o i l o r şi a c o n s u m u l u i , c a r e este astăzi a t o t p u ternică, p e n t r u c ă e a c o n s t i t u i e , t e m a t i z a t ă î n fel ş i c h i p î n p;< iidofilozofia „alienării", o a d e v ă r a t ă r e p r e z e n t a ţ i e colectivă, I. Este v o r b a de a c ţ i u n e a „ a n t i c o a g u l a n t ă " a publicităţii (Elgozy).


92 / Societatea de consum f ă c î n d e a însăşi p a r t e d i n c o n s u m . D a r a n a l i z a a c e a s t a s e p r e t e a

n uiilă: nu a avut loc nici o revoluţie a m o r a v u r i l o r , i d e o l o g i a p u r i t a n ă

r a ţ i o n a l de investiţii şi de circulaţie, radical diferit de „bogăţia" şi

;e află î n c ă la m a r e p r e ţ . în analiza timpului liber, v o m v e d e a c u m

de modurile de schimb anterioare.

c a i m p r e g n e a z ă t o a t e practicile a p a r e n t h e d o n i s t e . P u t e m afirma

3 . E a p r o d u c e forţa d e m u n c ă salariată, forţă p r o d u c t i v ă abs

< a etica p u r i t a n ă , cu î n c ă r c ă t u r a de s u b l i m a r e pe c a r e o implică,

tractă, sistematizată, radical diferită d e m u n c a c o n c r e t ă , d e „lu

de d e p ă ş i r e şi de r e p r e s i u n e ( d e m o r a l ă , î n t r - u n c u v î n t ) , bîntuie

crul"

c o n s u m u l ş i nevoile. E a este c e a c a r e i m p u l s i o n e a z ă c o n s u m u l d i n

(„ouvrage") t r a d i ţ i o n a l .

4. Astfel, e a p r o d u c e nevoile, productivă ca un

ansamblu

SISTEMUL

d e nevoi, cererea/forţa

raţionalizat,

integrat,

controlat,

c o m p l e m e n t a r c e l o r l a l t e trei î n t r - u n p r o c e s t o t a l a l f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e şi al p r o c e s e l o r de p r o d u c ţ i e . Nevoile, ca sistem, s î n t şi ele r a d i c a l diferite de p l ă c e r e şi de satisfacţie. S î n t p r o d u s e ca elemente din sistem, şi nu ca raport de la un individ la un obiect (la fel c u m

inferior şi îi c o n f e r ă c a r a c t e r u l c o m p u l s i v şi n e l i m i t a t . I d e o l o g i a p u r i t a n ă este reactivată d e c ă t r e p r o c e s u l d e c o n s u m , c e e a c e face din acesta p u t e r n i c u l factor d e i n t e g r a r e ş i d e c o n t r o l social p e care-1 c u n o a ş t e m c u toţii- O r t o a t e a c e s t e a r ă m î n p a r a d o x a l e ş i inexplicabile

din

perspectiva c o n s u m u l u i - p l ă c e r e .

Dimpotrivă,

lotul se explică d a c ă a d m i t e m că nevoile şi c o n s u m u l sînt, de fapt,



o extensie organizată a forţelor productive: nu e de m i r a r e a ş a d a r I

element d e c o n f o r t , d e p r e s t i g i u e t c . Acest u l t i m d o m e n i u este, d e

p r i m e l e se r e v e n d i c ă de la e t i c a p r o d u c t i v i s t ă şi p u r i t a n ă - m o r a l

fitpl, cel p r o p r i u c o n s u m u l u i . Aici, t o t felul de o b i e c t e p o t î n l o c u i

d o m i n a n t ă a e r e i i n d u s t r i a l e . I n t e g r a r e a g e n e r a l i z a t ă a nivelulu

maşina de spălat ca e l e m e n t semnificativ. în logica s e m n e l o r , ca şi

„privat" i n d i v i d u a l („nevoi", s e n t i m e n t e , aspiraţii, p u l s i u n i ) ca

iu aceea a simbolurilor, o b i e c t e l e nu m a i sînt legate d e l o c de o

forţe p r o d u c t i v e n u p o a t e d e c î t s ă f i e î n s o ţ i t ă d e o p r e l u n g i r e

huit ţie sau de o n e v o i e definită, t o c m a i d i n c a u z ă că r ă s p u n d la cu

g e n e r a l i z a t ă la acest nivel a s c h e m e l o r de r e p r e s i u n e , de subll»

imul altceva, fie u n e i logici sociale, fie logicii d o r i n ţ e i , c ă r o r a le

m a r e , d e c o n c e n t r a r e , d e sistematizare, d e r a ţ i o n a l i z a r e (şi, desi

m-i yesc d r e p t c î m p m o b i l şi i n c o n ş t i e n t de semnificare.

gur, d e „ a l i e n a r e " ! ) c a r e a u g u v e r n a t d e secole, d a r m a i ales din secolul al XlX-lea, edificarea sistemului i n d u s t r i a l .

I'ăstrînd p r o p o r ţ i i l e , o b i e c t e l e ş i n e v o i l e s e p o t î n l o c u i u n e l e p e Bele ca s i m p t o m e a l e conversiei isterice sau p s i h o s o m a t i c e c a r e •Cultă de a c e e a ş i l o g i c ă a a l u n e c ă r i i , a t r a n s f e r u l u i , a conver

Domeniul obiectelor -

tibil ilăţii n e l i m i t a t e şi a p a r e n t a r b i t r a r e . C î n d r ă u l e s t e organic,

domeniul nevoilor

rxislă o relaţie n e c e s a r ă î n t r e s i m p t o m şi o r g a n (la fel c u m , în cali-

P î n ă aici, î n t r e a g a a n a l i z ă a c o n s u m u l u i a a v u t la b a z ă a n t r o p o

i iu a lui de ustensil, există o r e l a ţ i e n e c e s a r ă î n t r e o b i e c t şi func

l o g i a n a i v ă a lui homo ceconomicus sau, cel m u l t , a lui homo psiho-

ţia lui). în conversia isterică sau p s i h o s o m a t i c ă , s i m p t o m u l , ca şi

ceconomicus.

M i n i m i ,

In

prelungirea

ideologică

a

economiei

politice

este (relativ) arbitrar. M i g r e n ă , colită, l u m b a g o , a n g i n ă ,

clasice, s-ar p u t e a f o r m u l a o t e o r i e a nevoilor, a o b i e c t e l o r ( î n cel

nboseală g e n e r a l i z a t ă : există u n l a n ţ d e semnificanţi s o m a t i c i de-a

m a i l a r g sens) şi a satisfacţiilor. Nici v o r b ă , însă, de aşa ceva. Avem

fclgul c ă r u i a s i m p t o m u l „se p l i m b ă " - la fel c u m de-a l u n g u l

de-a face d o a r c u o i m e n s ă t a u t o l o g i e : „ C u m p ă r asta p e n t r u că :

p i t u r i l o r d e o b i e c t e / s e m n e ş i d e o b i e c t e / s i m b o l u r i n u s e plim-

a m n e v o i e " e c h i v a l e a z ă c u focul c a r e a r d e î n v i r t u t e a n a t u r i i sale

• nevoia ( l e g a t ă î n t o t d e a u n a de finalitatea r a ţ i o n a l ă a obiec-

flogistice*. A m a r ă t a t î n a l t ă p a r t e 1 î n c e m ă s u r ă t o a t ă această

I II lui), ci d o r i n ţ a î n s o ţ i t ă de î n c ă o d e t e r m i n a r e , a c e e a a logicii

gîndire empiristă/finalistă (individul considerat ca scop şi repre

faciale inconştiente.

z e n t a r e a sa c o n ş t i e n t ă l u a t ă ca logică a e v e n i m e n t e l o r ) e r a de a c e e a ş i n a t u r ă cu s p e c u l a ţ i a m a g i c ă a primitivilor (şi a e t n o logilor) î n j u r a i n o ţ i u n i i d e mana. L a acest nivel, n u p o a t e exista nici o t e o r i e a c o n s u m u l u i : e v i d e n ţ a s p o n t a n ă , ca şi reflecţia anali tică î n t e r m e n i d e nevoi n u n e v o r oferi n i c i o d a t ă altceva d e c î t u n reflex c o n s u m a t a l c o n s u m u l u i .

I )acă u r m ă r i m cu o b s t i n a ţ i e n e v o i a p î n ă la capăt, a d i c ă o satis facem î n t o c m a i , l u î n d - o d r e p t c e e a c e v r e a s ă p a r ă , a d i c ă n e v o i a d e un anumit obiect, f a c e m aceeaşi g r e ş e a l ă ca a t u n c i c î n d a p l i c ă m u n leac b ă b e s c o r g a n u l u i u n d e s e localizează s i m p t o m u l . C u m î l a l u n g ă m d e aici, s e c u i b ă r e ş t e î n altă p a r t e . I . u m e a o b i e c t e l o r şi a n e v o i l o r e s t e a c e e a a u n e i isterii genera-

A c e a s t ă m i t o l o g i e r a ţ i o n a l i s t ă a n e v o i l o r şi satisfacţiilor este tot

mate. Aşa c u m t o a t e o r g a n e l e şi t o a t e funcţiile c o r p u l u i devin

atît d e naivă ş i n e p u t i n c i o a s ă c a m e d i c i n a t r a d i ţ i o n a l ă î n faţa simp-

III i n conversie o u r i a ş ă p a r a d i g m ă d e z v ă l u i t ă d e c ă t r e s i m p t o m ,

t o m e l o r isterice sau p s i h o s o m a t i c e . S ă n e e x p l i c ă m : î n afara func

lol aşa o b i e c t e l e devin, în p r o c e s u l de c o n s u m , o vastă p a r a d i g m ă

ţiei sale obiective, u n d e este d e n e î n l o c u i t , î n afara razei sale d e

u i i n t e r i o r u l c ă r e i a a p a r e u n alt l i m b a j , v o r b e ş t e o a l t ă voce. Ş i

a c ţ i u n e , o b i e c t u l p o a t e f i î n l o c u i t î n t r - u n m o d m a i m u l t sau m a i

.nu p u t e a s p u n e c ă a c e a s t ă e v a n e s c e n ţ ă , a c e a s t ă c o n t i n u ă m o b i

p u ţ i n limitat î n sfera conotaţiilor, u n d e p r i m e ş t e v a l o a r e a d e

lii, i i c , c a r e face i m p o s i b i l ă d e f i n i r e a u n e i specificităţi obiective a

s e m n . Astfel, m a ş i n a de s p ă l a t serveşte ca ustensilă şi figurează ca

nevoii, c u m i m p o s i b i l ă e s t e şi d e f i n i r e a , în c o n t e x t u l isteriei, a

* In original, phlogistique, neologism provenit d i n grecescul phlogistos, „infla mabil" ( n . tr.).

există - a m p u t e a s p u n e c ă a c e a s t ă a l u n e c a r e d e l a u n s e m n i -

u n e i

1. In Cahiers Internationaux de Sociologie, „La G e n e s e i d e o l o g i q u e des besoins", 1969, voi. 47.

specificităţi obiective a r ă u l u i , p e n t r u s i m p l u l m o t i v că n u

llcant la celălalt nu e s t e d e c î t r e a l i t a t e a s u p e r f i c i a l ă a u n e i dorinţe insaţiabile, p e n t r u c ă este n ă s c u t ă d i n lipsă ş i p e n t r u c ă a c e a s t ă


98 / Societatea de consum d o r i n ţ ă d e n e r e a l i z a t este c e a c a r e s e semnifică p u n c t u a l î n obiec tele şi n e v o i l e succesive. D i n p u n c t d e v e d e r e sociologic ( d a r a r f i f o a r t e i n t e r e s a n t ş i f u n d a m e n t a l d e a r t i c u l a t ş i alte p e r s p e c t i v e ) p u t e m avansa ipoteza că - o r i c î t de naivă şi de veşnică ar fi tristeţea în faţa g o a n e i î n a i n t e , a r e î n n o i r i i n e l i m i t a t e a nevoilor, ireconciliabilă, de fapl, cu t e o r i a r a ţ i o n a l i s t ă c a r e s p u n e că o n e v o i e satisfăcută c r e e a z ă o s t a r e de e c h i l i b r u şi de a p l a n a r e a t e n s i u n i l o r -

dacă admitem,

C o n s u m u l este u n sistem c a r e a s i g u r ă o r d i n e a s e m n e l o r ş i i n t e grarea g r u p u l u i : este î n acelaşi t i m p o m o r a l ă ( u n sistem d e valori ideologice) ş i u n sistem d e c o m u n i c a r e , o s t r u c t u r ă d e s c h i m b . Aceasta este b a z a p e c a r e s e p o a t e î n t e m e i a o i p o t e z ă t e o r e t i c ă d e lucru, c a r e să n u fie nici u n recital d e cifre, nici o metafizică desI riptivă, fără să m a i v o r b i m de f a p t u l că funcţia socială şi orga nizarea s t r u c t u r a l ă se situează d i n c o l o de indivizi şi se i m p u n i n n f o r m u n e i c o n s t r î n g e r i sociale i n c o n ş t i e n t e .

d i m p o t r i v ă , c ă n e v o i a n u este atît n e v o i a d e u n o b i e c t , cît „nevoia"

C o n f o r m acestei i p o t e z e , ş i oricît d e p a r a d o x a l a r p ă r e a , c o n s u

de d i f e r e n ţ ă {dorinţa de sens social), a t u n c i v o m î n ţ e l e g e că nu vom

mul se d e f i n e ş t e ca exclusivitate a plăcerii. Ca logică socială, s i s t e m u l

p u t e a avea n i c i o d a t ă v r e o

satisfacţie

împlinită,

deci

nici vreo

D o m e n i u l u i d o r i n ţ e i i s e a d a u g ă a ş a d a r ( d a r există o a r e v r e o m e t a f o r ă î n t r e cele d o u ă ? ) d o m e n i u l semnificaţiilor d i f e r e n ţ i a l e . I n t r e e l e , n e v o i l e p u n c t u a l e ş i f i n i t e n u a u sens d e c î t c a c e n t r e d e t r a n s f e r succesive - c a r e n u semnifică d e c î t p r i n î n s u ş i p r o c e s u l l o r d e substituţie, d a r a s c u n z î n d u - ş i t o t o d a t ă a d e v ă r a t e l e sfere d e semnificaţie, cele ale lipsei şi d i f e r e n ţ e i , c a r e le c o p l e ş e s c d i n toate părţile. Denegarea

c o n s u m u l u i s e instituie p e b a z a u n u i refuz a l plăcerii. P l ă c e r e a n u mai a p a r e d e l o c aici ca finalitate, ca s c o p r a ţ i o n a l , ci ca r a ţ i o n a

definiţie a nevoii.

li/are i n d i v i d u a l ă a u n u i p r o c e s ale c ă r u i s c o p u r i se găsesc în altă parte. P l ă c e r e a ar defini c o n s u m u l pentru sine, a u t o n o m şi final. Dai c o n s u m u l î n s e a m n ă , d e fapt, altceva. P l ă c e r e a este p l ă c e r e I lentru sine, d a r c o n s u m u l i m p l i c ă m a i m u l t d e c î t şinele (aceasta • t e iluzia c o n s u m a t o r u l u i , grijuliu î n t r e ţ i n u t ă d e î n t r e g d i s c u r s u l ideologic a s u p r a c o n s u m u l u i ) . S e i n t r ă î n t r - u n sistem g e n e r a l i z a t d e •,c liimb şi de p r o d u c ţ i e de valori codificate care-i i m p l i c ă r e c i p r o c , Chiar şi fără voia lor, pe toţi c o n s u m a t o r i i . î n a c e s t s e n s , c o n s u m u l este u n c a d r u d e semnificaţii, c a ş i lim

plăcerii

bajul sau ca s i s t e m u l de î n r u d i r e în s o c i e t a t e a primitivă.

A c a p a r a r e a o b i e c t e l o r nu are obiect („objectless craving"*, la Riesm a n ) . C o m p o r t a m e n t e l e de consum, axate a p a r e n t pe obiect şi p e p l ă c e r e , r ă s p u n d d e fapt u n o r finalităţi c u t o t u l diferite: a c e e a a e x p r e s i e i m e t a f o r i c e sau d e t u r n a t e a d o r i n ţ e i , a c e e a a p r o d u cerii, p r i n s e m n e l e d i f e r e n ţ i a l e , a u n u i c o d social d e valori. D e t e r minantă nu

este

aşadar funcţia individuală de

interes prin

i n t e r m e d i u l u n u i c o r p u s d e o b i e c t e , c i a c e e a , n e m i j l o c i t socială, de schimb, de c o m u n i c a r e , de distribuţie a valorilor printr-un corpus de semne. Adevărul c o n s u m u l u i nu rezidă în funcţia lui de plăcere, ci în funcţia

de producţie -

aşadar,

la fel

ca

producţia materială,

o

f u n c ţ i e nu i n d i v i d u a l ă , ci în mod direct şi nemijlocit colectivă. F ă r ă această r ă s t u r n a r e a datelor tradiţionale nu p u t e m î n c e p e o ana liză t e o r e t i c ă : o r i c u m a m lua-o, c ă d e m d i n n o u î n f e n o m e n o logia p l ă c e r i i . * In e n g l e z ă în original: „a tînji fără motiv" ( n . tr.).

Societatea de consum: Mituri si structuri

Societatea de consum. Mituri și structuri

Naufrago de si mismo

Descentralizacion Si O Si

Narcis si Gura-de-Aur

El Conocimiento De Si Mismo

Renovacion Realizacion De Si Mismo

La Educacion de Si Mismo

Narcis si Gura-de-Aur

El Dominio De Si Mismo

Charlie si fabrica de ciocolata

Soroc de viata si soroc de moarte

Dincolo de Bine si de Rau

Si Conta E Si Racconta

Si encuentran ustedes este mundo malo, de

GOVERNO DE SI E DOS OUTROS, O

Si una noche de invierno un viajero

Si Usted Tiene Cancer De Mama

Dictionar de Proverbe si Zicatori Romanesti

SOA, le guide de l'architecte du SI

Si encuentran ustedes este mundo malo, de

Si, carino

Porque Si

Orasul si stelele

Zgomotul si furia

Nero si Acteea

Pardaillan si Fausta

le si vous voulez

Societatea de consum: Mituri si structuri

Societatea de consum. Mituri și structuri

Naufrago de si mismo

Descentralizacion Si O Si

Narcis si Gura-de-Aur

El Conocimiento De Si Mismo

Renovacion Realizacion De Si Mismo

La Educacion de Si Mismo

Narcis si Gura-de-Aur

El Dominio De Si Mismo

Charlie si fabrica de ciocolata

Soroc de viata si soroc de moarte

Dincolo de Bine si de Rau

Si Conta E Si Racconta

Si encuentran ustedes este mundo malo, de

GOVERNO DE SI E DOS OUTROS, O

Si una noche de invierno un viajero

Si Usted Tiene Cancer De Mama

Dictionar de Proverbe si Zicatori Romanesti

SOA, le guide de l'architecte du SI

Si encuentran ustedes este mundo malo, de

Si, carino

Porque Si

Orasul si stelele

Zgomotul si furia

Nero si Acteea

Pardaillan si Fausta

le si vous voulez

Recommend Documents