Ion
NECULCE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI
Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Pe copert[: Sf.evanghelist Ioan (detaliu) Reproducere din colec\ia de miniaturi a Muzeului de Art[ al Rom`niei Diapozitiv color de Alexandru Com[nescu R E F E R I N |E I S T O R I C O - L I T E R A R E : Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Sextil Pu=cariu, +tefan Ciobanu, George C[linescu, Nicolae Cartojan, +erban Cioculescu, George Iva=cu, Nicolae Manolescu, Iorgu Iordan, Nichita St[nescu.
Ion Neculce Editura „Litera Interna\ional“ O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (01) 3303502; e-mail:
[email protected] Grupul Editorial „Litera“ str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61; e-mail:
[email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax +(01) 3206009 Libr[ria „Scripta“ str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012, Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i Grupul Editorial „Litera“. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactori: Tudor Palladi, Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 20036 CZU 821.1351.- 3 N 34 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Neculce, Ion Letopise\ul |[rii Moldovei/ Ion Neculce; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. a col. =i coperta/ Vladimir Zmeev.— Ch., Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). — 416 [p]. — (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 231) ISBN 973-8358-33-7. — ISBN 9975-74-387-0 821.135.1. - 3 ISBN 973-8358-33-7 ISBN 9975- 74-387-0
© LITERA INTERNA|IONAL, 2001 © LITERA, 2001
4
CUPRINS Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat Predoslovie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 O S AM { D E CU V I NTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI de la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. 33
Cap. I. Domnia Dabijii-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Cap. II. Domnia Duc[i-vod[ cel¡ b[tr`n leat 7174 . . . . . . . . . 38 Cap. III. Domnia lui Ilie=¡-vod[, ficiorul lui Alexandru-vod[ . . 40 Cap. IV. Domnia a doa a Duc[i-vod[ celui B[tr`n . . . . . . . . . . . 41 Cap. V. Domnia lui +tefan Petriceico-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . 47 Cap. VI. Domnia lui Dumitra=co-vod[ Contacozino leat 7182 . 54 Cap. VII. Domnia lui Anton-vod[ Rus[t vleato 7184 . . . . . . . . . 60 Cap. VIII. Domnia Duc[i-vod[ celui B[tr`n a tria ]n |ara Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Cap. IX. Domnia a doa a lui Petriceico-vod[ de la Ia=i . . . . . . . 80 Cap. X. Domnia a doa a lui Dumitra=co-vod[ Ca[n]tcozino la velet 7192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Cap. XI. Domnia lui Constantin Cantemir-voievoda ]n anul 7193 iunie 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Cap. XII. Domnia lui Constantin s`n Duc[i-vod[ celui B[tr`n leat 7199 mart 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Cap. XIII. Domnia lui Ant[i]ohi-vod[ s`n Cantemir-vod[ leat 7204 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XIV. Domnia a doo a lui Constantin Duca-vod[ leat 7209 c[ptembrie 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XV. Domnia ]nt[i a lui Mihai R[covi\[-vod[ leat 7211 . . Cap. XVI. Domnia a doa a lui Antiohi-vod[, s`n Cantemir, leat 7213 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XVII. Domnia a doa a lui Mihai-vod[ la velet 7215 . . . . . Cap. XVIII. Domnia ]nt`iu a lui Neculaiu-vod[ Mavrocordat, feciorul lui Alecsandru Exap[r`t, vleato 7218 . . . . Cap. XIX. Domnia lui Dumitra=co Cantemiru-voievoda ]n anul 7219 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XX. A doa domnie lui Neculai-voievoda Mavrocordat¡, ficior lui Alexandru-vod[ icsaporit, vleat 7220 . . . . Cap. XXI. A treia domnie a lui Mihai Racovit[-voievoda, vleat 7224 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXII. Domnia lui Grigore-vod[, nepot de fiiu lui Grigora=co-vod[, domnul Muntenescu, str[nepot Ghic[i-vod[ ce-au fost la noi, v[leat 7234 . . . . . . . . Cap. XXIII. Domnia lui Constantin-vod[, fiiul lui Neculai-vod[ Mavrocordat, vleato 7241 mai 7 . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXIV. A doa domnie a lui Gligorii Ghica-vod[, v[leat 7244 dechemvrie 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cap. XXV. A doa domnie a lui Constantin-vod[ Neculai, la v[leat 7250 octomvrii 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
124 144 159 164 171 181 192 249 263
284 300 312 354
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
Tabel cronologic
CUPRINS
TABEL CRONOLOGIC 1672 Conform cercet[torilor de pân[ acum, viitorul cronicar se na=te la Prigorenii Mici (actualmente Ion Neculce). La 1732 el însu=i m[rturisea c[ avea „=aizeci de ani“. Vistiernicul Enache Neculce, tat[l s[u, este originar din Moldova. P[rintele acestuia, un meridional, de fel este dintr-o insul[ a Arhipelagului Grecesc, poate Hios (dup[ G. Muntean). Unul dintre fra\ii s[i, Stamate Hiotu, fusese mare postelnic. Tat[l cronicarului era neam cu Vasile Lupu. A fost „spuden“, studiase peste hotare. Era om întreprinz[tor, bogat, cu faim[ în epoc[. Despre asta vorbe=te =i c[s[toria cu o fat[ înst[rit[ pre nume Catirina, fiica marelui sp[tar al lui Dabija-vod[, Iordache Cantacuzino, descendent din împ[ra\ii Bizan\ului =i a Alexandrei, mezina lui Gavrila= Mateia=, om cu =tiin\[ de carte, cumnatul lui Miron Barnovski, pe timpul c[ruia devine mare vornic al |[rii de Sus la 1628, ca =i str[nepotul s[u peste un veac (conform aceluia=i Georghe Muntean). De\inea propriet[\i în viitoarea Bucovin[. O parte din acestea îi vor reveni cronicarului. El le vizita, oprindu-se pe mai mult[ vreme la Boian, care devenise cea de-a doua lui re=edin\[. Localitatea se considera averea familiei din secolul al XIV-lea. Ea a fost p[strat[ pân[ la 1845. Cât despre maic[-sa, c[reia i se spunea „muta“, =i vede c[ era o fire foarte plecat[. Fiul ei în epoc[ era cunoscut ca „Ioni\[ marele sp[tar, feciorul Mutei den vi\a =i s[mân\a Cantacuzine=tilor“, vorba lui Radu Greceanu. 1677–1678 La Târgu Ocna (unde era c[m[ra=) tat[l cronicarului este ucis de c[tre ni=te bande poloneze. Maic[-sa peste o vreme se m[rit[ cu Enache Gr[m[ticul. Imposibil de a se în\elege cu noul tat[, trece în grija bunicii Alexandra, de la care pare-se o fi putut s[ aud[ cea mai însemnat[ parte a celor O sam[ de cuvinte. Tot de la ea o fi aflând viitorul cronicar =i istorisirile referitoare la via\a lui +tefan cel Mare =i a lui Petru Rare=, istorisiri d[inuind pe atunci prin
5
Ion Neculce
Moldova de Sus (apoi devenit[ Bucovina), meleag unde Iord[chioaia î=i petrecuse copil[ria =i tinere\ea. Oricum, ea îi servise cronicarului dac[ nu drept unica surs[, atunci una dintre cele de baz[. Îns[=i situa\ia, starea ei social[ contribuiser[ ca Iord[chioaia s[ =tie multe lucruri din epoc[ =i din timpurile anterioare. Unde mai pui c[ un str[bun de-al ei fusese portar de Suceava la 1528. Prin al\ii era neam cu familia lui Ieremia =i Petru Movil[. Apoi tat[l =i bunicul ei fuseser[ dieci, fapt care îi obliga s[ =tie multe. În afar[ de aceasta Alexandra de\inea cuno=tin\e, avea leg[turi mari în societatea de atunci, de vreme ce via\a de v[duv[ de mai bine de un sfert de veac o pusese într-un contact viu cu lumea. Dup[ cum consider[ unii, darul de povestitor, ca =i cel al scrisului, al lui Ion Neculce cumnecum dar i-a fost inspirat cumva tot de c[tre ea. 1686 Polonezii dau foc conacului familiei cronicarului din Prigoreni (Târgul Frumo= — Ia=i). Enache Gr[m[ticul este omorât de c[tre un podgheaz polonez. Dup[ aceasta bunica =i mam[-sa, împreun[ cu copiii (dou[ fete), se refugiaz[ în |ara Româneasc[, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Or, ea, fiind fiica vistiernicului Iordache, care la rândul s[u era frate cu stolnicul =i cu +erban Cantacuzino voievodul, nu putea sa fie refuzat[. Aici vor sta patru ani. Tot aici viitorul cronicar probabil va fi înv[\at carte. Deoarece la 1711 convorbise cu Petru cel Mare la Ia=i. Aici se stinge din via\[ =i Iord[chioaia. Limbile pe care le =tia la aceast[ dat[ sunt, se vede, polon[, rus[, ucrainean[. 1691 Revine în Moldova. Cap[t[ slujba de postelnic. În 1693 asist[ la nunta lui Constantin Duca c[s[torit cu Maria Brâncoveanu. De remarcat c[ în aceast[ epoc[ a fost =i staroste de Cern[u\i. 1700 Înso\e=te, în calitate de v[taf de aprozi, pe Antioh Cantemir la Cameni\a, în Polonia. În acel timp împarte averea mo=tenit[ de la p[rin\i cu surorile sale. Se c[s[tore=te cu Maria, fiica Bivhatmanului Lupu Bogdan =i nepoat[ de sor[ a lui Dimitrie Cantemir, cu care se înrude=te. 1705 Se afl[ o vreme la Constantinopol. Aici este de fa\[ când o seam[ de boieri îl pârau pe Mihai Racovi\[, domnitorul mazilit, otomanilor, fapt care îi va aduce nepl[ceri când acesta va veni a doua oar[ la domnie. 1707 Devenit rud[ cu Antioh Cantemir prin c[s[torie, se bucur[ de încrederea acestuia. Când Antioh merge spre a înt[ri cetatea Tighina,
6
Tabel cronologic
Neculce, împreun[ cu înc[ doi boieri, este caimacamul domnitorului la Ia=i. Dar domnul este îns[ mazilit =i cronicarul fuge de nevoie în Polonia întru a sc[pa de groaza lui Mihai Racovi\[ care îl socotea implicat printre cei ce-l pârâser[ la 1705 la Poart[, de vreme ce era sfetnic =i rud[ a lui Antioh Cantemir. Patru luni peregrineaz[ în |ara Le=easc[, apoi se împac[ totu=i cu noul domnitor, „având, precum zice el însu=i, cinste =i c[utare în zilele M[riei sale“. 1711 În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711) ajunge mare sp[tar =i apoi hatman. Asist[ la sosirea lui Petru cel Mare la Ia=i, îl înso\e=te pe \ar în plimb[rile lui prin ora=. Comand[ o=tile moldovene=ti în timpul r[zboiului ruso-turc, iar dup[ confrunt[rile de la St[nile=ti =i de la Prut, împreun[ cu 23 de boieri, se refugiaz[ în Rusia. Abia în 1713, dup[ doi ani de chinuri, de pribegie, prime=te învoirea domnitorului s[ se întoarc[ acas[. Dar Neculce, sf[tuit spre a nu fi ucis de turci, trece în Polonia, unde a=teapt[ 7 ani de zile. Dup[ repetate taton[ri =i interven\ii la Poart[, de lupte cu vornicul Lupu din \ar[ care-i luase averea Neculce reintr[ în cele din urm[ în Moldova. La 1716 ob\ine un firman de iertare. Îns[ ma=ina\iile Lupului fac desigur ca firmanul s[ se r[t[ceasc[, iar cronicarul s[ mai a=tepte înc[ trei ani de zile pentru a i se da alt firman. 1719 Dup[ 9 ani de str[inie, 2 ani la Moscu, 7 în |ara Le=easc[, revine în \ar[ în timpul domniei lui Mihai Racovi\[. 1720 În urma unui proces cu v[duva vornicului Lupu (el t[iat fiind între timp de c[tre turci) =i cu fiul s[u Iordache, î=i redobânde=te toat[ averea pierdut[. 1731 I se încredin\eaz[ func\ia de vornic al |[rii de Sus de c[tre Grigore al II-lea Ghica. 1733 Este cel mai probabil an când cronicarul =i-a început a scrie Letopise\ul |[rii Moldovei. Despre aceasta ne confirm[ =i Predoslovia cronicii. 1735 Constantin Mavrocordat îl nume=te staroste de Putna. În acela=i an revine la vornicie. Va fi iar „biv“ de prin 1741, când va fi judec[tor de divan. 1740 Doi fii al lui Antioh Cantemir ocup[, în timpul r[zboiului rusoturc, cu ajutorul feldmare=alului rus Munnich, pentru o lun[ Ia=ii.
7
Ion Neculce
1741 Cu un salariu de 50 lei pe lun[, este numit în func\ia de judec[tor de divan la Ia=i. 1743 Este ultimul an ale c[rui evenimente sunt consemnate în cronica lui Ion Neculce. 1745 Cronicarul semneaz[ la 25 februarie un izvod. Tot ce-i posibil c[ s-a stins din via\[ la Prigorenii Mici de lâng[ Târgu Frumos, de vreme ce la 12 ianuarie 1746 i se împ[r\ea averea. 1959 La Editura de Stat pentru literatur[ =i art[, ]n colec\ia Scriitori rom`ni, apare Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte. Text stabilit, glosar, indice =i studiu introductiv de Iorgu Iordan. 1980 Editura Minerva, Bucure=ti, tip[re=te, ]n seria Patrimoniu, Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, edi\ie ]ngrijit[ =i glosar de Iorgu Iordan, cu referin\e istorico-literare de Andrei Rusu. 1982 Tot la Minerva, de ast[ dat[ ]ntr-o edi\ie ]ngrijit[ =i cu un studiu introductiv de Gabriel +trempel, reapar Letopise\ul |[rii Moldovei =i O sam[ de cuvinte. 1997 La Editura Litera, ]n colec\ia Biblioteca +colarului apar Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, reeditate ]n anul 2002 ]n aceea=i colec\ie, serie nou[.
8
O SAM{ DE CUVINTE LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
Ion Neculce
CUPRINS
PREDOSLOVIE Acest p[m`nt al Moldovii n-au fost a=edzat de demult de oameni, s[ fie fost tr[it ]ntr-]nsul cu pace, ce ]n c`teva r`nduri au fost =i pustiiu. Deci pentru acee nu s[ afl[ letopise\e scris[ de p[m`nteni vechi. Ce de la o vreme, de la desc[lecatul lui Drago=-vod[, t`rziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris istoriile a doi istorici le=e=ti. +i l-au scris p[n[ la domnia lui Aron-vod[. Apoi au mai f[cut dup[ Ureche vornicul =i un Simion dascal, =i un Misail c[lug[rul, =i un Evstratie logof[tul, =i iar l-au scris, c`t au scris Ureche vornicul, p[n[ la Aron-vod[. Numai ace=tie, poate-fi, au fost oameni ne]nv[\a\i, de n-au citit bine la istorii, c[ au def[imat pre moldoveni, scriind c[ sunt din t[lhari. Pentru aceasta dar[ nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adev[rate, audzite sau v[dzute a lor, nu le pot oamenii crede. Iar[ pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin, vel-logof[t, de au f[cut un letopis[\¡. +i c`t n-au putut istovi Miron logof[tul l-au istovit fiiu-s[u, Nicolai Costin, biv-vellogof[t, =i l-au scris di-nceputul lumii, ar[t`nd cine au tr[it pre acest p[m`nt, cu m[rturii a istorici sreini. +i l-au scris p[n[ la Drago=-vod[, =i de la Drago=-vod[ l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul p[n[ la Aron-vod[. }ns[ mult l-au mai ]mpo-dobit, mai frumos, =i Miron logof[tul =i fiiu-s[u Nicolai Costin. Iar mai ]nainte nu s[ mai g[se=te scris de Miron sau de fiiu-s[u Nicolai. Poate-fi, de ar fi =i scrise de
10
O sam[ de cuvinte
Nicolai logof[tul, dar or fi poate t[inuite, =i p[n[ acmu la ival[ n-au ie=it. Iar[ de la Dabije-vod[ ]nainte ]ndemnatu-s-au =i Ion Neculce, biv-vel-vornic de |ara de Sus, a scrie ]ntru pomenirea domnilor. }ns[ p[n[ la Duca-vod[ cel b[tr`n l-au scris di pe ne=te izvoade ce au aflat la unii =i al\ii =i din audzitele celor b[tr`ni boieri; iar[ de la Duc[-vod[ cel b[tr`n ]nainte, p[n[ unde s-a vidè, la domnia lui Ion-vod[ Mavro-cordat, nici de pre un izvod a nem[rui, ce au scris s`ngur, dintru a sa =tiin\[, c`t s-au t`mplat de au fost ]n viia\a sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ au fost scris[ ]n inima sa. Deci v[ poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gre=it condeiul mieu, s[ priimi\i, s[ nu g`ndi\i c[ doar[ pre voia cuiva sau ]n pizma cuiva, ce, precum s-au t`mplat, cu adev[r s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gre=it, iar[ celelalte ]ntru adev[r s-au scris. Mai socotit-au =i din letopis[\ul lui Evstratie logof[tul =i a lui Simion dascalului =i a lui Misail c[lug[rului ne=te cuvinte c`teva, de nu le-au l[sat s[ nu le scrie, ce le-au scris, m[car c[ dumnealui Miron logof[tul =i cu Nicolai fiiu-s[u nu le-au scris, =i-i oc[re=te. +i s[ cade s[-i oc[rasc[, unde face c[ sunt moldovenii din t[lhari. Bine face c[-i oc[re=te =i dzice c[ sunt basne. Iar pentru Dumbrava Ro=ie, cum c[ au arat-o Bogdan-vod[ cu le=ii, Miron logof[tul au l[sat de n-au scris. Dar acee dzic¡ s[ nu fie basn[. +i pentru neamul Movile=tilor, =i cum li s-au numit acest nume, dintru +tefan-vod[ cel Bun, Moghila, iar nu-i basn[. +i altele multe n-or fi =tiut istoricii streini, ca s[ le pomeneasc[ toate. Deci o sam[ de istorii mai alese =i noi nu le-am l[sat s[ nu le scriem. }ns[ nu le-am scris la r`ndul lor, ce s-au pus de o parte, ]naintea domniii Dabijiivod[ s-au scris. Ce cine va vrè s[ le cread[, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar[=i bine va fi, cine cum ]i va fi voia, a=a va face. C[ mul\i istorici streini, de alte \[ri, nu le =tiu toate c`te s[ fac ]ntr-alt p[m`ntu. Tot mai bine =tiu cei de
11
Ion Neculce
loc¡ dec`t cei streini, ]ns[ ce s[ face ]n viia\a lor, iar[ nu ]n delungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le =tiu istoricii, c[ le au scris[, iar[ nu audzite. Deci, fra\ilor cetitorilor, cu c`t ve\i ]ndemna a ceti pre acest letopis[\¡ mai mult, cu at`ta ve\i =ti a v[ feri de primejdii =i ve\i fi mai ]nv[\a\i a dare r[spunsuri la sfaturi ori de tain[, ori de o=tire, ori de voroave, la domni =i la noroade de cinste.
12
O sam[ de cuvinte
CUPRINS
O SAM{ DE CUVINTE
O sam[ de cuvinte ce suntu audzite din om ]n om, de oameni vechi =i b[tr`ni, =i ]n letopise\¡ nu sunt scrise, ce s-au scris aice, dup[ domnia lui +tef[ni\[-vod[, ]naintea domniii Dabijii-vod[. Deci cine va ceti =i le va crede, bine va fi, iar[ cine nu le va crede, iar[ va fi bine; cine precum ]i va fi voia, a=a va face. I. +tefan-vod[ cel Bun, luund domnia Moldovii =i viind turcii ]n dzilele lui s[ treac[ ]n Moldova la Gala\i, i-au b[tut foarte r[u pre turci =i au luat =i Cetatea Alb[ =i Chilia de la turci. Apoi mai pe urm[ iar le-au luat turcii aceste doao cet[\i. +i ]n c`teva r`nduri s-au b[tut +tefan-vod[ cu turcii. Iar c`nd s-au b[tut la R[zboieni, atunce s-au a=edzat turcii cu +tefan-vod[. +i le-au dat hotar =i olat Bugeacul =i au f[cut pace. +i turcii apoi au adus t[tar] din Cr`m =i i-au a=edzat ]n Bugeac, carii stau =i p[n[ ast[dzi, precum au a=edzat =i la Hotin lipcani. II. +tefan-vod[ cel Bun multe r[zboaie au b[tut. +i a=e s[ aude din oameni vechi =i b[tr`ni c[, c`te r[zboai au b[tut, at`te m[n[stiri cu biserici au f[cut. III. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au apucat s[ fac[ m[n[stirea Putna, au tras cu arcul +tefan-vod[ dintr-un v`rvu de munte ce este l`ng[ m[n[stire. +i unde au agiunsu s[geata, acolo au f[cut prestolul ]n oltariu. +i este mult locu de unde au tras p[n[ ]n m[n[stire. Pus-au =i pe trii boierena=i de au tras, pre v[tavul de copii =i pre doi copii din cas[. Deci unde au c[dzut s[geata v[tavului de copii au f[cut poarta, iar unde au cadzut s[geata unui copil din cas[ au f[cut clopotni\a. Iar un copil din cas[ dzicu s[ fie ]ntrecut pe +tefan-vod[ =i s[-i fie c[dzut s[geata
13
Ion Neculce
]ntr-un delu=el ce s[ cheam[ Sion, ce este l`ng[ m[n[stire. +i este s[mnu un st`lpu de piatr[. +i dzic s[-i fie t[iat capul acolo. Dar ]ntru adev[r nu s[ =tie, numai oamenii a=è povestescu. Fost-au =i bisericu\[1 de lemnu ]ntru acel delu=el =i s-au r[sipit, fiind de lemnu. +i a=è au fost f[cut m[n[stirea de frumoas[, tot cu aur poleit[, zugr[val[ mai mult aur dec`t zugr[val[, =i pre dinl[untru =i pre denafar[, =i acoperit[ cu plumbu. +i dzic¡ c[lug[rii s[ fie fost f[cut =i sfe=nicile cele mari =i cele mici =i policandru =i hora tot prisne de argint, =i pe urm[ s[ li fie luat un domnu =i s[ fie f[cut alteli de sprije, care le-am apucat =i noi. Iar stric`ndu-s[ un clopot mare la m[n[stire =i f[c`nd c[lug[rii clopotul a doa oar[, au pus aceste toate ce scriu mai sus ]n clopot, ca s[ fie mai mare. L[sat-au +tefan-vod[ cel Bun la m[n[stirea Putna, dup[ moartea lui, arcul lui =i un p[har, ce vorbiè c[lug[rii la m[n[stire c[ este de iaspis, ce era ]n chipul marmurii albe =i al farfurii, ca s[ fie ]ntru pomenire la sf`nta m[n[stire. +i arcul l-au fost tr[g`nd cu v`rtej. +i la vremea lui Constantin Cantemir-vod[, fiind r[scoale, au vinit ni=te c[zaci cu le=i, cu moldoveni joimiri, vr`nd ca s[ jecuiasc[ ce ori g[si ]n m[n[stire. Deci fiind un turnu cu bun[ t[rie, nu putè s[ jecuiasc[. Deci au dzis c[lugarilor s[ dè turnul, c[ nu vor lua a m[nastirii nemic[. Iar c[lug[rii necredzind, nu vrè s[ dè turnul. Iar acei c[zaci cu le=i =i cu moldoveni ]ndat[ au aprinsu m[n[stirea, iar c[lug[rii, v[dz`nd c[ aprind m[n[stirea, ]ndat[ au dat turnul. Atunce, ]ndat[, av`nd pu=ci de ap[, acei c[zaci, le=i =i moldoveni au st`nsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri =i a negu\itori, iar a m[n[stirii n-au luat nemic[, f[r[ numai arcul lui +tefanvod[. Iar p[harul au fost p[n[ la a triia domnie a lui Mihai Racovi\[-vod[. +i sco\indu-l din turnu un egumen, pre anume Misail Chisili\[, =i vr`nd s[ s[ f[leasc[, au b[ut la mas[ cu acel p[har a lui +trfan-vod[, cu ni=te slugi boiere=ti, ce era zlota=i. +i b`nd mult cu acel p[har, s-au ]mb[tat =i, fiind be\i, au stricat un lucru scumpu domnescu =i de minune ca acela. 1
}n manuscris (53), bisericuce.
14
O sam[ de cuvinte
IV. +tefan-vod[ cel Bun, b[t`ndu-l turcii la R[zboieni, au m[rsu s[ intre ]n Cetatea Neam\ului. +i fiind mum[-sa ]n cetate, nu l-au l[sat s[ intre =i i-au dzis c[ pasirea ]n cuibul s[u nu piere. Ce s[ s[ duc[ ]n sus, s[ str`ng[ oaste, c[ izd`nda va fi a lui. +i a=è, pe cuv`ntul m`ne-sa, s-au dus ]n sus =i au str`nsu oaste. Iar[ ]mp[ratul turcescu au vinit cu toat[ puterea lui la Cetatea Neam\ului. +i au suit pu=cile deasupra unui munte pre despre Moldova. +i au ]nceput a bate Cetatea Neam\ului foarte tare. Iar pre acee vreme era un neam\u ]nchis ]n cetate. +i v[dzind c[ bat cetatea, au dzis p[zitorilor s[ spuie mumei lui +tefan-vod[ s[-l sloboad[ de la ]nchisoare, din temni\[, pre d`nsul, c[ el va m`ntui cetatea de acel greu. Deci, slobodzindu-l pre acel neam\u de la ]nchisoare, s-au =i apucat acel neam\u de au ]ndreptat pu=cile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo ]n munte, de avè nevoie cetatea. +i au =i lovit ]n gura unii pu=ci turce=ti, de au sf[rmat-o. +i au ]nceput a bate ]n corturile turcilor, c`t =i boldul de la cortul ]mp[ratului l-au sf[rmat. Deci n-au mai putut sta turcii ]ntru acel v`rvu de munte, de unde avè cetatea nevoie, ce numai le-au c[utat a s[ da ]n laturi de la acel loc¡. Iar[ +tefan-vod[, merg`nd de la Cetatea Neam\ului ]n sus pre Moldova, au m[rsu pe la Vorone\, unde tr[iè un p[rinte sihastru, pre anume Daniil. +i b[t`nd +tefan-vod[ ]n u=a sihastrului, s[-i descuie, au r[spunsu sihastrul s[ a=tepte +tefanvod[ afar[ p[n[ =-a istovi ruga. +i dup[ ce =-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat ]n chilie pre +tefan-vod[. +i s-au ispovedit +tefan-vod[ la d`nsul. +i-au ]ntrebat +tefan-vod[ pre sihastru ce va mai face, c[ nu poate s[ s[ mai bat[ cu turcii: ]nchina-va \ara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis s[ nu o ]nchine, c[ r[zboiul este a lui, numai, dup[ ce va izb`ndi, s[ fac[ o m[n[stire acolo, ]n numele Sf`ntului Gheorghie, s[ fie hramul bisericii. Deci au =i purces +tefan-vod[ ]n sus pe la Cern[u\i =i pre la Hotin =i au str`nsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. +i au purces ]n gios. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ va s[ vie +tefan-
15
Ion Neculce
vod[ cu oaste ]n gios, au l[sat =i ei Cetatea Neam\ului de a o mai bate =i au ]nceput a fugi spre Dunare. Iar +tefan-vod[ au ]nceput a-i goni ]n urm[ =i a-i bate, p[n[ i-au trecut de Dun[re. +i ]ntorch`ndu-s-]napoi +tefan-vod[, s-au apucat de au f[cut m[n[stirea Vorone\ul. +i au pus hramul bisericii Sf`ntul Gheorghie. V. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au b[tut cu Hroit ungurul, precum dzic¡ unii la Ca=en, iar letopis[\ul scrie c[ s-au b[tut la +cheie pe Siretiu, au fost cadzut calul cu +tefan-vod[ ]n r[zboiu. Iar[ un Purice aprodul i-au dat calul lui. +i nu putè ]n grab[ ]nc[leca +tefan-vod[, fiind om mic¡. +i au dzis Purice aprodul: „Doamne, eu m[ voi face o movili\[, =i vino de te sui pe mine =i ]ncalec[“. +i s-au suit pe d`nsul +tefan-vod[ =i au ]nc[lecat pre cal. +i atunce au dzis +tefan-vod[: „S[race Purece, de-oi sc[pa eu =i tu, atunci \i-i schimba numeli din Purice Movil[“. +i au dat Dumnedzeu =i au sc[pat am`ndoi. +i l-au =i f[cut boier, arma= mare, pre Purece. +i dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movile=tilor, de au agiunsu de au fost =i domni dintru acel neam. Dar =i aprodzii atunce nu era din oameni pro=ti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. +i portul lor: era ]mbr[ca\i cu =arvanele, cu cabani\e. A=è trebuie =i acum s[ s[ afle slugi, s[ slujeasc[ st[p`nului, =i st[p`nul s[ miluiasc[ pre slug[ a=è. VI. C`nd au a=edzat pace +tefan-vod[ cel Bun cu le=ii, fiind Ion T[utul logof[t mare, l-au trimis sol la le=i. +i au d[ruit craiul le=escu T[utului aceste sate la margine: C`mpul Lungu rusescu, Putila, R[stoaceli, Vijni\a, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vasc[u\ii, Voloca. Toate acestea le-au d[ruit craiul le=escu T[utului logof[tului. +i au pus hotar apa Cirimu=ul, ]ntru o duminic[ diminea\a. VII. +tefan-vod[ cel Bun, vr`nd s[ marg[ la biseric[ ]ntru o duminic[ diminea\a, la liturghie, ]n t`rgu ]n Vasluiu, =i ie=ind ]n polimari la cur\ile domne=ti ce era f[cute de d`nsul, au audzit un glas mare de om strig`nd s[ aduc[ boii la plug. +i
16
O sam[ de cuvinte
mir`ndu-s[ ce om este acela s[ are duminica, =i ]ndat[ au trimis ]n toate p[r\ile, ca s[-l g[sasc[ pre acel om, s[-i aduc[ la d`nsul. +i l-au aflat pre om ]n sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, ar`nd la o movil[ ce s[ cheam[ acum Movila lui Purcel. C[ pe acel om ]nc[ ]l chema Purcel. +i duc`ndu-l pre acel om la +tefan-vod[, l-au ]ntrebat +tefan-vod[: el au strigat a=è tare, =i pentru ce ar[ duminica? El au dzis c[ au strigat el s[ aduc[ boii la plug, =i ar[ duminica, c[ este om s[rac, =i ]ntr-alte dzile n-au vrut frate-s[u s[-i dè plugul, =i acum duminica i-au dat. Deci +tefan-vod[ au luat plugul fratelui celui bogat =i l-au dat fratelui celui s[rac¡, s[ fie a lui. VIII. +tefan-vod[ cel Bun =i cu fiiul s[u Bogdan-vod[, de multe ori au avut r[zboaie cu le=ii. +i multe robii au f[cut ]n |ara Le=asc[, c`t au pus pe le=i ]n plug de-au =i arat cu d`n=ii, de au s[m[nat ghind[, de au f[cut dumbr[vi pentru pomenire, ca s[ nu s[ mai acolisasc[ de Moldova: Dumbrava Ro=ie la Bot[=eni =i Dumbrava Ro=ie la Cotnari =i Dumbrava Ro=ie mai gios de Roman. +i le=ii ]nc[ nu t[g[duiescu, c[ scrie =i ]n cronica, ]n letopis[\ul lor. Numai m[ mier de Miron logof[tul, cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. +i a=è vorb[scu oamenii, c[, c`nd au fost ar`nd cu d`n=ii, cu le=ii, i-au fost ]mpung`nd cu str[mur[rile, ca pre boi, s[ trag[. Iar ei s[ ruga s[ nu-i ]mpung[, ce s[-i bat[ cu biciu=cile, iar c`nd ]i b[tè cu biciu=cile, ei s[ ruga s[-i ]mpung[. IX. C`nd au murit +tefan-vod[ cel Bun, au l[sat cuv`nt fiiului s[u, lui Bogdan-vod[, s[ ]nchine \ara la turci, iar nu la alte neamuri, c[ci neamul turcilor sunt mai ]n\[lep\i =i mai puternici, c[ el nu o va putè \inè \ara cu sabia, ca d`nsul. X. Dup[ ce au luat Bogdan-vod[ domnia, au =i triimis pre T[utul logof[tul sol la turci, c`nd au ]nchinat \ara la turci. +i a=è vorb[scu oamenii, c[ l-au pus viziriul de au =edzut ]naintea viziriului pre m[cat, =i n-au fost av`nd mestei la n[dragi, c[, tr[g`ndu-i cibotile, numai cu col\uni au fost ]nc[l\at. +i d`ndu-i cahfè, nu =tiè cum o va bè. +i au ]ncept a ]nchina: „S[ tr[iasc[
17
Ion Neculce
]mp[ratul =i viziriul!“. +i ]nchin`nd, au sorbit felegeanul, ca alt[ b[utur[. XI. C`nd au pus \ara ]nt[i domnu pre Petru-vod[ Rare=, el nu era acas[, ce s[ t`mplase cu m[jile lui la G[l[\i, la pe=te. +i au triimis boierii =i mitropolitul haine scumpe domne=ti =i car[t[ domneasc[ cu slujitori, unde l-ari ]nt`mpina s[-l aduc[ mai ]n grab[ la scaon, s[-l puie domnu. Deci el, ]ntorc`ndu-s[ de la G[la\i, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece car[, c`te cu =ase boi carul, pline de pe=te. +i piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de B`rlad =i dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbr[vi cu totul. +i tot s[lta, giuca =i s[ pleca, s[ inchina lui Rare=. +i de=tept`ndu-s[ din somnu diminea\a, au spus visul arga\ilor s[i, celor ce era la car[. Iar arga\ii au dzis: „Bun vis ai visat, giup`ne, c[ cum om sosi la Ia=i =i la Suceav[, cum om vinde pe=tile tot“. +i au =i ]ngiugat car[le diminea\a, =i au purces Petru-vod[ ]naintea car[lor. +i c`nd s-au pogor`t ]n vadul Docolinii, l-au =i ]nt`mpinat gloata. +i au ]nceput a i s[ ]nchina =i a-l ]mbr[ca cu haine domne=ti. Iar el s-au zimbit a r`de =i au dzis c[ „de mult a=teptam eu una ca aceasta s[ vie“. +i c`nd au purces de acolo, arga\ii lui au dzis: „Dar noi ce-om face, doamne, cu car[le cu pestile?“ Iar el au dzis: „S[ fie car[le cu pe=te, cu boi cu tot, a voastre. +i vini\i dup[ mine, s[ v[ fac c[r\i de scuteal[, s[ nu da\i nemic[ ]n dzilele mele“. XII. Petru-vod[ Rare=, fug`nd pin t`rg pin Piatr[, =i gonindu-l pietrenii, l-au fost agiung`nd un pop[. +i au tras Petru-vod[ ]napoi ]n pop[ cu arcul =i l-au lovit cu s[geata ]n obl`ncul =elii. +i i-au dzis: „}ntoarce-te, popo, ]napoi, nu-\i l[sa liturghia nesf`r=it[“. Iar dup[ ce au vinit Petru-vod[ domnu cu a doa domnie, au scos ochii popii =i pietrenilor acelor ce l-au gonit =i le-au f[cut =i bl[st[m, afurisanie. XIII. Petru-vod[ Rare=, c`nd era ]nchis ]n cetatea Ciceului ]n |ara Ungureasc[, avè nevoie de nem\i =i de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaic[, de neamul Despo\ilor, fat[ lui Despot
18
O sam[ de cuvinte
crai, au scris o carte sirbasc[ la ]mp[ratul turcescu =i la viziriul, cu rug[minte. +i au slobodzit cartea pre o fereastr[ gios din cetate. +i au ]nv[\at pre o slug[ a lor, sirbu, ce avè, s[ s[ duc[ cu cartea la Poart[, la viziriul. +i merg`nd sluga acee la Poart[, a lui Petru-vod[, au scris viziriul la unguri s[-l sloboad[ pre Petru-vod[. +i dup[ ce l-au slobodzit, s-au dus la Poart[. Iar[ dup[ ce s-au dus Petru-vod[ la Poart[, a=e vorb[scu oamenii, c[ au gr[it viziriul ]mp[ratului s[-l ierte =i s[-l puie iar domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul au r[spunsu c[-i giurat, p[n[ nu va trece cu calul preste d`nsul, s[ nu-l l[s[. Deci viziriul au dzis c[-i „prè lesne a plini m[ria ta giur[m`ntul“. +i l-au scos la c`mpu =i l-au culcat la p[m`nt, ]nv[lit ]ntr-un harariu, =i l-au s[rit ]mp[ratul de trii ori cu calul. Iar al\ii dzicu c[ au =edzut supt un pod, =i ]mp[ratul au trecut de trii ori pe pod. Deci l-au ]mbr[cat cu caftan, s[ fie iar[=i domnu ]n Moldova. Deci cum au slujit mai pre urm[ turcilor, scrie letopis[\ul. XIV. Ilie=-vod[, ficiorul lui Petru-vod[, dup[ ce s-au turcit, dzic s[ fie r[mas o fat[ cre=tin[ dup[ moartea lui. +i au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poart[, anume Scarlat, carele =i sulgeria ]mp[r[teasc[ o \inè el. +i cine s-au n[scut dintru ace fat[, mai gios arat[ la r`ndul sau. XV. Alexandru-vod[ L[pu=neanul, fiind domnu, au f[cut m[n[stirea Slatina. +i a=è dzicu oamenii c[, tr[ind un s[hastru acolo =i fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul ]n oltariu, vidè acel s[hastru spre duminici =i spre alte dzile mari multe lumini ]ntru acel paltin la vremea slujbii bisericii. +i i s-au ar[tat Maica Precist[ ]n vis =i i-au dzis s[ marg[ la Alexandru-vod[, s[-i fac[ m[n[stirea. +i merg`nd s[hastrul la Alexandru-vod[, s-au ]ndemnat Alexandru-vod[ de s[hastru de au f[cut m[n[stirea Slatina ]ntru acel loc, unde au fost paltinul. +i au adus =i capul Sf`ntului Grigorie Bogoslov, de st[ p[n[ ast[dzi la sf`nta m[n[stire la Stalina, ferecat cu argint =i cu pietri scumpe.
19
Ion Neculce
XVI. }nceperea lui Despot-vod[ cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au fost rud[ lui Despot cel Mare, ce au fost slug[ lui Despot. +i murind Despot, precum dzic¡ unii, la Vene\ie, iar al\ii dzic¡ c[ au murit la R`m, s-au sf[tuit cu cele slugi s[ dzic[ c[ el este nepot lui Despot, =i s[ ]mpart[ ei averea a lui Despot, =i s[-i dè lui toate scrisorili c`te au avut Despot cel Mare =i pu\inè din averea lui. Iar ceelalt[ avere au ]mp[r\it-o celelalte slugi. +i a=è, m[rturisind c[tr[ vene\ieni c[-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut vene\ienii c[-i este nepot lui Despot. +i n-au luat nemic[ din averili lui Despot vene\ienii, ce toate averili lui Despot cel Mare au ]mp[r\it-o slugile. Iar Despot ce au dzis c[-i este nepot au luat numai scrisorili =i hrisovul cel de la Carol, ]mp[ratul nem\[scu. +i cu acele scrisori au f[cut me=ter=ug de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie letopis[\ul. XVII. De la a doa domnie a lui Alexandru-vod[ L[pu=neanul au ]nceput domnii a s[ a=edza mai cu temei ]n scaon ]n Ia=i. +i c`nd au purces de la Poart[ cu a doa domnie, dzic¡ s[-l fie ]nv[\at turcii s[ taie boierii, s[-i sl[basc[. +i pe cuv`ntul viziriului au t[iat at`ta mul\ime de boieri. +i au triimis =i au ales din curteni de \ar[, pre Racovi\[=ti =i pre Sturdze=ti =i pre B[l=[=ti =i pre al\ii mul\i. XVIII. Ieremie-vod[ au fost pus mult[ avere la m[n[stire la Sucevi\[, ]ntr-un beciu supt cur\ile domne=ti. Iar[ dup[ moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii ei din |ara Le=asc[ =i au luat acè avere toat[, de s-au dus cu d`nsa de au f[cut oaste ]n |ara Le=asc[, =i au vinit ]n Moldova. Care stau tainele =i p[n[ ast[dzi de=arte, unde au fost acè avere. XIX. C`nd au b[tut turcii pre Ga=par-vod[ la |u\ora, ]ntroc`ndu-s[ le=ii ]napoi, t[iat-au un t[tar pre Jolcovschii, hatmanul le=escu, l`ng[ Movil[u, precum scrie =i letopis[\ul. Numai t[tarul nu l-au =tiut c[ este Jolcovschii, hatmanul le=ilor. Ce dup[ ce l-au omor`t, au g[sit ceasornicul, ]n s`n, de aur cu
20
O sam[ de cuvinte
diiamanturi. +i afl`nd t[tarul c[ au fost hatmanul le=escu, s[ fie dzis t[tarul acela c[ nu trebuie=te s[ tr[iasc[ omul ]n lume, dac[ nu va avè n[roc, =i s[ fie giunghiiat s`ngur. XX. Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijlocul codrului, la o f`nt`n[ ce s[ chema F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o. XXI. Radul-vod[ f[c`nd nunt[ cu fiiul s[u Alexandru-vod[, domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la |arigrad. Care s[ pomene=te ]ntr-alt r`nd mai sus, c[ au \inut Scarlat fata lui Ilie=-vod[ celui turcit. +i av`nd fata lui Scarlat alba\[ pre un ochiu, n-au avut viia\[ bun[ cu Alexandru-vod[. +i au trimis Scarlat ferman ]mp[r[tescu de =-au luat fata de dup[ Alexandru-vod[, de au dus-o la |arigrad, =i au dat-o dup[ un grammatic, anume Mavrocordat. +i acel Mavrocordat au f[cut pre Alexandru Ecsaporitul, =i Alexandru Ecsaporitul au f[cut pre Nicolai-vod[, =i Nicolaie-vod[ au f[cut pre Constantinvod[, careli au fost domnu aice la noi ]n Moldova ]n anii de la zidirea lumii 7242. Careli s[ trage de pre str[moa=[-sa neam din domnii cei vechi moldovene=ti. XXII. Barnovschii-vod[ merg`nd cu mult[ gloat[ de aice din \ar[ la Poart[, cu mul\i boieri =i mazili =i curteni, =i cu di ceielal\i mai pro=ti, =i preo\i =i cu c[lug[ri, =i merg`nd pe drum =i poposind =i =edzind la mas[, au ]nceput a str[nuta Barnovschii-vod[ des =i tare. Iar boierii carii era la mas[ cu Barnovschii-vod[, dup[ obicei: „S[n[tos, doamne, =i pre voia m[rii tale!“. Iar pre urm[, v[dzind c[ tot str[nut[, un boier s[ fie dzis: „Viermi, doamne“. +i cum i-au dzis „viermi, doamne“, au =i t[cut de str[nutat. XXIII. C`nd i-au t[iat capul lui Barnovschii-vod[, calul lui au =i ]nceput a s[ri, c`t n-au mai putut s[-l \ie comisul ]n m`n[. +i sc[p`ndu-l din m`n[, pe loc au c[dzut de au murit. +i v[dzind
21
Ion Neculce
turcii, mult s-au mirat =i au dzis: „Nevinovat au fost acest om“. +i au cunoscut pre Barnovschii-vod[ turcii, c[ au fost drept, =i s-au c[it pentru c[ l-au t[iat. +i s-au giurat ca s[ nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai letopis[\ul de aceasta nu scrie nimic¡. Iar[ oamenii a=è vorbescu, c[ au apucat unii dintru al\ii. XXIV. Vasilie-vod[, dup[ ce au luat domnia de la |arigrad, s-au rugat viziriului s[ las[ \ara de bir trii ani, =i al triili an¡ s[ dè birul \[r`i o dat[, =i pre turci pre carii or avè datorie ]n \ar[ s[-i scoat[, s[ nu supere oamenii. +i i-au f[cut pre voie viziriul. +i dup[ ce au vinit el ]n \ar[, la scaonul domniii, cont[= cu soboli n-au ]mbr[cat trii ani, ci numai cu hulpi. +i pe dzi numai o mier\e de p`ine s[ m`nca =i doi berbeci =i o ialovi\[ la curtea domneasc[. Cheltuial[ pu\in[, mai mult de doi galbeni pe dzi nu ie=iè. +i au f[cut c[r\i de slobodzie ]n toat[ \ara. +i nemic[ din \ar[ n-au luat p[n[ nu s-au plinit trii ani. Numai din desetin[ =i din mortasipii, din go=tin[ =i din vam[ ce lua s[ chivernisiè. Iar p[n[ ]n trii ani s-au umplut \ara de oameni. +i au scos atunce pre \ar[ fum[rit, c`te un leu de cas[. +i au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poart[. +i ]nc[ au r[mas =i lui Vasilievod[ o mie de pungi de bani dob`nd[. Atunce au triimis la Poart[ poclon, de au mul\[mit ]mp[ratului =i viziriului =i altor turci mari, blane de spin[ri de soboli pentru bine ce au f[cut de au a=teptat \ara. Care acest dar n-au fost nici de un folos \[r`i, c[ au r[mas obicei de d[ \ara baraiaml`c de atunce ]ncoace ]n to\i anii. De mirat lucru este c[ au fost domnu strein =i nu au fost grabnic la l[comie. XXV. Tot atunce, c`nd au vinit Vasilie-vod[ ]n scaon, era ni=te joimiri moldoveni ]n |ara Le=asc[ =i pr[da ]n multe r`nduri \ara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-vod[ scriè la le=i, s[ poronceasc[ oamenilor s[i celor de oaste s[ nu strice |ara Moldovii. Iar[ le=ii s[ m`ntuiè de c[tr[ Vasilie-vod[ =i dzicè c[ nu sunt le=i, ce sunt moldoveni aceie ce prad[. Ce Vasilievod[, v[dzind c[-i dau acel r[spunsu de la le=i, au ales =i el pu\intei moldoveni de ai lui =i au strigat ]n lefe oameni de
22
O sam[ de cuvinte
oaste slujitori =i i-au pornit a pr[da ]n |ara Le=asc[. Deci moldovenii cei din |ara Le=asc[ ce strica =i pr[da aice ]n \ar[, v[dzind a=è, au vinit to\i la Vasilie-vod[ de s-au ]nchinat. +i au ]nceput =i ei a pr[da ]n |ara Le=asc[. Apoi le=ii, v[zindu a=è, au ]nceput s[ scrie cu b[nat la Vasilie-vod[, iar Vasilievod[ r[spundzind: „Ceie ce pr[da \ara mè aceie prad[ =i \ara voastr[“. +i nu au \inut aice pre mult acè g`lceav[, =i s-au a=edzat cu le=ii Vasilie-vod[. +i pre joimirii aceie i-au a=edzat la margine slujitori. Numai pre doi, trii, ce era mai c[petenii, nea=edzindu-s[, i-au omor`t. +i apoi s-au f[cut bun[ pace. XXVI. La domnia lui Vasilie-vod[ r[m[sese o beizadè a Radului-vod[, t`n[r. +i au fost avut Radul-vod[ un turcu mare priieten la Poart[. +i s[ ruga acel turcu viziriului totdeauna pentru acel beizadè a Radului-vod[, s[-l fac[ domnu ]n Moldova ]n locul lui Vasilie-vod[. +i poroncind viziriul s[-l aduc[ s[-l fac[ domnu, au dzis c[-i prè t`n[r, dac[ l-au v[dzut viziriul. +i au dzis turcului s[ mai a=tepte vreo doi, trii ani, =i apoi l-a face domnu la Moldova. +i au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul cu o treab[, =i s[ vad[ =i pre Vasilie-vod[ =i \ara cum este. Iar[ Vasilie-vod[ oblicis[, pentru acel turcu, c[-i este nepriietin =i-i este stricat[ domnia despre acel turcu. +i au =i r[pedzit la G[la\i, =i i-au ie=it mul\ime de slujitori ]nainte, =i la B`rlad, =i la Vasluiu, =i la Sc`nteie, =i la Ia=i ]nc[ =i mai mul\i slujitori. +i la drum au poroncit =i i-au ie=it mul\ime de plugari =i \ar[ ]nainte, de-i vidè turcul. +i cum au sosit la gazd[ ]n Ia=i, cum i-au trimis Vasilie-vod[ cinci mii de galbeni de aur. +i apoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu Vasilievod[, poronca ce au avut acel turcu ]ndat[ au plinit. +i st`nd la vorb[ cu turcul, Vasilie-vod[ au spus povestea cum c[ el =tie c[ i-i domnia stricat[ despre d`nsul. +i i-au mai d[ruit =i atunce la purces cinci mii de galbeni de aur. +i dup[ ce au purces turcul, pe drum i-au mai trimis =i alte cinci mii de galbeni de aur. Iar c`nd au agiunsu turcul la |arigrad, i-au mai dat alte cinci mii de galbeni de aur, carii s-au f[cut preste tot doaodz[ci de mii de galbeni de aur. Iar dup[ ce au m[rsu
23
Ion Neculce
turcul la viziriul de s-au ]mpreunat, ]ntreb`ndu-l viziriul de Vasilie-vod[, au ]nceput turcul a dzice viziriului: „Bine ai nemerit, m[ria ta, de nu te-ai gr[bit s[-l mazile=ti pre acel domnu harnic =i de treab[ =i putincios. C[ este mul\ime de oameni ]n \ara lui, =i de l-ai fi mazilit, s-ar fi f[cut mare gre=al[, c[ are ni=te slujitori mul\i =i \ar[ cu putere mare, =i poate s-ar fi hainit¡ =i ar fi vinit =i el la o peire. +i acmu el =tie c[ vei m[ria ta s[-l mazile=ti =i s[ pui domnu pre ficiorul Radului-vod[, =i este ]n grije. Deci de vei socoti m[ria ta, s[ faci surgun pre ficiorul Radului-vod[, s[ aud[ Vasilie-vod[, =i atunce ]i va ie=i grija“. Deci viziriul ]ndat[ au poroncit de l-au f[cut surgun, =i s-au t`mplat de au murit ficiorul Raduluivod[ ]n surgunie. +i s-au m`ntuit Vasilie-vod[ cu doaodz[ci de mii de galbeni de aur =i au r[mas ]n pace. A=è \in turcii priete=ugul, pentru voia banilor. XXVII. Vasilie-vod[, aproape de mazilie, au gre=it lui Dumnedzeu, c[ i s-au ]ntunecat mintea spre l[comie, de au stricat m[n[stirea Putna, g`ndind c[ va g[si bani, =i n-au g[sit. +i s-au apucat s[ o fac[ de’ nou iar[=i precum au fost, =i nu i-au agiutat Dumnedzeu s[ o fac[. C[ au zidit-o numai din temelie din p[m`nt p[n[ la ferestri, =i i-au luat Dumnedzeu domnia. C[ s-au sculat Gheorghie +tefan logof[tul cu oaste asupra lui =i l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperit[ m[n[stirea Putna l-au luat c[zacii lui Timu=, a ginerelui Vasilievod[, de l-au dus la cetate la Suceav[, de au f[cut glon\uri de pu=c[, s[ apere cetatea Sucevii despre Gheorghie +tefan-vod[. Ce =tiu c[ au ap[rat-o bine, c[ s-au os`ndit =i Timu= pentru prada =i jacurile ce au f[cut pe la sfintele m[n[stiri. +i =-au pus =i el capul de glon\u, precum scrie letopis[\ul. +i pre urm[ au g[tit m[n[stirea Putna Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat domnia, de este zidit[ precum s[ vede acmu. XXVIII. Dup[ ce s-au dus Vasilie-vod[ la Poart[, l-au ]nchis turcii ]n Edicula1. +i-l p`r`è domnul muntenescu =i domnul 1 Numele unei vestite ]nchisori — „Cele =apte turnuri“ — din vechiul Constantinopol.
24
O sam[ de cuvinte
moldovenescu =i Raco\i, craiul ungurescu, =i sta tare asupra lui, s[-l omoar[ ]mp[r[\ia. +i giuruiè trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vod[ ]= pierdus[ toat[ nedejdea de viia\[. +i =-au chemat toate slugile, c`te ave prè l`ng[ d`nsul, acolo la Edicula =i =-au ]mp[r\it toat[ averea lor. +i le-au dzis, de a peri, s[ fie averea acee a lor, iar de nu va peri, s[ i-o de iar[= ]napoi. +i-= a=tepta numai ceasul, s[ vie s[-l omoar[. Iar[ atunce viziriul au chemat pre to\i pa=ii de era la Poarta ]mp[r[teasc[ =i au sf[tuit cu d`n=ii =i li-au spus cum d[ruiescu trii mii de pungi de bani, ca s[-l omoar[ pre Vasilie-vod[. +i to\i au sf[tuit s[-l omoar[, numai unul dintre d`n=ii au dzis c[ mul\i bani sunt, dar la o ]mp[r[\ie o leaf[ nu agiungu bani =i nu sunt mul\i. +i acest om poate-fi este trebuitoriu, de giuruiescu ei at`te pungi de bani s[-l omoar[. C[ acest om s[ cunoa=te c[-i harnic. +i poate s[ vie o vreme s[ trebuiasc[ =i s[ slujasc[ ]mp[r[\iii mai mult pre\ul dec`t trii mii de pungi de bani, ]ndz[cit dec`t giuruiescu ei. +i gr[ind acel pa=e acel cuv`nt, au l[sat to\i dup[ cuv`ntul lui. +i l-au iertat ]mp[r[\ia pre Vasilii-vod[ =i l-au slobodzit din Edicula. +i dup[ acee curund era s[-l puie domnu. Iar n-au z[b[vit =i au murit. XXIX. Gheorghie +tefan-vod[, c`nd era boieriu, murindu-i giup`neasa, au r[mas v[duvoiu. +i t`lnind o giup`neas[ s[rac[, frumoas[, t`n[r[, anume Safta, de neamul Boie=tilor, au timpinat-o pe drum merg`nd cu r[dvanul la Ia=i. +i au poprit r[dvanul cu sila, =i s-au suit f[r[ de voia ei ]n r[dvan, =i au ]ntorsu r[dvanul ]napoi la casa lui. +i pre urm[ au priimit =i è =i s-au cununat cu d`nsul, care au agiunsu de au fost =i doamn[. XXX. Gheorghii +tefan-vod[, c`nd era logof[t mare, au fost =edzind odat[ ]n divan cu toiagul ]n gur[ . Iar Iordachi Cantacuzino cel b[tr`n, vel-visternic: „Ce dzici ]n fluier, dumneata, logofete?“ Iar el au r[spunsu: „Dzic ]n fluier, s[ mi s[ coboare caprile de la munte, =i nu mai vin“. El au r[spunsu ]n pild[, =i
25
Ion Neculce
al\ii nu s-au priceput. C[ el a=tepta o=tile ungure=ti s[ vie de preste munte. XXXI. Gheorghie +tetan-vod[ trec`nd cu oaste ungureasc[ prin Roman, s[ scoat[ pre Vasilie-vod[ din domnie, iar un bivolar b[tr`n al lui au ie=it ]nainte dintr-o c`rcim[, fiind bat, ]n mijlocul t`rgului. +i au ]nceput a r`de =i a bate ]n palme =i a dzice: „Dragul badii, +tefan-vod[, mai bine ]\i =ade ]n domnie dec`t ]n boierie. A=è s[ mi te por\i!“ Iar +tefan-vod[ l-au ]ntrebat: „Ce \i-i voia, m[i?“ Iar bivolariul au dzis: „O bute de vin am negu\at =i n-am bani s[ o pl[tescu, s[ beu pentru s[n[tatea m[rii tali =i a o=tii m[rii tali!“ Atunce +tefan-vod[ s-au z`mbit a r`de =i au dzis la =oltuzul: „Pas’ s[ \i-o pl[teasc[“. +i au m[rsu de au b[ut butea cè de vin toat[, cu so\iile lui cu cine au fost, =i au pl[tit =oltuzul butea cè de vin. XXXII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat pre doamna lui Vasilii-vod[ din Suceav[ la m`na lui =i pre +tef[ni\[-vod[, pre fiiul s[u, l-au ]ns[mnat la nas pu\intel, =i pre doamna au vrut s[-=i r`d[ de d`nsa. Ce doamna lui Vasilii-vod[ l-au probozit =i au ]nceput a-l bl[st[ma =i a-l sudui =i a-i dzice dul[u far[ de obraz, cum nu s[ teme de Dumnedzeu, c[ i-au fost domnu-s[u st[p`n, =i i-au m`ncat pita. +i a=e i-au dat pace =i o au trimis la Buciule=ti de au ]nchis-o ]n cur\ile lui. +i i-au luat averea =i mult[ spaim[ i-au f[cut. XXXIII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce ai prinsu pre Toma vornicul Cantacozino ]n Suceav[, l-au ]mbunat p[n[ a aduce pre frate-s[u Iordachi Cantacozino din |ara Le=asc[, cu giur[m`nt, de la Cameni\[. +i apoi, prindzind pre am`ndoi fra\ii, i-au ]nchis pre am`ndoi fra\ii ]mpreun[ cu doamna lui Vasilii-vod[ la Buciule=ti. +i acolo mult[ groaz[ le f[cè, =i umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistri\ii, de-i sp[riè c[-i vor r[sturna ]n Bistri\[. +i le-au luat tot ce-au avut, =i sate, =i haine, =i odoar[, =i bucate, =i bani gata noaodz[ci de mii de galbeni de aur ungure=ti. +i au trimis pre arma=ul cel mare, pre
26
O sam[ de cuvinte
H[b[=escul, s[-i omoar[. Ce H[b[=escul nu s-au gr[bit cu moartea. +i au scris ]n doao r`nduri Gheorghie +tefan-vod[ numai s[-i omoare, =i tot n-au vrut s[ s[ gr[beasc[ s[-i omoare. Iar al triile r`nd, scriind Gheorghii +tefan-vod[ la arma=ul H[b[=escul numai s[-i omoar[, =i st`nd c[r\ile gata pre mas[, ]ntru acel ceas au sosit un c[pitan din |ara Munteneasc[, anume U=urelul, cu c[r\i de la Constantin-vod[ B[s[rab[, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie +tefan-vod[ s[-i sloboad[ pre acei doi boieri, s[ nu-i omoar[. Iar de-i va omor], vor strica priete=ugul, =i s[ fie gata de r[zboiu. +i Gheorghie +tefan-vod[ nu =tiè nemic[ de moartea lui Mateivod[. C[, cum au murit Matei-vod[, au =i r[dicat domnu pre Constantin-vod[ slujitorii =i boierii =i \ara. }ntru acel ceas au c[dzut cu rug[minte Constantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului =i a lui Iordachi vistiernicului, de au scris Constantin-vod[ B[s[rab[ la Gheorghii +tefan-vod[, precum s-au pomenit mai sus. +i c[pitanul acela, ce-au vinit cu c[r\ile, ]ntru o dzi =i ]ntr-o noapte din Bucure=ti au agiunsu ]n Ia=i, i-au pus muntenii numai de atunce, U=urelul. Careli dup[ acee mult[ mil[ au avut de la Cantacozine=ti. +i a=è cu aceast[ t`mplare i-au iertat Gheorghii +tefan-vod[ pre ace=ti doi boieri =i li-au dat mo=iile ]napoi, iar alt[ nemic[ nu le-au dat ce le luas[. XXXIV. Gheorghii +tefan-vod[, dup[ ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, umblat-au pin multe p[r\i de loc, ca s[-i dè oaste, pe la nem\i, pe la le=i, pe la Moscu, pe la =vedzi. +i au d[ruit ]mp[ratului moschicescu o cruce ferecat[ cu aur =i cu pietri scumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca s[-i dè oaste, s[ vie ]n Moldova. +i tot l-au purtat cu voroave =i nu i-au mai dat oaste, p[n[ ce i s-au t`mplat de au murit acolo la Moscu. +i pe urm[ i-au adus oas[le lui ]n Moldova, ]n m[n[stirea lui la Ca=en, de l-au ]ngropat. XXXV. Iar[ pre doamna lui Gheorghii +tefan-vod[, pe Safta, ce o luas[ cu sila, precum s-au scris mai sus, o ur`s[ Gheorghii
27
Ion Neculce
+tefan-vod[, umbl`nd prin \[ri streine, =i au triimis-o ]n \ar[ aice, p[n[ a nu muri el. +i el =-au fost luat o slujnic[ \iitoare dintru aceli \[ri streine. Iar doamna Safta au tr[it aice ]n \ar[ cu mult[ vreme =i dup[ moartea lui Gheorghii +tefan-vod[. XXXVI. Fost-au luat Iordachi Cantacozino =i Toma frate-s[u toate mo=iile Ceaure=tilor, pentru acè prad[ ce le-au f[cut Gheorghii +tefan-vod[, cu dreptate =i cu giudecat[. Dar mai pre urm[ s-au socotit Toma vornicul =i cu frate-s[u Iordachi visternicul de voia lor =i le-au dat iar la neamurile lui mo=iile, la Ceaure=ti, s[ le st[p`neasc[. Iar[ Racovi\[=tii, nu s[ =tie din ce pricin[ au fost luat =i ei mo=ii de-a Ceaure=tilor atunce =i nu le-au mai dat ]napoi, care mo=ii din neamul Racovi\[=tilor =i ast[dzi le \in de le st[p`nescu, satul Roznovul =i alteli. XXXVII. Ghica-vod[, de neamul lui fiind arb[na=, copil \`n[r au purces de la casa lui la |arigrad, s[-= g[sasc[ un st[p`n s[ slujasc[. +i cu d`nsul s-au mai luat un copil de turcu, iar s[rac, din ostrovul Chiprului1. +i merg`nd am`ndoi dempreun[ la |arigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor g[si pit[, s[ s[ caute unul pre altul. +i au dzis Ghica-vod[: „Tu e=ti turcu, po\i s[ agiungi s[ fii om mare, =i ce mi-i face pre mine atunce?“ Iar turcul au dzis atunce: „De voi fi eu om mare, te voi face de vii fi mai mare ]n Chipru, giudec[toriu.“ +i merg`nd ]n |arigrad, s-au desp[r\it unul de altul, s[-= caute st[p`ni. Deci copilul cel de turcu au nemerit la un ag[, ce era de curtea ]mp[r[teasc[. +i au slujit a=è din st[p`n ]n st[p`n, p[n[ au agiunsu de era pa=e. +i fiind pa=e s[rac, avè un priietin musaip ]mp[r[tescu. +i mergè totdeauna la vorb[ la acel musaip ]mp[r[tescu. +i pre acee vreme s[ t`mplas[ de era 1 Insula Cipru. Este o gre=eal[ a cronicarului, sau, poate, a copistului, care, l[s`ndu-se ademenit de asem[narea fonetic[ dintre numele insulei =i acela al satului albanez, Küprüli, de unde au pornit ]n lume cei doi b[ietani s[raci, a crezul c[ este vorb[ de bine cunoscuta insul[ din Marea Mediteran[. Kog[lniceanu a corectat aceast[ gre=eal[ ]n edi\ia sa, pun`nd „satul Chiupri“, ]n loc de „ostrovul Chiprului“.
28
O sam[ de cuvinte
multe zorbale ]n |arigrad, de nu s[ mai putè a=edza Poarta. Deci Chiupruliolul au dzis c[tr[ acel priietin musaip de casa ]mp[r[teasc[: „De m-ar pune pre mine viziriu, a= potoli eu zorbaleli aceste“. Iar ]mp[ratului i s[ sup[ras[ cu zorbaleli, =i s[ miera ce va face, =i ]ntreba sfat =i pre unul =i pre altul. +i afl`nd vreme acel musaip ]mp[r[tescu, au spus ]mp[ratului c[ „este un pa=e s[rac, =i el dzice s[-l pui m[ria ta vizir, c[ a potoli toate g`lcevile aceste, pre careli ]l cheam[ Chiupruliolul“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ l-au adus =i l-au pus viziriu. +i cum l-au pus viziriu, ]ndat[ au =i pus =i au strigat oastea, =i pre de alt[ parte au ]nceput a t[iè capetili celor vicleni, p[n[ i-au sp[riiat, de au a=edzat toate zorbaleli. +i au r[mas viziriu l[udat la turci, precum s-au v[dzut =i s[ vede =i p[n[ ast[dzi neamul lui. Iar[ Ghica-vod[, intr`nd ]n |arigrad, au nemerit la capichih[ile moldovene=ti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cu negu\itorie, apoi la Vasilie-vod[, lipindu-s[ de curte, fiind =i Vasilie-vod[ tot de un neam, arb[na=. +i vr`nd =i Dumne-dzeu, au agiunsu de au fost capichihaie la |arigrad =i vornic mare aici ]n Moldova. Deci t`mpl`ndu-s[ atunce, la vremea lui Gheorghii +tefan-vod[, de au fost la Poart[ cu al\i boieri, viziriul v[dz`ndu-l l-au =i cunoscut cine este. Iar Ghica-vod[ nu-l cuno=tè pre viziriul. Deci viziriul Chiupruliolul au =i chemat pre haznatariul lui =i i-au dzis ]n tain[: „Vedzi cel boieriu b[tr`n moldovan ce este la Divan? S[-l iei =i s[-l duci la odaia ta, p[n[ s-a r[dica Divanul, =i apoi s[-l aduci la mine ]n tain[ cum trebuie=te“. Iar Ghica-vod[, dup[ ce ]l luas[ dintre ceielal\i boieri, s[ sp[riias[ tare, c[ nu =tiè povestea ce este. +i dup[ ce s-au r[dicat Divanul =i l-au adus la viziriul, l-au ]ndrebat viziriul ce om este =i de unde este, =i au dzis: „Cuno=ti-m[ pre mine, au ba?“ Iar Ghica-vod[ s-au spus de unde este de locul lui, iar a cunoa=te pre viziriul nu-l cuno=tè. Atunce viziriul Chiupruliolul s-au spus =i au dzis: „|ii minte ce am vorbit c`nd viniiam am`ndoi pre cale?“ +i au dzis: „De ai uitat tu, dar eu n-am
29
Ion Neculce
uitat, =i iat[ c[ te voi face domnu ]n Moldova; numai s[ taci m`lcom“. Iar Ghica-vod[ au =i m[rsu de i-au s[rutat m`na =i s-au rugat atunce pentru st[p`nu-s[u, s[-l las[ s[ fie domnu, s[ nu-l mazileasc[. Iar viziriul au r[spunsu: „Acmu deodat[ ]l las s[ fie, iar mai pre urm[ cuv`ntul mieu gios nu l-oi l[sa, ce te voi face pre tine“. +i pre urm[, chem`nd la Poart[ pre Gheorghii +tefan-vod[, =i nevr`nd Gheorghii +tefan-vod[ s[ marg[, au pus pre Ghica-vod[ domnu ]n Moldova, dup[ cum scrie letopis[\ul. A=è au fost povestea ie=irii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului =i Ghic[i-vod[, c[ unde este voia lui Dumnedzeu s[ biruiescu toate firili omene=ti. XXXVIII. +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, fiindu domnu t`n[r dezmierdat =i inimos, de multe ori ie=ind cu boierii la primbl[ri, punè de lua fr`ile din capeteli cailor boierilor =i le da chiot cailor, de c[dè boierii gios de-= sf[rma capetile, c`t s[ ]ngrozise boierii a mai merge cu d`nsul cu cai buni la primbl[ri. XXXIX. +tef[ni\[-vod[ vr`nd odat[ s[ scoat[ fum[rit pe \ar[ c`te =ase or\i de cas[, =i ]nainte vreme era obicei de da numai c`te un leu de cas[, iar Toma vornicul =i cu Iordachi, frate-s[u, Cantacozine=tii nu-l l[sa s[-l scoat[ mai mult dec`t un leu =i-i dzicè s[ nu fac[ obicei nou, c[ nu-i bine. Iar +tef[ni\[-vod[ ]ndat[ s-au m`niiat =i au scos hamgeriul =i s-au r[pedzit s[ dè ]ntr-]n=ii, =i ei au fugit din cas[ afar[. M[car c[ acei boieri era greci, dar s[ punè tare pentru \ar[ =i pentru obicei nou s[ nu s[ fac[, c[ obiceiele cele noao fac r[sip[ \[rilor =i peire domnilor. XL. Audzind aceste fapte r[le Vasilie-vod[, tat[-s[u, la |arigrad, nu-i p[rè bine =i-i scriè de multe ori s[ s[ las[. +i de nu ar fi murit, era numai s[-l scoat[ din domnie pre fiiul s[u, s[ vie el domnu ]n Moldova, c[ cuno=tè c[ nu va procopsi fiiul s[u ]n domnie, +tef[ni\[-vod[. XLI. Era un boier, anume Neculai Milescul Sp[tariul, de la Vaslui de mo=ia lui, prè ]nv[\at =i c[rturar, =i =tiè multe limbi: eline=te, slovene=te, grece=te =i turce=te. +i era m`ndru =i bogat,
30
O sam[ de cuvinte
=i umbla cu povodnici ]nainte domne=ti, cu buzdugane =i cu palo=e, cu soltare tot sirm[ la cai. +i lui +tef[ni\[-vod[ ]i era prè drag, =i-l \inè prè bine, =i tot la mas[ ]l punè, =i s[ giuca ]n c[r\i cu d`nsul, =i la sfaturi, c[ era atunce grammatic la d`nsul. Iar c`nd au fost odat[, nu s-au s[turat de bine =i de cinstea ce avè la +tef[ni\[-vod[, ce au sedzut =i au scris ni=te c[r\i viclene, =i le-au pus ]ntr-un b[\¡ sfredelit, =i le-au trimis la Constantinvod[ cel B[tr`n B[s[rab[ ]n |ara Le=asc[, ca s[ s[ r[dice de acolo cu o=ti, s[ vie s[ scoa\[ pre +tef[ni\[-vod[ din domnie. Iar Constantin-vod[ n-au vrut s[ s[ apuce de acele lucruri ce-i scriè, ce s-au sculat =i au trimis b[\ul acel sfredelit cu c[r\i cu tot ]napoi la +tef[ni\[-vod[, de le-au dat. Deci +tef[ni\[-vod[, cum au v[dzut b[\ul cu c[r\ile, s-au prè m`niet =i l-au =i adus pre acel Nicolai Milescul ]naintea lui, ]n casa cè mic[, =i au pus pre cal[u de i-au t[iat nasul. Sco\`nd +tef[ni\[-vod[ ]n grab[ hamgeriul lui din br`u, au dat de i-au t[iat cal[ul nasul. +i n-au vrut s[-l las[ pe cal[u s[-i taie nasul cu cu\itul lui de cal[u, ce cu hamgeriul lui +tef[ni\[-vod[ i-au t[iat nasul. Dup[ acee, Nicolai C`rnul au fugit ]n |ara Nem\asc[ =i au g[sit acolo un doftor, de-i tot slobodziè s`ngeli din obraz, =i-l bo\iè la nas, =i a=è din dzi ]n dzi s`ngele s[ ]nchega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au t[m[duit. Iar c`nd au vinit aice ]n \ar[, la domniia lui Iliie=-vod[, numai de abiè s-au fost cunoscut nasul c[-i t[iat. Numai tot n-au =edzut ]n \ar[ mult, de ru=ine, ce s-au dus la Moscu, la mareli ]mp[rat, la Alexii Mihailovici, la tat[l marelui Petru ]mp[rat, carele au vinit la noi aice ]n Moldova. +i pentru ]nv[\[tura lui au fost terziman ]mp[ratului =i ]nv[\a =i pre fiiul ]mp[ratului, pre Petru Alexievici, carte. +i era la mare cinste =i bog[\ie. +i l-au trimis ]mp[ratul Alexii Mihailovici sol la mareli ]mp[rat al chitailor, de au z[b[vit la Chitai vreo doi, trii ani. +i au avut acolo mult[ cinste =i dar de la mareli ]mp[rat la chitailor, =i multe lucruri de mirat au v[dzut la acè ]mp[r[\ie a chitailor. +i i-au d[ruit un blid plin de pietri scumpe =i un diiamant ca un ou de porumbu. +i ]ntorc`ndu-s[ pe drum ]napoi, s-au t`mplat de au murit ]mp[ratul Moscului,
31
Ion Neculce
pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au ie=it ]ntru ]ntimpinare, =i i-au luat aceli daruri =i tot ce au avut, =i l-au f[cut surgun la Sibir. +i au =edzut c`\iva ani surgun la Sibir. Iar[ mai pre urm[, r[dic`ndu-s[ Petru ]mp[rat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aici ]n \ar[, ]n Moldova, de s-au b[tut cu turcii la Prut, la St[nile=ti, din gios de Hu=i, ]n \inutul F[lciiului, agiuns-au C`rnul din Sibir cu c[r\i la d`nsul, la ]mp[ratul Petru Alexievici, de i-au f[cut =tire de toate ce-au f[cut =i cum este surgun. Atunce Petru Alexievici ]mp[rat ]ndat[ au chemat senatorii =i au ]ntrebat dzic`nd: „Unde este dasc[lul mieu cel ce m-au ]nv[\at carte? Acmu curund s[-l aduce\i“. +i ]ndat[ au r[pedzit de olac =i l-au adus la Petru Alexievici, ]mp[ratul Moscului, ]n stoli\[. +i l-au ]ntrebat ce-au v[dzut =i ce au p[\it, =i i-au pl[tit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luas[, p[n[ la un cap de a\[, =i diiamantul cel mare. +i ]mp[ratul, dup[ ce l-au v[dzut, s-au mirat =i l-au dat ]n haznaoa cè ]mp[r[teasc[, iar C`rnului i-au dat optdz[ci de pungi de bani. +i l-au luat iar[ ]n dragoste =i ]n mil[ =i l-au pus iar sfetnic. +i c`nd au ras barbeli, ]mp[ratul, a moscalilor, atunce c`nd s-au schimbat portul, atunce s`ngur ]mp[ratul i-au ras barba cu m`na lui. +i au tr[it C`rnul p[n[ la a doa domnie a lui Mihaivod[ Racovi\[, =i atunce au murit. Care mare cinste i-au f[cut ]mp[ratul la moartea lui =i mare p[rere de r[u au avut dup[ d`nsul, c[ era trebuitoriu la aceli vremi. R[mas-au acelui C`rnu ficiori =i nepo\i, =i au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba o=tirii. C[ s[ ]nsuras[ el acolo, de luas[ moscalc[. +i s-au mai dus dup[ d`nsul de aice din Moldova trii nepo\i de frate, de s[ a=edzase =i ei pe l`ng[ unchiu-s[u. +i aceie avè mil[ de la ]mp[r[\ie, =i acolo au murit. XLII. +tef[ni\[-vod[ dzicu unii c[ pentru vr[jm[=ia lui =i sup[rarea ce f[cè boierilor, atunce la Tighine, la Bender, c`nd s-au boln[vit, s[ fie murit de otrav[. Dar adev[rul nu s[ =tie, c[ letopis[\ul nu scrie nemic[ de acest lucru.
32
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT CAP. I
DOMNIA DABIJII-VOD{ Dup[ moartea lui +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, ]n anul 7170, au trimis boierii la Poart[ pre Chiri\[ Drace, cu rug[minte de la boieri =i de la \ar[, pre cine or vrè ei s[ lè dè domnu de \ar[. +i le-au ie=it r[spunsul de la ]mp[r[\ie s[ marg[ boierii to\i la Poart[ =i acolo, pre cine or alege ei, pre voia lor vor face. Dup[ acee mers-au to\i boierii la |arigrad, dup[ poronca viziriului. +i cu d`n=ii era =i Evstratie Dabije vornicul. +i dintre cei boieri mul\i carii tr[gè nedejdea domniii, numai Toma vornicul =i cu frate-s[u vistiiernicul Iordachi, Cantacozine=tii cei b[tr`ni, s-au agiunsu cu nepotu-s[u, cu cupariul Rus[t cel b[tr`n. Av`nd cupariul trecere =i cinste la Poart[, au ispr[vit lucrul de domnie pentru Dabije vornicul. +i ie=ind boierii ]naintea viziriului, s[ \inè cela di cela s[-i aleag[ la domnie. Iar Dabije vornicul nemic[ nu =tiè, nici ]n g`nd nu-i era. Ce cum intrar[ boierii ]n cas[ la viziriul, fiind lucrul tocmit =i a=edzat cu cupariul, =i ]ntreb[ viziriul care este Dabije. +i ar[t`ndu-l boierii, l-au =i ]mbr[cat cu caftan de domnie. Iar al\i boieri ce tr[gè nedejde domniii au r[mas numai cu nedejdea. Vinit-au Dabije-vod[ ]n scaonul domnescu ]n Ia=i, tuturor cu bucurie de bun[ p[rere pentru domnu bun de boieriu de \ar[. +i era tuturor cu bine. +i nu era nici un boieriu ]n prepus sau ]n minciuni la acest domnu, nici \ara nu era ]mpresurat[ cu d[rile pre acea vreme. Acest domnu avè obicei, c`nd =idè la mas[ =i vidè niscaiva oameni s[raci dvorind prin ograd[, ]nv[\a de lua c`te doao, trii blide de bucate din masa lui =i p`ine =i vin =i le trimitè
33
Ion Neculce
acelor oameni acolo ]n ograd[, de m`nca acei oameni. +i dzicè c[tr[ boieri: „De mult or fi dvorind ei =i or fi fl[m`ndzi, neav`nd de cheltuial[“. +i f[cè divanuri dese, ca s[ nu z[b[vasc[ oamenii mult, dac[ or vini la Ia=i pentru nevoile lor. +i multe divanuri f[cè din amiadz[dzi ]n desar[. Care aceli divanuri den amiadz[dzi ]n desar[ nu c[dè toate prè de laud[. A=ijdere el bè vin mai mult din oal[ ro=ie dec`t din p[har de cristal, dzic`nd c[-i mai dulce vinul din oal[ dec`t din p[har. +i el era de locul lui din \inutul Putnei, =i =tiind el¡ ]nc[ din boierie c[ au oamenii s[raci dob`nd[ bun[ din vie, din toate cele rele au scornit =i el acestu obicei r[u de vii: de pogon c`te un leu s[ dè; care s[ trage =i p[n[ ast[dzi. Av`nd un hiiastru al s[u, anume Lupa=co, f[cut de Dabijoaie cu Buhu=u, c[ci Dabijoaie au avut¡ =i al\i b[rba\i mai nainte, p[n-a o lua Dabije, f[cut-au mare nunt[ ]n cur\ile domne=ti cu acel hiiastru al s[u, cu Lupa=co, care acel Lupa=co au agiunsu mai pe urm[ =i sp[tar¡ mare ]n |ara Munteneasc[ =i au luat o fat[ a lui Iordache vistiernicul Ca[n]tacozino. +i ]ncuscrindu-s[ Dabije-vod[ cu Iordachi, l-au pus sp[tar¡ mare, =i n-au sp[t[rit vreme mult[ =-au murit Iordachi sp[tarul, care cu mult[ pofal[ =i cu mare jele despre to\i pemintenii l-au ]ngropat ]n¡ B[rnovschii, c[, m[car c[ era grec, om¡ strein, dar era om bun; s[ punè tare pentru peminteni la domnie. }ntr-acea vreme t`mplatu-s-au de avè o=tire Turcul cu Neam\ul. +i au venit poronc[ la Dabije-vod[, de s-au g[tit de oaste, de au m[rsu la Uivaru, ]n |ara Nem\asc[, =i au trecut Dun[rea pre la Rusova, ]mpreun[ cu Grigorie, feciorul Ghic[ivod[, domnul |[r`i Muntene=ti. +i ]mpreun`ndu-s[ cu viziriul, au b[tut cetatea Uivariul =-au dob`ndit-o de la nem\i, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu mult[ dob`nd[ moldovenii =i muntenii, aduc`nd car[ ]nc[rcate de haine =i multe lucruri. Iar[ la anul dup[ aceast[ o=tire, iar au venit¡ poronc[ de la Poart[ la Dabije-vod[ =i la Gligorie-vod[, de s-au g[tit de
34
Letopise\ul |[rii Moldovei
o=tire, de au m[rsu ]n |ara Nem\asc[ la Leva, ]mpreun[ cu o=tile turce=ti, cu viziriul. Au l[s[t viziriul la Leva pe un sarascher¡ cu oastea turceasc[ =i pre un soltan cu treidz[ci de mii de t[tari =i cu domnii acestor¡ \[ri la cetate la Leva, s-o dob`n-deasc[. Iar[ viziriul s[ duses[ la alt[ cetate, mai ]nl[untru, =i l-au b[tut pe viziriul nem\ii de la aceast[ cetate. +i dup[ ce l-au b[tut pe viziriul nem\ii, s-au dat viziriul cu oastea sa ]n laturi =-au r[pedzit cum mai degrab[ s[ marg[ =i o=tile care l[sase la Leva, s[ marg[ la viziriul, s[-i dè agiutoriu. Ce n-au apucat s[ marg[ la viziriul, c[ i-au =i lovit¡ nem\ii =i pe-cea oaste de la Leva, de i-au b[tut nem\`i =i i-au r[sipit¡. C[ li s[ =i sup[ras[ turcilor a mai o=ti, fiindu vreme de toamn[, pre la Simedru, =i tr[g`ndu =i nedejde ca dor¡ i-or slobodzi s[ marg[ pe la cas`li lor. +i Dabije-vod[ =i Gligorii-vod[ sf[tuis[ s[ fug-]n |ara Le=asc[. +i cum au lovit¡ nem\`i acolo la Leva, fug`ndu oastea ]napoi spre Dun[re, ei au =i trecut Dun[rea cu o=tile lor, f[r[ =tirea viziriului, =-au vinit prin |ara Munteneasc[, iar[ Stamatie, ce era postelnic¡ mare la Dabijevod[, au dzis Dabij[i-vod[: „S[ nu fugi, m[riia ta, ce s[ te ]ntorci ]napoi la viziriul, c[ apoi poate s[ viie din urm[ poronc[ la \ar[ s[ te prindz[, ce s[ la=i pe Gligorie-vod[ s[ fac[ el ce =tie“. Deci Dabije-vod[ s-au ]ntorsu =i =-au tocmit lucrul despre viziriul. Gligorie-vod[, ne=tiindu nemic de ]ntorsul Dabij[i-vod[, =-au pornit¡ doamna cu toat[ casa lui de au trecut ]n |ara Ungureasc[, iar[ el au vinit prin |ara Moldovii, ca s[ afle pe Dabije-vod[ ]n \ar[. +i au m[rsu p[n’ la Suceav[ =i neafl`ndu-lu pe Dabije-vod[, i s-au r[zle\it =i oastea sa, ce avè, de d`nsul =i au r[mas numai cu 50 de oameni. +i tem`ndu-s[ s[ nu sar[ \ara dup[ d`nsul s[-l prindz[, au purces noaptea de la t`rgul Sucevei spre Bot[=eni =i de-acolo au lovit¡ la Prut la Bogd[ne=ti. +i de-acolo au luat asupra Nistrului =-au trecut tocma la Movil[u. +i c`ndu au trecut demenea\a pe o negur[ pe l`ng[ Bot[=eni, i s-au r[t[cit¡ un c[m[ra= a lui, anume I=toc, c-o
35
Ion Neculce
p[reche de desagi de galbeni, =i c[dzindu pre m`na Jor[i, ce era atunci vornic¡ ]n Bot[=eni, au luat banii =i l-au triimis pre I=toc la Dabije-vod[ =i cu banii. Numai p[n-a-l triimite, au dispecetluit banii Jora =-au luat c`\iva galbeni =-au dat sam[ c[tr[ Dabije-vod[ c[ a=è despecetlui\i i-au g[sit. Gligorie-vod[ n-au z[b[vit¡ mult ]n |ara Le=asc[ =-au trecut pren |ara Ungureasc[, de =-au luat doamna, =-au trecut cu toat[ casa lui la Beciu, la ]mp[ratul nem\escu, =-au z[b[vit acolo c`\iva ani la Beci. Dece pe aceast[ vreme, audzindu stolnicul Costantin Ca[n]tacozono, fratele lui +erban-vod[, ]ndat[ s-au dus =i el din |ara Munteneasc[ la Beciu, de au f[cut jalob[ la ]mp[ratul nem\escu pe Gligorie-vod[, precum c`ndu era Gligrie-vod[ domnu ]n |ara Munteneasc[ au ]nchis pe tat[-s[u, pe Costantin postelnicul, la m[n[stire la Snagov¡ =i i-au f[cut acolo multe cazne, =i i-au luat mul\i bani, =i l-au =i omor`t. +i el n-au fost vinovat¡ lui Gligorie-vod[ cu nemic. Iar[ Gligorie-vod[ t[g[duiè, dzic`nd c[-l n[p[stuie=te ]naintea divanului ]mp[r[tescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug-a lui Gligorie-vod[, anume Iona=co Cap-de-ghind[, =i l-au scos martur ]naintea divanului ]mp[r[tescu, de au m[rturisit cum c[ l-au omor`t st[p`nu-s[u, Gligorie-vod[, f[r[ nici o vin[, pe Costantin postelnicul. Dece Gligorie-vod[, dac-au v[dzut c[ m[rturise=te a=è sluga lui, n-au avut ce mai r[spunde, c[ s-apucas[ de cap ]naintea divanului c[ i-i n[paste, =-au r[mas vinovat¡ =-au c[dzut la-nchisoare =i-n mare grij[. Sf[tuitu-s-au c-un prietin s[-l fac[ catolic, c[ ]ntr-alt chip n-a putè sc[pa de moarte, =i a=è priimind, =-au dat =i un copil la ]mp[ratul, de l-au botedzat =i i-au pus =i nume copilului Leopold, pe numele ]mp[ratului. C[tatu-=-au vreme =-au fugit de la Beci la Vene\ie, =i a=è i s-au tr[g[nat vremea, de au z[b[vit ]n strein[tate 7 ani, p[n’ s-au f[cut pace la turci. +i s-au dus pre tain[ iar la |arigrad, =i =edè ]n |arigrad pre tain[, de nu-l =tiè nime.
36
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ boierii muntene=ti r[dicas[ cap un domnu ]n locul lui Gligorie-vod[ pe un om prostu, anume Antonie, =i-i da nafaca lui pre dzi de cheltuial[ c`te 10 potronici. Iar viziriul au triimis de-au chemat¡ pre acel domnu la Poart[, cu boierii depreun[, dzic`nd s[ le ]nnoiasc[ domnia. +i-ndat[ s-au r[dicat pe poronca viziriului cu Antonie-vod[ =-au m[rsu la Poart[, ne=tiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vod[, c[-l \inè viziriul t[inuit. Dece ]mpreun`ndu-s[ boierii cu viziriul, rugatu-s-au viziriului s[ le puie un domnu dintre d`n=ii, pe care =-ar alege ei, c[ acel domnu ce-l r[dicas[ ei este un om prè prostu. Atunce i-au ]ntrebat viziriul pe boieri pentru Gligorie-vod[, unde s[ afl[ =i, de i-ar scrie, oare n-ar vini? Iar muntenii ]l¡ suduiè, c[-i om¡ r[u =i nice a mai vini de unde ]i dus. Dzisule-u viziriul: „Alege\i-v[ un domnu dintre voi, pe cine v-a pl[cè, =i vini\i m`ne diminea\a s[ vi-l fac“. Iar Gligorievod[, dup[ perdeaua viziriului, asculta toate. Duc`ndu-s[ boieri la gazd[, sf[tuitu-s-au =-au ales dintre d`n=ii pe un frate mai mare a lui +erban-vod[, anume Dr[giciu. +i cum au purces cu d`nsul a doua dzi la Poart[ s[ ]mbrace c[ftan, =-au intrat ]n cas[ la viziriul. Iar[ viziriul au =i scos pe Gligorie-vod[ =i l-au ]mbr[cat¡ ]n c[ftan. Iar[ boieri muntene=ti, dac[ l-au v[dzut, numai ce-au ]ncremenit. +i i-au dat pe to\i de grumadzi pe m`na lui Gligorie-vod[. Numai ce-au sc[pat¡ +erban-vod[ dintre d`n=ii, c[, vr`nd =i el s[ intre ]n cas[ la viziriul, dup[ cielal\i, un prietin i-au spus ]n tain[ c[-i Gligorie-vod[ ]n cas[ la viziriul. +i el n-au mai apucat s[ spuie celoralal\i fra\i, =i-ndat-au fugit =i s-au ascunsu. Iar pe Dr[ghiciu Ca[n]tacozono =i pe frate-s[u Mihaiu =i pe frate-s[u Costantin, care ]l p`r`s[ pe Gligorie-vod[ la Beci =i pe frates[u Mateiu =i pe Iordachi, i-au luat pe ace=tea pre to\i de grumadzi, de i-au dus ]n |ara Munteneasc[. Dece pe Dr[ghiciu l-au omor`t, iar[ pe cielal\i i-au ]nchis ]n¡ cur\ile
37
Ion Neculce
CUPRINS
domne=ti, la simeni. +-au r[pedzit¡ Gligorie-vod[ oamenii s[i ]nainte cu schimi-aga, de au prinsu pe giup`neasa lui +erban =i pe celelalte a celoralal\i boieri, de le-au ]nchis la simeni. +i dup[ ce au m[rsu ]n Bucure=ti, Gligorie-vod[ ]i tot b[tè =i-i tot c[zniè pe acei boieri =i pe giup`nese. Care l[s[m acmu povestea lui Gligorie-vod[, de om¡ scrie mai ]nainte, c`ndu i-a vini r`ndul. +i-ncepem iar a Dabij[ivod[, la r`ndu nostru. Dabije-vod[, aice ]n \ar[ domnindu cu pace =i cu domnie a=edzat[, cu \ar[ ]ntemeiat[, era om¡ bun =i bl`ndu, f[r[ nice o r[utate. +i neplinindu bine 4 ani a domniei lui, fiindu =i om b[tr`n, au pl[tit =i el datoria cè de op=tie, de-au murit¡. +i l-au dus cu toat[ boierimea, cu mare cinste, de l-au ]ngropat ]n m[n[stirea lui, ]n B`rnova, carei este de d`nsul¡ ispr[vit[, iar[ din temeiul ei au fost-o ]nceput-o Barnovschie-vod[, =i n-au apucat s-o ispr[vasc[, c-au pierit la Poart[, cum s[ pomene=te mai sus. CAP. II
DOMNIA DUC{I-VOD{ { B{TR~N LEAT 7174 CELU Duca-vod[ era de mo=ie din |ara Greceasc[, de la Rumelia, =i viindu aice ]n \ar[ de copil, au slujit la Vasilie-vod[ ]n cas[ =i la al\i domni, p[n-au agiunsu la boierie mare. +i s-au ]nsurat aice ]n \ar[, de-au luat o fat[ a doamnei Dabijoaie, anume Nastasia, ce era f[cut[ cu Buhu=, =-au agiunsu de au fostu =i visternicu mare ]n dzilele Dabij[i-vod[. Ce, dup[ ce au murit Dabije-vod[, au m[rsu doamna Dabijoaie ]n |arigrad, cu Duca visternicul, ginere-s[u, av`nd pe Cup[re=tii cei b[tr`ni ]n |arigrad, purt[tori de trebile domniei, la viziriul =i la alte c[petenii a Por\`i ]mp[r[te=ti. Scris-au =i Toma vornicul Ca[n]tacozono la nepo\`i lui, la Cup[re=ti, ca s[ fie nevoitori pentru Duca visternicul. +i a=è i-au ispr[vit¡, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie ]n |ara Moldovei, ]n locul Dabij[i-vod[.
38
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dece viindu ]n scaonul domniei, ]n Ie=i, le era tuturor cu bine, fiindu =i el din boierii \[r`i domnit, c`t nu s[ pl`ngè nime nice de o str`mb[tate. Dar numai gium[tate de an au domnit, =i i-au =i vinit maz`lia, pentru povestea unei c[r\i ce au scris el la hanul t[t[r[scu. Dzic c[ atunce s[ cerca acel hanu s[ s-]nchine la ]mp[r[\`ia Moscului =i s[ lipsasc[ de supt ]mp[r[\ia turcului. +i ]n\eleg`ndu la ]mp[r[\ie de povestea aceasta, n-au credzut¡, ce au scris viziriul la Duca-vod[ aice ]n \ar[, s[ caute numai s[ adevereasc[ acestu lucru, s[-i fac[ =tire. +i viziriul, din |arigrad au purces la oaste. Duca-vod[, vr`nd s[ ispiteasc[ pre hanul, s[ afle adev[riul pe poronca viziriului, au scris =i el la hanul, cum =i el este robu =i plecat suptu puterea hanului, =i altele multe ca aceste. +i m[rg`nd omul Duc[ivod[ pre la Voz`ia, la trec[toarea Niprului, l-au prinsu pa=ea de Voz`ia, =i fiindu pa=ea neprietin Duc[i-vod[, i-au =i triim[su c[r\ile la |arigrad, la camaicanul. +i camaicanul, ne=tiindu povestea, ]ndat[ au ar[tat c[r\ile ]mp[r[\iei. +i ]mp[r[\ia au triimis de l-au mazilit. +i era s[-=¡ puie =i capul. Atunce ]n grab-au pus ]mp[ratul pe Iliie=-vod[, ficioriul lui Alexandru, domnu. Numai n[rocul Duc[i-vod[ ce au fost de nu =-au pus capul, c[ camaicanul au triimis acele c[r\i a Duc[i-vod[ la oaste, la viziriul, de le-au v[dzut. Dece viziriul au scris la ]mp[r[\ie cum c[ Duca-vod[ cu poronca lui au scris la hanul, ca s[-l ispiteasc[, =i nu-i vinovat¡. +i a=è au sc[pat Duca-vod[ cu dzile, de n-au pierit¡. Iar[ maz`l tot au r[mas, c[ apucas[ ]mp[r[\ia de puses[ pre Ilie=¡ domnu. +i au domnit Duca-vod[ numai =es[ luni ]ntr-aceast[ domnie ]nt[iu. +i c`nd au vinit maz`lia, era ie=it Duca-vod[ la primblare cu toat[ casa =i boierii lui pe Prut ]n sus, la Berehoie=ti, de-= lua sama oilor¡ de avè din boierie. +i acolo, f[r[ nedejde, i-au vinit maz`lia, =i de acolo lu`ndu-l aga ]mp[r[tescu, cu toat[ casa lui, de l-au dus la |arigrad.
39
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. III
{ DOMNIA LUI ILIE+U-VOD{, FICIORUL LUI ALEXANDRU-VOD{ La acè vreme ce au vinit c[r\ile Duc[i-vod[ la Poart[, care le scrises[ Duca-vod[ la hanul =i le prinses[ pa=ea de Vuz`ia, precum arat[ mai sus, s-au tulburat¡ tare ]mp[r[\ia, =-au ]ntrebat ]mp[ratul ce domni s[ afl[ aice la |arigrad maz`li. +i t`mpl`ndu-s[ de muris[ Alexandru-vod[, tatul lui Ilie=-vod[, r[m`indu s[rac =i la mare lips[ =i cu datorii multe, de pre cum este obiceiul domnilor maz`li, de r[m`n s[raci dup[ ce s[ maz`lescu, din bl[st[mul cel mult a oamenilor. Mergè =i Ilie=-vod[ dup[ oas[le t[t`ne-s[u la ]ngropare, cu mult[ grij[ =i fric[ de datornicii t[t`ne-s[u, s[ nu-l prindz[ s[-l ]nchidz[. +i t`mpl`ndu-s[ ]ntr-acel ceas de l-au t`mpinat, cu oasele duc`ndu-le la gropni\[, un om¡ ]mp[r[tescu =i t`mpl`ndu-s[ la acea ]ntrebare a ]mp[ratului de domnii maz`li de Moldova, iar acel om¡ ]mp[r[tescu, cine-r hi fostu, au dat sam[ c-au v[dzut acmu pe Ilie= m[rg`ndu dup[ oas[le t[t`ne-s[u. +i a=e ]ndat[ au r[pedzit ]mp[ratul un ceau=, de l-au luat de la ]ngroparea t[t`ne-s[u =i l-au dus¡ la saraiu, de l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie, de l-au pus domnu ]n Moldova ]n locul Duc[i-vod[, pe cum s[ pomene=te mai sus. Iar[ p[n-a-l ]mbr[ca cu c[ftanul, foarte r[u s[ sp[riias[, c[ nu =tiè la ce-l duce =i la ce. Ce mila dumnedz[iasc[ este mare, de bucur[ pe om c`ndu nu g`nde=te. +i dup[ ce au vinit Ilie=-vod[ domnu ]n \ar[, pre acie vreme era pace. +i acestu domnu era bun \[r`i =i boierilor, ]i avè ]n cinste. Numai, fiind n[scut, crescut ]n |arigrad, nu =tiè limba \[r`i, ce gr[iè cu t[lmaciu la divan. +i multe giude\e a lui, fiindu cu t[lmaci, nu s[ giudeca bine, =i c`teva ispisoace au ie=it pe urm[ rele. A=ijdere pe o sam[ de boieri ce era de casa Duc[i-vod[ i-au pus c`\iva bani de au dat ]mprumutare, =i pe care boieri ]i aflas[ c-au fostu sfetnici la r[dicarea \[r`i asupra t[t`ne-sau, lui Alexandru-vod[, ]nc[ nu le pre c[uta cu bine.
40
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
T`mplatu-s-au pre acea vreme de au vinit =i un ficior¡ a lui Bati=te visternicul cu domnia din |arigrad. +i afl`ndu pe un orheian, anume Bos`e, care au ucis pe tat’ s[u, Bati=te visternicul, l-au fost ]nchis¡ ]n vart[, f[r[ =tirea domniei. Iar[ dup[ ce au v[dzut al\ii c[ l-au ]nchis¡, pe afar-au ]nceput a str`ga =i a g`lcevi ce poate s[ fie acest lucru. Dece domnia ]n\eleg`nd, ]ndat-au poroncit¡ de l-au slobodzit =i poroncindu s[ nu s[ team[ nime de nemic, c[ acele lucruri toate le-au iertat. +i-nc[ au \inut =i pe ficiorul lui Bati=te de r[u. +i \ara era ]mpresurat[ cu d[rile, c[ s[ f[cè cheltuiele mari la visterie, =i era =i darnic¡: bac=i=uri da mari, c[ era om bun. +i a=e s[ pomene=te c[, dup[ ce s-au maz`lit =-au trecut Dun[rea, n-au fost av`ndu de cheltuial[, s-au fostu ]ndatorindu la boierena=i de bani, de au fostu cheltuindu pe drum. +i pu\in n-au plinit 3 ani cu domnia =i s-au maz`lit¡. +i fiindu Duca-vod[ domnu maz`l la Poart[, au ie=it domnu al doile r`ndu la velet 7177. CAP. IV
DOMNIA A DOAA A DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N Viindu Duca-vod[ cu a dooa domnie ]n \ar[, ar[t[-s[ la hire mai aspru dec`t cum era cu domnia dint[iu. +i =i ]ncepu a z`di m[n[stirea Cet[\uia, c[ era \ara plin[ de oameni =i cu hran[ =i agonisit[ bun[. Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui, la vleato 7180, r[dicatu-s-au H`nce=tii cu to\i orheienii =i l[pu=nenii cu oaste asupra lui, pentru ur`ciunea grecilor ce aduses[ prè mul\i de la |arigrad. +i mai ales pentru Cup[re=ti1, ce era aice ]n \ar[. Dece, viind H`ncul¡ =i cu Durac s[rdariul aice ]n Ie=i, cu toate o=tili, str`ga s[ prindz[ pe greci, s[-i omoare. Fugit-au toat[ boierimea care ]ncotro au putut. Iar[ Duca-vod[, v[dz`ndu c[ s-au r[dicat 1
Familia Rusete=tilor, numit[ a=a dup[ ]ntemeietorul ei, care avea rangul de cupar.
41
Ion Neculce
at`ta \ar[ asupra lui, au ie=it din curtea domneasc[ cu toat[ casa lui =-au purces ]n gios pre iaz. Iar[ H`nce=tii au intrat ]n curte =i prin cas[li boiere=ti =i negu\itore=ti, pen t`rgu, str`g`ndu =i j[cuind. +i prindzindu pre greci, pre c`\i i-au g[sit¡, pe to\i i-au omor`t. Duca-vod[ au trecut deodat[ peste Dun[re, =i cu o sam[ de boieri, iar[ o sam[ trecus[ ]n |ara Munteneasc[. +i ispr[vindu=i Duca-vod[ de la Poart[, =i =-au luat t[tari c`\i i-au trebuit, de i-au triimis cu Alexandru Buhu=, ce era pe acie vreme s[rdariu, de-au lovit¡ pin oastea H`nce=tilor la Iepureni =i i-au b[tut pe H`nce=ti =i i-au ]mpr[=tiat. Iar[ t[tar`i, dup[ ce au b[tut pe H`nce=ti, pe mul\i oameni au robit¡ dintr-acele \inuturi =i pe mul\i din c[petenii, c[pitani, hotnogi, prindz`ndu-i, i-au sp`ndzurat =i pe unii i-au ]n\epat. Duca-vod[ dup[ ce s-a ]ntorsu de piste Dun[re, iarna era mare atunce. H`nce=tii atunce, nu =tim, n-au vrut au n-au ]ndr[znit¡ s[ fac[ vrun r[u domnului. Ce pentru doi, trii vinova\i au pierit mul\i nevinova\i, =i s-au potolit to\i. Numai numele H`nce=tilor au r[mas ]n pomenirea oamenilor de atunce p[n[ ast[dzi. Iar[ dup-aceste zarve, c`t s-au f[cut var[, s-au g[tit ]mp[r[\ia turcului =i au purces cu o=ti s[ vie asupra |[r`i Le=e=ti, s[ dob`ndeasc[ vestita cetate Cameni\a. +i au triimis poronc[ la Duca-vod[ s[-i triimi\[ chip =i starea cet[\`i Cameni\`i, s[ vadz[ ce loc =i ce t[rie ar¡ avè. Duca-vod[ au triimis pe un nemi= din \inutul Hotinului, anume Gligorie Cornescul, ce era foarte me=ter de scrisori =i de s[p[turi la pietre =i la alte lucruri, de au f[cut chip cet[\`i Cameni\`i de cear[, cu toate tocmelele ei dinluntru =i denafar[. +i o au triimis la ]mp[r[\ie, de o au v[dzut, =i mult s-au mirat de m[rirea ei, ce era din s`ngur[ starea locului, cu ap[ =i cu st`nci de piatr[ ]mpregiuriu, minunat loc¡. +i mai mult aceasta au ]ndemnat¡ pe ]mp[r[\ie, de au vinit la Cameni\[. Viziriu era atunce Chiop[r[liolu. +i nu-i era cu voie s[ vie ]mp[r[\ia la Cameni\[, =-au scris =i la Duca-vod[, c`t ar¡ putè s[ puie piedic[, ar[t`ndu c[-i prè mare Cameni\a =i n-a putè-o
42
Letopise\ul |[rii Moldovei
lua. Dar nemic n-au putut ispr[vi. Numai ce s-au pornit ]mp[r[\ia, la Obluci\e sosindu, au g[sit¡ podul gata peste Dun[re =i au =i trecut cu o=tile sale. Le=ii, ne=tiindu nemic, nice av`ndu veste, nu s[ g[tis[ nemic de oaste. Duca-vod[ g[tindu conace =i poduri peste toate p`reile cu mult[ grij[, s[ nu-i afle ]mp[r[\`ia vro pricin[, s[-=¡ puie capul. Vinit-au =i Gligorie-vod[ cu oastea sa, dup[ poronca ]mp[r[\`ei, de era de agiutor ]mpreun[ cu Duca-vod[. }ntr-acestu an¡ f[cutu-s-au =i o minune mare, ar[tare la Hotin, ]ntr-o m[n[stioar[ mic[ ce este supt cetate. Au l[cr[mat icoana Maicii Precistei, c`t s[ r[ntuna lacr[mile pe chipul icoanei, de le vide to\i oamenii. +i pica ]ntr-o tepsie ce era pus[ supt icoan[, de era de mirare a pr[vi ar[tarea =i s[mnu ca acela, carele au fostu adev[rat s[mnu de pieire a mul\i cre=tini ]n |ara Le=asc[ =i ]ncep[tura durerei =i stric[rei \[r`i noastre. C[ de atunce din an ]n an¡ tot r[u =i amar de cre=tini =i pustiire au r[mas locurile pre acolo. Trecut-au ]mp[r[\`ia Dun[rea, =i de acolo purceas[ pe Prut cu mult[ oaste =i cu multe tunuri grele =i mari. +i la un tun pune c`te 80 de bivoli. Unele era =i mai mici; feluri de feluri de harmate. +i sos`ndu la |u\ora, au =[dzut cu toat[ oastea de au odihnit 8 dzile. |ara era bej[nit[ numai din =leahul o=tii, iar ]n laturi sta to\i cine=i pe la cas[li lor; n-avè nime nice o nevoie, nice la m[rsu, nice la ]ntorsu. Vinit-au ]n primblare ]mp[r[\ia de la |u\ora ]n Ie=i =i s-au scobor`t pe la Nicori\[ ]n C[caina =i s-au suit¡ prin t`rgul boilor =-au desc[lecat ]n c`mpu, supt saivan, de la deal de t`rgul boilor. +i Duca-vod[ mergè cu to\i boierii pre gios pe l`ng[ ]mp[r[\`e. +i s-au tinsu c`teva buc[\i de atlazuri =i de t[f\i pre ]mbe p[r\ile de uli\[, pe unde mergè ]mp[r[\ia. Iar[ dac-au disc[lecat ]mp[ratul supt saivan, Duca-vod[ i-au ]nchinat multe daruri: c`\iva cai turce=ti cu podoabe scumpe =i leghian cu ibric de argint =i alte lucruri scumpe. +i d-ice iar s-au ]ntorsu ]mp[ratul la urdie la |u\ora. +i iar dup[ acie au mai vinit ]mp[ratul ]n primblare =i s-au suit ]n deal la m[n[stire
43
Ion Neculce
la Cet[\uie de au v[dzut-o =i pr[vind locul ]n toate p[r\ile. +i iar s-au ]ntorsu la urdie la |u\ora. Dzic atunce s[ fie strigat =i hogea ]n clopotni\[ la Sfete Neculaiu, =-au st[tut beserica pecetluit[ p[n’ la vinirea cu domnia lui Antonie-vod[. Dece boierii atunce, afl`ndu vreme, au j[luit pe Duca-vod[ la ]mp[r[\ie foare tare, mai cu dedinsu Ursachi cel b[tr`n¡. +i era atunce s[-l m[zileasc[ la |u\ora. Numai viziriul au gr[it ]mp[ratului c[ nu-i bine s[-l mazileasc[ pe cale, ca s[ nu fac[ sminteal[ pentru cele ce trebuiescu s[ grijasc[: conace, poduri =i de alte ce trebuiescu pentru treaba ]mp[r[\`ei p[n’ la Nistru. +i a=è l-au ]ng[duit ]mp[ratul, pecum au dzis viziriul, p[n’ la Nistru; nu l-au mazilit acolo. Purces-au ]mp[r[\ia de la |u\ora pe Prut ]n sus, fiindu boierii or`ndui\i de purta grije ce era treaba: p`ne, ordzu, iarb[, lemne, \[ru=i, ialovi\[, berbeci, unt, miere =i de alte multe ce trebuie la conace. Acestu ]mp[rat era c[l[re\ bun =i v`n[tor. Mergè tot pe c`mpu cu pu\intei oameni de curtea lui p[n’ la conac. +i ]ntr-acestu an¡ era mare bi=ug ]n \ar[ de toate, =i ducè oamenii la urdie de vindè f[r’ nice o grije: ialovi\[, miere, unt, poame de tot felul, cini de ce avè, de s-umplus[ oamenii de bani. C`ndu au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru, din gios de Hotin, la un sat anume V`rnovi\a. +i trec`ndu ]mp[r[\ia, iar[ Duca-vod[ sta la capul podului, di cie parte de Nistru, a=tepta pentru slujba s[-l ]mbrace cu c[ftan. Iar ]mp[ratul, av`ndu pe d`nsul m[raz =i g`ndu s[-l mazileasc[, cum au trecut, au =i f[cut s[mnu de luar[ pe Duca-vod[, de l-au dus de l-au ]nchisu la ba=-ceau=. Atunce s-au v[dzut c[-i maz`l. +i i-au scris tot ce-au avut la ]mp[r[\ie, =i din p`ra lui Ursachi l-au b[tut ]mp[r[\ia. +-au cheltuit mul\i bani, =i era s[ =i peie. Numai, n[rocul lui, s-au t`mplat o blan[ de hulpe de mosc neagr[ prè bun[ =i scump[. +-acee i-au scos capul, c[, duc`nd-o la viziriul, vizirul au ar[tat-o ]mp[ratului, care s-au mirat =i-mp[ratul de acea blan[. +i atunce au g[sit vreme viziriul, fiindu-i prietin, de au gr[it: de n-a hi apucat a pieri, s[ fie mila ]mp[r[\`ei s[-l ierte. +i atunce ]mp[ratul l-au iertat de cap =i l-au
44
Letopise\ul |[rii Moldovei
dat pe m`na unui ag[, de l-au adus prin Ie=u, de l-au r[dicat¡ cu tot ce-au avut =i l-au dus la |arigrad. }n loc de mil[ =i cinste ce a=tepta s[ aib[, ei l-au maz`lit. Ie=it-au r[spunsu boierilor: pe cine vor alege dintre d`n=ii s[ marg[ s[-l ]mbrace cu c[ftan de domnie. Sf[tuit-au cu to\`i =-au ales dintre d`n=`i pe Petriceico cluceriul. +i l-au dus la cortul viziriului, neav`ndu el nici un cuget al s[u s[ ias[ la domnie, l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie. Apoi =i Petriceicovod[, ce l-au ales boierii, vidè-ve\i la c`t[ st`ngere =i robie au dus \ara cu faptele lui, cum om¡ scrie pe r`ndu mai gios. Le=ii, neav`ndu grije de vinirea Turcului la Cameni\[ a=è f[r[ veste, nice oaste au g[tit ]mpotriva Turcului, nice Cameni\a au ]nt[rit-o cu ne=ticavai o=ti, s[ s[ sprej`neasc[ de turci, c[ pe acea vreme avè g`lcevi cu =fedzii, nice \ara lor nu s[ bejenis[ pen p[l[nci, ne=tiind nemic. Craiul le=escu era atunce Mihail Vi=noveschie =i hatman Sobe\chie, care pe urm[ au fostu =i craiu. Sta sateli pe marginea |[r`i Le=e=ti pline de oameni, =i le spunè moldovenii: „Fugi\i! fugi\i! c[ vin turcii ]n \ara voastr[“. Ei nu credè, sta pe loc. Turcii, cum au trecut Nistrul, cum au ]nceput a pr[da =-a robi =-a da foc, c`tu au putut agiunge pen |ara Le=asc[, f[r[ nice o grij[ de le=i. }n Cameni\[ era numai vro 6000 de dr[gani, de paza por\ilor, =i t`rgove\ii. +i cum au agiunsu turcii supt Cameni\[, trei, patru dzile, =-au b[tut din pu=ci, =i s-au =i ]nchinat cei din cetatea Cameni\`i, adeverindu-le turcii mil[, dac[ s[ vor ]nchina. +i deschidz`nd por\ile, au intrat turcii =-au f[cut dovà ]n limba lor =i ves[lie, mare de izb`nd[, c-au luat cetate ca acie vestit[ Cameni\a, a=è pre lesne, f[r[ nice o sc[dere de o=ti =i v[rs[ri de s`nge. A=è da din tunuri, c`t s[ cutremura locul. +i au ie=it to\i l[cuitorii Cameni\`i pe por\i afar[, cu tot ce au avut. +i i-au a=edzat pe to\i pe denafar[, pe l`ng[ cetate, s[ l[cuiasc[. Iar[ Volodiovschie, starostele de Cameni\[, dac-au v[dzut c[ s-]nchin[ cetatea, el au intrat ]n ierb[rie de-au dat foc, de-au arsu =i el cu iarba, socotindu mai bine s[-= fac[ moarte cu m`nule sale dec`t s[ ]ncap-]n m`nule p[g`nilor rob.
45
Ion Neculce
Dece turcii, ]nt[rindu cetatea cu pu=ci =i cu zaharà =i cu oaste, au a=edzat =i pa=, =i pr[d`ndu c`t au putut¡ agiunge o=tili turce=ti ]n sus prin |ara Le=asc[, au purces ]mp[r[\`ia ]n gios, iar pe acel =lah ce au vinit, =-au trecut Dun[rea la Oblu=i\[ cu mult plen de robi =i de dui[u]m. Iar[ pe Petriceico-vod[ l-au l[sat cu oastea sa, cu moldovenii, ]n Hotin, ca s[ fie de paza \[r`i =-a =lahului Cameni\`i, ca s[ nu ]nchid[ le=ii drumul negu\itorilor, s[ nu fl[m`ndzasc[ oastea din Cameni\[. Trimis-au viziriul la Petriceico-vod[, c`nd era ]mp[r[\ia la Nistru, s[ aleag[ un boier¡ care-i mai de treab[, s[-l¡ triimat[ la cortul lui, c[-i trebuie=te. Ales-au Petriceico-vod[ din to\i boierii \[rii mai de treab[ la voroavi pe Miron Cost`n, care au fostu mai pe urm[ =i logof[t mare. +i m[rg`nd Miron la cortul viziriului, pusu-l-au viziriul de au =[dzut ]naintea lui. +i i-au dzis viziriul s[-i spuie dreptu: pare-le lor bine c-au luat ]mp[r[\ia Cameni\a, au ba? Iar Miron au r[spunsu c[ s[ teme a spune drept. Viziriul s-au j`mbit a r`de =i i-au dzis s[ gr[iasc[, s[ nu s[ team[. Atunce Miron au dzisu c[ „suntem noi modovenii bucuro=i s[ s[ l[\asc[ ]n toate p[r\ile c`t de mult, iar peste \ara noastr[ nu ne pare bine s[ s[ l[\asc[“. Atunce viziriul iar[ au r`s =i i-au dzis: „Drept ai gr[it“, =-apoi l-au ]ntrebat cum socote=te: l[sa-o-a oastea turceasc[ la Hotin cu Petriceico-vod[ s[ fie de paza \[r`i =i a Cameni\`i p[n-]n¡ prim[var[ =i n-a avè vro primejde de le=i? Iar[ Miron au r[spunsu c[ nu-i bine s[ las[ oastea turceasc[, c[ este vreme de iarn[, =i s[ =adz[ oastea de iarn[ la un loc n-a putè-o birui \ara de f`n =i de gr[un\[ =i de alte bucate, c[-i \ara s[rac[, =-a fl[m`ndzi. S-o r[schire pen sate, satele ]n=irati, =i or lovi podghiazuri din ceea parte, ast[dzi ]ntr-un sat, m`ne ]ntr-altul, =i p[n-]n prim[var[ a pieri oastea ]mp[r[teasc[ toat[, =i pentru oastea turceasc[ or¡ str`c[ podghiazurile =i \ara. Numai oastea turceasc[ s[ s[ duc-]n gios. Numai s[ le dè voie ]mp[r[\ia s[ scrie moldovenii la le=i, cu rug[minte =i cu ]mbun[turi, fiindu tot de o lege. Or crede le=ii =-or l[sa de n-or
46
CUPRINS
Letopise\ul |[rii Moldovei
face stric[ciune Moldovei, =i or chivernisi =i cetatea de bucate p[n-]n¡ prim[var[. +i a=è au l[sat viziriul dup[ sfatul lui Miron, iar unii din boieri, dup[ ce le-au spus Miron sfatul, dzicè c[-i mai bine s[ las[ turcii, c[ poate pe d`n=ii s[-i prade le=i \ara. Iar[ Miron dzicè c[ n-or pr[da-o, iar de or =i pr[da-o, nemic n-a hi, dec`t s[ le iè inecerii muierile =i copii =i s[ r[m`ie =i a=[dz[tori, s[ nu s[ mai duc[. CAP. V
DOMNIA LUI +TEFAN PETRICEICO-VOD{ St[tu domnu Petriceico-vod[ la vleato 7180. +i dac[ s-au a=edzat domnu, au r[mas cu oastea sa la Hotin, pentru grija podului =-a Cameni\`i, p[n-]n postul Cr[ciunului. Apoi au vinit la Ie=i ]n scaon. Iar[ de prim[var[ au vinit ]mp[r[\ia p[n’ la Oblu=i\[ =-au triimis pe Hus[in-pa=e cu o=ti la Hotin. M[rs-au =i Petriceicovod[, cu oastea =i cu to\i boierii s[i, =i domnul muntenescu Gligorie-vod[, iar[= cu oastea sa, la Hotin, iar la |u\ora au st[tut caplan-pa=e cu oastea turceasc[. Atunce le=ii g[tindu-=i oaste, au vinit asupra turcilor la Hotin Sobe\chie, hatmanul coronii, care pe urm[ au fostu =i craiu, =i cu Sinavschie, hatmanul polnie, cu frumoas[ oaste. Iar Mihail, craiul le=escu, era cu toat[ puterea sa la Leovi. Turcii, v[dzindu c[ vine oaste asupra lor, f[cut-au =an\uri pe l`ng[ cetatea Hotinului =-au intrat ]n =an\uri, iar moldovenii =i cu muntenii, os[bi\i ]ntr-alte =an\uri, ]ncungiura\i. Ce ei, ca ciia cu nevoie, s-au sf[tuit ei ]nde ei, Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[, s[ s[ ]nchine la le=i, s[ stè cu to\ii s[ bat[ pre turci, ca s[ nu s[ apuce a s[ a=edza ]n cetatea Hotinului pa=a, pe cum s[ a=edzas[ ]n Cameni\[. C[ a=edz`ndu-s[ ]n Hotin pa=a, deci ]n Moldova, n-are di ce mai domni domnu. +i agiung`ndu-s[ cu le=ii, ei ]i chema s[ vie mai curund, c[ ei ]nc[ vor \inè cu ]
47
Ion Neculce
d`n=ii asupra turcilor. Deci le=ii au priimit cu bucurie =i ]ndat[ s-au pornit asupra Hotinului. Husain-pa=a, ce era sarascheriu, cu al\i pa=i ce era ]n Hotin, ]n\[leg`nd c[ vine oaste le=asc[ asupra lor, s[ sf[tuiè cum ari tocmi oastea acolo ]n =an\uri pedestrimea =i cum ari tocmi c[l[rimea afar[ din =an\uri, s[ s[ bat[ cu le=ii. Au chemat =i pre domni, pre Grigorie-vod[ =i pe Petriceico-vod[, la sfaturi, s[ vadz[ cum ari socoti =i ei. Deci Grigorie-vod[ =i cu Petriceico-vod[ ruga Dumnedzeu =i a=tepta s[ vadz[ cum mai degrab[ izb`nda le=ilor asupra turcilor, ca s[ nu s[ poat[ a=edza turcii ]n Hotin. Dzis-au pa=a acestor domni, dup[ ce au vinit la d`nsul: „Marele =i puternicul ]mp[rat ne-au trimis cu oaste la aceast[ cetate, la Hotin, cu puterea sa ce nebiruit[, s[ \inem locul =i cetatea aceasta =i s[ purt[m de grije, =i de aret s[ fim cet[\ii Cameni\ii, care este de curund luat[ din n[rocit[ primblarea ]mp[ratului nostru, ce s-au primblat p[n[ aice, ca s[ fie raiali |[r`i Moldovii, ce este supt ascultarea ]mp[r[\iii. S[ fim de aret de ap[rare despre le=i, afl`ndu-s[ neprieteni ]mp[r[\iii despre aceast[ margine. Acmu cum socoti\i s[ tocmim oastea, pedestrimea =i c[l[rimea, s[ putem lua izb`nda neprietinilor celor ce vin acmu asupra noastr[ cu o=ti?“ Iar[ Grigorii-vod[ au r[spunsu pa=ii =i au dzis: „}n de aceasta nu pociu sf[tui ]ntr-alt chip, f[r[ numai oastea puternicului ]mp[rat, fiindu deprins[ la loc largu c[l[re=te a da r[zboiu, foarte este tare =i cu nedejde de izb`nd[ f[r[ de nici o sminteal[, iar din =an\uri este cu grije a s[ lupta cu nepriietinii cei denafar[. C[ de multe ori s[ prileja=te, cei denafar[ ]ncungiur[ pre cei dinl[untru =i-i \in ]nchi=i =i-i fl[m`ndz[scu, =i pre urm[ de nevoie s[ ]nchin[ =i cad ]n m`nule vr[jma=ilor s[i, f[r[ de nici un r[zboiu. Ce eú socotescu s[ ie=im de aice cu oastea, s[ l[s[m cetatea Hotinului =i s[ ne pogor`m ]n gios pre Prut, unde vom alege loc largu =i bun de b[t[lie. +i de vom vidè c[ nu putem sta ]mprotiva nepriietinilor, vii trimite m[riia ta de a vini =i caplan-pa=e cu oaste de la |u\ora =i-i vom bate“.
48
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ sarascheriu-pa=e, dac[ au audzit pre Grigorie-vod[ dzic`ndu-i s[ las[ cetatea, s[ ias[ la loc largu cu o=tili, s-au m`niiat prè tare pre Grigorii-vod[, c`t au scos hamgeriul s[-l lovasc[, s[-l omoar[, =i au r[cnit de i-au dzis c[ pentru cetatea aceasta l-au triimis pre d`nsul ]mp[ratul. Iar Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[ s-au ]ngrozit =i de s`rgu au ie=it de supt cort afar[. +i cum s-au dus la otacul lor, ]ndat[ au trimis la le=i s[ vie mai curund, s[ nu z[b[vasc[. Vinit-au oastea le=asc[ aproape de Hotin t[b[r`ndu-s[ =-au tocmit oastea pre or`nduiala lor de r[zboiu. Ie=it-au =i turcii oaste aleas[ c[l[rime din =an\uri, =i Petriceico-vod[ cu moldovenii, =i Grigorii-vod[ cu muntenii. +i ]ncep`nd r[zboiu, mergè turcii cu n[val[ asupra polcurilor le=e=ti, iar le=ii ]ncet p[=ind sprejeniè n[vala turcilor. +i st`nd le=ii viteja=te, s-au =i ]nchinat Petriceico-vod[ =i cu Grigoriivod[ ]mpreun[ cu o=tile lor la le=i, =i s-au amestecat cu le=ii =i au =i ]nceput cu to\ii asupra turcilor a-i t[iè. Deci c[l[rimea turcilor v[dzind a=è, n-au mai avut vreme s[ fac[ n[val[ asupre le=ilor, ce numai le-au c[utat de au intrat ]n =an\uri la cee pedestrime a lor, ca s[ s[ apere, iar steagurile hus[re=ti, p[=ind ]nainte, au intrat ]n =an\urile turce=ti, =i dup[ d`n=ii ceelalt[ oaste. +i au =i ]nceput a-i t[iè pre turci, c`t n-au mai putut s[ s[ mai ]ndrepte turcii. +i au =i purces ]n r[sip[. Unii au apucat pre pod, ce era pre Nistru supt cetatea Hotinului, al\ii pin Nistru da, de s[ ]neca, al\ii pre supt cetatea de st`nc[ da, de s[ zdrobiè. +i podul ]nc[ s-au rumptu de n[vala turcilor la mijlocul Nistrului, de s-au ]necat mul\ime de turci. Numai c`\i au apucat cu pa=a ]nainte de-au trecut asupra Cameni\ii, at`\e au h[l[duit. Perit-au optspr[dzece mii de turci. Umplutu-s-au le=ii =i moldovenii =i muntenii de cai turce=ti, =i de haine, =i de arme, =i de bani, =i de alte lucruri bune. Dup[ ce au f[cut le=ii aceast[ izb`nd[, chemat-au pre ace=ti domni de s-au sf[tuit s[ purceadz[ ]n gios, s[ treac[ Dun[rea ]n |ara Turceasc[. +i au or`nduit pre moldoveni =i pre munteni s[ marg[ ]nainte pre Prut, s[ le fie de straje =i s[ str`ng[ o=tii zaharè. +i cu acè socoteal[ au purces domnii ]n
49
Ion Neculce
gios pre Prut, iar le=ii, a=tept`nd s[ le mai vie oaste pre urm[, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Topor[u\ilor ]ntru ]nt`mpinarea ceielalte o=ti ce viniè despre Sneatin, ca s[ s[ ]mpreune cu toat[ oastea la un loc¡, s[ purceadz[ ]n gios, precum le era sfatul. Deci domnii au trecut Prutul pre la Zalucie ]n ceasta parte, =i de acolo s-au desp[r\it. Petriceico-vod[ au m[rsu la satul lui la T[t[r[=eni, =i de la T[t[r[=eni au luat pre supt codru asupra Iub[ne=tilor ]ntru ]nt`mpinarea le=ilor, iar Grigorie-vod[ au luat ]n gios, c[ nu avè ]ntr-alt chip cum face, c[-i era doamna =i coconii ]n |arigrad, ]n m`na turcilor. Deci hatmanii le=e=ti, v[dzindu-l pre Grigorii-vod[ c[ au luat ]n gios, =i calea nu-i era ]ntr-acolo, au triimis un domnu s[-l ]ntrebe pe Grigorievod[ di ce merge pre acolo, c[ calea o=tii nu-i ]ntr-acolo. Iar[ Grigorii-vod[ au dat sam[ c[tr[ acel domnu c[ merge s[ de =tire \[r`i s[ nu fug[, nici s[ s[ bejeneasc[, =i s[ or`nduiasc[ conace pentru treaba o=tii. C[ ]ntr-alt chip n-are pre unde merge, c[ s[ vor sp[riè oamenii =i s[ vor bejeni, =i nemic[ nu vor g[si hran[ de treaba o=tii. +i acest r[spunsu au luat acel domnu le=escu =i s-au ]ntors ]napoi la hatmani. Grigorii-vod[, dup[ ce au purces acel domn le=escu ]napoi la hatmani cu acel r[spunsu, scris-au o carte la hatmanii le=e=ti, =i au triimis-o pre de alt[ parte, s[-l ierte =i s[ priimasc[ de la d`nsul acè slujb[ cu izb`nd[ ce au f[cut. C[ at`ta au putut, iar mai mult nu poate, fiindu-i doamna =i copiii ]n |arigrad, ]n m`na p[g`nilor. +i au purces cum mai degrab[ ]n gios Grigoriivod[, de au trecut Dun[rea pre la G[la\i. +i au triimis de au dat =tire viziriului, la Obluci\[, c[ =i el au sc[pat cum au putut =i vine la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit c[ vine Grigorie-vod[, s-au mierat, =tiindu-l c[ s-au ]nchinat la le=i, av`nd viziriul veste de la Husain-pa=e c[ s-au ]nchinat la le=i. Nu credè viziriul c[ vine =i tot trimitè ni pre unul, ni pre altul ]naintea lui, s[ vie mai curund. Sosind Grigorii-vod[ la Obluci\[, au m[rsu la viziriul, =i l-au ]ntrebat cum au fost lucrul lui Husain-pa=e sarascheriul la cetatea Hotinului, de au pr[p[dit oastea.
50
Letopise\ul |[rii Moldovei
Atunce av`nd cale Grigorie-vod[ cuvintelor sale, au spus viziriului cum au sf[tuit pre Husain-pa=e s[ ias[ din =an\u cu oastea ]mp[ratului, pentru c[ci c[ oastea ]mp[ratului este deprins[ a da r[zboiu nepriietinilor la largu, iar nu la str`mtoare. +i Husain-pa=e s-au m`niiat =i au scos hamgeriul s[-l omoar[ =i i-au f[cut de au intrat ]n =an\uri =i pre moldoveni =i pre munteni. +i viind oastea le=asc[, i-au ]ncungiurat din toate p[r\ile, =i numai pa=a au sc[pat pre pod preste Nistru, iar pe d`n=ii pre to\i i-au cuprinsu le=ii. Ce pre urm[ el au f[cut cum au putut =i =-au adus capul la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzit a=è, au dzis c[ „bine ai fost sf[tuit, =i nu te-au ascultat“. De care lucru a=e =-au tocmit lucrul, c[ au adus =i marturi Grigoriivod[ ]naintea viziriului, de au ar[tat. Deci viziriul au triimis de au t[iat capul lui Husain-pa=e. +i pre Grigorie-vod[, de bucurie mare ce avè viziriul c[ au vinit de s-au ]nchinat de la le=i la d`nsul, i-au dat iar[ domnia ]n |ara Munteneasc[ s[ fie domnu. C[ ]n\[leg`nd c[ este hain, pusese domnu pre Duca-vod[ ]n locul lui, fiind Duca-vod[ mazil la |arigrad, =i luas[ =i pre doamna lui Grigorii-vod[ cu coconii la saraiul ]mp[r[tescu, s[-i turceasc[. Deci viziriul ]ndat[ au r[pedzit la |arigrad de au slobodzit pre doamna lui Grigoriivod[ =i pre coconi. +i au poprit =i pre Duca-vod[ s[ nu marg[ ]n |ara Munteneasc[. Deci Grigorii-vod[ s-au rugat viziriului s[-l las[ s[ marg[ pre la |arigrad, s[-=i vadz[ casa =i copiii, c[ i s[ =i sup[ras[ cu oastea. +i merg`nd la |arigrad, apucatu-l-au muntenii cu multe p`ri, mai v`rtos Postelnice=tii1, fiind =i cu a Duc[ivod[ ]ndemn[tur[, tem`ndu-s[ s[ nu-i sminteasc[ domnia ce-i didese. +i Postelnice=tii fusese ie=i\i de la ]nchisoarea lui Grigoriivod[ mai denainte vreme. C[, dup[ ce au vinit Duca-vod[ mazil de la Moldova ]n |arigrad, =i +erban logof[tul, careli pre urm[ au fost =i domnu, au sc[pat, de nu l-au fost prinsu la 1 Familia Cantacuzino, din care f[ceau parte, ]ntre al\ii, viitorul domn +erban =i stolnicul Constantin Cantacuzino. }=i trage numele de la p[rintele acestora, postelnicul Constantin Cantacuzino.
51
Ion Neculce
m`n[ s[-l iè, precum au fost prinsu pre ceielal\i fra\i a lui, precum s[ pomene=te mai sus, la ceelalt[ poveste a lui, au fost ispr[vit +erban logof[tul, cu mijlocul Duc[i-vod[, de au fost m[rsu un capegi-ba=e de au luat pre to\i fra\ii lui +erban =i neamul lui din ]nchisoarea lui Grigorii-vod[ din Bucure=ti. +i merg`nd Grigorii-vod[ la |arigrad, s-au t`mplat =i ei acolo =i =i-au aflat vreme a-l p`r] feliuri de feliuri de p`ri pentru cazne =i r[ut[\i ce le-au f[cut. Ce Grigorii-vod[ era un om harnic =i tare, =i s[m[\¡, =i gata la r[spunsu =i la toate socotelile, =i s[ p`r`è fa\[ la fa\[ ]naintea divanului ]mp[r[tescu cu Postelnice=tii, cu +aitanice=tii, c[rora le dzicu =i Cantacuzine=tii. +i mai v`rtos giup`nesele lor ]l p`r`è ]naintea divanului ]mp[r[tescu, c[ le-au fost puindu pe giup`nese de au fost c[rat var =i piatr[, ]mpreun[ cu \iganii cei de d`rval[, la cur\ile domne=ti. Ce Grigorie-vod[ au mijlocit cu priietini lui =i iar[ i-au dovedit =i i-au pus iar[ pre to\i popreal[. +i +erban logof[tul iar[ prinsese de veste =i s[ ascunsese, ca =i ]nt[i. Ce ceau=ii ]mp[r[te=ti l-au g[sit ascunsu ]n cas[ la Duca-vod[ ]n pod, =i de acolo l-au luat =i l-au f[cut surgun la Crit. +i mult mustra Grigorie-vod[ =i s[ ciortiè cu Duca-vod[ ce s[ punè pentru ni=te oameni r[i ca aceie. +i Grigorii-vod[ s[ g[tie s[ purcead[ cu mare v`lf[ de al triile r`nd ]n |ara Munteneasc[ cu domnie. Numai Dumnedzeu este mult milostiv, iar apoi de s`rgu ]ntoarce mila sa, c[ ]ndat[ s-au r[zbolit Grigorii-vod[ =i au murit. N[rocul Cantacuzine=tilor! Dzic¡ unii s[ s[ fie agiunsu Cantacuzine=tii cu un doftor =i s[-l fie otr[vit. +i apoi, murind Grigorie-vod[, au purces Duca-vod[ cu domnia ]n |ara Munteneasc[. +i mai cu vreme, dup[ ce au m[rsu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[, au st[tut cu mare cheltuial[ de au scos =i pre +erban-vod[ din surgunie de la Crit =i l-au adus ]n |ara Munteneasc[ =i l-au f[cut logof[t mare. De aice ]nainte l[s[m pentru |ara Munteneasc[ s[ scrie muntenii, =i noi iar[ ne ]ntoarcem la urm[, s[ scriem pentru \ara noastr[.
52
Letopise\ul |[rii Moldovei
Petriceico-vod[ era om bun =i slab¡, prost, n-au cutedzat s[ fac[ ca Grigorie-vod[, s[ marg[ la turci, =i de la T[t[r[=eni s-au dus la Iub[ne=ti, a=tept`nd pre le=i s[ s[ scoboare ]n gios =i g`ndind c[ s[ vor mai str`nge moldoveni, s[ s[ ]nmul\asc[ oastea, s[ str`ng[ zaharè, ca s[ fie de treaba o=tii le=e=ti. Iar[ boierii moldoveni carii era cu d`nsul, v[dzind c[ Grigorii-vod[ s-au desp[r\it =i s-au dus la turci, sf[tuitu-s-au =i ei ]nde ei =i s-au agiunsu =i cu toate capetile c[pitani slujitorilor s[ \ie la un cuv`nt. +i s-au dus cu to\ii la Petriceico-vod[ =i au ]nceput a s[ ruga lui Petriceico-vod[ s[-i las[ pe acas[, s[-=i iè fimeile =i copiii, s[-i dè ]n laturi, s[ nu-i iè t[tar`i, =i iar[=i or vini ]ntru ]nt`mpinarea lui Petriceico-vod[. Ce Petriceico-vod[, ne=tiind c[ =i slujitorii sunt cu d`n=ii la un cuv`nt, oarecum cu sime\ie le gr[iè, =i nu-i credè =i nu vrè s[-i sloboadz[, dzic`nd c[ =i oaste le=asc[ vine mult[. Iar[ Miron logof[tul au r[spunsu: „Ori s[ fie voia m[rii tale, ori s[ nu fie, noi nu ne vom l[sa cas[li s[ le ie t[tar`i“. +i s-au ]nchinat =i i-au dzis: „S[ fii m[riia ta s[n[tos“, =i au ie=it afar[. +i a=è to\i boierii =i c[pitanii au purces cela dup[ cela pre r`nd a s[ ]nchina =i au ie=it afar[. +i cum au ie=it afar[, au ]nceput a ]nc[leca pre cai =i au purces cu to\ii ]n gios. Iar Petriceico-vod[ au r[mas numai s`ngur, numai cu H[b[=escul hatmanul =i cu casa lui. +i au ]nceput a pl`nge =i a bl[st[ma pe Miron =i pe al\ii =i dzice la ce l-au adus, =i au trecut codrul ]ntru ]ntimpinarea le=ilor de la Iub[ne=ti spre Cern[u\i. Iar[ boierii, dup[ ce au purces =i au m[rsu la C[c[ceni, s-au sf[tuit =i au scris c[r\i la boierii cei de |ara de Gios, la Gavrili\[ =i la Buhu=i =i la al\ii, precum ei =i cu toat[ oastea s-au desp[r\it de Petriceico-vod[ =i vin ]n gios la d`n=ii. Ce s[ fac[ =tire viziriului, s[ pofteasc[ domnu dintre d`n=ii, s[-= puie pre cine vor socoti. +i f[r[ z[bav[ =i ei ]=i vor alege domnu =i vor merge cu to\ii la viziriul. +i au dat c[r\ile la Gheorghi\[ Mitre, s[ le duc[ la boierii carii sunt pomeni\i mai sus.
53
Ion Neculce
CUPRINS
Deci c`nd au m[rsu Gheorghi\[, au g[sit pre to\i boierii ]n G[la\i =i pe Dumitra=co-vod[ Cantacozino pus domnu de la ]mp[r[\ie. +i cum au v[dzut pre Gheorghi\[ Mitre c[ au vinit cu c[r\ile, l-au =i chemat, de i-au spus de toate, =i s-au bucurat, =i l-au boierit, l-au pus postelnicu al doile. +-au =i p[zit de au scris, de au f[cut =tire viziriului, cum c[ to\i boierii =i toat[ slujitorimea =i \ara s-au l[sat de Petriceico-vod[ =-au vinit =i =-au adus capetili suptu mila ]mp[r[\`ei. CAP. VI
DOMNIA LUI DUMITRA+CO-VOD{ CANTACOZINO LEAT 7182 Audzindu viziriul, fiind la Obluci\[, de lucrurili ce s-au f[cut la Hotin =i cum s-au hainit¡ Petriceico-vod[, de s-au ]nchinat la le=i, acolo, ]n grab[, nice un domnu sau ficior de domnu maz`l, nu era nimi. Numai ce s-au aflat Dumitra=co-vod[, care era ca capichihaie lui Petriceico-vod[ =i fuses[ mai ]nainte vreme =i visternic mare ]n |ara Munteneasc[, la Gligore-vod[1. +i era grec \[rigr[dean de felul lui, neam de-mp[rat cre=tinescu de Ca[n]tacozone=ti, =i =tiè r`ndul acestor \[ri. +i neafl`ndu-s[ nime atunce, cum s[ pomene=te mai sus, l-au pus pe d`nsul vizirul¡ domnu ]n Moldova ]n locul lui Petriceicovod[. +i lu`ndu c[ftan de domnie, au m[rsu ]n t`rgu ]n G[la\i. +i s-au str`nsu toat[ boierimea la d`nsul =i oastea, ca pui de potrinichi, dup[ cum s-au scris mai sus. +-au or`nduit vizirul =i un pa=[ cu c`t[va oaste turceasc[ =i un soltan cu 20.000 de t[tari, ca s[-l duc-]n scaon la Ie=i =i s[ s[ bat[ =i cu acei le=i ce or vini asupra lui. Dece le=ii, dac[ s-au t`lnit cu Petriceico-vod[ spre Cern[u\i, au purces ]n gios p[n’ la...2 , tot depreun[. Apoi s-au desp[r\it, =-au trecut obuzul le=escu ]n gios, p[n[ l`ng[ Movila R[b`ii. Dumitra=co-vod[, din G[la\i au pornit pe acel pa=e cu turcii =i 1 2
Ultimele cuvinte (dup[ virgul[) sunt ad[ugate de m`na lui Neculce. Loc gol ]n manuscrise.
54
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe soltanul cu 20.000 de t[tari =i cu oastea moldoveneasc[ =i cu sam[ de boieri moldoveni, anume Alixandru Buhu= hatmanul =i cu Costantin Cantemir s[rdarul, care au fostu pe urm[ =i domnu, =i cu +tefan Cerchezul comisul =i cu Mitre =i cu frate-s[u Gheorghi\[ =i al\`i mul\i, =-au purces ]n t`mpinarea le=ilor. +i era ]n obuzul le=escu cap hatmanul Sinavschii. +i dup[ ce s-au t`lnit acolo la R[b`ia, le-u dat r[zboiu prè tare, =i s-au b[tut toat[ dzua. Iar[ c`nd au fostu noapte, au f[cut le=ii mul\ime de focuri, un om c`te 5, 6 focuri. Dece pa=a au chemat pe Buhu= =i pe Cantimir =i i-au triimis s[ iè limb[. +i c`ndu au m[rsu, au g[sit numai locul =i focurile, iar obuzul le=escu s[-ntorses-]napoi, c[ fuses[ de to\i =es[, =epte mii de le=i. Dece spuindu Buhu= pa=ei, s-au bucurat, =-au m[rsu o sam[ dup[ d`n=`i, p[n-au trecut din Ie=i le=ii. +i turcii =i cu t[tari s-au ]ntorsu ]napoi, c[ era ]n postul Cr[ciunului, vreme de iarn[. +i le=ii s-au tot dus ]n \ara lor, =i Petriceico-vod[ ]nc[ s-au dus cu d`n=ii, =i hatmanul H[b[=escul ]mpreun[ cu d`nsul. Numai ce au l[sat o sam[ de nem\i ]n Cetatea Neam\ului =i-n Suceav[, care s-au t`mplat de au =edzut acei nem\i ]ntr-acele cet[\i mai bini de un an. +i era acele cet[\i pline de odoare =i de haine a toat[ \ara, boiere=ti =i negu\itore=ti, dup[ cumu-i obiceiul la vreme de r[scoale, de-= pun oamenii cine ce are mai bun. Iar ]n Hotin, dup[ ce au b[tut le=ii pe turci, n-au mai l[sat nice oaste, l-au l[sat pustiiu. Dumitra=co-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ s-au cur[\it de le=i, r[dicatu-s-au cu toat[ boierimea =i s-au dus ]n scaon ]n Ie=i =i s-au a=edzat la scaon. Dece Dumitra=co-vod[, tem`ndu-s[ de le=i s[ nu sloboadz[ nescariva poghiazuri, cu-ndemnarea lui Petriceico-vod[, s[-l iè, scris-au la viziriul de au f[cut =tire de toate de aceste, cum s-au t`mplat. Dece vizirul au poroncit¡ s[ iernedze t[tari ]n \ar[, pentru s[ apere =i pe d`nsul =i raiaua. Iar mai multu au fostu socoteala turcilor, pentru ca s[ sl[beasc[ raiaua, s[ nu s[ poat[ haini lesne. Dzic s[ fie dzis viziriul lui Dumitra=co-vod[, c`ndu l-au pus domnu, la Oblu=i\e: De s-or apuca boierii s[ fac[ zapis la m`na viziriului, cum c[ n-or vini
55
Ion Neculce
poghiazuri s[ str`ce \ara =i domnia, va tr[i cu pace ]n Ie=i; or r[dica s[ nu iernedze t[tarii ]n \ar[. Dece o sam[ de boieri s-au fost apuc`ndu s[ fac[ zapis, dar Miron logof[tul dzic¡ s[ nu fie priimit la acel sfat, dzic`ndu c[ s-au f[cut mult[ vrajb[ cu le=ii =i =tiindu =i pe Petriceico-vod[ c[-i dus cu d`n=`i, nu s[ vor putè r[bda s[ nu sloboadz[ poghiaz, s[ str`ce \ara, =i pe urm[ a c[dè greu ]n capetele lor; iar a=è, de-or ierna ]n \ar[, mai bine a hi, c[ or ap[ra =i \ara de poghiazuri, c[ =i ]n |ara Le=asc[ vas’ c[ ierneadz[ joimiri =i nu mai este nemic. +i a=è au socotit =i n-au vrut s[ fac[ zapis =i au l[sat de-au iernat t[tar`i ]n \ar[. Dar aceste voroave nu-s nemic, f[r[ c`t Dumitra=co-vod[, fiindu grec t[lpiz =i fricos, cu piele de iepure la spate, =i neav`ndu nice o mil[ de \ar[, punè pricini asupra boierilor =-a lui Miron, c[ sf[tuiescu =i-i bine s[ iernedze t[tari =i ei n-au priimit s[ fac[ zapis. Dar lui ]i era voie =i siliè spre acela lucru, c[ s[ temè s[ =adz[ ]n Ie=i, s[ nu vie nescarivai poghiazuri s[-l iè din Ie=i. Dece intrat-au t[tar`i ]n \ar[, ca lupii ]ntr-o turm[ de oi, de s-au a=edzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut p[n[ ]n Nistru =i mai sus, p[n[ ]n apa Jijiei, nem[rui nefiindu nici o mil[ de s[raca de \ar[, cum ar¡ hi fostu \ara f[r[ domnu. A=è era jac ]ntr-]nsa, cum ar¡ hi fostu ei, s[racii, pricina r[ut[\`i, cum ar¡ fi ei, s[racii, sf[tuit s[ vie le=ii cu oastea la Hotin. Cum s-au ]ndurat a da \ara ]n prad[, f[r[ nice o nevoie! Numai pentru frica cè bl[st[m[\asc[ =i chevernisala lui au socotit de au iernat t[tar`i ]n \ar[ p[n-]n prim[var[! Joimirii ]n |ara Le=asc[, ce m`n`nc[ gospodarii cas`i m`n`nc[ =i ei, =i au fric[ =i str`nsoare de rohmistrii lor, de nu pot face oamenilor r[ut[\i. Iar[ t[tar`i sunt lupi apuc[tori, prad[, rob[scu, bat =i c[znescu pe cre=tini, neav`ndu grije, nice str`nsoare de m`rzacii lor. +i t[tar`i nu m`nca, ca joimiri, ce m`nca gospodarii, ce m`nca tot carne de vac[ =i de oai, de nu-i putè s[-i biruiasc[ cu hrana, pe d`n=ii =i pe caii lor. C[ un sac de ordzu da pe dzi unui cal, =i c`t nu putè s[ m`n`nce un
56
Letopise\ul |[rii Moldovei
cal ]ntr-o dzi ]l de=erta din trai=te =i-l str`ngè deuseghii, =i dac-]l =i f`r=è bietul om ordzul din groap[, iar t[tarul ]l f[cè pe om de cump[ra ordzul cela ce str`ngè el de pen trai=te. M`ncat-au tot, =i p`ne, =i dobitoc, =-au j`cuit tot p[n’ la un cap de a\[. Pe mul\i au =i robit, cu furi=, femei, fete, copii. R[mas-au bie\`i oameni numai cu sufleteli, b[tu\i =i strunciuna\i, cum era mai r[u =i mai amar, cum nu s[ poate nice a scrie, nice a s[ povesti caznele =i ucisurili lor ce au avut de t[tari. Dece viindu prim[vara, s-au r[dicat t[tar`i din \ar[. Iar[ nem\`i tot =[dè pen cet[\i, ]n Neam\u =i Suceav[, =i j[cuiè ce putè prin pregiurul cet[\ilor pentru m`ncare. +i moldovenii sta cu oastea prin pregiurul cet[\ilor, ca s[-i scoat[, =i nu-i putè, =i sta pen pregiurul cet[\ilor =i totdeauna avè cu d`n=`i b[taie. +i boierimea di pin pregiur era bejeni\i de r[ul lor. Purces-au la a doeli an¡ viziriul cu oaste ]n |ara Le=asc[, pe Nistru, pe di cie parte, tot str`c`ndu =i ardzindu pen Podolia cet[\ile =i t`rgurile cu balemezurile, =i hanul cu t[tar`i robindu toat[ Podolia ]n sus, p[n-au agiunsu la Z[ravna. Iar[ aice au or`nduit pe Caplan-pa=e, cu oastea turceasc[ =i cu moldovenii, de au st[tut prin pregiurul cet[\ii Sucevei c`t[va vreme, =i nu putè scoate pe nem\i, p[n[ au fl[m`ndzit¡ =i s-au ]nchinat de bun[ voie, =i viindu-le =i poronc[ de la le=i s[ ias[. Iar[ cei din Cetatea Neam\ului, neav`ndu bucate, n-au z[b[vitu mult, ce au ie=it leg`nd tab[ra de au m[rsu la Suceav[, la ceelal\i nem\i. Era atunce Alexandru Buhu= hatman, =i cum i-au t`mpinat hatmanul Buhu= la Podi=oari, aproape de t`rgul Sucevei, =i d`ndu-le n[val[ viteje=te acolo cu slujitorii s[i, au rumtu tab[ra nem\ilor ]n dou[. Atunce au ucis calul de supt hatmanul Buhu=, =i c[dzus[ hatmanul ]ntr-un r[zor, cu fa\a ]n sus, de nu s[ putè ]ndat[ s[ s[ scoali. +i nem\ii n[v[liè s[-l apuce, iar un c[pitan moldovan, anume Decusar[, au gr[bitu cu calul asupr[-le, =i s-au apucat hatmanul de coada calului lui Decusar[, =i, \iindu-s[ bine, l-au scos din n[vala nem\ilor. Dece hatmanul, ]nc[lec`ndu-=i pe alt cal, le-au mai dat n[val[
57
Ion Neculce
]n c`teva r`nduri, =i mul\i nem\i au pierit, iar[ pe unii i-au prinsu vii, iar o sam[ s-au tot ap[rat, p[n-au intrat ]n Suceav[ la ceelal\i. Triimis-au nem\`i cei vii, ce i-au prinsu ]n r[zboiu, =i capeteli celor mor\i ]n Ie=i la Dumitra=co-vod[, =i Dumitra=covod[ i-au triimis la ]mp[r[\ie. +i =[dè pregiur cetate oastea, =i nu-i putè scoate; =i doi ani tot au \inut nem\`i cetatea Sucevei, nu i-au putut scoate. T`mplatu-s-au de au murit =i craiul le=escu Vi=noveschie. +i era mult[ amestec[tur[ ]ntre le=i, c[ nu-=i putè alege craiu, =i din sus cu sfedzii nu era bine a=edza\i, din gios ]i b[tè turcii =i cu t[tar`i, pe cum s-au pomenit¡ mai sus. Dece le=ii au agiunsu la toat[ cre=tin[tatea, c`t sunt ]n Evropa, =i la Neam\u, =i la Moscu, =i la Fran\uz, =i la Vene\iian, =i la papa. Toate cr[iile c`te sunt cre=tine=ti au scris c[r\i la ]mp[ratul =i la vuziriul turcescu s[ dè pace le=ilor, s[ nu s[ mai ating[ de d`n=ii, c[ apoi ei cu to\`i s-or scula asupra lor. Dece viziriul atunce era la J[ravina, =i era hanul pe de alt[ parte =i al\i pa=i pe alte locuri, de tot str`ca zidurile cet[\ilor =i ardè =i pr[da. Dece atunce la J[ravina, cum au vinit acele c[r\i de la cre=tin[tate, au =i st[tut viziriul cu le=ii la pace, c[ acolo la J[ravina era str`ns[ =i oastea le=asc[. +i a=e s-au a=edzat: s[ dè toat[ Podolia olat Cameni\`i, din Nistru de la Buceci, pe la Satanova =i p[n’ la Nejiboje, =i pe la L[ticiova, c`t cuprinde Podolia toat[ =i Ocraina, =i s[ ias[ =i nem\`i de pen cet[\i din Moldova, =i poghiazuri ]n Moldova s[ nu mai fac[, =i Cameni\a s[ aib[ pace de poghiazuri. +i s[ coroneasc[ =i pe hatmanul Sobe\chi, s[ le fie craiu, c[ce hatmanul Sobe\chi avè priete=ug bun cu hanul. +-au st[tut hanul la mijloc c[tr[ viziriul, de au a=edzat s[-l puie pe d`nsul le=ii craiu, =i a=è, a=edzindu-s[ de ]mbe p[r\ile, s-au ]ntorsu viziriul ]napoi pe Nistru, pe la Tighine, de s-au dus la Poart[. Scris-au atunce vizirul la Dumitra=co-vod[, ie=ind nem\ii din cet[\ile |[r`i Moldovei, s[ triimi\[ s[ le str`ce toate, ca alt[ dat[ s[ nu mai vie o=ti s[ ]ntre ]ntr-]ns[le. A=è se vorove=te, c[ mai mult sfatul =i-ndemn[tura lui Dumitra=co-vod[ au fostu dec`t voia vizirului.
58
Letopise\ul |[rii Moldovei
Triimis-au Dumitra=co-vod[ pe Panaitachii u=erul Morona c-un ag[ turcu, pentru s[ str`ce cet[\ile, =i cu al\i boieri. +i atunce, ie=ind nem\`i din Suceav[, au ]ntrat acel Panaite, t[lmaciu ag[i, =i cu acel ag[ =-au spart s[creile =i l[dzile unora =i altora, care au fostu pus[ acolo, =i multe lucruri scumpe =i odoar[ au luat¡, de s-au ]mplut de avere. Iar[ mai pe urm[ i-au r[mas ficiorul, de muriè de foame, a lui Panaitachie. Dece atunce au str`cat cetatea Sucevei =-a Neam\ului =-a Hotinului. Pe hatmanul Buhu= ]l¡ \inè la mare cinste Dumitra=co-vod[ pentru vitej`ile ce f[cus[ acolo la cet[\i. C`nd au vinit de la oaste la Ie=i, f[cutu-i-au mare cinste =i alaiu cu to\i slujitorii cur\`i, cu dobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, de sluj`è domnului cu dreptate =i \[r`i. F[cut-au acestu domnu Dumitra=co-vod[ un obiceiu r[u =i spurcat ]n \ar[, care n-au mai fost p[n[ atunce, de au dat h`rtii, de scriu fe\ele oamenilor de la mic p[n’ la mare, care au r[mas pomana lui, de n-o mai las[ nice un domnu s[ s[ uite acea pedeaps[ a s[racilor. S-au scornit o cium[ mare ]n toat[ \ara ]n dzilele acestui domnu la vleato 7183, de la luna lui iuni, =-au \inut p[n’ la ghenar¡. +-au murit mul\i oameni, c[ nu-i putè ]ngropa =i-i arunca prin gropi, de-i n[ruiè. Iar[ Dumitra=co-vod[, v[dzindu at`ta omor, au ie=it ]n deal la G[lata cu boierii, =i acolo =edè. +i atunce s-au t`mplat un pa=e, anume Caplan1, fiindu la |u\ora cu oaste, petrec`ndu haznalele ce mergè la Cameni\[, i-au vinit farman de la Poart[ s[ mazileasc[ pe Dumitra=co-vod[. Dece Caplan-pa=e, cum i-au sosit farmanul, au =i triimis la Dumitra=co-vod[, de l-au chemat la |u\ora, =i i-au ar[tat f[rmanul cel de mazilie. +i de acolo nu l-au mai l[sat s[ s[ mai ]ntoarc[ la Ie=i, ce l-au =i pornit¡ ]n gios la |arigrad. Numai ce au triimis la Ie=i de =-au luat ag[rl`cul, c[ doamna lui era la |arigrad. Iar ]n locul lui au pus domnu pe Antonie-vod[ Rus[t. Caplan-pa=e, pa=[ comandant al caplanilor (vezi glosarul), a fost interpretat (foarte probabil de c[tre copist) drept un nume propriu (pa=a Caplan). 1
59
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VII
DOMNIA LUI ANTON-VOD{ RUS{T VLEATO 7184 Dac-au mazilit Caplan-pa=e pe Dumitra=co-vod[ la |u\ora, au vinit domnu Antonie-vod[ Ruset, iar[ grec \[rigr[dean, rud[ cu Dumitra=co-vod[. Acesta, dac-au vinit ]n scaunul domniei, fiindu bun =i milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedz[ie=ti, beserici, s[ r[m`ie poman[. Au dires clopotni\a la Sfetei Neculaiu, o au =indilit pestetot =i au f[cut zid¡ ]mpregiur =i au zugr[vit¡ pristolul, cum s[ vede, =i au adus =i ap[ pe vale, p[n-]n zidul ace=tii beserici, carei pe urm[ cu vremea s-au astupat, netocmind-o nime. Zidit-au =i la m[n[stirea Sfetei Savei zidul¡ ]mpregiur, ce n-au apucat s[-l istovasc[. Al¡ doile an¡ a domniei lui au vinit poronc[ de au m[rsu la oaste cu vizirul la Ceahrin. M[rs-au =i Duca-vod[, domnul muntenescu, =i b[t`ndu cetatea Ceahrinului c`teva s[pt[m`ni, =i viind oastea moschiceasc[ cu un cneadz¡, anume Ramadan, au b[tut pre turci, =i mul\i turci s-au ]necat ]n apa Tesmenul. La Antonie-vod[ era hatman Gavrili\[. Iar[ dac-au m[rsu oastea la Ceahrin, fiindu =tiind Halep-pa=e pe Buhu= hatmanul, carele au m[rsu cu o zaharà la Cameni\[, =i Buhu= hatmanul f[cè pod peste Nistru, =i viindu oastea le=asc[, \inè calea s[ nu las[ zaharao s[ o treac[ la Cameni\[. +i s-au f[cut un r[zboiu mare, unde sta Buhu= viteje=te. Acel pa=e, ]ntreb`ndu pre Anton-vod[ unde este Buhu= hatmanul, iar Antonie-vod[ au dat¡ sam[ c[ au boln[vit¡ =i n-au putut vini ]n oaste. +i au f[cut pre Antonievod[ de au triimis cum mai de s`rgu, de l-au adus pre Buhu= tocma acolo la Ceahrin. +i m[rg`ndu Buhu= cu slujitorii ce avè pre c`mpu pustiiu, au dat preste ni=te c[zaci ce \inè =levul turcilor la ni=te st`nci de piatr[, =i nime nu le putè str`ca nemic. Iar[ lovindu-i Buhu=, i-au luat pe to\i de grumadzi, p[n[ n-apuca ei s[ intre ]n st`nc[. +i m[rg`ndu la adunare, au ]nchinat la pa=e, pentru care slujb[ au dob`ndit¡ cinste =i nume bun de la pa=e. +i ]ndat-au po-roncit¡ pa=a lui Antonie-vod[ de
60
Letopise\ul |[rii Moldovei
l-au pus hatman, =i s[ nu afle c[-l mai schimb[ din h[tm[nie. Dece pentru Buhu= era =i Ducavod[, domnul muntenescu, ]ndemn[tor la pa=e ca s[-l puie hatman¡. Dar =i h[rnicia lui ]l¡ ar[ta la st[p`ni, cum =i atunci n-au m[rsu cu m`nule goale la pa=e. Iar[ la anul dup-aceasta au m[rsu turcii cu oaste =i cu domnii acestor \[ri la Ceahrin =i au dob`ndit Cehrinul cu vicle=ugul lui Ramadan. Dzic s[ fie c[dzut ]n robie un ficior a lui Ramadan, dintr-un poghiaz ce au m[rsu spre Cr`m, mai ]nainte de o=tirea turcilor la Ceahrin, =i l-au fostu turcit¡. +i ]n\eleg`ndu el c[ este tat[-s[u cu o=tili moschice=ti acolo la Ceahrin, au spus turcilor =i s[-l duc[ =i pre d`nsu, c[, dac[-l¡ va =ti tat’ s[u el va ]nchina cetatea. Antonie Ruset Dece m[rg`ndu turcii a doora cu o=ti la Ceahrin, au dus pre ficiorul lui Ramadan, =i au scris la tat-s[u s[ sileasc[ s[-l scoat[ din robie. +i agiung`ndu turcii =i cu bani la Ramadan, el au f[cut vicle=ug, sco\indu-=i ficioriul din robie. Au ]mb[tat cu holerc[ pre c[zacii cei din cetate, =i dormind be\i, au dat =tire turcilor, =i au intrat turcii ]n cetate =i au prinsu pre to\i c[zacii =i au arsu cetatea p[n-]n p[m`nt, c[ era de lemnu =i de p[m`nt. Iar Ramadanoschi s-au f[cut a fugi =i t`mpin`ndu-s[ cu oastea moschiceasc[ ce viniè asupra turcilor la Ceahrin, dac-au ]n\eles c-au luat turcii Cehrinul, s-au ]ntorsu ]napoi ]n de=ert.
61
Ion Neculce
Pe urm[, ]n\eleg`ndu de vicle=ugul lui Ramadanovschii, l-au prinsu ]mp[ratul moschicescu =-au topit banii ce-au luat de la turci =i i-au turnat ]n gura lui Ramadanovschii. +i a=è =-au luat¡ plata dup[ fapta lui. Iar[ la Poarta ]mp[r[\`ei, pe acie vreme umbla Dumitra=covod[ Ca[n]tacozono s[ maz`leasc[ pre Anton-vod[, =i +erban Ca[n]tacozono logof[tul umbla pentru domnia |[r`i Muntene=ti, s[ maz`leasc[ pre Duca-vod[, domnul muntenescu. C[ pe +erban logof[tul ]l¡ l[sas[ Duca-vod[ camaican ]n Bucure=ti =i ispravnic, s[ fac[ cur\ile domne=ti acolo ]n Bucure=ti. +i dac-au g[tit cur\ile, el n-au mai a=teptat pe Duca-vod[ s[ vie de la Ceahrin, c[ atunce au g[sit vreme bun[ de fug[, =i s-au dus cu toat[ casa lui =i cu tot neamul lui Ca[n]tacozone=ti. C-avè mul\i =i mari neprietini la Duca-vod[, de sta ]n tot ceasul s[-i m`n`nce capul, pe to\i Cup[re=tii =i pe al\i boieri de |ara Munteneasc[, tovar[=i cu Cup[re=tii. +i sta tot¡ de p`r[. }n doo r`nduri l-aduses[ Duca-vod[, pe gurile lor, la Bucure=ti, s[-i taie capul. Numai s[ punè doamna =i cu fratele doamnei, Lupa=co sp[tarul, fiindu-i cumnat lui +erban, de-i scote capul. Iar pe urm[, t`mpl`ndu-s[ de-au murit Lupa=co sp[tarul, au v[dzut +erban c[ n-are cine s[ mai pune pentru d`nsul; numai ce au c[utat de au fugit. Dece Duca-vod[, dac-au ]n\[les de la Cehrin c-au fugit +erban logof[tul la Udriiu =i cu tot neamul lui, s-au m`hnit¡. Chemat-au pe Costantin stolnicul, fratele lui +erban logof[tul, =i pe nepotul s[u, Costantin Br`ncovanul postelnicul, de le-au giurat Duca-vod[ cum c[ n-a avè nice o nevoie, s[ s-]ntoarc[ iar ]napoi. C[ stolnicul Costantin ]l credè Duca-vod[, c[-i era cumnat, =i s-a apuca c-a ]ntoarce pe frate-s[u de la Udriiu ]napoi. +i a=e au am[git =i ei pe Duca-vod[, de i-au triimis =i pe d`n=ii de la oaste tocma la Udriiu, la ceelal\i. Dece +erbanvod[, dup[ ce au v[dzut =i pe frate-s[u sc[pat de la Ducavod[, n-au c[utat s[ s[ mai ]ntoarc[ ]napoi, ce, av`ndu prietini la Poarta ]mp[r[\`ei, au f[cut cum au putut, cu cheltuial[, =-au ie=it domnu ]n |ara Munteneasc[. }ns[ pe Duca-vod[ nu l-au
62
Letopise\ul |[rii Moldovei
putut maz`li, ce au maz`lit pe Antonie-vod[. +-au vinit Ducavod[ din scaonul muntenescu aice ]n Moldova, ]n locul lui Antonie-vod[. }ntorc`ndu-s[ Antonie-vod[ de la Ceahrin, au vinit¡ p[n’ la Soroca. +i-l p`r`s[ o sam[ de boieri pe Antonievod[, =i Antonie-vod[ cheltuis[ o sut[ de pungi de bani =i mai bine atunce la vizirul. +i =tiè c[ =-au tocmit lucrul. +-au m[rsu de =-au luat dzua bun[ de la viziriul =-au ]mbr[cat c[ftan s[ marg[ la Ie=i cu domnie. Iar Buhu= =i al\i boieri carei ]l p`r`s[, dac-au v[dzut c-au ]mbr[cat c[ftan de la vizirul, au ]nceput a-=i prinde caii, s[ fug[ carei ]ncotro or putè. M[rs-au Antonievod[ =i la chihaieoa, s[-= iè dzua bun[. Atunce au =i nemerit un ag[ de la ]mp[r[\ie cu m[z`lia. +i acolè, de la chihaieoa vizirului, i-au luat c[ftanul din spate =i l-au pus ]n here =i l-au dus la ]mp[r[\ie la Udriiu. +-au pus camaican pe...1, p[n[ a socoti ]mp[r[\ia s[ puie domnu. Atuncè, audzind boierii cee ce era s[ fug[, s-au bucurat =-au dat laud[ lui Dumnedz[u. Iar pe Duca-vod[ atunce nu l-au mazilit. +-au m[rsu de la Ceahrin la Bucure=ti, =i ]n Bucure=ti au triimis de l-au mazilit. Au vinit cu mazilia Costantin Br`ncovanul postelnicul ]n Bucure=ti, cu cealma ]n cap, f[r’ de veste, de nemic nu =tiè Duca-vod[, ]mpreun[ cu schimi-aga, s[-l duc[ ]n |ara Moldovei, =i-n locul lui s[ fie +erban logof[tul. Umblat-au Br`ncovanul postelnicul, nepotul lui +erban-vod[, ca s[ prindz[ pe to\i neprietinii lui +erban, s[-i \ie la-nchisoare, p[n-a vini +erban-vod[ cu domnia de la |arigrad. Dece pe Cup[re=ti, fiind greci, nu i-au putut lua de la m`na Duc[ivod[. Iar pe boierii muntene=ti carei era du=mani lui +erbanvod[, Staico p[harnicul =i cu al\`i, dac-au prinsu de veste, au f[cut cum au putut =-au fugit =-acee ]n Moldova. Iar pe Hrize =i pe al\i mul\i boieri muntene=ti au prinsu-i =i, dup[ ce au vinit +erban-vod[, pe to\i i-au omor`t cu grele =i cumplite mor\i. Iar Duca-vod[ au purces la scaonul s[u ]n Moldova ]n postul Cr[ciunului. 1
Loc gol ]n manuscrise.
63
Ion Neculce
La vremea lui Antonie-vod[, dup[ ce s-au ]ntorsu de la J[ravina vizirul =i cu hanul, coronit-au le=ii pe Sobe\chie craiu la vleato...1. +i dup[ ce l-au coronit, st[tut-au cu toat[ recipospolita de au ales pe un domnu mare le=escu, de l-au triimis sol la Poart[ pentru ]ntemeierea =i a=[dz[m`ntul p[cei ce au fostu f[cut la Jaravina. +-au trecut pen t`rgu pen Ie=i cu mare pofal[, =i i-au ie=it Antonie-vod[ ]nainte =i i-au f[cut mare cinste =i pofal[. +-au f[cut mult[ z[bav[ la |arigrad. T`rdziu s-au ]ntorsu la \ara lui. Antonie-vod[, m[car c[ era grec =i strein \[rigr[dean, dar era mai bun domnu dec`t un pementean, c[ nice un obiceiu r[u ]n \ar[ ]n dzilele lui n-au f[cut¡, ce ]nc[ =i c`te au g[sit de al\ii rele multe au l[sat. Numai la to\i domnii s[ afl[ c`te un musaip om r[u. A=è =i la Antonie-vod[ era o rud-a lui, anume Alixandru Ramandei, postelnic mare, grec sim[\¡, m`ndru, nebun, lacom. Trecè peste to\i, nu cuno=tè pre nime, av`nd trecere =i cinste de la Antonie-vod[. Dar ]nc[=i, pe cum v[d acmu, musaipii la domnu, nu numai streini, ce =i de a no=tri moldoveni, carei au cinste =i sunt aproape la domni, au ]ntrecut cu dzece p[r\i cu r[utatea =i neomenia pe Ramandiiu, c[ Ramandiiu nice un obiceiu r[u n-au ]ndemnat pe domnu s[ fac[, nice au f[cut. Iar ace=tie de pe acmu, c`te ciume =i r[ut[\i toate le-au scornit =i le-au f[cut, precum le-\i vidè la r`ndul lor ]nainte, c[ s-au ]ns[mnat tot anume la ce domnu s-au f[cut =i cine-au fostu musaipii. Fost-au =i ficiorii lui Antonie-vod[ dezmierda\i. F[r[ fric[ umbla prin \ar[, cu mul\i ficiori de maz`li, nebuni, str`n=i cu d`n=`i, de f[cè multe giocuri =i be\`i =i nebunii prin t`rguri =i prin sate boiere=ti, de lua femeile =i fetele oamenilor cu de-s`la, de-= r`dè de d`ns[le, ce nu numai a oameni pro=ti, 1
Loc gol ]n manuscrise. Sobieski a fost ales rege ]n anul 1674 (7182 de la „facerea lumii“). Aceast[ dat[ nu corespunde celei ar[tate de Neculce, dup[ care Antonie Rus[t s-a urcat pe tronul Moldovei la 7184. Autorul cronicii noastre ne previne ]n Predoslovie asupra eventualelor gre=eli de „veleaturi a anilor“.
64
Letopise\ul |[rii Moldovei
ci =i a oameni de frunte. Ce, de=i obliciè Antonie-vod[, ]nc[ nu le dzicè nemic =i nu-i certa cu cuv`ntul, ca un p[rinte ce le era. +i pentr-acie poate ]n os`nd[ mai pe urm[ Antonievod[ au c[dzut. C-au m[rsu boieri la Poart[ de l-au p`r`t prè tare la Poart[, cu multe n[p[=ti, ]n loc de bine ce au f[cut Antonie-vod[ \[r`i, de n-au scos nice un obiceiu r[u. Cu acestu fel de mul\[mit[ boierii i-au mul\[mit, c[ l-au ]nchis turcii, =i l-au b`tut, =i l-au c[znit¡ cu fel de fel de cazne. P[n’ =i tulpanuri sup\iri ]l f[cè de ]nghi\iè =-apoi le tr[gè ]napoi, de-i scotè ma\[le pe gur[. +i l-au f[cut de au dat 1000 de pungi de bani =i mai bine. +i dup[ ce l-au slobodzitu-l turcii s[ marg[ la cas[-= =i apropiindu-se de cas[-=, numai ce-au v[dzut c[-i arde =i casa; =i pu\intele odoar[ ce-i mai sc[pas[, mistuite ]n cas[, au arsu =i acele. Vede\i p[catul =i os`nda la ce aduce pe om la vreme de b[tr`ne\e: s[r[cie =i cazn[! C`t au mai tr[it, cu milostenie ]= \inè viia\a lui, =i ficiorii lui, la mare lips[, s[ hr[niè cu p[sc[ria ]n |arigrad. Dar =i boierii cee ce l-au p`r`t, ]nc[ nemic nu s-au mai ales de cas[le lor. L-Alixandru Buhu= hatmanul nemic nu i s-au ales de casa lui =i de ficiorii lui, care s[ vede =i p[n-ast[dzi. A=ijdere =i Miron Cost`n logof[tul, c`nd au pus Costantin Cantemirvod[ de i-au t[iat capul ]n Roman, ce-i poveste scris[ ]nainte la r`ndu. Dzicè =i str`ga ]n gura mare c[ nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir-vod[ =i pere pe dreptate. Numai os`nda lui Antonievod[ ]l¡ gone=te, =i pentr-acee piere, c[ l-au p`r`t pe str`mb[tate. +i al\`i mul\i ca acesta. Dece bine-r fi, fra\ilor, s[ nu v[ ]ndesa\i a p`r] domni, c[-s st[p`ni =i pom[zanici a lui Dumnedz[u. M[car de v-ar¡ =i poronci domnul atunce, care-i st[p`nitor, ]nc[ din cele drepte s[ le mai ]mpu\ina\i, iar n[p[=ti s[ nu pune\i, c[ os`nda nu s[ iart[, nice trece pe mul\i. Am¡ v[dzut ]ndes`ndu-s[, pentru cinste s[ dob`ndeasc[, de p`r[scu domni =i s[ laud[ ]ntre d`n=ii, c[ s[ tem domni de d`n=`i, c[ =tiu bine a p`r]. Iar pe urm[, de cest fel de h[rnicie nice pe unul n-am v[dzut viindu la precopseal[.
65
Ion Neculce
CUPRINS
CAP. VIII
DOMNIA DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N A TRIA }N |ARA MOLDOVEI Vinit-au Duca-vod[ cu domnie ]n |ara Moldovei din |ara Munteneasc[ cu a trie domnie la vleato 7187. +-au intrat ]n Ie=i ]n =es[ dzile a lui dechevri, la Sfetei Neculaiu. Vinit-au =i c`\iva boieri muntene=ti aice ]n \ar[ cu Duca-vod[, de frica lui +erban-vod[, precum s-au scris mai sus. Atunce era greu ]n \ar[ pentru zaharale =i meziluri la drumul Cameni\`i =i cheltuial[ cu schimbatul pa=ilor din Cameni\[. Din Ie=i p[n-]n Cameni\[ era pustiiu ]nc[ din iernatul t`tar`lor din dzilele lui Dumitra=co-vod[. +i a=edzind slujitori ]n Tab[r[ =i ]n +tef[ne=ti, Antonie-vod[ \inè mezilul din +tef[ne=ti p[n-]n Cameni\[. Iar pe urm-au a=edzat oameni ]n Hotin =i-n Pererita. Viniè poghiazuri din |ara Le=asc[ la drumul Cameni\`i, de loviè pe turci =i pe negu\itorii ce mergè la Cameni\[, =i f[cè multe pagube =i str`c[ciuni. Iar[ dac[ s-au ]ntorsu solul de la Poart[, cel le=escu, ce trecus[ la Antonie-vod[, au ales loc Cameni\`i =-au hot[r`t toat[ Podolia s[ fie olat Cameni\`i: din Nistru de la Buceci p[n-]n Ocraina =i cu Ocraina cu tot p[n-]n Cehrin =i p[n-]n Vozie ]n gios au r[mas tot supt ascultarea turcilor. +-au ie=it mul\ime de ru=i dinluntru, din |ara Le=asc[, de s-au a=edzat ]n olatul Cameni\`i, de s-au f[cut sate =i raiè, de-u pus suba=i pen sate dup[ obiceiul lor. +i umbla turcii la le=i =i le=ii la turci f[r[ nice o grij[. Atunce =i-n Moldova s-au a=edzat slujitori pe la mez`luri =i pe la margine =i a s[ face =i slobodzii pe la Cern[u\i =i pe la Hotin. Iar[ ]n al doile an¡ au t[iat Duca-vod[ pe trii boieri, anume pe Vas`lie Gheuca vel-visternic =i pe Gheorghie Bogdan veljicnicer =i pe Lupul sulgerul, carei au fostu f[cut c[r\i hicleni, cu isc[liturile lui Dumitra=co-vod[, la orheieni =i la l[pu=neni, s[ s[ r[dice cu oaste, s[ marg[ s[ prindz[ pe Duca-vod[, cu toat[ casa lui, =i pre o sam[ de boieri a lui, =i cu izvod de ce
66
Letopise\ul |[rii Moldovei
mor\i s[-i omoare pe to\i. +i triimi\indu cartea acie cu Lupul sulgerul, ca cum vrè hi de la singur Dumitra=co-vod[, la c[pitanii de la acele \inuturi. Iar un c[pitan, anume Decusar[, dac-au ]n\eles ce scriè ]ntr-acea carte, s-au f[cut a triimite poronca la al\i c[pitani, iar pe de alt[ parte au =i vinit cum mai de s`rgu la Ie=i, de au m[rsu la Buhu= hatmanul de l-au ]ntrebat, c-o lui =tire este? Ce Buhu=, ne=tiindu nemic de aceste, ]ndat-au m[rsu la curte de au spus Duc[i-vod[. +i Duca-vod[ au triimis pe Gheorghi\[ Ciudin s[rdarul de au prinsu pe Lupul sulgerul cu acea carte viclean[. Iar Ghieuca =i Bogdan nu =tiè nemic. Ce cum l-au adus pe Lupul sulgerul la Duca-vod[, l-au ]ntrebat Duca-vod[ pe Lupul sulgerul c-o cui ]nv[\[tur[ au f[cut aceste. Iar el au spus c[ l-au triimis Gheuca =i Bogdan. +i ]ndat[ Duca-vod[ au triimis ni=te buluba=i cu simeni de i-au luat de pre la gazdele lor =i i-au ]nchisu-i. +i a doa dzi i-au scos la divan, ]ntre toat[ boierimea, =i ei nemic n-au mai putut s[ t[g[duiasc[ faptele lor, =i au spus drept c[ ei suntu vinova\i. Deci Duca-vod[ mult i-au mustrat =i au or`nduit pe Toader Flondor vel-arma= de le-au t[iat capeteli a tustrii dzua amiadz[dzi la f`nt`na denaintea por\`i domne=ti. +i ]n locul Gheuc[i au pus visternic mare pe Todera=co Ca[n]tacozono, ficiorul lui Iordachi celui b[tr`n. Fost-au giup`neasa Gheuc[i var[ primare cu doamna Duc[i-vod[, Nastasia, dar nemic nu i-au putut folosi. Iar[ dup[ ce s-au plinit 2 ani de domnie Duc[i-vod[, au m[rsu la |arigrad, la ]mp[r[\`e, av`ndu p`r[ cu +tefan-vod[, ficior Radului-vod[, pentru logodna ce f[cus[ cu fiic[-sa Catrina, c[, fiindu ficiorul Radului-vod[ grozav la fa\[, punè pricin[ =i nu vrè s[ i-o dè. Dece au r[mas ficiorul Radului-vod[ pe Duca-vod[ de la divanul ]mp[r[tescu. Atunce au cheltuit Duca-vod[ mul\i bani la Poart[, aproape o mie de pungi de bani. +i i-au dat turcii =i h[tm[nia Ocrainei, c[ftan, =i =lic, =i buzdugan, =i un tui. +i din |arigrad au purces depreun[ cu ficiorul Radului-vod[, ginere-s[u, cu 3 tuiuri =i cu buzdugan, de-l ducè ]naintea lui, cu mare alai intr`ndu ]n Ia=i. }ndat[=i s-au apucat de au f[cut mare =i frumoas[ nunt[. Triimis-au ]n toat[ \ara de au poftit pe toat[ boierimea =i
67
Ion Neculce
maz`limea de la mic p[n’ la mare, =i de alte c[pitenii, ce nu cu poronc[, =i cu poft[. +i dup[ ce s-au str`nsu cu to\`i la Ie=i, f[cutu-le-s-au oboroace tuturor de la domnie, de le da toate ce le trebuiè, de nu cheltuiè nime nemic. A=ijdere mai adus-au opt soli, 2 din |ara Munteneasc[, 2 din |ara Ungureasc[ =i 2 din |ara Le=asc[ =i 2 din |ara C[z[ceasc[ cè mare de piste Nipru, de au adus solii multe daruri =i frumoas[, de au ]nchinat Duc[i-vod[. S-au veselit 2 s[pt[m`ni cu feluri de feluri de muz`ci, =i de giocuri, =i pelivani, =i de pu=ci. +i giuca 2 dan\uri pen ograd[ =i pe uli\e, cu to\i boierii =i giup`nesele ]mpodobi\i =i to\i negu\itorii =i tot t`rgul. +i un vornic mare purta un cap de dan\u =i alt vornic mare alt capu de dan\u, ]mbr[ca\i cu =arvanele domne=ti. Numai mirili =i mireasa, fiindu ficiori de domnu, nu giuca ]n dan\u pe afar[, numai ce giuca boierii. C`t nu era nunt[, =i era minune. +i dup[ ce au nuntit, au mul\[mit solilor, =i s-au d[ruit bine =i s-au dus la \[r`le lor. Pe urm[ s-au g[tit =-au purces la Ocraina, la Nemirova. +i s-au str`nsu toat[ c[z[cimea acolo la Duca-vod[, la Nemirova. +-au ales din capete dintre d`n=ii =-au pus giudec[tori =i polcovnici =i sotnici =i le-u pus =i-n locul lui nemesnic, ]n loc de hatman, s[ le poarte de grije lor, anume Ene Gredinevici, om¡ slujit, =tiindu limb[ c[z[ceasc[, de neamul lui grec. +-au f[cut =i cur\i l`ng[ Nemirova, ]n marginea Buhului, =-au f[cut =i alte cur\i ]n marginea Nistrului, la |icanovca, ]mpotriva Sorocii. +i de-colo s-au ]ntorsu de toamn[ la Ie=i. +i st[p`niè Duca-vod[ =i Ocraina =i |ara Moldovei, domnu cu trii tuiuri. +i acolo, c`ndu au fostu la Ocraina, mult[ cinste au f[cut c[zacilor¡. Dup-acee m[rs-au ]n primblare la un sat a lui, ce este ]n \inutul Neam\ului, anume Pr[j[=tii, av`ndu =i cur\i acolo, cu toat[ casa lui, cu ginerii =i cu ficiorii lui =i cu toat[ boierimea =i curtea lui. +-au z[b[vitu acolo vro 2-3 s[pt[m`ni, ]mbl`ndu pe la v`naturi =i pe la alte sate a lui. Chematu-l-au ]n cinste =i un boier, anume Costantin postelnicul Ciobanul, la un sat a lui,
68
Letopise\ul |[rii Moldovei
anume la Sile=te, de l-au cinstit 2 dzile. +i a=è iar s-au ]ntorsu la Ie=i la scaon. Duca-vod[, vr`ndu s[ scoat[ banii ce cheltuis[ la Poart[ pentru h[tm[nia Ocraenei =i av`ndu =i cas[ grè, cu mare cheltuial[, =i nu cheltuiè ca un domnu dup[ putin\a \[r`i, =i vrè s[ cheltuiasc[ ca un craiu, =i v[dzind =i vicle=ugul boierilor celora ce i-au t[ietu-i, de cum era r[u de fel, ]nc[ mai r[u s-au f[cut =i mai groaznic asupra boierimei =i asupra \[r`i. Scos-au ni=te h`rtii pe \ar[, mari c`te de 6, de 8 ughi, =i c`te n-au ]mbr[cat pe fe\e le-au dat n[p[=ti pin sate. +i dup[ ce au dat tablele ]n visterie, au aruncat or`nduiele pe h`rtii de un galb[n 16 galbeni. Care luas[ h`rtie de =es[ galbeni ]i f[cè mai bine de o sut[. +i dac[ nu g[siè cu ce plini de la om, lua altuie pentru acela. +i pe unde era pustiiu, f[cè pe zlota= de pl[tiè de la cas[le lor. +i-i b[tè pe zlota=i cu buzduganul, de au omor`t vro doi, trii. Deci v[dzind c[ mor de buzdugan, au f[cut¡ un b[\¡ ]n optu muchii, de b[tè pe boieri =i pe zlota=i cu b[\ul. +i-i punè pe boieri d[jdi, =i-mprumuta peste putin\a lor, c`t¡ nu s[ mai putè pl[ti. C[ era boul 2 galbeni =i vaca un ughiu, =i istoviè zlota=ii tot. Nice cu odoar[li ce le z[loj`è pe la negu\itori. Ce era pline ]nchisorile de boieri =i grosurile de cei s[raci, de-i b[tè =i-i c[zniè cu capeteli pen garduri, =i le=ina\i de foame, =i b[rba\i =i femei. +i muriè prin grosuri. +i giup`nes[ s[race ]nc[ le lega la pu=ci =i le ]nchidè la simeni pentru bani. Pentr-acea vr[jm[=ie =i groaz[ ce-i umplus[ inema diiavolul de l[comie ce avè, ur`t-au to\i pre Duca-vod[. +i s[ ruga to\i lui Dumnedz[u s[-i m`ntuiasc[ de m`nule lui, =i-l bl[st[ma de la mic p[n’ la mare, de audziè slugeli lui cu orecheli. Atunce fugit-au mul\i boieri =i maz`li de groaza lui pentr-alte \[ri, de s-au pustiit cas[le. Tudos`e Dub[u vel-sp[tar au fugit ]ntr-o noapte din t`rgu din Ie=i ]n |ara Le=asc[. A=ijdere =i Savin Zmucil[ vel-medelnicer =i cu frate-s[u Gheorghi\[ postelnicul. +i i-au agiunsu gona=ii lepcani ]n codrul Her\ei, =i s-au b[tut cu d`n=`i, =i nu le-au putut¡ strica nemic[. +i Mo\oc
69
Ion Neculce
=i al\`i mul\i. Iar la anul, la vleato 7190, g[titu-s-au vizirul de oaste, s[ marg[ asupra nem\ilor. Vinit-au poronc[ =i la Duca-vod[ s[ marg[ ]n oaste. F[cut-au mare g[tire de oaste, c-au adus =i c`teva polcuri de c[zaci de la Ocraina, =i c[l[r[=ime, =i lefecii, =i curteni, =i h`nsari. +i pe \ar[ au or`nduit oameni de oaste, =i boieri, =i maz`li, c`te cu 10-12 slugi. +-au pus =i pe un Brah[ c[pitan de au f[cut un steag de oameni tot din v[taj`i boierilor =-a giup`nesilor celor s[raci. +-au purces cu toat[ oastea sa de aice din Ie=i ]n 20 dzili a lui april¡. Boierii =i \ara, to\i era bucuro=i s[ purceadz[ Ducavod[ ]n oaste, s[ h[l[duiasc[ de vr[jm[=ia lui. +i-l bl[st[ma to\i s[ nu s[ mai ]ntoarc[ de unde mergè. C[ =i atunce la purces, mult[ str`nsoare pentru r[m[=i\a banilor birului s[ istovasc[ boierii. +i nu putè istovi, c[ bani nu era nec[iuri, v`ndzare ]n vite nu era. Ce =i pre cale, p[n’ la Foc=eni, m[rg`ndu cu oastea, tot zapceituri era. Mergè ]ncet¡ =i f[cè oturace, c`te 5-6 dzile =i mai mult, la un loc¡, pentru t[tari, trec`ndu hanul cu t[t[r`mea pre la F[lciiu. Atunce multe jacuri au f[cut pen \ar[, slobodzindu-s[ t[tar`i prin sate =i pre la cas[le boiere=ti, p[n-au trecut ]n |ara Munteneasc[, m[rg`ndu la oaste. +i dac[ s-au strecurat t[t[r`mea di prin \ar[, =-apoi au trecut =i Ducavod[ pe la Foc=eni cu toat[ oastea lui. N-ar hi f[cut t[tar`i at`ta stric[ciune ]n \ar[ trec`nd, de-r hi dat Duca-Vod[ poclon deplin, pecum cerè. Numai Duca-Vod[ n-au vrut s[-i dè. R[mas-au camaicani ]n Ie=i Neculaiu Racovi\[ logof[tul =i P[lade sp[tarul =i Todera=co visternicul, carei, la purcesul Duc[ivod[, s-au sf[tuit cu o sam[ de boieri de cee ce au m[rsu cu domnia ]n oaste ca, de s-ar¡ mai ]ntoarce Duca-vod[, ei s[ nu vie cu d`nsul, c[ nice ei nu-l vor a=tepta ]n Ie=i, ce s[ vor duce s[-= prindz[ capeteli printr-alte \[ri, c[ nu-l mai pot s[tura. M[rg`nd Duca-vod[ cu oastea prin |ara Munteneasc[, au trecut peste munte pre la Logoj, pre la Timisvar, pre la Sarva=, pre la Sonnoc, ce este la apa ce s[ cheam[ Tisa, =i de acolo la Dun[re, la cetatea Buda. Au trecut Dun[rea pe pod din gios de Buda. }ntr-un c`mpu au agiunsu pe +erban-vod[ cu oastea, =i
70
Letopise\ul |[rii Moldovei
au vinit +erban-vod[ de s-au adunat cu Duca-vod[, iar vizirul cu oastea =i t[t[r`mea era ]nainte la Stonbeligrad1. Viziriul Kara Mustafa-pa=e atunce cu acee g[tire mergè anume s[ dob`ndeasc[ cetatea En`cul, ce este ]n marginea |[r`i Nem\e=ti, cu ]ndemnarea lui Tiuchiun-grof =i altor domni ungure=ti, ce ]ndemnas[ pe viziriul s[ marg[. Dece nem\`i, av`ndu veste de vinirea o=tilor turce=ti la En`c, au grijit cetatea cu oaste =i cu bucate. Sosindu vizirul cu oastea la En`c, au prinsu limb[, care au spus c[ cetatea Enecul este grijit[ foarte bine =i cu t[rie mare, nu o va pute dob`ndi. Iar cetatea Beciul este f[r’ de nice o grij[: nice oaste, nice bucate nu au sosit, numai cei de loc¡ ]n cetate. De va merge, pre lesne o va dob`ndi. Lu`ndu aceast[ veste, viziriul nemic l`ng[ Enec n-au z[bovitu, ce au =i purces cu oastea ]n sus, pre l`ng[ Dun[re, la Beci =i au t[b[r`t l`ng[ Beci. +i-n 5 dzile a lui iiulie au ]nceput a bate din tunuri. }mp[ratul nem\escu era cu o=ti atunce ]ntr-alt[ parte, de s[ b[tè cu al\i megie=i a s[i, iar ]n Beci era numai un ghin[ral, anume Sterimbeg, cu 25.000 de nem\i. +i au z[b[vit¡ turcii pregiur cetatea Beciului din 5 dzile a lui iiulie p[n[ ]n 2 dzile a lui septemvrie. +i nep[r[sit¡ da din tunuri, cum =i din cetate s[ ap[ra b[rb[te=te. +i era ]n mare str`nsoare cei din cetate, c`t era ]n cump[n[ de pieire, neviindu-le agiutor¡ nice de o parte, p[n’ ce au vinit Sobe\chi, craiul le=escu, cu oaste =i au b[tut pe turci =i au m`ntuit cetatea Beciului de n[vala turcilor. +i ]ntorc`ndu-s[ viziriul f[r’ de nice o izb`nd[, l-au zugrumat ]n Beligrad =i i-au dus capul la ]mp[r[\`e. C[ el s-apucas[ c[ va aduce cheile cet[\`i la ]mp[r[\ie, a Ian`cului, apoi =i a Beciului, iar Dumnedz[u nu i-au agiutat¡ dup[ sime\ia lui. Ce au r[mas |ara Nem\asc[ pr[dat[ =i ars[, c`t numai p[m`ntul au r[mas pe urma lor. Dac[ s-au ]ntorsu oastea turceasc[ de la Beci, au vinit la Buda, =i pogor`nd =i oastea le=asc[ pe Dun[re ]n gios la Hostrohon. Iar turcii s-au sime\it =i s-au ]ntorsu ]napoi =-au lovit¡ pe le=i, =i le=ii, fiindu netocmi\i, nu i-au putut sprej`ni 1
Probabil acela=i cu Belgrad.
71
Ion Neculce
=-au ]ndreptat ]napoi a fugi. Atunce au pierit ficiorul hatmanului poln`e =i al\`i mul\i, =i aproape era s[ piar[ =i craiul Sobe\chi. Numai n[rocirea lui au fostu c[ l-au t`mpinat ni=te polcuri de husari, de l-au mai r[tuit, p[n-au agiunsu =i pedestrimea. Nem\`i dece iar i-au ]nfr`nt pe turci, =-au r[mas izb`nda la cre=tini, iar cu mare sc[dere o=tii le=e=ti. +i p[n-a vini pieirea vizirului =i z[b[vind la Buda, nice pre domni acestor \[ri nu vrè viziriul s[-i las[ s[ vie ]nainte. P`r`tus-au atunce Duca-vod[ cu +erban-vod[ la vizirul pentru o som[ de bani, ce au r[mas la Duca-vod[, a |[rii Muntene=ti, c`ndu au fost domnu ]n |ara Munteneasc[. +i l-au r[mas +erban-vod[ pe Duca-vod[ s[ pl[teasc[ to\i banii la visteria ]mp[r[teasc[. Dece lu`ndu-=i dzuoa bun[ Duca-vod[ atunce de la vizirul, s[ vie ]n \ar[, au l[sat z[log la vizirul pentr-acei bani pe Apostol Catargiul vel-comis =i pe T[nase de Soroca, p[n-a triimite banii. +i Duca-vod[ au purces ]n gios, de au vinit la \inutul Putnei, la satu la Domne=ti, iar[ doamna cu casa lui au l[sat-o ]n Foc=eni. C[ fugis[ doamna din Ie=i mai nainte, de le=i, la Br[ila =i i-au ie=it Duc[i-vod[ ]nainte la Foc=eni. Vizirul ]nc[, dac-au purces Duca-vod[, ]nc[ i-au vinit sconcenie, pecum scrie mai sus, de au pierit, iar boierii care era z[log atunce, perind vizirul, atunce au fugit. Ce n-au vinit la Duca-vod[, ce s-au dus ]n |ara Ungureasc[, c[ le-au fostu cas[le acolo, cu al\i boieri ce pribegis[ din Moldova. De la Domne=ti, Duca-vod[ scriè la camaicani, la Neculai R[covi\[ vel-logof[t¡ =i la Todera=co vel-visternic =i la alt[ boierime, s[ ias[ din Hangu din bejenie, s[ marg[ la d`nsu la Domne=ti, s[ nu s[ team[ de le=i, c[ le=ii sunt ni=te t[lhari. Iar boierii, cum i-au v[dzut cartea, ]ndat¡ au f[cut p[t[=ti =i au fugit pe potic[ ]n |ara Ungureasc[, ]n Giurged¡, cu toate cas[le lor, ca s[ nu mai dè ]ntr-ochi cu Duca-vod[. Iar[ c`nd =-au luat dzioa bun[ Duca-vod[ =i cu +erbanvod[ de la veziriul, =i i-au ]mbr[cat veziriul cu caftane, au fost dzic`nd +erban-vod[ Duc[i-vod[: „Iac[ ]n |ara Moldovii s[ aude c[ au ie=it le=ii. Blem pe la mine, c[ ]\i este =i doamna la
72
Letopise\ul |[rii Moldovei
Br[ila, =i-i =idè c`t[va vreme acolo, =i te voi griji de conace, =i p[n[ vii vidè cum a mai fi. +i de acolo te vii putè chivernisi =i vei merge cu temei“. Iar el n-au vrut s[ fac[ a=è, pe cum ]i dzice +erban-vod[, =i au trecut Dun[rea ]n ceasta parte, de au vinit pin |ara Ungureasc[, de au m[rsu pe la Apafi Mihai, craiul ungurescu, la Biliigrad. +i i-au f[cut craiul mas[ frumoas[ Duc[i-vod[, =i l-au cinstit tare, =i au giucat am`ndoi =i cu to\i boierii. +i craiul ungurescu ]nc[ ]i spune Duc[i-vod[ s[ vie ]n |ara Moldovii, c[ au vinit ]n \ar[ alt domnu de la le=i, ce s[ a=tepte acolo la d`nsul, =i-i va da de toate ce i-a trebui, sau, de a vrè, s[-i dè c`teva mii de c[tane, s[-l pitreac[ p[n[ la scaon. +i el nici a=e n-au priimit. +i purceg`ndu de acolo =i agiung`ndu la Cotele, l`ng[ Bra=ov, o sam[ de boieri a Duc[i-vod[, c[rora le era giup`nesele ]n |ara Munteneasc[ cu doamna =i era la un sfat cu ceielal\i boieri din Moldova, cu caimacamii, sf[tuiè pe Duca-vod[ s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, g`ndind c[-= vor apuca giup`nesele =i s[ vor ]nchina la le=i cu ceielal\i boieri, ce era caimacami. Iar[ Miron logof[tul =i cu Buhu= hatmanul =i cu Costantin postelnicul Ciobanul, fiind mai aproape de casa Duc[i-vod[, n-au priimit acel sfat s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[, dzic`ndu: „Dac[ n-am m[rsu pin |ara Munteneasc[, c`ndu ne ]mbiè +erban-vod[, iar de aice ce s[ c[ut[m? Ce mai bine este s[ mergem drept pe Oituz, =i dac[ vom vidè c[ n-om putè merge la Ia=i de r[ul le=ilor, noi om lua pe Trotu= ]n gios =i om merge la Foc=ani“. +i pe acel sfat au purces =i au ie=it¡ pe Oituz. Deci oastea Duc[i-vod[, fiindu sup[rat[ de la Svetii Gheorghie p[n[ la Svetii Nicolai, s-au =i r[sipit, carii ]ncotro au putut, pre la cas[le lor. +i au r[mas¡ numai doao steaguri de lipcani =i pu\inei siimeni. Deci la Ia=i n-au avut cu cine merge =i au luat ]n gios de s-au dus la Domne=ti. Boierii carii sf[tuiè pe Duca-vod[ de la Bra=ov s[ marg[ pin |ara Munteneasc[, dac[ au v[dzut c[ nu le ascult[ sfatul lor, ei s-au r[zle\it de Duca-vod[, de la Bra=ov, =i s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, de =-au g[sit giup`nesele acolo, dup[
73
Ion Neculce
cum le era sfatul cu ceielal\i boieri, c`nd au purces din Ia=i la oaste, ca s[-l p[r[sasc[ pre Duca-vod[, s[ nu-l mai vadz[ ]n ochi. Anume Gavrili\[ Costachi vel-vornic =i Ion Racovi\[ velp[harnic =i Gheorghi\[ tretii-logof[t =i al\ii s-au dus ]n |ara Munteneasc[, pecum mai sus s-au scris. Viindu veste ]n |ara Le=asc[ precum craiul Sobe\chii =i cu nem\ii au b[tut pe turci la Beciu, au =i ]nceput a s[ slobodzi poghiazuri ]n Podolia, ]n raiaoa turceasc[, a t[iè =i a robi pe turci. Deci turcii, c`\i au putut prinde de veste, au fugit =i s-au ]nchis ]n cetate ]n Cameni\[, iar prostimea, satele, s-au r[sipit carii ]ncotro au putut. +i au ]nceput a s[ slobodzi t[lh[rit =i ]n Moldova =i Br[ne=tii de la Cern[u\i, =i au ]nceput oamenii de la c`mpu a s[ bejeni spre munte. Atunce boierii caimacami ]= f[cè spaim[, mai mult ei dec`t al\ii. }= g[sis[ vreme de au sp[riiat pre doamna Duc[i-vod[, de au fugit ]n gios la Br[ila. +i au fugit =i boierii la munte, s[ nu mai dè ochi cu Duca-vod[, s[-=i mai dè sama de at`ta mul\ime de r[m[=i\[ ce le era asupr[, precum mai sus s-au scris. Atunce =i oamenii carii era ]nchi=i c`te de un an =i mai bine pe la t`rguri =i grosuri s-au slobodzit =i au dat laud[ lui Dumnedzeu. R[dicatu-s-au Petriceico-vod[ din |ara Le=asc[ cu boierii carii era pribegi cu d`nsul, =i au vinit cu oaste ]n Moldova. +i s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Suceav[ cu Demide\chii =i cu Cone\chii =i cu pu\inte oaste c[z[ceasc[, s[ iè Moldova, s[ marg[ s[ bat[ Bugeacul, fiindu t[tar`i du=i ]n oaste la Beciu. +i de la Suceav[ s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Ia=i =i au triimis pe Savin medelniceriul Zmucil[, carele pe urm[ au fost =i ban, =i pre al\ii prin bejenii, de scotè oamenii la oaste, pe moldoveni, pe unii de voie, pe al\ii de nevoie. +i s-au dus ]mpreun[ cu c[zacii =i cu Cone\chii ]n Bugeac, iar Petriceico-vod[ au r[mas ]n Ia=i. Deci tot t[iè =i arde ]n Bugeacu t[tarcele cele burduhoas[, le spinteca =i punè copii pin pari, =i slobodziè robii de pin obezi, =i-i lua cu bucatele cele t[t[r[=ti, =i aducè duiumuri multe, c`t nu mai putè s[ le iè sama. C[ nu avè cine
74
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ le stè ]mpotriv[. +i a=è au umblat c`t[va vreme, ardzindu =i stric`ndu Bugeacul. Duca-vod[, dac[ s-au a=edzat ]n Domne=ti, au triimis pe Buhu= hatmanul de au b[tut pre ni=te adun[turi ce era cu Vasilie H[b[=escul. S[ str`nsese multe c[pitenii =i oameni de \ar[ la Movileni, ]n malul Siretiului, despre Tecuci. +i era =i aceie merg[tori la Bugeac. +i i-au r[sipit, c`t nu s-au putut apuca de nemic[. Petriceico-vod[, dac[ au sosit ]n Ia=i, ]ndat[ au slobodzit poghiaz c[zaci =i le=i, cu Demide\chii =i cu Costantin Turcule\ polcovnicul =i cu Bainschii s[rdariul, s[ marg[ s[ lovasc[ pre Duca-vod[ la Domne=ti. +i purceg`ndu poghiazul din Ia=i, au mersu pre Siretiu ]n gios, =i luundu mazili =i c[pitani =i slujitori =i pre cine afla pin \ar[, s[ se ]ngloteasc[ c`t de mul\i. Duca-vod[, ]n\[leg`ndu c[ vine poghiaz pe Siretiu, s-au sf[tuit cu boierii cum vor face. Buhu= hatmanul sf[tuiè s[ s[ coboare Duca-vod[ din Domne=ti la Foc=ani, la margine, c[ este mai f[r[ de grije, =i s[ vor g[si =i slujitori ]n lefe, dac[ ar trebui, c[ ]n Domne=ti este cu grije. Doamna Duc[i-vod[ ]nc[ vinis[ de la Br[ila ]n Foc=ani. Iar Miron logof[tul au sf[tuit s[ nu s[ clinteasc[ nic[iri din Domne=ti, c[ aceie ce vin sunt ni=te t[lhari. „Ce putere au ei s[ vie asupra m[rii tali? S[ nu d[m locul, c[ p[m`ntul acesta este fr[m`ntat cu s`ngele mo=ilor =i a str[mo=ilor no=tri!“ +i cu acest sfat ]n=el[toriu nu s-au cl[tit Duca-vod[ din Domne=ti, ce au f[cut c[utare slujitorilor siimenilor, =i s-au aflat numai =esedz[ci de siimeni. +i i-au b[gat ]n curte, c[ p[n[ atunce era denafar[. Era =i lipcani, optdz[ci de oameni, la doao steaguri. Aceasta au fost luni, ]n dzioa de agiunul de Cr[ciun. +i au trimis Duca-vod[ doispr[dz[ci lipcani cu Muharecico, c[pitanul lor, ]n sus spre R[c[ciuni, de straje. +i a doa dzi era s[ marg[ =i hatmanul, ]n dzioa de Cr[ciun, cu ceielal\i lipcani ]ntru ]ntimpinarea poghiazului. Iar sosindu poghiazul la R[c[ciuni ]ntru acè sear[, au prinsu pre lipcani acolo ]n R[c[ciuni =i i-au t[iat pre to\i. Numai unul au sc[pat =i, viind noaptea s[ dè =tire, au dat piste
75
Ion Neculce
ni=te oameni la Cop[ce=ti, pe apa Trotu=ului. +i d`ndu-i un om s[-l duc[ la Domne=ti, el l-au dus pintr-o dumbrav[, r[t[cindu-l p[n[ ]n dzio. +i c`nd au sosit lipcanul drept Domne=ti pin dumbrav[, atunce =i poghiazul au fostu agiung`ndu la curte ]n Domne=ti f[r[ de veste. +i ]ncungiur`ndu curtea, era s[ intre pe poart[ un rohmistru ce viniè ]nainte. Ce ]nt`mpl`ndu-s[ ]n poart[ un buluba=e, anume Cerchez¡, au v[dzut c[ sunt le=i, =i au dat cu pu=ca =i au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au mai cl[tit. +i au apucat¡ poarta de o au ]nchis siimenii cu mare greu, c[ n[v[lis[ le=ii la poart[ s[ intre. Duca-vod[ atunce =edzus[ la mas[. Lipcanii, luund banii de lefe, era to\i la gazda rohmistrului, de le ]mp[r\iè lefele. Au plecat fuga cine ]nc[tro au putut, s[ scape caii lor pre la gazde prin sat; n-au apucat s[ s[ ]nc[l[redze. Miron logof[tul =idè cu Duca-vod[ la mas[ =i cu Costantin postelnicul, iar Buhu= hatmanul era la o cas[ departe de curte, mai ]n gios. +i dac[ au audzit g`lceava la curte, numai cu Dediul s[rdariul =i cu vreo cinci, =ese lipcani, ce sc[pas[ c[l[ri, =i au purces spre curte. Ce timpin`ndu-s[ cu c[zaci =i cu le=i, n-au putut r[zbi spre curte, =tiindu c[ ]n curte era slujitori siimeni =i curtea lui vod[ =i s[ vor ap[ra. Ce =-au ]ntorsu giup`neasa de au fugit ]n lunc[ cu sania, iar el, h[r[\indu-s[ oarece, au dat dos, oarece sprejenindu-s[ =i le=ii cu moldovenii a-i goni. +i nemic[ nu le-au stricat, c[ nice gona=ii nu prè ]ndr[zniè. Au triimis hatmanul ]n Foc=ani la doamna pre Manolachi sulgeriul, s[ dè bani s[ fac[ oaste de acolo, din Foc=ani, =i s[ vie la d`nsul, s[ marg[ s[ s[ bat[ cu le=ii, s[ poat[ face vreo izb`nd[. +i dac[ au m[rsu Manolachi la doamna, n-au pus s[ str`ge ]n lefi nescai slujitori, ce au =i-nc[lecat +tefan-vod[, ginerele Duc[i-vod[, cu ni=te siimeni =i cu slugi de pe la boierii ce era cu doamna. +i ]ntr-acea noapte au vinit la hatmanul ]n Z[br[u\i, la +olde=ti. Iar[ hatmanul, dac-au v[dzut pe ginerele Duc[i-vod[, numai ce s-au ciudit pentru ce au vinit. C[ el vrè s[ marg[, cu gloata ce era, s[ de r[zboiu cum ar¡ hi putut, iar cela vrè fi st[tut ]n laturi, =i l`ng[ d`nsu vrè r[m`nè ceie ce vinis[ hatmanului ]ntr-agiutor.
76
Letopise\ul |[rii Moldovei
Purces-au cu to\`i din Z[br[u\i =i au m[rsu de noapte ]n Cornul Dumbr[vii, dreptu Domne=ti. Ce n-au vrut s[ lovasc[ noaptea, tem`ndu-s[ s[ nu r[puie oameni, ce au socotit s[ a=tepte p[n-]n dzuo, s[ vadz[ cine sunt. Iar ne]ndr[znindu-le, s[ va ]ntoarce =i va str`nge oaste, =tiindu c[ ]n curte era 60 de siimeni =i boierina=i de curte =i alt[ gloat[. S[ vor ap[ra c`teva dzile, c[ =i bucate =i hran[ de cai =i iarb[ de pu=c[ de agiunsu avè. +i dac[ s-au f[cut dzu[, s-au apropiet¡ prin arini, l`ng[ sat, pe din gios de curte, ]ntr-o r`p[, =i au ie=it de au prinsu limb[ pe un celednic leav. +i acela au spus c`te steaguri sunt de c[zaci =i c`te-s de le=i =i de moldoveni, de to\i ca 500 de oameni. Le=ii sta denaintea cur\`i \iindu caii de fr`u, c[ avè grije de Buhu=, s[ nu vie cu t[tar`i s[-i lovasc[. Hatmanul Buhu=, v[dzindu-i c[ stau stoli\i, au scos pre Dedul s[rdarul cu vro 20 slujitori ai lor, de-au m[rsu spre oastea le=ilor, ca doar ar¡ ]nc[lica =i s-ar slobodzi asupra lor. +i atunce, dep[rt`ndu-s[ de l`ng[ curte, s[ dè n[val[ =i hatmanul cu ai s[i, s[ apuce dispre curte =i, ie=indu =i cei din curte, s[ vor bate cu le=ii. C[ ceelalt[ gloat[ de \ar[, ce era luat[ cu des`la ]n poghiaz, era to\i gata de fug[, c`t ar vidè pre hatmanul. Ce m[rg`ndu Dedul s[rdarul p[n-aproapi de d`n=ii, au ]nc[lecat numai trii in=i den gloata le=ilor =i le-au ie=it ]nainte, ]ntreb`ndu-i ce caut[. Dedul s[rdarul au r[spunsu ]n limb[ turceasc[, iar ei au dzis: „V[ =tim noi cine sunte\i; mai bine s[ vini\i s[ fim¡ tot de unii“. +i s-au ]ntorsu ]napoi la ai s[i, iar temeiul lor, a le=ilor, sta necl[tit ]naintea cur\ii. Hatmanul ]nc[ s-au dat ]n giosu spre g`rl[, triime\indu s[-i mai vie agiutor, =i dece s[ vie asupra le=ilor anume, c[ siimenii din curte vor sta pentru domnu. Iar ei, cum s-au cl[tit hatmanul de acole, au =i deschis porti\a, de s-au ]nchinat la poghiaz un buluba=, anume Dedul, nice de o nevoie, nice de o str`nsoari, numai de vicleni ce era. +i intr`nd le=ii =i c[zacii =i moldovenii, au luat pre Duca-vod[ =i pe al\i boieri, pre to\i dezbr[c`ndu-i, i-au l[sat cu peile goale. +i s-au ]ntorsu poghiazul cu dob`nd[ =-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, =i acolo au murit. +i c`ndu-l duce pe drum, ]l puses[
77
Ion Neculce
]ntr-o sanie cu doi cai, unul albu =i unul murgu, =i cu hamuri de teiu, ca vai de d`nsul. Oc[ri =i sud[lmi, de audze cu urechile. S-agiung`ndu la Suceav[, la un sat, anume...1, au poftit pu\intel lapte s[ m`n`nce. Iar femeia gazda i-au r[spunsu c[ „n-avem lapte s[-\i d[m, c-au m`ncat Duca-vod[ vacili din \ar[, de-l va m`nca viermii iadului cei neadormi\i“. C[ nu =tiè femeia acie c[ este singur el Duca-vod[. Iar Duca-vod[, dac[ au audzit c[ este a=è, ]ndat-au ]nceput a suspina =i a pl`nge cu amar. C[ el s[ \inè =i vorovè ]n casa lui, de s[ ispitè s[ fie craiu ]n |ara Ungureasc[, =i un ficior a lui ]n |ara Moldovei domnu, =i altul ]n |ara Munteneasc[, =i ginere-s[u hatman ]n Ocraina. C[ el ]=i \inè lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu \inè. +i c`nd ie=è afar-]n n[rod, tot posomor`t c[uta, ca s[-i iè oamenii de fric[. C[ el apucas-]nv[\[tur[ de la Vas`lievod[ fiindu c[m[ra= mare la Vas`lie-vod[. Era om nu prè nalt =i gros, burduhos =i b[tr`n. Numai ]= cernè barba. Pe at`ta s[ cuno=tè c[ n-are ac[tare minte sau frica lui Dumnedz[u. +i ce g`ndè el s[ fac[ =i la ce s[ ispitiè, =i la ce l-au adus p[catul =i os`nda de la Dumnedz[u! +i a=e l-au dus pe Duca-vod[ ]n |ara Le=asc[, de au murit acolo. A=e =-au agonisit de l[comia banilor, ce avè. Era un boier¡, anume Ursachi, bogat ]ntr-aceast[ \ar[ a noastr[, de, c`ndu vinè birul de la ]mp[r[\ie, de multe ori, c`ndu era ]n grab[, ]l ]nc[rca de la casa lui =i-l pornè la Poart[, =i mai pe urm[ lua de la \ar[. +i nu l-au putut s[-l rebde Ducavod[ pe acel boier¡, precum suntu mul\i pentr-alte \[ri boieri boga\i. Ce den domnia a doa au ]nceput a s[ acolisi de d`nsul =-a-l pr[dare, =i neput`nd r[bda Ursachi pe Duca-vod[, l-au p`r`t =i la Poart[, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai pe urmacmu, =tiind Duca-vod[ pe Ursachi c-au avut g`lceav[ c-un negu\itor mare din |ara Le=asc[, anume B[l[ban, =i giudecat[ acolo ]n |ara Le=asc[, mult[, pentru ni=te bude, tr[m[s-au Ducavod[ la acel B[l[ban, de au vinit ]n \ar[ de au p`r`t pe Ursachi. 1
Loc gol ]n manuscrise.
78
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i i-au f[cut str`mb[tate lui Ursachi, c[ l-au dat r[mas s[ de lui B[l[ban vro patru, cinci sute de pungi. +i a=è i-au luat tot =i l-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii. +i-l scotè ]n toate dzileli de-l b[tè la talpe, p[n’ i s-au zg`rcit vinele =-au r[mas olog p[n’ la moartea lui. +i la moartea lui, din cè bog[\ie mult[ n-avè cu ce-l griji. Au v`ndut un sat la Bac[u, anume F`nt`neleli, de l-au grijit. A=è au f[cut Duca-vod[ lui Ursachi, =i pe urm[ i-au pl[tit Dumnedz[u =i Duc[i-vod[. Fost-au =i trii semne mari ]n dzileli Duc[i-vod[, c`nd au purces la Beci. C[ s-au ar[tat o stè pe cer cu coad[, de s-au v[dzut multe dzile. M`nca =i lupul oameni. Fost-au =i cutremur prè mare. C[dzut-au atunce =i turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuis[i. Iar[ doamna Nastas`ia a Duc[i-vod[, dup[ ce-au luat le=ii pe Duca-vod[, è au r[mas deodat[ ]n |ara Munteneasc[. +-au umblat mult pentru Duca-vod[, ca s[-l r[scumpere de la le=i. +i-l negu\as[ cu le=ii drept 70 de pungi de bani, s[ dè le=ilor =i s[-l las[. +i triimi\ind banii pen |ara Ungureasc[, i-au poprit ungurii cu-ndemnarea lui +erban-vod[, tem`ndu-s[ c-a ie=i =i l-a sminti din domnie Duca-vod[. Atunce era ]n Leov slobod =i oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia de voie rè =-au murit ]n loc. Iar[ doamna Duc[i-vod[, v[dzind a=è, s-au dus cu toat[ casa ei la |arigrad. A=è au ]nceput a o apuca datornicii, unii de o parte, al\`i de alta, cu feluri de feluri de priceni, =-a o ]ngrozi, =-a o ]nchide, =-a o j[cui, care cum putè, agiung`nd-o os`nda cre=tinilor. Care mai pe urm[ au vinit =i mai la mare os`nd[ =i ocar[, c-au am[git-o un grec, de s-au m[ritat dup[ d`nsul. Av`nd è doi ficiori =i patru fete, n-au socotit cinstea ei, c[ era mai mult b[tr`n[ dec`t t`n[r[. +i dup[ ce-au m[rsu dup-acel grec, au am[git-o de-au dat bani =i odoar[ c`te-[a]u mai avut, de-au dat turcilor de l-au pus beiu la Mana. +i au mai =[dzut vro s[pt[m`n[ cu d`nsa, p[n’ =-au f[cut cheful, =i s-au dus la Mana, dzic`nd c-a duce-o =i pe d`nsa. +i a=è vro doi, trii ani au =[dzut
79
Ion Neculce
CUPRINS
acolo =i n-au mai triimis la d`nsa s[ o iè, p[n’ s-au hainit =i el de la turci. Iar è, la b[tr`ne\e, au r[mas =i s[rac[, =i oc[r`t[ de voroava oamenilor, =i cu o cas[ plin[ de copii. A=è au pl[tit =i Dumnedz[u Duc[i-vod[, pe cum au f[cut =i el altora. CAP. IX
DOMNIA A DOA A LUI PETRICEICO-VOD{ DE LA LE+I Petriceico-vod[, dup[ ce-au ]n\eles c-au b[tut pe turci la Beci, s-au scobor`t cu moldovenii pribegi =i cu pu\intei le=i ]n t`rgu ]n Suceav[ =-au ]nceput a str`nge pe boieri, pe unii de nevoie, al\ii viniè de bun[ voie. +i de-acolo s-au scobor`t la Ie=i =-au triimis poghiaz de au luat =i pe Duca-vod[. +-au triimis =i moldoveni ]n Bugeag, cu pu\intei c[zaci cu Cone\chie, a pr[da =-a str`ca, de pecum le-i obiceiul moldovenilor gata la jacuri, dup[ cum s-au pomenit mai sus la domnia Duc[i-vod[. Deci ]n scurt[ vreme au nemerit =i t[tar`i de la Beci la Bugeag =i v[dzind de[a]t`ta stric[ciune ce le-au f[cut moldovenii =i c[zacii, datu-le-au mare r[zboiu moldovenilor =i c[zacilor. Dece moldovenilor1, cum sunt gata la jac =i gata =i la fug[, ]n scurt[ vreme au ]nceput a s[ r[s`pi ]n fug[, de au perit ca vai de d`n=`i, =i ]n Prut s-au ]necat. Iar c[zacii, cu tab[ra legat[, au trecut peste Nistru. Deci t[tar`i au pr[dat =-au t[iat ]n \ar[ c`t le-au fostu voia. Iar Petriceico-vod[, v[dzind c[ n-are cu cine s[ stè, s-au ]ntorsu din Ie=i iar la Suceav[, =i-n\eleg`nd c-au pus turcii domnu pe Dumitra=co-vod[ Ca[n]tacozino, luat-au =i el miere =i vin, vaci =i boi, turme de oi, ce-au putut apuca, =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. +-au st[p`nit =i el, de la le=i, de la noiemvri p[n’ la f[urar. Bogat bine =i folos au r[mas \[r`i =i de la Petriceico-vod[, prad[ =i foamete mare! +i s-au dus =i din boieri cu d`nsul: Miron Cost`n vel-logof`t =i Apostol Catargiul vel-comis =i Ilei Dr[gu\escul s[rdariul =i Savin Zmucil[ medelnicer =i frate-s[u Gheorghi\[ =i al\ii. 1
}n manuscrisul 53, „moldovenii“ (a=a cere construc\ia frazei).
80
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
CAP. X
DOMNIA A DOA A LUI DUMITRA+CO-VOD{ CA[N]TACOZINO LA VELET 7192 }n\eleg`nd turcii de ce s[ lucreadz[ ]n Moldova, cum au luat pe Duca-vod[ le=ii, au pus domnu pe Dumitra=co Ca[n]tacozino. +i viind la G[la\i, r[pedzit-au c[r\i ]n toate p[r\ile, s[-= vie cine= la locurile sale, c[ de la puternica ]mp[r[\ie sunt to\i ierta\i, oricine ce gre=al[ ar hi f[cut. Dece cine de pe unde au fostu =-au audzit, de pen |ara Ungureasc[ =i din |ara Munteneasc[, to\i au vinit, f[r’ c`t numai Buhu= au r`mas ]n |ara Munteneasc[. +i cei din |ara Le=asc[ n-au vinit, au mai z[b[vit =-au vinit la domnia lui Cantemir-vod[. Dece viind domnia ]n Ie=i =-a=[dzindu-s[ ]n scaon, era mare foamete, c[ fuses[ \ara toat[ bejenit[ =i nu putus[ oamenii ara =i nu s[ f[cus[ p`ne. Era oameni tot le=ina\i =i mor\i pe drumuri =i pe uli\i, c`t s[ m`nca om pe om. Poghiazuri din |ara Le=asc[ totdeuna s[ slobodziè de str`ca =i pr[da. T[lh[ret mult era. De la Cotnar ]n sus era \ara pustie. Peste Prut p[ziè joimirii drumul Cameni\`i, de j[cuiè. T[tar`i f[cè mare g`lcevi pentru prada lor. Ce viind f[rman la hanul de la Poart[, s-au a=edzat. P`ne aducè oamenii de pen |ara Ungureasc[ =i de la t[tari, c`te pu\intè. }n Ie=i era mare nevoie, c[ trecè pa=i la Cameni\[ cu haznale =i cu zaharale, =i nu era harnici s[-i grijasc[ de bucate =i de cai. +i umbla turcii s`nguri pe la gazdele boierilor de le lua caii. Atunce domnul muntenescu +erban-vod[ au ]nc[rcat p`ne de a lui, arat[ cu plugurile lui, c`teva sute de car[, de-au dus-o la Cameni\[, av`nd poronc[ de la-mp[r[\ie. Oamenii ]n t`rgu ]n Ie=i ardè cur\ile boierilor =i ogr[dzile =i-a altora, de-au arsu t`rgul mai gium[tate, c[ nu era cine s[ aduc[ lemne. Viteli era scumpe, mierea era scump[, g[ineli mai nu era ]n \ar[. G[ina c`te un leu, oul c`te un potronic, oca de untu c`te doi or\i b[tu\i =i un zlot, oca de br`ndz[ c`te doi potronici. Bani ie=is[ mul\i ]n \ar[, dar bucate nu era.
81
Ion Neculce
Iar[ c`nd au fostu ]n al doile an¡ a domniei, ]nceput-au a vini mul\ime de taberi de car[ t[t[re=ti cu m[laiu de v`ndut ]n Ie=i. Dece Dumitra=co-vod[ pus-au de au f[cut mier\a mare =-au pus de au str`gat crainecul s[ nu cumpere nime p[n-]n trei dzili, c[-l va ]n\epa care va cump[ra. +i a=è au rumtu pre\ul mir\`i c`te un leu b[tut, =i peste doo, trei s[pt[m`ni s-au scobor`t mier\a =i la zlot. Dece au ]nceput s[racii oameni a s[ s[tura. Numai era greu, c[ muriè, c[ era h[mnisi\i. Chemat-au Dumitra=co-vod[ de c`teva ori s[ vie ]n \ar[ pe Buhu= hatmanul, fiind om harnic la o=tire =i trebuitor la acee vreme. Dar el, v[dzind vremili nea=[dzate ]n Moldova =i fiind =i bolnav, n-au vrut s[ vie. Care i s-au t`mplat a=e= =i moartea acolo, ]n sat ]n Ru=i. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzind c[ nu va s[ vie, au c[utat ]n pizm[ =-au ales un boieru care era mai s[rac =i mai prost, anume Zosen Ba=ot[. M[car c[ era de neam vechiu, dar nu era harnic de acee boierie la celi vremi, nice el n-avè acee nedejde, nice ]n g`nd nu g`ndiè. A=è f`r` veste din t`rgu l-au luat =i l-au dus la curte de l-au ]mbr[cat cu c[ftan, de l-au pus hatman. Dumitra=co-vod[ era un om b[tr`n, grec \[rigr[dean de neamul lui, de Ca[n]tacozone=ti. +i mai nainte vreme fuses[ visternic mare =i-n |ara Munteneasc[, la Gligori-vod[. +i era om nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor, geamba= de cei de la Fener din |arigrad. +i dup-aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ a unei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Ani\a, \iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea, de-o \inè ]n bra\i, de-o s[ruta =i o purta cu s[lbi de galbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic de sobol =i cu multe odoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ de suleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimitè cu car[ta domneasc[, cu siimeni =i cu vornici =i cu comi=i dzuoa amidzidze mari pe uli\i, la feridiu =i pe la m[n[stiri =i pe la vii, ]n primbl[ri. +i f[cè =i pe boieri de-= triimitè giup`nes[le cu d`nsa. +i dup[ ce viniè de la primbl[ri, triimitè giup`nesilor
82
Letopise\ul |[rii Moldovei
daruri, canave\e, bilacoase, c[ce i-au f[cut cinstea de-au m[rsu cu d`nsa ]n primblare. +i dup[ ce s-au mazilit, au luat-o cu d`nsul =-au dus-o ]n |arigrad cu d`nsul =-au m[ritat-o dup-o slug[ a lui, dup[ un grec. C[uta\i, fra\i iubi\i cetitori, de vide\i ce este omenia =i curvia greceasc[! C[ el, de b[tr`n, din\i ]n gur[ n-avè. Diminea\a ]i ]ncliè de-i punè ]n gur[, iar sara ]i desclie cu ]ncrop =i-i punè pe mas[. Carne ]n toate posturile cu turcii depreun[ m`nca. Oh! oh! oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei, ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia ai avut! Ce sor\i de viia\[ \-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine, de mare mirare este, cu at[tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ ast[dzi ]n tine, Moldov[! +i din vreme ]n vreme tot s-au mai adaos spurcateli de obiceiuri, carei mai ]nainte s-or pomeni cine= la r`ndul lor. T`mplatu-s-au de-au g[sit c`\iva mii de galbeni acolo ]n m[n[stire ]n R`=ca, pu=i de titori pentru treaba m[n[stirei. +i i-au luat to\i =i nemic n-au l[sat m[n[stirei de schivernisal[, sau s[ tocmeasc[ ceva, fiind m[n[stirea s[rac[. A=ijdere ficiorii lui Chiriac Sturdzii vornicului, Ion =i cu Sandul, care acel Ion au agiunsu mai pe urm[ =i vornic mare la al\i domni. Ace=ti boieri p`r`è pe o ma=teh[ a lor la Dumitra=covod[, dzic`ndu c[ ar fi r[mas mul\i bani de la tatul lor Chiriac Sturdze, =i lor nu va ma=teha lor s[ le fac[ parte. Deci Dumitra=covod[, cu me=ter=ugurili lui, au aflat unde era banii =i au triimis =i i-au luat to\i =i nemic[ nu le-au mai dat acestor boieri, nici lor, nici ma=tih[i lor. +i dup[ ce s-au mazilit Dumitra=co-vod[, s-au dus ma=teha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriac Sturdzii, la |arigrad, de au z[b[vit gium[tate de an =i =-au aprinsu rogojini ]n cap, de l-au p`r`t la ]mp[ratul pe Dumitra=co-vod[. +i nemic[ n-au putut face, s[ ispr[vasc[ ceva. +i au m`ncat banii to\i Dumitra=co-vod[. Iar[ boierilor celor mari le ar[ta dragoste =i cinste, c[ nici pre mult n-au domnit a doa domnie, nici vremile nu-i slujiè. Ce nu avè ]ntr-alt chip cum face, ce numai ]i c[uta s[ le ar[te dragoste, c[ nu-i da m`na ]ntr-alt chip s[ fac[.
83
Ion Neculce
+erban-vod[, fiindu domnu ]n |ara Munteneasc[, era veri primari cu Dumitra=co-vod[ di pe Cantacozine=ti, =i avè vrajb[ =i pizm[ ]ntre d`n=ii ]nc[ di pe c`ndu era tineri, di pe la Grigorivod[, =i s[ tot p`r`è la Poart[ unul pe altul. Atunce au chemat +erban-vod[ pe Buhu= hatmanul =i l-au ]nv[\at s[ marg[ la Foc=ani =i s[ s[ agiung[ cu boierii moldovene=ti =i s[ le dzic[ s[ fug[ la d`nsul ]n |ara Munteneasc[, c[ el le va purta de grije. S[ nu =adz[ ]n Moldova, c[ Dumitra=co-vod[ au f[cut ferman s[-i taie pre to\i boierii din Moldova, dzic`ndu c[ boierii au adus pre le=i de au luat pe Duca-vod[ =i au pr[dat Bugeacul, =i \ine acel ferman ascunsu gata. Deci Buhu= hatmanul, pe poronca lui +erban-vod[, s-au dus la Foc=ani =i au spus lui Gavrili\[ vornicul. Deci Gavrili\[ vornicul, cum au ]n\[les, s-au =i r[dicat cu ficiorii lui =i cu al\i boieri din |ara de Jos, cu c`\iva, =i au fugit ]n |ara Munteneasc[, la +erban-vod[. Iar +erban-vod[, dup[ ce i-au v[dzut c[ au vinit la d`nsul, tare s-au bucurat =i au =i r[pedzit la Poart[ harzuri de la boieri, cu p`r[ asupra lui Dumitra=co-vod[. +i cu silin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[ au ispr[vit s[ marg[ boierii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e, fiind sarascheriu acolo, s[ le iè sama cu Dumitra=co-vod[, s[-i giudece. Deci +erban-vod[, av`ndu priete=ug cu Suliiman-pa=e =i av`ndu nedejde pe d`nsul, au chemat pre boieri de au sf[tuit pe cine vor r[dica domnu dintre d`n=ii, dup[ ce or ispr[vi. +i au socotit cu to\ii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om b[tr`n, ca de =aptedz[ci de ani, =i om prost, mai de gios, c[ nice carte nu =tie, socotind boierii c[ l-or purta precum le va fi voia lor. +i de va fi r[u, ]nc[ nu va tr[i mult, c[ era b[tr`n. C[ al\ii mai de cinste =i mai de neam nu priimie s[ fie domnu. +i au giurat Costantin Cantemir cliuceriul lui +erban-vod[ c[ din cuv`ntul lui nu va ie=i, ce-i va poronci, pe voie i-a face de toate. +i au dzis +erban-vod[ lui Cantemir s[ nu fie protivnic cre=tinilor, c[ el ]nc[ nu este. C[ci +erban-vod[ avè bun[ nedejde c[ va dezbate toat[ cre=tin[tatea din |arigrad ]ncoaci de supt m`na turcilor. C[ pe acee vreme s[ b[tè sultan Mehmet
84
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu nem\ii, cu Leopold, ]mp[ratul nem\[scu, =i-l tot b[tè Neam\ul pe Turcu =i luas[ mult loc Neam\ul de la Turcu. +i s[ agiunsese +erban-vod[ =i cu nem\ii, =i cu Moscul, =i cu le=ii. +i moscalii ]nc[ b[tus[ la acè vreme cetatea Azacul =i era s[ marg[ =i la Cr`m. +i g`ndul =i g[tirea lui +erban-vod[ era s[ fie el ]mp[rat ]n |arigrad. +i cu acel mijloc siliè s[ fac[ pe Cantemir domnu ]n Moldova, cobor`ndu-s[ =i le=ii s[ s[ ]mpreune, s[ s[ fac[ tot unii asupra turcilor. +i iar[= au mai giurat Cantemir lui +erban-vod[ pentru doi boieri greci ce era ]n Moldova tr[itori, fra\i, pre anume Iordachi =i Manolachi, fiind de neamul lor ace=ti doi boieri Rus[te=ti, cum a merge Cantemir cu domnie, s[-i =i prindz[, s[-i omoare. +i mai avè ace=ti doi boieri ]nc[ trii fra\i la |arigrad, pre anume L[sc[rachi =i Mih[lachi =i Scarlatachi, cinci ficiori a cup[riului celui b[tr`n, tot de un neam di pe maic[ cu +erban-vod[. Numai c[ apucas[ de s[ ]nvr[jbis[ de la vremea Duc[i-vod[, c`ndu era domnu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[. A=ijdere au mai giurat Cantemir =i lui Gavrili\[: luund domnia Cantemir, s[ nu s[ ating[ sabia lui de d`nsu sau de vreun ficior a lui, pentru c[ci el vidè =i cuno=tè Gavrili\[ pe ficiorii lui c[ nu sunt to\i a=edza\i la minte, ce o sam[ sunt =i cam zlobivi. +i cu aceste lucruri, dup[ ce s-au sf[tuit =i le-au a=edzat, au purces cu to\ii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e. Deci =i Dumitra=covod[ despre partea lui au ales boieri de frunte =i de cinste =i i-au trimis acolo la Suliiman-pa=e, s[ stè la p`r[ cu ceielal\i boieri. +i au =edzut acolo la p`r[ c`teva dzile. +i ]ntr-o dzi, numai ce au ]mbr[cat cu caftan de domnie ]n Moldova pe Cantemir. +i au g[tit pe Husain, beiul de la cetatea Vozia, de l-au triimis cu mazilia ]nainte la Dumitra=co-vod[ s[-l iè din Ia=i, s[-l duc[ la |arigrad. Iar[ boierii cei trimi=i despre partea lui Dumitra=co-vod[, dac[ au v[dzut c[ au ]mbr[cat pe Cantemir cu caftan de domnie, s-au ]nchinat lui Cantemir-vod[. Deci Cantemir-vod[ i-au =i pus pe d`n=ii, pe acei boieri, pe Bal=e vornicul =i pe al\ii, de au scris c[r\i cu vicle=ug lui Dumitra=co-vod[, pecum
85
Ion Neculce
au ispr[vit ei caftan pe voia lui Dumitra=co-vod[. +i l-au trimis ]nainte pe Husain beiul de la cetate de la Tighine cu caftanul ]nainte, ]mpreun[ cu Toader arma=ul Fliondor. C[ arma=ul Fliondor ]nc[ fusese pribag¡ cu ceielal\i boieri. Numai ceielal\i boieri a lui Dumitra=co-vod[ scriè bine de d`nsul, cum nu-i nici un vinovat, c[ nu s-au amestecat cu ceielal\i boieri pribegi, iar pe aceie boieri, pe Cantemir =i pe Gavrili\[, i-au pus Suliiman-pa=e tot ]n fier[ =i i-au dat pe m`na lor s[-i aduc[ cum mai de s`rgu la Dumitra=co-vod[. Deci Dumitra=co-vod[, cum au v[dzut c[r\ile boierilor lui, a lui Bal=e vornicul =i a celoralal\i, ]ndat[ au credzut. +i s-au bucurat =i s-au g[tit cu mare alai de au ie=it ]ntru ]ntimpinare lui Husain-beiu la Valea Ad`nc[ dup[ obicei. +i ]ntimpin`ndu-s[ cu Husain-beiu acolo, s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i nemic[ nu i-au spus, nici Dumitra=co-vod[ n-au priceput de mazilie. +i acolo, =i Toader Fliondor s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i-l c[iè Dumitra=co-vod[ pe Fliondor =i ar[ta dragoste =i mil[ c[tr[ d`nsul. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu alaiul =i cu caftanul ]nainte, p[n[ ce au intrat ]n Ia=i, ]n cur\ile domne=ti. +i a=tept`ndu Dumitra=co-vod[ s[-i puie caftanul ]n spate Husain-beiu, iar el i-au cetit fermanul de mazilie. +i au pus caftanul ]n spatele lui Ion Racovi\[ vornicului, s[ fie caimacam, p[n[ a vini Cantemir-vod[ ]n scaonul domniii. Iar[ Todera=co vistiernicul, ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui b[tr`n, fiind v[r primare cu Dumitra=co-vod[, era ]n mare cinste la Dumitra=co-vod[. El era alfa =i omega atunce ]n |ara Moldovii. Pusu-l-au, pe dumnealui, Husain-beiu ]n fier[ =i l-au dus la gazda lui, ca s[-l puie la popreal[ p[n[ a vini Cantemirvod[, s[ dè sam[ de r[sipa \[r`i. Deci mai pe urm[ au st[tut boierii caimacami =i cu pu\inte cheltuial[ la Husain-beiu, =i l-au dat pe chiz[=ie lor s[ stè fa\[. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu aceste, pl`nge de s[ r[sipie ]naintea a tot n[rodul. +i s-au g[tit p[n[ a triia dzi =i au purces la |arigrad, precum este obiceiul domnilor mazili. +i la purcesul lui Dumitra=co-vod[ din Ie=i s-au
86
Letopise\ul |[rii Moldovei
f[cut mari g`lcevi =i calabal`c¡. Fliondor arma=ul =i cu frate-s[u Gheorghi\[ Ciudin, cu Mitre c[pitanul, cu Mile=tii =i cu al\ii, au burzuluit tot t`rgul =i slujitorimea asupra grecilor, tot cu pietri =i cu be\e, de era curtea domneasc[ plin[ de oameni. +i pe ziduri sta oameni, iar grecii tot ]n cas[ =idè, l`ng[ Dumitra=covod[, =i s[ ascundè carii pe unde putè. +i mai v`rtos c[uta pe un grec, pre nume Sar`ieni, carele au fost de au fost b[tut stupii lui Gavrili\[ vornicului =i au fost dat =tiubeilor foc. +i oblicind Husain-beiu de la gazd[, au alergat mai degrab[ cu c`\iva turci, slujitori ai lui, =i au ]nceput a bate =i a ]mpr[=tiè n[rodul. +i au prinsu pe frateli Milescului, de l-au b[tut prè r[u cu buzduganul Husain-beiu. +i purceg`ndu din Ia=i Sar[ieni =i al\i greci, tot denaintea lui Husain-beiu mergè, ca s[ nu-l poat[ lua moldovenii. C[ s[ agiunsese Dumitra=co-vod[ cu Husainbeiu, de \inè cu d`nsul. +i la ie=itul din curtea domneasc[, Dumitra=co-vod[ ar[ta fantazie, de dzicè surleli =i tr`mbi\eli =i b[tè dobeli. Dar n[roadele tot ]l suduiè =i-l hitc[iè =i arunca cu pietri =i cu lemne dup[ d`nsul. +i cu aceast[ cinste frumoas[ au ie=it Dumitra=co-vod[ din Moldova. +i i s-ar fi c[dzut pre cale =i mai mare cinste s[ pitreac[, c[ de la d`nsul s-au scornit h`rtiile, el le-au scos ]nt[i, de este acel madem bun =i p[n[ ast[dzi ]n Moldova. A=ijdere la acè g`lceav[ prins-au Fliondor arma=ul la gazd[ pre un grec, anume Mavrodin p[harnic, =i l-au b[tut =i l-au dezbr[cat, de l-au l[sat numai cu c[me=a. +i l-au legat =i l-au pus pe un cal ]nd[r[pt cu fa\a spre coada calului, =i didese coada ]n m`ini, de o \inè ]n locu de fr`u. +i-l ducè prin mijlocul t`rgului la Copou la primblare =i-l priviè tot n[rodul dzioa amiadz[dzi mare. +i-i dzicè ficiorii ce-l ducè: „Dzi, grece, cal murgu la f`nt`na Bordii“, iar el nu putè dzice „cal murgu la f`nt`na Bordii“, ce dzicè „alogo murgo sto f`nt`na Bordii“. Iar slugile lui Fliondor ]i da palme =i-i dzicè: „Dzi, grece, bine; nu dzice a=è“. Acest fel de zeefet frumos i-au f[cut. +i dup[ ce au vinit Cantemir-vod[, iar l-au mai b[tut =i l-au surgunit. Iar apoi la Costantin Duca-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au fost vistiernic
87
Ion Neculce
mare. +i mai pe urm[ iar l-au prinsu Antiohii-vod[ Cantemir, =i l-au jecuit, =i l-au pus =i ]n ocn[. +i la Mihai-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au tr[it p[n[ ce au murit de b[tr`n, =i nu s-au mai putut cur[\i \ara de d`nsul. A=ijdere t`mplatu-s-au =i alt grec la mazilia lui Antonievod[ Rus[t, anume Palaloga, de l-au luat cu pielea gol din feredeu =i pre acela, de s[ pomene=te p[n[ ast[dzi. +i la Alexandru-vod[ Iliia= iar, ce au p[\it Bati=te =i al\ii, =i la al\i domni! +i ]n |ara Munteneasc[ de c`teva ori ]n c`teva r`nduri s-au t`mplat grecilor de au p[\it necinste =i r[utate. +i nu s-au mai putut cur[\i aceste doao \[ri de d`n=ii. A=è socotescu au cu firea mè aceast[ proast[: c`nd a vrè Dumnedzeu s[ fac[ s[ nu fie rugin[ pe fier, =i turci ]n |arigrad s[ nu fie, =i lupii s[ nu m`n`nce oile ]n lume, atunce poate nu vor fi nici greci ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[, nici or fi boieri, nici or pute m`nca aceste doao \[ri, cum le m`n`nc[. Iar alt leac n-au r[mas cu condeiul mieu s[ mai pomenescu, ca s[ pot g`ci. Focul ]l st`ngi, apa o iez[=ti =i o aba\i pe alt[ parte, v`ntul c`nd bate, te dai ]n laturi, ]ntr-un ad[post =i te odihne=ti, soarele intr[ ]n nuor, noaptea cu ]ntunerecul trece =i s[ face iar lumin[, iar la grec mil[, sau omenie, sau dreptate, sau nevicle=ug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedz[u. Numai c`ndu nu poate s[ fac[ r[u s[ arat[ cu bl`nde\e, iar inima =i firea, tot c`t ar¡ putè, este s[ fac[ r[utate. C[uta\i de ceti\i la hronograful grecescu, de v[ ]ncredin\a\i =i mai bine, pe c`nd au fost grecii puternici =i ]mp[r[\ia era a lor, ce f[cè pre atunce =i ce lucra! Iar[ dup[ ce au vinit Cantemir-vod[ la scaonul domniii ]n Ia=i, trimis-au boieri de \ar[ la Poart[ dup[ Dumitra=co-vod[ de l-au p`r`t la Udriiu. +i au trimis =i pe v[ru-s[u Todera=co vistiernicul Cantacozino, ]mpreun[ cu ceielal\i boieri, de l-au p`r`t tot la ochi. +i l-au ]nchis pe Dumitra=co-vod[ =i l-au f[cut de au cheltuit mul\i bani. Numai, n[rocirea lui, au sc[pat cu dzile, c[ au apucat de au d[ruit un hamger de mare pre\ veziriului. +i a=e au h[l[duit cu viia\[. +i dup[ acee n-au pre
88
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
lungit, fiind mazil acolo, =i au =i murit. +i i-au r[mas casa ]n mult[ =i mare s[r[cie. A=ijdere =i Todera=co vistiernicul, dup[ ce s-au p`r`t cu Dumitra=co-vod[ acolo la Udriiu, s-au r[zbolit =i au murit. +i fiindu +erban-vod[ cu d`nsul v`r primare, au trimis cu mare cheltuial[ de i-au luat oas[le de la Udriiu. +i le-au adus pin |ara Munteneasc[ =i le-au adus ]n Moldova, de le-au ]ngropat ficiorii lui ]n m[n[stire ]n Bisericani, fiindu ei ctitori, ace=ti boieri Cantacozine=tii, la acè sf`nt[ m[n[stire. +i au r[mas dator, din visternicie ce au fost vistiernic mare la Duca-vod[, cu vreo doaodz[ci =i mai bine de pungi de bani. A=è sunt de bune boieriile ]n |ara Moldovii, de la Vasilie-vod[ ]ncoaci! CAP. XI
DOMNIA LUI COSTANTIN CANTEMIR-VOIEVODA }N ANUL 7193 IUNIE 10 Venit-au domnu |[r`i Moldovii Costantin Cantemir-vod[, pre careli l-au ales la domnie boierii |[r`i Moldovii ]n locul lui Dumitra=co-vod[, cu nevoin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, pecum mai sus s-au scris. Acest domnu Cantemir-vod[ au fost de oameni pro=ti de la \inutul F[lciiului. +i dac[ s-au r[dicat la v`rst[, s-au dus ]n |ara Le=asc[ de au slujit la oaste, p[n[ au agiunsu de au fost rohmistru. Apoi viindu ]n Moldova, s-au dus cu Grigora=co-vod[ Ghica ]n |ara Munteneasc[ =i au fost acolo ceau= sp[t[rescu. +i era om viteazu =i cu sfat bun. Dup[ aceea, viindu aice ]n \ar[ ]n Moldova =i slujindu bine, l-au pus c[pitan mare, =i apoi au fost =i s[rdariu, =i mai pe urm[ au fost =i cliucer mare. Fost-au =i capichihaie la Poarta ]mp[r[\iii, =tiindu limbi multe =i fiind om b[tr`n. Cu alesul tuturor boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ l-au r[dicat domnu, cu cheltuiala lui +erban-vod[, domnului muntenescu, precum mai sus s-au scris. +i titlu=ul lui nu scriè Cantemir-voievoda, ce numai Costantin-voievoda.
89
Ion Neculce
Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[ bun[ avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i bè bine. Semne multe avè pe trup de la r[zboaie, ]n cap =i la m`ini, de pe c`ndu fusese slujitoriu ]n |ara Le=asc[. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rum[n la fa\[, buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada. Cu boierii tr[iè p[n[ la o vreme, pentru c[ era om de \ar[ =i-i =tie pe to\i, tot anume, pre careli cum era. +i nu era m`ndru, nici f[cè cheltuial[ \[r`i, c[ era un mo=neagu f[r[ doamn[. +i avè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i era z[log la Poart[ =i cu al\i ficiori de boieri. +i era bine ]n \ar[ dintr-alteli, numai nu putè tr[i oamenii de poghiazuri le=e=ti, c[ era \ara pustie din Ia=i ]n sus. +i din to\i boierii era mai ales la acest domnu Gavrili\[ vornicul =i ficiorii lui. Era el boieriu =i chivernisiè precum ]i era voia. +i era o sam[ din ficiorii lui can f[r’ de isprav[, zlobivi: Lupul =i Solomon =i Costachi. Avè slugi t[lhari la cas[le lor, de \inè drumurili, de ucidè turcii =i fura bucate din Bugeac, cai, iepe. +i s[ f[cè farmutate totdeuna =i slimuri cu t[tar`i pentru fapteli lor, =i nu putè s[ dzic[ nime nemic[ de frica lui Gavrili\[. +i domnul, de=i =tiè, r[bda. Vinit-au atunce =i Miron logof[tul din |ara Le=asc[, foarte sc[pat, =i l-au avut Cantemir-vod[ ]n mil[ =i ]n cinste. +i av`ndu trii ficiori, i-au boierit¡. Pe Ioni\[ l-au f[cut s[rdariu, pe Nicolai logof[t al triile, pe P[tra=co c[m[ra= mare. +i =-au logodit Cantemir-vod[ =i o fat[ cu d`nsul, pre anume domni\a Safta, iar pe Miron logof[tul l-au f[cut staroste la Putna. Pre acee vreme pusese Cantemir-vod[ hatman pe Velicico, ce era frate cu Miron logof[tul. +i ]ntr-acè vreme ie=it-au hatmanul Velicico cu pu\intè oaste ce ave spre \inutul Sucevii ]mpotriva a multe poghiazuri le=e=ti, ce umbla de strica ]n \ar[. G[sit-au atunce un poghiazu mare la Baie. +i s-au lovit hatmanul Velicico cu d`n=ii prè tare, c[ l-au lovit pe hatmanul dintr-un sine\¡, de i-au rupt dzaoa de pe l`ng[ grumadz. Velicico n[v[liè ]n r[zboiu s`ngur cu suli\a a m`n[, =i altul l-au lovit¡ de i-au rumptu spog`rniceala de la fr`ul calului, =i altul i-au lovit din sine\ d`rlogul de la =è, =i n-au putut s[ izb`ndeasc[, =-au
90
Letopise\ul |[rii Moldovei
purces moldovenii ]n r[s`p[, =-au fugit hatmanul, =i mult[ stric[ciune au f[cut acel poghiaz le=esc. +i =i alte multe poghiazuri le=e=ti loviè pe alte locuri, de str`ca ]n \ar[. Mai lovit-au un poghiaz le=escu pe Velicico hatmanul ]ntre vii la Copou, de l-au gonit p[n-]n Ie=i. +i Velicico era un om de fire =i de treab[ la toate socotelele, =i-ndr[zne\¡, bun, numai neav`nd nice cu cine, au doar[ nice n[roc la r[zboiu n-avè, c[ pe unde mergè ]l tot b[tè. Atunce av`nd nem\`i oaste cu turcii ]nc[ de la Beci, =i tot b[tè nem\`i =i s[ l[\`è. Dece =i le=ii era la un cuv`nt cu nem\`i =i da lefe moldovenilor. S[ duses[ mai to\i moldovenii, boierina=i =i slugi boiere=ti, slujitori =i viniè de j[cuiè ]n \ar[. Venis[ 3 sirghi, ce fuses[ ches[gii, la Duca-vod[ aice ]n \ar[ s[ slujasc[, anume Ilei =i Stanciu =i Dima Iurucu. Ispoveduitus-au la un c[lug[r ]n G[la\i, grec, trec`nd Dun[rea. +i acel c[lug[r i-au p`r`t la Duca-vod[, de le-au luat 70 de pungi de bani =i multe odoar[ scumpe. +i pe urm[ =-au g[sit vreme de s-au dus ]n |ara Le=asc[, =i aceie au b[tut pe Velicico hatmanul la Baie. +i f[cè multe poghiazuri =i r[ut[\i \[r`i, c[ era oameni harnici. +i a=è s-au t`mplat ]ntr-un poghiaz, de i-au ]mpresurat mul\ime de t[tari. Stanciul au perit acolo ]n r[zboiu, iar cielal\i au sc[pat cu multe rane. Dece dintr-acele rane s-au sp[riiat =i s-au dus ]n |ara Nem\asc[, de-au agiunsu acolo de era cap la ]mp[ratul nem\escu pe 20 de s`rbi. Iar Dima Iuruc mai pe urm[ =-au f[cut pace =-au vinit ]n \ar[, de era ba=buluba= la Costantin Duca-vod[. +-au perit =i el de foc, ]mpreun[ cu Totoiescu, vel-c[pitan, c`nd s-au aprins ierb[ria ]n Ie=i. Vide\i acmu ce-au f[cut acel dohovnicu grec! Dè dragul s[ te ispoveduie=ti la d`n=ii! Cobor`tu-s-au =i doi hatmani le=e=ti cu o=ti pe Prut ]n gios, p[n’ la sat la Boian. Ie=itu-le-u Suleman-pa=e sarascherul ]nainte =i cu Cantemir-vod[ =i le-u dat le=ilor r[zboiu prè tare =i frumos. Care le=ii n-au putut¡ \inè r[zboiul, =i peste noapte pe-ntreg-au t[iat lunca =-au trecut peste Prut. Iar Suleman-pa=e =i cu t[tar`i =i cu Cantemir-vod[ s-au ]ntorsu ]napoi. Care Cantemir-vod[
91
Ion Neculce
de atunce au dob`ndit de la turci mare cinste =i laud[ =i credin\[, c[ce mergè prè bine =i frumos la r[zboiu. C-a=è mergè ]n frunte, de nu s[ putè \inè cei tineri de d`nsul. Deci le=ii dintr-acee au prinsu =i mai mare pizm[ pe d`nsul, de slobodzie poghiazuri ]n toate p[r\ili, de str`ca. +i \ara era tot bej[nit[, lips[ de p`ne, c[ nu putè ara oameni. Iar stupi =i vinul s[ f[cè, c[ era om n[rocit. |ara bir nu da, c[ era iertat[ de la Poart[. Numai nu putè de vrajb[, c[ =i caii lui din ceir i-au luat Crupen\chi c-un poghiaz le=escu. Care pe urm[ acel Crupen\chi au agiunsu de-au fostu =i jicnicer mare. +i domnia ]n Ie=i, dup[ ce i-au luat caii, nu putè =[dè, ce s-au mutat ]n Cet[\uie. C[ de nu s-ar fi mutat ]n Cet[\uie, c`nd au b[tut poghiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hi luat =i pe d`nsul din Ie=i. Dup[ voroava ce-au avut +erban-vod[ cu Cantemir-vod[, prins-au pe Iordachi postelnicul Rus[t de l-au ]nchis =i l-au muncit, c[ i-au cetluit capul. +-au dat vro treidz[ci, patrudz[ci de pungi de bani, =i pe urm[ l-au luat Gavrili\[ =i cu Velicico ]n chiz[=ie, cum c[ n-a fugi din Moldova, =i l-au slobodzit. Iar pe urm[ i-au datu veste Velicico hatmanul c[-i st[ cu price +erban-vod[ =i este s[ peie. +i-n\eleg`nd, au fugit ]n |ara Ungureasc[. Atunce c`nd au m[rsu Suliman-pa=e cu Cantemirvod[ ]naintea le=ilor la Boian, vinit-au =i +erban-vod[ cu oaste din |ara Munteneasc[ p[n-]n Ie=i, de-u desc[lecat cu oastea la m[n[stirea lui Aron-vod[, de-u =[dzut vro 4, 5 dzile de =-au ispr[vit de la Suliman-pa=e, av`nd grij[ de nem\i. +i s-au ]ntorsu ]napoi pe B`rlad, tot v`n`nd v`naturi =i pe=te. Iar[ ]n al doile an¡ a domniei lui Cantemir, scobor`tu-s-au craiul Sobe\chie cu toat[ puterea sa, =i cu to\i hatmanii, =i cu toat[ recipospolita, =i cu multe poghiazuri ]n toate p[r\ile, ]n toat[ \ara, pre la Ocn[, pe la B`rlad, pe la Bujoreni, de nu r[m`nè un loc nepr[dat =i nestr`cat. T[iat-au atunce le=ii pe doamna Rucsanda, fata lui Vas`lie-vod[, la cetate la Neam\u, =i pe Andrie=oaia, =i pe Enache gramaticul la o m`n[, =i pe al\`i mul\i. C[ s[ f[cus[ t[lhari nu numai de la oastea le=asc[,
92
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i =i din mun\`i ungure=ti, de j[cuiè m[n[stirili, =i al\`i dinspre Bugeag¡. }ncotro c[utai, tot de t[lhari dai. Atunce mul\i boieri =i giup`nes[ s[raci =-au l[sat cas[le =-au fugit¡ ]n |ara Munteneasc[ de r[ul t[lh[retului. Atunce craiul s-au cobor`t ]n gios pen t`rgu pen Ie=i =-au m[rsu ]n gios pe Prut p[n’ la Pagul. +i de la Pagul n-au putut merge mai nainte, c[ i-au ie=it turcimea =i cu t[t[r`mea ]nainte. +i s-au ]ntorsu ]napoi, ]ncungiurat de t[tari: care cum ie=iè din obuz, cum ]l¡ lua t[tar`i. +i s-au ]ntorsu iar pen Ie=i ]napoi. +i era =i Petriceicovod[ cu d`nsul. +-au lovit¡ pe la T`rgul Frumos, =i n-au agiunsu cailor obuzului ap[ hele=teul cel mare de la Prigoreni. +-au luat Siretul ]n sus =-au lovit¡ pe la Cern[u\i la +letin ]n \ara lui. Iar[ Cantemir-vod[ l-au gonit cu t[tar`i p[n’ la Siret, la H[rm[ne=ti. Atunce au arsu le=ii =i t[tar`i multe cur\i boiere=ti la \ar[ =i la Ie=i. Ars-au ]n Lungani, ]n Obrejeni, ]n Popi, ]n Doro=cani la Leca, ]n C[c[r[dzeni 2 p[rechi, ]n Podobi\i, ]ntr-al\i Lungani, ]n Albe=ti, ]n Br[ie=ti, ]n Prigoreni, ]n G[ne=ti, ]n T`rgul Frumos, ]n Crive=ti, ]n Petri=u, ]n Hele=teieni, ]n H[b[=e=ti, ]n Ruginoasa, ]n H[l[uce=ti, ]n Cozme=ti, ]n Purcele=ti, ]n Stolniceni, ]n P[=cani =i pe alte locuri multe. Tot cur\i =endilite boiere=ti au arsu atunce, fiind oameni ]nchi=i pen m[n[stiri de frica le=ilor =-a t[tarilor. Era ]n Gol`e oca de ap[ un potronic. Atunce au luat craiul =i pe Dosofteiu mitropolitul din Ie=i, cu toate hainele =i odoar[le mitropoliei. +-au luat¡ =i moa=tele lui Sfetei Ion Novei de la Suceav[, care le-u fostu adus aceste moa=te din |ara Turceasc[ Alexandru-vod[ cel Bun. +i le-u dus acele moa=te ]mpreun[ cu Dosoftei mitropolitul ]n |ara Le=asc[, la un t`rgu al craiului Sobe\chie, anume Jolfa, de stau acolo p[n-]n dzuoa de ast[dzi. +i Dosoftei ]nc[ acolo au murit. Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. +i era neam de maz`l; prè ]nv[\at, multe limbi =tiè: eline=te, l[tine=te, slovene=te =i alt[ ad`nc[ carte =i-nv[\[tur[, deplin c[lug[r =i cucernic, =i bl`nd ca un miel. }n \ara noastr[ pe-ceasta vreme nu este om ca acela. Dup[ ce l-au dus la Jolfa, ]l punè
93
Ion Neculce
craiul Sobe\chie de s-]mbr[ca cu hainele cele scumpe =i odoar[le mitropoliei \[r`i noastre, de f[cè liturghii la dzile mari =i iordan la Boboteadz[, dup-obiceiul \[r`i noastre, de s[ mira craiul =i to\i domnii le=e=ti =i l[uda de frumoas[ \[r[monia ce are beserica \[r`i noastre. Cantimir-vod[ s[ m`niese pe-cel mitropolit =i-i f[cus[ afuris[nie de la patrierhi. Dar nemic de d`nsul nu s-au atinsu, c[ dzic oamenii c[-i sf`nt, iar de Cantimirvod[ s-au atinsu, c[ l-au g[sit legat. Ce nu s[ =tie, dintr-acee pricin[ au dintr-alte. Cantimir-vod[, c`nd au vinit craiul, r[m[ses[ mai s`ngur. Boierimea, slujitorimea fugis[ care ]ncotro putus[. Numai prè cu pu\intei r[m[ses[, oameni de curte. +i-l ]ndemna o sam[ de boieri s[ s-]nchine la le=i. +i-i scriè =i +[rban-vod[ s[ s-]nchine, c[ s-a ]nchina =i el, c[ i s[ scoboar[ =i nem\`i despre |ara Nem\asc[, =i moscalii ]nc[ m[rgu la Cr`m, =i s-or face tot una. Iar[ Cantemir-vod[ nu s-au potrivit. Una, c[ =tiè r`ndul le=ilor, c[-i sluj`s[, a dooa, ]i era ficiorul la Poart[ z[log, Ant[i]ohie-vod[ bez[deoa. Ce nu-i da m`na. Ce el cu cine au avutu s-au tras spre F[lciiu ]naintea t[tar`lor, cum mai sus s-au pomenit. +i cu aceasta au nemerit, de i-au ie=it mare laud[ de la turci. Pe cie vreme era vro 40 =i mai bine de codreni t[lhari, de \inè drumurile ]n |ara de Gios. Agiuns-au la Cantemir-vod[ de i-au iertat. +-au vinit to\i ]n Ie=i, =i i-au dus pe to\i ]n m[n[stire, ]n G[lata, de-au giurat cum or sluji lui Cantemir-vod[ =i \[r`i cu dreptate. +i le-au dat leaf[ c`te 4 lei de lun[. +i au pus capete dintre d`n=ii pe Zaharie =i pe Sandul =i le-u dat c[r\i de volnicie, s[ str`ng[ c`t de mul\i. +i cum au sosit la Piatr[, au g[sit un poghiaz de le=i cu c[zaci, vro 200 =i mai bine. +i a=è i-au lovit¡ f[r[ veste, pe o negur[, de i-au spart =i i-au sp`rcuit =i i-au prinsu =i vii, de i-au dus la Cantemir-vod[, de i-au tot ]n\[pat =i i-au sp`ndzurat. Dece dintr-acea izb`nd[ au ]nceput Cantemir-vod[ a faci steaguri de lefecii ]n Roman =i ]n Cozme=ti =i-n T`rgul Frumos, ]n H`rl[u, ]n Podul Leloaie, ]n Ie=i. +-au ]nceput a-i birui pe t[lhari =-a-i prinde, de-i ducè la Cantemirvod[, de-i tot omor`è cu fel de feluri de cazne.
94
Letopise\ul |[rii Moldovei
A=ijdere =i Miron logof[tul, fiind storaste la Putna, au f[cut siimeni =i h`nsari =-au ]nceput =i dentr-acolo a r[s`pi t[lhari. C[ numai o dat[ la o b[taie au prinsu 40 de t[lhari =i i-au t[iat c`te ]n patru buc[\i, de i-au pus pen prepeleci pe la drumuri. Pus-au Miron logof[tul de-u l[rgit =i drumul la Lunca M`ndri=c[i, c[, fiind drumul str`mtu, nu putè s[ umble de r[ul t[lharilor. +i a=è cu aceste au ]nceput a s[ mai st`rpi. C[ de ce-i omor`è, de ce s[ f[cè mai mul\i ]n dzileli acestui domnu. A=ijdere atunce, c`nd-au vinit craiul mai nainte, dup[ ce-au f[cut Cantemir-vod[ slujitori, v[dzind +erban-vod[ c[ umbl[ t[lh[ret mult ]n Moldova =i n-are cine s[ le stè ]mpotriv[, =i Cantimir-vod[ n-au \inut parola, cum s-au apucat, c`nd l-au pus domnu, s[ omoare pe Iordachi Rus[t, =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, triimis-au =i el pe M[n[il[ c[pitanul cu saragele s[ prindz[ pe giup`neasa lui Iordachi Rus[t. Dece afl`ndu-s[ giup`neasa lui Iordachi cu mult[ bejenie pe Oituz, la un sat Groz[=ti, de frica unui poghiaz le=escu ce viniè din sus, au apucat numai è, Iord[chioaia s`ngur[, cu r[dvanul. Numai de n-au prins-o sarageleli, iar alt[ ce-au avut ag[rl`c, i-au luat tot sarageleli. +i peste noapte s-au ]ntorsu sarageleli peste munte ]n |ara Munteneasc[. +i bej[nari, cine-au fost, au s[rit dup[ d`n=ii a dooa dzi pe =leah =i nu i-au putut agiunge, =i s-au dus cu paci. Triimis[ sol pe Gavrili\[ ]n |ara Munteneasc[, la +erbanvod[, Cantemir-vod[, c[ v[dzu c[ s-au m`niiat +erban-vod[ pentru Iordachi =i pentru c[ci nu s-au ]nchinat la le=i, de pe cum s[ adeveris[, c`nd l-au pus domnu. +i-ntorc`ndu-s[ Gavrili\[ ]napoi, ]ndat-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ +erbanvod[. Caut[ de [a]cmu ]nainte de vedzi ce s-au lucrat zavistia =i r[utatea ]n Moldova =i-n |ara Munteneasc[, de pizma lui +erban-vod[ =-a Cup[re=tilor, ce-u avut veche. Indat[ =-au f[cut pace cu Cantemir-vod[, de-au vinit de la |arigrad ]n Ie=i, Cup[re=tii. +-au pus pe Iordachi visternic¡ mare, de i-au dat Cantemir-vod[ cheia \[r`i ]n m`n[, =i i-au dat =i o sam[ de bani din cei ce-i luas[, iar pentru o
95
Ion Neculce
sam[ i-au dat t`rgul Scheia =i Dr[c=ani, =i pe frate-s[u Manolachi, staroste la Putna, de s[ mai ad[ogè vr[jbile cu muntenii. Pus-au =i pe fra\`i lor, acestor doi, pe Scarlatachi =i La\carachi =i pe Mihalachi, capichih[i la |arigrad. |ine-te, s[rac[ Moldov[, de acmu ]nainte de jac =i m`nc[ri! To\i ace=tie tuscinci ficiori cuparului celui b[tr`n, de nu s[ s[tura unul cu o sut[ sau doo de pungi! Dat-au Cantemir-vod[ toat[ taina ce-au avut cu +erbanvod[ lor. Bucurat-au Cup[re=tii pe Cantemir-vod[ c[ l-or faci domnu ]n |ara Munteneasc[. +i a=è tot s[ p`r`è =i s[ m`nca unii pe al\ii. Murind Gavrili\[ cel b[tr`n, pus-au vornic mare ]n locul lui pe fiiu-s[u Vas`lachie, dar nu avè trecere la domnie ca t[t`s[u. +i pe ceilal\i fra\ii ai lui au ]nceput a-i mai sc[dè din volnicia ce ave c[nd tr[iè t[t-s[u1. Scos-au =i pe Velicico din h[tm[nie =i l-au pus vornic mare de |ara de Sus, =i hatman au pus pe ginere-s[u Bogdan. Dece Iordachi visternicul au =i legat fr[\`e cu Bogdan hatmanul, v[dzind c[-i gineri lui Cantemir, de \inè la un cuv`nt, =i pe cielal\i boieri a-i c[lca din obiceiurile lor. +i scotè mul\ime de or`nduieli pe \ar[, =i pe maz`li d[jdii grele, =i pe bresla=i greutate, de s-au st`ns de-atunce. C[ era bresla=i mul\i ]n \ar[ atunce, cu mii de stupi. +i Cantemir-vod[ carte nu =tiè, sama nime nu-i lua, c[-i supuses[ pe cielal\i boieri, c[ \ara era iertat[ de bir de la-mp[r[\`e. Iar[ L[\c[rachi tot triimitè la sute de pungi de lua, ni c-o pricin[, ni cu alta. Oarice sta ]mpotriv[ pentru \ar[ Miron logof[tul =i cu frate-s[u Veli=co vornicul. }i dzicè lui Cantemir-vod[ =i lui Iordachi visternicul la mes[: „Mai des cu p[har[le, m[ria ta, =i mai rar cu or`nduieleli, c[ \ara ]i iertat[ de la Poart[, =-ei vrè s[-\i dai m[ria ta sama odat[ =i nu-i putè.“ +i Velicico =i mai tare totdeuna s[ sf[diè cu Cantemir-vod[ =i cu Iordachi visternicul. Care dintr-acele voroave av`nd fric[, au c[dzut =i la prepus, de =-au pus =i capeteli. 1
}nceputul acestei fraze =i partea final[ a frazei precedente reproduc pasajele corespunz[toare din ms. 53, fiindc[ textul ms. 253 este neclar.
96
Letopise\ul |[rii Moldovei
+erban-vod[ f[cus[ g[tire mare de o=ti ]n |ara Munteneasc[, =i f[cus[ c`teva vas[, =eici, la Arge=, cu zaharà, de sta gata s[ s[ scoboare pe Dun[re. +i s-agiunses[ cu toate capeteli s`rbimei pe di ciea parte de Dun[re =i triimises[ =i la nem\i pe frate-s[u Iordachi sp[tarul =i pe ginere-s[u aga B[l[ceanul, ca s[ vie cu o sam[ de oaste nem\asc[. Agiunses[ =i la Moscu, s[ s[ scoboare la Cr`m. +i st`nd ]mpotriva sfatului un cneadz¡ mare, cheltuit-au +erban-vod[ de l-au otr[vit¡, ca s[ nu mai hie potrivnic sfatului. Agiunses[ =i cu craiul Sobe\chi, ca s[ s[ scoboare ]n gios la Bugeag. +i a=è =i el s[ purceag[ cu aceast[ g[tiri, s[ apuce |arigradul, c`nd or hi turcii la Beligrad, la nem\i. Numai era pedic[ Cantemir-vod[ cu Cup[re=tii, c[-l tot p`r`è la Poart[. Dece +erban-vod[, v[dzind ]mpidecarea lui Cantemir-vod[, au str`nsu c`\iva boieri moldoveni ce era ]n |ara Munteneasc[ pribegi, unii de frica lui Cantemir-vod[, al\`i pentru frica poghiazurilor le=e=ti. Str`nsu-i-au pe to\i la d`nsul la sfat, la Bucure=ti. +-au ales pe Ilie Dr[gu\escul s[-l fac[ domnu ]n Moldova, cu toat[ cheltuiala lui, ca s[ s[ m`ntuiasc[ de Cantemir-vod[, s[ nu-i mai fie piedic[. +i n-au z[b[vit¡ dup-acesta sfat +erban-vod[ =-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ fra\`i lui, stolnicul Costantin =i sp[tarul Mihai, c[ era un om groznic: nu veghè nim[rui voia. Om mare la stat, cu ochii ca de bou, harnic, darnic¡, mil[ f[cè mare la streini, la slujitori. Cheltuiè mult, s[-= fac[ nume, iar nu s[ str`ng[. Cantemirvod[ ]nc[ de aceste oblicind de toate, p`r`s[ la Poart[ pe +erban-vod[. +i turcii nu putè s[-l m[z`leasc[, c[ s[ teme de numeli lui +erban-vod[, ce scrises[ la hanul s[ s[ g[tedze s[ marg[ s[ iernedze ]n |ara Munteneasc[, s[ prindz[ pe +erbanvod[. Ce g[t`ndu-s[, i-au =i vinit veste c-au murit. Ce g`nde=te omul nu d[ domnul! C[ cine =tie la ce cump[n[ ar¡ hi vinit =i |ara Munteneasc[, de n-ar hi murit atunce. R[dicat-au fra\ii lui +erban-vod[, Costantin stolnicul =i cu Mihai sp[tarul, domnu atunce pe un nepot a lor de sor¡, anume Costantin Br`ncovanul B[s[rab ]n locul lui +erban-vod[. Avè
97
Ion Neculce
+erban-vod[ ficior mare, =i n-au vrut fra\`i lui +erban-vod[ s[-l puie pe d`nsul, c[ce nu tr[iè bine cu doamna. Dup[ ce s-au a=edzat Br`ncovanul ]n scaun ]n Bucure=ti, g`lceava =i zavistia cu Cup[restii tot au r[mas =i la Br`ncovanul, cum era =i la +erban-vod[, de s[ tot p`r`è unii pe al\ii la Poart[, de s[ tot f[cè cheltuial[ am`nduror \[rilor. }nceput-au Br`ncovanul a sup[ra pe doamna lui +erbanvod[ cu feluri de feluri =-a-i lua bani de pe unde era mistui\i. C[-i fiindu-i nepot =i-n cinste la d`nsul, ]i =tiè. Dece aga B[l[ceanul, ginerele lui +erban-vod[, dac-au ]n\eles de acea sup[rare, n-au vrut s[ vie de la nem\i =-au r[mas acolo la S`biiu. Iar Iordachi sp[tarul, fratele lui +erban-vod[, au vinit la Br`ncovanul de la nem\i, de unde-lè triimises[ +erban-vod[. Dece doamna lui +erban-vod[ c[dzus-]n mare prepus, v[dzind c-au r[mas ginere-s[u B[l[ceanul la S`bii. +i puses[ trei steaguri de lefecii moldoveni, anume Be=laga =i Vicol =i Tatul, de-o p[z`è pe d`nsa =i pe ficiorul ei, Gheorghe bezadè, lasat la Dr[g[ne=ti, s[ nu fug[ la ginere-s[u la nem\i. Iar[ dup[ ce-au trecut un an a domniei Br`ncovanului, cobor`tu-s-au B[l[ceanul cu o=ti nem\e=ti =i cu Hez[r ghen[rarul de au vinit ]n t`rgu ]n Bucure=ti. Dar ficiorul lui +erban-vod[, cum au ]n\eles c-au trecut nem\`i munteli ]n |ara Munteneasc[, de vin la Bucure=ti, ]ntr-o sar[ s-au ]mbr[cat cu haine proaste =-au ie=it printre straja de la Dr[g[ne=ti ce-l p[z`è =i s-au dus ]naintea o=tii nem\e=ti. +-au r[mas numai doamna s`ngur[ la Dr[g[ne=ti ]n paz[. Br`ncovanul, dac-au v[dzut c[ s-apropie o=tile nem\e=ti de Bucure=ti, au l[sat Bucure=tii =i s-au scobor`t la sat la Ru=i, cu toat[ casa lui, =i boieri, =i curte, slujitori, =-au =edzut acolo la Ru=i vro doo, trei s[pt[m`ni. El =edè ]n Ru=i =i nem\`i ]n Bucure=ti, cale de opt, noo ceasuri unii de al\ii. +i purta de grij[ Br`ncovanul de zaharà, de le da tot de-agiunsu de ce li trebuiè, =i pe de alt[ parte au f[cut =tire la Poart[ =i la t[tari s[ vie. Trem[s-au atunce ghen[rar Heiz[r pe un culonel cu vro sut[ de nem\i la Dr[g[ne=ti, de au luat pe doamna lui +erban-
98
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[ de au dus-o ]n Bucure=ti. Cu voia Br`ncovanului era, c[ Dr[g[ne=tii de Ru=i nu era departe, cale de doo ceasuri. Dup[ ce-au r[dicat pe doamna din Dr[g[ne=ti, vinit-au numai s`ngur ghen[rar cu capul lui, cu vro sut[ de oameni, de la Bucure=ti la Dr[g[ne=ti. +i s-au sculat =i Br`ncovanul din Ru=i, de s-au dus la d`nsul ]n Dr[g[ne=ti de s-au ]mpreunat cu d`nsul. +-au m`ncat =-au vorovit cinci, =es[ ceasuri ce i-au trebuit. +i a=è s-au ]ntorsu ghen[rar iar[=i la obuzul lui ]n Bucure=ti, =i Br`ncovanul s-au ]ntorsu la obuzul lui la Ru=i. |ara n-o l[sa s[ s[ bej[neasc[. Pe cine-i prindè le t[iè nasul, urecheli, de sta pe loc, ca s[ poarte de grij[ zaharelei o=tilor. Atunce to\i boierii muntene=ti ]ndemna pe Br`ncovanul s[ s-]nchine la nem\i. Numai unchiu-s[u stolnicul Costantin n-au priimit acestu sfat =i nu l-au l[sat s[ s-]nchine. C`nd va Dumnedzeu, =i omul nemere=te sfatul. Atunce fiindu domnie nou[, =i viind o=ti, =i neav`nd cu ce s[ chivernisi ]n grab[, trebuind bani, au scos v[c[ret ]nt[ie= dat[ un tult de vit[ =i doi or\i de cal, de-au r[mas obiceiu p[n[ ast[dzi. +i de acolo de la munteni, peste c`\iva ani la domnia lui Costantin Duc[i-vod[, au s[rit sc`nteia =i la noi ]n Moldova, de s-au aprinsu acestu pojar de obiceiu. Dece ]n scurt[ vreme au purces =i t[tar`i a vini ]n |ara Munteneasc[. Br`ncovanul ]ndat-atunce au dat =tire \[r`i s[ s[ dè ]n laturi ]n mun\i. +-au triimis doamna la m[n[stire la Brad, la munte, =i el au purces ]n t`mpinarea soltanului la Buz[u. +i numai ]ntr-acea dzi s[ nu s[ fie t`mpinat cu soltanul, era s[ prade \ara. Iar nem\`i, dac-au ]n\eles c[ vin t[tari, s-au r[dicat cu doamna lui +erban-vod[ =i cu to\`i din Bucure=ti =-au trecut mun\`i la Bra=ov. +i t[tarii cu Br`ncovanul i-au gonit p[n-au trecut mun\`i, =i nemic nu le-u putut str`ca. Iar pe \ar[ au str`cat-o r[u t[tari, c[ numai c[ce n-au luat robi, iar alt[ ce-au g[sit tot au luat. C[ acolo sunt mun\`i goli, nu pot s[ s-ascundz[ oameni =i dobitoaceli, =i era vreme =i de iarn[. Ce au r[mas oameni[i] numai cu sufleteli.
99
Ion Neculce
Iar de var[, dup[ ce s-au f[cut, trecut-au t[tar`i doo, trei r`nduri pen |ara Munteneasc[. +i la m[rsu =i la ]ntorsu tot pen |ara Munteneasc[ trecè, de mergè la Beligrad, unde s[ b[tè turcii cu nem\`i, de f[cè bogat[ stric[ciune |[r`i Muntene=ti. }n al doile an¡ de domnia Br`ncovanului r`nduit-au ]mp[r[\ia turceasc[ pe munteni =i pe moldoveni =i pe t[tari =i pe un sarascher cu turcii, o sam[, s[ duc[ pe Tucul grof s[-l puie craiu ]n |ara Ungureasc[. Dece de aice din Moldova au m[rsu hatmanul Bogdan cu o sam[ de moldoveni, =i un soltan cu t[tari, =i Br`ncovanul cu capul s[u =i, agiung`nd la marginea |[r`i Muntene=ti unde s[ cheam[ C`mpina, ie=itu-le-u Heiz[r¡ ghen[rar =i cu aga B[l[ceanul =i cu c`teva mii de nem\i. +-au dat r[zboiu foarte tare, de ]mbe p[r\ile, =i groznic, c`teva ceasuri, =i pe urm[ au spart pe nem\i. +-au purces nem\ii ]n r[s`p[. +i atunce au prinsu pe Heiz[r ghen[rarul la m`na-i lui Tuchil grof, =i B[l[ceanul au pierit ]n r[zboiu, dar au pierit =i sarascherul turcescu, c[ l-au lovit¡ un glon\u tocma ]n gur[. Dzic c[ la acel r[zboiu s[ fie fostu mai mult izb`nda despre partea c[zacilor Br`ncovanului, care le era cap c[zacilor un moldovan, anume Cost`n, ficiorul Nenului. Dup[ ce au aflat Br`ncovanul pe B[l[ceanul mort ]n r[zboiu, trimisu-i-au capul la Bucure=ti, de l-au pus ]ntr-un prepeleac ]n mijlocul ogr[dz`i lui, de-au =edzut vrun an cu capul ]n prepeleac. +i au ]nv[\at de i-au r[s`pit =i cur\ile =i ograda, de-au r[mas numai j[ri=te. Dup[ izb`nda ce-au f[cut acolo, intrat-au Tuchil grof ]n |ara Ungureasc[ cu toate o=tile ce scriu mai sus. +-au ]nceput a str`ca =i a arde =-a robi pe care nu vrè s[ s-]nchine lui. +-a=è au umblat c`teva dzile, str`c`nd pen |ara Ungureasc[, p[n’ ce s-au r[dicat alt[ oaste nem\asc[ =-au purces asupra lor. Dece hrof cu turcii =i cu t[tar`i n-au cutedzat s[ stè ]mpotriv[-le =-au fugit peste mun\i ]napoi ]n |ara Munteneasc[. Iar Bogdan hatmanul, vr`nd dreptu s[ ias[ pe Oituz la |ara Moldovei, ie=itu-i-au \[r[nime s[cui ]nainte la Oituz, la str`mtoari, de i-au dat r[zboiu toat[ noaptea, de cu mare greu au sc[pat de-au
100
Letopise\ul |[rii Moldovei
ie=it din m`na lor, c[ era s[ piar[ cu to\ii. Iar t[tari s-au dus ]n Bugeac acas[, iar Tucul grof cu oastea lui, cu ungurimea, au r[mas ]n |ara Munteneasc[ de-au iernat =-au =i v[rat, =i mult[ str`c[ciune f[cè \[r`i. Numai, p[n-a s[ r[dica Tucul grof de s-au dus ]n |ara Turceasc[, foarte cu pu\intè oaste curu\i de-a lui r[m[ses[, c[ puses[ Br`ncovanul oameni de-a lui, pe care curu\ ]l g[siè ]n laturi, pe tain[ ]l =i ucidè. F[cut-au le=ii la Zvancea ocop, din sus de Zvancea, de-au a=edzat oaste. Triimis-au =i []n] cetatea Sorocei un polcovnic¡ iar cu oaste. A=edzat-au =i-n \inutul Cern[u\ului ]n c`teva locuri, de-au f[cut p[rcane de-au a=edzat oaste joimiri moldoveni =i le=i: ]n Vas`leu, pe Nistru, dr[gani, ]n Or[=eni pe Zaharo\chie cu le=i, ]n Co\mani pe Dobravschie tiji cu le=i, ]n B[nila pe Turcule\¡ cel mare cu moldoveni, ]n Hlini\[ [pe] Botedzu tiji [cu] moldoveni, ]n t`rgu ]n Cern[u\i [pe] Br[ne=ti, ]n Cuciur [pe] Turcule\¡ cel mic cu moldoveni. +i a=è cuprinses[ tot \inulul Cern[u\ului de-l \inè. +i alt[ treab[ n-avè. }n toate dzileli s[ b[tè cu turcii supt Cameni\[, c[ p[z`è drumul Cameni\`i de cine trecè. Tot ]i lua de grumadzi =i-i robiè =i s[ slobodziè furi= ]n Moldova =i-n Bugeag, de apuca herghelii a cui g[s`è, =i lua =i limb[. +i c`ndu ducè turcii zaharali ]n Cameni\[, le ie=iè ]nainte ori la dus ori la ]ntorsu, de-i robiè, =i de bogate ori ]i =i smintiè. A=ijdere =i lepcanii din Cameni\[ =i cu turcii ie=iè =i loviè pe joimiri, pe unde era a=[dza\i, f[r[ veste, =i de bogate ori ]i str`ca. T[tar`i din Bugeag, hanul, soltani, c`te de trei, patru ori mergè ]n |ara Le=asc[, de-i pr[da c`t le trebuiè. +i la ]ntorsu, sl[bindu-le cai, fiind uneori iarn[, ie=iè joimirii de pen z[mci de-i loviè. Pe urm[ =i scote duiumuri =i robi, iar[ uneori ]i robiè t[tari pe d`n=ii. Odat[, ie=indu Turcule\ cel mare la +tef[ne=ti, la drumul Cameni\`i, s[ iè limb[, au v[dzut vro 40 de turci pe =lah viind de la Cameni\[. Deci Turcule\, trec`nd Prutul s[ marg[ la d`n=ii s[-i lovasc[, au apucat de-au trecut numai vro treidz[ci de joimiri, =i s-au =i rumtu ghea\a, c[ era de prim[var[. +-au r[mas
101
Ion Neculce
oastea cea mult[ a lui Turcule\¡ di ceasta parte, neput`nd trece Prutul, c[ s[ rumses[ ghea\a. Dece Turcule\ au ie=it ]naintea celor 40 de turci, =i a=è s-au b[tut fa\[ la fa\[ vro doo ceasuri, c[ nu putè cie oaste s[ treac[ s[ le dè agiutor. +i i-au ]nfr`nt pe turci =i i-au prinsu vii, care n-au pierit la b[taie. Numai doi au sc[pat, =i i-au luat robi de grumadzi de i-au dus ]n |ara Le=asc[. Pe unii i-au triimis la craiul, de =-au f[cut nume =i cinste, pe al\`i i-au \inut la d`nsul, la B[nila, de s-au r[scump[rat. +-au g[sit atunce la acei turci negu\itori 50 de pungi de bani gata, f[r[ odoar[ =i haine =i cai. }n al =es[le an¡ a domniei lui Cantemir-vod[ cobor`tu-s-au craiul Sobe\chi cu o=ti grele iar ]n |ara Moldovei, fiind ]ndemna\i =i de munteni, de Br`ncovanul, de pe cum era ]nv[\at ca s[ fac[ r[u acestei \[ri, de s[ acolisiè de d`nsa totdeuna, pe cum =i mai pe urm[, de-au adus =i pe moscali cu fapteli lui. Care, Dumnedz[u, pentru suspinurile s[racilor, i-au pl[tit de s-au st`nsu pomenirea lui cu totul. +-au vinit craiul cu obuzul pe la Bot[=eni =i pen Cotnari p[n’ la T`rgul Frumos, =i de la T`rgul Frumos iar s-au ]ntorsu la \ara lui, c[ era vreme de toamn[. +i atunce, ]ntorc`ndu-s[, au l[sat oaste cu bucate ]n cetate, ]n Neam\u, =i-n Suceav[, ]n m[n[stirea armeneasc[, =i-n Agapia ]n m[n[stire, =i-n S[cul, =i-n C`mpul Lungu, =i-n Hangu. +i c`nd au agiunsu cu obuzul pe Siret pe la Ropcea, a=è i-au lovit o ploaie cu ninsoare, de i-au \inut acel vicol vro trei, patru dzili, de-au murit oastea mai bine de gium[tate, ]nghe\at[ =i le=inat[, c[ era pe la noiemvrii. Iar caii le-u murit to\i din obuz, de le-au r[mas car[le =i car[teli =i pu=celi toate la Ropcea. Dzic c[ nice craiul mai n-au fostu av`nd cal s[-ncalece. De-biè au m[rsu p[n’ la Sletin, c[ i-au fostu lovit¡ m`nia lui Dumnedz[u, de nu era numai vicolul, ce-i lovis[ o boal[, de muriè =i oameni =i cai. +i la anul au triimis din |ara Le=asc[ de-au luat pu=cele de la Ropcea. T[tar`i =i cu Cantemir-vod[ n-au vrut s[ marg[ mai nainte dup[ d`n=ii de la Crive=ti, ce s-au ]ntorsu ]napoi. }ndemnatu-i-au Cantemir-vod[ pe t[tari s[ marg[ ]nainte, c[, de-r hi m[rsu, i-ar hi luat pe to\i de grumadzi. Numai t[tar`i n-au vrut s[ marg[.
102
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dzic c[ Sobe\chi s-au fostu agiunsu cu t[tari, de-au fos’ tot una. Numai ]n videala le=ilor s-ar[ta neprietin. C[ odat[ s-au fostu t`mplat ]ntr-o noapte de-au t[iat pe ni=te t[tari prè r[u Turcule\ al nostru cu moldovenii1. +i a doo dzi v[dzindu Sobe\chie, au fostu j[luind pe t[tari: „P[cat c-au pierit at`\e viteji!“ +-au fostu dzic`nd lui Turcule\¡ pentru ce i-au lovit noaptea furi=. C[ el avè priete=ug cu d`n=ii ]nc[ din h[tm[nie. Dup[ ce s-au dus craiul ]n \ara lui, scris-au c[r\i la-mp[ratul Neam\ului =i la papa de la R`m, de s[ f[liè pe- cum au luat at`te cet[\i din |ara Moldovei. +i pe celi scrisori papa de R`m tot ]l credè =i-i trimitè bani s[ fac[ oaste asupra p[g`nilor. C[ce a=è era vorovi\i =i cu ]mp[ratul Neam\ului: el s[ marg[ pe de o parte, =i celalalt pe de alta. Triimis-au Cantemir-vod[ o sam[ de t[tari cu moldoveni lefecii ]n C`mpul Lungu =i-n Hangu, de-au pr[dat =-au arsu, ca s[ scoa\[ pe joimiri. +i nu i-au putut scoate, iar[ duium =i robi au luat mult t[tar`i. +i-ntorc`ndu-s[ ]napoi pe la Ie=i, ]nc[ le-au d[ruit Cantemir-vod[ tuturor m`rzacilor postavuri =i atlazuri. +i s-au dus ]n Bugeag. }n al =eptele an¡ a domniei lui g[titu-s-au Cantemir-vod[ cu oastea lui de-au m[rsu s[ iè cetatea Sorocii, ]mpreun[ cu Daltaban-pa=e, sarascherul Oblu=i\`i, =i cu hatmanul Ste\u a Ocrainii hanului =i cu c`teva mii de t`tari. +-au st[tut pen pregiurul cet[\`i c`teva s[pt[m`ni, de-u tot b[tut-o cetatea, de-au f[cut meterezuri =i lagumuri. +-au dat n[v[li prè tare, =i n-au putut-o lua, =i au pierit mult[ oaste atunce, c`nd da n[v[li turcii =i moldoveni. +i nu era at`ta oaste ]n cetate, ca doo, trei sute de dr[gani =i c[zaci; numai ei din cetate nemeriè tot ]n om, iar cei den afar[ nu putè s[ le str`ce nemic. +i s-au ]ntorsu ]napoi la Ie=i, f[r[ nice o izbind[ =i cu mult[ pagub[ de oaste. Tot ]ntr-acel an¡, mai nainte ce-au m[rsu la Soroca, str`nsus-au to\i ficiorii lui Gavrili\[ =i cu al\i boieri mul\i de |ara de 1 Ultimele cinci cuvinte din aceast[ fraz[ sunt scrise de Neculce ]nsu=i. Lectura „al“ nu-i sigur[: literele au fost t[iate, ]n parte, c`nd s-a legat manuscrisul.
103
Ion Neculce
Gios la nunta lui Ion P[lade, la B[cani, din sus de B`rlad. +i acolo au fostu =i vornicul Velicico, fiind cumnat lui P[lade. +i sr`ng`ndu-s[ acolo la-cea nunt[, au sf[tuit =i s-au giurat cu to\`i, ei ]nde ei, s[ fug-]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul, s[ le dè agiutor de cheltuial[, s[ marg[ la Poart[ s[ p`rasc[ pe Cantemir s[-l scoat[ din domnie, s[ r[dice domnu dintre d`n=ii pe Velicico vornicul. Dece s-au sculat un boier¡ dintre d`n=ii, anumi Ilie |if[scul, care ]l poreclis[ pe urm[ Frige-vac[, =i i-au p`r`t la Cantemirvod[, de le-u spus tot sfatul. C[ era boierii de la o vreme prè sup[ra\i de Cantemir-vod[, c[ era la curte boierina=i, tot ficiori de moj`ci codreni =i g[l[\eni. +i dzicè Cantemir-vod[ c[ domnul face neamurile, domnul le str`nge. +i-i era ur`\i ficiorii cei de boier, s[ nu-i vadz[ ]ntr-ochi, de pe cum ]i era n[tura lui. +i era ]n cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-s[u, =i cu Iordachi visternicul Rus[t. Ace=ti doi schivernisiè =i m`nca \ara, cum le era voia. Dece boierii pe acee vreme nu mai putè suferi s[ fie c[lca\i de acei doi boieri =i de moj`cii aceloralal\i mai mici de curte. C[ c`nd ie=iè la \ar[ cu slujbe, boierina=ii f[cè multe n[cazuri cas[lor celor mari a boierilor. Dece Cantemir-vod[, cum au ]n\eles acel sfat, din Ilie Frigevac[, a boierilor, au =i r[pedzit ]ntr-o noapte boierina=i d-è lui =i slujitori, s[-i prindz[ pe to\i pe acie. Dece unii au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, iar pe carei i-au prinsu i-au adus la Ie=i. +i pe Velicico vornicul, dup[ ce l-au adus la Ie=i, era zavistie mai mare despre Cup[re=ti, ]mpung`ndu-s[ cu horba mai denainte vremi. +i avè =i s`ial[ de d`nsul, c[ce era mai om dec`t to\i. Atunce ]n grab[ Cantemir-vod[ ]n m`nie l-au b[tut cu buzduganul =i l-au ]nchis ]n beci. Deci neprietinii lui Velicico atunci au =i aflat vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „De vreme c[ te-i gr[bit de l-ai b[tut, nu-l l[sa viu. P[ze=te de-l omoar[, c[, d-è sc[pa viu, m`ne, poim`ni el ne omoar[ pe to\i“. +i el ]nc[ ]ndat-au ascultat =i l-au scos noaptea de i-au t[iat capul denaintea por\`i. Pentru bineli ce-au dat =tire Velicico lu Iordachi visternicul, de-au fugit c`nd vrè s[-l omoare
104
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cantemir-vod[, acum i-au mul\[mit =i Iordachi visternicul ]ntr-acesta chip, ca un grec. +i aflar[ atunce neprietinii vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „Acmu, de vreme c-ai omor`t pe Velicico, triimite de prinde =i pe frate-s[u, Miron logof[tul, de-l omoar[. Ori vinovat, ori nevinovat, s[ nu scapi, c-apoi ]nc[ a hi mai r[u =i de tine =i de noi“. Deci Cantemir-vod[ nu =-au socotit¡ viia\a lui, c[ era trecut cu b[tr`ne\eli, om de 70 de ai, de numai c`t nu-i sos`s[ ceasul =i lui, ce s-au potrivit neprietinilor =i nu =-au cru\at sufletul. Ce ca un tiran au triim[s pe Macrei, v[tavul de p[h[rnicei, cu slujitori de l-au luat decolo, de la casa lui de la B[rbo=i, de l-au dus p[n-]n Roman, =i i-au t[iat capul. +i c`nd l-au g[sit Macrei acolo la B[rbo=i, atunce-i muris[ =i giup`neasa. +i nemic nu =tiè de sfatul fr[\ines[u sau de a celoralal\i boieri, c[ nu era amestecat cu ceielal\i boieri la sfat. C[ el pornis[ atunce pe un ficior a lui, pe Neculaiu, s[ iè fata Duc[i-vod[ de la |arigrad =i s[ g[tas[ =i cu celalalt s[ iè fata lui Cantemir-vod[, s[ s-]ncuscredze, =i nice cu g`ndul nu g`ndiè c[ i-a vini o furtun[ ca acie. Dzisu-i-au slujitorii, c`nd l-au g[sit la B[rbo=i, s[ fug[, c[ nu-i departe ]n Neam\u, iar el n-au priimit¡, =tiindu-s[ drept. G`ndiè c[ l-or duce la Ie=i =i s-a ]ndrepta. Iar dup[ ce i-au vinit Macrei, =i viind zapciu dup[ zapciu s[ piar[, nu l-au mai ]ng[duit =-au pus de l-au t[iat ]n Roman. +i mult s-au rugat lui Macreiu s[-l duc[ p[n-]n Ie=i, iar Macrei, ca un om r[u =i de nemic, nu i-au fostu mil[ de sufletul st[p`nu-s[u =i s-au gr[bit de l-au omor`t. C[ de l-ar hi dus ]n Ie=i, poate s-ar hi ]ndreptat =i n-ar hi pierit. C[ multe slugi s[ t`mpl[ la domni vrednice, de nu s[ gr[bescu =i ferescu pe st[p`ni de p[cat, =i pe urm[ cad la laud[ =i despre st[p`n, =i despre oameni, =i despre Dumnedzeu. Iar acesta, ca un varvar, nefiind de neam, n-au socotit¡. Cantemir-vod[ dup-acee mult s[ c[iè ce-au f[cut =i de multe ori pl`ngè ]ntre toat[ boierimea =i bl[st[ma pe cine l-au ]ndemnat de-au gr[bit de i-au t[iat. C[, dup[ ei, n-au tr[it un an nice Cantemir-vod[ =-au murit. Iar pe Vas`lie vornicul, ficiorul lui Gavrili\[, =i pe frate-s[u Solomon =i pe frate-s[u Costachi =i pe Gheorghi\[ Mitre =i pe
105
Ion Neculce
Dedul sp[tar Arb[na= =i pe tustrei ficiorii lui Miron, pe to\i pe ace=tie i-au prinsu =i i-au ]nchis, unii ]n turnu, pe unii la simeni, pe al\`i pen beciuri, =i pe Neculaiu, m[rg`nd s[ s-]nsoare, l-au ]ntorsu de la B`rlad de l-au ]nchis =i pe d`nsul. Iar[ Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, =i Costantin cumnatu-s[u, p[harnicul Lambrino, =i cumnatu-s[u Iva=co =i Antiohie Jora =i Bujor[ne=tii =i al\ii din Bujor[ne=ti au sc[pat ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, =i de-acolo s-au g[tit =i s-au dus la Odrei, la Poart[, s[ p`rasc[ pe Cantemir-vod[. +i le-u dzis atunce Br`ncovanul s[ nu s[ gr[basc[ s[ marg[ atunce la Poart[, c[-i prietin vizirul Cup[re=tilor. Ei n-au ascultat =-au p[zit de au m[rsu. Iar[ Cantemir-vod[, dup[ ce-au ]n\eles, au r[pedzit =i el pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi Rus[t visternicul, cu al\i boieri mul\i de \ar[, de s-au p`r`t de fa\[ cu to\`i la Divan. +i i-au dat pe to\i ]n obedzi de grumadzi, de i-au adus la Cantemir-vod[ ]n Ie=i. Dece Cantemir-vod[, dup[ ce i-au adusu-i, i-au pus la ]nchisoare, =i nu i-au omor`t, c-au poroncit Poarta s[ nu-i omoare. +i =-au adus aminte =i de giur[m`ntul ce-au giurat Cantemir lui Gavrili\[ celui b[tr`n, s[ nu-= ating[ sabia de neamul ficiorilor lui. Ce i-au pus bani pe to\i, s[-i ]ntoarc[ cheltuiala ce-au cheltuit la Poart[, pe unii c`te dzeci pungi, pe al\ii c`te 5, pe al\ii c`te cum au socotit. +i dup[ ce =-au plinit banii, i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Deci carei au avut putin\[ =i prietini, mai cur`nd au dat, =i i-au slobodzit, iar carei au fostu mai neputincio=i au =[dzut mult ]nchi=i, =i i-au b[tut p[n’ =-au pl[tit banii. Iar[ ficiorilor lui Miron nu le-u luat nemic =i i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Din to\i boierii r[m[ses[ Dedul sp[tarul Arb[na=ul ]nchis ]n turnul clopotni\`i la Trei Sfetiteli. +i-l puses[ 10 pungi de bani, =i n-avè cu ce plini, c[ era un om mai sc[pat. +i poate avè =i pizm[ pe d`nsul, c[-l scoses-]n doo r`nduri s[-i taie capul. Dece el ]ntr-o noapte au ]mb[tat pe siimeni, pe str[jerii ce-l p[z`è, =i s-au slobodzit cu o frenghie pe o ferastr[ din turnu p[n[ gios =-au apucat de-u ]nc[lecat cu doi ficiori =-au fugit.
106
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dar Cantemir-vod[ a doo dzi, dac-au oblicit c-au sc[pat, au poroncit¡ s[ nu-l mai caute nime, nice s[-l mai goneasc[. C[, de vreme c-au ]nc[lecat, nu este nime harnic s[-i stè ]mpotriv[ sau s[-l prindz[ pe om pe cela. C[-l =tiè el ce viteaz bun este, c-au fostu cu d`nsul la r[zboiu. C[, c`nd alerga pe cal c`t putè, s[riè de pe un cal pe altul, =i pune 3 cai al[ture =i de pe gios s[ r[pedzie =i-i s[riè pe tustrei pe sus. Nu era altu om ]n \ar[ ca d`nsul harnic =i viteaz. N-au z[b[vit¡ prè mult =i =-au f[cut pace =i au vinit ]n \ar[, =i l-au iertat Cantemir-vod[. Dup-acie Cantemir-vod[ au str`cat logodna cu P[tra=co, ficiorul lui Miron logof[tul, =i =-au ales din to\i ficiorii de boier¡ pe Mih[lachi, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicului, de l-au luat gineri. Care acela pe urm[ au c[dzut domnu, de-i dzic Mihaivod[. +-au f[cut nunt[ cu d`nsul domneasc[ =i l-au =i boierit, l-au f[cut comis mare, iar pe urm[ l-au f[cut stolnic mare. Numai n-au avut parte de d`nsul, c[ n-au tr[it mult cu d`nsa, =i i-au murit fiic[-sa. C[ce Cantemir-vod[ era cum[tru cu cuscru-s[u Ion R[covi\[, c[-i botedzas[ Cantemir-vod[ un copil lui Ion R[covi\[, mai mic dec`t ginere-s[u Mih[lachi. C[ce poate n-au r[bdat Dumnedz[u. Numai Mih[lachi mai pe urm[, la domnia lui Ant[i]ohie-vod[, au luat alt[ fat[ de boier, a Dedului sp[tarului de la G[la\i, =i cu acie au vie\uit, de-au f[cut copii =i-au fostu =i domnu. Cantemir-vod[ =i Cup[re=tii s-au mai apucat =i de alt dan\u asupra muntenilor, =i muntenii asupra lor. |ine\i-v[, s[racelor \[ri, dac[ sunte\i putencioase, de acmu s[ birui\i nevoile din pizmele vechi la ce s-au ]nceput s[ s[ lucredze! Era un boier de mult priibag din |ara Munteneasc[ ]n |ara Ungureasc[, anume Stoica p[harnicul, =i =i cu al\`i mai mici, iar munteni pribegi, ]nc[ de c`nd au luat domnia +erban-vod[. Chematu-i-au Cantemir-vod[ de la Bra=ov aice la d`nsul ]n Moldova. +-au ]nceput a faci p`r[ =i harzuri la Poart[, a p`r` pe munteni cu feluri de feluri de p`ri, cum suntu haini =i boga\i. Ce Poarta dint[iu i-au ]mbucurat. +i i-au trimis Cantemir-vod[ la Poart[ la Cup[re=ti, la sp[tarul Lascarachi cuparul, fiind
107
Ion Neculce
capichihaia lui Cantemir-vod[, s[ p`rasc[ pe munteni =i s[ ispr[vasc[ domnia lui Cantemir-vod[ ]n |ara Munteneasc[. Dece =tiu c-au ispr[vit Cantemir-vod[ bine! C[, dup[ ce-au oblicit muntenii, au cheltuit Br`ncovanul la Poart[ 1000 de pungi. +-au luat Br`ncovanul pe ceielal\i de grumadzi. +i pe cuparul Rascarachi, fratele lui Iordachi vistiernicul, l-au f[cut surgun la Rodos. +i era s[ maz`leasc[ =i pe Cantemir-vod[. Numai au sosit veste atunce c-au murit. Dusu-l-au pe Stoica la Br`ncovanul ]n Bucure=ti, cu o l[cat[ c`t un =lic de mare la grumadzi. +i l-au scos la Divan ]naintea a toat[ \ara =-apoi l-au purtat tot \`rgul cu l[cata de-a grumadzii. +-apoi l-au sp`ndzurat ]mbr[cat, ]nc[l\at, la t`rgul de afar[. +i pe-cele so\`i a lui, pe unii i-au sp`ndzurat =i pe al\`i i-au iertat. }ntr-acea vreme vorovit-au tustrei ficiorii lui Miron logof[tul =i cu Vas`la=co sp[tarul Ca[n]tacoz`no =i cu frate-s[u Ilie =i cu Dumitra=co Ursachi s[ fug[ din \ar[ de grele d[jdi =i prepusuri. C[ nu mai putè birui de r[ul lui Iordachi visternicul. C[ ]nv[\as[ Iordachi de le tot cump[ra odoar[le =i sateli f[r’ de pre\¡, c[-i tot ]ngreuiè cu d[jdile. Cantemir-vod[, oblicind c[ vor s[ fug[, trimis-au steaguri de slujitori s[-i prindz[. Dece ficiorii lui Miron au prinsu de veste =-au sc[pat¡ la com[ndatul de Cetatea Neam\ului. Iar pe cielal\i boieri, neav`nd veste, i-au prinsu lefeciii, =i le-au j[cuit cas[le, =i i-au pus ]n here, =i i-au pornit la Ie=i. C`nd au agiunsu ]n Valea Le\canilor, i-au =i t`mpinat vestea, n[rocul lor, c-au murit Cantemir-vod[. +i i-au slobodzit din hiere. Dece au m[rsu ]n Ie=i de-au fostu la-ngroparea lui Cantemirvod[. +i s-au ]mpreunat cu beiz[de, ficiorul lui Cantemir-vod[, anume Dumitra=co. +i i-au ]mbunat Dumitra=co-vod[ cu cuv`nt bun, c[, de va da Dumnedz[u s[ fie pe voia lui de la Poart[, i-ar milui. +i iar boierii s[ ruga =i ei s[ ierte pe tat[-s[u. +i i-au slobodzit s[ marg[ acas[, cum au =i fugit ]n |ara Munteneasc[, la Br`ncovanul, c[ le era rud[, de-au r[pedzit Br`ncovanul la Poart[ pentru Costantin-vod[, ficiorul Duc[i-vod[ celui b[tr`n. Cantemir-vod[, dup[ ce-au murit, \inutu-l-au mort t[inuit o dzi =i o noapte, p[n’ s-au g[tit c[r\ile de-au f[cut harzuri de la
108
Letopise\ul |[rii Moldovei
\ar[ la Poart[, de poftiè s[ puie pe un ficior a lui Cantemir ]n locul t[t`ne-s[u. +i au r[pedzit pe v[tavul P`rvul =i cu +tef[ni\[ Rus[t, ficiorul lui Manolachi postelnicul. +i dup[ ce-au pornit c[r\ile, a dooa dzi s-au agiunsu Bogdan hatmanul =i cu Iordachi visternicul =i cu to\i slujitorii s[ r[dice pe Dumitra=co beiz[deoa, ficiorul lui Cantemir-vod[, domnu ]n locul t[t`ne-s[u. Dece au g[tit Divanul cel mare =i s-au str`nsu toat[ boierimea =i mitropolitul =i slujitorii la curte. +-au adus la curte pe un ag[ a vizirului turcu, ce era vinit cu trebi ]mp[r[te=ti ]n Ie=i. Atunce au spus a tot n[rodul c-au murit Cantemir-vod[. Ce slujitorii au =i-nceput a str`ga c[ altul nu le trebuie s[ fie domnu, f[r[ c`t Dumitra=co beiz[dè, ficiorul lui Cantemir-vod[. Ce boierii =i \ara nu cutedza s[ dzic-]ntr-alt chip, c[ s[ teme de slujitori, ce numai le c[uta s[ priimasc[ =i s[ dzic[ cum dzic slujitorii. Turcul aga, v[dzind c[ str`g[ cu to\`i ]ntr-un cuv`nt, au luat un c[ftan =-au pus ]n spateli lui Dumitrasco beiz[deoa. +i beiz[deoa au ]mbr[cat pe turc c-un cont[= cu soboli. +-au =edzut am`ndoi ]n scaone. +-au ]nceput a da din pu=ci =i a dzice surlele, =i to\i boierii =i slujitorii, c[peteniile, cine= dup[ r`ndul s[u, au purces a s[ruta poala turcului =-a lui Dumitra=co beiz[dè. +i dup-aceea au ]nc[licat cu alaiu =-au purces la Sfetei Neculaiu, de i-au cetit molitfeli de domnie dup-obiceiu. Scos-au oas[le lui Cantemir-vod[ boierii cei mari afar[, supt cortu, ]n ogr[joara cea mic[ la curtea domneasc[. +i l-au \inut trei dzile, p[n’ l-au grijit, =-apoi l-au dus la Sfete Neculaiu de l-au ]ngropat ]n gropni\a lui Antonie-vod[. +i s-au t`mplat atunce la prohodul lui 4 patrierhi, unul de Ierusalim =i altul de Antohia =i altul de Alics[ndria =i unul maz`l de |arigrad, Iacob. +-au domnit pu\in, nu deplin 8 ani, =i =-au pl[tit =i el datoria dup‘obiceiul acestei lumi. Dup[ ce-au ]ngropat pe Cantemir-vod[, au =edzut ]n scaonul domnescu fiiu-s[u Dumitra=co beizade, de au domnit 3 s[pt[m`ni. +-au vinit un capegiu de la Poart[ de-u luat pe Dumitra=covod[ beizadè. Iar Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul ]ntr-aceli 3 s[pt[m`ni n-au dormit, ce s-au g[titu-s[. +-au pus
109
Ion Neculce
str[ji din G[la\i p[n-]n Ie=i, =i c`nd au sosit capegi-ba= ]n Ie=i s[ iè pe beiz[dè =i pe d`n=`i, ei au fugit din Ie=i. C[ci atunce, m[rg`nd veste la Poart[ c-au murit Cantemirvod[, Br`ncovanul, domnul muntenescu, au apucat ]nainte =-au ispr[vit¡ domnia lui Costantin s`n Duc[i-vod[, de-au ]mbr[cat c[ftan de la Poart[ de domnia Moldovei. Atunce au f[cut =i pe La\carachi surgun =-au luat =i pe Staico de grumadzi. Totodatatunce s-au t`mplat de au triimis =i la Dumitra=co-beiz[deoa, s`n lui Cantemir, s[-l duc[ la Poart[ =i s[ prind[ pe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi visternicul, s[-i duc[ la Poart[ s[ dè sam[ pentru ce-au m`ncat \ara. Deci Bogdan =i Iordachi au fugit ]n |ara Le=asc[, cum mai sus s[ pomene=te. Pe-aceste lucruri poate =i al\`i s[ s[ ]ncreadz[ cu Poarta turceasc[, c[ unele s[ g[tiè =i alteli s-au f[cut! Acel capegiu-ba= ce-au vinit cu maz`lia, ce-au luat pe Dumitra=co Cantemir beiz[deoa din Ie=, fuses[ bun prietin mai nainte lui Cantemir-vod[, =i de neamul lui era cerchez. +i f[r[ z[bav[ dup-acee au c[dzut de-au fost =i pa=e =i musaip la-mp[ratul, care-i dzicè mai pe urm[ Cerchez Mehmet-pa=e imbriorul. Era =i un boier¡ atunce aice ]n Ie=i, +tefan comisul Cerchez. Dece atunce +tefan comisul Cerchez mult s-au rugat acelui capegiu pentru Dumitra=co beiz[deoa, s[-i fie mil[ de d`nsul, c[-i un copil, av`nd cuno=tin\[ cu acel capegiu, fiind am`ndoi cerchezi, ]nc[ de la domnia lui Cantemir-vod[. Ce, dup[ ce l-au dus la Poart[, st[tut-au munteni =i cu Costantin Duca-vod[ cu multe pricini asupra ficiorilor lui Cantemir-vod[, de le cerè mult[ som[ de bani. Ce nemic[ nu le-au putut str`ca, c[ s-au pus tare acel capegiu-ba= pentru d`n=ii. +i mai pe urm[, dup[ ce-au c[dzut mai la cinste acel capegi-ba=, au f[cut =i alte lucruri mari, carei la r`ndul lor s-or pomeni. De la Cantemir-vod[ nescareva avere nu le-u r[mas, c[ ce era vinitul m`nca al\`i, cum mai sus s-au pomenit. Atunce la moarte 50 de pungi de bani le-u dat la patriarhul de Rusalim, s[ li mistuiasc[. +i patriarhul, pentru voia muntenilor, le-u spus turcilor, =i le-u luat. +i copii numai au r[mas cu vro
110
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
10—15 pungi de bani. Ce Dumnedz[u unde va, nu trebuiescu bani. C[ acel Cerchez Mehmet-pa=e le-u prinsu mai bine dec`t mii de pungi de bani. C[ unde va Dumnedz[u, sunt =i bani, =i prietini, =i de toate. C[ nime nu mai g`ndiè c-or mai ie=i ficiorii lui Cantemir la domnie, pe cum s-a vidè ]nainte. Acestu[i] Cantemir-vod[ i-au r[mas ]n urm[ 2 ficiori, anume Antiohi =i Dumitra=co, care mai pe urm[ au i=it am`ndoi domni ]n Moldova, precum li s-a ar[ta ]nainte, la r`ndul lor, istoriele lor1. CAP. XII
DOMNIA LUI COSTANTIN S~N DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N LEAT 7199 MART 17 }mbr[c`ndu c[ftan de domnie, Costantin-vod[, s`n Duc[ivod[ celui b[tr`n, era om t`n[r, ca de =es[spreci, =eptespreci ai, c`ndu au c[dzut la domnie. Atunce era =i ni=te boieri de aice de \ar[ la Poart[, triimi=i de Cantemir-vod[ cu trebile \[r`i. Deci v[dz`ndu-l c-au ]mbr[cat c[ftan, s-au dus la d`nsul de s-au ]nchinat dup‘obiceiu. A=ijdere =i de-ice Lupul Gavrili\[ =i al\ii, ]n\eleg`nd de domnie noo, au alergat cu bucurie noo la Costantin-vod[. +i mul\i ficiori de boier. C[ n-avuses[ c[utari de la Cantemir-vod[, pe vina lor, c[-l oc`r`è =i nu vrè s[-i slujasc[, ca unui domnu, ce pentru cee miluiè pe cei pro=ti. Triimis-au Br`ncovanul pe Mihai sp[tar =i cu al\i boieri ce s[ t`mplas-acolo pribegi, de s-au dus la Poart[ di-au a=edzat logodna cu fiica Br`ncovanului, anume Maria, cu Costantin ficiorul Duc[i-vod[. +i str`ng`ndu-s-at`ta boierime acolo atunce la Poart[, au f[cut mare cheltuial[ \[r`i cu multe podoabe, can =i f[r[ treab[, pre cum era \ara atunce slab[: cai, rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine =i cu leaf[ =i alteli multe cheltuiele, f[r[ treab[ =i f[r[ isprav[. +-au z[b[vit¡ acolo atunce cu at`ta boierime =i om de la mart p[n’ la iuni. Dece au f[cut mult[ cheltuial[. Ce Costantin1
Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.
111
Ion Neculce
vod[ fiind t`n[r =i ne=tiind r`ndul, ]l bucura Lupul, ficiorul lui Gavrili\[. Ca un bezmetec ce era la minte, dzicè c[-i \ara bogat[ =i-i mul\ime de bucate a boierilor pribegi, a lui Bogdan =-a lui Iordachie; are de unde scoate s[ pl[teasc[ datoria ce face. Dece =i lui Costantin-vod[ nu-i era ur`t[ datoria, =i-i era drag[ =i m`ndria. +i avè cas[ grè =i ]m[-sa, Nastas`ia, cu at`te fete. Au ]nc[rcat mul\ime de datorie. A=ijdere Lupul Gavrili\[ p`r`è la Poart[ pe ficiorii lui Cantemir-vod[, c-au luat tas-s[u din \ar[ 1000 de pungi de bani, =i \ara au fostu iertat[ de bir. Dece turcii sta de [a]sculta acele voroave de=erte din gura lui ce gr[iè. +i ficiorilor lui Cantemir n-au str`cat nemic, iar \[r`i au f[cut mare str`c[ciune. C[ de ce ]nainte nu vrè turcii s[ mai ierte birul =i-l cerè deplin. +i cea laud[ mare de bucateli pribegilor, dac-au ]nceput a le str`nge, n-au g[sit at`ta pe c`t socotiè c-or g[si. +-au f[cut datorie, =-au r[mas nepl[tit[. Dece sos`nd la G[la\i cu at`ta om, =-au adus =i c`\iva greci cu d`nsul, cu mare alaiu ]n postul S`mpetrului. Ie=itu-i-au toat[ boierimea =i maz`limea ]nainte cu mare bucurie, =tiindu-l c[-i ficior de domnu =i va c[uta neamurile boiere=ti. +i viind ]n scaon, pus[ boieri pe to\i Gavrili\e=tii =i pe to\i Mirone=tii =i pe al\ii dintr-alte neamuri, mai mul\i tineri dec`t b[tr`ni. +i s[ =i apuc[ de f[cu nunt[ cu o sor-a lui, domni\a Ileana. O dede dup[ Neculaiu Costin, sin Miron logof[t, =i-l pus[ =i hatman. +i f[cur[ nunt[ frumoas[ domneasc[, c[ era =i maic[-sa cu d`nsul, a r[posatului Duca-vod[ cel b[tr`n, cu alte fete mai mici, anume doamna Nastasia. Atunce nu s-au aflat ]n visterie mai mult de-o sut[ de pungi de bani, gata str`n=i de c[m[icani. C[ la moartea lui Cantemir scoses[ ni=te h`rtii, =i n-apucas[ Cantemir a le lua. Dece puind Duca-vod[ pe Lupul Gavrili\[ visternic mare, n-au agiunsu acei bani 2, 3 luni de cheltuial[ visteriei. Care apoi mai pe urm[ l-au =i scos din visternicie, cu mare b[nat pentru acea slujb[ curat[. Pus-au atunce la maz`li =i la \ar[ banii steagului grei. }nceput-au a prinde pe boierina=ii lui Cantemir, cei r[dica\i
112
Letopise\ul |[rii Moldovei
din neamuri proaste, ce dzice Cantemir c[ i-a faci neamuri, =i-ncepur[ a-i bate =-a-i ]nchide pen temni\i =i pe la simeni. +i-i s[r[cir[, de r[mas[r[ cum le-u fostu postrigul, moj`ci. Iar unii dintr-aceli b[t[i au =i nebunit, de-u r[mas nebuni. +i pe cale le f[cus[, c[ vai de boierul ce s[ roag[ moj`cului. A=ijdere au triimis la cas[li boierilor celor fugi\i de le-u luat tot ce-u g[sit, anume a lui Bogdan hatman =-a lui Iordachi Rus[t visternic. +i le adus[r[ =i giup`nes[li ]n Ie=i, =i le prindè v[taj`i de-i munciè. +i femeile =i feteli slujnice din cas[ le b[tè s[ spuie bani =i odoar[ =i haine mistuite =i bucate ce-avuses[. S[ aflar[ multe mistuite =i ascuns[ pen \ar[, pe la prietini, dup[ cum este obiceiul celui fugar a ascunde. +i luar[ tot ce g[sir[ =i pe urm[ le f[cur[ pe giup`nes[li lor surgune la Foc=eni. De la Foc=eni li-au dusu-li cu c[ru\i =i cu cai r[i =i cu podvodzi pen mun\i, pen Hangu, =i le-u trecut la Neam\u la cetate, la boierii lor, cu bogat[ lips[ =i nevoie. }= r`s[ cum ]i vini la minte, =i mai mult era acesta sfat de boierii cei mari =i de munteni ]ndemnare. Os`nd[ pe cas[li lor pentru v[rsarea singelui lui Miron =-a lui Velicico ce f[cus[ Cantemir-vod[ cu sfatul acestor doi boieri pribegi! +i dup-acee scris[ Duca-vod[ la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi poghiaz din |ara Le=asc[ de =-au luat giup`nes[le =-au f[cut mare str`c[ciune \[r`i, pentru ca s[ str`ce pe copiii lui Cantemir-vod[ turcii =i pe Cup[re=ti. Dar Poarta, fiind ]n\eleapt[ =i cuprins[ la minte, nu s-au potrivit scrisorii lui, c-a priceput c[-s scrisorile lui de=erte. C[ Bogdan =i Iordachi din |ara Le=asc[ nu dormiè, nici le =[de scrisorili. Triimitè la Cameni\[, la Caraman-pa=e, c[ era prietin vechiu lui Cantemir-vod[, =i la Daltaban, sarascherul de Oblu=i\[, =i la |arigrad, de j[luiè, =i ]n=tiin\a la ]mp[r[\`e de toate fapteli Duc[i-vod[ ce face. Ce nu le-u putut str`ca nemic ficiorilor lui Cantemir-vod[. Mai mult ]=i str`ca numele lui cu aceste lucruri. Iar[ c`nd fu de toamn[, ]ntr-acel an¡ a domniei lui, s-apuc[ de f[cu nunt[ =ie. +i triimis[ Br`ncovanul pe fiic[-sa Maria cu
113
Ion Neculce
unchi-s[u stolnicul Costantin Cantacozono =i maic[-sa doamna Stanca =i cu mul\i al\i boieri =i giup`nes[, rudenii din |ara Munteneasc[, de vinir-]n t`rgu ]n Ie=i. +i le dede tuturor gazd[ pen cur\i boiere=ti =i negu\itore=ti, grij[ de toate, s[ nu li lipsasc[ nemic. Iar pe mireas[ ]i dede gazd[ ]n cas[li lui Vas`lachi vornicului Gavrili\[. +i acolo fece nunta mireasa, iar domnia ]n cur\ile domne=ti. +i boierimea a doo \[ri nuntir[ 3 s[pt[m`ni cu mare pof[li =i podoabe =i cu feluri de feluri de muzice =i de peliv[nii, de mirare ]n t`rgu ]n Ie=i. C[ era s[ fac[ nunta la Foc=eni, ce, fiind toamna, vreme de iarn[, au f[cut-o la Ie=i. +i-nc[lec[ s`ngur domnul ca un mire, ]mpodobit =i cu surguci ]n cap =i cu mare alaiu, de-u m[rsu la gazda mires`i de-au luat-o. +i dup[ ce au luat-o de la gazd[, au m[rsu la m[n[stire la Gol`e. +i acolo fiindu un patriarhu de |arigrad maz`l, anume Iacob, ]l cunun[ acolo ]n Gol`e. +i de acolo purces[ cu mare alaiu pen mijlocul t`rgului de sus =i pen t`rgul de gios p[n’ la cur\ile domne=ti. Pe-cee vreme =i eu, Ion Neculce vel-vornic¡, eram t`n[r postelnic¡ =i mergèm cu al\i postelnici ]mpreun[, cu toiegeli a m`n[ pe gios ]naintea domnului. +i dup[ istovul nun\`i, petrecu domnia pe boierii muntene=ti p[n’ la Valea Ad`nc[, cu mare cinste. +i-= luar[ dzua bun[ de acolo. Dup[ aceste ]ncepur-a vini datornici de la |arigrad =i a-=i cere datoriile, c[ li s[ plinis[ dzua. +i-ncepur-a vini =i poronci de la Poart[, havalele, a cere obiceiurile \[r`i, c[ nu vrè s[ le ierte, ca la Cantemir-vod[. C[ l[udas[ Lupul la Poart[ c-au luat Cantemir mul\i bani, =i turcii, =tiind acee, nu ierta. Atunce s-au conoscut ce-au gr[it Lupul la Poart[. |ara era pu\in[ =i boierii era tineri, nu =tiè cum or schivernisi. Ce ]nv[\ar[ de scoaser[ =i aice obiceiul cel r[u, ce l-au scornit Br`ncovanul ]n \ara lui. Aflar[-s[ =i aice sfetnici f[r[ lege =i tir[neasc[ zavistie, ran[ f[r[ leac, =i s[ cheam[ lepra sau fistula ]n p`ntece: v[c[ret, de vac-un zlot =i de cal un leu s[ dè tot omul, de s[ trage acel obiceiu spurcat¡ p[n-ast[dzi ]n p[m`ntul nostru. C[ orice domnu vine ]i drag acel obiceiu =i nu-l mai las[. +i dintr-acel ceas ce-au scos v[c[retul, s[ =i conoscu c[ n-a lungi cu domnia, nice a precopsi casa lor de lacr`mi multe a
114
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[racilor. +i-n scurt[ vreme c[dzu bl[st[mul mai de grab[ pe Dumitra=co Ceaurul vel-logof[t¡, fiind sfetnic, c[-i scurt[ Dumnedz[u viia\a. C[ muri cum ]i mai r[u, ]n dub fren\it, =i i s[ istovi =i casa lui =i 3 ficiori a lui ce-au avut. S[ st`ns[ pomenirea lui cu sunet, =i mo=`ile lui c[dzur[ la m`ni streine. Sfetnicul de domnu r[u, pentru cinstea ce are, orbit de r[utate fiind, g`nde=te =i-i pare c[ nemere=te, =i pe urm[ mai r[u s[ gre=e=te, c[ pe urm[ r[ul cel mai mare =i os`nda cade ]n capul lui. C[ lacr`mile s[racilor nice soareli, nice v`ntul nu le poate usca. Dup[ cum dzice =i Isus Sirah, c[ ruga smeritului nuori ]n cer p[trunde. Iar[ de var[, ]n al doile an¡, v[dzindu-l muntenii de lucruri slabe ce are de la Poart[, ]l tot gr[biè de bani ce era ei chize=i pentru d`nsul, ce luas-]n datorie. +i el, fiindu-le gineri, s[ nu-i m`nie, s`liè s[ le fac[ voia, s[ s[ pl[teasc[. Iar[ au scornit un obiceiu nou pe \ar[, de-au scos de pogonul de p[pu=oiu =i de p[rincu ce-l f[cè oameni cu sapeli pen cur[turi, s[ nu moar[ de foame, el le lua c`te un zlot, =i de pogonul de tutun c`te 4 lei. Lucruri de=erte, f[r[ nice o socoteal[ sau vrun spor¡ s[ poat[ s[ r[dice nevoia! Umbla ca ni=te oameni h[mei\i, neagiung`ndu-i mintea s[ schivernisasc[. C[ stupii =i vinul s[ f[cè buni =i mult, c[ avè n[roc la bi=ug. De-ar hi avut n[roc =i la boieri cu minte =i cu sfat, cum era n[rocul la sporul hranei, c[ era bi=ug de toate ]n dzilele lui, aru hi fost l[udat numele lui. Numai cu aceste obiceiuri =-au str`cat numele =i de la \ar[ =i de la prietini. +i-l smintiè =i muntenii mult, c[ vre s[-l st[p`neasc[ =i s[ fac[ cum era voia lor. +i c`\i bani cerè muntenii el¡ tot le da; mai c[ nu =tiè ce le-u dat =i cu ce le-u r[mas dator. +i la s`nge ]nc[ nu era lacom, v[rs[tor, ]ntr-acel r`ndu a domniei lui. C[ mai mult de doi oameni ]n dzilele lui n-au pierit: un t[lhar, pe vina lui, =i un r[z[dent a lui Tucul grof, pe dreptate. Acesta au pierit numai de frica lui Tucul grofu, c[-l ]nchises[, =i la maz`lie, tem`ndu-s[ s[ nu-l p`rasc[ Tucul grof, au triimis, de l-au zugrumat, pe Irimeica Jora la Trotu=. C[ era ]nchis acolo, la m`na lui Buhu=,
115
Ion Neculce
c[m[ru=ului de ocn[, precum i s-a spuni povestea mai gios la r`ndu. +i era domnu cu-n\elepciune, =i la m`nia lui gr[iè tot cu cinste =i cu ]ng[duial[, nu cu r[stituri, prostatic. +i era un om foarte ]nv[\at bine la carte. +i m[car c[ era ]nv[\at, dar spor ]n casa lui nu era. Dece iar la al doile an mai scoas[ =i al doile v[c[ret la vit[. C`nd fu al treile an a domniei lui, vinit-au Daltaban sarascher-pa=e de la Oblu=i\[ cu oaste la |u\ora. +-au pornit zaharaoa din \ar[ =i o dede pe m`na Duc[i-vod[ s[-i poarte de grij[, s[ triimi\[ la Cameni\[ cu oastea lui =i cu un soltan cu t[tari, precum purta mai ]nainte de grij[ =i Cantemir-vod[. Deci Duca-vod[ ales[ oaste =i triimis[ cu zaharaoa, iar Daltaban s[-ntoars[ iar la Oblu=i\[ ]napoi. +i c`t z[b[vi la |u\ora, p[n-a s[ porni zaharao, cinci, =es[ dzile, i-au =i luat joimirii un hazn[tar limb[ de la Chipere=ti m[rg`nd la Ie=i. +i-l dus[r-]n |ara Le=asc[ la hatmani. Deci hatmanii le=e=ti =i r[pedzir-un r[mentar cu c`t[va sam[ de oaste =i lovir[ zaharaoa l`ng[ Nistru =i o sp[rs[r[ =i o j[cuir[. Dece Costantin-vod[ =i c[dzu ]n prepus mare despre Daltaban sarascherul, =i s[ m`niè foarte tare pe Costantin-vod[. +i scris[ la Poart[ r[u de Costantin Duca-vod[, c[ nu este om harnic la domnie, nice este cu dreptate Por\`i, c[ den chivernisala lui cea proast[ au luat le=ii zaharaoa. Ce atunce nu-i putu strica nemic Daltaban, c[ sta socru-s[u Br`ncovanul de-l sprej[niè tare dispre Poart[. P`r`-l =i Caraiman-pa=e din Cameni\[ =i cu tot culucul Cameni\`i, c[-i lipsit[ cetatea de bucate, =i havalelele ce-s or`nduite la Cameni\[ nu le d[, =i-i cetatea fl[m`nd[. +-acee ]ndemn[tur[ de p`r[ era mai mult despre boieri pribegi Bogdan =i Iordachi, c[ s-agiunses[ cu Caraiman-pa=e din Cameni\[. +i oblicindu Duca-vod[, dat-au otrav[ unui buluba= din Cameni\[, anume Pepec, ce umbla din Cameni\[ la Poart[ cu trebile pa=ei. Ce s-au priceput acel buluba= de-au b[ut doftoria =i n-au murit. Ce ]nc[ =i mai tare =i mai mare p`r[ =-au scornit Duca-vod[ asupr[-=.
116
Letopise\ul |[rii Moldovei
Duca-vod[ avè un grec din |ara Fr`nceasc[, anume Neculaiu Deport, pe l`ng[ d`nsul, om ]nv`\at =i t[lpiz, de =tie despecetlui c[r\ile. +i pe-cee vreme scriè Tucul grof de la Poart[ la fran\uji, de le triimite pen Ie=i pe la Duca-vod[, =i Duca-vod[ le da la un r[z[dent a lui ce =[dè ]n Ie=i, =i r[z[dentul le triimitè la fran\uji. Numai le tot despecetluiè Duca-vod[ cu acel Neculaiu Deport de le cetiè =i le izvodiè, s[ =tie ce scrie, =-apoi le pecetluiè iar =i le da la r[z[dent, de le triimitè. P[n-o dat[ tot a=e f[cè. Iar c`nd-au fostu odat[, au priceput fran\oj`i c[ li se despecetluiescu c[r\ile =-au scris la Tucul grof. Dece Duca-vod[, s`m\ind =i tem`ndu-s[, au luat pe-cel r[z[dent de l-au triimis ]ntr-o noapte la c[m[ra=ul de ocn[, la Ion Buhu=, v[rul Duc[i-vod[, de-l \ine la Trotu= ]nchis cu tain[. +i c`nd i-au vinit maz`lia, au triimis pe Irimeica Jora de l-au zugrumat, tem`ndu-s[ s[ nu-l apuce Antiohi-vod[ la m`na, pe cum mai sus s-au pomenit. Atunce avè p`r[ la Poart[ =i despre Tucul grof, p`r[ c[ nu-i omul =-au perit din Ie=i. +i s-au bo\it toate aceste p`ri ce scriu mai sus asupra lui Costantin Duc[i-vod[ la Poart[. Dece atunce ]n grab[ nu l-au maz`lit, c[ au purces ]mp[r[\`ia la oaste, ce au triimis un capegiu-ba=e, foarte om¡ mare =i de credin\[, s[ plineasc[ banii birului deplin de la Costantin Duca-vod[. +i l-au ]nv[\at vizirul pe tain[ s[ cerce pentru p`ra ce-l p`r`s[ Taltaban =i camenicenii =i Tucul grof: este adev[rat, a=è hau ba, =i cum chivernise=te \ara. +i afl`nd c[ este adev[rat, c`ndu s-a ]ntoarce ]mp[r[\`ia de la oaste, s[-l maz`leasc[, lu`ndu =i banii birului deplin. +i cu aceste au m[rsu acestu capegiu-ba= ]n Ie=i. Iar[ ]mp[ratul soltan Mehmet, s`ngur cu capul s[u, ]mpreun[ cu vizirul =i cu Tucul grof au purces la oaste pe capul |[r`i Muntene=ti, de-au intrat ]n |ara Ungureasc[. +i nu prè mult str`car[ turcii ]n |ara Ungureasc[, =i le-u ie=it nem\`i ]nainte =i i-au b[tut prè r[u. +i a=è ]n grab-au trecut mun\`i ]napoi ]mp[r[\ia ]n |ara Munteneasc[, cum n-au g`ndit. Dece atunce Br`ncovanul n-au mai putut ]ntr-alt chip s[ fac[
117
Ion Neculce
alte vicle=uguri =i i-au c[utat numai s[ ias-]naintea ]mp[r[\iei. +-a=è f[r[ veste lovindu-l, nemic g[tire n-avè de zaharali ce trebuiè conace ]mp[r[\iei. Ce cu mult[ grij[ =i fric[ i-au c[utat numai a-i ie=i ]nainte. +-au apucat de-u luat numai ]n ni=te cuhnii cu cai a lui vro sut[ de chile de ordzu =-au luat =i trei sute de pungi de bani cu d`nsul. +-agiung`ndu la-mp[ratul c-ocei bani, au astupat gureli tutoror, cine ce cerè. Ordzul l-au dat vizirului, iar vizirul l-au ]mp[r\it cu caii ]mp[ratului. Fost-au prinsu doi nem\i turcii =i i-au fostu \iind aproapi de cortul vizirului lega\i. +-au fost spuind turcilor c[ Br`ncovanul au f[cut =tire nem\ilor c[ intr[ turcii ]n |ara Ungureasc[. +i s[ temè prè r[u Br`ncovanul pentr-acie. Dece buiuc-imbrihor, fiind prietin Br`ncovanului, au dzis vizirului: „Pentru ace=ti 2 ghiauri nem\i, ce stau lega\i acolè, s[ poronce=ti m[ria ta s[-i taie, s[ nu fug[ la noapte s[ dè =tire nem\ilor unde suntem, s[ fii mai r[u“. Dece vizirul ]ndat-au poroncit de i-au t[iat, =i s-au mai cur[\it Br`ncovanul de grij[. Atunce au dzis imbrivorul lui Br`ncovan-vod[: „Acmu s[ m[ cuno=ti c[ \i-s prietin“. Br`ncovanul mergè tot ]naintea ]mp[ratului pe drum. +-au triimis de l-au ]ntrebat cum de nu suntu oameni pecesta loc, iar Br`ncovanul au dat sam[ c[, de c`ndu umbl[ o=tile, au mutat oamenii mai ]n gios din =leah. Iar[ ]mp[ratul au dzis: „Bine =i cu socoteal-ai f[cut“. +i a=è m[rg`nd p[n’ la Dun[re, c`nd-au =edzut ]mp[ratul ]n =eic[, s[ treac[ Dun[rea, atunce i-au pus =i lui caftanul ]n spate, de s-au ]ntorsu ]napoi la Bucure=ti. C`ndu-i mila lui Dumnedz[u, sluje=te =i mintea omului, =i banii folos[scu, iar c`ndu-i m`nie de la Dumnedz[u, nice mintea nu sluje=te, nice prietinii, nice banii, precum mai ]nainte la r`ndul lor s[ va ar[ta. Capegi-ba=e, care m[rses[ ]n Ie=i pentru banii birului =i pentru alte pricini, care mai sus s-au pomenit, =[dè ]n gazd[ ]n cas[li Ciobanului Costantin postelnicul. +-au z[b[vit mult ]n Ie=i. S[ miera cum a faci, c[ banii birului nu-i da Costantinvod[, =i adev[rul nu =tiè pentr-aceli pricini de p`r[ ce-l p`r`s[ de la Cameni\[ =i Daltaban sarascherul, =i Tucul grof.
118
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ce au chemat pe Tudos`e Dub[u logof[t =i pe Panaitachi Morona vel-postelnic =-au ]nceput a-i ]ntreba cu tain[ =-ai ispiti pentr-aceli lucruri =-au spus c[ are f[rman =i de maz`lie. Deci acei doi boieri ]ndat-au spus taina turcului lui Costantin-vod[. Ce Costantin-vod[ ]ndat[ s[ sp[riè, =i nu-l mai l[s[ frica s[ s[ sf[tuiasc[ cu socru-s[u Br`ncovanul sau cu al\i boieri de sfat a lui, s[ vad[ cum ar face s[ s[ m`ntuiasc[ de cel lucru. Ce =i chem[ pe cumnatu-s[u, Cost`n hatmanul, =i fecer[ sfat numai am`ndoi =i ales[r[ sfatul r[u =i f[r[ socoteal[. C[ triimis[ la Mois[iu s[rdarul, la cetate la Neam\u, de-au vinit cu vro trei, patru sute de joimiri ]ntr-o noapte, =i-n faptul dzuei au lovit pe capegi-ba=i, de i-au t[iat capul, =-au pr[dat cherv[s[ria turceasc[. Pe unii turci i-au t[iat, pe unii i-au luat robi, carei n-au putut sc[pa, =i pe balci-pa=e, aga hanului, l-au luat rob de la gazd[. +i s-au dus la Neam\u cu paci. Iar Costantinvod[ s-au f[cut a s[ri dup[ d`n=ii pe urm[ =i s-au dus p[n’ la Valea Le\canilor =i s-au ]ntorsu ]napoi. Acestu Mois[iu s[rdarul era de casa Cantemire=tilor =i fugis-]n Neam\u de frica unor t[tari, ce-i puses[ Cantemir la vremea lui de-i t[ias[ la Prut, viindu din sus cu robi. +i pe urm[, oblicind t[tar`i, ]l cere, =i el de cea fric[ au fugit ]n |ara Le=asc[. Deci Mois[i, cum au sosit ]n Neam\u, cum au =i umplut locul c[ l-au chemat Duca-vod[ s[ fac-acea fapt[. Dece Bogdan =i Iordachi era atunce ]n Neam\u. V[dzind acel lucru, tare s-au bucurat, c[ una ca acie s[ s[ fac[ de mult o a=tepta. C[uta\i de vide\i ce sfat =i lucru de nemic! Nu socotiè c[-i va veni asupr[ mai mare lucru. Trei, patru sute de oameni, ce tain[ va s[ fie? C[ un om =i nu poate \inè taina, dar at`\e! Au st`nsu bine focul cu paie! Deci Iordachi =i Bogdan, din Neam\u, ]n toate p[r\ile au r[pedzit la Cameni\[ =i la sarascher Daltaban de la Oblu=i\[ =i la Poart[, au dat =tire ce-au f[cut Costantin Duca-vod[. +i turcii din chirv[s[rie au j[luit de jac =i de pieirea ce-au tras. +i hanul, pentru omul lui, ce era balci-ba=e, iar au j[luit, de-au umplut urechile Por\`i. Caut[ acmu t[lpizl`cul la ce cinste aduce pe omul mare! Deci ]mp[r[\`ia tot nu sos`s-]n |arigrad din oaste, pecum s[ pomene=te mai sus.
119
Ion Neculce
Costantin-vod[ pe urm[, v[dzind c-au gre=it prè r[u, =i st[tu mult la g`nduri, cum a faci s[ potoleasc[ huietul de gre=ala ce-u f[cut. C[ s-umpluses[ locul c-au chemat el pe Mois[iu de-au lovit Ie=ii. Ce scris[ iar la Poart[ c-au triimis Bogdan =i Iordachi din Neam\u joimirii, de-au t[iat pe capegi-ba=, =i =-au luat =i giup`nes[li din \ar[ de le-u dus ]n Neam\u, cum scrises[ =i de alt[ dat[. Ce acmu nu i s[ trecu scrisoarea ca-nt[iu, c[, dup[ ce-u sos`t ]mp[r[\ia la Udriiu, au =i treimis un capegiu de l-au maz`lit. Ce p[n-a-i vini maz`lia, s[ m`nie pe cumnatu-s[u Neculaiu =i-l scoas[ din h[tm[nie =i pus[ ]n locul lui pe Antiohie Jora. +i s-apuc[ =i de alt sfat, ca s[-= poat-acoperi gre=ala, s[-=i fac[ nume bun la Poart[. +i str`ns[ oaste pre tain[ =i treimis-]ntr-o noapte pe hatmanul Ant[i]ohie de-au lovit p[rcanele de supt Cetatea Neam\ului f[r[ veste, s[ prindz[ pe Bogdan =i pe Iordachi, c[ le era gazdele gios. Dice, cum au sos`t ]ntr-o noapte, au =i spart o bucat[ =i i-au dat foc =i au f[cut oarice =i str`c[ciune. Numai pe Bogdan =i pe Iordachi nu i-au putut prinde, c[ le-u f[cut un prietin din Ie=i veste, =i-ntr-acea sar[ s-au mutat ]n cetate. Apoi oastea lui Antiohie s-au =i s[me\it =i s-au dus la m[n[stire la Agapia, =i la S[cul, =i la Schit =-au tot b[tut =-au scos pe joimiri =i pe dr[gani de pen m[n[stiri. +-au ]nceput a s-]ngloti oastea lui Ant[i]ohi. Ca la 4000—5000 s[ f[cus[. Dup[ cum este obiceiul n[rodului omenescu, unde aud =i v[d dob`nd[, alearg[ de toate p[r\ile, a=è =i acolo s[ str`ngè, dac-au audzit, unii din Bugeag, unii de la munteni, turcii din chirv[s[rie, joimirii, de s-]nchina, =i le da c[r\i de iertare =i leaf[. Pe dzi ce trecè tot s[-nglotiè oastea. Dece, dac-]n\[les[ Iablanovischie, hatmanul le=escu, de aceast[ socoteal[ ce-ncepus[ Costantin Duca-vod[, ]i p[ru deodat[ c[-i o basn[, pentru ce c[ Costantin Duca-vod[ purure avè r[spunden\ie =i priete=ug cu hatmanul Iablanovischie. Tr[iè bine, nu ca Cantemir. Poghiazuri ]n \ar[ nu umbla pr[d`nd, =i-n tot ceasul treimitè Costantin Duca-vod[ ve=ti de la Poart[. +i
120
Letopise\ul |[rii Moldovei
c`nd mergè ceambururi t[t[r[=ti ]n |ara Le=asc[ s[ prade, el da =tire la le=i, s[ s[ p[zasc[. Deci hatmanul Iablanovischie nu s[ tulbur[ prè r[u, ce scris[ la Turcule\ r[mentarul, ce era pe margine la Cirimu=, s[ iè vro dzeci, 12 steaguri, s[ ias-]naintea hatmanului Antiohie, s[ vadz[ ce-s aceli lucruri =i pentru ce s[ fac aceste socoteli. C[ci ei au leg[tur[ bun[ de priete=ug. Dece Turcule\ lu`nd oaste =i m[rg`nd ]n t`mpinarea hatmanului Antiohie, ]ncepur-]nt[iu s[ vorbasc[. Joimir`i oc[r`è pe moldoveni ]nt[iu de le dzicè iepa=i, ai no=tri le dzice gligani, cumu-i r`ndul n[rodului prostu. +i sta deoparte Turcule\¡ cu Melente, stegarul lui Ant[i]ohi, de voroviè de paci. Iar un c`mpulungean din oastea lui Turcule\¡ au =i slobodzit un s`ne\¡ ]n Melente stegarul. Dece oastea moldoveneasc[, cum au v[dzut a=è, au =i n[pustit asupra joimirilor. +i pu\in[ b[taie au avut, =-au =i-nceput joimirii lui Turcule\ a fugi, =i moldovenii cu turcii, cu lepcanii a-i sparge =-a-i t[iè. +i a=è prins[r[ =i pe r[mentarul Turcule\ viu, supt Cetatea Neam\ului, unde era numai s[ saie peste p[rcane. S[ bo\is[ oastea fug`nd la str`mtoare, =i Turcule\, r[m`indu1 oastea lui denapoi, l-au bo\it la un gardu =i l-au prinsu viu Tatul c[pitanul, fratele lui Vicol; l-au obor`t cu suli\a de pe cal. Dece Antiohi hatmanul, dup-acea izb`nd[ ce-au f[cut, au triimis pe Costachi s`n Gavrili\[ cu veste la Costantin Ducavod[ c-au prinsu pe Turcule\¡. Ce Costantin-vod[ s[ umplu de mare bucurie, unde audzi acea veste, g`ndind c[-=i va astupa gre=ala lui ce f[cus[ de la Poart[ cu capegi-ba=e, prindzind pe Turcule\. C[ci la Poart[ s[ =tie numeli lui Turcule\, c[ de multe ori avè b[taie cu t[tarii =i la Cameni\[, pecum mai sus s-au pomenit. +i-ndat-]nv[\ar[ de g[tir[ pu=cele =i surleli s[ fac[ Costantin-vod[ =enlic¡ de bucurie, dup[ ce i-au spus Costachi vestea acie. 1 }n ms. 253, „r[t[indu“, cuv`nt neexistent ]n limba noastr[. (Nici ca variant[ a lui „r[tui“ nu poate fi socotit, din cauza sensului, care nu se potrive=te cu contextul.)
121
Ion Neculce
}ndat[ ce g[ti Costantin Duca-vod[ aceste toate s[-nceap-a dzice surleli =i s[ dè pu=celi, numai capegi-ba=e =i-ntr[ pe poart[ cu maz`lia. +i-nv[\ar[ s[ prind[ por\ile, c[-i maz`lie, c[ este domnu Antiohi beiz[deoa, s`n Costantin Cantemir-vod[. Deci ]ndat[ s[ schimb[ bucuria ]n sc`rb[, c[ s[ str`c[ giuc[ria, de nu deder[ nice pu=celi, nice dziser[ surleli. +i-ncepur[ siimenii a ]nchide =i por\ile. Dup[ cum dzice Scriptura: „Cine sap[ groapa altue d[ ]ntr-]nsa“. A=e d[ Dumnedz[u, c[ pas[rea viclean[ d[ s`ngur-]n la\¡. Iar[ boierii lui, p[n-a vini Dub[u logof[tul, de-l pus[ turcul c[m[ican, au ie=it despre doamna =-au fugit ]n |ara Munteneasc[, c[ n-avè cine-i goni, c[ slujitorii era cu Antiohie hatmanul ]n oaste. +-au fugit anume Neculaiu Cost`n hatmanul =i frate-s[u Ioni\[ s[rdar =i frate-s[u P[tra=co tretii-logof[t =i Vas`la=co Catacoz`no vel-sp[tar =i al\ii mul\i mai de gios. +i mai pe urm[, dup[ ce-au vinit =-Ant[i]ohi-vod[, au fugit =i Antohi hatmanul =i Mavrodin, de s[ f[cus-o ceat[ mari ]n |ara Munteneasc[ de boieri, de-au =edzut vro 4 ani ]n |ara Munteneasc[, ]n dzileli lui Ant[i]ohi-vod[, de f[cè multe mestec[turi la Poart[ =i cheltuial[ \[r`i. +i nemic n-au putut ispr[vi, pecum s-a ar[ta mai gios. Dece Costantin Duca-vod[, v[dzindu-s[ c[-i maz`l, r[pedzi pe tain[ la Antohi hatmanul la Neam\u, ca s-aduc[ mai degrab[ pe Turcule\, s[-l de pe m`na lui capegi-ba=, s[-l ie s[-l duc[ la Poart[, ]mpreun[ cu d`nsul. Iar boierii camaicani, Dub[u logof[t =i cu Manolachi Rus[t, ]n\eleg`nd c-au triimis Duca-vod[ s-apuce pe Turcule\, au =i r[pedzit camaicanii =i l-au t`mpinat la Podul Leloie. +-au luat pe Turcule\ din m`na lui Antohi hatmanul =i l-au dus la G[lata. +i peste noapte, din m`na slujitorilor camaicanilor, au =i fugit iar la Neam\u Turcule\. Deci Antohi hatmanul, m[rg`nd cu oastea la Ie=i, =-au spus Duc[i-vod[ c-au luat camaicanii pe Turcule\ din m`na lui, =-au f[cut mare voie rè. +i s-au agiunsu cu capegi-ba=e de-u triimis noaptea un steag de lipcani s[-l iè din m`na oamenilor camaicanilor, s[-l duc[ la Ie=i, iar p[n-a merge lipcanii, el apucas[ de sc[pas[. Agiung`nd vestea la Neam\u, la Bogdan =i la Iordachi, de maz`lia Duc[i-vod[, ei ]ndat[ purces[r[ de la Neam\u de
122
Letopise\ul |[rii Moldovei
apucar[ pe Costantin Duca-vod[ nepurces din Ie=i =i, m[rg`nd la curte, de s-]mpreunar[ cu Duca-vod[ =i cu capegi-ba=. Era atunce mare calabal`c de slujitori ]n curte, de-= cerè lefele de la Duca-vod[. }ncepu =i Bogdan =i cu Iordachi a s[ prici tare cu Duca-vod[ ]naintea capegi-ba=ei =i-naintea a toat[ boierimea, pentru ce le-u pr[dat cas[li =i le-u muncit slugili =i slujniceli din cas[, =i le-u purtat giup`nes[li pe la Foc=eni =i pe la Hangu, =i le-u triimis ]n Neam\u, =-au scris la Poart[ c-au triimis ei poghiaz le=escu de le-u luat. „+i pentru ce-i triimis pe Mois[iu cu joimiri de-au pr[dat chirv[s[ria =-au t[iat pe capegiba=[, =i pentru ce-i despecetluit c[r\ile lui Tucul grof =i i-ei omor`t omul?“ Toate aceste =i mai multe ca aceste i le dzicè fa\[, =i spune =i capegi-ba=ei celuie ce-au vinit cu maz`lia, =inaintea turcilor celor de cherv[s[rie, ce era pr[da\i de Mois[i. Iar Duca-vod[ nu putè nemic s[ mai r[spund[ de ru=ine =i de fric[, numai ce schimba fe\e. Uneori s[ f[cè ro=iu, uneori galb[n, =i-i era mai mari ciuda cum c[-i =tiè toate tainele ce le f[cus[ =i i le dzicè fa\[, ]n videal[. Precum dzice Scriptura, c[ nice o tain[ nu poate s[ nu s[ =tie, dar ]nc[ care este =i cu v[rsari de s`nge, =i mai tare =i degrab[ curund s[ vede=te, c[ s`ngeli nevinovat cere giudecat[ la Dumnedz[u =i nu las[. Dece a dooa dzi ]l g[tir[ de-l porni-l, cu mult calabal`c despre slujitori pentru lefe =i bl[st[muri de la oameni, de audzie cu urechile, pentru v[c[ret. Iar doamna lui, fata Br`ncovanului, fiind t`n[r[ =i dezmierdat[ de tat[-s[u, s[ bociè ]n gura mare muntene=te: „Aolo, aolo, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n’ ]n |arigrad =i, dz[u, nu ne va l[sa, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt!“1. Iar dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, n-au avut acel n[roc s[ s[ mai ]ntoarc[, c-au tr[it 2, 3 luni =-au murit de cium[. +i s[ =i conoscu schimbat cu sl[b[ciune n[rocul lui Costantin-vod[ =i de la Br`ncovanul mai pu\intel agiutor =i s`lin\a a-i ar[ta. 1
A=a apar aceste cuvinte ]n ms. 253; cum vedem, prea pu\ine particularit[\i dialectale muntene=ti. Iat[ acela=i pasaj sub forma pe care i-o d[ ms. 53: „Haoilio, haoilio!, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n[ ]n |arigrad =i, zeu, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt“.
123
Ion Neculce
CUPRINS
}n dzilele acestui domnu, m[car c[ nu era pace, au trecut un sol le=escu la Poart[ =i-n scurt[ vreme s-au ]ntorsu ]napoi f[r[ nice o isprav[, anumi R[u\chie. Acestu R[u\chie ]n scurt[ vreme au c[dzut =i hatman coronie. Pe cestu domnu Duca-vod[, ]ntr-aceast[ domnie dint[iu, era numai cu numeli domnu, c[-l st[p`niè muntenii. Pe cine dzicè muntenii, pe acie boieriè, =i ce dzice, acie f[cè. +i era =i ]nm[iesa, doamna Duc[i-vod[ celui b[tr`n, =i s-amesteca =i è la r[ut[\i. +i boierii ]nc[ era tineri, =i nu s[ mai =tiè ce mai este de chivernisal[. Boierii lui Costantin Duca-vod[ cine-au fost: Dumitra=co Ceaurul, vel-logof[t; Tudos`e Dub[u, bivlogof[t, l-au pus ban, iar dup[ moartea lui Dumitra=co l-au pus iar logof[t mari; fiind om de treab[, era dvoreala dup[ vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Neculaiu Donici, velvornic; Neculaiu Cost`n, hatman; Vlaso, vel-postelnic; Vas`la=co Catacozin, vel-sp[tar; Antohie-Jora, vel-p[harnic; Lupul Costachi, vel-visternic; Iord[cu\ Catacozino, vel-stolnic; Ilie Catacozino, vel-comis. }nc[lecat-au un soltan cu c`t[va t[t[r`me ]n al doile an a domniei Duc[i-vod[ de-au lovit f[r[ veste pe Oituz ]n |ara Ungureasc[, iarna, de-u pr[dat trei dzile, c`t au putut, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu pace. }n \ar[ la noi, ce-au g[sit ]n calea lor au m`ncat =-au str`cat tot. Acestu soltan s-au r[dicat =-asupra turcilor de-au arsu Chilia =i Smilul =i Renii. CAP. XIII
DOMNIA LUI ANT[I]OHI-VOD{ S~N CANTEMIR-VOD{ LEAT 7204 Dup[ ce pornir[ pe Costantin Duca-vod[ la Poart[, r[mas[r[ c[m[icani ]n Ie=i, pu=i de Antiohi-vod[, Tudos`e Dub[u logof[t =i Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul. +i din r[m[=i\eli ce-au g[sit de la Duca-vod[ ]n \ar[, str`ng`ndu-le, Bogdan =i Iordachi =-au mai ]ntorsu oarice din pagube ce i-au j[cuit Ducavod[, cum s[ pomene=te mai sus.
124
Letopise\ul |[rii Moldovei
Antioh Cantemir
Viind Ant[i]ohi-vod[ cu domnia ]n Ie=i, era iar om t`n[r, ca de 20 ani, om mare, cinste=, chipe=, la minte a=edzat, giudec[tor drept. Nu era prè c[rturar, numai nu era prostu. Menciuneli, t[lpizicurili nu le iubiè, la averi nu era lacom, obiceie noo nu priimiè s[ le fac[ prè peste sam[, v`nator =i slujitor bun, dup[ hirea t[t`ne-s[u. }n rè parte era can stra=nic, s[ nu gr[iasc[ fiecine =i f[r[ vreme cu d`nsul. +i era =i credincios la giur[m`nt, ]l \inè cinstit horba. +i boierii ]n curtea lui, pecum i s-a ar[ta viia\a lui ]nainte, tot cu cinste umbla. M`nie avè stra=nic[, r[cniè tare, can cu grab[, =i de cie s[ dep[rta inemile boierilor de d`nsul. Dup[ ce s-a=edz[ la domnie, boieri dup[ obiceiu. Iar boierina=`i t[t`ne-s[u lui Cantemir-vod[ vrè s[ s[ bucure de domnia fiiului st[p`nu-s[u, dar nu putè, la focul, s[ \ie inema s[ s[ bucure. C[ a=è era de b[tu\i =i de st`lci\i =i de j[cui\i, c`t r[m[ses[ cu peile, de n-avè cu ce ie=i ]naintea st[p`nu-s[u.
125
Ion Neculce
Al\ii, fiind pedeps`\i de-nchisoari, ]= pierdus[ =i mintea. Deci Ant[i]ohi-vod[, dup[ ce i-au v[dzut ]ntr-acesta chip, s[ mira =i el ce li va mai face cu d`n=ii. Atunce =i R[scarachi Rus[t cuparul ]nc[ au ie=it din surgunie. Numai nice de-un folos nu fu lui Antiohi-vod[, c[ vini de la Rodos ]n |arigrad bolnav de dropic[ =i-n scurt[ vreme au murit. +i nu-i era lui Rascarachi at`ta jeli de moarte, c`tu-i era jele c[-i vinis[ zamanul =i nu putè s[-= r[spl[teasc[ r[utatea ce tr[ses[ de c[tr[ munteni. Ce Ant[i]ohi-vod[ pus[ capichehaie la Poart[ pe un frate a lui Rascarachi, Chiri\[ Mih[lachi, =i cu frate-s[u, beiz[dè Dumitra=co, s[-i poarte trebile. +i acole la luarea domniei n-au cheltuit mai nemic la Poart[, nice pe drum n-au f[cut at`ta cheltuial[, c[ mai mult de cu vo treidz[ci, patrudz[ci de oameni n-au vinit de la |arigrad. +i boieri pe-ce=ti boieri: Donici, vellogof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Dumitra=co Mitre, velvornic; Lupul Bogdan, hatman, cumnat lui Ant[i]ohi-vod[; Manolachi Rus[t, vel-postelnic; Mih[lachi R[covi\[, vel-sp[tar, tiji cumnat, =i pe urm[ au c[dzut =i domnu, de-i dzic Mihaivod[; Ion Buhu=, vel-p[harnic; Iordachi Rus[t, vel-visternic; Ilie |if[scul, vel-stolnic; +tefan Cerchez, vel-comis. +i a=è s[ a=edzar[ =i s[ tocmir[ boieriile la toate trebile, de chevernis`è cum s[ cad[, c[ era Bogdan =i Iordachi mai ale=i =i capete bune, de-i agiungè la toate socoteleli, de domniè Ant[i]ohievod[ cu cinste =i cu paci. }n scurt[ vreme s[ t`mpl[ de muri sora lui Ant[i]ohi-vod[, ce-o \ine Mih[lachi sp[tarul, anume Safta, =i avu mare jele =i p[reri de r[u dup[ d`nsa. +i pe Mih[lachi dup-acie nu l-au maz`lit din boierie. Tot ]n boierie au fostu =i la cinste, c`t au fostu domn, =i-nc[ i-au dat voie de s-au =i ]nsurat ]n dzileli lui, de-au luat alt[ fat[ de boier, anume a medelnicerului Dedul de la G[la\i. Sf[tuitu-s-au Antiohi-vod[ cu boierii de-au f[cut priete=ug cu le=ii. +i triimis[r[ c[r\i, cu rug[minte la craiu =i la hatmani, s[ nu pozvoleasc[ s[ sloboadz[ poghiazuri ]n \ar[ s[ o str`ce,
126
Letopise\ul |[rii Moldovei
c[-i p[cat c[ sunt cre=tini. „+i c`ndu s-a t`mpla s[ marg[ cembururi t[t[r[=ti ]n sus, om faci =i noi =tire le=ilor s[ s[ fereasc[“. Dece craiul Sobe\chie =i cu hatmanul Iablonovischie ]ndat[ cu bucurie priimir[ c[ n-or mai triimite poghiazuri, =i s-a=edz[ lucrul mai cu paci a tr[ire. Nu feci ca tat[-s[u Cantemir, s[ s[ puie ]mpotriva unei cr[ii cu o m`n[ de oameni slabi. Paza bun[ trece primejdia rè, mielul bl`nd suge la doo maice, capul plecat nu-l prinde sabia. A=è bun[ chivernisal[ fece =i Ant[i]ohie-vod[ atunce. Ant[i]ohi-vod[ era logodit cu o sor[ a lui Costantin-vod[ Duca ]nc[ din vremea t[t`ne-s[u, ]nc[ c`nd era la |arigrad, anume Maria. +i g`ndis[ s[ triimit[ s[ o aduc[, s[-i fie doamn[. Ce-i =i vini vestea pecum au murit, =-au avut mare p[reri de r[u de acea veste. Triimis[ Antiohi-vod[ sol pe Bogdan hatmanul ]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul pentru a=edzarea p[cei, s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ aceste doo \[ri, s[ s[ str`ci. +i cer=u s[-i dè =i o fat[, s[-i fie doamn[. Deci Br`ncovanul pentru pace i-adeveri, =i pentru fat[ numai ]i r[spuns[ s[ omoare pe Iordachi Rus[t visternicul =i s[ s[ lepede =i de ciie fra\i a lui Iordachi, de Cup[re=ti, ce-i sunt capichihaie la |arigrad. Dece Antiohi-vod[ nicecum acel lucru nu vru s[ priimasc[ =i s[ l[s[ de priete=ugul lui. +i-= ales[ doamn[ fat[ de boier din \ara noastr[, fata logof[tului Dumitra=co Ceaurului, anume Catrina. +i f[cu cu d`nsa nunt[ domneasc[ ]n t`rgu ]n Ie=i, dup-obiceiul acestei \[ri, ]n al doile an a domniei lui. Br`ncovanul, v[dzindu pe Ant[i]ohie-vod[ c[-i m[rgu lucrurili cu-ntemeiere bun[, ]ncepu ]n sfaturi cu boieri pribegi =i cu Costantin Duca-vod[ a mesteca pe Antiohi-vod[ =i pe Cup[re=ti pre mult la Poart[. A=ijdere =i Dumitra=co, frates[u beiz[dè, =i cu Cup[re=tii depreun[, pe de alt[ parte amesteca =i ei pe munteni, cum place turcilor. A=è f[cè ei, ]mbe p[r\ile, =i nu-= putè str`ca unul altuie nemic, f[r[ c`t cheltuiè sute de pungi de bani la Poart[. +i la celi cheltuieli mari scoas[ =i Ant[i]ohie-vod[ pe \ar[ obiceiul Duc[i-vod[,
127
Ion Neculce
v[c[ret ]n doo ierni, ]nc[ =i mai greu, 2 lei de cal =i 1 ughiu de vac[, ca s[ s[ aperi de du=mani, iar du=mani nu-i mai da r[zbun niceodat[. V[dzu Antiohi-vod[ c[ nu-i obiceiul bun de \ar[, c[ s[ faci mare pustiire \[r`i, =i f[cu mare leg[tur[ cu bl[st[m de la patrierhi =i l[s[ ca s[ nu mai fie acel obiceiu spurcat aice ]n \ar[. +i c`t au fostu el domnu nu l-au mai scos nice al doo domnie. Duca-vod[ au p`r`t la Poart[ pe Antiohi-vod[, dzic`nd c[ la maz`lia lui au fostu prinsu pe Turcule\, hainul cel mare a-mp[ratului, care \inè drumul Cameni\`i, =i era s[-l aduc[ la Poart[, iar Bogdan =i Iordachi, oameni[i] lui Antiohi-vod[, au vinit din Neam\u =i l-au luat din m`na oamenilor lui =i l-au slobodzit, de s-au dus iar ]n |ara Le=asc[. Deci atunce s-au t`mplat =i doi boieri moldoveni la Poart[, triimi= de Ant[i]ohievod[ cu trebi, anume Dabije clucerul =i Silion medelnicerul. +-au dat sam[ acei boieri ]naintea vizirului c[ nu este a=e cum p`re=te Duca-vod[, c[ nu i-au slobodzit Bogdan =i Iordachi; numai au fostu pe m`na unui c[pitan de \ar[ de-l p[zie, anume Cernat, =i din paza acelui c[pitan ]ntr-o noapte au fugit. Poroncit-au vizirul s[ aduc[ pe acel c[pitan fa\[, s[ spui. Deci aduc`nd pe c[pitan fa\[, n-au spus cum au fostu drept, c[ l-au sc[pat el, ce au spus pe p`ra Duc[i-vod[, c[ i l-au luat Bogdan =i Iordachi din m`na lui de l-au slobodzit. Deci era acel c[pitan de casa Mirone=tilor =i s-agiunses[ cu d`n=ii, de gr[iè pe voia lor. Atunce vizirul s[ m`nies[ =-au poroncit s[ taie pe cei doi boieri, pe Dabije =i pe Silion, dzic`nd c-au gr[it minciuni. Atunce Dumitra=co beizedè =i cu Cup[re=tii au cheltuit vro =es[dz[ci, =eptedz[ci de pungi de bani, de-au scos acei doi boieri de la moarte. +-au dat vizirul de grumadzi =i pe Cernat c[pitan ]n m`na lui Dumitra=co bez[delei. +i n-au z[b[vit doo, trei dzile, =-au fugit Cernat c[pitanul de-acolo ]n |ara Munteneasc[. Iar peste doo, trei luni =-au f[cut paci Cernat, de gre=ala ce-au f[cut, de la Antohie-vod[, =-au vinit ]n \ar[. En c[uta\i acmu gre=ala lui Cernat, =i c[uta\i =i mila =i bun[tatea lui Ant[i]ohi-vod[, cum au fostu de bun =i de milostiv!
128
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dumitra=co-vod[ beiz[dè, v[dzind nea=[dzarea muntenilor asupra fr[\ine-s[u, ]ncepu =i el a mesteca prè tari pe munteni, s[ iè domnia ]n |ara Munteneasc[. C[ c[dzus[ la cinste mare Cerchez Mehmet-pa=e imbrihorul, care era mare prietin de la moartea t[t`ne-s[u, Cantemir-vod[, c`nd au vinit cu maz`lia de l-au luat. +i era acel pa=e =i musaip, =i al\i turci mul\i prietini Cup[re=tilor. +i sp[ries[ pe munteni prè tari, c[ mai ]n toate lunile cheltuiè Br`ncovanul c`te cinci, =es[ sute de pungi. +i nu era nice de-o laud[, nice moldovenilor, nice muntenilor, de-at`ta cheltuial[. Atunce Iordachi visternicul Rus[t, ]ntr-aceli vremi de vr[jbi, au sl[bit tare din prilej pe m[n[stire =i pe bresla=i. Logodis[ Dumitra=co beiz[de cu o fat-a lui +erban-vod[, din |ara Ungureasc[, cu tain[. +i prins[r[ munteni de veste =i-i sta pedic[ despre nem\i, c[ nu l[sa pe doamna lui +erbanvod[ s[ i-o dè. +i-nc[ mai mare vrajb[ dintr-acee s[ f[cè. Dup[ poronca de la Poart[, triimis-au Antiohi-vod[ pe Bogdan hatmanul, ]mpreun[ c-un soltan cu t[tari, de-au dus la Cameni\[, iarna, ]n al doile an¡ a domniei, zaharà =i haznà. +-au dus-o cu paci, f[r[ nice o smenteal[. Iar[ de prim[var[, ]n al doile an¡ a domniei, vinitu-i-au poronc[ de la Poart[ lui Ant[i]ohie-vod[ s[ s[ g[tedze s[ duc[ zaharà =i haznà =i mai mare la Cameni\[. +i p[n-a sosi haznaoa =i turcii =i t[tar`i, vinit-au c[r\i de la Caraman-pa=e din Cameni\[ la Ant[i]ohie-vod[ s[ p[zasc[ cu zaharao, p[n-]n doo s[pt[m`ni s[ sosasc[ ]n Cameni\[, c[, nesos`nd, n-are puteri s[ \ie Cameni\a de foame, c[-= m`ncas[ =i cai =i tot ce [a]vuses[, =i haznao =i oastea de la Poart[ ]nc[ nu sos`s[. Deci ]n grab-au g[tit pe Mois[iu s[rdarul cu trei sute de slujitori =i cu trei sute de cai ]n pohod, =i pe tot calul c`te 2 chile de p`ne, =i l-au r[pedzit furi=, cum au putut, de-au dus acea p`ne ]n Cameni\[, de le-u mai prinsu foamea deodat[ cu acea p`ne. C[ lui Mois[iu ]i f[cus[ Ant[i]ohie-vod[ f[rman de la Poart[ de paci pentru capegiul ce-l t[ias[ =i pentru
129
Ion Neculce
chirv[s[ria ce pr[das[ ]n dzilele lui Costantin Duc[i-vod[, de nu-i dzice nime nemic. Iar[ mai pe urm[ au sos`t =i un pa=[ cu o mie de iniceri =i cu opt sute de pungi de bani, haznao, =i chihaiaoa lui Isufpa=ei sarascherul de Oblu=i\[ cu 600 de spafei, =i un s[rdar muntenescu cu 600 de slujitori munteni, =i Elaga din Bugeag cu 12.000 de t[tari, =i Ant[i]ohi-vod[ cu toat[ oastea sa, ca la 1.500 de slujitori. +i a=è cu to\`i au purces cu zaharao =i cu haznao. +i f[cus[ car[ la o mie =i cinci sute cu p`ne, =i cu celi negu\itore=ti, =i cu ciredzi de vaci, =i cu multe turme de berbeci negu\itore=ti. +-au purces cu aceste cu toate de le-u dus ]n Cameni\[. +i pe multe locuri la drumuri s[ f[cè spaime de le=i. Iar t[tar`i mergè tot ]nainte, de apuca limbi de pe unde putè, din sus. Iar c`nd au agiunsu la Nistru Ant[i]ohie-vod[ cu zaharaoa, t[tar`i era trecu\i to\i peste Nistru =i slobodzis[ cembururi ]n toate p[r\ile mai sus de Cameni\[, cale c`te de o dzi, de pr[da. Numai ce s-audziè tunurili d`nd din ocop =i de pen z[mci d`nd. Ce Ant[i]ohi-vod[ ]ntr-acea sar[ p[zi de trecu c[ru\eli cu bani =i triimis[ pe Bogdan hatmanul cu o sam[ de oaste, de-apuc[ de intr[ ]n Cameni\[. Iar Ant[i]ohie-vod[ =i cu cielalt[ oaste =i cu t[tarii ce-u r[mas la co= au =edzut a dooa p[n-a trie dzi, de-u trecut =i ei cu zaharao =i cu tot ag`rl`cul. +i fiind Nistrul mare, da t[tar`lor de tot carul cu p`ne c`te 2 zlo\i, de lega boii din car[ de coadeli cailor, de trece Nistrul ]not. +i cum au trecut Nistrul, cum au r[pedzit ]napoi la Poart[ de-au f[cut veste c-au b[gat zaharao ]n Cameni\[. +i-= f[cu Ant[i]ohie-vod[ de la Poart[ mare cinste =i laud[ pentr-aceasta. A=i=dere =i-n Cameni\[, dup[ ce au m[rsu, i-au f[cut mari cinste Caraman-pa=e. +i o s[pt[m`n-au z[b[vit¡ acolo la Cameni\[, p[n-au desc[rcat, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu paci. Atunce muntenii s[ agiunses[ cu Iusuf-pa=e sarascherul =i sta chihaieoa lui cu pricini, numai s[ s-]ntoarc[ zaharao =i haznaoa, dzic`nd c[ vin le=ii =-or lua zaharao =i haznao. Iar[
130
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ant[i]ohie-vod[ au luat asupra lui =i n-au priimit s[ o ]ntoarc[, =-au dus-o ]n Cameni\[, pe poronca ]mp[r[teasc[. Iar muntenii, v[dzind a=e, numai s[ tr`ntiè =i plesniè de ciud[, c[ nu-i putè s[-i str`ci nemic lui Ant[i]ohi-vod[. Tot ]ntr-acestu an de cu iarn[ murit-au =i craiul Sobe\chie. +-au avut craiul Sobe\chie 3 ficiori, =i nu s-au ]nvoit le=ii s[ puie din trei ficiori a lui Sobe\chie nice pe unul craiu. +i au pus om strein, pe Avgust, prin\ipul de Xaxonia, bucur`ndu-s[ capeteli le=[=ti la soma de bani mul\i ce le-u dat. Bucur`ndu-s[ la bani, au g`ndit c[ i-or m`nca banii =i pe urm[ l-or goni =i s-or m`ntui de d`nsul, pecum l-e hi voia, pecum mai f[cus[ =i alt[ dat[ lui Decont, craiului de la fran\uzi. Ce acestuie, dup[ ce l-au pus craiul, n-au putut s[-i fac[ a=e, pecum i s-a ar[ta povestea ]nainte. Dup[ ce l-au pus craiu pe acesta Avgust, au =i ]nceput a ar[ta lucruri mari =i vestite. +-au adus oaste mult[ din Xaxonia, =i s-au g[tit =i le=ii, =-au purces ]n gios cu mare g[tire, cu 2 obuzuri, unul le=escu, 70, 80 de mii de oaste =i mai bine, =i altul a lui cu nem\i, iar cu 50.000, 60.000 de oaste. +i a=è le era sfatul, s[ marg[ s[ iè |ara Moldovei =i Bugeagul p[n-]n Dun[re. Atunci ]n\[leg`nd Ant[i]ohie-vod[ de acea g[tire bun-a lor, triimis-au =i el pe Eni p`rc[labul =i pe Vargalovici cu Mihule\, cu c[r\i ]nainte la craiul =i cu daruri, poftindu-l, pogor`ndu-s-]n \ar[, s[ nu fac[ stric[ciune \[r`i =i s[ nu vie pen tar[, s[ marg[ pe Prut asupra Bugeagului. +i d`ndu Dumnedz[u s[ bat[ pe t[tari =i lu`nd Bugeagul, atunci =i el cu toat[ \ara i s-a ]nchina lui. Atunce craiul tare s-au bucurat =i i-au priimit darurile cu cinste: un cal turcescu foarte frumos cu toate podoabeli lui ]i triimises[. +i craiul ]nc[ i-au triimis lui Ant[i]ohivod[ alte daruri =i s-au adeverit c[ nemic stric[ciune ]n \ar[ n-a faci, a merge tot pe Prut. Numai l-au poftit zaharà, p`ne, bucate s[-i scoat[ ]nainte-i dreptu Ie=i, s[-i scoat[ s[ cumperi cu bani, iar nu-n dar. +i c`te ponturi triimises[ Antiohi-vod[ de poftie la craiul pentru a=edz[m`ntul domniei =-a \[r`i, cum va fi dup[ ce-a birui pe
131
Ion Neculce
turci, toate pe voia lui Ant[i]ohi-vod[ le l[sas[ craiul: de pecum ]i a=edzat[ Letfa, a=è s[ fie =i |ara Moldovei. Dece au vinit craiul cu aceli 2 obuzuri de oaste p[n’ la Cerneli\a, din sus de Horodinca, pe Nistru, cale de un ceas. +i le=ilor nu le era cu voie s[ vie craiul, ce umbla cu feliuri de feliuri de me=ter=uguri =i de priceni, ca s[ str`ci acea cale. Ce, dup[ ce-au sos`t la Cerneli\a, au ]nv[\at capetele cele mari le=e=ti pe unul mai t`n[r din neamul Potoce=tilor, anume pisar coronie, de-au f[cut pricin[ c-un ofi\er, nepot a craiului, de i-au dat palme supt cortul craiului, =i de acolo au fugit ]n obuzul le=escu. +i triime\`nd craiul s[-l iè din obuzul le=escu, s[ vie la giudecat[, le=ii cei mari nu l-au dat. Deci craiul, v[dzind acea socoteal[ a lor, s-au m`niet tare =i a doo dzi s-au =i-ntorsu cu obuzul ]napoi la Leov. Le=ii, dac-au v[dzut a=e, ]nc[ s-au ]ntorsu cu obuzul lor =-au ]nceput a s[ r[s`pi cine= pe la cas[li lor, =i s-au str`cat acea o=tire. Atunce, ]ntr-acea var[, g[titu-s-au =i soltan Mehmet, ]mp[ratul turcescu, s`ngur cu capul lui, de au m[rsu la cetatea Varadinului. +i atunce au m[rsu =i Dumitra=co beiz[dè, fratele lui Ant[i]ohi-vod[, la oaste cu-mp[r[\ia. Numai, p[n-a purcede ]mp[r[\ia de la Udriiu, iar el au vinit ]n cai de olac de la-mp[r[\ie aice ]n Ie=i, la frate-s[u, cu trebi ]mp[r[te=ti. +-au =edzut aice ]n Ie=i numai 4, 5 dzile =i iar s-au ]ntorsu ]n cai de olac ]napoi, de-au purces cu-mp[ratul la oaste. Iar Br`ncovanul c[dzus[ ]n mare grij[ pentru acel olac a lui. Atunce, pe acie vreme, era un ficior de mazil, de-l chema Davidel. Slujis[ ]n |ara Le=asc[, de agiunses[ rohmistru, =i era la cinste mare. Avè ceteal[, pravil[ mare, =i nu =tiu ce i se p[rè lui, c[ umbla pentru domnia Moldovei. }nt[iu au scris la nem\i, de ]nchina \ara, apoi au fugit de la le=i ]n Cameni\[. Din Cameni\[ s-au dus cu c[r\i la hanul =-au dzis c[tr[ hanul c[, de i-a da oaste s[ marg[ cu d`nsul, s-a ]nchina: c`t[ \ar[ =i cet[\i a Moldovei au luat le=ii, toate s-or ]nchina la d`nsul. +-au m[rsu hanul s`ngur cu d`nsul de au pr[dat ]n |ara Le=asc[, =i nemic den c`te au dzis n-au fostu. Ce m[rg`nd =i hanul
132
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu-mp[r[\ia la oaste la Varadin, au m[rsu =i el. +-au gr[it hanul vizirului, =i era numai s[-l puie domnu ]n Moldova. Numai, prindzind de veste Dumitra=co beiz[deo, au spus vizirului c[ acela-i un om nebun, nu este de domnie. +-a=è au lipsit de n-au luat domnia c`t s-ar rumpe un p[r. Iar[ dup[ ce au agiunsu ]mp[r[\ia la cetate la Varadin, s-au =i audzit c[ vine prin\ipul Evghenie cu oaste nem\asc[. Deci ]mp[ratul turcescu au l[sat cetatea =-au purces ]napoi la pod, s[ treac[ apa Tis[i, s[ nu le apuce nem\`i podul. Deci m[rg`ndu asupra podului, nem\`i ]nc[ au sosit cu tab[ra, =i s`liè care de care oaste s-apuce mai curundu la pod. +i nu s[ b[tè temeiul, numai aripile s[ h[r[\iè. +i tot mergè al[ture obuzurile, p[n-au ]ns[rat. Iar peste noapte au fugit turcii de-u apucat la pod, de-u s`rguit de-au trecut ]mp[ratul =i cu curtea lui. Iar[ nem\`i diminea\a, v[dzind c[ nu-s turcii, au =i purces ]n goan[; pe carei cum ]i agiungè ]i t[iè =i jecuiè. +-a=è s-au f[cut un hram[t =i o spaim[ denapoi ]n turci, de trecè om peste om, c`t s-au rumtu =i podul. +i a=è, sos`nd temeiul nem\ilor, i-au luat pre to\i de grumadzi, pe vizirul =i inecer-aga. Au pierit ]n r[zboiu =i to\i ineceri acolo ]n medereze, la capul podului, la 200.000 de oaste. Peste tot s-au potopit 30 de pa=i, f[r[ al\i agalari; 120 de tunuri mari, toat[ urdia, car[le =i mul\ime de bucate negu\itore=ti s-au istovit atunce. Tisa este o ap[ m`loas[ pe margini. Carei cum s[riè ]n ap[ cu capul s[ =i ]ngloda. +i a=è tot om peste om c[dè, de s[ ]neca. Dintr-o sut[ de sc[pa unul, era bine. +i s[ t[iè ei ]nde ei. Iar ]mp[ratul, cu c`\i au sc[pat salt, toat[ noaptea =i a doo dzi au tot fugit, p[n-au agiunsu la cetatea Beligradului, =i acolo s-au poprit. T[tar`i, v[dzind a=è, n-au mai st[tut la b[taie =-au luat ]n gios pe malul Tis[i, p[n-au g[sit un vad, de au trecut ]not cu paci. Atunce =i ag[rlicul lui Dumitra=co beiz[dè =-a capichih[ilor acolo s-au pr[p[dit. Numai ce au sc[pat ei cu capetele. Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui Antiohi-vod[ treim[s-au turcii sol la nem\i pe Ramie Reiz-afende =i pe Alexandru t[rzimanul Marvocordat, ce-i dzicè =i Ecsap[retul, la nem\i,
133
Ion Neculce
s[ stè s[ fac[ pace. +-au m[rsu =i vizirul p[n’ la un loc, cu oaste gata, de au st[tut acolo, c[ s[ sp[ries[ turcii a s[ mai bate cu nem\`i. +i s-au dus solii la Carlovici. A=ijdere =i nem\ii s-au g[tit cu oaste, de-u m[rsu p[n’ la un loc, =-au triimis =i ei soli la Carlovici. +-acolo la Carlovici s-au str`nsu, din toate \[r`le Evropii, soli de la le=i, de la fran\ozi, de la Vine\ia, de la Anglia, de la Olandia, de la moscali =i de pentr-alte \[ri, de-au =[dzut acolo la Carlovici 2, 3 luni, toat[ vara, de s-au a=edzat p[cile cu to\`i. Numai cu fran\oj`i nem\`i nu s-au putut a=edza, =-au r[mas tot s[ s[ bat[. Pentru cr[ia |[r`i Spaniei nu s-au putut ]nvoi. Moscalul ]nc[ au dat cuv`nt s[ s[ a=edze pace ]n al doile an¡. Turcii cu nem\`i s-au a=edzat ]ntr-acesta chip: c`t loc au luat de la turci, luat s[ fie. }nc[ opintie nem\`i s[ fie Dun[rea hotar, dar n-au priimit turcii. +i s-au apucat s[ le dè bani turcii c`te 800 de pungi de bani pe an¡, p[n-]n 25 de ani, s[ fie paci, pentru cheltuiala =i str`carea ce au f[cut turcii nem\ilor ]n 17 ani ce au avut tot b[taie. Pentru c[ci ]ncep[tura b[t[ii au fost ]nt[iu despre turci, c`ndu au m[rsu la Beci. +i le-au tot dat turcii aceast[ som[ de bani nem\ilot, c`t au tr[it acestu ]mp[rat soltan Mehmet. Le=ii ]nc[ cere |ara Moldovei, dar turcii au r[spunsu pentru |ara Moldovei c[ |ara Moldovei nu pot s[ o dè, s[ le fie lor podani, c[ este volnic[, c[ turcilor ]i ]nchinat[, nu-i luat[ cu sabia. Deci le=ii, v[dzind a=e, s-au a=edzat ]ntr-acesta chip: cet[\ile din Moldova =i m[n[stireli, c`te au luat =i c`t loc, tot s[-l dè ]napoi moldovenilor. +i turcii s[ dè Cameni\a le=ilor, cu tot olatul ei, =i Ocraina. +i pe nohai s[-i r[dice pe to\i ]n Bugeag, s[ s[ duc[ la locul lor peste Donu, s[ r[m`ie numai bugegeni. +i Hotinul s[ nu-l tocmasc[ turcii nice odat[, nice alt[ cetate s[ nu fac[ ]n Moldova turcii, nice pa=e s[ nu puie. A=ijdere =i-n |ara Munteneasc[ cet[\i s[ nu fac[, nice pa=i s[ puie. A=è s-au a=edzat cu to\`i, =i de toamn[ s-au ]ntorsu solii cine= la st[p`nii s[i. Atunce, pe acie vreme, ]mp[ratul moschicescu, anume Petre Alixievici, s-au dus s`ngur, cu capul lui, la ]mp[ratul nem\escu,
134
Letopise\ul |[rii Moldovei
la Leopold, =i multu s-au rugat ]mp[ratului nem\escu s[ nu fac[ paci cu turcii. C[ce c[ atunce s[ apucas[ s[ fac[ =i el or`nduial[ de oaste, ca la nem\i, pecum pe urm[ au =i f[cut-o. Dar ]mp[ratul nem\escu n-au putut s[-i fac[ pe voie, s[ nu fac[ pace cu turcii, c[ sl[bis[ \ara, =i-i dzice Moscului: „M[car c[ te apuci c[ m-ei da c`\iva ani chiltuiala o=tii, dar nu pociu, c[ acmu el m[ roag[, dar pe urm[, cine =tie, sau m-a ruga, sau ba, c[ poate s[ s[ lungeasc[ mul\i ani ]nainte b[taia. +i eu am sl[bit, c[ eu nu m[ bat numai cu Turcul, =i m[ bat =i cu Fran\ujul, =i acolo am mai mare b[taie dec`t cu Turcul“. Dece ]mp[ratul Moscului, ]ntorc`ndu-s[ ]napoi la \ara lui, ]ndat[ atunce s-au =i apucat a rade barbele boierilor =-a slujitorilor, =-a le =i schimba hainele, =-a face obiceiuri =i or`nduial[ tot nem\asc[. +-au adus =i c`teva capete nem\i, de-i ]nv[\a de pecum suntu =i p[n[ ast[dzi. Tot ]ntr-acel anu, de prim[var[, ]n postul cel mare, trecutau sol mic de la le=i, iar R[u\che, carele trecus[ =i maiinte vreme =i la Duca-vod[ pentru trebile p[cei. +i dup[ ce =-au ispr[vit trebile, de toamn[ s-au ]ntorsu iar[ ]napoi pen Ie=i. +i l-au cinstit Ant[i]ohi-vod[, ca pe un sol, =i m[rg`nd =i viind. Ant[i]ohi-vod[ atunce, tot ]ntr-acea iarn[, triimis-au pe Vas`lie Pureci, vornicul dinspre doamna, cu tain[, ]n |ara Ungureasc[, la doamna lui +erban-vod[, de au dat doamna pe fiic[-s[, domni\a C[sandra, de o au adus-o s[ o iè frate-s[u Dumitra=co beiz[dè, c[ era logodit[ cu d`nsul. Era cu =tirea ghen[rarului de Bra=ov, numai ghen[rarul s[ feriè, c[ s[ temè de Br`ncovanul. C[ Br`ncovanul avè mare cinste =i trecere la ]mp[ratul nem\escu, =i nu era cu voia Br`ncovanului s[ o iè Dumitra=co beiz[dè. +i dup[ ce au adus-o la Ie=i, i-au dat gazd[ la Iordachi Rus[t visternicul, fiindu-i neam. +-au =i r[pedzit Ant[i]ohi-vod[ la |arigrad de i-au f[cut =tire, de au vinit frate-s[u Dumitra=co beiz[deoa. +i dup[ Ispas atunce, ]n al patrule an a domniei lui Ant[i]ohi-vod[, la velet 7208, au f[cut nunt[, ]n t`rgu ]n Ie=i, domneasc[, dup[ obiceiul domnilor. +i =edè ]n Ie=i ]n ni=te
135
Ion Neculce
cur\i a lor, ce le cump[ras[ tat[-s[u Cantemir-vod[ de la Gheuculeasa visterniceasa. +-au =edzut acolo ]n gazd[, p[n’ s-au dus mai pe urm[ la |arigrad, cu doamna lui cu tot. Dece atunce, ]n scurt[ vreme, tot ]ntr-acea var[, al patrule an¡ a domniei lui Ant[i]ohi-vod[, ]i =i vini ferman s[ s[ g[teasc[ s[ marg[ s[ r[dice turcii din Cameni\[ =i s[ dè Cameni\a pe m`na le=ilor, ]mpreun[ cu un pa=[ =i cu oaste =i cu c`teva p[rechi de biholi pentru r[dicarea balimezilor =i cu un s[rdar cu oaste de la munteni. +i purces[ Ant[i]ohi-vod[ voios, =i s-]nvoio=e toat[ \ara de-cea veste, unde s[ r[dic[ acea nevoie deasupra \[r`i =-a cre=tinilor, =i deder[ slav[ lui Dumnedz[u. +i atunce eram =i eu, Ion Neculce vel-vornicu, pe acie vreme v[tavu de aprodzi. Dece dac[ sosi Ant[i]ohie-vod[ la Cameni\[, ]ndat[ s[ apuc[ =i f[cu pod mereu piste Nistru ]n gura Smotriciului, la un sat anume B`rnovi\a. +i =edzu acolo c`t[va vreme, de a=tepta s[-i aduc[ le=ii ferman de la Poart[ la pa=a din Cameni\[ s[ ias[, c[ era =i comisarii le=e=ti acolo, anume hatmanul Litvii =i Adam Sinavschii, voievoda Belschii, careli mai pe urm[ au agiunsu de au fost hatman mare de corona le=asc[, =i Stanislav, voievoda Chiovschii, =i +tefan Poto\chi, strajnic corunnii, =i al\ii, cu oaste ca la dzece mii. Sta cu obuzul din cee parte de Nistru, =i Ant[i]ohii-vod[ sta din ceasta parte de Nistru, =i ferman nu li mai trimitè le=ilor solul lor Reu\chii, careli era la Poart[, c[ ponturili de pace isc[lis[, numai craiul Avgust nu isc[lis[, =i turcii poftiè s[ isc[leasc[ =i craiul Avgust =i toat[ recepospolita. +i acee era pricina z[b[vii. Deci s-au apucat chiz[= la Poart[ solul Inglezului, precum c[ va isc[li craiul Avgust =i toat[ recepospolita. +i au triimis fermanul pe omul Inglezului, de l-au dat la comisarii le=e=ti. +i comisarii l-au dat ]n m`inile lui Cahriman-pa=ii, s[ ias[ din Cameni\[ =i s[ dè cheile cet[\ii Cameni\ii ]n m`inile le=ilor. Iar omul Inglezului s-au dus ]n sus la craiul Avgust cu ponturili p[cii, s[ isc[leasc[ craiul Avgust =i toat[ recepospolita. Deci apoi pa=a au =i ]nceput a de=erta cetatea Cameni\a. T`mplatus-au mult[ z[bav[ de =idere acolo la Nistru, p[n[ s-au a=edzat aceste trebi.
136
Letopise\ul |[rii Moldovei
Atunce s-au f[cut mare eclipsis, ]ntunecare de soare, c`t nu s[ vide om cu om. }ntunecas[ lumea ]n anul 7208 septemvrie ]n doaospr[dzeci dzile, ]ntru o dzi mar\i. G[situ-s-au atunce =i un ursu mare groznic. +i s[ris[ toat[ oastea, =i moldoveneasc[, =i nu-l putè ucide. +i au dat ]n c`teva r`nduri ]n Nistru, =i iar[ ie=iè afar[. +i gonindu-l pe Nistru cu un pod, s[ suis[ ]n pod, =i oamenii au s[rit din pod ]n Nistru, =i mult[ groz[vie f[cè. C`\iva oameni s-au ]mpu=cat slobodzind focul s[-l lovasc[, =i ]mbulzindu-s[ oamenii s[ loviè ei ]nde ei. Nu era curat. Trii, patru ceasuri toat[ oastea l-au gonit =i de-abie l-au ucis. +i era prè mare, de mirare. Apoi g[tindu-s[ =i sco\ind tot din cetate din Cameni\[, ]ntru o dzi totdeodat[ s-au r[dicat le=ii a merge la Cameni\[ pe de o parte, =i Antiohii-vod[ pe de alt[ parte. +i s-au ]ntimpinat la poarta din sus, ie=ind =i pa=a din Cameni\[ numai cu curtea lui. +i a=è s[ ]nt`lnir[ tustrii odat[ la un loc¡, ca c`ndu i-ar fi tocmit cineva. +i mars[r[ a=è cu to\ii la un loc¡, c`t o pistreal[ de s[geat[, p[n[ la un s[ivan a pa=ii, ce era ]ntinsu, de desc[lecar[ cu to\ii, =i pa=a, =i Antiohii-vod[, =i le=ii. Iar ag`rl`cul pa=ii =i cu turcimea toat[ ce era ]n cetate ]n Cameni\[ tr[itori, tot p[ziè cu car[, cu c[ru\e, cine cu ce avè, de ie=iè din cetate din Cameni\[ pe alt[ poart[, din gios. Apoi dup[ ce desc[lecar[ le=ii, deder[ fermanul de la Poart[ ]n m`na pa=ii de-l ceti. +i pa=a dede ]n m`inile le=ilor trii pungi de ur=inic cu trii chei a por\ilor cet[\ii Cameni\ii. Iar le=ii ]ncepur[ a r`de =i a vorovi voroave de glume cu pa=a. +i ]ntru aceli vorbe de glume vorbir[ =i alteli mai de treab[. +i-i cinsti pa=a cu cafè =i cu cerbet, dup[ cum este cinstea turceasc[. +i-= luar[ dzioa bun[ de acole unii de la al\ii. +i purceas[ pa=a =i cu Antiohii-vod[ ]n gios. Iar le=ii cei mari st[tur[ pre loc afar[, de nu intrar[ degrab-]n cetate, tem`ndu-s[ s[ nu fie pus turcii vreun lagum ]n cetate. +i apoi intrar[ =i le=ii cei mari ]n cetate ]n Cameni\[ =i o cur[\ir[ de toat[ sc`rn[via. +i dezgropar[ pe pa=i de pin biserici, ce le f[cus[ meceturi, =i f[cur[ o sve=tenii de le sfin\ir[. +i a=edzar[ pu=ti mari a lor le=ii =i oaste le=asc[ c`t au trebuit.
137
Ion Neculce
Iar[ pa=a =i cu Antiohii-vod[, dac[ au trecut Nistrul ]n ceasta parte, purceas[ ]nainte la Tighine, pa=a cu car[li lui =i cu curtea lui, iar Antiohii-vod[ cu pu=cile celi mari ]n urm[. +i pus[ pre geabhana =i pe pravul cel de pu=c[ cu car[li pre Mih[lachi Racovi\[ vel-sp[tar, careli fusese cumnat cu Antiohii-vod[, iar pe Nistru cu podurile au pus cambaraleli =i glon\urile celi de pu=ci =i cu multe fier[ m[nun\u=uri, =i plute =i =eici pe apa Nistrului le-au pornit. +i au fost ispravnic¡ pe aceste cumnat[s[u, Lupul Bogdan hatmanul, de au m[rsu cu oastea p[n[ la Tighine, pe malul Nistrului. +i atunce au dat =i le=ii agiutor lui Antiohii-vod[ poduri de a lor di pe Nistru, pentru mai degrab[ de=ertare. +i pa=ii ]nc[ i-au d[ruit doao mii de galbeni le=ii, s[ ias[ mai degrab[ din Cameni\[, pentru c[ pa=a mai z[b[viè vreme pentru s[ s[ g[tedze. +i le=ii cu un ceas mai ]nainte era bucuro=i s[ ias[ turcii din Cameni\[, ca s[ nu mai puie vreo pricin[ turcii. +i f[cus[ le=ii comisari =i zapis la m`na lui Antiohii-vod[ pentru mo=tile Sf`ntului Ioan cel Nou ce au fost la Suceav[, s[ le dè, s[ vie, iar[ aice ]n \ar[, cu toate odoar[li =i ve=minteli mitropoliii. Numai poate-fi voia lui Dumnedz[u n-au fost, c[ s-au t`mplat acel zapis de s-au r[t[cit, =i c`nd au trebuit s[-l scoat[ nu l-au g[sit. +i a=è au r[mas mo=tile Sf`ntului Ioan iar[ ]n |ara Le=asc[. +i aleas[ Antiohii-vod[ pre Lupul Costachi, ficior lui Gavrili\[ vornicul, =i-l f[cu comisar, dimpreun[ =i cu al\i boieri, =i-i trimis[ la Suceav[ =i la Neam\u de scoas[r[ pre to\i le=ii din \ar[. +i viind Antiohii-vod[ la Ie=i, la scaonul domnescu, dup[ ce dus[ toate lucrurili ]n Tighine, r[mas[ \ara toat[ ]n m`na lui Antiohii-vod[, Hotinul, Suceava, Cern[u\ii, c`t st[p`nis[ le=ii. +i au mai f[cut Antiohii-vod[ ferman de la Poart[ =i au ispr[vit de au luat =i \inutul Orheiului ]n m`na lui, c[ era Ucraina pre atunce, de-l st[p`niè hanul. +i s[ f[cu bun[ pace de toate p[r\ili, ca de mul\i veci, =i nu s[ sim\iè nemic[ nec[iri de t[lhari.
138
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci atunce, ]n scurt[ vreme, au trecut, dup[ ce au dat Cameni\a turcii le=ilor, =i solul cel le=escu de la |arigrad, anume Reu\chii, =i s-au dus ]n \ara lui, precum mai sus s-au scris. Iar[ de iarn[, tot ]n acel an, vinit-au alt sol din |ara Le=asc[, mai mare, pre anume Li=cinschii, voievoda Poznavschii, ce era ginere hatmanului Iablanovschii, a c[ruie un ficior, pre anume Stanislav Li=cinschii, au agiunsu de au fost craiu ]n |ara Le=asc[, ce l-au pus Carol, craiul +vedului, mai pre urm[, precum i s[ va ar[ta istoria la r`ndu ]nainte. Deci acel sol mare viniè cu mult[ pohval[ =i podoabe =i cu mul\i ficiori de domni le=e=ti. +i i-au ie=it Antiohii-vod[ ]nainte pe Bahluiu, cale de un ceas, =i a=è tot al[ture au vinit cu d`nsul p[n[ la gazda lui. +i apoi a doa dzi Antiohii-vod[ l-au poftit pe sol la curtea domneasc[, la cinste. Deci acel sol s[ \inè prè mare, dup[ cum li s[ =i cade s[ s[ \ie, c[ n-au c[lcare de nime =i sunt nelipsi\i di cele trebuitoare, ce le trebuiescu, =i nu =tiu pedeapsa s[r[ciii ace=tii lumi ca noi. +i i-au r[spunsu lui Antiohii-vod[, de-i va ie=i ]nainte s[-l ]ntimpine la gium[tatea de sc[ri a cerdacului, va vini la cinste, iar de nu-i va ie=i ]nainte a=è, nu va vini. Deci a=è s-au a=edzat: s[ s[ scoboare Antiohii-vod[ p[n[ la trii sc[ri =i solul s[ s[ suie iar p[n[ la trii sc[ri. +i la al =apteli scar[, unde este gium[tatea, s[ s[ ]nchine unul altuie, =i a=è al[ture s[ marg[ p[n[ ]n cas[. +i la b[ut totodat[ s[ bè am`ndoi. Iar la acè vreme, fiind Ion Neculce vel-ag[, era r`nduit de domnie de grijiè pe sol la gazd[ de ce-i trebuiè. Deci i-au f[cut Antiohii-vod[ mare cinste solului, =i au purces dup[ acee solul de s-au dus la |arigrad pentru ]nt[rirea p[cii, pentru ca s[ fie pace vecinic[ le=ii cu turcii. Deci noi moldovenii ne bucuram unde audziiam c[ este s[ s[ fac[ pace vecinic[, fiindu p[m`ntul nostru sup[rat de podghiazuri =i de pustietate. Dar nu ne pricepèm c[ mai cu amar pre urm[ ne va fi vecinica pace. De r[utate =i de amar ne-au c[dzut noao moldovenilor pe urm[, c[ ni s-au mic=urat cinstea de la turci, c[ ne-au ]nmul\it obiceiuri rele asupr[ =i ne-au f[cut oameni de nemic[ de suntem, c[ ne-au c[lcat pre cum le-au fost voia, care ]nainte s[ vor ar[ta toate pre r`ndu.
139
Ion Neculce
Dup[ acee ]n scurt[ vreme au =i vinit iarna ferman de la Poart[, s[ marg[ Antiohii-vod[ =i cu hanul dimpreun[ s[ scoat[ pre nohai din Bugeacu, s[ s[ duc[ la Don, s[ tr[iasc[ acolo, dup[ cum s-au a=edzat la pace. +i ei s[ pune ]mpotriva hanului =i nu voiè s[ ias[ din Bugeac. Deci Antiohii-vod[ ]ndat[ s[ g[ti =i purceas[ cu frumoas[ oaste, c[ atunce era =i Turcule\, cu vreo doao mii de slujitori ce fusese joimiri, suptu ascultarea \[r`i. Deci purceas[ din Ia=i pre B`rlad p[n[ la F[lcii, =i de acolo s-au ]ntorsu iar la Ia=i, c[ s-au a=edzat hanul cu nohaii s[-i las[ p[n[ ]n prim[var[. +i cum au vinit prim[vara, s-au =i r[dicat de bun[ voia lor, de s-au dus la Don s[ tr[iasc[. Iar[ Antiohii-vod[ de prim[var[, ]n al cinceli an a domniii lui, au f[cut c[r\i de slobodzii pin toate s[li=tile. +i au mutat slujitori de pin Piatr[ =i din Roman =i de pin toate t`rgurili, ce era pin mijlocul \[r`i a=edza\i, =i i-au mutat pe la marginile \[r`i, pe la vaduri, pe Nistru =i pe Prut ]i a=edz[. +i scoas[ =i rupt[ pe \ar[, de-i a=edza pre oameni pe putin\[ cu pecetluituri ro=ii domne=ti pe fe\e, pe tot omul anume =i cu giur[m`nt mare c[ vor da de patru ori ]ntr-un an. Deci a=è purceas[r[ oamenii din toate \[r`li a izvor] =i a vini cine= la locul s[u =i la mo=ia sa. A=ijdere =i boierii carii era pribegi ]n |ara Munteneasc[ ]nc[ de la mazilia lui Costantin Duc[i-vod[, de f[ce multe amestec[turi, atunce v[dzind c[ s-au f[cut pace =i nu mai pot ispr[vi nemic[ nici cu Costantin Duca-vod[, nici cu Br`ncoveanul-vod[, =-au plecat capetili la Antiohii-vod[ =i au vinit ]n \ar[. +i Antiohii-vod[ i-au priimit cu dragoste =i-i \inè la mare cinste. Carii mai pre urm[ acei boieri i-au fost de mare folos la mazilie lui Antiohii-vod[, precum s[ va ar[ta mai ]nainte.Numai c[ au r[mas ]n |ara Munteneasc[ Nicolai Costin hatmanul, c[ era cumnat cu Costantin Duca-vod[, =i Mavrodin vistiernicul, c[ era grec, nu avè la ce vini. Tare s[ bucuras[ oamenii atunce =i de pace =i de chivernisala cè bun[ a lui Antiohii-vod[. +i ]ncepur[ boierii a-= face cur\i =i a iezi iazuri pre la s[li=ti, =i cu toate s[ siliè.
140
Letopise\ul |[rii Moldovei
}ntorsu-s-au =i solul cel mare le=escu de la Poart[, pre anume Li=cinschii, voievoda Poznavschii. +i i-au ie=it Antiohii-vod[ ]nainte =i iar l-au cinstit dup[ obicei, =i s-au dus la \ara lui, ]n |ara Le=asc[. Atunce, dup[ aceste dup[ toate, s-au r[dicat =i Dumitra=co beiz[dè din Ia=i cu doamn[-= =i cu tot ag`rl`cul s[u, =i s-au dus la |arigrad, s[ tr[iasc[ acolo. Iar[ Br`ncoveanul-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ au m[rsu Dumitra=co beiz[de la |arigrad, s-au umplut de grije =i de fric[ c[-l va p`r], pentru c[ =tie doamna lui, din |ara Ungureasc[, toate tainele ce ave Br`ncoveanulvod[ cu nem\ii, a doa, pentru mul\i bani ce luas[ Br`ncoveanulvod[ a lui +erban-vod[. +i-i era aminte s[ nu-l sminteasc[ =i din domnie, cu prietinul s[u, cu Cerchez Mehmet-pa=e, cu Cuciuc imbrihor, musaipul ]mp[ratului. C[ Dumitra=co beiz[dè =tiè bine r`ndul Por\ii =i avè cinste mare de la turci. Ce Br`ncoveanul-vod[ s[ sf[tui mult cu unchii lui, cu Costantin stolnicul =i cu sp[tariul Mihai, cum ari face s[ s[ poat[ m`ntui de Cantemire=ti, ca s[ nu vie la vreo primejdie cu Costantin¡ Duca-vod[, s[ cheltuiasc[ s[-l scoat[ la domnie. Nefiindu-i ginere, ]l ur`s[. +i dzicè c[ c`ndu ]i era ginere =i nu-l asculta, dar acmu, dac[ va ie=i la domnie, nici l-ari b[ga sam[. +i sf[tuir[ =i triimis[r[ pre unchiu-s[u, pre Mihai spatariul, la Poart[, =i umbl[ spatariul Mihai =i cerc`ndu =i giuruind mult veziriului, s[ mazileasc[ pre Antiohii-vod[ =i s[ puie domnu strein, pre carele au ales Br`ncoveanul-vod[. +i Br`ncoveanulvod[ alesese pre un Todera=co de la G[la\i. Care acel Todera=co a fost negu\itor: om era chipe= =i de fire, dar mai r[u =i mai spurcat, =i mai varvar, =i mai tiran nu era alt om pre aceli vremi ]n \ar[. C[ de ar fi fost acela domnu ]n Moldova, nici un boieriu p[n[ ]n doao, trii luni n-ar fi r[mas viu ]n \ar[. Acel feliu de mil[ avè Br`ncoveanul-vod[ pe \ara noastr[ a Moldovii =i pe boieri. Ce Dumnedzeu nu s-au ]ndurat, c[ au r[spunsu veziriul sp[tariului Mihai c[ nu va mai ]nmul\i domnii, ce, de va mazili pre Antiohii-vod[, a pune pre Costantin Ducavod[, iar pre al\ii nu va pune.
141
Ion Neculce
Audzind acest r[spunsu de la veziriul, sp[tariul Mihai nu l-au mai ]nc[put vremea a mai a=tepta ]ntr-alt chip, c[ avè grije de Dumitra=co beizade, ce numai i-au c[utat a s[ lipi iar de Costantin Duca-vod[ s[-l scoat[ la domnie. Nu =tiu ce vom dzice, nenorocirea |[r`i Moldovii, au m`nia lui Dumnedzeu. S[ t`mplas[ la acee vreme de \inè gazd[ solul nem\[scu ]n cas[li lui Costantin Duc[i-vod[. +i i s[ rug[ acelui sol, \iind gazd[ la d`nsul, de au gr[it solul veziriului s[-l fac[ domnu pre Costantin Duca-vod[. +i atunce veziriul ]l \inè la mare cinste pre acel sol, =i numai ce i-au c[utat a face voia, puindu-s[ chize=i muntenii =i agiut`ndu-l =i cu bani. Vinit-au atunce la Ia=i, la Antiohii-vod[, =i alt sol mic¡ moscal de la |arigrad, careli mersese pe la Azacu pe ap[ cu un galion. +i turcilor nu le p[rè bine unde l-au v[dzut c[ a vinit pre ap[, de au de=chis drumul pe ap[ =i au ]nv[\at a face galioane =i ei. +i mult s[ mira =i s[ str`ngè noroade de priviè acel galion moschicescu, c[ nici cu g`ndul nu g`ndiè, netocma s[ vadz[ galion moschicescu s[ vie la |arigrad. +i audziè mai ]nainte c[ fac¡ moscalii galioane, dar nu credè, dar atunce l-au v[dzut =i cu ochii. Ce ]ntorc`ndu-s[ acel sol, pe uscat, prin Ia=i, l-au cinstit Antiohii-vod[ dup[ obicei =i dup[ cinste. I-au spus acel sol c[ este mazil, c[ ]n\[lesese din solul nem\[scu. Pentru aceasta numai nici de un folos nu i-au fost lui Antiohii-vod[ c[ i-au spus, c[ cum au purces solul din Ia=i, iar[ a doa dzi i-au =i sosit un capegi-ba=e cu mazilia. C[uta\i acmu de socoti\i ce f[r[ de n[roc \ar[ =i oameni, c[ numai =apte, optu luni didese Dumnedzeu de era r[suflare ]n \ar[ =i s[ bucuras[ \ara tare. Dar de ar fi \inut =epte, optu ani sau dzece a=è, n-ar fi putut oamenii =i dobitoaceli a ]nc[pè ]n \ar[. Dar Dumnedzeu nu va s[ ierte p[catul =i gre=ala ace=tii \[ri, tot mai mare, =i mai r[u, =i mai amar, =i mai suspin s[ adaoge. Deci cum dede mazilia, ]ndat[ =i apucar[ por\ili =i ]ncepur[ a c[uta pre Bogdan hatmanul =i pre Iordachi Rus[t vistiernicul, cu ferman f[cut de la Poart[, Costantin Duca-vod[ =i cu muntenii. +i s[ str`ns[r[ ]ntr-un ceas slujitori, de-i pus[ capegi-ba=e ]mpregiurul cur\ii domne=ti de sta de str[juiè
142
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ prind[ pre acei doi boieri, pre Bogdan =i pre Iordachi. Iar acei doi boieri =idè ]n cas[ la doamna mistui\i, ascun=i, =i nu cutedza capegi-ba=e s[ intre ]n cas[ la doamna s[-i iè de grumadzi, c[-i oblicis[ c[ sunt acolo. +i era turcul om ]mp[r[tescu. Iar[ a triia dzi au st[tut Antiohii-vod[ de au mijlocit lucrul cu boierii carii fusese pribegi, carii mai sus s-au scris c[ au vinit la mila lui, =i cu al\i boieri de \ar[ ce se t`mplas[ ]n Ia=i din capete, anume Vasila=co Cantacozino spatar =i cu frates[u Ilie Cantacozino vistiernic =i cu Ioni\[ s[rdariul, ficior lui Miron Costin logof[tului, =i Antiohii hatmanul =i Lupul, ficior lui Gavrili\[ vornicul. Vorovit-au cu to\i cu ace=tia =i i-au poftit =i i-au rugat pentru Bogdan =i pentru Iordachi. Dece ace=ti boieri n-au putut c[lca voia lui Antiohi-vod[, =i m[car c-avuses[ mult sup[r de Bogdan =i de Iordachi, ]nt[iu Ioni\[ s[rdarul, s`n Miron Cost`n, av`nd mare ran[ ]n inema lui pentru t[ierea t[t`ne-s[u, lui Miron logof[tul, ]n vremea lui Cantemir-vod[, c[ mai mult era prepusul de Bogdan =i de Iordachi c-ar hi ]ndemnat pe Cantemir-vod[ atunce de au perit tat-s[u. +i acmu, v[dzind rug[mintea lui Antiohi-vod[, le-au l[sat toate gios =-au sf[tuit cu to\`i. +i ie=indu sara la gazde, au ]mbr[cat pe Bogdan =i pe Iordachi ]n haine proaste, =i s-au f[cut ]n loc de slugi de-u m[rsu dup-acei boieri pen mijlocul slujitorilor, p[n[ au ie=it pe poart[ afar[. }ns[ fiindu =i ba=-buluba= de casa lui Antiohi-vod[, s-au agiunsu =i cu d`nsul, de-u pus ni=te slujitori ca aciie, cu plat[, de n-au luat tare sama, c`nd au ie=it. Dece hatmanul Bogdan, dup[ ce-au agiunsu la gazda Lupului visternicul, ]ndat-au ]nc[lecat cu c`teva slugi =-au fugit ]n |ara Le=asc[. Iar[ Iordachi Rus[t visternicul au m[rsu dup[ Ilii comisul Catacozino p[n’ la gazd[ pe gios, =i n-au putut ]nc[leca =i el, ca Bogdan, s[ fug[, fiind om b[tr`n =i slab. +-au purces Catacozino la \ar[, =i a=e ]ntr-o cuhne l-au ascunsu, =i apoi au fugit =i Ilie, pentru voia lui Iordachi, depreun[. +i l-au dus pen Hangu, =-au trecut ]n |ara Le=asc[ am`ndoi, =i a=è li s-au t`mplat de au sc[pat.
143
Ion Neculce
CUPRINS
Iar[ Antiohi-vod[ s-au g[tit =-au purces la |arigrad, ]mpreun[ cu capegi-ba=. +-au domnit 5 ani f[r[ 3 luni. +i p[re tuturor r[u de d`nsul, =i-l pomeniè de domnu bun p[n[ ]n dzua de ast[dzi, c[ avè n[roc la toate. Bucateli, de s[ f[ce ]n dzileli lui, nice boal-]n bucate nu era, =i stupii nici ]ntr-o var[ nu s-au f[cut r[i. Acestu n[roc avu Antiohi-vod[, =i plata de la turci, pentru slujbe ce-au f[cut, i-au pl[tit cu maz`lia. CAP. XIV
DOMNIA A DOO A LUI COSTANTIN DUCA-VOD{ LEAT 7209 S{PTEMVRIE 14 Costantin Duca-vod[, dac[[] ]mbr[c[ c[ftan de la Poart[, cu cheltuiala =i agiutorul muntenilor fece iar cheltuial[ mare. +i cu datoria a domniei cei dint[iu nepl[tit[, s[-nc[rc[ de s[ feci o som[ mare de bani, =i-nd[tori \ara =i pe vaci, =i pe oi, =i pe miere, =i pe cear[, de luo bani de la negu\itori. +i dac[-i vini veste c-au sc[pat Bogdan hatmanul =i Iordachi Rus[t visternicul, s[ otr[vi de m`nie pe camaicanii din Ie=i, c[ci i-au sc[pat pe cei doi boieri. +i s[ m`nier[ =i le p[ru r[u =i muntenilor c[ i-au sc[pat =i nu =-au putut faci cheful pizmei cei vechi. C[ci sfatul lor cu Duca-vod[ g`ndiè c[ vor g[si la d`n=ii multe averi, s[-= pl[teasc[ nevoia =i datoria ce avè dup[ cap. +i acel sfat =i g`nd dede Dumnedz[u de nu-i fu nice de un folos. +i dup[ ce vini ]n Ie=i, pus[ boieri dup[ obiceiu, anume pe Ion Buhu=, v[rul lui, vel-logof[t =i pe Mitre vel-vornic de |ara de Gios, pe Pav[l Cioc`rlan vel-vornic de |ara de Sus, pe Neculaiu Cost`n, cumnatu-s[u, hatman, pe Panaite Morona vel-postelnic, pe Cuze vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[ vel-ban, pe Gavril Miclescul vel-p[harnic, pe Gheorhi\[ Mitre velvisternic, pe P[tra=co Zosin vel-stolnic, pe Manolachi Hristoverghi vel-comis. Ace=tia era boierii lui Costantin Duc[i-vod[. Numai mai ale=i din to\i era la sfat Panaite Morona postelnicul, c[ s[ potrivie cu st[p`nu-s[u la o fire.
144
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dece, dup[ ce boieri, ]ndat[ triimis[ boierii la Poart[ cu p`r[ asupra lui Antiohi-vod[ =-a fr[\`ne-s[u, lui Dumitra=co, cu multe n[p[=ti =i pricini f[r’ de cale. +i-nv[\a pe boieri, cu dè frica, de-i p`r`è, fiind =i muntenii ]nv[\[tori =i agiutori la Poart[. +i deodat[ ]l ]nchis[r[ turcii pe Antiohi-vod[. C[ Antiohivod[, c`nd s-au maz`lit, mai mult de 27 de pungi de bani ]n casa lui n-avè, m[car c[ fuses[ domnu cinci ani, =i n-avè cu ce s[ s[ sprej`neasc[ de neprietini, dup[ cumu-i obiceiul turcilor, de-l faci prietin cu dare. Pe-cestu lucru s[ poate socoti c[ Antiohi-vod[ era om bun =i nelacom. Unde s[ s[ g[sasc[ altul de potriva lui s[ fie! Dumnedz[u nu-l l[s[ mult ]n pedeaps[, c[ s[ schimb[ Poarta, =i-= tocmir[ Cantemire=tii trebili, =i ie=i de la-nchisoare Ant[i]ohivod[. Iar Duca-vod[, dac-audzi c[ =ed Cantemi-re=tii la cas[li lor cu paci, ]ndat[ s[-mbr[c[ cu c[me=e de ghea\[. Deci =i triimis[ pe vl[dica de Roman, anume Lavrenti, la Bogdan =i la Iordachi, ]n |ara Le=asc[, de le giur[ =i le adeveri mare mil[, =i-i adus[ ]n \ar[ la p[m`ntul lor s[ tr[iasc[ cu paci. Iar[ munteni[i] triimitè totdeauna la Duca-vod[ de cere datoria cè vechi =i iast[ noo, =i nu le mai da nemic. +i de ce-l poftiè sau l-]nv[\a, el nu-i asculta ca-n domnia dint[iu, nice s[ mira de d`n=ii. Ce s[ m`nier[ =i ei tare, =i v[dzind =i pe Cantemire=ti c-au ie=it de la-nchisoare, le-u intratu =i lor o oarice grij[ de d`n=`i, =i-= ar[tar[ obraz de f[cur[ paci cu tain[, s[ nu =tie Duca-vod[. Numai pace sulemenit[, c[, c`nd le viniè muntenilor zamanul, tot ]i ]mpedeca la trebi pe Cantemire=ti. +i-ncepu Duca-vod[ a scoate grele [d[ri =i] mari pe \ar[, a-ndesi ciferturili ce le scoses[ Antiohi-vod[: din patru deder[ opt ]ntr-an, =i oamenii ]ncepur[ a s[ sp[riè =i a fugi; =i pe maz`li a-i ]ngreuiè cu d[jdii grele =i des[. +i pe Bogdan =i pe Iordachi, totdeauna triimitè la d`n=ii, de le lua ]mprumut[ri mari, pungi de bani, =i-napoi nu le mai da nemic. +i nu \inè giur[m`ntul, c[ era ]n prepusuri, dup[ cum este acel obiceiu la to\i domnii, de au prepusuri pe unii boieri. Atunce Iordachi Rus[t visternicul, ]ncuscrindu-s[ cu Vas`lie vornicul Gavrili\[, feci sfat la nunta fiilor lor, ce vor faci s[ s[
145
Ion Neculce
poat[ m`ntui de acestu domn, c[ nu mai pot r[dica nevoile. Dece Vasilie vornicul, m[car c[ era la cinste, dar pentru voia cuscru-s[u, lui Iordachi, ]i ]ntunec[ mintea =i-ndat[ s[ scul[ cu to\i fra\`i lui, anumi Lupul =i Solomon =i Costachi, =i cu al\i boieri: Mih[lachi sp[tarul, ce fusese cumnat cu Antiohi-vod[, =i Ilie Frige-vac[ sp[tarul =i cu al\i mul\i boieri, ca la vro 50 =i mai bine. +i o sam[ lovir[ pe la Bogdan, pe la cas[le lui pe la Ive=ti, ne=tiind Bogdan nemic, =i-l ]mbunar[, cum vor s[ fug[ =i s[ ciie pe Ant[i]ohi-vod[ de la Poart[ s[ le fie domnu. +i-i credzu, =i fugi =i Bogdan cu d`n=ii ]n |ara Munteneasc[. Cu to\`i s[ dus[r[, iar[ Iordachi r[mas[ ]n Ie=i, cu mare grij[, f[c`ndu-s[ bun =i nu =tiè nemic. Deci Duca-vod[, dac[ v[dzu a=è, s[ tulbur[ tare =i-= aprins[ poaleli de toate p[r\ile. +i ce str`nses[ bani de la \ar[, nu apuc[ a da pe la datornici, =i =i ]ncepu a triimite bani la Poart[ =i la hanul =i la Isuf-pa=e, sarascherul de Baba. +i ispr[vi de scoase ferman s[-i iè pe to\i Duca-vod[ de grumadzi din |ara Munteneasc[. Ce =i Br`ncovanul deodat[ nu-i dede, =i triimis[ doo, trei r`nduri jalob[ la Poart[ de ce le faci Duca-vod[, =i tot nu le \inu ]n sam[ Poarta. Dece Br`ncovanul-vod[, v[dzindu c[ nu le poate ispr[vi de la Poart[, st[tu s[ fac[ paci de la Duca-vod[. +i-i triimis[ pe boieri la Foc=eni s[ stè ]mpreun[ cu c[pitanul de Foc=eni, s[ i le giure =i s[ treac[ ]n Moldova. +i treimis[ =i Duca-vod[ pe Ioni\[ hatmanul s`n Cost`n =i pe Misail mitropolitul, de mars[r[ la Foc=eni de giurar[ boierilor c[ nu l-è fi nemic despre domnu Costantin Duca-vod[. +i trecur[ boierii to\i ]n Moldova la cas[le lor. }ns[ nu-i dede pe to\i ce era mai cu prepus =i mai capete, ce-i mistui Br`ncovanul pe aciie de c[tr[ capegi-ba=e ce vinis[ s[-i iè, anume pe Vas`lie Costachi vornicul =i pe Bogdan hatmanul =i pe Mih[lachi sp[tarul =i pe Ilie stolnicul Frige-vac[ =i pe Macsut postelnicul. Pe ace=tia ]i popri Br`ncovanul, c[ s[ temè s[ nu-i omoare. Iar Costantin Duca-vod[, v[dzind c[ nu i-au dat pe aciie, iar s-au apucat de p`r[ la Poart[ mai tare pe Br`ncovanul, cu jalob[. Deci Iordachi, din Ie=i, iar pe tain[ au ]ndemnat pe al\i boieri =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, anume Ilie Catacozino =i
146
Letopise\ul |[rii Moldovei
Bal=e =i Ursachi =i Ion Sturdze =i al\ii. +i pe al\ii ]ndemn[ de fugir-]n |ara Le=asc[, anume pe Macrei banul =i pe Gheorghi\[ comisul =i Pilat =etrarul =i al\ii mai mici din c[petenii. Deci dac[ ]n\eles[ Duca-vod[ cum c-au fugit boierii =i-n |ara Ungureasc[ =i-n |ara Le=asc[, i s-aprins[ inema de voie rè. +i sl[bi a mai p`r] pe Br`ncovanul la Poart[ pentru boierii cei mai de frunte ce-i popris[ Br`ncovanul, de nu-i dedes[. C[-= tocmi apoi Br`ncovanul lucrul de la Poart[ s[ nu-i dè, =i r[mas[r[ acolo. C[ triimises[ Duca-vod[ pe Dumitra=co Buhu= s[ omoare pe furi= ]n Bucure=ti pe Bogdan hatmanul. Ce Buhu=, ca un fecior de boier¡ =i de neam, n-au vrut s[ fac-acel lucru t[lh[rescu =i, dup[ ce-u m[rsu, au spus lui Bogdan =i Br`ncovanului. Ce Br`ncovanul, cum audzi acel lucru, ]ndat[ feci m[rturie de la mul\i turci =i de la boieri =i triimis[ la Poart[ de feci =tire. +i cu acea socoteal[ ]= str`c[ obrazul =i numeli =i mai r[u de la Poart[ Duca-vod[, de nu mai putu cere pe acei boieri ce r[mas[r[ acolo la munteni. Atunce str`c[ Duca-vod[ leg[tura v[c[retului ce f[cus[ Ant[i]ohi-vod[ =i scoas[ v[c[retul, de cal 2 lei =i de vac[ un galb[n =i ad[o=ag de toat[ vita c`te un tult. +-apoi, v[dzind c[ s[ str`c[ \ara =i s[ pustie=te, s[ sp[riè c[ =-a pune capul =i feci =i el leg[tur[ =i scris[ c[r\i pe la margine de mil[. +i triimis[ la boierii cei pribegi de la unguri =i de la le=i cu giur[m`nt s[-= vie ]n urm[ la p[m`ntul lor. +i vinir[ iar[= ]napoi acas[. Dar cei 5 boieri tot au r[mas la munteni, n-au vinit, nicecum n-au credzut. }ntr-aceast[ vreme, m`rzaci nohai, cu o[a]rdele lor, ]ncepur[ unii dintre d`n=ii iar a s-]ntoarce ]n Bugeag. +i turcii ]i goniè iar[ ]napoi, nu-i l[sa. Ce s[ burzului un soltan cu d`n=ii asupra turcilor =i f[cur[ mult[ r[utate ]n olatul Chel[i]ei =i ars[r[ =i Renii. De-r hi fostu ]nghe\at[ Dun[rea, p[n-]n |arigrad ar hi agiunsu. +-au scris la Duca-vod[ s[-ncalece =i el cu moldovenii, c-apoi a pr[da \ara. Ce Duca-vod[ au c[dzut cu rug[minte c[ n-are cu cine s[-ncaleci =i i-au triimis 15 pungi de bani. +i a=è l-au l[sat.
147
Ion Neculce
Vinit-au Isuf-pa=e sarascherul ]mpotriva lor la Smil =-au =edzut c`teva s[pt[m`ni acolo cu meteredze, p[n-i s-au str`nsu oaste. +i trimises[ =i la Duca-vod[ s[ marg[. +-au m[rsu numai p[n’ la B`rnova =i s-au ]ntorsu iar, c[ s-au a=edzat sarascherul cu t[tari. De var[ s-au mutat Isuf-pa=e de la Baba cu sarascherl`cul la Tighine, puindu pricina zorbal`cul t[tarilor. +i v[dzindu c[ este vrajb[ ]n |ara Le=asc[, n-avè cine-i sta ]mpotriv[, s[ nu fac[ sarascherl`c la Tighine. Dece s-au apucat a tocmi cetatea =-a o m[ri =-a o l[rgi, de-au lucrat c`\iva ani, pecum se vede, co ceste 2 \[r`. +i pe t[tari au ]nceput a-i c[lca =-a-i pune a lucra la cetate de-a valma cu cre=tini. +i i-au f[cut de-u pl[tit toat[ paguba ce f[cus[ raielei la Tighine =i la Reni. Tot l-aceast[ vreme craiul le=escu al doile Avgustu ]ncepu =i el s[ str`ce volnicia le=ilor, s[ fie numai optu sfetnici =i s[ iè tot vinitul st[rosteilor, s[ str`ng[ acei bani s[ fac[ mul\ime de oaste. +i s[ giuca ]n c[r\i cu doamnele celi frumoas-a le=ilor. +i care-i pl[cè, o \inè c`te doo, trei luni la d`nsul. }nc[ pe-a lui Lebomir\chie au dus-o =i-n Saxonia, de-au \inut-o vro doi ai. +i pentru dragostea ei l-au pus =i hatman, dup[ ce-au murit Iablano[v]schie. Iar[ domnii le=e=ti nu putur[ r[bda, ce f[cur[ sfat cum or faci s[ s[ m`ntuiasc[ de d`nsul, s[-l goneasc[ din \ar[, pecum au mai gonit pe un craiu a lor, anume den Conte, ce vinis[ de la fran\uji. +i s[ c[ir[ mult atunce c[ n-au pus pe un ficior a lui Sobe\chi. +i mars[r[ cu to\`i la craiul Avgust =i-ncepur[ a-l¡ ]ndemna s[ marg[ s[ iè cetatea R`g[i de la Cifed, c[-i a lor de mo=ie. +i-i tulburar[ mintea craiului, =i s-apuc[ de g`lceav[ cu craiul sfedzescu. +i mars[ la Riga s-o iè. Ce le=ilor nu le era trebuitoare Riga, numai le era voia s[-nceap[ g`lceav[ cu Sfedul, =i ei s[ fac[ una cu Sfedul, =i lui s[-i dè peste cap. Dece Sfedul era o \ar[ puternic[, craiul lor t`n[r de 16 ani =i bun viteaz, d`rzu. }ndat[ trecu marea Balticului =i ie=i ]n Livonia, ]n t`mpinarea
148
Letopise\ul |[rii Moldovei
le=ilor. +i nu-i putur[ sprejeni le=ii. +i-ncepur[ unii a s-]nchina la sfedzi, iar unii s[ f[cè a \inè cu craiul Avgustu. Atunce nu z[b[vi vreme, =i muri Iablanovschie, hatmanul coronie, care era cap la tot sfatul ]ncep[turi le=escu cel mai mare. C[ci el s[ socotiè c[ s-a m`ntui de Avgust craiul =i a lua pe cr[iasa lui Sobe\chie, fiind nensurat, =-a fi el craiu. Ce n-au apucat s[ ispr[vasc[ ce g`ndis[, =i s-]mplu |ara Le=asc[ de o=ti streine, de r[mas[r[ ca un roiu f[r’ de matc[ le=ii. Pus[ craiul Avgustu hatman pe-cel Lebomirschie, cari s-au pomenit mai sus, =i nu z[b[vi vreme, =i muri =i Lebomirschie. Apoi pus[ hatman coronie pe Adam Sinavschie. Era om mic de stat, dar ]ntreg la minte, cu dreptate craiului =i-nv[\at foarte, =i om dumnedz[escu, la streini milostiv. Sf[tui pe craiul Avgustu de s-agiuns[ cu Moscul, c[ v[dzu c[ pe Cifed nu-i putincios craiul s[-l bat[ s`ngur. C[ le=i mai mul\i era cu Cifedul, de pecum s-au dzis mai sus. +i-i ascult[ cuv`ntul craiul Avgust =i s[ leg[ la un cuv`nt cu \arul Moscului, cu Petre Alicsovici. |arul Moscului ]ndat[ preimi bucuros, c[ el ]nc[-=i schimbasatunce portul, de luas-or`nduiala nem\asc[, =i vrè s[-=i ispiteasc[ n[rocul o=tii sali. +i dede =i el pricin[ Cifedului pentru toate \[r`le Livonei ce au luat Cifedul de la str[mo=u lui f[r[ cale. +i-ncepu =i el g`lceav[ =i a s[ bate pe de alt[ parte cu Cifedul, de au luat cetatea Narvei =i altele. Ce Sfedul r[mas[ a s[ bate ]n doo p[r\i, =i Moscul cu oastea lui iar b[te ]n doo p[r\i: cu o sam[ de oaste s[ b[tè la Narva cu cifedzii, iar pe de alt[ parte dedes[ oaste craiului le=escu ]ntr-agiutor. Ce birui Cifedul pe craiul Avgustu =i-l goni ]n Saxonia, ]n \ara lui. +i Cifedul s[ dus[ dup[ d`nsul, de au iernat acolo ]n Xaxonia, cu toat[ oastea lui. +i de fric[, craiul Avgustu, c[ i-a istovi \ara, f[cu pace cu Cifedul =i-i giur[ craiului cifedzescu cum nu-i mai trebuie s[ ias-]n |ara Le=asc[ s[ fie craiu. +i dup-acie s[ r[dic[ +fedul =i vini iar ]n |ara Le=asc[ =i coroni pe Stanislav¡ Le=in\chi, care era ficior solului celui mare ce trecus-]n dzileli lui Ant[i]ohivod[ la Poart[, voievoda Poznavschie. +i pe Ios`f Potovschie,
149
Ion Neculce
voievoda Chiovschie, ]l pus[ hatman coronie, fiind rud[ cu Lecinschie. Iar[ hatmanul Sina\chie =i cu hatmanul Oghin\chie =i cu hatmanul Zapiva =i cu oastea moschiceasc[ era spre Litfa, ]ntr-alt[ parte. Dece craiul =fedzescu au l[sat pe un ghin[rar a lui cu oaste, anume Cras, cu St[nislav¡ craiu ]n |ara Le=asc[, iar[ el au purces cu obuzul lui drept ]n |ara C[z[ceasc[, de au trecut Niprul pe la Starii Dub, =i ce-u lucrat s-a scrie ]nainte la r`ndul lui. Atunce le=i[i], fiind Raco\i pribag la d`n=ii, i-au dat vro doodz[ci de steaguri de oaste ]ntr-agiutor, de au ie=it =i el ]n |ara Ungureasc[ cu zorbà, ca s[ s[ dezbat[ |ara Ungureasc[ de la nem\i. I-au dat le=ii, carei \inè cu Cifedul, c[ s[ temè de Neam\u s[ nu dè agiutor lui Avgust craiu, fiindu-i Neam\ului alector. Ce i-au dat pentru s[-i fac[[] ]mpedecare. Dece Raco\i, cum au ie=it cu aceli 20 de steaguri ]n |ara Ungureasc[, au =i-nceput mul\ime de unguri a s[ str`nge la d`nsul, de s[ f[cus[ la cindz[ci, =es[dz[ci de mii de oaste. C[ alerga din toate \[rile, din Moldova, de la munteni, p[n’ =i t[tari, f[r[ poronc[, pe furi=, s[ duce la leaf[ la d`nsul. Atunce moldovenii, mul\i =i ficiori de boier, s[ duce la leaf[, unii la moscali, unii la le=i, unii la Raco\i, unii la Cifed, pentru agonisit[. +i Raco\i, pe unde g[siè nem\i, ]i tot b[tè =i-i scotè de pen cet[\i. Mai ]= dezb[tus[ \ara, c-au umblat vro doi, trei ai pen |ara Ungureasc[. Nem\ii s[ b[tè cu Fran\uzul =i nu putè s[ stè s[ s[ bat[ =i cu Raco\i. Deci mai pe urm[ au dat Neam\ului agiutor Englezul 40.000 =i Dania 30.000. +i =-au ]nglotit oastea Neam\ul =-au ]nceput a s[ bate =i cu Fran\ozul =i cu Raco\i. Ce pe Raco\i l-au biruit =i l-au gonit la fran\uzi, iar[ o sam[ de boieri unguri, carei \inè cu d`nsul, au pribegit aice ]n Moldova, iar unii ]n |ara Le=asc[. Ce ce=tii de aice ]n scurt[ vreme-au f[cut pace =i s-au dus ]napoi. Atunce, pe acee vreme, toat[ Evropa s[ tulburas[ cu o=ti, de au umblat c`\iva ani aceste o=ti, ce s-au pomenit mai sus.
150
Letopise\ul |[rii Moldovei
Numai turcii avè paci, =i le tot umbla c[r\ile =i soliile ni la unul, ni la altul, de-i tot ]ndemna =i-i ]nvr[jbiè. Ce ]n scurt[ vreme vini =i la d`n=ii zorbà, pecum ]nainte arat[. S[ l[s[m cele streine, s[ vinim iar la Moldova. Br`ncovanul chem[ pe boieri pribegi la sine, =i f[cur[ sfat pe tain[, s[ stè s[ le fac[ domnu pe unul dintre d`n=ii, iar nu din Cantemire=ti. +i s[ ferir[ de Bogdan, fiind Cantemire=tilor cumnat, s[ nu =tie nemic de cel sfat. +i triimis[ la Costantin Duca-vod[ Br`ncovanul, ca-n chip de sol, pe un mitropolit a patriarhului Dosoftei de Ierusalim, anume Hrisantos, carele acel Hrisantos pe urm[ au c[dzut =i patriarhu la Ierusalim. +i m[rg`ndu la Duca-vod[, =-au dat solia ce-au avut, iar pe tain[, cu Iordachi Rus[t visternicul, au avut alt[ solie, de-i giur[ de la Br`ncovanul pentru celi trecute pizme vechi =i gro[a]zi =i pagube, ce au avut Iordachi, s[ fie iertate. +i feci =i logodn[ c-un ficior a lui Iordachi, anume Neculaiu, s[ iè pe o fat-a Br`ncovanului, =i de acmu ]nainte s[ fie fra\i. +i de Cantemire=ti s[ fie desp[r\it, =i lep[dat de priete=ugul lor. +i-l ]ntreb[ pe cine va socoti, dintre boieri Moldovei ce-s pribegi acolo, s[ cheltuiasc[ Br`ncovanul la Poart[, s[-l puie domnu. Deci Iordachi, m[car c[ era om ]n\elept, iar firea ]i era de grec, lacom la cinste, nu socoti nice la Dumnedz[u, nice ru=ine de oameni, nice la os`nd[ sau la ce va vini pe urm[ lucrul. +i-ndat[ f[cu logodn[ =i priimi s[ s[ lepede de Cantemire=ti. Pe Ant[i]ohi-vod[ ]nc[ l-au rugat Br`ncovanul s[-i dè fata =i s[ s[ lepede de priete=ugul Cup[re=tilor =i n-au priimit, iar el, cum ]i vini zamanul, ]ndat[ priimi cu bucurie. Ce s[ =ti\i, fra\ilor, c[ nu numai Iordachi, ce to\i greci[i], mai drep\i =i mai bune slugi nu-i alt neam ]n lume p[n[ este st[p`nul ]n cinste =i-n puteri, iar c`t s[ sl[be=te sau s[ mic=ureaz[ cinstea st[p`nului, ]ndat[ s[ =i las[ =i alearg[ la altul, carei vede c[-i mai cu puteri. Pecum =i Iordachi, f[c`nd aceast[ grab[, mai pe urm[ la multe primejdii de viia\[ =i de pagub-au vinit, care s[ va ar[ta ]nainte la r`ndul lor. Dzis-au Iordachi c[tr[ acel mitropolit c[ este bun de domnie Mih[lachi sp[tarul, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicul, c[ este
151
Ion Neculce
neam de boier vechiu moldovan =i este rud[ =i Br`ncovanului. +i este =i bun, c[ nu-i va ie=i Br`ncovanului din cuv`nt, la ce i-ar poronci. Iar[ aceasta nu dzice Iordachi pentru alt[, ce o dzice, c[ci era Mih[lachi de casa lui, rud[ aproapi, =i va faci pe cum i-ar hi voia lui, =i va m`nca \ara cum au m`ncat-o =i la Antiohi-vod[. Care a=e i s-au =i t`mplat, de-au f[cut pecum au =i g`ndit. +i cu acestu sfat ]nc[ =i mai mari mul\[mit[ ar[t[ Iordachi lui Ant[i]ohi-vod[, c[ Mih[lachi sp[tarul era plin de neam, boierii [carii era1] mai capete ]n \ar[. +i era to\i de casa Cantemire=tilor, iar dup[ ce-au luat Mih[lachi sp[tarul domnia, acee s-au desp[r\it to\i de casa Cantemire=tilor =i s-au f[cut to\i de casa lui Mih[lachi sp[tarul, =i Cantemire=ti r[m[ses[ din boierii de frunte numai cu cumnatul s[u, cu Bogdan hatmanul. A=è le a=[dz[, aceste vorbe toate, acel mitropolit, =i s[ dus[ de le spus[ Br`ncovanului toate deplin. Costantin Duca-vod[ de acestu sfat nemic nu =tiu, nice pricepu. +i-nc[ ]l =i boieri pe Iordachi, ]l pus[ vornicu mare de |ara de Gios, ca s[-l fac-al s[u prietin. Deci =tiu c[ l-au f[cut ca oaia pe lup. Atunce Costantin Duca-vod[ au scos pe \[rani miere =i cear[, de-au dat pe desetina de stupi =i de porci, de tot mascurul =i de un stup, c`te-o oc[ de miere =i de cear[. Trecut-au un sol moschicescu mare de la |arigrad pen Ie=i, m[rg`nd la Moscu, anume cneadzu Dumitru Galecin. +-au botedzat un cucon a Duc[i, de s-au cum[trit, =i l-au cinstit dup[ obiceiu. Atunce, din boierii cei pribegi ce era ]n |ara Munteneasc[, anume Vas`lie Costachi vel-vornic, i s[ t`mpl[ moartea acolo, ]n pribegie. +i n-au apucat s[-= vie la p[m`ntul lui =i la casa lui, nice s[ s[ bucure de sfatul ce-l ]ncepus[. Pe cie vreme era vizir R[mif R[iz-afend, carele fuses[ sol la pace, c`nd s-au f[cut la Carlovici. +i luas-aminte, de =tiè toate fapteli =i mestec[turile muntenilor, ]nc[ p[n-a c[dè vizir, 1
Carii era, ad[ugat dup[ ms. 53, pentru ]ntregirea sensului.
152
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i dzicè: „Eu, de-a= c[dè vizir, =tiu ce-a= faci muntenilor pentru Moldova, c[ ei au pr[p[dit-o cu me=ter=ugurile lor. I-a= faci pe d`n=i de-ar umplè \ara de oameni, =i toat[ cheltuiala s[ fie de la d`n=ii.“ Dece ]n scurt[ vreme au =i c[dzut vizir. Ce, cum au c[dzut, ]ndat-au =i chemat pe Br`ncovanul la Poart[, ca s[-l mazileasc[ din scaon, c[ s[ temè turcii c[ nu-l vor putè prinde la m`n[. Deci fiind ]n multe prepusuri la ]mp[r[\`e o domnie ]ndelungat[ ca acie, nu vrè s[ marg[ la Poart[. Iar[ unchii lui Catacozine=tii, sfetnici lui, nu l-au l[sat s[ iè ]ntr-alt[ parte, ce l-au ]mb[rb[tat numai s[ marg[ la Poart[, c[ apoi, nem[rg`nd el, va aduci pierirea \[r`i =i boierimei. +i a=è, cu mare grij[, au purces la Udriiu =i, m[rg`nd ]ncetu, p[n-a sosi ]n Udriiu, =-au tocmit lucrul cu banii, ca un domnu bogat ce era, c`tu nice vizirul n-au avut¡ ce-i face. }nc[ l-au gr[it de bine c[tr[ ]mp[ratul, c[ ]ncotro s[ ]ntorcè vizirul tot de bine-l gr[iè. Ce, dac-au sos`t la Udriiu, l-au ]ntrebat ]mp[ratul pe vizirul de ce-au adus acolo pe domnul muntenescu. Iar vizirul au dzis c[ l-au adus, c[-i om ]n\eleptu, cu sfat =i avut¡, c[ „la aceast[ vreme ne trebuie=te sfat =i bani“. Imp[ratul au dzis: „S[ nu-l z[b[ve=ti aice, ce s[-l ]mbraci cu c`ftan, s[ nu stè \ara acie f[r[ domnu“. Vizirul, dac-audzi a=è, l-au chemat la adunare =i, =i pentru alt[ ce-au avut a-i dzice, l-au ]ntrebat pentru |ara Moldovei ce s-au str`cat =i s-au pustiit: „Oari de schimb[rile domnilor, au de o=ti ce au c[lcat-o?“ Iar el, vr`nd s[ maz`leasc[ pre Costantin Duca-vod[, au dzis c[ o au str`cat-o domnul, carele este acmu domnu ]ntr-]nsa. Vizirul i-au dzis: „Dar putè-vei tu s[ por\i de grije acei \[ri, s[-\i fie pre sam[, s[ o tocme=ti, s[ fie plin[ de oameni?“ Iar[ el, dac-au audzit a=e, foarte era cu voie s[ fie domnu la 2 \[ri, c[ pentru acie aducè o=ti streine pen \ara noastr[ =i schimba domnii dintr-]nsa, s[ o str`ci =i s[ r[m`ie pustie. Dece de la aceast[ ]ntrebare n-au putut da r[spunsu vizirului p[n’ nu va lua r[spunsu de la unchii s[i, ales de la Costantin Catacozino stolnicul. Ce s-au rugat vizirului s[-l a=tepte p[n-]n 5 dzile, s[
153
Ion Neculce
s[ socoteasc[, =i atunci ]i va da r[spunsu vizirului pentru acestu lucru. Iar Costantin stolnicul i-au scris s[ mul\[measc[ lui Dumnedz[u c[ nu-i pe voia neprietinilor, =i s[-= p[zasc[ treaba =i grija \[r`i sale. Iar[ mai mult s[ nu-l =tie c[ s-amestec[, c[ apoi, de nu-l va asculta =i va faci peste voia lui, bine s[ =tie c[, c`nd va ]nc[leca el din Iudrii, iar el va ]nh[ma ]n c[ru\[ =i va treci ]n Ardeal, =i c`nd va sosi el ]n Bucure=ti, el va sosi ]n Udriiu. +i ce va vidè, s[ nu s[ sparie. Iar[ Br`ncovanul, a cince dzi, lu`nd acestu r[spunsu de la unchi-s[u, au m[rsu la vizirul =i i-au dat r[spunsu c[ nu va putè purta grije a doo \[ri, ce sunt de margine. „Ce s[ maz`le=ti, m[ria ta, pe cesta, s[ poronce=ti la \ar[ s[-= aleag[ ei pe cine le va pl[cè domnu. +i a=è, aleg`ndu-l cu to\`i, a=è vor nemeri om bun, =i va tocmi \ara. C[ a=è m-au ales =i pe mine |ara Munteneasc[, de m-am ]nvoit cu boierii =-am tocmit \ara.“ +-aceasta n-o gr[iè pentru alt[, numai pentru sfatul ce sf[tuis[ cu boierii s[ puie pe Mih[lachi sp[tarul. +-au mai dzis vizirului Br`ncovanul c[ Costantin Duca-vod[ s-au ]ncum[trit cu solul moschicescu care au m[rsu pe acolo, =i i-i g`ndul s[ fug[ la Moscu =i co ceasta str`c[ \ara. Vizirul, ]n\eleg`nd aceste, ]ndat[ cu tain[ au r[pedzit un capegiu la Isuf-pa=e sarascherul, s[-l prindz[, s[-l triima\[ la Poart[ cu bun[ paz[. Ce sarascherul ]mpreun[ cu capegi-ba=e au triimis pe capegilar-chehaie a lui =i pe alai-beiu cu 200 =i mai bine de spahii. +i c`ndu s-au apropiet de Ie=i acei agii cu oaste, au triim[s ]nainte la Costantin Duca-vod[ s[ le grijasc[ conac, c[ m[rgu s[ hot[rasc[ la Horodinca despre le=i. C-au j[luit le=ii c[ au str`mb[tate despre moldoveni. Dece desc[lec`nd turcii la gazde deminea\a, n-au dzis nemic, iar c`ndu au fost pe chindie, numai ce-au umplut turcii ograda domneasc[, de-au apucat por\ile =i-mpregiurul zidului, c`t s[ sp[ries[ to\i c`\i era ]n curte, c[ n-avè unde s[ scapi. +i l-au ]nchis pe Duca-vod[ ]n casa ce mic[ =-au pus la u=i turci de paz[. +i casa cè mare, =i cè mic[ era plin[ de turci. +i a=è l-au \inut patru, cinci dzile, de nu-l l[sa din cas[ s[ ias-afar[,
154
Letopise\ul |[rii Moldovei
nice la doamna s[ marg[, p[n’ l-au pornit. +-au pus pe Iordachi Rus[t camaican, =i atunce au deschis por\ile. Duca-vod[, v[dzind a=è urgie, au priceput c[ s-or r[dica boierii cu p`r[ asupra lui, =i nu s[ va mai ]ntoarce la domnie. C[ci f[rmanul nu-i scrie de maz`lie, numai ]i scriè s[-l duc[ la Poart[. Agiunsu-s-au cu capegi-ba=e, =-au =i-nceput a r[pedzi harzuri la Poart[, =i la hanul, =i la sarascherul, =i-n toate p[r\ile pe unde avè prietini. Br`ncovanul ]nc[ au f[cut veste boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ pecum au a=edzat cu vizirul. Dece boierii pribegi din |ara Munteneasc[ au =i f[cut =tire cestor din \ar[: cum s-a r[dica Duca-vod[ din Ie=i, cum s[ s[ porneasc[ =i ei la Udriiu dup[ Duca-vod[, c[ le-or ie=i =i ei ]n t`mpinare. Atunce toat[ boierimea =i maz`limea, ]n\[leg`nd c-au prinsu pe Duca, s-au str`nsu la Ie=i =-au ]nceput a g`lcevi c[tr[ capegi-ba=i =-a-i spune c[ faci Duca-vod[ harzuri de trimite la Poart[, f[r[ voia lor =i f[r[ =tirea lor, iar lor nu le mai trebuie s[ le fie domnu. Iar[ c`nd au fostu a doo dzi, chemat-au capegi-ba=i pe to\i boierii la curte s[ le ceteasc[ un f[rman de maz`lia Duc[i-vod[ ce i-au vinit. +i str`ng`ndu-s[ to\i boierii la curte, deodat[ numai ce au ]nchis iar por\ile, =-au ]nceput turcii a prinde pe boieri, carei era mai capete, =-a-i ]nchide =-a-i pune =i-n her[, ca vro dzece, cincispreci, pe izvodul ce-i dedes[ Duca-vod[: ce numai pe cei streini =i pe cei de casa lui s[ iè cu d`nsul, =i, sos`nd la Udriiu, s[ \ie ]n partea lui. +-au ]nchis =i pe Iordachi vornicul, ce-l puses[ c[m[ican, =-au pus c[maican ]n locul lui pe Ion Buhu= logof[tul, fiindu-i rud[, ca s[ popreasc[ \ara s[ nu marg[ dup[ d`nsu s[-l p`rasc[. +i l-au pornit din Ie=i ]n gios spre B`rlad, ]mpreun[ cu acei boieri ce-i prinses[, =i s-au dus p[n-]n G[la\i. +i acolo, din boierii ce-i prinses[ =i era a lui, i-au boierit ]n G[la\i. Au pus hatman =i visternic =i comis, ca s[ sparie \ara c[ nu-i mazil, =i-i domnu. Iar pi ciielal\i boieri ce era ]n prepus nu-i l[sa din her[, ce au trecut Dun[rea cu d`n=ii, s[-i duc[ la Udriiu. +-au scris =i la Hapdi-pa=e s[ popreasc[ la Dun[re, s[ nu treac[ nime dup[ d`nsul s[-l p`rasc[.
155
Ion Neculce
Boierii carei au r[mas de nu i-au ]nchis au ie=it din Ie=i tot c`te unul, unul pe de o parte, altul pe de alt[. +i s-au str`nsu to\i la Had`mbul, supt codru, =i de acolo au luat pe Racova ]n gios tot a s[ str`nge boierimea =i maz`limea, ]n urma Duc[ivod[, p[n’ la Piscu. +-au r[pedzit de olac ]n |ara Munteneasc[ pe la boierii pribegi, de-u f[cut =tire, de toate de aceste ce au f[cut Duca-vod[, Br`ncovanului la Udriiu. Ce Br`ncovanul, ]n=tiin\`nd pe vizirul, au triimis de au luat pe Duca-vod[ de pe drum =i l-au f[cut surgun la Cavala, unde era mult[ cium[, ca s[ nu-l mai superi oamenii cei din curtea ]mp[ratului, c[ s[ punè tare s[lihutarul pentru d`nsu. +i pe boierii ce-i aducè ]n hier[ i-au slobodzit. +i Dun[rea ]nc[ Isuf-pa=e au slobodzit-o, s[ treac[ boierii. +-au scris Br`ncovanul ]n Bucure=ti la stolnicul Constantin, de-au pornit pe boierii pribegi la ciielal\i, de s-au ]mpreunat la Piscu, de-au trecut Dun[rea cu to\`i, de s-au dus la Udriiu s[-l r[dice domnu. Numai ce au scris la stolnicul de au poprit pe Bogdan hatmanul ]n Bucure=ti, de nu l-au l[sat s[ marg[ cu ciie boieri la Udriiu, dzic`nd s[ a=tepte, c[-i trebuitor p[n-a vini de la Udriiu, c[-i trebuitor Br`ncovanului. C[ nu era de alt[ trebuitor, numai s[ temè s[ nu puie vro piedic[ s[ scoa\[ iar pe Ant[i]ohi-vod[ domnu. Atunce au f[cut mare cheltuial[ Br`ncovanul la Udriiu cu Poarta, av`ndu nume de bogat =i vr`ndu s[ umple gurili tuturor. +-au mai adaos =i birul |[r`i Muntene=ti, peste c`t da mai ]nt[iu, pe an c`te o sut[ =i cindz[ci de pungi s[ dè mai mult. +i tocmindu-= toate lucrurili, au purces de-au vinit la Bucure=ti. Iar[ boierii Moldovei care s-au pomenit mai sus, bine n-au agiunsu la Udriiu, numai s-au =i sculat zorbà mari din |arigrad toate mulaleli =i rusfeturili cu oaste =i cu pu=ci de-au purces la Udriiu s[ maz`leasc[ pe-mp[ratul. +-au pus =i vizir dintre d`n=ii. Iar[ soltan Mehmet, cu c`t[ oaste avè la Udriiu l`ng[ d`nsul, ]nc[ s-au g[tit de-au f[cut meteredze s[ stè ]mpotriva acelora ce viniè. +i atunce, tumpin`ndu-s[ o=tile, s-au f[cut tot una =i l-au scos pe soltan Mehmet din Udriiu. +-au pus pe un frate a
156
Letopise\ul |[rii Moldovei
lui, soltan Mustafa, ]mp[rat, iar pe soltan Mehmet l-au pus la ]nchisoare, =i peste o s[pt[m`n[ l-au otr[vit, de-au murit. Muftiul s-ascunses[, =i g[sindu-l, l-au muncit, de-au luat mul\i bani de la d`nsul, p[n’ l-au omor`t. +i au pus un pop[ de legea noastr[ =i altul armenescu de l-au prohodit, =i au m[rsu ]nainte-i cu c`nt[ri =i cu c[delni\[, p[n’ l-au scos afar[ din Udriiu =i l-au ]ngropat, dzic`nd c-au fost ghiaur. +i-mp[ratul cel maz`l i-au fostu pu=tu lui, =i el f[cè ce-i era voia, de schimba pa=ii =i domnii totdeuna. Iar[ pe Rami vizirul nu l-au putut g[si, c[ nice le era prè cu voia capitelor s[-l g[sasc[. C[ s[ voroviè atunce c[ cu ]ndemnarea =i =tirea lui s[ fie fostu aceasta, c[ nu putè s[ vizireasc[ de r[ul¡ muftiului. Atunce =i boierii Moldovei sta acolo de a=tepta s[ g[sasc[ vreme. +i Ant[i]ohi-vod[ ]n\eleg`nd, ]nc[ era acolo la Udriiu =i a=tepta s[-l cear[ boierii de la Poart[, s[ nu cheltuiasc[ mult. C-a=è-l am[giè boierii, s[ =adz[ m`lcom, c[ l-or cere pe d`nsul domnu. +i mai cu ded`nsu Iordachi ]i poronciè, =i el ]l credè. +i-i poroncis[ din |ara Munteneasc[ cumnatu-s[u, Bogdan hatmanul,toate trebile ce-or s[ fac[ boierii cu Br`ncovanul, s[-= caute treaba deusebi, s[-= ispr[vasc[ de la Poart[. Iar el n-au credzut =i s-au potrivit¡ lui Iordachi. Atunce Iordachi vornicul au chemat pe Panaite Morona postelnicul, hiindu din partea Duc[i-vod[, =i pe al\i boieri a Duc[i-vod[ =i le-u giurat cum c[ n-or avè nice o nevoie. +i le-u spus tot sfatul, c[ li-i voia s[ puie pe Mih[lachie sp[tarul domnu. Deci ei av`nd grij[ de Ant[i]ohi-vod[, ]ndat[ fur[ bucuro=i s[ fie =i ei la un cuv`ntu, =i mai v`rtos Panaite postelnicul Morona, c[-i era r[u gre=it lui Ant[i]ohi-vod[, c[-i st[tus]mpotriv[ la vremea Duc[i-vod[. Atunce Panaite Morona, fiindu om harnic¡ =i iste\¡ la toate, de =tiè r`ndul Por\`i turce=ti la toate, au =i f[cut un hardzu cu m`na lui, c[ =tiè turce=te, =-au =i purces cu toat[ boierimea =i gloata la ]mp[ratul pen mijlocul urdiei, de nu s[ temè de nime. Inicerii atunce era d`rji ]n zorbà =i-l ]ntreba unde mergi co cè
157
Ion Neculce
gloat[ de oameni. Iar el dzicè c[tr[ iniceri c[ merge la ]mp[ratul s[ p`rasc[ pe mufteul, c[ le-u m`ncat \ara. +i ienicerii, audzind a=è, le tot f[cè cale. Ce ]mp[ratul, v[dzind acea gloat[ de oameni, au =i triimis de le-u luat arzul =i, cetindu-l, l-au buiurdit la vizirul, s[ le fac[ pe voie pentru toate ce-or pofti. +i atunce cu to\`i au r[dicat pe Mih[lachi sp[tarul de l-au pus domnu. S[ f[cè a nu-i pl[cè s[ priimasc[ domnia, ca =i fata cie ce dzis[ unui voinic: „F[-te tu a m[ trage, =i eu oi merge pl`ng`nd.“ A=è s[ f[cè =i Mihai-vod[ c[ nu-i trebuie=te domnia. }mbr[c`ndu Mih[lachi sp[tar c[ftan de domnie de la vizirul, ]i =i schimbar[ numeli Mihai-vod[. Atunci sim\i =i Ant[i]ohivod[ de vicle=ugul boierilor ce i-au f[cut =i alerg[ la ineceraga de-i dede =tire =i-i giurui mul\i bani. +i inecer-aga ]ndat[ s[ dus[ la vizirul =-apuc[ pe Mihai-vod[ la vizirul ]nc[ neie=it din cort afar[. +i-ncepu a gr[i c[tr[ vizirul s[ puie pe Ant[i]ohivod[ domnu =i a str`ga tari c[ d[ bani mul\i =i trebuie leaf[ inicerilor. S[ sp[riias[ Mihai-vod[ =i toat[ boierimea c[ l-è str`ca giuc[ria inecer-aga. Numai n-au putut, c[ apucas[ de ie=is[ talh`=¡ de la ]mp[ratul =-apucas[ de-l ]mbr[cas[ cu c[ftan. Ce nu s-au putut, iar cu un cifertu mai ]nainte de-r hi sos`t ]necer-aga la vizirul, lua iar Antiohi-vod[ domnia. Dup-acie s-au r[dicat ]mp[r[\ia de la Iudriiu, cu toat[ oastea, =-au purces la |arigrad, =i Mihai-vod[ cu boierimea dup[ d`n=ii. +i dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, f[cu Mihaivod[ =i cu to\i boierii mare jalob[ la vizirul asupra lui Costantin-vod[. +i trimis[ vizirul de-l adus[r[ la |arigrad din surgunie. S[ p`r`r[ de fa\[ la Divanul vizirului, c-au str`cat \ara =i i-au j[cuit cu feliuri de feliuri de obicie, c`t nu mai putè s[ mai r[spund[ nemic Duca-vod[ ]naintea boierilor. +i de la vizirul l-au dus la cazascherul =i pe la multe Divanuri a cadiei. +i tot a=è ]l purta boierii pe uli\i, din giude\¡ ]n giude\¡, vro doo, trei s[pt[m`ni, p[n[ cheltui Duca-vod[ pe la giude\[ tot ce avu. +i-l l[sar[ acolo, cu mare s[r[cie =i pedeaps[, =i-nchisoari purure dispre datornici.
158
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
Iar Mihai-vod[ a=edz[ capichih[i la Poart[ pe Cup[re=ti, pe doi fra\i a lui Iordachi vornicul, anume Mih[lachi =i Scarlatachi, iar pe alt neam =i nepo\i a Cup[re=tilor, pe to\i ]i luo cu sine de-i adus[ ]n Moldova. +i-mbr[c[ c[ftan. +i de la ]mp[ratul, lu`nd steag =i tuiuri de domnie, s[ g[ti cu to\i boierii =i purces[ de vini ]n \ar[ cu bun[ pace. Iar Duca-vod[ Costantin, sin Duc[i-vod[ celui b[tr`n, n-au mai ie=it la domnie alt[ dat[, ce-u murit la |arigradu cu mari lips[. +i i-au r[mas 3 ficiori, unul f[cut cu fata Br`ncovanului, =i au murit, altul s-au dus la moscali, altul este la |arigrad, cu mari lips[. Precum va mai hi, vremea va ar[ta1. CAP. XV
DOMNIA }NT{IU A LUI MIHAI R{COVI|{-VOD{ LEAT 7211 Dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ ]n Ie=i, ]n scaon, boierit-au =i el dup[ obiceiu. Pus[ pe Antiohi Jora, carei au fostu hatman, vel-logof[t, =i pe Iordachie Rus[t vornicul ]l pus[ vornic de |ara de Gios, =i pe Bogdan hatmanul vel-vornic de |ara de Sus, =i pe Lupul Costachi hatman, =i pe Manolachi, frateli lui Iordachi, vel-postelnic, =i pe cumnatu-s[u Ilie Frige-vac[ velsp[tar, =i pe Marvodin visternicul vel-p[harnic, =i pe cumnatul s[u P[lade vel-visternic, =i pe Dumitra=co Ursachi vel-stolnic, =i pe frate-s[u Dumitra=co R[covi\[ vel-comis. Ace=tia era boierii lui Mihai-vod[, iar mai ales =i mai de cinste era Iordachi Rus[t vornicul. Ce vrè el =i ce poronciè el, acie f[cè =i Mihai-vod[. A=ijdere =i munteni[i], iar ce vrè f[cè. +i neamul lui, to\i era tari =i mari, cine de capul lui, cum vrè, a=è f[cè. +i slugeli lui cei din boierie era tari =i mari =i obraznici, dup[ cumu-i hirea moj`ceasc[. Intra ]n cas[, =i cu treab[ =i f[r[ treab[, c`nd le era voia, de nu s[m[na curtea nemic a domnie, de at`ta obr[znicie ce era. Iar Mihai-vod[, cum s-ar[ta ]n boierie, iar atunce ]\i p[rè c[-i un om z[lud. +i s[ 1
Ultimele trei fraze sunt scrise de m`na lui Neculce.
159
Ion Neculce
mira cum a faci s[ le poat[ intra ]n voie tuturor, =i nu le mai putè intra ]n voie. Iar cei streini sta ]n laturi de mansipuri, c[ nu putè ]nc[pè de Cup[re=ti, =i de neamul lui, =i de slugeli lui. +i-ncepur-a sf[tui s[ st`ng[ pe boierii cei streini, s[ r[m`ie numai neamul lui cu Cup[re=tii, pecum au f[cut =i +erbanvod[ =i Br`ncovanul, de-u st`nsu pe cei streini, de-au r[mas numai neamul lor Ca[n]tacozone=tii. A=è =i acesta au ]nceput a pune d[jdii grele pe maz`li =i pe oamenii lui Antiohi-vod[ =i pe a Duc[i-vod[. }nc[-i =i-nchidè =i-i b[tè pe ciie Duc[i-vod[. Atunce ciielal\i boieri streini au priceput c[ i-au am[git Iordachi vornicul cu giur[m`ntul, c-au fostu numai pentru bineli lui acel giur[m`nt, =i mult s[ c[iè atunci c[ n-au cer=ut domnu de la Poart[ pe Antiohi-vod[. Atunce era la cur\ile domne=ti pe poart[ o beseric[ mic[, f[cut[ de +tefan-vod[ Tom=e, =i mai nice boierii cei cu boierii nu putè ]nc[pè ]ntr-]nsa. +i l`ng[ beseric[ era visteria, =i desupra besericei =-a visteriei era un turnu nalt ]n chip de clopotni\[, iar dedesuptul besericei =i a visterii era un beci, de-nchidè t[lhari. Ce socoti Mihai-vod[ c[ nu-i cu tocmeal[ s[ fie beseric[ mic[ la curte, c[ maz`lii =i slujitorii n-au unde ]nc[pè, nice este cu cale s[ fie temni\[ supt beseric[. Ce s-]ndemn[ =i r[s`pi =i turnul, =i visteria, =i tinda besericei, =i beciul cel dedesupt, =i l[s[ numai altarul =i turla cea nalt[ din mijlocul besericei. +i s-au mai apucat a z`di din p[m`ntu =-au f[cut tinda lung[, cu toate podoabeli, cum s[ vede. A=ijdere s-au mai apucat de-au mai f[cut =i alt[ beseric[, de lemnu, =i i-au pus hramul Sfetei Lazor, ]n ograda v[mii, aproapi de cur\ile t[t`ne-s[i, lui Ion R[covi\[ vornicul. +i doamna m[riei sale ]nc[ s-au apucat de-u tocmit =-au =indilit mitropolia cè vehci, cu toate cheltuieleli ce-au trebuit¡, de c`nt[ sf`nta leturghie =i ast[dzi, c[ era pustiit[ de mult. Atunce au scos Mihai-vod[ rumt[ pe \ar[, cu pecetluit ro=iu, pe fa\[, tot omul. +i oameni s[ temè s[ ias[ to\i la rumt[, s[ nu s-]nmul\asc[ ciferturile, pecum s[ ]nmul\is[ la Costantin Ducavod[. Ce v[dzind a=e, au scris c[r\i pe la st[p`nii satelor =i pe
160
Letopise\ul |[rii Moldovei
la vornicei =i pe la v[t[mani, s[-i scoa\[ pe to\i la rumte, c-apoi pe urm[, afl`ndu-s[, or petreci r[u capeteli. Iar pe urm[, unde g[s`è zlota=i c`te un om f[r[ pecetluit, ]l punè pe vornicel sau pe v[t[man ]n butuci =i-l triimitè la Ie=i. +i-l purta pe uli\i, c[ce n-au scos oameni ]nt[iu la rumt[, s[-= fie luat pecetluit. +i v[dzind c[ nici cu acie nu-i poate sp[riè s[ ias[ to\i la rumt[, v`ndut-au toate \inuturili la cochi-vec¡ ciocoilor, ca go=tina de oi, pe oamenii cei f[r’ de pecetluituri de rumt[, de nu putè sc[pa nice un becisnic pe nec[iuri s[ nu iè pecetluit. Atunce fiind Poarta nea=[dzat[, avè =i Mihai-vod[ mare nevoie de bani, c[-ntr-un an =i gium[tate ce-au fostu domnu s-au schimbat trei viziri =i =epte chihaieli. S[ mira =i el ce va faci, c[ n-avè de la cine lua =i el bani, c[ \ara era gium[tate scutelnic[, tot a neamului lui =-a Cup[re=tilor, cum s-au pomenit mai sus. +i a=è f[r[ veste veni veste din |ara Munteneasc[ cum au ]mbr[cat Ant[i]ohi-vod[ c[ftan de domnie, =i el ]i maz`l. Deci cum ]n\[les[r[ de acè veste Iordachi vornicul =i frate-s[u Scarlatachi — s[ t`mplas-]n Ie=i de la |arigrad vinit — =i al\i greci mai mici, Cup[re=ti, =i Dumitra=co R[covi\[ comisul, frateli lui Mihai-vod[, ace=tea to\i, tem`ndu-s[ de Ant[i]ohivod[, n-au mai a=teptat s[ sosasc[ capegi-ba= cu maz`lia =-au =i fugit ]n |ara Munteneasc[, iar[ Panaitachie Morona au trecut ]n |ara Le=asc[. A doo dzi, ceielal\i boieri, ce r[m[ses[ =i nu =tiè nemic, s[ mira ce poate s[ fie. Chemat-au Mihaiu-vod[ pe Bogdan la curte de i-au spus pecum i-au vinit veste de olac ]ntr-o noapte din |ara Munteneasc[, de i-au spus acea veste. Ce Bogdan vornicul mult i-au dzis lui Mihai-vod[, c[ci au f[cut spaim[, =i n-a hi nemic pe urm[, =i-i lucru cu ru=ine. Prepun oamenii =i vorov[scu de dzic c[ atunce, =tiind Mihaivod[ pe Bogdan c[ este om vrednic =i tem`ndu-s[ c[ dup[ ce-a vini cumnatul s[u, Antiohi-vod[, l-a schivernisi bine la domnie, s[-i fie dat atunce ]n cafè otrav[. Care =i can sam[n-acel lucru s[ fie fostu =i can adev[rat, c[ curund s-au =i boln[vit¡ =i peste
161
Ion Neculce
cinci, =es[ luni au murit, dup[ ce-au vinit Ant[i]ohi-vod[, =i boala lui ]ntr-acel chip au priceput-o doftorii la moartea lui. Dè-hi a=è, va da sam[ la Dumnedz[u. T`mplatus-au de-au z[b[vit acel capegi-ba= cu maz`lia vro trei, patru dzile dup[ vestea ce vinis[ lui Mihai-vod[. Deci boierii tot s[ str`ngè la gazda lui Bogdan vornicul =i sf[tuiè =i s[ mira ce poate fi. +i s[ temè s[ nu fie luat Costantin Ducavod[ domnia. +-au pus str[ji ]n gios la drumuri, de str[juiè =i c`nd sos`è capegi-ba= ]n Ie=i. Iar Bogdan vornicul =i cu toat[ boierimea s-au sculat din Ie=i =i s-au dus pe Bahluiu ]n sus p[n’ la C[c[r[dzeni. +-au st[tut acolo p[n-au sos`t capegi-ba= =-au cetit fermanul c[ este Antiohi-vod[ domnu. +i au vinit =i omul lui Ant[i]ohi-vod[ cu c[r\i la vornicul Bogdan, s[ fie c[m[ican. Atunce cetindu c[r\ile Bogdan, a lui Antiohi-vod[, la C[c[r[dzeni, au adeverit tuturor boierilor ce era cu d`nsul s[ nu poarte nime nici o grij[, nice s[ aib[ nice un prepus dispre Antiohi-vod[, pentru c`\i au fostu la r[dicarea domniei lui Mihai. +-au luat asupra sufletului lui c[ n-a avè nime nice o nevoie. +i a=è to\i s[ ]nvoie=er[ =i purceser[ cu to\`i ]napoi la Ie=i. +i-ntrar[ cu to\`i gr[mad[ ]n curtea domneasc[, de desc[lecar[ =i s-]mpreunar[ cu capegi-ba=e, de le ceti fermanul. +i spus[r[ capegi-ba=ei c[ ei au fugit, tem`ndu-s[ de Ducavod[ c[ este, iar de Ant[i]ohi-vod[ nu fug[e] nime. Dece c[dzind Bogdan c[m[ican, grijit-au pe Mihai-vod[ cu toate deplin, c`te i-au trebuit¡. +i de toate de c`te au poftit =-au luat ]ndestul. +i l-au pornit cu mare cinste, ca pe un domnu. Pe nime n-au l[sat s[-i fac[ vro g`lceav[ sau s[-i gr[iasc[ vrun cuv`ntu ]mpotriv[. P[n’ =i bucatele ce-au avut a lui =i pe une slugi din boierie i-au l[sat cu bun[ paci, de-au m[rsu ]n |ara Munteneasc[, de i-au dat Br`ncovanul o mo=ie, de-au \inut bucatele acolo. Atunce la maz`lie s[ t`mplas[ de vinis[ sol din |ara Munteneasc[ Toma sp[tarul Ca[n]tacozino. +i la acea spaim[ au fugit =i el din Ie=i ]n Hangu, c[ nu l-au ]nc[put vremea, de fric[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, ]mpreun[ cu v[ru-s[u
162
Letopise\ul |[rii Moldovei
Ilie p[harnicul Ca[n]tacozino =i cu Neculaiu Cost`n hatmanul. Deci Bogdan au =i r[pedzit c[r\i la d`nsul, s[ marg[ ]n \ara lui f[r’ de nici o grij[. +i s-au ]ntorsu din Hangu, de s-au dus la \ara lui cu paci. +-au scris =i la ceie boieri, la Ilie p[harnicul =i la Neculaiu =i la al\`i c`\i mai era acolo, de s-au ]ntorsu to\i ]napoi la cas[le lor, f[r[ nici o grij[. +i r[mas[ Bogdan ]n Ie=i, st[p`nind c[m[ic[nia cu bun-]nvoial[ =i dragoste cu to\i. +i triimis[ =i la Panaitachi postelnicul Morona, ]n |ara Le=asc[, de-l luo asupra sa, pentru gre=eleli ce f[cus[ lui Ant[i]ohi-vod[, c[ nu i-a hi nemic. +i dup[ ce-au vinit ]n \ar[, l-au triimis ]nainte ]n Dobrogea, ]n t`mpinarea lui Antiohi-vod[. +i atunce pu\intel l-au mustrat Antiohi-vod[ =-apoi l-au iertat. +i-l \inè ]n mare cinste =i mil[, c[ci era om harnic la slujbe, de =tiè r`ndul turcilor, dup[ cum s-au dzis mai sus. Slugiè ca un grec, dup[ cumu-i umbla vremea. Atunce triimis[ Br`ncovanul pe v[ru-s[u +tef[ni\[ p[harnicul, ficiorul stolnicului Costantin Ca[n]tacozino, carele acela au c[dzut =i domnu mai pe urma Br`ncovanului, la |arigrad, de-au st[tut de-au f[cut paci lui Antiohi-vod[ cu Br`ncovanul, cu giur[m`nt ]naintea patriarhului, ca s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ unul pè-lalt, s[ s[ str`ci \[r`li cu cheltuiala, =i-nc[ s[ s-agiute unul pe alalt cu priete=ugul. +i pentru Mihai-vod[ s[ nu s[ mai puie s[-l scoat[ Br`ncovanul la domnie. +i Dumitra=co beiz[dè, fratele lui Antiohi-vod[, ]nc[ s[-i dè Br`ncovanul pe an c`te 10 pungi de bani pentru chevernisala lui, ca s[ s-odihneasc[ ]n |arigrad la casa lui cu paci =i s[ nu mai umble amestec`nd pe Br`ncovanul =i f[c`ndu-i cheltuial[, ce ]nc[ s[-i arete slujb[. C[ s[ sp[rias[ Br`ncovanul c[ i-a sminti domnia, pentru mult[ cheltuial[ =i pagub[ ce-i f[cè totdeauna. A=ijdere au f[cut pace Br`ncovanul =i cuscru-s[u, lui Iordachi Rus[t vornicul, ca s[ slujasc[ lui Ant[i]ohi-vod[ cu dreptate, ca maiinte, =i s[ fie lep[dat dispre Mihai-vod[, =i el =i toate rudeli lui Cup[re=tii. +i a=è au \inut de bine aceast[ paci, pe cum \in c`nii vinerili. Care mai nainte la r`ndul lor s-a ar[ta.
163
Ion Neculce
CUPRINS
Antiohi-vod[, tot atunce, dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ maz`l la |arigrad, chemat-au =i vro doi, trii boieri din Moldova, de-au p`r`t pe Mihai-vod[ de doo biruri =i doo bariiaml`curi: c`nd au fostu domnu, le-u luat din \ar[ =i la visteria ]mp[r[teasc[ nu le-u dat, de-au r[mas r[m[=i\[. +i el t[g[duiè, c[ nu le-u luat din \ar[. Deci l-au r[mas =i l-au pus la-nchisoari, s[ pl[teasc[ banii la visteria ]mp[r[teasc[. Atunce =i eu eram t`n[r, =i fuses[m mai nainte ag[, =i m-am t`mplat ]n |arigrad, de-am v[dzut acea p`r[. Dup-acee s-au g[tit Ant[i]ohi-vod[ cu tot ag`rl`cul =i s-au r[dicat din |arigrad =-au vinit la Baba, pe la Isuf-pa=e sarascherul. +i i-au fostu =i sarascherului cu bun[ dragoste, =i l-au cinstit ca pe un domnu. C[ pe-cee vreme sarascherul nu =[dè tot la un loc, ce s[ ducè de-mbla =i la Tighine, =i la Oblu=i\[, =i la Baba. +i de acolo sos`nd la G[la\i, au g[s`t str`n=i toat[ boierimea, ar[t`ndu-le tuturor dragoste =i cinste. +i purceg`nd din G[la\i, au m[rsu pe la sat pe la Ive=ti, la soru-sa Lupa, h[tm[neasa lui Bogdan, care acolo i-au f[cut cinste 2 dzile, =i lui, =-a toat[ boierimea =i oastea c`t[ era. +i de acolo au m[rsu la Ie=i ]n scaon. CAP. XVI
DOMNIA A DOA A LUI ANTIOHI-VOD{, S~N CANTEMIR, LEAT 7213 Dup[ ce sosi Antiohi-vod[ ]n Ie=i ]n scaon, pe cie vreme era paci bun-]n \ar[. +i pus[ boierii a trei dzi dup[ obicei: pe Antiohi Jora vel-logof[t, pe Lupul Costachi vel-vornic de |ara de Gios, pe Neculaiu Cost`n, biv-hatman, vel-vornic de |ara de Sus, pe Bogdan vornicul iar l-au pus hatman, pe Macsut velpostelnic, pe Ilie Ca[n]tacozino vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[ vel-ban. +i de atunce s[ a=[dz[ aceast[ boierie cu temei ]n Moldova, de-i a=edzat[ la r`nd. C[ mai nainte, de-=i era la vrun domnu, uneori =[dè mai sus, uneori mai gios. Dup[ cum le fuses[ alt[ boierie, a=è =[dè =i cu b[nia la Divan. Iar de ice
164
Letopise\ul |[rii Moldovei
]nainte i s-au a=edzat r`ndul dup[ sp[tarul cel mari, =i i s-au f[cut =i vinit boieriei c`te un ban de drobul de sari de la ocn[. Pe Dabije clucerul l-au pus vel-p[harnic, pe Lupul Colivarul vel-visternic. Pentru acesta, v[dzindu-l maz`limea c[-i din neam prostu, li s[ str`car[ tutoror voia, c[ nu le era cu cinste s[ marg[ la gazda lui. Pe Ion Sturdze vel-stolnic, pe Gheorghi\[ s[rdarul vel-comis, carei era neam lui Ant[i]ohi-vod[. Pe ace=tie ]i boieri Antiohi-vod[ deodat[, iar mai ales =i mai de cinste era cumnatul s[u, Bogdan hatmanul. Toate trebile =i cheverniseleli \[r`i era dup[ d`nsul. Numai nu putè, c[ era bolnav, cum mai sus s-au pomenit. Curund[ vreme l-au triimis sol ]n |ara Munteneasc[, =i mult au z[b[vit acolo, fiind bolnav. +i dup[ ce-au vinit, ]nc[ din pat nu s-au mai sculat =i-n scurt[ vreme au =i murit. Care la moartea lui mult[ jele au avutu Ant[i]ohi-vod[ =i boierimea =i \ara, de boier moldovan, cap ]ntreg =i cunosc[tor la giude\e =i vrednic¡ la toate trebile, cu-n\elepciune. Care tuturor le-u p[rut r[u de p[gubirea ce-au p[gubit \ara, iar mai cu dedinsu lui Antiohi-vod[ i-au r[mas ran[ nevendicat[. C[ i s-au =i schimbat lucrurili, =i i s-au mic=urat schivernisala, cu multe amestec[turi, nu cum era ]n domnia ]nt[iu. Pus-atunce pe Ion Buhu= logof[t mare =i pe Antiohi Jora logof[tul hatman, ]n locul lui Bogdan, =i pe Ilie Ca[n]tacozino sp[tarul visternic mari, ]n locul Lupului Colivarului, =i pe mine, Ion Neculce, din sulgeria cea mari m-au pus sp[tar mare. +i r[mas-atunce toat[ cinstea =i chevernisala dup[ Ilie visternicul Ca[n]tacozino, ]mpreun[ cu Panaitachi Morona bivpostelnic, carei ace=ti doi boieri chivernis`iè pe Ant[i]ohi-vod[. +i s[ potrivis-am`ndoi ace=ti boieri ]ntr-o fire, dup[ cum s[ dzice „calul r`ios g[se=te copaciul scor\os“: iu\i, m`ndri, mincino=i, f[\arnici, giur[tori pentru hiece, am[gitori. Care, c`t era Antiohi-vod[ de stra=nic la m`nie, c[ de multe ori la Duvan cu buzduganul azv`rliè ]n oameni cei vinova\i, =i tare =i drept conosc[tor la giudecat[, dar nu \ine m`nia mult, =i nu-l putè nime ]ntoarce din dreptate la giudecat[, nice iubiè
165
Ion Neculce
minciuneli, dar ace=ti doi boieri ce mai sus s-au pomenit ]l ]ntoarser[ pe Antiohi-vod[, de li s[ potriviè. C[ mai to\i domnii sunt buni, numai s[ t`mpl[ de s[ afl[ de-cestu fel de oameni, de s[ lip[scu mai lesne mai la to\i domnii, de le str`c[ firea cè bun[. Mai mul\i s[ afl[ la domni de-ce=tia dec`t di cei direp\i =i buni. Ce dac[ s[ t`mpl[ boierul chivernis[torul de-i ]n\elept =i bun, m[car de-i =i domnul r[u, ]l ]mbl`ndze=te =i-l ]ntoarce cu bl`nde\e, de-l face de-i bun. Atunce, apuc`ndu visternicia Ca[n]tacozino, scoas[ Antiohivod[ nevoi grele pe \ar[, c[ avè =i datorie la |arigrad, g`ndindu c[ s-a pl[ti. Scoas[ or`nduiele multe, =i satarale, =i h`rtii, =i fum[ret, c`te un zlot de toat[ casa. +i-l f[cu Ca[n]tacozino de f[cu =i obiceiu ]n \ar[, carei n-au mai fostu, c`te 2 bani de vadra de vin. }ns[ da numai \[rani, dar boierii =i maz`lii de la aga ]n sus nu da. +i mult s-au ap[rat Antiohi-vod[ =i nu vrè s[ fac-acel obiceiu, numai nu putè, c[-l tot ]ndemna Panaitachi =i Ilie visternicul. Mai f[cut-au =i alt obiceiu: de tot boul de nego\, corn[rit c`te un leu. Iar[ pe maz`li ]i ]ndesiè cu d[jdii grele =i cu ]mprumute dese, =i nu le mai da. +i-i asupriè Ca[n]tacozino pe pizm[, =i nu le f[cè dreptate, =i-i tot p`r`è =i-i amesteca c[tr[ Ant[i]ohi-vod[ cu feliuri de feliuri de amestec[turi de p`r[, pentru ca s[ s-]mbunedze =i s-]nmul\asc[ cinstea lui, ca un om f[r[ suflet. C[ nu era nemic adev[r ]ntr-]nsul. +i pe maz`li, zlota=i ]i sup[ra din cale-afar[, de-i f[ce de pl[tiè pustiele. +i pe unii ]i p`r`è, de-i trimitè pe la ocn[. +i Antiohvod[, de-l =i pricepè, ]i ]nvoiè, pentru voia muntenilor, fiindu-le rud[. +i mai nu avè nice o parte Ant[i]ohi-vod[ dintr-acele nevoi multe ce scotè, c[ datoria i-au r[mas nepl[tit[, =i c`nd s-au maz`lit, au r[mas mai cu nemic, ca =i la maz`lia dint[iu. Numai ce-au r[mas cu vro cindz[ci, =es[dz[ci de pungi de bani. C[ el nu era prè sami=, nice lacom, ce-l credè pe d`nsul ce gr[ie=te. +i el m`nca, =i f[\i=, =i furi=, cumu-i era lui voia. +i avè =i alt[ nebunie ]n cap, c[ g`ndu lui era cum ar putè apuca domnia, av`nd pe munteni nedejde. +i pentr-acee avè priete=ug cu Panaitachi
166
Letopise\ul |[rii Moldovei
Fila 313 verso din ms. 253 — autograful lui Neculce =i interven\ii ale copi=tilor.
167
Ion Neculce
postelnicul Morona, =tiind r`ndul Por\`i, socotind c-a g[si vro vreme, ca =i Mihai-vod[. Pentr-acie sta asupra maz`lilor, ca s[-i r[s`pasc[, s[ fac[ nume r[u st[p`nu-s[u, lui Antiohi-vod[. +i atunce au agonis`t din vesternicie el 70 de pungi de bani, mai mult dec`t au agonis`t st[p`nul s[u, Ant[i]ohi-vod[. Vinit-au atunce poronc[ de la Poart[ de au dus mult[ som[ =i mare lemnu =i greu la Tighine =i la Cetatea Alb[ =i la Vozia, cu mare grab[ =i cu mul\i zapcii. Boieri au st[tut toat[ vara cu Orheiul =i cu L[pu=na =i cu to\i siimenii din curte, de-l t[iè. +i cu mare greu l-au r[dicat p[n-]n iarn[. +i-nc[ au ]nchis¡ ]n turnul Gol`ei pe Darie Donici s[rdarul =i pe Chirica =i pe Bogo=, =i era s[ li taie =i capetili, fiind ispravnici pe lemnu =i nu-l putè ]n grab[ s[-l duc[. C[ s-agiunses[ munteni[i] =i cu Mihai-vod[ =i cu Isuf-pa=e, ca s[-i dè pricin[ la Poart[ pentru lemn, c[ nu poart[ grij[. +i pentr-acie ]l gr[biè Isufpa=e din cale-afar[ cu lemnul. Pe acee vreme, de la ]nchisoari, Mihai-vod[ au f[cut un harzu, de l-au dat la ]mp[ratul, cu p`r[ pe Antiohi-vod[ c[-l n[p[stuie=te cu doo biruri =i doo bariiaml`curi, c[ le-u luat din \ar[, =i el nu le-u luat, =i cu jalob[ pe Baltagiul vizirul, dzic`nd c[ l-au ales pe d`nsul toat[ \ara de l-au pus domnu, iar vizirul l-au scos din domnie f[r[ nice o vin[ =-au pus pe Antiohi-vod[ f[r[ voia \[r`i. Deci ]mp[ratul, cetindu acel harz, l-au triimis la vizirul =i i-au poroncit s[-i fac[ dreptate. Apoi vizirul, v[dzind a=e, chemat-au pe Osman, chihaieo lui, de-au ]nv[\at de-au scris la Antiohi-vod[ s[ caute s[ triimi\[ boieri =i oameni de \ar[, s[ dovedeasc[ pe Mihai-vod[, s[ nu r[m`ie vizirul ru=inat de c[tr[ ]mp[ratul. Antiohi-vod[ ]ndat[ ales[ de triimis[ c`\iva boieri, carei =tiè c[-i sunt ]mpotrivire, =i c`\iva bresla=i megie=i d-è lui Mihai-vod[, vasluieni tot de cei buni de gur[ =i de p`r[. +i s-au p`r`t pe fa\[ ]naintea Divanului ]mp[r[tescu. Bresla=i ]n gura mare str`ga: „V`ndutune-i, v`ndutu-ne-i, v`ndutu-ne-i la cochi-vechi ciocoilor, ca pe mascuri =i ca pe oi!“ Carei numai ce huie Divanul ]mp[r[tescu, =i s[ mira to\i pa=ii =i agalari de p`ra ce-i dau. +i a=e l-au
168
Letopise\ul |[rii Moldovei
dat iar r[mas, s[ pl[teasc[ iar bani la visteria ]mp[r[teasc[, =i iar l-]nchis[r[, ]nc[ la mai gre ]nchisoare, la Babagefer. Trimis-au =i Br`ncovanul sol ]n Moldova, pe ginere-s[u +erban logof[tul, pentru mare ]ncredin\ari priete=ugului, care au f[cut =i logodn[, un ficior a Br`ncovanului s[ iè o fat[ a lui Antiohi-vod[. +i f[c`ndu cinste mare atunce solului, Lupul Costachi s`n Gavrili\[ la mas[, ]mb[t`ndu-s[ =i veselindu-s[, multe cuvinte de=erte =i f[r[ treab[ gr[iè ]mpotriva lui Antiohi-vod[ ]naintea solului. +i dintr-aceli voroave proaste s-au r[dicat =i masa. Ce Ant[i]ohievod[ atunce, ca un domnu ]n\elept, mult au r[bdat Lupului pentru aceli voroave proaste, ce le gr[iè cum nu i s[ c[dè. }n scurt[ vreme dup-acie s[ mazili =i vizirul Baltagiul de la Poart[, =i c[dzu Ciorlul-pa=e silehtarul viziriu, care s[ t`mplas[ de era prietin lui Mihai-vod[. +i-l scoas[ pe Mihai-vod[ de la ]nchisoari. Iar[ P[ladie visternicul, cumnatul lui Mihai-vod[, =i cu Preda stolnicul, dac-]n\[les[r[ c-au ie=it Mihai-vod[ de la-nchisoare, fugir-]n |ara Munteneasc[. +i acolo ]n |ara Munteneasc[ mai era =i fratele lui Mihai-vod[, Dumitra=co, =i-mbla clevetind pe Antiohi-vod[ =i mestec`nd c[tr[ munteni. Numai munteni[i] era cu 2 obraz[: ar[ta priete=ug =i c[tr[ Ant[i]ohi-vod[, =i c[tr[ partea lui Mihai-vod[. +i a=è politiciè lucrurili de ]mbe p[r\ili. Iar la veletul 7214 f[cut-au nunt[ Br`ncovanul c-un ficior a lui, anume Dinul, ]n t`rgu ]n Bucure=ti, de-au luat o fat[ de aice din \ar[, de la noi din Moldova, a lui Ion Bal=e vornicul, de-au dus-o acolo la Bucure=ti, de-au f[cut nunt[, cu mul\i boieri rudenii de-a ei. Au m[rsu cu voia =i poronca lui Ant[i]ohivod[. Atunce m-au triimis =i pe mini, cu solie despre partea domniei, de m-am t`mplat la acea nunt[, care nu era nunt[ domneasc[, ce vom dzice c[ era cr[iasc[. Dup[ veselia nun\`i poftit-au Ant[i]ohi-vod[ pe Br`ncovanul cu mare credin\[, ca s[ dè pe P[lade visternicul, s[-= vie acas-]n Moldova, s[ nu mai umble amestec`nd. Ce Br`ncovanul n-au vrut s[-l dè, f[r[ c`tu nu l-au priimit s[ mai =adz[ ]n |ara Munteneasc[ =i l-au gonit la Bra=ov. Ant[i]ohi-vod[, v[dzind
169
Ion Neculce
c[ n-au credzut P[ladie s[ vie, m`niiatu-s-au =-au triimis de i-au j[cuit casa. +i i-au ]nchis giup`neasa, =-au pus =i s[menii de i-au r[s`pit cur\ile din Ia=i, de nu i-au r[mas nice j[ri=te. Ilie Ca[n]tacozino visternicul, fiind ]nvr[jbit cu Iordachi Rus[t vornicul mai denainte vreme, pentru c[ci Ilie Ca[n]tacozino f[cus[ bine lui Iordachie Rus[t de-l scoses[ di-nchisoare, c`ndu-l prinses[ la maz`lia lui Ant[i]ohi-vod[, cum s-au pomenit mai sus, iar Iordachi Rus[t, c`nd au r[dicat \ara pe Mihai-vod[ domnu, au st[tut pricin[ lui Ilie, =i acie era m`nia =i vrajba ]ntre d`n=i. Iar apoi au ]nceput Ilie ]n toate nop\ile a umbla la gazda lui Iordachi furi=, de s-au ]mp[cat. +i s-au rugat Ilie lui Iordachi, fiindu-i cuscru cu Br`ncovanul, ca s[ stè s[-i logodeasc[ o fat[ a lui Ilie c-un ficior a Br`ncovanului, pe tain[ s[ nu =tie Antiohi-vod[ nemic. Dece Ant[i]ohi-vod[ pe urm[, oblicindu aceste lucruri =i alte multe amestec[turi a lui Iordachi, ce umbla cu c[r\i, amestec`nd la Mihai-vod[, =i la fra\ii lui ]n |arigrad, =i la P[lade ]n |ara Ungureasc[, m`nietu-s-au Ant[i]ohi-vod[ =-au ]nchis pe Iordachi la v[tavul de aprodzi, cu mare urgie =i paz[. Iar[ Ilie, dac-au v[dzut c-au ]nchis pe Iordachi, s-au sp[riet =i s-au dus de-au spus tot lui Ant[i]ohi-vod[, ce voroave au avut cu Iordachi. Ce lui Ilie nu i-au f[cut nemic, pentru voia stolnicului Costantin din |ara Munteneasc[, fiindu-i unchi. Numai ce l-au scos din visternicie, c[ nu mai putè s[-l mai rebde de jaloba mazililor, numai la cinste tot ]l \inè. Iar[ pe Iordachi, dup[ ce l-au ]nchis, l-au pus ]mprumutare, de-au dat 10 pungi de bani. +i iar au mai giurat lui Ant[i]ohivod[ cum s[ fie slug[ dreapt[, cum au fostu mai nainte. +i l-au pus =i l-au slobodzit de la ]nchisoari. Iar[ la anul, de prim[var[, vinit-au poronc[ de la Poart[ la Ant[i]ohi-vod[ s[ marg[ s[ lucredzi la Tighine. Deci ]ndat[ s-au r[dicat cu toat[ boierimea =i cu salahori =i s-au dus la Tighine, iar[ aice ]n Ie=i au l[sat c[m[icani pe Iordachi Rus[t vornicul =i pe mine, Ion Neculce vel-sp[tar, =i pe Ilie Ca[n]tacozino biv-visternic =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, de purta grije
170
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
\[r`i, ce era. Iar Ant[i]ohie-vod[, lucr`nd acolo toat[ vara, pe la Sfete Ilie i-au vinit maz`lia, =i l-au pornit Isuf-pa=e de acolo la |arigrad. Numai ce au triimis de i-au luat doamna de aice din Ie=i, =i-n locul lui au pus pe Mihai-vod[. Iar Ant[i]ohi-vod[, dup[ ce au m[rsu cu totul la |arigrad, l-au z[h[it Mihai-vod[ mult, dar nemic nu i-au putut str`ca. +-acolo au tr[it, la |arigrad c`t[va sam[ de ai. N-au mai putut lua domnia, p[n’ =-au pl[tit¡ =i el datoria lumasc[, de-au murit. Care rar domnu au fostu =-a mai hi ca Ant[i]ohi-vod[ ]n Moldova, nelacom nice la s`nge, nice la bani, nici la minciuni, =i iubitori la dreptate =i bi=ug ]n \ar[ la toate. S-au f[cut =i-n dzilele lui, unde era m[n[stirea t[t`ne-s[u, la Miera, zidul ]mpregiur cu clopotni\a de piatr[. +i s-au dus la Poart[ =i acolo au murit. N-au mai ie=it domnu. +i i-au r[mas 3 ficiori: Ion, Costantin, Dumitra=cu. Deci Costantin =i Dumitra=co s-au dus la muscali, de slujescu, iar Ion este aice ]n \ar[. A r[mas lu`ndu graiu din |arigrad. La ce or vini, vremea viitoare va ar[ta1. CAP. XVII
DOMNIA A DOA A LUI MIHAI-VOD{ LA VELET 7215 }mbr[c`nd Mihai-vod[ c[ftan, de la Poart[, de domnie, au =i r[pedzit pe capegi-ba=e la Antiohi-vod[, la Tighine. Iar la Ie=i, drept la c[m[icani, la Iordachi Rus[t vornicul au triimis slugi a lui, =i cu izvod, cu pecetea lui, tot anume s[ prindz[ pe boierii ce avè pizm[, pe cum au f[cut mai nainte =i Aron-vod[ izvod de boieri. Deci sos`ndu =i slugeli lui ]ntr-o dzi, pe amiadz[dzi, la gazda lui Iordachi cu c[r\ile =i cu izvodul, iar Iordache s-au =i bucurat tare de ceasul ce a=tepta de mult s[-i sosasc[. +-au triimis la pu\intei simeni ce r[m[ses[ la curte de straj[, de i-au chemat la gazda lui, cu numeli lui Antiohi-vod[, fiind c[m[ican, de i-au =i pornit pe la gazdele boierilor =-a boierina=ilor lui Antiohi-vod[, carei era ]n izvodul ce triimises[ 1 De la „+i s-au dus la Poart[...“ p`n[ la sf`r=itul capitolului este scris de Neculce.
171
Ion Neculce
Mihai-vod[, de i-au prinsu, =i-i lega =i-i ]nchidè pe la ]nchisori. Atunce au prinsu =i pe Ilie Ca[n]tacozino cel tare =i mare, perifan, numai cu c[me=e =i descul\u =i f[r[ sliz, c[ s[ t`mplas[ de nu =tiè nemic =i dormiè. L-au luat =i l-au dus pe ule\[, de l-au ]nchis, =i zapcii care ]l ducè gol pe ule\[, ]l mustra, de-i dzice: „|ine-te, cerbule, cu coarneli cele buore ce ne ]mpr[=tiei, c[ te prins[ ast[dzi leul ]n m`n[.“ +i pe urm[ l-au slobodzit cu chize=i, p[n-a vini domnia. A=ijdere =i pe Panaitachi Morona biv-vel-postelnic, carei era gata la to\i domnii, de slujiè dreptu =i le priè lor, iar nu \[r`i, grece=te, =i pe urm[, dup[ slujb[, ]i p`r`è. T`mplatu-s-au de era bolnav, =i a=è cu p[ta=ca l-au luat simenii de la gazd[ de l-au dus la-nchisoari, la simeni, =i tot acolo l-au \inut¡ p[n-au vinit Mihai-vod[. +i dup[ ce-au vinit, ]n scurt[ vreme au pus de l-au zugrumat acolo, la od[ile simenilor, dzic`nd c[ pe to\i domnii p`re=te. Aceast[ mul\[mit[ =i plat[ au avut¡ Panaitachie de la Mihai-vod[ pentru harzul ce-au f[cut cu m`na lui la ]mp[r[\ie, de l-au poftit domnu la domnia ]nt[iu. Atunce, t`mpl`ndu-s[ de eram =i eu de casa lui Antiohivod[, m-au fostu pus Mihai-vod[ =i pe mine ]ntr-acel izvod s[ m[ prind[. +i p[n-a sosi s[imenii la gazd[-mi, eu am¡ prinsu de veste =-am apucat de am¡ ]nc[lecat, de am fugit ]n |ara Le=asc[. +-acolo mi s-au t`mplat =i mie de-am z[b[vit vro patru luni, p[n-a a=edza domnia. +-apoi mi-am f[cut pace =-am¡ vinit ]napoi la casa mè, =i n-am avut despre nime nice o nevoie. +-am avut cinste =i c[utare ]n dzilele m[riei sale. Dece, a=edz`ndu-s[ Mihai-vod[ ]n scaon cu domnie, pus-au boierii dup[ obicei, anume pe Ant[i]ohi Jora vel-logof[t, pe Lupul Costachi s`n Gavrili\[ vornicu de |ara de Gios, pe Manolachi Rus[t, frateli lui Iordachie, vornic de |ara de Sus, pe Dumitra=co R[covi\[, fratele lui Mihai-vod[, hatman, pe Neculai, ficior lui Iordachi Rus[t, postelnic mare, pe socru-s[u Dedul sp[tar mare, pe Ion Bal=e vel-p[harnic, pe P[lade, cumnatu-s[u, vel-visternic, pe Preda vel-stolnic, pe Costantin Costachi, s`n lui Vas`lie Gavrili\[ vornicul, vel-comis. Ace=tie
172
Letopise\ul |[rii Moldovei
era boierii lui Mihai-vod[ a doo domnie. Numai chevernisala =i cinstea era, tot a \[r`i, dup[ Iordachi Rus[t vornicul, m[car¡ c[ nu era cu boierie. Ce vrè el s[ fac[, f[cut era. De atunce Mihai-vod[ f[cus[ =i cheltuial[ la Poart[, la luatul domniei, =i era cu datoria cè vechi a visteriei ]mp[r[te=ti, =i s`liè s[ le pl[teasc[. Ce au ]nceput nevoi a ie=i grele ]n \ar[. +-au scos h`rtii, =i pe h`rtii n[p[=ti, do] r`nduri de n[p[=ti. +-au scos de var[ pecetluituri cu isc[litura boierilor, s[ de tot omul c`te un leu. Oameni s[ bucura c[-i u=oar[ dajdea =i ie=ie la pecetluituri, iar mai pe urm[, dup[ ce i-au scris =-au dat tablele la visterie, au mai ie=it s[ de c`te 5 lei de pecetluit cui dedes[. Mai adaos-au =i c`te doi bani de vadr[ de vin, s[ dè c`te 4 bani \[ranii, dar nu boierii. F[cut-au =i alt obiceiu nou, care nu mai fuses-]n \ar[, asupra boierimei =-a maz`limei =-a m[n[stirilor st`ngere, de-au dat desetin[ de stupi =i de mascuri c`te doi potronici, \[r[ne=te. Atunce au ]nceput a-l pricepe boierimea, c[ Mihai-vod[ nu este, cum s-ar[ta, bl`nd, =igaci cu to\`i =i moale, ce ]ntr-alt chip, c[ era multe hiri, nu numai o hire. }ncepus[ s[ s-arate, numai nu deplin, c[ nu-i da m`na, c[ avè s`ial[, c[ era la |arigrad Ant[i]ohi-vod[ =i frate-s[u Dumitra=co =i Duca-vod[. Maz`lii sta acolo, din ceas ]n ceas a=tepta s-apuce domnia. A=ijdere =i Br`ncovanul purure era bucuros s[ fug[ boierii Moldovei la d`nsu, s[-= fac[ el nume bun, =i al\`i s[ r[m`ie cu nume r[u. Dece Mihai-vod[ nu putè deplin s[ st[p`neasc[ cum s[ cade, c[ =i boierii Moldovei pe-cie vreme era ni=te boieri mai \apeni, mai putincio=i, s[ iubiè unul cu alalt =i s-]nvoiè la sfat. M[car c[ Iordachi vornicul umbla s[-i supuie =i s[-i calce, dar tot nu putè deplin s[-i calce, =i s[-i scoat[ din obiceile lor. Br`ncovanul s-apuc[ s[ fac[ nunt[ =i c-ol doile ficior a lui, anume +tef[ni\[, s[ iè pe fata lui Ilie Ca[n]tacozino. +i pofti pe Mihai-vod[ s[-l las[ pe Ca[n]tacozino, cu fata lui =i cu alte rude, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, s[ fac[ nunt[. C[ Br`ncovanul p[n-atunce avè tot doo obraz[ de priete=ug, de-= ar[ta unul c[tr[ Mihai-vod[ =i altul c[tr[ Ant[i]ohi-vod[.
173
Ion Neculce
Dece Mihai-vod[, v[dzind acea poft[, ]ndat-au poroncit lui Ca[n]tacozino visternicul de s-au sculat cu toat[ ruda lui, de au m[rsu ]n |ara Munteneasc[, de-au f[cut nunt[ cu fiic[-sa. Atunce au triimis Mihai-vod[ =i sol la nunt[, dispre partea lui, pe Costantin Costachi s`n Gavrili\[ comisul. +i Ca[n]tacozino, dup[ ce fece nunt[ =i s-]ncuscri cu Br`ncovanul, nu vru s[ mai vie ]n \ar[, ce r[mas-acolo. +i fugi =i Catargiul visternicul =i cu al\`i mul\i, mai de gios, carei era de casa lui Antohie-vod[. +i ]ntoars[ pe Br`ncovanul mai mult cu obrazul spre Ant[i]ohivod[, de priete=ug. +i-ncepur-a mesteca tare pe Mihai-vod[ la Poart[. +i-ncepu =i Mihai-vod[ a s-]ngriji de celi lucruri, s[ nu s[ maz`leasc[, pecum s-a ]ns[mna ]nainte. }ntr-aceae vreme ar[tatu-s-au ]n \at[ =i l[custe, numai nu era multe, ca de alt[ dat[. +i p`nea s[ mai sui cu pre\ul, stupii s[ f[cur[ r[i, iar[ vin mult, c[ =i alt[dat[ s[ f[cè vin mult. Pace ]n \ar[ era bun[, iar[ ]n |ara Le=asc[ =i C[z[ceasc[ =i la Moscu nu era, precum s-au pomenit ]napoi, l-acele domnii ce s-au scris. Care acum, viindu-i r`ndul, iar[ ]ncepem a scrie de acele. Craiul =fedzescu, dup[ ce-au trecut Niprul din |ara Le=asc[ ]n |ara C[z[ceasc[ pe la Stari Dub, dup[ cum s-au pomenit mai sus, la domnia [a doa a lui Costantin Duca-vod[]1, ie=itu-i-au to\i c[zacii ]naintea craiului, ]mpreun[ cu Maz[pa, hatmanul lor, de i s-au ]nchinat. +-au purces craiul pen |ara C[z[ceasc[, cu toat[ oastea lui, ca cum ar merge un izgon cu doo trei obuzuri. +-au purces ]n gios spre Poltava, pen |ara C[z[ceasc[, av`ndu adeverin\[ c-or vini =i turcii =i t[tar`i la d`nsul, de va merge ]ntinsu ]n stoli\a moschiceasc[ pe de o parte, =i St[nislav craiul cu le=ii pe de alt[ parte. +i a=e, cu acel g`nd, s-au z[b[vit pu\in cu un an¡ ]n |ara C[z[ceasc[, detot o str`ca =-o m`nca. Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dzind acel lucru, ]= tot str`ngè o=tile pe unde avè =i umbla z[h[indu-l pe de laturi, ca s[-l fl[m`ndzasc[ =i s[-l h[meiasc[. Turcii =i t[tar`i tot cu menciuni l-au purtat pe Cifed =i nu i-au mai dat agiutor. A=ijdere =i St[nislav craiu n-au putut, c[ le=ii \inè gium[tate cu St[nislav 1
Ad[ugat de mine; ]n cronic[, loc gol.
174
Letopise\ul |[rii Moldovei
craiul, iar[ gium[tate \inè cu hatmanii lui Avgust craiu, cu S[navschie =i Ughinschie =i Zapiva =i cu o sam[ de moscali despre Litfa \inè lui St[nislav calea. C[zacii iar au ]nceput a s[ ]mp[r[chè, a fugi de la Maz[pa =-a s[ duce la moscali =i s-]nchina. +i a=è, ]nmul\indu-s[ oastea la moscali, c`ndu au fostu ]n dzua de S`npetru la velet de la Adam 7217, datu-s-au parola de b[taie. +i a=è s-au b[tut ]mbe p[r\ile, =-au biruit Moscalul pe +fed. +i-nc[ craiul +fedului s-au =i r[nit. +i peste noapte, numai i-au c[utat a fugi =-au l[sat obuzul ]mpreun[ cu Maz[pa. +tiind r`ndul, l-au trecut Niprul =i Buhul tocma la Voz`ia salt cu vro mie de oameni numai c[l[ri: moldoveni, =fedzi, c[zaci. Iar alt[ oaste, c`t[ au avut +fedul ]n |ara C[z[ceasc[, doo obuzuri, cu totul au luat-o moscalii, cu ghen[rari, cu ofi\eri, cu car[, cu pu=ci, cu totului tot =i cu mult[ avere, c[ j[cuis[ |ara Le=asc[ =i Saxonia. +i i-au triimis ]mp[ratul Moscului pe =fedzi pe to\i la robie, la stoli\[, iar pe c[zacii ce s-]nchinas[ la +fed pe to\i i-au pus supt sabie. Atunce =i Avgustu craiu, dup[ ce-au ]n\eles, au l[sat giur[m`ntul =i pacea ce f[cus[ cu +fedul =-au ie=it iar la cr[ie ]n |ara Le=asc[, de s-au ]mpreunat cu hatmanii s[i =i cu oastea cè moschiceasc[, ce era l[sat[. +-au gonit pe St[nislav craiu din |ara Le=asc[ =i pe Cras ghen[rarul, ce era cu 17.000 de =fedzi ]mpreun[ cu St[nislav. I-au b[tut =i i-au gonit ]n |ara +fedului peste mare. }mp[ratul Moscului, dup-acea b[taie, au m[rsu la Chiu, =-au or`nduit pe vro doi, trei ghen[rari, anume pe Ian[=u =i pe Volconschie =i pe Vesubad\chi =i pe Cropot bragadir, cu oaste, c[l[rime moschiceasc[, =i pe Chigeci polcovnicul =i pe Vas`lie Tan\schi polcovnicul =i pe frate-s[u Ion polcovnicul cu oaste, cu joimiri moldoveni. Toat[ aceast[ oaste, ca la 10.000, au a=edzat din Cirimu= pe Nistru p[n-]n Ehurluc, pe margine, pen toate vadurili, sta steiaguri, =i din steiag ]n steiag1 c`te un om, c`t s[ vidè, de p[z`è pe Cifed s[ nu fug[ de la Tighine ]n \ara lui, sau s[ umble nescareva c[r\i la le=i. 1
A=a apar aceste cuvinte ]n ms. (253).
175
Ion Neculce
Iar[ ]mp[ratul s-au sculat de la Chiiu =-au purces pen |ara Le=asc[ ]n sus, de s-au ]mpreunat cu Avgustu craiu =i cu hatmanii le=e=ti. +-au l[sat =i la d`n=`i o sam[ de oaste, pe Bont ghen[rarul =i pe Fluc, =-au ]nceput a c[uta le=ii cei haini, ce \inè cu Cifedul, de-i prindè =i-i b[tè =i-i goniè. +i de acolo ]mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ puterea, ]mpreun[ cu +erimet, cifert-mar=al`c, =i cu Alecsandru Dan[loveci Menzic, tiji cifert-mar=al`c, =i cu al\i ghen[rari =i cu toat[ puterea sa de oaste, =i s-au dus pe marginea m[r`i Balticului pe di ceasta parte ]n Lidvonia. +i pe unde g[siè cet[\i de-a Cifedului, =i pe uscat =i pe ap[, le tot b[tè =i le lua. Atunce =i Mihai-vod[, c`nd era ]mp[ratul moschicesc la Chiov, s-agiunses[ cu ]mp[ratul s[ fug[ la Moscu. C[ i s[ sup[ras[ cu ]nchisorile ]n domnia dint[iu =i, v[dzind c[ i s[ str`c[ =i lucrurile de la Poart[, =i Br`ncovanul s[ lep[das[ de priete=ug, pentru voia lui Ilie cuscru-s[u Ca[n]tacozino, =i cei trei domni maz`li ce sta la |arigrad iar asupra lui ca ni=te lupi, socotis[ s[ s[ las[ de domnia Moldovei. C[ci v[dzus[ =i t[ria Moscalului =i socotie c[-n scurt[ vreme va hi biruirea =i bucuria cre=tin[t[\`i. +i nu numai Mihai-vod[ s-agiunses[, ce =i Br`ncovanul =i s`rbimea toat[ mai denainte vreme s-agiunses[ cu Moscul =i tr[gè nedejdea lui din ceas ]n ceas cu bucurie. Craiul cifedului, cu acea pu\intè oaste ce sc[pas[, =[dè la Tighine. Atunce =i-n toate dzileli ie=iè la primblare afar[, numai cu c`te cinci, =es[ oameni, cale, c`te de un ceas, doao, alerg`nd pe cele c`mpuri drept v`natul. C[ nu-= =tiè r`ndul \[r`lor acestora, s[ umble cu gloat[. +i era cuv`ntul s[ s[ r[dice de la Tighine, s[ vie s[ =adz[ la Ie=i. Atunce Mihai-vod[, v[dzind primblarea craiului cifedzescu la Tighine =i-n\eleg`nd c[ va s[ vie la Ie= s[ =ad[, au f[cut =tire Moscului, c`nd a vini, s[ triimat[ oaste pre tain[ sprinten[, =i atunce or prinde pre craiul, =i s-a r[dica =i el de s-a duce. Atunce ]mp[ratul Moscului ]n\eleg`nd, foarte tari s-au bucurat =i mare adeverin\[ i s-au adeverit. +-au ]nv[\at pe hatmanul S[navschie =i pe ghen[rarii care s-au pomenit mai sus c[-s
176
Letopise\ul |[rii Moldovei
pu=i la margine pentru calaori, c`ndu le-r scrie Mihai-vod[ =i le-r faci =tire, ]ndat[ s[-i triima\[ oaste c`t ar pofti, s[-l iè pe craiul ori pe d`nsul, dac-a vrè. Craiul Cifedului apoi nu l-au l[sat turcii s[ vie s[ =adz[ la Ie=i, n[rocul lui, ce au triimis numai un polcovnic cu vro sut[ =i mai bine de cifedzi =i cu vro doo sute de c[zaci la t`rgu la Cern[u\i, s[ stè acolo s[ zacinguiasc[ oaste din |ara Le=asc[. F[c`nd ve=ti la ]mp[r[\ia Moscului Cropot bragadir, carei era pe margine pentr-acei cifedzi, cum s-au apropiat la Cern[u\i, ]mp[r[\ia Moscului nu i-au putut r[bda, ce au scris lui Cropot bragadir =i lui Turcule\, de-au ]nc[lecat cu vro trei, patru mii de oaste, de-au trecut Cirimu=ul ]n ceast[ parte =-au lovit pen codru =-au ie=it la Mihalci, de i-au lovit ]n Cern[u\i f[r[ veste. Ce c[zacii au =i dat la vale, ]n lunca Prutului, de-au sc[pat mai to\i, iar cifedzii au purces s[ s[ suie ]n v`rvul¡ dealului Cern[u\ului, s[ s-apuce de b[taie. Ce v[dzind c[-i mul\ime de oaste, nu s-au mai putut apuca de b[taie, ce ]ncungiur`ndu-i i-au luat pe to\i de grumadzi =i-ndat[ i-au luat =-au purces cu d`n=ii ]n |ara Le=asc[. Iar vro dzeci, cinspreci ce mai sc[pas[ din cifedzi, i-au tot ucis la sateli |urcanii de pe supt munte, la Cupca =i la R[d[u\i, la Suceav[. Vinis-atunci dintr-acea straj[ moschiceasc[, de-= puses[ ni=te steaguri, moldoveni d-è moscalilor la m[n[stire la Putna =i la C`mpul Lungu. Ce oblicind Mihai-vod[, ]ndat-au r[pedzit la d`n=ii cu tain[, s[ s[ r[dice s[ s[ duc[, s[ nu obliceasc[ t[tar`i, s[ prade \ara. +i-ndat[ s-au r[dicat =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. Mihai-vod[, v[dzind c[ pe +fed l-au luat moscalii din \ara lui, de la Cern[u\i, =i steaguri =i joimiri au vinit la C`mpul Lungu =i la Putna, s-au =i-mplut de fric[, s[ nu-l priceap[ craiul +fedului sau al\i neprietini a lui, boierii pribegi din |ara Munteneasc[, s[ nu-l p`rasc[ la Poart[ c[-s faptele lui sau me=ter=ugurile lui. Ce au =i-nceput a s[ g[ti pe tain[, a-=i face potcoave la cai =i c[ru\i la Bot[=eni. +i scoses[ cuv`nt c[ va s[ marg[ la un sat a lui, ce are de mo=ie, C`nde=tii pe S`ret, s[-l vad[. +i triimises[ =i pe socru-s[u, Dedul sp[tarul, la Cern[u\i, de-i purta trebile dispre moscali, ca, c`nd a ie=i din Ie=i, s[-l =i tumpine oastea moschiceasc[, s[-l iè.
177
Ion Neculce
Numai ]l ]nchedeca un lucru, de s[ z[b[viè, c[ era un capegiba=e ]n Ie=i, pentru banii birului, de sta zapciu. +i nu putè s[ purceag[, fiind capegi-ba=e ]n Ie=i. Ce au scos atunce nevoie ]n \ar[, de tot omul un leu, cu pecetluituri, cu isc[liturili boierilor ci era zlota=i. +i str`ng`nd acei bani pe fe\e, au or`nduit n[p[=ti de un leu: cine dedes[ da cinci, pe cum s-au pomenit mai sus. +-au pornit pe capegi-ba=e la Gala\i, s[ a=tepte acolo s[-i plineasc[ zlota=ii banii, =i el cu g`nd ca cela s[ iè ]n sus, s[-= caute treaba. Br`ncovanul, de-ceste lucruri a lui Mihai-vod[ sim\indu, de moscali, pe tain[ au ]n=tiin\at prietini de la saraiul ]mp[r[tescu. Ne=tiind vizirul nemic, au triimis ]mp[ratul un om al s[u din cas[ teptil¡, de-au umblat ]n Moldova =i-n Ie=i peste tot locul, =i nu l-au =tiut, nice l-au priceput nime. +-au m[rsu =i la Foc=eni de cie parte, la boierii pribegi, la Ilie Ca[n]tacozino =i la Catargiul, de i-au ]ntrebat de ce au fugit =i cum este Mihaivod[. C[ de d`n=ii nu s-au ferit =i le-u spus c[-i triimis de la ]mp[r[\ie. Ce acei boieri atunce tare s-au j[luit de Mihai-vod[ =-au spus c[ umbl[ s[ s[ haineasc[. Deci acel om ]mp[r[tescu, cum au m[rsu la ]mp[ratul de i-au spusu-i, ]mp[ratul ]ndat-au triimis la vizirul de i-au spus c[ Mihai-vod[ este hain =i s[ nu scape, c[, d-ÿ sc[pa, cap n-are. Dece vizirul ]ndat-au r[pedzit un capegi-ba=e cu mazilia la Isuf-pa=e sarascherul de la Tighine, scriind numai s[ prindz[ pe Mihai-vod[, c[, d-è sc[pa, capul i-a t[ie. Ce Isuf-pa=e ]ndat[ noaptea au g[tit 300 de spahii cu alai-bei, ]mpreun[ cu capegiba=e, de l-au lovit¡ f[r[ veste, de l-au prinsu. Mihai-vod[ atunce a=tepta s[-i sosasc[ carte de la socrus[u, pe cum joimirii au trecut Cirimu=ul ]n ceasta parte, =i el s[ purceadz[ din Ie=i. +i-ntr-acea dzi ce-u sos`t turcii cu maz`lia ]n Ie=i au sosit =i carte de la socru-s[u Dedul, c[ joimirii la Cirimu= stau gata s[ treac[, =i le-u dat =i c`te un leu de cheltuial[, la 400. Deci Mihai-vod[, v[dzind c[ l-au apucat turcii ]n Ie=i, au =i r[pedzit la Dedul, de-u fugit ]n |ara Le=asc[, =i s-au ]ntorsu =i joimirii ]napoi. Atunce, de-r hi avut Mihai-
178
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[ cump[t bun, s[ fie mai gr[bit lucrul =i s[ nu fie =tiut pre mul\i acel sfat, ar hi avut vreme bun[ =-ar hi apucat de-r hi sc[pat. Numai era mul\i sfetnici, =i era plin locul, =i socotiè c[ p[n’ n-a agiunge capegi-ba=e cu birul la |arigrad nu l-or maz`li. +i mai mult cu acel g`nd s-au ]n=elat, de l-au prinsu. Dece turcii, cu mare straj[ =i groaz[, l-au luat de l-au pornit la Tighine =i de la Tighine la |arigrad, de l-au ]nchis ]n Edicula cu mare urgie, care nime nu mai dzice c-a vidè lumea. Capegiba=e carei str`nge birul ]n G[la\i au apucat de-u luat de la boierii zlota=i numai 10 pungi de bani =i le-u dus la |arigrad, de le-u dat la visteria ]mp[r[teasc[. Aice ]n Ie=i au pus capegi-ba=e, care luas[ pe Mihai-vod[, camaican pe Ion Buhu= logof[tul. De domnie nu s[ =tiè cine este, f[r[ c`t tr[gè nedejde lui Antiohi-vod[, =tiindu-l c[-i maz`l acolo. Iar[ boierii cei pribegi din |ara Munteneasc[, Ilie Ca[n]tacozino visternicul =i Ilie Catargiul visternicul, cum au ]n\eles de luarea lui Mihai-vod[ din Ie=i, s-au =i bucurat cu nedejdea c[ este Antiohi-vod[ domnu. +-au trecut ]n grab[ ]n ceasta parte la Foc=eni =i, f[r[ nice o poronc[, au =i-nceput a prinde =-a lega =-a bate pe oameni lui Mihai-vod[ ce s[ t`mplas[ cu slujbe acolo =i a lua bucateli a boierilor lui Mihai-vod[ care s[ dedes-]n laturi. Prins-au =i pe un grec, nepot de sor’ lui Iordachi Rus[t vornicul, de l-au b[tut =i l-au ]mbr[cat cu sucman negru =i l-au triimis de l-au ]nchis la Cetate la Neam\u. +i multe lucruri f[r’ de cale f[cè. +-au m[rsu la Ie=i, d`rji =i s[me\i, a=tept`nd din ceas ]n ceas s[ le vie c[r\i de la Ant[i]ohie-vod[, s[ fie c[m[icani. Atunce au trecut pen Ie=i, de la Poart[, un ag[ ]mp[r[tescu la margine, la Cern[u\i, ]n cai de olac, de-au m[surat locul din mijlocul Prutului, de la Or[=eni. Au pus pe un om pe gios, de-au m[rsu p[n-]n t`rgu ]n Cern[u\i, =i aga turcul al[ture cu d`nsul cu ceasornic, ca s[ vadz[ c`te ceasuri au c[lcat moscalii hotarul, c`ndu au vinit de-au luat pe +fed. +i s-au aflat opt ceasuri c-au c[lcat hotarul. }ntrebatu-l-au c[m[icanii pe-cel turcu, doar =tie s[ spuie pe cine-or s[ puie domnu aice, =i n-au =tiut nemic s[ spuie.
179
Ion Neculce
Str`nsu-s-au toat[ boierimea la Ie=i =-au intrat ]n mare grij[, s[ nu puie de la Poart[ vrun pa=e sau s[ nu vie s[ mai iè nescareva boieri la Poart[. V[dzind c-au luat pe Mihai-vod[ cu mare urgie =i cu nume de hainl`c, =i veste de domnu nou nu le vine, s[ mira ce-or faci. Sf[tuiè unii s[ fug-]ntr-alte \[ri, al\ii sf[tuiè s[ s[ bej[neasc[ la mun\i. Ce apoi au scris =i la Br`ncovanul, cu rug[minte s[-i sf[tuiasc[ ce-or face =i, d-è hi audzit ceva, ori de bine, ori de r[u, s[ le fac[ =tire. Deci Br`ncovanul le-u r[pedzit de olac =i le-u scris s[ nu poarte nice o grije, c[ f[r[ z[bav[ vreme le va vini veste c[ le-u pus Poarta domnu. Iar[ de celi reli ce socotescu, nu-s nice de uneli, c[ a=e are el veste de la capichih[i. +i a=e le-u mai ie=it boierilor grija. Atunce poroncit-au vizirul lui Ant[i]ohi-vod[ s[ grijasc[ trei sute de pungi de bani, s[-l puie domnu, c[ al\ii dau cinci sute. Antiohi-vod[ socotiè c[ n-or pune pe al\ii, av`nd el nume bun de la \ar[, =i numai pe d`nsul l-or pune. +-au r[spunsu vizirului c[ el mai mult de o sut[ =indz[ci de pungi n-a da, c[ \ara este s[rac[, =i el nu poate s[ j[cuiasc[. Dece vizirul, v[dzind acel r[spunsu de la Antiohi-vod[, au chemat pe Neculai Marvocordat t[rdzimanul, ficiorul lui Alexandru Exap[r`tul, t[rdzimanului celui b[tr`n¡, =i i-au dzisu-i de vrè, c[ Antiohi-vod[ n-au vrut s[ de trei sute de pungi s[ fie domnu: „Iat[ c[ tu e=ti t[rdziman, slug-]mp[r[teasc[, credincios, =i-\i dau \ie domnia f[r[ nice un ban“. +i l-au ]mbr[cat cu c[ftan. Iar[ dup[ ce s-au trecut trei, patru dzile dup[ ce au ]mbr[cat c[ftan, f[cut-au vizirul un izvod la c`te locuri trebuie s[ de bani Neculaiu-vod[, carei cuprindè acel izvod opt sute de pungi de bani. +i l-au f[cut de-u dat to\i banii ]n grab[. +i cu ce-u mai cheltuit cu casa lui, p[n-a purcede de acolo, s-au f[cut aproapi de o mie de pungi de bani. Atunce tat[-s[u Alixandru Exap[r`tul, =[dzind la gazd[, nemic nu =tiè de fiiu-s[u, c-au luat domnia. +i cum au ]n\eles, au =i-nceput a pl`nge, =-a= da palme peste obraz, =-a= smulge p[rul din cap =i din barb[, =-a bl[st[ma pe fiiu-s[u, c[ci au priimit domnia, =i a dzice c[ din ceasul acesta este casa lui
180
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
st`ns[, de vreme c[ s-au amestecat la domnie. +i fiind =i b[tr`n, n-au tr[it doo s[pt[m`ni =-au murit. }nc[ n-apucas[ Neculaiuvod[ s[ purceadz[ din |arigrad. Iar ]n locul lui Neculaiu-vod[ au pus t[rdziman pe frate-s[u, pe Ion. Triimi\ind Neculaiu-vod[ c[r\i ]n \ar[ de domnie noo, au triimis =i ni=te oameni a lui, greci. Ar[tatu-s-au la to\i cu bl`nde\e =i cu mil[. Atunce Ilie Ca[n]tacozino =i cu Ilie Catargiul, cum au ]n\eles c[ nu-i Ant[i]ohi-vod[ domnu =i-i Neculaiu-vod[, s-au =i sp[riet de faptele lor cele nebune ce f[cus[, pecum mai sus s-au pomenit. Bogat[ ru=ini le era! +-au =i-nceput a fugi ]n |ara Munteneasc[. +i Neculaiu-vod[, ne=tiindu-i c-au vinit ]n Moldova, le-u scris c[r\i de le-au triimis pen |ara Munteneasc[, cu adeverin\[ bun[, =tiindu-i c[ sunt acolo, s[-i ias-]nainte la G[la\i. Deci fug`nd iar, i-au tumpinat c[r\ile la Bac[u. Deci v[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[, s-au mai ]mbl`ndzit =-au ie=it ]naintea lui Neculaiu-vod[ la G[la\i. Atunce =i Iordachi vornicul Rus[t =i frate-s[u Manolachi =i al\i mul\i boieri a lui Mihai-vod[ fugis[, unii ]n |ara Le=asc[, al\ii ]n |ara Munteneasc[, al\ii ]n |ara Ungureasc[, tem`ndu-s[ c-a lua Ant[i]ohi-vod[ domnia. C[ci era gre=i\i r[u lui Ant[i]ohi-vod[. Ce v[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[ scriindu-le cu bl`nde\e, s-au ]ntorsu to\i ]napoi cu bucurie. Care acea bucurie pe urm[ au vinit ]n suspinuri =i-n amar, pecum ]nainte s-a scrie la r`nd. CAP. XVIII
DOMNIA }NT~IU A LUI NECULAIU-VOD{ MARVOCORDAT, FECIORUL LUI ALECSANDRU EXAP{R~T, VLEATO 7218 Dup[ ce s-au g[tit¡ ]n |arigrad cu domnia, au purces =-au vinit la G[la\i. +-acolo, dup[ obicei, i-au ie=it toat[ boierimea din |ara de Gios ]nainte. +i-ndat-au =i dat cuv`ntu moj`cilor s[-= iè banii ]napoi de la boierii zlota=i, care-i dedes-]naintea mazilii lui Mihai-vod[ pecetlu\eleli cele de un leu =i n[p[=tile cele c`te 5 lei de leu,
181
Ion Neculce
ce s-au pomenit mai sus, ce scoses[ Mihai-vod[. Ce zlota=i, unii luas[ cu datorie =-apucas[ de dedes[ lui Mihai-vod[, iar[ unii luas[ de pe la oameni =i dedes[ la capegi-ba=e ce str`ngè birul, care s-au pomenit mai sus. +i Neculai-vod[ n-au vrut s[ \ie ]n sam[ nice un ban dentr-acea or`nduial[, nice ce-u dat la Mihai-vod[, nice ce-au dat la capegi-ba=e ce str`ngè birul. +-au poroncit¡ zlota=ilor, cu mare groaz[, numai s[ ]ntoarc[ to\i banii moj`cilor ]napoi. Dece, cum au purces Neculaiu-vod[ din G[la\i, s-au =i r[dicat \[r[nimea |[r`i de Gios cu jalob[ asupra zlota=ilor, ]n Tecuci, ]n B`rlad, ]n Vaslui, ]n Schinteia1. Pe la toate conaceli, tot divanuri de zlota=i era cu moj`cii. +i zlota=ii, ca vai de capeteli lor, umbla =ipurindu-s[ =i rug`ndu-s[ moj`cilor, =i-ndatorindu-s[, =i-ntorc`nd moj`cilor. +i le f[cè =i zapis, s[-i mai a=tepte, =i moj`cii nu priimiè. Iar[ dup[ ce-au sosit ]n Ie=i, r[dicatu-s-au tot t`rgul asupra zlota=ilor, de nu putè r[zbi pe ule\i de n[rod de oameni, dup[ cumu-i r`ndul prostimei. +i zlota=ii apucas[ de dedes[ mul\i bani la visterie =i n-avè de unde ]ntoarce moj`cilor. Ce i-au b[tut Neculaivod[ cu buzduganul =i i-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii, p[n’ =-au v`ndut ce-u avut tot =-au pl[tit \[ranilor p[n’ la un ban. Deci moj`cii, v[dzind acea voie, a=è s-au d`rjit¡ =i s-au ]ns[me\it ]n toat[ \ara. A trie dzi, dup[ ce-au sos`t ]n Ie=i, au boierit dup[ obiceu. Pus-au pe Ion Buhu= vel-logof[t, pe Neculaiu Cost`n vel-vornic de |ara de Gios, pe Ion Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, pe Antohi Jora hatman, pe Ramadan vel-postelnic, pe Ilie Catargiul vel-sp[tar, pe Gavril Miclescu vel-p[harnic, pe Ilie Ca[n]tacozono vel-visternic, =i-ndat-atunci, ie=ind de la curte, s-au r[zbolit =i p[n’ la s[pt[m`na au =i murit, =i-n locul lui au pus visternic mare pe Gheorghi\[ Mitre, =i pe...2 stolnic mare =i pe Hristoverghei comis mare. +i era mai ales =i mai de cinste =i trebile toate dup[ R[madan postelnicul. +i g[tiè pe Sturdze vornicul 1 Sc`nteia, sat ]n jude\ul Ia=i. }n text apare aspectul muntenesc al cuv`ntului care-i st[ la baz[, ceea ce ar dovedi c[ copistul era muntean. 2 Loc gol ]n manuscrise.
182
Letopise\ul |[rii Moldovei
Nicolaie Mavrocordat
s[-l triima\[ sol ]n |ara Munteneasc[. Iar dup[ ce-au trecut 7 dzile dup[ ce i-au boierit, au =i maz`lit pe Sturdze vornicul =i pe Catargiul =-au pus ]n locul Sturdzii vornic mare pe Ion Bal=e, iar ]n locul Catargiului pe Cuze. Iar[ pe Sturdze =i pe Catargiul i-au ]nchis la s[imeni, de i-au pus ]n her[. +i nu l[sa pe nimi s[ marg[ la d`n=`i. +i i-au \inut vro doo, trei s[pt[m`ni ]nchi=i =i i-au f[cut de-au dat unul c`te 4 pungi de bani =-apoi i-au slobodzit. +i nu s[ =tiè adev[rul pentru ce-au fost acea ]nchisoare a lor. Dzicè unii c[ i-ar hi p`r`t Savin banul Zmucil[, iar al\`i dzice c[ i-ar hi p`r`t Iordachi vornicul Rus[t, cum c-ar hi vorovit ei ni=te voroave proaste de Neculaiu-vod[, c`nd au audzit c[ vine domnu. Iar unii dzicè c[ i-au p`r`t maz`lii, c[, c`nd au pus banii steagului, i-ar hi ]nc[rcat pe unii cu n[paste. Ie=it-au la Divan =i grecul cela ce-l ]mbr[cas[ Ca[n]tacozono cu sucman, de s-au j[luit, carei mai sus s-au pomenit. Deci Ca[n]tacozino Ilie era mort, n-avè cine da sam[; numai era
183
Ion Neculce
Gavril Costachi sulgerul sin Gavrili\[ =i Ioni\[ Nenul Ra\[ postelnicul, carei fuses[ so\`i lui Ca[n]tacozino la prinsoarea acelui grec. Deci i-au pus la scar[, de i-au b[tut c`te cu doo sute de toiege la cur. Dece v[dzindu boierimea =i toat[ maz`limea aceste fapte di-ncep[tur[ a lui Neculaiu-vod[, s-au foarte m`hnit =i s-au sp[riet tare, c`t nu =tiè unul c`te unul ce-or faci =i de ce s-or apuca. C[ cu banii steagului ]nc[ ]i ]ngreuiè, =i u=a era ]nchis[ tare, nime nu intra la d`nsul. A doa dzi, a tree dzi, c`nd chema c`te vrun boier la doo, trei cuvinte, iar ]ntr-alt chip nime nu putè s[ marg[ la d`nsul. Din sp[t[rie ]ncolo, mai ]nluntru, nime nu putè intra, nici boieri, nici maz`li, f[r[ c`t numai Ramadan postelnicul =i Spandonachi c[minarul =i Sculie c[m[ra=ul dinluntru, ce era t[lmaci. C[ Neculai-vod[ moldovene=te nu =tiè, ce era un lucru pre cu n[caz boierilor =i \[r`i. +i-= \inè lucrurili nalte, la m`nie aprig, numai nu \inè pre mult. Vrè s[ st[p`neasc[ Moldova ca Poarta turceasc[, cu m[rire mare. +i era om ]nv[\at foarte, bun c[rturar. +i desf[t[ri, voroave de glume, nemic nu s[ f[cè ]naintea lui. +i cunosc[tor la oameni, =i la cine-i slujiè bine ar[ta dar. Numai m`nia ce o avè str`ca celi bune a lui. C[-i era =i lui cu greu, c[ nu =tiè r`ndul \[r`i =i nu putè pe boieri s[-i supuie cu schevernisala, dup[ cum era voia lui. C[ boierii, dup[ ce-l v[dzur[ cu aceste lucruri tari c[ ]ncepe asupra lor, =i-ncepur-a fugi. Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, Catar-giul, Manolachi Rus[t vornicul, Costantin Costachi comisul, Dumitra=co R[covi\[ hatmanul =i al\`i mai de gios fugir-]n |ara Ungureasc[. Banul Zmucil[, Luca visternicul, Rugin[, Ab[za, Dedul sp[tar, Mire=tii, ficiorii lui Iordachi vornicul Rus[t fugir-]n |ara Le=asc[. C[ pe Iordachi vornicul Rus[t ]l ]nchises-]ntr-un beci, la curte, cu l[cat ]ncuiet, de nu’ntra nime la d`nsul, f[r[ c`t numai ba=-buluba=, c`ndu-i ducè de m`ncat. +i i-au luat =i 10 pungi de bani =i nu-l mai slobodziè. Ce p[n’ s-au maz`lit, tot la ]nchisoare l-au \inut, ar[t`ndu-i pricin[ c[ el au ]nv[\at pe turcii balgei, de-l p`r[scu
184
Letopise\ul |[rii Moldovei
la Poart[ c[ cere turcilor corn[ret de boi de nego\, =i ei p[natunce nu dedes[. +i s[ duses[ de-l p`r`iè la Poart[, =i Neculaiu-vod[ prepunè c[ cu ]ndemnarea lui au m[rsu de-l p`r[scu. A=ijdere =i boierii ce fugis[, carei mai sus s[ pomene=te, iar[=i ]i dzicè c[ cu ]ndemnarea lui au fugit =i fug. Pe Gheorghi\[ Mitre, visternicul lui, nu trecus[ =es[, =epte luni a domniei, =i-l maz`lis[ =i-l ]nchises[ la simeni. +i i-au sc[dzut la sam[ cheltuiala, de l-au scos cu c`\iva bani dator n[paste. +i l-au or`nduit la lefe, de-l lega slujitorii =i punè pu=cele cele mari peste d`nsul. Acestu fel de scopos ]ncepus[ Neculaivod[ asupra boierilor de le f[cè. Iar[ \[r`i, prostimei, vrè s[ le arete mil[ =i dreptate =i vrè s[ le \ie de parte. Scoses[ rumt[ cu pecetluituri ro=ii, s[ dè de 4 ori ]ntru an, numai nu prè pe putin\[, ce can ]nc[rca\i, c[ avè zlota=i sil[ s[ ]mbrace soma, =i maz`lii iar era ]nc[rca\i peste putin\[ la som[. Pe la toate margineli aleses[ boieri de cinste, capete, de le dedes-]n sama lor \inuturili, p`rc[l[biile =i st[rostiile. +i f[cus[ mul\ime de c[r\i de slobodz`i, de le dedes[ la m`n[, de f[cè sate. +i s-]ncepus-a s[ faci multe sate pe margine, =i s-ar hi fostu ]ntemeiat \ara de oameni, numai nu \inu mult domnia. C[ nu s-amesteca nime, s[ umble al\i zlota=i de la curte, f[r[ c`t boierii aciie ce le era da\i ]n sama lor, de era capete pe margene, =i avè =i vreme de vinit moj`cii, c[ era o=ti pe hrani\[. Atunce Petre Alecsiiovici, ]mp[ratul moschicescu, ]ncepus[ tare a s-]nt[ri =i din puteri =i din nume, c`t lua cet[\ile +fedului. +i atunce au luat =i cetatea cea vestit[ ]n lume =i mare, anume R`ga. +i ]ntr-alt chip cu r[zboiu nu o putè lua, f[r’ de c`t au f[cut me=ter=ug cu ni=te cambarale cu otrav[, care \ine o cambara 50 de pungi de bani cheltuial[. +i arunc`ndu aceste cumbarale ]n cetate, i-au lovit o moarte pre =vedzi, c`t le-u c[utat a s[ ]nchina, c[ s[ sp[riese c[ n-a mai r[m`nè nime. +i cu acel me=ter=ug au luat moscalii R`ga de la =vedzi. +i alte cet[\i multe =fedze=ti le tot b[tè =i le lua, c[ +vedul atunce, ]n n[dejdea Turcului, era la Tighine pribag¡.
185
Ion Neculce
Iar[ Avgust, craiul le=escu, iar[=i cu oastea lui cerca pre le=ii care era haini ]mpotriva lui, de \inus[ cu +vedul, de-i b[tè =i-i goniè din \ar[. Atunce s-au t`mplat un r[imentar a craiului Avgust, anume Sminghilschii, cu o sam[ de oaste, de-u lovit pre voievoda Chiovschii, fiind hain craiului, =i l-au prinsu viu nev[t[mat. +i duc`ndu-l acel reimentar la st[p`nu-s[u, craiul Avgust, c[dzut-au voievoda cu rug[minte la Sminghilschii, ca s[ nu-l duc[ la craiul sau la moscali, ce s[ fug[ cu d`nsul =i s[ \ie am`ndoi. +i s-au adeverit cu giur[m`nt c[-i va da o fiic[ a sa dup[ d`nsul, de-l va face ginere, =i mult[ bog[\ie =i t`rguri de a lui ]i va da. Deci Sminghilschii ]ndat[ l-au credzut =i s-au f[cut una cu d`nsul, =i au fugit am`ndoi ]ntr-o parte de loc. +i au str`nsu alt[ oaste =i a=è umbla tot din loc ]n loc noaptea, pe unde g[siè oaste de a craiului sau moschiceasc[, de strica, c[ era omu harnic =i de treab[ la r[zboiu acel r[mentar Sminghilschii. Dar de la o vreme nu l-au ]nc[put vremea s[ poat[ umbla prin |ara Le=asc[ cu poghiazul, c[ s[ umplus[ \ara de moscali =i de sasi, =i-i goniè ca pre o fiiar[ s[lbatic[ din loc ]n loc¡. Ce numai i-au c[utat a l[sa |ara Le=asc[ =i au intrat ]n |ara Ungureasc[. +i acolo ]nc[ n-avè odihn[ voievoda de Avgust craiul. +i de acolo au luat mun\ii, f[r[ drum, ]n lungu, p[n-au dat la Cirimu= =i au ie=it la Vejni\[, ]n |ara Moldovei, numai cu vro 300 de oameni. +i-ndat[ au =i trecut codrul, de-au luat Siretiul ]n gios la Ie=i, c[ s[ teme de moscali, c[-l goniè din urm[. C[ sta moscalii de paz[ din Cirimu= p[n[ ]n Ehorluc om¡ de om. Numai el, cu mare me=ter=ug, au sc[pat de-au ie=it ]n Moldova, c[ au f[cut veste c[ ies[ mai din sus pre Prut la Colom`e. +i alerg`ndu de la straj[ moscalii s[-i \ie calea, el mai pri din gios au ie=it ]n Moldova. +i dup[ ce-au venit la Ie=i, s-au ]mpreunat cu Nicolai-vod[, =i i-au f[cut cinste pre obiceiu, ca unui domn strein. +i dup[ ce-au trecut trei, patru dzile, s-au dus la Tighine, unde era =i craiul =vedzescu. +i nez[bovind la Tighine, =-au l[sat oastea
186
Letopise\ul |[rii Moldovei
acolo. +i i-au scris c[r\i craiul¡ =vedzescu =i l-au trimis sprinten la Poart[. +i au z[bovit acolo la Poart[ vro treidz[ci, patrudz[ci de dzile. Multe mestec[turi, turbur[ri =i ]ndemn[ri au f[cut, ca s[ strice turcii pacea cu moscalii. Ce veziriul nu priimiè s[ strice pacea. Iar[ ]mp[r[\ia, ]n\eleg`nd din voievoda Chiovschii cum s[ ]ntemeiadz[ Moscalul despre toate p[r\ile, au mazilit pe veziriul =i pre Iusuf, pa=e Tighinii, c[ci sta pricini s[ nu strice pacea, =i au pus vezir pre Uman-pa=e Chipruliul¡. Atunce au g[sit vreme la acel¡ vezir =i Mihai-voievoda de-au ie=it din Edicula. +i ]nc[ i-au dat veziriul lui Mihai-vod[ =i 10 pungi, bani din visteria ]mp[r[teasc[, j[luind c[ i-au luat c`nd l-au mazilit. Dar acestu vezir n-au fost trei, patru s[pt[m`ni, =i l-au mazilit =i pre acesta, c[ci nu era lacom =i vrè s[ \ie pravila lor cea veche. +i ]mp[ratului a=è nu-i pl[cè. Apoi au triimis ]mp[ratul de-au adus pe Mehmet-pa=e Baltagiul, care mai fusese vezir mai nainte, ]ntr-alt r`nd, =i l-au pus vezir al doile r`nd. Deci acel vezir Baltagiul ]ndat[ au =i trimis la hanul, de l-au chemat la Poart[ la sfat, =i au =i stricat pacea. +i au dat poronc[ ]n toate p[r\ile, de var[ s[ s[ g[tedze de oaste, =i au ]nchis =i pre solul moschicescu ]n Edicula. +i au scris ]mp[ratul turcescu c[r\i la craiul +vedului la Tighine, precum nu l-a l[sa ]n strein[tate. +i s-au adeverit prè tare precum va sta de-l va ]mp[ca cu Moscalul pre pofta lui, de-i va da Moscul toate ce-au p[gubit. Iar[ de nu va priimi Moscalul pace cu +vedul, s[-i ]ntoarc[ ce i-au luat, s-a bate el s`ngur cu Moscalul. +i-i va da =i oaste, c`tu-i va trebui, de-l va duce la \ara lui. +i i-au triimis¡ c`teva pungi +vedului de cheltuial[. +i au triimis =i pre voievoda Chiovschii =i omul de adeverin\[ de la Poart[ la craiul +vedului de prim[var[, s[ s[ g[teasc[ de oaste. +i au f[cut =i ferman s[ dè Moldova zaharà o=tii le=esti =i =vedze=ti ce era la Tighine: ialovi\i, ordzu, gr`u, f[in[, c`t le-a trebui. Deci sosind la craiul +vedului voievoda Chiovschii cu acea oaste ce scriè ]mp[ratul la +fed¡ pentru pace, s-au bucurat
187
Ion Neculce
craiul +vedului =i \inè acea carte de adeverin\a ]mp[ratului tot ]n s`n, la d`nsul. La care mai pre urm[ s-au schimbat ]ntr-alt chip¡ acea adeverin\[ ]mp[r[teasc[ turceasc[, precum s-a vedè mai nainte la r`ndul ei. Scris-au =i veziriul la craiul +fedului, ca s[ trimi\[ un¡ om¡ a lui de isprav[ s[ vorovasc[ cu d`nsu pentru o=tire. Deci, trimi\`ndu-l la veziriul, l-au ]ntrebat veziriul ce feliu de oameni sunt moscalii =i ce feliu de r[zboiu au. Iar acel om¡ a +vedului au dzis c[ sunt ni=te oameni pro=ti =i bl[st[ma\i detot. Iar veziriul au r[spunsu: „Dar de vreme c[ dzici tu c[ sunt a=è de bl[st[ma\i moscalii, dar voi a=e=i nu sunte\i de nemic, c[ ei v-au b[tut pre voi.“ A=ijdere au mai dzis acel om¡ a +vedului cum c[ muntenii sunt prieteni cu moscalii, =i ce v[d =i ce aud aice la Poart[, toate scriu la moscali. Iar veziriul au r[spunsu: „Bine fac c[ scriu, c[ de noi n-au ce scrie r[u, c[ noi nu ne temem de nime, c[ avem oaste mult[, =i pu=ci multe, =i putere mare. +i noi nu putem s[ ne g[tim cu tain[, s[ nu =tie nime, ce cu gium[tate de an mai nainte ne d[m =tire =i ne g[tim, c[ n-avem grij[ de nime. Ce muntenii, de-or scrie de aceste ce le v[d, c[ avem¡ oaste mult[, s[ scrie s[n[to=i.“ +i acest r[spunsu au luat omul +fedului. Scris-au veziriul de-al doile r`nd la craiul +fedului, s[-i trimi\[ altu om¡, mai de treab[, c[ „de la acesta n-am putut nemic[ s[ cunoscu din voroava lui.“ Deci +vedul ]ndat[ au ales altu om¡, mai de treab[, oficer de-ai lui, =i l-au trimis la Poart[. Deci veziriul l-au ]ntrebat =i pre acela cum =tie pentru oastea Moscului. Ce acela au schimbat voroava ]ntr-altu chip¡, dzic`nd c[ moscalii, pedestrimea este prè tare, mai tare dec`t la toate neamurile la r[zboiu, st[ ca un z`d nemi=cat. C[ de n-au putut¡ ei =fedzii s[-i sparg[, dar alte neamuri a=e= n-au nici o putere s[-i sparg[. F[r[ c`t el a=è socote=te, s[ g[teasc[ veziriul 400 tunuri, =i a=è, cu acele tunuri slobodzind o dat[, d[ do[ ori =i de trei ori, or putè rumpe obuzul moschicescu, s[-l sparg[, s[ fac[ drumuri printr-]nsul, lovind acele multe tunuri. +i a=è, cu acel me=ter=ug, poate s[ biruiasc[ pedestrimea moschiceasc[,
188
Letopise\ul |[rii Moldovei
iar ]ntr-altu chip aiamintere nu poate nime s[-i pobedeasc[. Iar c[l[rimea moschiceasc[ este mai slab[. Deci uit`ndu-s[ veziriul la sfatul acelui oficer =fedzesc, ]ntr-acesta chip¡ s-au apucat a face g[tire. Venit-au =i hanul, dup[ poronca ]mp[r[\iei, de la Cr`m la |arigrad la sfat, =i au sf[tuit =i el c[-i bine a=è, s[ fac[ oaste asupra Moscului. +i au dzis acmu, dup[ ce-or ]nghe\a apele de iarn[, s[ sloboadz[ 2 ceambuluri t[tar`i, un¡ ceambul din Bugeag =i cu oastea lui voievoda Chiovschii prin¡ Ucraina asupra Chiovului, iar cu un ceambul s[ marg[ Omar Goel din Cr`m, pre apa Donului ]n sus, p[n’ la Voroni=, unde sunt galioanele moschice=ti f[cute, s[ le aprindz[. Iar de acolo a lua de-a curmedzi= de l-a ]mpreuna cu celalaltu ceambul a sultanului =i ai voievoda Chiovschii. }ntr-acel chip au sf[tuit =i au a=[dzat hanul cu ]mp[r[\ia s[ fac[. Atunce era un¡ turcu, de-l chema Smail-efendi, =i era om de casa ]mp[ratului, din cei dinlontru. +i era =i capichihai hanului =i avè bun priete=ug acel turcu cu Dumitra=co bezaidè, fiiul lui Cantemir-vod[. C[ mergè de multe ori turcul la gazda lui Dumitra=co-vod[, =i-l cinstiè bezaidè (c[ poate-fi bè =i vin) =i-i dzicè beizadè ]n tambur[. C[ a=a =tiè a dzice bine ]n tambur[, c[ nici un \[rigr[dean nu putè dzice ca d`nsul. +i-i era foarte drag¡ beizadè acelui turcu. +i atunce, la cinste, vorbind ei, i-au spus turcul toate tainele ]mp[r[te=ti ce vor s[ s[ fac[. Deci Dumitra=co beizedè, ]n\eleg`nd aceste, c[dzut-au cu rug[minte la acel turcu Smail-efendi s[ gr[iasc[ hanului, =i hanul¡ ]mp[r[\iei, s[-l fac[ domnu ]n Moldova. +i l-au ]nv[\at =i ]n ce chip a gr[i, giuruind c`teva mii de galbeni hanului. Iar hanul, audzind aceste din Smail-efinde, ]ndat-au priimit. Deci merg`ndu hanul la ]mp[ratul la sfat, ]ntre alte sfaturi dzis-au =i acestu cuv`nt, c[ Br`ncovanul-vod[, domnul muntenesc, este un domnu bogat =i puternic, are oaste mult[ =i-i de multu prè bun prietin moscalilor. „Nu trebuie=te la aceast[ vreme l[sat s[ fie domnu, c[ poate s[ s[ haineasc[ =i a face sminteal[ o=tii ]mp[r[te=i. Ce trebuie=te prinsu, c[ el de bun[
189
Ion Neculce
voie nu a veni la Poart[. +i nime nu-i harnic s[-l prindz[, f[r[ c`t socotescu c[ beizadè, feciorul lui Cantemir-vod[ cel mai mic. Este om¡ mai sprinten dec`t frate-s[u Antiohie-vod[. Ce s[-l pui ]mp[r[\ia ta domnu ]n Moldova, c[ el va chivernisi lucrul din Moldova =i l-a prinde. C[ Neculai-vod[, care-i acmu ]n Moldova, ]i grec =i n-a putè s[ fac[ aceast[ slujb[. Nici mie nu mi-i drag s[ slujesc cu grecii.“ Deci ]mp[ratul, cum au audzit acele cuvinte din hanul, ]ntr-acel ceas au =i r[pedzit, f[r’ de =tirea veziriului, de-au adus pre Dumitra=co beizadè de la gazd[, cum mai de sirgu, =i l-au adus la saraiu la ]mp[ratul. +i ]ndat[ l-au ]mbr[cat cu cabani\[, cu spinare de soboli, ]n loc de c[ftan, =i l-au pus domnu ]n |ara Moldovei. +i apoi l-au dus la veziriul, de l-au ]mbr[cat ]n c[ftan =i i-au dat ferman. +i nez[bovindu-l doa[, trei dzile, l-au =i pornit, de-au venit ]n mezil la Ie=i saltu, numai cu dzece, doa[dzeci de oameni. Care n-au cheltuit nici un¡ ban la Poart[, c[ =i tuiurile =i singeacul pre urm[ i l-au trimis. Atunce veziriul, la purces¡, au dzis lui Dumitra=co-vod[ cu mare tain[: „Dup[ ce vei merge ]n \ar[, s[ chivernise=ti lucrul, s[-mi prindzi pre Br`ncovanul-vod[ munteanul, s[ mi-l trimi\i aice viu. +i de la ]mp[r[\ie vei avè mare dar =i cinste, =i ]n locul lui tu vei r[m`ne acolo domnu neschimbat.“ Iar[ Dumitra=co-vod[ mul\[mindu-i, s-au apucat c[ va face acea slujb[ =i l-a prinde. Numai au dat =i el un sfat veziriului, socotind c[-i va fi de folos, iar pe urm[ au c[dzut cu ]mpiedecare. C[ au dzis c[tr[ veziriul ca s[ scrie la Br`ncovanul s[ ]ndatoreasc[ Poarta cu 500 de pungi de bani, fiind acmu de trebuin\[ pentru g[tirea o=tii. +i Br`ncovanul s-a uita la acea carte ce scrie veziriul =i n-a avè grij[ de mazilie. Deci veziriului i-au pl[cut acestu sfat a lui Dumitra=covod[, =i au scris la Br`ncovanul ca s[ ]mprumutedze Poarta cu 500 pungi de bani pentru cheltuiala o=tii. Deci Br`ncovanul, ca un om cu minte, au priimit c[ a da, numai o dat[ n-a putè s[-i de to\i, c[-i \ara s[rac[, ce pe lun[ a da c`te 100 de pungi, carei s[ ]mbrac[ ]n 5 luni, socotind c[ p[n[ la 5 luni or sosi =i
190
Letopise\ul |[rii Moldovei
moscalii, =i atunce, de-or =i vrè s[-i fac[ ceva, nu i-or putè str`ca nemic. M[car c[ el nu =tiè nemic[ de acea voroav[, dar avè minte de s[ p[zie. Atunci s-au p[zit, c[ l-au p[zit Dumnedzeu, iar c`nd s-au m`niet Dumnedzeu pre d`nsul, n-au putut s[ s[ p[zasc[, precum ]nainte la r`ndul lui s-a scrie. Iar[ pre Dumitra=co-vod[ l-au pornit la Ia= =i i-au dzis, c`nd a fi vremea s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[, a trimite veziriul omul s[u cu ferman. Deci trimi\`nd ]nainte Dumitra=co-vod[ pe capegi-ba=e cu mazilia, ]mpreun[ cu omul s[u, anume Dumitru Saraciul, iar Neculai-vod[ nemic nu =tiè de mazilie =i =edè la Divan de giudeca \ara. Iar[ capegi-ba=e, desc[lec`nd la scar[, s-au suit ]n cur\i, iar Saraciul, sluga lui Dumitra=co-vod[, au n[v[lit degrab[ la beciul suptu scara despre doamna, unde era ]nchis Iordache Ruset vornicul. +i au lovit l[cata cu b[ltagul, de-au str`cat-o, =i au scos pre Iordachi vornicul afar[ =i i-au dat c[r\i de c[im[c[nie de la domnu nou, Dumitra=co-vod[. Iar boierena=ii din cerdac¡, v[dz`ndu c[ au scos pre Iordache vornicul, au alergat tare de-au dat =tire lui Niculai-vod[ la Divan. +i ]ndat[ scul`ndu-s[ de la Divan ]nsp[imat, s[ timpin[ cu capegi-ba=e ]n u=a sp[t[riei, unde-i =i dede ferman de mazilie. Atunce boierena=ii lui, grecii, ]ncepur[ a s-ascunde ]n cas[ despre doamna. +i \ara ]nc[ ]ncepus[, precumu-i obiceiul moldovenilor celor n[c[ji\i de str`mb[t[\i, s[ fac[ calabalicuri domnilor mazili. Dar nu putè s[-i fac[ nemic, c[ nu avè voie. C[ scrie Dumitra=co-vod[ la caimacami s[ nu s-ating[ nime de cinstea lui Neculai-vod[ sau de oamenii lui, ce cu mare cinste, ca pe un domnu, de toate ce i-ar trebui la pornitul lui nemic s[ nu-i lipsasc[. +i a=a, dup[ obiceiu, trei dzile grijindu-l cu de toate cele ce i-au trebuit, =i s-au pornit la |arigrad cu tot ag`rl`cul lui, neplinind un¡ an deplin cu domnia, precum s-au pomenit. Iar ]n Ia=i au r[mas c[imacam Iordache Ruset vornicul, p[n-au venit Dumitra=co-vod[. Atunce =i boierii cei pribegi, ]n\eleg`nd
191
Ion Neculce
CUPRINS
to\i, au venit ]n \ar[. Numai Dediul sp[tariul =i Zmucil[ banul au r[mas ]n |ara Le=asc[. +i dup[ ce-au agiunsu Neculai-vod[ ]n G[la\i, atunce au sosit =i Dumitra=co-vod[ din |arigrad. +i au mersu Neculaivod[ la gazda lui Dumitra=co-vod[, de s-au ]mpreunat am`ndoi. Care nu pu\intel lucru au f[cut Neculai-vod[ atunce, de-u mersu la gazda lui Dumitra=co-vod[. C[ al\i domni nu mai stau s[ s[ ]mpreune, dup[ ce s[ mazilescu, ce fug unul de altul, s[-= scoa\[ ochii. Dar Neculai-vod[ au mersu de s-au ]mpreunat =i s-au rugat lui Dumitra=co-vod[ s[ nu s[ potrivasc[ boierilor de \ar[, s[-l p`rasc[ la Poart[. +i el ]nc[ s-au f[g[duit c[ nu-l va amesteca la Poart[, c`t a tr[i Dumitra=co-vod[ domnu, ce, de-a umbla pentru domnie, a umbla pentru domnia |[r`i Muntene=ti, ce nu pentru a Moldovii. +i a=è unul cu altul s-au ]ncredin\at. +i Niculai-vod[ au purces la |arigrad, iar Dumitra=co-vod[ au venit la Ia=i. Iar precum =-au \inut ace=ti domni tocmala, s[ va scrie la r`ndul s[u ]nainte. CAP. XIX
DOMNIA LUI DUMITRA+CO CANTEMIRU-VOIEVODA }N ANUL 7219 Dup[ ce au sosit Dumitra=co-vod[ ]n Ia=i, dup[ obiceiu a tree dzi au boierit boierimea. Pus-au pre Nicolai Cost`n vellogof[t, pre Lupul Costache vornic mari de |ara de Gios, pre Ioan Sturdze vornic de |ara de Sus, pre Antiohie Jora hatman, pre un grec¡, anume Spraioti Dracumana, vel-postelnic =i pe mine, Ioan Neculce, vel-spatar, pe Gheorghi\[ vel-p[harnic, pre Dabije vel-ban, pre Catargiul vel-visternic, pre Sandul Sturdze vel-stolnic, pre Costantin Costache vel-comis. Ace=tie era boierii lui Dumitra=co-vod[ ]nt`iu. Iar mai de credin\[ =i mai ales toate trebile domniei era dup[ mine, Ioan Niculce vel-spatar. +i atunce dint`iu era boierii can griji\i de numeli lui Dumitra=co-vod[ din tinire\e, c`ndu era bezaidè, la domnia fr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[. C[ era atunce ner[bd[toriu =i
192
Letopise\ul |[rii Moldovei
Dimitrie Cantemir
m`nios, zlobiv la be\ie, =i-i ie=is[ numele de om¡ r[u. Iar acmu, viind cu domnia, nu =tiu, s[-= piiard[ numele cel r[u: au doar mai la v`rst[ venis[, au doar chivernisis[ viia\a lui, unde nu era pace? C[ a=è s[ ar[ta de bun =i de bl`nd! Tuturor u=e de=chis[ =i nem[re\¡, de voroviè cu to\i copiii. Atunce au scos pre \ar[ 2 civerturi, banii steagului. +i de cum era soma la Neculai-vod[, au mai sc[dzut pe \ar[ la un civertu, c`te 3000 de galbeni. A=ijdere =i maz`lilor li-au sc[dzut tot pre gium[tate =i mai bine d[jdile. +i li-au f[cut =i carte cu giur[m`nturi, s[ nu dè desetin[ boierii, dup[ cum n-au dat mai nainte boierii. C[ s[ f[cus-obiceiu de la Mihai-vod[, de da desetin[ boierii. +i el apoi i-au iertat. Deci boierii, v[dz`nd a=è mil[ =i nem[rire, ]ncepus[ to\i a s[ lipi =i a-l l[uda. Era omu ]nv[\at. Numai la giudec[\i nu prè putè lua sama bine, poate-fi tr[ind mult la |arigrad ]n strein[tate. L[comie nu avè mare, lucrurile lui poftiè s[ fie l[udate.
193
Ion Neculce
Atunce avè mare sup[rare =i cheltuial[, fiind pacea stricat[ cu oastea lui voievoda Chiovschii =i cu cea =fedzasc[. O ierna =i o grijiè de zaharà, lemnu la Tighine pentru tocmitul cet[\ii. Deci de la Br[ila c[ra \ara p`ine la Tighine. A=ijdere =i lemnu c[ra den \ar[ la Dun[re, de f[cè pod mereu la Cartari. Ve=ti din |ara Le=asc[ =i de la moscali ]n tot ceasul cerca de le trimitè la Poart[. Deci era prè ]n val =i ]n mare sup[rare. C[ci el venis[ de curund, =i lucrurile toate nea=[dzate =i lipsite. +i siliè ca s[ plineasc[ poruncile Por\ii toate, =i-i era prè cu greu, c[ era \ara stricat[ mai de-nainte vreme. }nceputu-s-au atunce =i omor ]n vite, c`t nu mai biruiè oamenii s[ le despoaie. De p`ine ]nc[ era lips[, c[ nu rodis-]ntr-acel an. Boierii carii avusese greutate la Neculai-vod[ sta tot v`rtos c[tr[ Dumitra=co-vod[, ca s[ p`rasc[ pre Neculai-vod[ la Poart[ pentru r[utatea ce le f[cus[. Dar Dumitra=co-vod[ nu priimiè nicidecum, nici s[ potriviè =i nu le da voie, ce \inè leg[tura ce f[cus[ cu Niculai-vod[, c`nd s-au ]mpreunat la G[la\i. Iar Neculai-vod[, dup[ ce-au agiunsu la Poart[, au c[lcat giur[m`ntul. +i cum au m[rsu la veziriul, au =i p`r`t pre Dumitra=covod[, dzic`nd c[ el, c`nd au m[rsu ]n \ar[, au g[sit mai bine de gium[tate boierii haini la moscali =i prindzindu-i i-au ]nchis. Iar Dumitra=co-vod[, cum au luat domnia, au =i r[pedzit de olac ]nainte =i i-au slobodzit pe to\i. +i-nc[ pre care era mai mare hain l-au pus c[im[can. Ce veziriul nemic ]n sam[ nu-i \inè vorbile lui. Atunce, dac[ au ]n\eles Dumitra=co-vod[ de acea vorb[ bun[ de priete=ug¡ ce-au gr[it Neculai-vod[ c[tr[ viziriul, au =i chemat pre boierii ce-l ]ndemna s[-l p`rasc[ pre Niculai-vod[ =i li-au spus de Neculai-vod[ cum \ine priete=ugul. +i ]ndat[ i-au g[tit pre o sam[ =i i-au triimis la Poart[. +i sosind boierii la Poart[, =-au p[scut prilejul =i, c`nd au ie=it ]mp[ratul la geami, ei =-au aprinsu rogojine ]n cap¡ =i au dat ardzaun la ]mp[ratul, j[luind ce li-au f[cut Niculai-vod[. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd at`ta jalob[, au =i trimis s[ aduc[ pre Niculai-vod[, s[-i taie capul.
194
Letopise\ul |[rii Moldovei
Numai, n[rocirea lui, s-au t`mplat un prietin de i-au dat =tire, =i s-au ascunsu de au sc[pat de pieire, c[ l-ar fi t[iat. Socoti\i, fra\ilor, acmu! De vreme c[ cei mare nu-= \in¡ giur[m`ntul, ce ]nc[-= aduc pieire, dar cei pro=ti cum l-or \inè ? Dumitra=co-vod[ pe tain[ s[ g[tiè s[ prindz[ pre Br`ncovanulvod[, precum ]i poroncis[ Poarta. +i trimisese =i iscoade la munteni, de v[dzus[ toate lucrurile lui cum stau. +i =-au f[cut Dumitra=co-vod[ vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i 2 steaguri de lipcani =i c`\iva ficiori de boieri griji\i, ]i \inè gata ]n Ia=i. +i f[cus[ cuv`nt c[ va s[ marg[ ]n sus, cu podghiaz la moscali, ca s[ nu priceap[ muntenii. +i a=tepta din ceas ]n ceas s[-i vie omul cel cu fermanul de la ]mp[r[\ie, s[ s[ =i porneasc[ la Br`ncovanul, s[-l prindz[. Venitu-i-au =i de la hanul ferman, numai s[ ]ncalece, s[-l prindz[. Ce pre fermanul hanului nu cutedza s[ marg[, s[-l prindz[. Ce au mai scris la Poart[ c[ el este gata, =i hanul ]nc[ i-au scris s[ purceadz[. Ce s[ =tie =i de la ]mp[r[\ie: purcede au ba? Ce de la Poart[ i-au venit r[spunsu s[ mai a=tepte, c[, c`nd a fi vreme, i-a face el =tire. C[ a=tepta veziriul s[ plineasc[ cele 500 pungi de bani Br`ncovanul, ce le cerus-]mprumutu, cum s-au pomenit mai sus. Atunce, dac-au ]nghe\at apele dup[ Boboteadz[, au purces¡ hanul ]n prad[ pre apa Donului, ]n |ara Moschiceasc[, ]n sus pre la Harcov. Dar la galioanele moschice=ti n-au putut agiunge, s[ le aprindz[, precum s-au apucat c[tr[ ]mp[ratul turcescu. Nici spre Chiov de acolo n-au putut merge, c[ au dat de o=ti moschice=ti. +i s-au ]ntorsu la Cr`m cu multu plean. Soltanul den Bugeag =i cu voievoda Chiovschii, de la Binder, cu oastea lui, au trecut Nistrul =i au purces prin Ucraina ]n sus, tot pr[d`nd =i stric`nd p[n[ la Nemirov =i p[n[ la Fastuv, aproape de Chiov. Iar moscalii ce era pre margine de straj[, dac-au sim\it, s-au tras to\i de s-au str`nsu ]n Podolia, spre Iaslov[\, la Buceci, unde le era gheneralii lor, =i a=tepta s[ le vie ucaz de la Petreburhu, de la ]mp[ratul moschicescu, s[ vad[ ce vor face. Atunce Adam¡ Sineavschii hatmanul i-au
195
Ion Neculce
mustrat pe gheneralii moschice=ti, anume Vonconschi, Ian[=¡ =i Vejbah, =i li-au dzis a=è: „Ce oameni sunte\i voi de a=tepta\i ucaz, =i neprietinii prad[ =i stric[ \ara?“ +i ]ndat[ i-au pornit asupra t[tar`lor =i a lui voievoda. +i li-au dat =i hatmanul un r[mentar, cu vro 30 de steaguri le=e=ti, =i moscali ]nc[ era ca vro 10.000. +i cum s-au pornit asupra soltanului =i a lui voievoda, n-au st[tut sultanul cu voievoda s[ s[ bat[ cu temeiu, =i s-au ]ntorsu ]napoi la Bugeag, f[r[ c`t numai c`te o straj[ unde =i unde de s[ loviè. Iar[ dup[ ce s-au ]ntorsu hanul =i Calga sultan din ceambuluri, au scris la Poart[ de toate ce-au lucrat. A=ijdere au scris =i pa=a de Tighine. Dar veziriul nu i-au credzut, ce au trimis pre tain[ un ciohodar de olac la Dumitra=co-vod[, de l-au ]ntrebat anume cum au umblat hanul =i sultanul. +i au scris Dumitra=co-vod[ de toate, cum le-u fost, de r`nd. Scris-au veziriul cu sc`rb[ la pa=a de Tighine, dzic`nd c[ beiul de Moldova este un ghiaur =i =tie toate ce s[ fac¡ la Moscu =i la le=i, de le scrie tot adev[rat la Poart[, „iar tu e=ti, vedzi doamne, busurman =i nu =tii nemic!“ La at`ta credin\[ =i laud[ ave Dumitra=co-vod[ la Poart[, c`t apoi pa=a Tighinei tot la d`nsul trimitè de lua ve=ti, de scrie la Poart[. Dar Dumitra=co-vod[ ]nc[ s[ purta bine, c[ i le trimitè peste cinci, =ese dzile, dup[ ce scriè el la Poart[, pentru ca s[ sosasc[ ]nt[i de la d`nsul ve=tile, apoi de la pa=a. Dumitra=co-vod[, v[dz`nd c[ de la Poart[ ]l z[b[v[scu cu r[spunsul pentru Br`ncovanul, au ]nceput a g`ndi c[ doar au prinsu veste =i =-au tocmit lucrul. +i =tiindu-l pre Br`ncovanul mare neprieten, =i de i s-a t`mpla vro mazilie n-ar fi bine de d`nsul, =i v[dz`nd c[ atunce tr[gè toat[ cre=tin[tatea bucuria =i n[dejdea cre=tinilor, adec-a moscalilor, au ]nceput =i el a s[ agiunge cu cre=tinii =i a-i ]n=tiin\a de la Poart[. +i a=è cu me=ter=ug au scris la Poart[, ca s[-i dè voie s[ fac[ a s[ agiunge cu moscalii =i ce-ar vedè =i ar ]n\elege, de toate s[ fac[ =tire Por\ii. Deci veziriul, g`ndind c[ va hi drept Por\ii, datu-i-au =i acè voie.
196
Letopise\ul |[rii Moldovei
Apoi Dumitra=co-vod[, lu`ndu-=i acea voie de la Poart[, =i mai f[r[ s`ial[ au ]nceput a s[ agiunge cu moscalii. +i s[ t`mplas[ de avè la Poart[ =i un capechihai, anume Iano, prè mare telpizu. +i poate-fi c[-= =tiè =i mai nainte voroava, c[ cu me=ter=ugul acelui capichihai lua c[r\i de la solul moschicescu, ce era ]nchis ]n Edicula, =i le trimitè la Dumitra=covod[, =i Dumitra=co-vod[ le trimitè la ]mp[ratul Moscului. Deci cu acest fel¡ de credin\[ =i slujb[ au c[dzut Dumitra=covod[ ]n mare cinste =i dragoste la Petru Alexievici¡, ]mp[ratul Moscului. C[ altul nime nu cutedza a face acele slujbe, c[ era solul ]n mare paz[. Pe acee vreme muntenii nu =tiè pentru slujbele ce face Dumitra=co-vod[, nici din boierii moldoveni, =i scriè muntenii r[u de Dumitra=co-vod[ la moscali. Iar[ Moscalul, v[dz`ndu slujbele ce-i f[cè, nicicum nu-i credè. A=ijdere pre acee vreme, fiind mitropolit \[r`i, p[rintele Ghedeon =i cu Antiohie Jora hatman =i cu al\i boieri mari ]nc[ scrie de r[u pentru Dumitra=co-vod[ la moscali, s[ nu-l creadz[, c[ el este ca =i unu turcu =i \ine cu turcii. Dar ei au 10.000 de oaste gata =i zaharà, =i s[ trimi\[ ]mp[ratul 15.000 de oaste, s[ lovasc[ podul despre Dun[re, s[-l strice =i s[ bat[ tot Bugeagul. Iar ]mp[ratul, v[dzind slujbele lui Dumitra=co-vod[, nici de unele nu-i asculta. }mp[ratul Moscului, v[dz`ndu c[ t[tar`i au pr[dat ]n \[r`li lui, chiematu-=-au to\i sfetnicii lui, de au st[tut la sfat, ce vor face. Deci unii sf[tuiè s[ marg[ cu toat[ puterea la Cr`m =i s[ las[ o sam[ de oaste la Chiov de ap[rare, de-a merge cineva asupra Chiovului. Unii sf[tuiè s[ marg[ pre Nipru p[n[ la Vozia =i s[-= duc[ zahara pe apa Niprului, =i de la Vozia s[ iè Dun[rea ]n sus, la Cetatea Alb[, s[ cuprind[ Dun[rea. Unii sf[tuiè s[ marg[ pre Nistru la Tighine. Dar ]mp[ratul n-au priimit sfatul nem[rui =i au dzis c[ la Cr`m a l[sa oaste ]mpotriva Voziei, iar alt[ oaste la Tighine nu-i bine, a=è ]ndat[, s[ marg[ s[ o iè, c[ =-a-=i r[ni oastea =i apoi cu temeiul turcilor nu s-a putè bate. Ce pe Tighine a l[sa-o
197
Ion Neculce
]n urm[ =i va merge drept la pod, ]mpotriva veziriului, s[-l bat[, c[ apoi lesne va fi a lua pre urm[ Tighinea. „C[ zaharà ne va scoate Br`ncovanul-vod[, c[ a=è s[ adevere=te, =i ne-a ie=i ]nainte cu 30.000 de oaste. +i este s[ mai ias[ cu Br`ncovanul 20.000 de oaste sirbi, =i le=ii ]nc[ or s[ ne dè 30.000 oaste, =i din Moldova iar scriu boierii c[ sunt gata 10.000 de oaste“. +i are =i el ca treidz[ci, patrudz[ci de mii de oaste. „+i ne agiunge at`ta oaste“. +i a=è, cu aceste n[dejdi, =-au pornit greimea o=tii ]n gios de la R`ga. Dumitra=co-vod[, dac[ au sim\it pre Antiohi Jora hatmanul c[-l p`re=te la Moscu, l-au mazilit =i m-au pus pre mine, pe Ioan Niculce sp[tariul, hatman ]n locul lui Antiohie. Dumitra=co-vod[, chem`ndu-=i boierii, au ]ntrebat sfat, dzic`nd c[ moscalii s[ pogoar[ asupra \[r`i, ce or face, ca s[ vadz[ cine ce ar dzice. Dar el s[ le spuie adev[rul c[ este agiunsu cu moscalii, nu spunè. Deci boierii nu-l credè pe Dumitra=co-vod[, g`ndiè c[ \ine cu turcii. Deci a=è, unii dzicè s[ s[ dè ]n gios spre F[lcii, =i doamna s[ o trimi\[ pre Oituz. Al\`i dzicè s[ trimi\[ spre B`rlad, al\ii spre Foc=ani, p[n’ s[ vor bate turcii cu moscalii, =i care parte a birui cu acee s[ \ie. +i au r[mas s[ trimi\[ pe doamna cu giup`nesele la Oituz, iar boierii cu vod[ spre F[lcii. +i cum s-au tocmit acestu lucru, au =i ]nceput a-=i r[schira cas[le lor, cine cum putè, =i ales unii a s[ agiunge cu moscalii, precum s-au pomenit. Dumitra=co-vod[ au trimis-au sol la moscali pre Luca visternicul, dzic`nd c[-l trimite iscoad[, =i au scris =i la turci, f[c`ndu-le =tire. Deci Luca visternicul au g[sit pre ]mp[ratul Moscului aproape, ]n |ara Le=asc[, la Iaroslav, =i a=è au a=[dzat cu ]mp[ratul de-u f[cut leg[tura. |ara Moldovii cu Nistrul s[-i fie hotarul, =i cu Bugeacul =i cu toate cet[\ile tot a Moldovii s[ fie. Numai deodat[ prin cet[\i s[ a=edze moscalii o=teni, p[n’ s-a ]ntemeiè \ara, iar apoi s[ lipsasc[ oastea moschiceasc[. Bir s[ nu dè \ara nici un ban, pre domnu s[ nu-l mazileasc[ ]mp[ratul p[n’ la moarte, =i pre urm[ fiii lui, pre care =-or alege \ara. Neamul lui s[ nu
198
Letopise\ul |[rii Moldovei
ias[ din domnie. Numai c`nd s-ar haini sau c`nd =-ar lep[da legea, atunce acela s[ lipsasc[, =i s[ puie din fra\ii lui. Pre boieri s[ nu-i mazileasc[ domnul din boierie p[n’ la moarte, sau cu mare vin[ s[-i scoat[. Vama Ocnii =i altor t`rguri s[ fie venitul domnilor, iar alt[ dare s[ nu fie. Mazilii =i m[n[stirile s[-=i st[p`neasc[ ocinele =i vecinii s[i, s[-= iè desetin[ =i go=tin[ de oi =i de mascuri =i de stupi despre mo=iile sale. 10.000 de oaste s[ fie tot gata ]n \ar[, =i ]mp[r[\ia s[ le dè lefe din visteria ]mp[r[teasc[, din stoli\[. Din moscali s[ nu s-amestece la boieriile Moldovii, nici s[ s-]nsoare ]n \ar[, nici mo=ii s[ cumpere. Domnul pre boieri s[ nu fie volnic a-i pierde, orice gre=al[ ar face, f[r[ sfatul tuturor =i f[r[ isc[litura mitropolitului. C[tr[ aceste i-au dat =i tit¡ de domnie, s[ s[ scrie mai de cinste =i mai sus, dup[ cum s[ scriu domnii acmu, iar titul a=è-i era: „s[ninatul domn al |[r`i Moldovii samoderje\u (s`ngur st[p`nitor) =i colegat (prietin) |[r`i Moschice=ti“, iar nu rob¡ supus. Care acestu nume este pu\in oarece mai de gios dec`t al unui craiu, care s[ cheam[ l[tine=te acestu nume s[renis, iar slovene=te s[ cheam[ predsfelii=e, iar le=e=te e=niosfin\unii. A=è ca s[ s[ scrie domnii Moldovii. A=ijdere nicidecum pace cu turcul s[ nu fac[, iar de s-ar t`mpla s[ fac[ pace, s[ r[m`ie Moldova iar suptu st[p`nia turceasc[, s[ aib[ ]mp[ratul moschicesc a da lui Dumitra=co-vod[ 2 p[rechi de cur\i ]n stoli\[ =i mo=ii pentru mo=iile din Moldova =i cheltuial[ pre dzi, ]n toat[ viia\a lui, lui =i oamenilor lui s[ nu-i lipsasc[. +i de nu i-ar pl[cè acolo =i s-ar trage ]ntr-alt[ \ar[ cre=tineasc[, volnic s[ fie a merge, =i altele multe ca aceste. +i pre aceste ponturi au giurat tare ]mp[r[\ia Moscului =i au =i isc[lit mai gios =i i l-au trimis pe Luca visternicul. +i au scris lui Dumitra=covod[ s[ s[ g[tedze =i s[-i ias[ ]ntru ]ntimpinarea o=tii moschice=ti la Nistru. Iar[ de n-a ie=i la Nistru =i a a=tepta p[n[ s-a bate cu turcii =i i-a birui, atunce, ori s[ ]nchine, ori nu s[ mai ]nchine, c[ atunce mul\i domni s-or afla. C[ scrises[ Dumitra=covod[ pre Luca de-i f[cus[ =tire c[ oaste turceasc[ este mult[, 400.000, =i pu=ci 400, tot tunuri mari, =i t[t[r`me mult[, =i
199
Ion Neculce
p`ine ]n \ar[ nu-i. Nici atunce, la o vreme ca acee, nu pot oamenii s[ care de t[tar], c[-i robescu, =i oamenii fug la p[duri. +i el nu poate s[ s-]nchine a=è ]ndat[, c[-s t[tar`i aproape =i i-or robi \ara. Dar ]mp[ratul Moscului au r[spunsu Luc[i c[ cu t[tar`i s-au agiunsu, n-or robi, nici or putè, =i oaste are mult[, nu s[ miar[ de turci. +i pre zaharà de p`ne =i de vite a da bani, n-a lua ]n dar, c[ =i la Br`ncovanul-vod[ au trimis bani, =i are n[dejde c[-i va scoate zaharà de agiunsu. +i a=è, cu aceast[ tocmal[, s-au ]ntorsu Luca visternicul la Dumitra=co-vod[, aduc`nd lui vod[ de la ]mp[ratul daruri un leftu cu diamanturi, cavalerie, pecete ]mp[r[teasc[ =i c`\iva soboli. Dumitra=co-vod[ sta atunce ]n cump[n[, cum ar nemeri s[ hie mai bine. C[ s[ s[ de ]n gios, s[ temè ]n gios s[ nu-l p`rasc[ cineva, s[-l apuce turcii s[-l mazileasc[. S[ s[ duc[ ]naintea moscalilor la Nistru, c[ acmu sosis[ +eremet la Nistru, iar s[ temè, c[ sau a putè s[ scape p[n’ la Nistru de \ar[, sau ba. A=ijdere =i pentru \ar[ s[ temè s[ nu o prade t[tar`i. Ce sta =i s[ mira cum va face. Ce au socotit =i au scos tuiurile =i corturile afar[ din Ia=i spre Balica, ca s[ mai chivernisasc[ lucrul ceva ]nainte, s[ vad[ oamenii c[ purcede ]n gios, la oaste, ]naintea veziriului. C[ci +eremet fertu-mar=al`c agiunsese cu o sam[ de oaste moschiceasc[ la Nistru, =i socotiè Dumitra=co-vod[ c[ va merge +eremet degrab[ ]n gios, de va agiunge ]n Bugeac, =i va ]ncepe a s[ lovi cu t[tar`i, =i el s[ va mai z[bovi a s[ g[ti la Ie=i, s[ r[m`ie ]n urm[, ca s[ vad[ cum a merge tab[ra lui +eremet. Avè grij[ =i de turcii balgii ce era ]n Ia=i tr[itori, v[dz`nd c[ moscalii au intrat ]n \ar[ =i Dumitra=co-vod[ nu mai purcede ]n gios, s[ nu priceap[ c[-i hain. +i au socotit Dumitra=covod[ =i au scris o carte la pa=a de Tighine, precum moscalii au trecut Nistrul ]n \ar[ pre la Soroca, =i turcii balgii tot =ed ]n Ia=i, =i le spune s[ s[ r[dice din Ia=i, s[ s[ duc[ ]n gios, =i ei nu vor s[ s[ duc[. +i poate pentru d`n=`i, ]n\eleg`nd moscalii c[ sunt ]n Ia=i, s[ nu sloboadz[ podghiaz, s[-i str`ce =i pe d`n=ii =i t`rgul. Ce s[ trimi\[ m[ria sa pa=a un ag[ a lui s[-i r[dice din Ia=i, ca s[ nu fac[ vro belè \[r`i =i t`rgului.
200
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci pa=a au f[cut r[spunsu lui Dumitra=co-vod[ c[ ]nc[ tot nu este vreme s[ trimi\[ s[-i r[dice, iar c`nd a =ti el vremea acee, a trimite de i-a r[dica. +i lui ]nc[-i va scrie atunce, de a veni cu oastea lui la Tighine. Acestu r[spunsu au venit lui Dumitra=co-vod[ de la pa=e pre amiiadz[dzi, iar dup[ aceea, dac-au trecut vro trei, patru ceasuri, ]ntr-acè dzi au sosit o carte de la Mog`lde sardariul, precum au v[dzut un turcu mare cu vro 30 oameni viind de olac la Ia=i, =i pe al\i turci purcedz`nd iar cu vro 300 de oameni, =i au purcesu din Tighine ]n sus: „Nu =tiu, la Ie=i m[rgu, au aiure“. +i cetind cartea de la sardariul, n-au trecut un ceas, au =i nemerit un slujitoriu de la capitanul ce era pus de straj[ la Prut, d`nd veste lui Dumitra=co-vod[, precum un turcu cu vo 30 de oameni vine de la Tighine de olac, =i l-au l[sat trec`nd Prutul¡. Iar pe urm[ au sos`t =i ]nsu=i capitanul Timoftei, ce era de straj[, dzic`nd c[ au venit cu acel depreun[ p[n’ la Aaron-vod[, =i acolo ]n c`mpu au desc[lecat s[ m`ie. +i i-au audzit acel capitan vorovind ei ]nde ei, dzic`nd: „S[ ne m`nec[m diminea\[ s[-i prindem pe to\i“. +i n-au ]n\eles bine pre cine s[ prind[, =i viind ]nainte au spus lui Dumitra=co-vod[, =i audzind vod[, au dzis c[ vine cu mazilia. Atunce Dumitra=co-vod[, audzind =i v[dzind acele =i v[dz`nd c[-l chiiam[ pa=a la Tighine, s-au temut c[-i vine mazilia, prepuind c[ l-ar fi p`r`t Iordachi Ruset vornicul la pa=a Tighinei c[ este hain. Pentru c[ Iordache ]l =tiè pe vod[ c[ s-au agiuns cu moscalii, =i dzicè vod[: „Nu este altu lucru, f[r’ dec`t numai Iordache m-au p`r`t la pa=a de Tighine“. +i ]ndat[ au =i trimis de au f[cut spaim[ ]n t`rgu, s[ s[ p[zasc[ cum c[ vine un podghiaz moschicesc s[ lovasc[ t`rgul. Deci s-au f[cut mare spaim[ noaptea ]n balgii =i ]n tot t`rgul, =i fugiè care cum putè, de s-au umplut toat[ \ara de spaim[. +i =-au pornit =i doamna-= la Cet[\uie, iar vod[ au ]nc[lecat de au purces ]naintea acelui ag[ cu 30 de turci: de a vedè c[ or s[-l mazileasc[, s[-i taie pre to\i. Deci m[rg`ndu =i afl`ndu-i dormind pre c`mpu dencolo de Aron-vod[, au n[v[lit de i-au
201
Ion Neculce
prinsu pre to\i =i au ]nceput a-i lega. Atunce au g[sit la aga =i c[r\ile pa=ii ce scriè s[ r[dice pe balgii s[-i duc[ la Tighine, iar nu de mazilie. Deci cetind Dumitra=co-vod[ c[r\ile, fiind lun[, s-au c[it ce-au f[cut =i, poroncind s[-i sloboadz[ =i s[ li dè ]napoi ce le-ar fi luat, au =i ]nceput a-i mustra, cu ce treab[ m`n ei pre c`mpu noaptea, la o vreme ca aceasta, fiind lucru de nepace, =i nu i-au f[cut lui =tire. +i el s-au g`ndit c[ este podghiaz moschicescu. +i i-au trimis la Ie=i cu un om a lui, de le-au dat gazd[. Iar Dumitra=co-vod[ s-au z[bovit toat[ noaptea, f[c`ndu-s-a cerca podghiaz, =i a doa dzi iar au venit la Ie=i. Deci atunce, la prinsoarea acelor turci, s-au t`mplat de-au pierit un¡ turcu de moldoveni. Deci vod[ au st[tut cu acel ag[ de au ]mp[cat lucrul pentru acel turcu =i pentru acele ce dzicè turcii c[ le mai lips[scu, atunce noaptea, c`nd i-au prinsu. +i i-au dat acelui ag[ Dumitra=co-vod[ o mie de lei, dzic`nd =i turcul aga c[ a lui vin[ este, c[ci au mas pre c`mpu. +i f[c`ndu-i vod[ r[spunsu la pa=e, s-au dus la Tighine. Scris-au Dumitra=covod[ =i la Poart[ pentru aceasta, cum s-au t`mplat primejdia de au pierit un turcu, m`indu la c`mpu, =i el s-au g`ndit c[ doar[ este podghiaz moschicescu. +i i-au vinit r[spunsu de la Poart[ s[ fie f[r[ de grije, c[ n-are nici o vin[, m[car =i pre to\i de i-ar fi t[iat, c[ au fost vina lor, pentru ce au vrut s[ m`ie noaptea pre c`mpu la vreme de nepace. Iar[ dupre acee Dumitra=co-vod[ s-au mutat ]n Cet[\uie de =idè. Iar slujitorii ce avè =idè la corturi, unde sunt acum cur\ile domne=ti la Frumoasa. |ara s[ bejenis[ dintr-acè spaim[ ce s[ f[cus[. Boierimea mai to\i fugis[ de pre l`ng[ d`nsul, de-l l[sas[ s`ngur, socotind unii c[ s[ va mazili din pricina turcilor. Al\ii socotiè c[ or vini moscalii =i or luoa \ara, =i n-a mai fi Dumitra=covod[ domnu st[p`n. Bucatele s[ scumpis[ ]n Ia=i, c[ nu aducè nime nici de o parte, fiind bejenii. Zlota=ii fugiè cu banii =i la vistierie nu aducè, ]n nedejdea moscalilor. Slujitorii numai ce r[m[sese vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i siimenii din curte. Iar[ al\i slujitori de \ar[, cine cum putus[, s[ dusese =i nu mai viniè nice la o slujb[. +i feliuri de feliuri de spaime umbla.
202
Letopise\ul |[rii Moldovei
Socotit-au atunce Dumitra=co-vod[ s[-= porneasc[ doamna de la Cet[\uie pre Oituz cu Iordachi Rus[t vornicul, ]mpreun[ cu giup`nesili, iar vod[ cu boierii =i cu acei pu\ini slujitori s[ purcead[ ]n gios spre Hu=i, s[ z[b[vasc[ acolo, p[n[ or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii, s[ vadz[ cum s[ va alege. +i au ales o sut[ de siimeni cu doi bulucba=i mai de credin\[, de i-au giurat =i le-au dat lefe =i i-au suit ]n Cet[\uie s[ purcead[ cu doamna, s[ fie de paza ei. Iar celoralal\i siimeni ce r[m[sese la corturi nu le-au dat lefe bani gata, neav`nd de unde, ce i-au or`nduit la zlota=i, la \ar[, s[ marg[ s[-= str`ng[ lefele, =i de la corturi s[ marg[ la curtea domneasc[, s[ fie de treaba cur\ii. +i a doa dzi vrè s[-= porneasc[ doamna, =i apoi s[ purceadz[ =i el ]n gios spre Hu=i. Iar siimenii acei de la corturi, v[dzind c[ nu le-au dat =i lor lefe bani gata, n-au vrut s[ marg[ ]n curte, ce au luat steagurile =i au purces din =es la Cet[\uie cu zorbà, ca s[-= cear[ lefele. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu-i c[ vin, au pus de-au ]nchis por\ile Cet[\uii =i au vrut s[ le stè ]mpotriv[ cu siimenii cei ce-i giuras[. +i mai avè =i vro 60 oameni adu=i cu d`nsul din |arigrad, =i au r[pedzit =i la lefecii s[ ]ncalece. Atunce seimenii cei cu zorbà, au venit p[n’ la poarta Cet[\uii =i, v[dz`nd c-au ]nchis por\ile =i nu-i las[ s[ ]ntre ]n m[n[stire =i le stau cei dinlontru ]mpotriv[ =i lefeciii ]ncalec[, n-au vrut s[ s-apuce de g`lceav[ =i au ]nceput a gr[i cu bini=or =i a s[ ruga s[ le dè =i lor lefe. Atunce Dumitra=covod[ s[ sp[ries[ =i au prinsu pre bulucba=ii lor ]nlontru =i i-au ucis cu buzduganul, =i ]nc[ pre unul l-au lovit cu sabia, dar n-au murit. +i a=è s-au potolit acea g`lceav[, =i s-au dus la straj[, ]n curte, unde era or`ndui\i. +eremet, din Soroca de la Nistru, nu s[ mai pogor`è ]n gios, s[ marg[ la pod la Dun[re, unde-l or`nduis[, c[ s[ temè, c[ avè oaste pu\in[, ce prè c[tinel s[ tr[ge pre Nistru ]n gios. Dumitra=co-vod[, v[dz`nd aceste lucruri, c[ au r[mas mai s`ngur =i-= caut[ cine= chivernisala lui, =i bani de cheltuial[ n-avè mai mult de 10 pungi, de to\i banii lui, c[ nu avusese vreme s[ str`ng[, nici era lacom precum mai sus s-au scris, schimbat-au
203
Ion Neculce
socoteala ]ntr-alt chip¡. S[ nu mai marg[ ]n gios la turci, tem`ndu-s[ s[ nu-l mazileasc[, =i a fi greu de d`nsul, dzic`nd c[ to\i fug =i-= caut[ chivernisala sa =i a caselor sale. Ce el ]nc[-= va c[uta chivernisala lui, =i v[dz`nd =i pre seimeni cum s-au burzuluit, nu s-au mai ]ncredzut s[ s[ despart[ de doamn[= =i s[ o dè ]n laturi, ce pre tain[ au trimis pre Pricopii capitanul =i pre Dimitrie aga, slugile lui credzute, la +eremet, la Movil[u, scriind ca s[-i trimi\[ ]n grab[ vro 4 000 de moscali aice ]n Ia=i, s[-i fie aret, s[ nu-l apuce turcii s[-l mazileasc[. Dac[ au sim\it +eremet, tare s-au bucurat =i-ndat-au ales pre Croput bragadiriul, cu 3 000 de moscali, =i pre Chighieciu, cu un polc de moldoveni, ca vro 500 de moldoveni, ce slujiè la moscali, =i i-au pornit ]nainte la Ie=i. Deci agiung`ndu Cropot bragadiriul la Prut, au r[pedzit ]nainte, d`nd =tire lui Dumitra=covod[ ca s[ trimi\[ s[ grijasc[ poduri la Zagarance, s[ treac[. Atunce au sosit ferman de la veziriul la Dumitra=co-vod[, s[ ]ncalece s[ marg[ s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[. +i au scris c[r\i =i la soltanul de Bugeag, s[ dè lui Dumitra=co-vod[ oric`\i t[tar] i-ar trebui. Atunce am =tiut¡ =i eu c-au fostu scris s[ vie moscalii, c[ eu tot g`ndièm¡ c[ om purcede ]n gios spre Hu=i, precum sf[tuisem. Iar dac-am ]n\[les c-au sosit moscalii, mult m-am mirat =i am dzis lui vod[ s[ scrie, s[ s[ ]ntoarc[ moscalii ]napoi, =i s[ mergem, precum scrie veziriul, s[ prindem pre Br`ncovanul, =i s[ s[ las[ de moscali, c[ poate s[-i bat[ turcii, =i t[tar`i or robi \ara. Puiu pre Dumnedzeu martur c[ a=è i-am dzis, =i tare am st[tut, c[ doar l-oi ]ntoarce, =i n-am putut. +i ]nc[ cu m`nie mi-au r[spunsu dzic`nd c[ „voi to\i v[ chivernisi\i, c[ s[ r[m`ne\i la cre=tini, =i numai eu s`ngur pentru voi s[ r[m`iu la p[g`ni; c[ v-am v[dzut eu credin\a, c[ a\i fugit to\i, =i eu am r[mas s`ngur; pentru \ar[, n-or pr[da-o t[tar`i, c[ moscalii acmu sosescu, =i eu =tiu prè bine c[ n-or bate turcii pre moscali“. Deci v[dz`nd =i eu c[ mi-au r[spunsu a=è cu sc`rb[, m-am temut a mai r`spunde, s[ nu cumva cad ]n vro primejdie a vie\ii. M[car c[ mul\i dzic c[ eu l-am ]ndemnat s[ s[ ]nchine la moscali, dar gr[iescu cu n[paste =i ca ni=te oameni
204
Letopise\ul |[rii Moldovei
ce nu pricep =i nu =tiu. C[ atunce era to\i cre=tinii bucuro=i moscalilor, nu numai eu, c[ scriè al\ii mai nainte de chiema pre moscali, mai nainte de Dumitra=co-vod[: muntenii, s`rbii, moldovenii, cu c`\i ani mai nainte! Numai pizma=ii zavistnici scorniè asupra mè ocar[, =i oamenii cei pro=ti =i neprieteni =i cei nepricepu\i credè a=a. Dar eu taina st[p`nului, c[ruia i-am¡ m`ncat pita, n-am putut-o descoperi, uit`ndu-m[ la Sf`nta Scriptur[, ce au dzis ]ngerul c[tr[ Tovie dzic`nd: „Taina ]mp[ratului s[ acoperi, iar faptele lui Dumnedzeu la ar[tare s[ le m[rturise=ti“. Ce =i eu n-am vrut s[ m[ facu al doile Iud[ sau s[-l viclenescu, s[ fug¡ de la d`nsul. C[ de-a= fi f[cut a=è, ce laud-a= fi dob`ndit? Ce numai os`nd[ de la Dumnedzeu =i ocar[ de la oameni. Iar eu aceste r[bd`ndu-le cu dreptate, din toate nevoile am sc[pat, care le-am tras pre str`mb[tate ]n 9 ani. Ce ]ntru aceste ce mi s-au ]nt`mplat m-am l[sat tot ]n n[dejdea lui Dumnedzeu, p[n’ m-au scos, precum m[rturise=te David prorocul, psalom 39: „R[bd`ndu am a=teptat pre Domnul, =i mi-au luat aminte, =i au ascultat ruga mè, =i m-au scos din groapa patimilor =i din tina cea ad`nc[, =i au pus pre piatr[ picioarele mele“, i proci. Chiematu-=-au atunce Dumitra=co-vod[ boierii s[i, c`\i mai r[m[sese l`ng[ d`nsul, numai a=è, sprinteni, anume pre Nicolai Cost`n vel-logof[t, pe Ioan Sturdze vornicul =i pre Iordachi Rus[t vornicul =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, =i le-u spus precum au chiemat pre moscali, =i au venit de trec Prutul la Zagarance. Atunce to\i boierii audzind, s-au bucurat =i au r[spunsu cu bucurie c[tr[ vod[ =i au dzis: „Bine ai f[cut, m[ria ta, c[ noi ne temèm c[ te-i duce la turci, =i a=è avèm g`nd c[, de te-om vedè c[ mergi la turci, te-om p[r[si =i ne-om duce de ne-om ]nchina la moscali“. +i le p[rè bine. Numai Iordachi Ruset vornicul au dzis atunce: „Te-i can gr[bit, m[ria ta, cu chiematul moscalilor. S[ fii mai ]ng[duit, m[ria ta, p[n’ li s-ar fi v[dzut puterea, cum l-è merge“. R[spuns-au Dumitra=co-vod[, dzic`nd: „Nu mai era vreme a m[ mai chivernisi, tem`ndu-m[ ca s[ nu m[ apuce turcii. C[ iat[ =i
205
Ion Neculce
din dumneavoastr[ m-a\i p[r[sit o sam[ =i nu sunte\i ]ntr-un cuv`nt =i ]ntr-o credin\[ cu mine“. Atunce au =i ]nc[lecat Dumitra=co-vod[ =i au purcesu ]naintea moscalilor, la Prut. +i s-au ]mpreunat cu Cropot bragadir =i au venit cu d`nsul ]n gios, pre Jijie, p[n’ l-au trecut Jijia =i Bahluiul. +i l-au l[sat pre Bahluiu, din gios de Ia=i, la Podul lui B`tc[, =i acolo =-au pus obuzul, d`ndu-i conac de toate ce i-au trebuit lui =i o=tii. +i lu`ndu-=i Dumitra=co-vod[ 2 capitani, cu 2 steaguri de draguni, s-au ]ntorsu desar[ la Cet[\uie, unde-i era doamna. Iar pre mine, Ioan Niculce hatmanul, p[n-au umblat vod[ la Prut, m-au l[sat de paza doamnei la Cet[\uie, ca s[ nu lovasc[ niscaiva turci pre doamna ]n urma lui. Iar a doa dzi venit-au =i Cropot bragadiriu numai cu un steag¡ de draguni la Ie=i. +i l-au cinstit Dumitra=co-vod[ =i l-au d[ruit, =i au umblat prin cur\ile domne=ti =i prin toate m[n[stirile de le-au v[dzut, =i desar[ iar s-au ]ntorsu la obuzul s[u, la Podul lui B`tc[. Atunce moldovenii, cum au v[dzut moscalii, precum sunt ]nv[\a\i la jacuri, c`nd v[d c`te un lucru burzuluit, au =i purces¡, unii cu poronc[, al\ii =i f[r[ poronc[, a t[iè pre turci =i a-i robi, unii ]n Ia=i, al\ii printr-alte t`rguri, unde =i-i afla, prin toat[ \ara. +i-i j[cuiè de bani, de odoar[, de cai, de boarfe, de boi, de oi, de miere, de cear[ =i de toate ce g[siè. Iar b[c[liile sta v[rsate pre uli\[, de era s[tui =i copiii. Strafide, smochine, alune era destule pre la toate babele. Iar pre care turci nu-i t[iè, ]i ducè, cu pieile, de-i da robi domniei. Iar pre unii s[ t`mpla de-i ascundè prietenii, care sc[pa p[n’ la prieteni. Carei mai pre urm[ de mare folos au fost turcii acelor prieteni ce-i ascunsese. Nez[bovind vreme, au =i venit +eremet la |o\ora cu obuzul lui, ca vro 15.000 oaste. C[ n-au cutedzat s[ marg[ drept la pod la Dun[re, cum ]l ]nv[\as-]mp[ratul, c[ci c[ avè oaste pu\in[. Veziriul turcescu ]nc[ sosis[ la Dun[re =i s[ temè a trece ]n ceasta parte, audzind c[ vin mul\ime de moscali. Ce sta =i el de cee parte. Iar[ dup[ ce au ]n\eles veziriul c[ s-au hainit Dumitra=covod[, ]ndat[ au prinsu pe capichihaia lui Dumitra=co-vod[,
206
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe Iano, =i i-au t[iet capul. A=ijdere =i ]mp[ratul turcescu, ]n\eleg`nd la |arigrad, au =i prinsu pre Antiohie-vod[ =i l-au ]nchis. +i era s[-l taie. Numai norocirea lui au fost c-au m[rturisit caimacamul c[tr[ ]mp[ratul cum Antiohie-vod[ cu o lun[ mai nainte i-au spus lui c[ frate-s[u este hain, nu umbl[ bine, =i el n-au credzut, g`ndind c[-l p`re=te pre pizm[. +i a=è spuind ]mp[ratului caimacamul, l-au iertat =i l-au slobodzit din Edicula. Iar[ +eremet, c`nd au fostu venit de la Nistru la |o\ora, au fost venit pre la Orheiu. +i s-au r[dicat to\i orheienii, sorocenii =i l[pu=nenii, de-au venit cu d`nsul p[n-au trecut Prutul. +i \[r[nimea cu bejeniile s-au dus toat[ ]n C`rlig[tur[1, iar[ slujitorimea au r[mas toat[ la Dumitra=co-vod[, ]n oaste. Apoi Dumitra=co-vod[ =-a mutat doamna ]n cur\i la Ie=i =i i-au l[sat un polcu de moscali de paz[ ei. Iar el, cu slujitorii c`\i avè la |o\ora, s-au dus =i =-au a=[dzat oastea lui dincoace de Prut =i cu moscalii lui Cropot bragadir. +i s-au sculat cu boierii lui, care s-au dzis mai sus, =i au trecut Prutul la |o\ora, de s-au ]mpreunat cu +eremet, unde era obuzul lui. +i i-au f[cut +eremet cinste mare lui Dumitra=co-vod[ =i boierilor s[i. +i au d[ruit Dumitra=co-vod[ lui +eremet un cal foarte frumos, a=ijdere =i +eremet lui Dumitra=co-vod[ au d[ruit 2 p[rechi de soboli =i boierilor c`te o bucat[ de ladan de cele bune, c`te de doao haine. Dumitra=co-vod[ au sf[tuit cu +eremet s[ scrie o carte ]n limb[ turceasc[ la sultanul, ca s[ s[ ]nchine =i el, cu tot Bugeacul, c[, ne]nchin`ndu-s[, pe urm[ n-a fi bine de d`n=ii. +i au pus +eremet un copil a lui ce =tiè scrii bine turce=te, iar Dumitra=co-vod[ au dzis c[ n-a putè copilul scriè cu d[sc[lie, fiind t`n[r. }ns[ au dzis s[ scrie ]nt[i pre o \idul[ de h`rtie mic[ vro doao r`nduri, s[ vadz[ cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz bun, au scris pre o \idul[ a=è, c[ „nu este mai mare bl[st[mat ]n lume dec`t omul cela ce are o f[r`m[ de p`ine ]n 1 Fost jude\, a c[rui ]ntindere coincide cu a actualelor raioane H`rl[u, T`rgul Frumos =i Pa=cani. +i o plas[ din fostul jude\ Ia=i a purtat, p`n[ nu demult, acest nume.
207
Ion Neculce
m`n[ =i o leap[d[ pe acee =i cearc[ s[ afle alta mai mare“. +i au dat la Dumitra=co-vod[. Iar Dumitra=co-vod[ cetind, au dzis copilului: „Hai ghidi cahpol!“ +i n-au mai spus lui +eremet ce-au scris copilul, fiindu-i ru=ine, numai ce-au dzis c-a putè scrie. +i l-au pus de-u scris cartea =i au triimis-o la soltanul, iar soltanul n-au dat nici un r[spunsu pre acea carte. +i s-au ]ntorsu Dumitra=co-vod[ la conacul lui preste Prut. Venis[ cu +eremet depreun[ =i un menistru a ]mp[ratului, anume Simion Savva Rogojinschii, negu\itor de feliul lui, de la Rogojia, despre partea turceasc[. +i c[dzus[ boieriu mare, de cinste =i de sfat, la ]mp[r[\ia Moscului, c[ =tiè multe limbi. +i-i dedes[ ]mp[r[\ia mul\i bani, s[-i fie de purtat grij[ la cheltuiala o=tii. Atunce au dat el lui Dumitra=co-vod[ 100 pungi, bani, s[ fac[ oaste de moldoveni, p[n’ la 10.000, sau =i mai bine. +i de i-or mai trebui, s[-i mai dè bani. +i s[ dè de tot polcovnicul c`te 100 ruble, de rocmistru c`te 30 =i de chihai, =e de stegariu c`te 10, =i de tot tovar[=ul, de unul, c`te 5 ruble. +i ace=ti bani s[ le fie dint[iu de cheltuial[, iar apoi, dac[ s-or a=[dza, s[ le dè lefe. +i i-au mai dat vro 30 pungi bani s[ trimi\[ ]n \ar[, s[ cumpere vite c`te 4 lei vita, s[ le fie de treaba o=tii. A=ijdere i-au mai dat =i c`teva c[r\i ]mp[r[te=ti, scris[ la toat[ boierimea =i slujitorimea, to\i s[ ]ncalece, s[ vie la oaste cu plat[, iar care n-a veni va r[m`ne podan =i lipsit din mo=iile sale. |[ranii s[ aib[ a aduce bucate, f[r[ fric[, s[ le dè bani. Deci Dumitra=co-vod[ ]ndat-au r[pedzit la \ar[, f[c`ndu-le =tire tuturor. Deci boierii mazili au =i ]nceput a veni de prin bejenii la oaste. Foarte prè pu\ini n-au venit. +i au trimis, cu c[r\ile, =i bani la cine au socotit, s[ cumpere vite. A=ijdere =i slujitorii, dac-au audzit, au =i ]nceput a vini to\i de toate p[r\ile =i a s[ scrie la steaguri. +i audzind de leaf[, nu numai slujitorii s[ scriè, ce =i ciobotarii, croitorii, bl[narii, c`r=marii. Slugile boiere=ti l[sa pre boierii s[i =i alerga de s[ scrie la steaguri. Oaste de str`nsur[, din t`rgu, mai mul\i f[r[ arme dec`t cu arme. S[ f[cus[ p[n’ la 17 polcovnici =i 170 rocmistri cu steaguri ]n cincispredzece dzile. Numai steagurile
208
Letopise\ul |[rii Moldovei
]nc[ tot nu apucas-a s[ plini bine, c`te 100 oameni la steag, neav`nd c`ndu s[ plineasc[. Atunce +eremet z[bovind la |o\ora, a=tept`nd ]mp[r[\ia s[ vie cu toat[ greimea, lovit-au t[tar`i ]n vro doao, trei r`nduri straja lui +eremet, f[r[ veste, de o strica =i apuca c`te o herghelie, doao de a o=tii moschice=ti =i s[ da iar ]napoi. S[ can h[r[\iè c`te pu\in[ cu oastea moschiceasc[ cea sprintin[, iar cu temeiul nu vrè s[ s[ bat[. Peste Prut, de ceasta parte, nu cutedza s[ treac[ la moldoveni, c[ s[ f[cus[ veste c[ sunt moldoveni 30.000. +i =tiind pre moldoveni c[ sunt sprinteni la r[zboiu, nu cutedza s[ le fac[ vrun vicle=ug. Nici ]n \ar[ pe de alt[ parte nu vrè s[ intre, ce numai pre de cee parte, c`t putè, z[h[iè pre moscali. Atunce era un boieriu, anume Lupul Costache, fiiu lui Gavrili\[, =i era dator lui Dumitra=co-vod[ den go=tin[ cu 3.000 de galbeni. +i-i mai dedese =i 800 de galbeni s[ cumpere p`ine de la B`rlad, c[ s[ s[ afle la vreme de trebuin\[, ori la care parte i-ar trebui. Iar el, audzind de Dumitra=co-vod[ c[ s-au ]nchinat la moscali, au str`nsu c`teva rude a lui =i =-au f[cut tab[r[ la m[n[stire la Bursuci =i s-au ]nchis cu c`teva gloate acolo. +i la Dumitra=co-vod[ nu mergè, nici bani sau p`ine nu trimitè. +i scriè c[r\i la +eremet de-= f[cè obraz, adic[ ve=ti de la turci, =i pe Dumitra=co-vod[, ]n loc de laud[, ]l clevetiè c[tr[ +eremet. La turci scriè cu altu obraz, c[ sunt moscali pu\ini =i-i o oaste fl[m`nd[. Ce s[ treac[ veziriul Dun[rea f[r[ grij[, c[-i va bate pre moscali. Iar +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, audzind de acele spurcate fapte a Lupului, c[ scrie la turci =i face piedec[ =i altor pementeni s[ nu vie la moscali, au trimis pre un polcovnic, anume Chigheciu, cu vro 300 de moldoveni =i un c[pitan cu vro 200 de draguni s[-l prindz[, s[-l aduc[ la d`n=ii. Iar el v[dz`ndu-i, s-au f[cut bolnav, =i el =i giup`neasa lui, =i au ]nceput a-i cinsti =i a-i d[rui pre acei trimi=i. +i s-au rugat =i au trimis ni=te fra\i ai lui mai mici =i pre un ficior a lui de trup¡, dzic`nd c[, de-i va mai trece, a ie=i ]naintea o=tii la
209
Ion Neculce
F[lcii, cu oastea ce-a putè str`nge =i cu zaharà. +i a=è credz`ndu-l, l-au l[sat =i, lu`nd pre fra\i =i pe ficiorul lui, i-au dus la +eremet. Care l[sare a Lupului de mare stric[ciune au fost moscalilor, c[ el tare au ]ndemnat pre turci s[ treac[ Dun[rea, c[ s[ temè veziriul s[ treac[. Pentru care slujb[ de grab[ au luat plat[ de acel veziriu, precum ]nainte s[ va scrie. C[ cine face, faci-i-s[. }mp[ratul Moscului atunce s[ z[bovis[ la Iaroslav, la o nunt[ le=asc[, =i poftind =i d`nd bani le=ilor, ca s[-i dè 30.000 de oaste agiutor. +i i-au adeverit le=ii c[ i-or da =i au dzis s[ purceadz[ ]nainte, cu oastea lui, c[ ai lor or purcede dreptu pre Prut =i i-or agiunge. +i au g[tit le=ii oaste =i au pornit-o p[n’ la marginea lor, la Snetin. +i de la Snetin n-au vrut s[ mai treac[ ]n cesta hotar ]ncoace. +i acolo au st[tut, a=tept`nd vreme p[n’ s-or bate moscalii cu turcii, =i de-or birui moscalii, s[ s[ pogoare =i ei ]n gios. +i l[sas[ ]mp[ratul =i pe Dolhoruchi, cel mai mare frate, cu 12.000 de moscali, s[ vie cu le=ii, precum i s[ f[g[duis[. +i pre adeverin\a lor au purces¡ ]mp[ratul ]n gios, pre Nistru, p[n[ la Soroca. +-au agiunsu temeiul o=tii sale, pedestrimea, adus[ tocma de la R`ga degrab[, ostenit[ =i fl[m`nd[. +i au trecut Nistrul pre la Soroca =i au l[sat acolo o sam[ ce era bolnavi =i le=ina\i, iar cu cei ce era mai tare au vinit dreptu preste c`mpu la Prut, la Zagarance. Iar[ de acolo s-au pornit ]n gios pre Prut¡, spre oastea lui +eremet, =i de acolo au trecut¡ Prutul =i au venit¡ marele Petru, ]mp[rat al Moscului, dreptu ]n t`rgul Ia=ului, ]mpreun[ cu ]mp[r[teasa lui, ]n cur\ile domne=ti. Iar[ caimacamii, ]mpreun[ cu al\i boieri =i or[=eni b[tr`ni mai de cinste =i mitropolitul cu tot clirosul, i-au ie=it cu to\ii ]nainte, afar[ din Ia=i, =i frumos t`mpin`ndu-i, l-au priimit cu toat[ inima. +i i s-au ]nchinat ca unui ]mp[rat cre=tin, d`nd laud[ lui Dumnedzeu, ca doar ]i va cerceta cu mila sa =i-i va scoate de suptu giugul robiei turcilor. }mp[ratul moschicescu mai avè un obuz mare de oaste, str`ns[ la Azac, ca s[ marg[ s[ bat[ Cr`mul. +i era la acel obuz 20.000 de calm`=i =i 20.000 de don\i =i 15.000 c[zaci din
210
Letopise\ul |[rii Moldovei
olatul Harcovului =i 5.000 c[zaci ce le dzic ei\i, ce tr[iesc preste Don, =i 20.000 de moscali, care s[ fac¡ preste tot 80.000. +i le era cap pre aceast[ [oaste]1 Apracsin cneajul, gubernatul de Azac. +i au venit atunce carte la ]mp[ratul de la Apracsin, precum au lovit pe t[t[r`mea ce-i dzic cubani, carei tr[iescu preste Don, =i au robit 10.000 copii, ca de 12 ani =i mai gios, iar pre al\ii, ce era mai mare sau mai mici, i-au pus tot suptu sabie. +i acmu este gata s[ purceadz[ s[ intre ]n Cr`m. Ce ]mp[ratul i-au f[cut r[spunsu lui Apracsin ]napoi, s[ nu s[ gr[basc[ a intra ]n Cr`m, p[n’ s-a bate ]nt[i el cu veziriul, =i apoi ]i va face =tire s[ intre ]n Cr`m. Mai avè ]mp[ratul =i altu obuz, str`nsu la Ceahrin, din gios de Chiov, de iasta parte pre Nipru, 15.000 de moscali =i 30.000 de c[zaci, carei s[ \in de h[tm[nia c[z[ceasc[. +i era cap acelui obuz Dumitru Galenici, cneajul =i gubernatul de Chiov, =i cu Scoropa\schii, hatman c[z[cescu. +i era or`ndui\i s[ iè pre Nipru ]n gios, s[ lovasc[ Vozia. Iar c`nd au sosit ]mp[ratul la Soroca, au scris lui Dumitru Galenici s[ r[pad[ 4000 saci de p`ine cu c[ru\[ din Chiov, s[ dè o=tii cei bolnave de la Soroca, =i s[ r[pad[ o sam[ de c[ru\[ =i aice ]n Ia=i, dup[ d`nsul, ]n\eleg`nd c[ nu-i p`ine ]n Moldova. Deci trimi\`nd Galenici c`teva tabere de c[ru\[ cu p`ine dup[ ]mp[ratul, o sam[ de c[ru\[ s-au poprit la Soroca, iar o sam[ au venit la Ie= mai t`rdziu, iar pre o tab[r[ de c[ru\e au lovit-o t[tar`i la B[l\ile C[inariului =i i-au f[cut mici f[r`me, de n-au sc[pat un om¡. Mai avut-au ]mp[ratul =i altu obuz de oaste, l[sat ]n sus, despre partea hrani\ii =vedze=ti. +i era cu d`nsul cneajul Alexandru Daniilovici Menjic fercu-mar=al`c =i cu Bon ghenarariul, cu 18.000 de c[l[rime aleas[ =i 20.000 de pedestrime =i c`teva mii de sasi de a lui Avgust, craiul le=escu, de sta acolo ]mpotriva =fedzilor, fiind r[ma=i ]n \ara lor de la craiul, osebi de alt[ oaste ce mai avè pre Mare Balticum, de umbla cu galioane, b[t`ndu-s[ cu =fedzii. 1
Ad[ugat de mine.
211
Ion Neculce
Aceast[ oaste ce scrie mai sus au avut-o moscalii, =i f[r[ socoteal[ au ]mp[r\it-o =i au r[=chirat-o ]ntr-at`te p[r\i. }n n[dejdea voroavelor streini, a muntenilor, a le=ilor, a s`rbilor, a moldovenilor, au venit ]mp[ratul f[r[ oaste, negrijit, s[ s[ bat[ cu veziriul =i cu poiedea o=tii turce=ti =i t[t[re=ti, ]ntr-un mijloc de c`mpu pustiiu. +i a=è, ]n n[dejdea streinilor, era s[-= piiardz[ moscalii ]mp[r[\ia cre=tineasc[. C[ ]mp[ratul aice mai mult de 30.000 oaste moscali, cu a lui +eremet cu tot, nu avè. +i mai era =i vro 8.000 c[zaci, polcul lui Medhoro\schii polcovnicul. C[ numai pre acesta l-au luat cu sine, iar pre aceilal\i polcovnici nu i-au credzut =i i-au l[sat pre Nipru, la Ceahrin, cu hatmanul lor. +i era =i 1.000 de don\i =i vro 6.000 de moldoveni, cu cei ce slujiè mai nainte la moscali. De toat[ oastea ca 50.000. +i avè =i 52 pu=ci. +i c`t =i era oaste, mai mult era bolnav[, fl[m`nd[ =i obosit[. Iar turcii era cu veziriul 400.000, f[r[ poiedia t[tar`lor, =i ave 400 de pu=ci. Oaste grijit[ =i hr[nit[ bine, fiind ]n \ara lor. Atunce +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, din Brani=te, de la |o\ora, dac-au oblicit c[-i ]mp[ratul ]n Ia=i, au l[sat oastea =i au m[rsu la ]mp[rat de s-au ]mpreunat. Atunce au umblat pren toate m[n[stirile ]mp[ratul de le-u v[dzut, =i din toate i-au mai pl[cut m[n[stirea Gol`e, dzic`nd c[ are 3 feliuri de me=ter=uguri: le=esc, grecesc =i moschicesc. +i mult l[uda ]mp[ratul lucrurile, chipul =i toate obiciele moldovenilor, =i ]nc[ =i dobitoacele acestui p[m`nt, dzic`nd c[-s frumoas[. Dumitra=co-vod[ au f[cut ]mp[r[\iei mas[ frumoas[ ]n cur\ile domne=ti, ]n casa cè mare cu cinii. Iar c`nd au fost s[ =adz[ ]mp[ratul la mas[, n-au vrut s[ =adz[ ]n capul mesei, ce-au =[dzut ]n scaon l`ng[ mas[, iar ]n capul mesei au pus pe Dumitra=co-vod[ =i dup[ d`nsul pe Galoftin Gavriil Ivanovici, apoi pre al\i ghenarari mai gios, anume Dolhoruchi cel mijlociu, Mihai Galicen cel mic, Sava Rogojenschii, menistru, +efer, menistru, adec[ visternic, Rentu, ghenarar, Vejbah, Toma spatar, c[ atunce fugis[ din |ara Munteneasc[, =i ficiorul lui +eremet. Iar +eremet n-au =[dzut la mas[, c[ ]ndat[ s-au ]ntorsu la obuz
212
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu al\ii din bragadiri =i polcovnici. S[ osp[ta =i s[ veseliè prè frumos cu vin de Cotnar =i l[uda vinul foarte. +i ]nc[ mai bine le pl[cè vinul cel cu pelin, =i mult s[ mira cum spre partea lor nu s[ face vin cu pelin a=è bun. Dup[ ce s-au sculat de la mas[, au venit =i boierii \[r`i de s-au ]mpreunat cu ]mp[ratul, =i le-u dires ]mp[ratul cu m`na lui tuturor c`te un p[har de vin. }mp[r[teasa =i cu doamna =i cu giup`nesele ce s[ t`mplas-]n Ia=i ]nc[ =edè la mas[ ]n casa cea mic[ de s[ cinstiè. Iar[ ]mp[ratul era om mare, mai ]nalt mai dec`t to\i oamenii, iar nu gros, r[tund la fa\[ =i can smad, oache=, =i can arunca c`teodat[ din cap, flutur`nd. +i nu cu m[rire =i fal[, ca al\i monarhi, ce umbla fiecum, prost la haine, =i numai cu doao, trei slugi, de-i era de grija trebilor. +i umbla pre gios, f[r[ alaiu, ca un om prost. Iar[ at`ta dragoste ar[ta ]mp[ratul c[tr[ Dumitra=co-vod[, unde v[dzus[ c[ s-au ]nchinat de bun[ voia lui, c[ s[ tindè cu am`ndoao m`nule =i cuprindè pre Dumitra=co-vod[ de grumadzi =i-l s[ruta pe fa\[, pe cap =i pe ochi, ca un p[rinte pre un fiiu al s[u. Aceasta era, c`nd s-au ]mpreunat ]n casa cea mic[. Atunce Iordache Ruset vornicul =i cu o sam[ de rude ale sale, cu Dumitra=co Racovi\[ hatmanul =i cu Savin Zmucil[ banul au ]nceput a agiunge cu clevete asupra lui Dumitra=covod[, cum c[ nu este bine s[ fie domnu vecinic, pre neam, ]n Moldova, ce este bine s[ s[ schimbe dup[ cum va pofti \ara, adec[ precum este =i acmu, domniile de la turci. Deci ]mp[ratul, oblicind de aceast[ poft[ a lor, au ]nv[\at pre Goloftin =i pre Rogojenschii de-au chiemat pre to\i boierii \[r`i la gazda lor, ]n cas[le Dediului spatariul, l`ng[ cur\ile domne=ti. +i au ]nceput a spune Goloftin cuv`ntul ]mp[ratului c[tr[ boierii Moldovii, cum marele ]mp[rat sile=te s[ scoat[ aceast[ \ar[ din robie, de suptu m`na p[g`nilor, =i nu-i trebuie nemic[ de la d`nsa s[ iè, ce-i voia s[-= fac[ poman[, fiind cre=tinii m`nca\i de p[g`ni. +i domniile s[ nu s[ schimbe ]ntr-]nsa, s[ s[ fac[ cheltuial[ ca la p[g`ni. +i alte multe cuvinte de adeverin\[,
213
Ion Neculce
cu mil[, ca aceste. +i audzind boierii aceste cuvinte, to\i s-au ]nchinat =i au mul\[mit, iar Iordache Ruset cu ceata lui, precum mai sus s-au dzis, iar au ]nceput a striga c[ nu-i bine s[ fie tot de un neam¡ domnu, ce s[ s[ schimbe. Deci o sam[ de boieri \inè ]n partea lui Dumitra=co-vod[ =i dzicè c[ nu-i bine s[ s[ schimbe domnii, ce s[ fie pre neam¡, s[ ias[ zavistia =i cheltuiala din \ar[, iar Iordache tot striga c[ este bine s[ s[ schimbe. +i s[ priciè ei ]nde ei ]naintea lui Goloftin =i nu socotiè c[ este lucru cu ru=ine. Atunce le-u r[spunsu Goloftin c[ ]ntr-altu chipu nu s[ poate. +i au ie=it boierii cu acestu r[spunsu =i s-au dus pre la gazdele sali. Atunce au priceput Goloftin pre boierii Moldovei ce feliu de oameni pizm[tari sunt =i cum nu s[ iub[scu. Sculatu-s-au Savin Zmucil[ banul, carele era ]nvoit cu Iordache Ruset, =i s-au dus la Dumitra=co-vod[ =i la ]mp[ratul =i au spus toat[ taina lui Iordache. Deci ]mp[ratul s-au m`niet =i au f[cut surgun pre Iordache la Soroca, iar pre Savin Zmucil[ l-au f[cut Dumitra=co-vod[ postelnic mare. +i dup[ ce s-au ]ntorsu moscaslii la \ar[-=, au luat =i pe Iordache de l-au dus la Chiov. +i au fost la ]nchisoare 2 ani =i poate-fi acolo ar fi murit, de nu l-ar hi slobodzit moscalii. Numai au avut noroc =i parte de Br`ncovanul-vod[, c[-i era cuscru =i au st[tut tare pentru d`nsul la Poart[. +i s-au agiunsu cu chihaia veziriului, de-u poroncit solilor moschice=ti, carii era atunce la Poart[, anume feciorul lui +eremet, =i au scris feciorul lui +eremet la tat[-s[u, la Chiov, =i cu aceast[ mijlocire l-au slobodzit moscalii de la ]nchisoare din Chiov. +i giup`neasa lui, t`mpl`ndu-s[ de-u fost fugit ]n |ara Ungureasc[, =i acolo au murit ]mpreun[ cu o fiic[ a sa, ]nc[ era logodit[. C[uta\i, fra\ilor, acmu, cum nu trece osinda pre sluga cee ce s[ r[dic[ asupra st[p`nu-s[u. C[ Dumitra=co-vod[ mare bine ]i f[cus[ lui Iordache, =i l-au scos de la ]nchisoarea lui Neculai-vod[, din beciu, de unde poate ar fi pierit, iar Dumitra=co-vod[, ]nainte trimi\`nd, l-au slobodzit =i l-au pus c[im[can. +i apoi =-au dat =i o nepoat[ de sor[ dup[ un¡ fecior a lui, anume Costantin, =i l-au pus =i p[harnic mare,
214
Letopise\ul |[rii Moldovei
fiind ]nc[ copil, nu de v`rst[ la boierie. Ce-i lucru de mirat pentru Iordache, ce nu-i agiunge, de s[ pune ]mpotriva lui Dumitra=co-vod[. Nu dzic nemic, numai socotesc doar de era =i cu ]nv[\[tura Br`ncovanului-vod[, av`nd Br`ncovanul pizm[ veche pre Dumitra=co-vod[, de c`nd luas[ pre fata lui +[rbanvod[ Dumitra=co-vod[, din |ara Ungureasc[. C[ f[cus[ muntenii leg[tur[ s[ nu-= de fetele dup[ Cantemire=ti. Sau doar[ g`ndiè Iordache c[ iar[ a aduce pre Mihai-vod[ din |arigrad, de l-a face domnu aice ]n \ar[, s[ fie iar[ el alfa =i omega, dup[ cum era mai nainte, de st[p`niè domnii de la turci. Au cine-l =tie ce g`ndiè. }mp[r[\ia Turcului, ]n\eleg`nd de moscali c[ vin mul\ime mult[ tare, s-au ]ngrijit c[ s[ va r[dica toat[ cre=tin[tatea de toate p[r\ile asupra lui. +i au =i trimis de olac de-au chiemat pre sfin\ia sa presfin\itul kyr Hrysantu, patriiarhul Ierusalimului, =i i-au dzis ca s[ scrie o carte la Br`ncovanul-vod[, domnul muntenescu, =tiind ]mp[ratul c[ avè priete=ug patriiarhul cu Br`ncovanul-vod[, =i Br`ncovanul iar avè priete=ug vechiu cu moscalii. +i s[ scrie Br`ncovanul =i s[ trimi\[ un om a lui la moscali, s[ fac[ pace, =i va l[sa turcul hotar moscalului Dun[rea. +i pre acè voroav[ au trimis Br`ncovanul-vod[ pre Machidon comisul aice ]n Ia=i, la ]mp[ratul Moscului, pre socoteala Turcului. Ce n-au priimit nicidecum ]mp[ratul moschicesc s[ fac[ pace, ne=tiitoriu g`ndul omului la ce-l aduce, st`nd v`rtos Toma sp[tar =i cu Dumitra=co-vod[ s[ nu fac[ pace, mai mult ]n pizma Br`ncovanului-vod[. Toma sp[tariul Ca[n]tacuzino, fiind v[r primare Br`ncovanului, ]l \inè Br`ncovanul ca pre un fiiu al s[u. +i-l f[cus[ =i sp[tar mare ]n |ara Munteneasc[, =i mult[ mil[ =i dragoste =i cinste ar[ta c[tr[ d`nsul, \iindu-l mai ]n frunte de to\i boierii s[i. Iar el au l[sat pre Br`ncovanul-vod[ =i au fugit aice la Ie=i, la ]mp[ratul moschicesc, socotind c[ a hi el domnu ]n |ara Munteneasc[ ]n locul Br`ncovanului. +i au ]nceput c[tr[ ]mp[ratul a p`r] tare pre Br`ncovanul, dzic`nd c[ 300 pungi bani ce-au triimis ]mp[ratul la Br`ncovanul s[ fac[ oaste =i s[
215
Ion Neculce
cumpere p`ine, s[ ias[ ]n timpinarea o=tii moschice=ti la F[lciiu, s[ s[ las[ de acea n[dejde ]mp[ratul, c[ nu sunt nici unele de acele. Ce s[ adevere=ti c[ umbl[ cu vicle=ug, c[ nici oaste face, nici p`ine cump[r[, nici el va s[ vie ]naintea o=tii la F[lciiu. Ce sfatul lui este, de a vidè c[ bat moscalii pre turci, el s[ s[ ]nchine cu toat[ \ara lui la nem\i. Deci Toma, v[dz`nd acel sfat a Br`ncovanului c[ este a=è, s-au vorovit cu unchii lui, cu Costantin Ca[n]tacuzino stolnicul =i cu Mihai sp[tariul =i cu al\i boieri de \ar[, s[ vie el ]nainte: „S[ dè =tire ]mp[r[\iei tale c[ toat[ \ara ]i bucuroas[ s[ s[ ]nchine la ]mp[r[\ia ta, numai Br`ncovanul nu priime=te =i face piedec[ tuturor. +i 18.000 de sirbi, ce-s ]n capul |ar`i Muntene=ti, vrè s[ vie la ]mp[r[\ia ta, =i i-au poprit Br`ncovanul =i nu las[ pre sirbi de cei ce slujescu la nem\i“. +i au cer=ut Toma oaste la ]mp[ratul, oaste ca s[ marg[ s[ lovasc[ Br[ila, s[ o iè. +i atunce, audzind muntenii =i oastea Br`ncovanului, to\i or alerga la d`nsul la Br[ila, =i Br`ncovanul a r[m`ne singur, =i a str`nge bucate multe din olatul Br[ilii =i a ie=i ]naintea ]mp[r[\iei la F[lcii, cu toat[ oastea munteneasc[ =i cu zaharà. +i a=è au st[tut =i Dumitra=co-vod[ ]ntru agiutor Tomii, la aceste vorbe, ]n pizma Br`ncovanului, ca s[-i fac[ r[u. +i nu socotiè c[ mai mult ]= face lui, c[ r[=chir[ oastea =i la greu n-a avè cu ce s[ bate. Care mult i-am dzis eu lui Dumitra=co-vod[, ]n tain[, s[ las[ pizma Br`ncovanului =i s[ nu-= r[=chire oastea. C[ pre urm[ mult s[ va c[i =i nemic nu va putè folosi, precum dzice filosoful: „C[in\ile cele de apoi ]ntru nemica sunt“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ au poroncit de-au ales oaste, care era mai frunte de moscali =i un polcu de moldoveni, cu Rentu ghenarariul =i cu Cropot bragadiriul, =i l-au pornit cum mai ]n grab[. +i i-au dzis ]mp[ratul Tomii c[, de nu s-a ]nchina Br`ncovanul, ]l va face pre d`nsul domnu, iar de s[ va ]nchina Br`ncovanul, pre d`nsul ]l va face ghenaral, de nu va asculta, nici s[ va teme de Br`ncovanul-vod[. A=è aduc tinere\ele pre om, c`nd au prè mult[ voie =i dezmierd[ciune la un¡ st[p`n, precum au avut =i Toma la Br`ncovanul-vod[, c[ la ce de apoi
216
Letopise\ul |[rii Moldovei
s-au ]nstreinat de neamul s[u =i de binele s[u cel mult =i au murit ]n \[ri streine. Dup[ aceste, ]mp[ratul a tree dzi au purces¡ din Ie=i la Prut, la oastea sa, =i au poftit =i pe Dumitra=co-vod[ s[ vie dup[ d`nsul =i s[-= iè cu d`nsul 15 boieri, pe care-i vor pl[cè lui, s[-i cinsteasc[ acolo. +i s[ marg[ =i mitropolitul \[r`i, s[ slujasc[ liturghia acolo, ]n beseric[ de cortu. +i au pus de-u cump[rat =i c`teva vas[ de vin, s[ fie de cinstit o=tenii, c[ atunce era =i s[rb[toare, dzioa Sfin\ilor apostoli Petru =i Pavel, cu trei dzile mai ]nainte, ]n post, s[ fac[ ]n locu de prazdnic, cum s[ dzice la noi, fiind =i numele lui, Petru. Avè obiceiu el de f[cè =i ]ntr-al\i ani slujitorilor lor mas[ la Sfeti Petru. Deci Dumitra=co-vod[ s-au sculat a doa dzi =i =-au ales boieri, pre cine au socotit, ]mpreun[ cu mitropolitul Ghedeon, =i s-au dus =i au f[cut ]nt[i liturghia. Iar oastea era str`ns[, =i era f[cut un ocol mare, mai largu de cum cuprinde curtea gospod din Ie=i. Mai ca de do[ ori de cumu-i curtea, a=e era acel ocol, de o parte dr[g[nimea =i de o parte tot pu=cile cele mare ]n=irate. Deci dac-au istovit liturghia, au =i ]nceput a slobodzi pu=cile cele mari pre r`nd, toate c`te una, p[n[ ]n 52, c[ toate avè luate cu sine. Apoi au ]nceput a slobodzi dr[g[nimea flintele, ]ns[ nu tot odat[, ce ]ncepus-a slobodzi de o parte, merg`ndu focul slobodzind din om ]n om ]mpregiur. Ca cum ar merge fulge-rul, a=è mergè focul ]mpregiur. +i era 5 r`nduri, tot draguni de draguni. Apoi au mersu la conac, =i acolo au ]ntins vro cinci, =ese corturi unul l`ng[ altul, de s[ \inè tot unul. +i au pus mas[ suptu acel cortu, gios pre p[m`nt, =i au s[pat =an\u de slobodzit picioarele ]n gios. +i au =[dzut ]mp[ratul =i cu Dumitra=covod[ =i cu to\i ghenararii, c`\i era, =i bragadirii =i polcovnicii =i c[pitanii. +i pre de o parte, de la al cincile boieri moschice=ti mai gios, =edè =i cei 15 boieri moldovene=ti, tot de-a r`ndul, cine= dup[ cinstea sa. +i era ]ntr-o miercuri ]n post, =i au m`ncat to\i carne, pentru liubovul ]mp[ratului cre=tinescu. +i ne-u cinstit pre bine =i frumos, =i mai pe urm[ ne-u ]nchinat ]nsu=i ]mp[ratul,
217
Ion Neculce
cu ni=te vin al lui de la fran\oji, care, ]ndat[ cum au b[ut, au m[rmurit to\i de be\i, b`nd de acel vin. +i n-au mai =tiut cum au dormit ]ntru acea noapte, =i domnul =i boierii. A doa dzi s-au tocmit =i boierii cu Dumitra=co-vod[ =i mitropolitul, =i i-au f[cut to\i scrisori la m`n[ =i au isc[lit to\i, =i ]mp[ratul. +i au purces la Ie=i Dumitra=co-vod[ =i Simion Sava =i au str`nsu =i pre al\i boieri =i arhierei, carii nu s[ t`mplas[ la cinste la Prut. +i au intrat ]n beserica domneasc[ pe poart[ =i au c`ntat un paraclis, =i dup[ paraclis au cetit catastihul cel de tocmal[, ce-u f[cut lui Dumitra=co-vod[. +i au priimit to\i, =i ceielal\i boieri, care nu s[ t`mplas[ la Prut. +i au isc[lit to\i, tot pre ponturile cele ce i-au trimis ]mp[ratul pre Luca visternicul, precum s-au pomenit mai sus. +i a=è era sfatul, s[ marg[ tot c[tinel, z[bovind, doar se va ]ntoarce =i Toma de la Br[ila, =i vor veni =i le=ii din sus. +i or mai str`nge =i vite, c[ trimisese slujitori prin \ar[ de lua a cui g[siè, =i f[r[ voia lui, =i le da bani. Dar ]n scurt[ vreme au =i nemerit veste, de la Lupul vornicul, c[ au trecut veziriul Dun[rea =i vine ]n sus. Deci ]mp[ratul ]nt[i s[ cump[niè s[ ]ntoarc[ oastea ]napoi, s[ iè pre la Ia=i la Siretiu ]n gios la Foc=ani. Apoi au v[dzut c[ nu-i d[ m`n[, c[ obuzul lui +eremet agiunsese ]n gura Jijiei. Ce s-au l[sat de acel sfat =i au trecut Prutul toat[ oastea, ]n ceasta parte, =i au luat ]n gios, cum mai de sirgu, s[ agiung[ la F[lcii. Atunce au v[dzut ]mp[ratul c[ s-au gre=it, unde au trimis pre Toma =i =i-au ]mp[r\it oastea. +i au r[pedzit s[ s[ ]ntoarc[. Ce n-au apucat, c[ Toma agiungè atunce la Br[ila. Iar[ Toma, dup[ ce-au agiunsu la Br[ila, a tree dzi au =i luatu cetatea Br[ilii. +i au ]nceput a str`nge zaharà, s[ porneasc[ la F[lcii, =i a vini mult[ oaste, cum s[ apucas[. +i au scris c[r\i ]napoi la ]mp[ratul de i-au f[cut =tire. Numai Lupul vornicul au prinsu acele c[r\i =i le-au trimis la veziriul, ca un ]mpiedec[toriu de binele cre=tinilor. +i moscalii nu =tiè nemic c[ au luat Toma Br[ila. Br`ncovanul-vod[ ]nc[, dup[ ce-au audzit c-au dat moscalii oaste Tomii =i merge la Br[ila, s-au m`niet =i n-au vrut s[
218
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ mai pogoare ]n gios. +i zaharaoa ce o pornis[ ]naintea moscalilor la F[lcii au poprit-o =i, dup[ ce-au b[tut turcii pre moscali, au trimis-o o=tii turce=ti. +i banii ce-i trimisese ]mp[ratul¡ moschicescu Br`ncovanului-vod[ s[ fac[ oaste =i zaharà, precum s-au pomenit, dup[ ce s-au ]ntorsu moscalii la \ara lor, le-u trimis banii. Pre acee vreme s[ r[dicas[ 2 boieri sirbi de la marginea Bosnei =i str`nsese la 20.000 de oaste =i mai bine, tot sirbime, cu ]ndemn[turile moscalilor. +i mult[ r[utate f[ce turcilor despre acea parte. Numai n-au \inut multu =i n-au apucat a s[ ]ntemeiè, c[, dup[ ce-au b[tut veziriul pre moscali, au =i r[pedzit ni=te pa=i ai lui =i i-au spart. Iar boierii aceie pre urm[ au venit la Petreburcu, la ]mp[ratul moschicescu, neput`nd tr[i la locul s[u. +i i-au miluit =i le-au dat sate, s[ tr[iasc[ acolo la Moscu. }mp[ratul Moscului, ne=tiind r`ndul locului acestuie, a=ijdere =i Dumitra=co-vod[ nu =tiè, fiind de copil mic la |arigrad, =i cu venitul la Ie=i =i cu cele cinsti =i tefericii multe s[ h[meis[, de nu putè s[ s[ mai grijasc[ nemic. +i precumu-i hirea moscalilor tem[toare de vicle=ug, cu nime nu s[ sf[tuiè din boierii Moldovii, numai cu Dumitra=co-vod[. A=ijdere =i Dumitra=covod[, v[dz`ndu-s[ ]n cinste la moscali, s[ v[znosis[ =i cu nime nu s[ sf[tuiè. Ce \inè pre turci istovi\i de moscali, ca cum ar lua oaricine c`rpa unii f[mei din cap. A=è \inè ei c[ or lua =i or bate puterea ]mp[r[\iei turce=ti. Au purces oastea netocmit[ ]n gios, care cum putè, oastea moldoveneasc[, de la tefericia cè din Ia=i, gium[tate ]mpr[=tiiat[ pre la bejenii, s[ s[ mai grijasc[ de bucate, al\ii pentru jacuri, precumu-s moldovenii. Atunce s-au f[cut 3 obuzuri. Un obuz, ca vro 7.000 de oaste, merge ]nainte iu=ori, cu Ian[= ghenarariul. Al doile obuz, ca vro 15.000 de oaste, merge cu ]mp[ratul =i cu +eremet =i cu Dumitra=co-vod[. A treile obuz, mai pre urm[, cu toat[ greimea, pedestrimea cu R[pin ghenarariul. +i a=è mergè de departe un obuz de altul, cale ca de 2 ceasuri. Iar[ din gura Jijiei p[n[ ]n gura S[r[\ii s[ t`mplas[ acel loc tot m`ncat de l[custe, c`t era numai p[m`ntul, de nu avè ce
219
Ion Neculce
m`nca caii. Deci cele 2 obuzuri ce era mai u=oare, a ]mp[ratului =i a lui Iano=, s-au dep[rtat ]nainte, ca s[ agiung[ la gura S[r[\ii, unde era iarb[. +i siliè s[ agiung[ acolo =i s[ a=tepte greimea, de r[m[sese obuzul cel cu pedestrimea departe ]napoi de cele 2 obuzuri, fiind oastea le=inat[ =i bolnav[, ca vro 100 de car[ pline de oameni bolnavi; pre al\ii ]i m`na cei mai s[n[to=i denapoi, ca pre vite. Atunce oastea moschiceasc[, cum mergè ]n=irat[ pre de ceasta parte de Prut, iar t[t[r`mea era pre de cee parte, trecus[ de coada o=tii moschice=ti ]n sus. Pre c`mpu s[ vede focurile ca stelele. +i nu trecè ceie la ce=tie, nici ce=tie la ceielal\i, nici f[cè z[h[ial[, nimic[. C[ oastea moschiceasc[ ar[ta preste sam[ de mult[, fiind car[ multe. +i t[tar`i ]nc[ a=tepta, de-or bate pre turci, s[ s-]nchine =i ei la moscali. Deci, cum au sosit Ian[= ghenarar cu obuzul lui ]nainte, ]ntr-o s`mb[t[ pre amiadz[dzi, ]n 6 dzile a lui iulie, ]mpotriva gurii S[r[\`i, l`ng[ o balt[, de-u desc[lecat can ]n laturi de Prut, iar turcii au =i sosit =i ei ]mpotriva lor la Prut, =i-au =i f[cut 3 poduri =i au ]nceput a trece Prutul ]n ceasta parte. Deci Ian[= ghenaral au scris la ]mp[ratul s[ p[zasc[ s[ vie mai tare, s[ s[ afle, p[n[ ]n dzu[, toat[ oastea la un loc, sau el s[ s-]ntoarc[ ]napoi la noapte. C[ turcii sunt mul\i, =i n-a putè el, cu c`t[ oaste are, s[ sprijineasc[, =i poate s[-i sparg[. }mp[ratul, dup[ ce-au v[dzut scrisorile lui Iano=, au socotit c[ el, cu obuzul ce-i l`ng[ d`nsul, poate s[ agiung[ la noapte. Dar pedestrimea este departe ]napoi, nici a doa dzi n-a agiunge, c[ era pre la R[b`ie, iar ]mp[ratul era ]n gura Prute\ului, la Casele Banului. Deci au socotit =i au scris la Iano= s[ s[ r[dice la noapte, s[ vie ]napoi la obuzul lui. Deci Ian[= ghenarar, cum au v[dzut scrisorile ]mp[ratului c[ scrie s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi, cum au ]nnoptat, la doao, trei ceasuri de noapte, au =i purces¡ ]napoi. Iar turcii, audzind huietul car[lor, =-au =i f[cut spaim[ =i au =i ]nceput s[ fug[. Iar un pa=[ au dzis veziriului c[ huietul s[ pare c[ s[ duce, nu vine. Deci fiind un¡ bulucba=, de neamul s[u sirbu turcit de la
220
Letopise\ul |[rii Moldovei
Bosna, anume Colceag, =i-l trimisese s[ marg[ s[ vadz[. +i cum s-au dus, au =i luat limb[ c[ fuge obuzul. +i a=è au ]ncetat turcii de a fugi =i v`rtos a trece Prutul toat[ noaptea. Iar Colceag, dintr-acè limb[, au agiunsu de este acmu pa=[ la Hotin. Deci obozul lui Iano=, ]ntru acè noapte, au m[rsu cu pace =i au sosit p[n-]n dzu[ la obuzul ]mp[ratului, ]n gura Prute\ului, la Casa Banului. Iar[ turcii, a doa dzi, Duminec[ diminea\a, ]n 7 dzili a lui iulie, veniè, care cum putè, ]n puterea calului. Atunce au scos moscalii vro 4.000 de moscali afar[ din obuz, mai gios, pe l`ng[ balta Prute\ului, ca trei, patru pistrele de sigeat[. +i au ie=it =i moldovenii ]mpotriva celor 4.000 de moscali, al[ture, mai de despre c`mpu, =i cu Dumitra=co-vod[ =i pu\intei don\i =i c[zaci, al[ture cu moscalii. Deci au =i ]nceput ]nt[i cu moldovenii turcii a-=i da palme. Ce, p[n[ ]ncepus[ a s[ ]ngloti turcii, sta oarece bine =i bie\ii moldoveni, m[car c[ era oaste de str`nsur[, negriji\i =i f[r[ arme =i ne]nv[\a\i la r[zboiu, c[ ei nu avusese oaste de mult. Iar apoi, ]nglotindu-s[ turcii mul\ime, nu mai putè s[ \ie r[zboiul, c[ turcii avè tot, foc =i cai buni. Iar moscali c[l[ri cu foc dennapoia moldovenilor s[-i r[tuiasc[ nu era, c[ c[l[rimea cei cu cai buni o trimisese cu Toma la Br[ila. Ce le-u c[utat numai a da dos asupra obuzului. De mirat era ]nc[ =i c`t st[tus[, ce putincio=i era ei s[ s[ bat[ cu oastea turceasc[. Apoi turcii, v[dz`nd c[ moldovenii au dosit la obuz, au ]nceput a da n[val[ asupra celor 4.000 de moscali ce era afar[ din obuz =i a don\ilor. Deci a=è le da val, c`t s[ p[rè c[ or trece turcii cu cai preste d`n=ii. Dar moscalii ]i sprijiniè tare din foc, iar pre don\i =i pre ni=te c[zaci ]i purta tot v`rtej prin pregiurul moscalilor, numai s[-i dezlipeasc[ de l`ng[ moscali. Ce avè noroc de balta Prute\ului, c[ era pre de o parte, c[-i dezlipiè de l`ng[ moscali. Atunce, v[dz`nd c[ turcii tot s[ adaog, le-au c[utat numai =i acelor 4.000 a veni iar la obuz, =i cu acei don\i =i pu\inei c[zaci. Deci p[n-]n sar[, ]ntru acee=i dzi Duminec[, tot veniè v`rtos din gios =i s[ a=[dzas[ pre coast[ la deal¡, iar[ t[t[r`mea tot
221
Ion Neculce
trecè ]n sus spre Hu=i, pre la bejenii, dreptu prad[, ca lupii. Cum ar trece ni=te l[custe, a=è trecè de mul\i. Ce can da turcii c`teodat[ n[val[ la obuz, dar ]i ]mpro=ca moscalii. +i obuzul =edè pre l`ng[ balt[ ce s[ chiiam[ Prute\ul, al[ture ]n=irat[. Ie=iè h[r[\i =i de la noi moldoveni =i de la turci, de s[ loviè, p[n’ ce-au ]ns[rat. Iar obozul cel mare moschicescu au tot venit la un loc, s[ s[ ]mpreune cu cestalalt, =i n-au putut ]ntru acee dzi, Duminec[, s[ agiung[, ce numai p[n’ la St[nile=ti au venit. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd c[ nu mai vini pedestrimea, tare s-au ]ngrijat. Atunce m-au chiemat pre mine, fiind hatman, =i mi-au dzis: cutedza-oi eu cu 200 de draguni =i cu 100 de moldoveni s[-l scot pe m[ria sa =i pre ]mp[r[teasa, c[ va putè merge c[lare, s[-i scot ]n |ara Ungureasc[? C[ ]n |ara Le=asc[ nu cutedza, c[-i scrie cneajul lui, Dolhoruc, c[ i-s le=ii neprieteni =i au str`nsu oaste, nu ca s[-i dè agiutor, ce ca s[-i stè ]mpotriv[, =i s[ las[ pre +eremet =i pre Dumitra=co-vod[ ]n urm[ cu obuzul, s[ s[ bat[ cu turcii. Ce eu i-am r[spunsu c[ este un lucru prè cu grij[ mare a ispiti, c[ci ast[dzi toat[ dzioa au v[dzut m[riia sa cum au trecut t[tar`i =i turcii tot ]n sus, ca cum ar merge ni=te l[custe. Cine-i =tie c`t loc or hi cuprinsu ]n sus, =i noi ]n ceast[ noapte, sau om putè s[ ie=im dintr-]n=ii, sau ba. Apuc`ndu-ne dzioa, este un lucru prè cu primejdie s[ l[s[m oastea cè mult[, s[ mergem cu o m`n[ de oameni. M[riia sa este ]mp[rat, =i este un lucru foarte cu grij[, s[ nu cadz[ la vro primejdie. De ar fi un om mai de gios, de s-ar t`mpla =i primejdie, n-ar fi lucru mare. Deci ]mp[ratul, audzind aceste cuvinte ale mele, au socotit =i el c[-i dzic bine, =i nu s-au cutedzat. +i ]ndat[ s-au =i r[dicat cu obuzul de acole, de l`ng[ Casele Banului, =i au purces¡ noaptea ]n sus prin tuneric, de nu s[ vedè m`na. +i au m[rsu toat[ noaptea, =i p[n-]n dzuo au agiunsu la St[nile=ti, supt deal. Iar de focurile turcilor =i a t[tar`lor era cuprins[ costi=a p[n[ pre suptu p[dure, tot c`mpul acela, p[n[ ]n Hu=i. Iar turcii =i t[tar`i de la focuri audziè hream[tul
222
Letopise\ul |[rii Moldovei
obuzului, =i nemic[ nu s[ clintiè, ca cum ar fi ni=te oameni mor\i ]n r[v[rsatul zorilor. Iar[ c`nd au fost ]n r[v[rsatul zorilor, di ]ncepus-a s[ lumina de dzio, luni, atunce s-au timpinat cu toat[ pedestrimea ce era la obuzul lui R[pin ghenaral, ]n sat la St[nile=ti. Deci ]ndat[ cum s-au timpinat, au =i ]nceput pedestrimea a s[ ]n=ira cu p[rcanile ]n spate, un r`nd pre de o parte a taberii, altul pre de alt[ parte, iar obuzul ]mp[ratului tot p[ziè de intra ]n mijloc, ]n celalaltu obuz, ]n pedestrime. Ce n-au apucat a intra toate car[le ]mp[ratului ]n celalalt obuz, s[ s-]ncheie p[rcanile, =i au =i lovit turcii =i cu t[tar`i denapoi obuzul. +i a=è au f[cut o n[val[ stra=nic[, c`t au ruptu vro 100 de car[, =i le-au luat care nu apucas-a intra ]n p[rcane. +i ]ntre acele car[ ce-au luat turcii s-au t`mplat =i vro doao, trei c[ru\[ pline de bani ]mp[r[te=ti. Mai dat-au =i al\ii n[val[ ]n coastele obuzului din gios =i al\ii ]n coastele obuzului din sus. Ce acee n-au putut strica nemic. Mai mult =-au stricat lor, c[ era p[rcanele ]n=irate =i tocmite. Deci cum au dat n[val[ turcii, iar moscalii au =i slobodzit p[rcanile la p[m`nt, =i au slobodzit to\i odat[ focul =i pu=cile ]ntr-]n=ii. +i a=è c[dè turcii, ca c`nd ar c[dè ni=te pere coapte dintr-un¡ p[r, c`ndu-l scutur[ oamenii. Iar[ bie\ii moldoveni, c`t s[ putus[ \inè la un loc de steaguri, de nu s[ r[sipis[ noaptea pe obuzuri, ei mergè ]naintea obuzului afar[ din p[rcane. Deci v[dz`ndu-i turcii c[ sunt afar[ din p[rcane, a=è le-u dat turcii n[val[, ca o noaj[ de lupi ]ntr-o turm[ de oi. Ce moldovenii, neput`ndu-i sprijeni, au =i plecat fuga ]napoi asupra obuzului, iar turcii denapoi gonindu-i, pre carii cumu-i agiungè tot ]i pr[v[lie =i-i t[iè, =i s[ f[cè mare chiot. Deci agiung`nd moldovenii ]n fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut s[ le de=chid[ p[rcanile, ca s[ intri ]nlontru ]n obuz, ce le-au f[cut semnu de-u purces al[ture cu obuzul a fugi. +i la gium[tate de obuz le-u de=chis p[rcanile de le-au f[cut poart[. +i au ]nceput a intra moldovenii, prin coastele
223
Ion Neculce
obuzului, ]n obuz, iar turcii tot ]i goniè, ca ni=te lupi, pre l`ng[ obuz. Iar moscalii sta de-i priviè, p[n[ s-au apropiet turcii aproape =i au intrat moldovenii mai to\i ]n obuz. Atunce moscalii, afl`nd vreme, odat-au slobodzit focul din poarta ce o f[cus[ p[n[ ]n fruntea obuzului, =i a=è au obor`t pre turci, ca cum i-ar m[tura cu o m[tur[. Apoi turcii s-au sp[riet a mai da n[val[ la obuzul moschicescu, ce mergè prè departe, ca la 1.000 =i mai bine de pa=i b[rb[te=ti. F[r[ c`t numai ce ie=iè h[r[\, c`te doi, trei, =i de la noi a=ijdere, de s[ loviè cu d`n=ii, =i din oficerii moschice=ti =i din moldoveni. C[ oficerii moschice=ti mergè tot pre denafara p[rcanilor, cine= dreptu steagul s[u. Iar pre dinlontru, al[ture cu p[rcanele, mergè c`te 5 r`nduri de draguni pedestri, =i ]n mijlocul lor car[le =i alt[ oaste. Iar ]n coada obuzului denapoi s[ tot b[tè v`rtos cu turcii, c[ ]ncepus[ a-l agiunge =i pedestrimea turceasc[, inicerii. Deci mergè c`te pu\inel, =i sta obuzul de a=tepta pre cei din urm[, c[ cei din urm[ mergè tot b[t`ndu-s[. +i mergè pu\inel =i iar sta, de s[ a=tepta, c[ cei din urm[ avè greu mare. +i c`nd sta obuzul, moscalii avè =i c`te o pu=c[ mare pe la steaguri, =i unde vedè c`te un buluc¡ de turci, c`te dzece, cincispr[dzece, ei =i ]ntorcè c`te o pu=c[ cu c[ru\a =i da ]n turci. +i a=è ]ndrepta pu=ca de bine, c`t nu era niciodat[ s[ nu lovasc[ ori cal ori om. Deci a=è au m[rsu luni toat[ dzioa, p[n-]n vremea chindiei, de la St[nile=ti, de suptu deal, p[n’ la Prut. +i dac[ au sosit la Prut, au mai r[suflat oarece la ap[, c[ toat[ dzioa nu b[us[ ap[, nici ei, nici caii. Iar turcii, ]n scurt[ vreme, au ]nceput a s[ ]nmul\i preste sam[, =i au agiunsu =i veziriul cu toat[ puterea. +i de cee parte de Prut ]nc[ au ]nceput a sosi oaste turceasc[ =i le=ii a lui voievoda Chiovschii. +i era un deal mare ]mpotriva obuzului moschicesc de cee parte, =i nu putè oastea turceasc[ s[ s[ pogoare la vale, s[ s-apropie de Prut, de r[ul pu=cilor moschice=ti, c[-i ]mpro=ca moscalii prè tare. N[rocul moscalilor c[ nu avè turcii de cee parte pu=ci din deal, c[ ar fi str`cat r[u obuzul moschicesc. Iar de iasta parte
224
Letopise\ul |[rii Moldovei
s[ pusese turcii ]n dosul unor spini =i f[cè stric[ciune moscalilor de dup[ spini. Iar[ ]mp[ratul au poruncit de-au ie=it to\i moldovenii, de-au dat n[val[ turcilor la spini =i au gonit pe turci de la spini. +i s-au mai l[rgit p[rcanile, de-au cuprinsu spinii ]nlontru ]n obuz. Atunce s-au prinsu =i un turcu viu, =i l-au dus la ]mp[ratul. +i acel turcu au spus ]mp[ratului c`t[ oaste turceasc[ este: 120.000 iniceri =i 250.000 de c[l[rime, cu 40.000 sindighistri, carii sunt giura\i de m[rgu ]nainte la r[zboiu. A=ijdere =i hanul cu soltanul, cu t[t[r`mea, =i voievoda Chiovschii cu le=ii =i cu =vedzi, c`\i or hi de mul\i, nu =tie. +i au mai spus c[ au venit c[r\i de la ]mp[ratul turcescu, scriind la veziriul, de a socoti c[ nu va putè birui pre moscali, s[ caute s[ fac[ pace, =i ce-ar cere moscalii, s[ le dè, s[ nu s[ bat[. Deci ]mp[ratul moschicesc, ]n\eleg`nd vorba acelui turcu, au pus pre +eremet de au scris o carte de la d`nsul la veziriul ]ntr-acesta chip, precum: „Noi am avut pace cu voi, =i voi v-a\i potrivit +fedului de a\ trimis pe hanul =i pe soltanul de-au pr[dat ast[ iarn[ ]n \ara noastr[, f[r[ nici o vin[. +i ]nc[ n-au agiunsu cu at`ta, =i te-i sculat acmu =i M[riia ta, cu toat[ puterea, de vii asupra noastr[. Deci ]mp[ratul nostru, oblicind de aceast[ fapt[, m-au ales pre mine cu aceast[ oaste ]nainte, ]ntru ]ntimpinarea M[rii tale, ca s[ stau s[ vorovescu cu M[ria ta =i s[ punem o cale pentru aceast[ prad[ ce ne-a\i f[cut, ca s[ facem pace. C[ noi nu suntem bucuro=i ca s[ str`c[m pacea, c[ noi \inem pace, iar M[ria ta, cum ai v[dzut oastea mè, cum ai prinsu a bate =i nu stai s[ vorovim. Pentru aceasta te poftescu s[-mi faci =tire, s[ =tiu cum oi scrie la st[p`nul mieu, la ]mp[ratul, c[ci eu n-am venit pe b[taie, ce pre pace“. }ntr-acesta chip au scris cartea, cu numele lui +eremet, t[inuindu-s[ ]mp[ratul moschicesc c[ nu-i ]n obuz. +i au dat-o la acel turcu, =i a=e= atunce, luni sara, l-au trimis la veziriul. Turcii atunce sara au f[cut dovà, dup[ cum li-i obiceiul, de strig[ cu to\ii tare, c`nd fac dovà, adec[ c`nd s[ roag[ lui Dumnedzeu. Iar ]mp[ratul moschicescu, dac[ au audzit a=è,
225
Ion Neculce
]n grab[ au s[rit, g`ndindu-s[ c-au dat n[val[ turcii de-au spart obuzul, =i ]ntreba ce este. Iar Dumitra=co-vod[ au spus c[ fac turcii rug[ la Dumnedzeu, iar ]mp[ratul s-au z`mbit a r`de =i au dzis: „M[car c[ suntu p[g`ni, dar s[ roag[ =i ei tare lui Dumnedzeu.“ Deci cum au istovit turcii dovà, s-au =i apucat a da n[val[ de trei, patru p[r\i ]n obuzul moschicescu. +i a=è s[ b[tè, c`te un ceas =i gium[tate \inè n[vala, iar moldovenii =edè acolo, ]n mijlocul obuzului, ca cum ar =edè la casele lor, a=è nu avè nici o grij[. C[ pu=cile turce=ti nu le me=ter=uguiè bine, =i trecè preste obuz. +i arunca =i cumbarale de cele mare, =i suindu-s[ sus nu apuca s[ cad[ gios =i s[ sp[rgè. +i de=i c[de vreuna, c[dè ]n lature, nu nemeriè ]n obuz. +i c`nd sta c`teodat[ b[taia =i ]ncepè tr`mbi\ile moschice=ti a dzice, pre at`ta cuno=tè c[ n-au spartu turcii obuzul. +i a=è toat[ noaptea s-au b[tut. Dzicè ]mp[ratul moschicescu c[ are =i el 2 cumbarali de cele mare, f[cute cu altu me=ter=ug, cu otrav[, care ]l \ine una c`te 50 pungi de bani, =i s[ c[ie=ti c[ n-au luat mai multe. C[ acmu ar arunca =i el vro una, dar n-are la cine arunca, c[ ordea turcilor ]nc[ nu-i str`ns[, s[ fie a=[dzat[ la un loc¡. C[ acel fel de cumbarale sunt nu numai her[le ce-s ]ntr-]nsele, ce =i mirosul; pre cine agiunge cade de moare. Ce oricum, diminea\[, dintr-acele doao a arunca una, unde a vede ordia lor str`ns[. Dumitra=co-vod[ ]=i l[sas[ doamna ]n Ie=i, cu un polcu de moscali =i cu vro 200 de c[zaci, dzic`nd =i ]mp[ratul c[-= va l[sa ]mp[r[teasa-= ]n Ia=i. Iar apoi n-au l[sat-o, ce-au luat-o cu sine, cu d`nsul, iar doamna au r[mas ]n Ia=i. Dzisu-i-au atunce c`\va boieri s[ nu-= las[ doamna ]n Ia=i, =i mai v`rtos i-am dzis eu s[ o trimit[ la Hotin sau la Cameni\[. C[ acmu-i vreme de nepace, =i de s-a t`mpla vro primejdie, ]i va fi cu greu, c[ nu avè nici vezetei, nici slugi, =i cine =tie cum s-a t`mpla, iar de va fi pre voia cre=tinilor, lesni-i a s[ ]ntoarce s[ vie la Ie=i. Iar vod[ s-au m`niet =i mi-au r[spunsu s[-mi ieu f[meia, de m[ tem eu, s[ o trimit unde mi-i voia, iar el pre doamna din Ia=i n-a
226
Letopise\ul |[rii Moldovei
cl[ti-o nec[iuri. Iar apoi, dup[ ce-au v[dzut c[ au ]ncungiurat turcii obuzul, el tare s-au sp[riet, c[ or hi trimis turcii niscaiva oaste turceasc[ la Ie=i =i i-or lua doamna =i copiii. +i pl`ngè =i ]ntreba ]n toat[ oastea, cine s[ va afla un voinic s[ ias[ pe furi=, s[ s[ sloboad[ la Ie=i, s[ dè =tire doamnei s[ fug[. +i-i va da pentru acea slujb[ ce-a face 100 de galbeni de aur, sau =i doa[. +i nime nu cutedza s[ s-apuce s[ marg[. Apoi Dumitra=covod[, v[dz`nd c[ nu s[ g[se=te nime, s[ ispitiè el singur s[ marg[ =i cu Brah[, capitan de d[r[bani. +i-= g[sis[ =i cealmale =i haine turce=ti s[ s-]mbrace, s[ ias[ noaptea din obuz, s[ intre ]n oastea turceasc[, ca doar ar putè str[bate la Ie=i la doamna, s[ o iei =i s[ fug[. Ce din obuz nu putè ie=i nime, c[ nu-i l[sa moscalii la p[rcane f[r[ ucaz. +i s-au dus =i la ]mp[ratul de i-au spus ce va s[ fac[, =i au cer=ut ucaz. Ce ]mp[ratul n-au vrut s[-i dè ucaz =i au socotit c[ nu este bine, c[ poate s[-l prindz[ turcii, =i l-or omor], iar la Ia=i, sau or fi mersu turcii, sau ba. Iar a=è, l-or omor] =i pe d`nsul =i or merge apoi =i la Ie=i. +i s[ nu s[ team[, c[, de or =i merge turcii la Ia=i, nemic n-or strica. Ce avè mare grij[ =i jele nu numai el, ce =i noi cu to\ii, c`\i ne era casele ]n Ie=i. Rug[m pre dumnevoastr[, iubi\[i] cetitori tineri, s[ lua\i sama ace=tii scrisori, de s-ar t`mpla vrodat[ s[ mai vie ni=te lucruri ca aceste ]n \ara noastr[, s[ v[ =ti\i chivernisi, s[ nu p[\i\i =i voi ca noi. Moscalii la turci niciodat[ n[val[ nu mai da, ce tot turcii da n[val[ la moscali, p[n[ ]= istoviè focul, =i apoi iar s[ da ]napoi, iar moscalii tot c[tinel dup[ d`n=ii. +i s[ l[rgis[ =ireagurile cele de moscali, ]n lature, c`t alergai cu calul; at`ta s[ l[rgis[ moscalii de la car[le lor. Iar c`nd au fost mar\i diminea\a, turcii s-a str`nsu to\i departe, =i acolo =-au f[cut meteredzu =i =-au a=[dzat toate pu=cile. +i au ]nceput a s[ bate prè vr[jma=, c`t ]ntunecas[ lumea, de nu s[ vedè om¡ cu om, =i s[ vedè numai para cum ie=iè din pu=ci. Ca cum ar arde un¡ stuh¡ mare, trestie, pe ni=te v`nt mare, a=e s[ vedè focul ie=ind din pu=ci. Numai ce voiu s[ dzic, poate-fi Dumnedzeu
227
Ion Neculce
fere=te la r[zboiu, c[ dintr-o 1.000 de sine\e abiè s[ t`mpl[ de love=te un¡ om¡. C[ de ar hi nemerit c`t focu slobodziè, n-ar fi mai r[mas nici la turci, nici la moscali om¡ de poveste. Dup[ cum dzice un cuv`nt Miron Logof[tul: „Mare este omul, iar la r[zboiu prè mic[-i este \inta“. Dzis-au Dumitra=co-vod[ atunce ]mp[ratului s[ legi toate car[le tab[r[ =i s[ las[ pe Medhoroschi polcovnicul cu cinci, =ese mii de c[zaci ce le avè =i cu doao, trei polcuri de moscali, s[ r[m`ie s[ apere car[le de c[l[rimea turcului, de or vrè s[ le dè n[val[. Iar ceelalt[ oaste moschiceasc[, s[lda\ii, s[ dè n[val[ asupra inicerilor la meteredzu, c[ or¡ bate pe iniceri =i or lua =i pu=cile turce=ti, =i atunce or fugi =i ceielal\i, c[l[rimea. C[ a=è li-i obiceiul, c[ el au v[dzut c`nd au b[tut nem\ii pre turci la Varadin, c[, dup[ ce-au b[tut nem\ii pe iniceri, iar[ c[l[rimea au =i purces¡ a fugi, carii cum putè. Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[: „|i s[ pare =i ai vrè =i ai pofti, tic[loase oame, s[ fie pentru binele t[u, dar, de oi =i bate pe pedestrime, c[l[rime este mult[, =i n-am cu cine o goni“. C[ sta c[l[rimea, ca cum ar sta p[durea, ]mpregiurul obuzului, de nu-i agiungè pu=ca. Sta =i priviè cum s[ bat, =i ]mp[ratul tot n[d[jduiè c[-i va veni r[spunsul ce scrisese noaptea, cum s-au pomenit mai sus. +i veziriul nu-i mai f[cè =i tot p[ziè de s[ b[tè. }ntru acele vremi, c`nd s[ b[tè, venit-au nuora= can mic =i stropiè de ploaie. +i avem¡ grij[ s[ nu dè atunce n[val[ c[l[rimea, =i or pierde moscalii focul. Iar moscalii nici s[ mira =i ne ]mb[rb[ta =i dzicè c[ mai pre mare ploi s[ b[tè ei cu =fedzii, c[ avè mantale ]n spate =i \inè flintele suptu mantale. +i mai greu era de focul turcescu dec`t de cel moschicesc. +i n-au \inut mult acel nuora=, ce ca gium[tate de civert de ceas, =i au =i lucit soare cu mare hierbinteal[, cumu-i ]n luna lui iulie. Moscalii cei din b[taie tr[gè atunce mare greu de sete, c[ n-au obiceiu, ca turcii, s[ le care ap[ cu sacalele. Deci ]mp[ratul au poroncit la moldoveni s[ le care ap[ cu plo=ce,
228
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu fedele=e, cu poloboace, cu ce or putè. Deci au pornit cu to\ii de le c[ra ap[. V[rsa medurile =i vinurile de prin poloboace =i c[ra ap[ de ducè la s[lda\i. +i-i scriè comisarii la izvod =i le da bani c[rora c[ra ap[. A doa, mai tr[gè greu moscalii c[ inicercile turcilor era mai lungi =i la her[ mai bune =i b[tè mai departe dec`t flintele moscalilor. +i inicerii nu s[ prè apropiè de moscali =i slobodziè inicercile, dar moscalii, fiindu-le flintele mai scurte =i mai slabe la hier, nu le slujiè focul de departe, s[ agiung[ focul pe iniceri. Iar de le-r hi venit lor prè ]ndem`n[ s[ le bat[ pu=cile departe, ca a turcilor, n-ar hi putut \inè inicerii, at`ta de lungu, b[taia, sau, de-r hi dat vrodat[ moscalii n[val[, ]nc[ n-ar fi putut \inè turcii r[zboiul. Dar ei nu da niciodat[ n[val[ la r[zboiu, ce sta numai de s[ ap[ra. Acum venis[ moscalii de s[ apropies[ de meteredzul turcilor =i de pu=ci, unde era a=[dzate. Prè mult, de era ca o 150 pa=i turcii de moscali. +i era un¡ ghenaral neam\u, anume Vitman. Acesta s-au dus la ]mp[ratul =i au ]nceput a-l mustra tare pre ]mp[ratul =i-i dzicè: „Ce este aceasta, de umbl[m to\i, ni=te oameni h[mei\i, =i nu ne c[ut[m treaba =i or`nduiala r[zboiului dup[ cumu-l =tim c[ s[ cade? C[ eu ]n multe r[zboaie a Neam\ului am fost =i =tiu leacul turcilor ce trebuie=te. Ce-m d[ comenda o=tii ]n m`na mè, c[ eu ]n doao, trii ceasuri oi face ce =tiu =i oi cur[\i pre turci, de nu i-i vedè pre aice“. Deci ]mp[ratul, audzind a=è, i-au dat ucaz ca s[ fie toat[ comenda o=tii ]n sama lui =i s[ asculte to\i ghenaralii, precum le va poronci el. Deci cum au luat acel ghenaral comenda ]n sama lui, au =i pus oamenii lui de au umblat ]mpregiurul obuzului, d`nd =tire tuturor slujitorilor cumu-i comenda o=tii ]n m`na lui Vitman, s[ fie to\i gata de n[val[. +i au luat c`te un r`nd de s[lda\i din coad[ =i i-au mai ]ndesit ]n fruntea obuzului, unde era b[taia, iar ]n coad[, unde era mai sup\iri r`ndurile s[lda\ilor ]mpotriv[ pre l`ng[ car[, au mai ]ngro=at pe denapoia s[lda\ilor cu moldoveni =i cu c[zaci. +i a=è era socoteala lui, s[ fac[ s[ s[
229
Ion Neculce
rump[ moscalii de la un loc, r`ndurile cele mai groase, =i s[ dè n[val[ asupra meteredzului turcescu =i s[-l ]ncungiure, iar r`ndurile cele mai sup\iri s[ apere, de ar n[v[li asupra car[lor niscaiva c[l[rime turceasc[. Deci g[tind oastea ]ntr-acesta chip¡, mers-au la temeiul o=tii, unde s[ b[tè. +i au mersu =i ]mp[ratul cu d`nsu, s[ vadz[ ce-a face. +i cum au v[dzut pre un poru=nic moschicescu c[ umbl[ ferindu-s[, l-au =i giunghet cu =paga sa. +i au =i trecut ]nainte, ca 15 pa=i, ]n fruntea r[zboiului, =i au ]nceput a striga s[ p[=asc[ mai iute ]nainte, s[ fie gata de n[val[, =-a-i ]mb[rb[ta =i a dzice gr[nitarilor s[ ]nceap[ a arunca cumbaralele ]n iniceri. Deci cum au purces s[lda\ii a p[=i iute ]nainte, =i gr[nitarii a slobodzi cumbaralele, atunce turcii au =i ]nceput a ]nd[r[pta =i a intra ]n meteredzu, iar unii ]ncepus[ s[ s-apuce de pu=ci, s[ le trag[ s[ fug[. Atunce, ]ntr-acela ceas ce era numai s[ dè n[val[, l-au =i nemerit o pu=c[ mare turceasc[ pre acel ghenaral, =i au c[dzut mort la p[m`nt. +i pre altu ghenaral, anume Volcovschii, totodat[ l-au nemerit cu o inicerc[ prin chept =i au ie=it pre suptu susioar[, ce n-au murit, mai pe urm[ s-au t[m[duit. +i ]mp[ratul ]nc[, de mult[ v[rsare de s`nge ce vedè atunce, au ame\it de mil[ =i s-au dus la cortu, de l-au udat ]mp[r[teasa cu ni=te ap[, =i s-au trezvit. S[lda\ii atunce, perindu-le capul, s-au p[r[sit de n[val[ =i au mai contenit focul. Dar =i turcii ]nc[ au st[tut =i s-au l[sat de a mai face n[val[. Deci veziriul au poroncit s[ mai dè inicerii n[val[ ]nc[ 2 ceasuri, =i de-o vedè c[ nu pot face nemic, s[-i las[ =i s[ s-]ntoarc[ ]napoi =i s[ r[dice to\i Bugigenii, s[-i treac[ Dun[rea ]n cee parte. +i merg`ndu zapciii inicerilor de-i siliè ca s[ mai de n[val[. A=ijdere =i c[l[rimea turcilor s[ g[tis[ s[ dè =i ei n[val[. Iar inicerii au ]nceput a s[ sf[di cu zapciii lor =i a striga c[ nu mai pot s[ dè n[val[, c[ doar de i-i voia viziriului s[ s[ pr[p[deasc[ to\i inicerii. C[ nu era mult acmu, de-ar hi n[v[lit moscalii, cum purcesese, nici un iniceriu nu ar fi r[mas. „Ce mai bine s[ fac[ pace, dup[ cumu-i poronca ]mp[ratului, c[ noi am pierit mai bine de gium[tate, =i c`\i =i am sc[pat suntem mai to\i r[ni\, =i n-om mai merge“.
230
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci ]n\eleg`nd veziriul c[ g`lcev[scu inicerii, =i moscalii ca nu alt[ dat[ au ]nceput a s[ bate, socotit-au =i el pe urm[ s[ nu gre=asc[ mai r[u. +i au ales pre Cerchez Mehmet-pa=a ibrihorul =i l-au trimis la ]mp[ratul Moscului cu cuv`nt de pace. Atunce au st[tut de ]mbe p[r\ile armele de a se mai batere. Atunce +eremet =i ghen[rarii moschice=ti =i al\i boieri moschice=ti le p[rè bine, ca doar s-or ]mp[ca cu turcii, c[ li s[ sup[ras[ de c`\i ani s[ b[tè mai nainte cu =fedzii, =i ]ndemna pre ]mp[ratul s[ fac[ pace. A=ijdere =i ]mp[r[teasa iar[= ]l ]ndemna s[ fac[ pace. Iar ghenararii cei streini, nem\ii, nu priimiè =i dzicè ]mp[ratului s[ nu fac[ pace, c[ s[ va c[i pe urm[. A=ijdere =i un dascal a ]mp[ratului, moscal, =i acela nu priimiè pace =i striga ]n gura mare s[ nu creadz[ pre p[g`ni =i \inè r[u =i pre boierii =i ghenaralii moschice=ti, pentru ce ]ndeamn[ pre ]mp[ratul s[ fac[ pace cu p[g`nii. A=ijdere =i Dumitra=co-vod[ cu boierii moldovene=ti ]nc[ c[uta r[u =i gr[iè =i ei s[ nu fac[ pace, dar nu-i mai asculta nime, c[ci moscalilor tuturor le era voia. C[dzut-au boierii moldoveni =i ei cu rug[minte la acel dascal, s[ stè tare la ]mp[ratul s[ nu fac[ pace. +i sta ]mp[ratul ]n cumpene. Numai nu au putut, c[ sta ]mp[r[teasa v`rtos s[ fac[ pace. }mp[ratul moschicescu au ales trei boieri a lui, pe +efer menistrul =i pre ficiorul lui +eremet =i pre Savva Rogojenschii (=i s[ temè Sava c[-l vor cunoa=te turcii, c[ mai nainte tr[is[ cu negu\utorie, dar apoi nu l-au cunoscut) =i i-au trimis la veziriul. Deci merg`nd la viziriul, au t[g[duit c[ nu-i ]mp[ratul ]n obuz, ce este ]napoi, ce ]n obuz numai +eremet este. +i au cer=ut la veziriul, pentru prada ce f[cus[ t[tar`i ]n \[r`le moschice=ti, s[ dè turcii Dun[rea hotar Moscalului, dup[ cum au venit =i sol, carele l-au trimis Br`ncovanul-vod[, cu poronca Por\ii, la moscali, anume pe Machidon comisul, precum s-au pomenit mai sus. Iar[ veziriul au r`s =i au r[spunsu c[ atunce au fost un t`rgu =i acmu este altul. „C[ t[tar`i au pr[dat, c[ de mult n-au luat cojoace de la voi, precum era\i tocmi\ cu d`n=ii, de le da\i
231
Ion Neculce
c`te 30.000 cojoaci pre an, s[ nu v[ prade ]n \[rile voastre. Ce acmu eu voiu s[ cer¡ de la voi, nu voi de la mine.“ Atunce au dzis veziriul s[ las[ pre +fed s[ marg[ cu pace la \ara lui =i s[-i dè ce i-au luat, loc =i cet[\i. Ce moscalii n-au priimit ca s[-i dè ]napoi nemic, f[r[ c`t s[-l las[ s[ marg[ cu pace, cu 30.000 oaste, prin |ara Le=asc[. +i dup[ ce va merge acolo, or sta la pace, fiind =i al\i crai megie=i la mijloc¡ s[ socoteasc[ =i s[ giudece. Deci veziriul au l[sat s[ fie a=è, c[ nu pre s[ siliè nici veziriul pentru +fed, c[ci +fedul s[ \inè de fire =i n-au vrut s[ vie la veziriul, ce el g`ndiè c[ a veni veziriul la d`nsul. N[rocul moscalilor c[ n-au vinit +fedul atunce de la Tighine, c[ n-ar fi sc[pat picior de moscal, c[ el ar hi =tiut ce-ar hi f[cut. Cer=ut-au pre Dumitra=co-vod[ turcii s[ le-l dè. Iar moscalii au dzis c[ din r[zboiul dint[i nu s[ =tie ce s-au f[cut. „Perit-au, au fugit-au? C[ noi am g`ndit c-au venit la voi.“ Iar veziriul au dzis: „Pentru un ghiaur, ce s[ ne sf[dim noi, ni=te ]mp[r[\ii? Las[-l, c[ s[ va s[tura de ce au poftit. S`ngur, de bun[ voia lui, a veni la noi“. Atunce ]mp[ratul au luat pre Dumitra=co-vod[ =i l-au ascunsu ]ntr-o botc[ a lui, de cele cu 2 roate, de nu-l =tiè nici un¡ moldovan, f[r[ numai Ioan Niculce hatman =i vro 2 copii din cas-]l =tiè. +i au =[dzut acolo ascunsu ]n botc[, p[n’ ce-au trecut obozul dincoace de movila R[b`ei. Mai cer=ut-au turcii Azacul, =i s-au apucat moscalii s[-l dè, cu tot venitul¡ =i hatarul lui. Dzis-au turcii s[ strice o cetate ce s[ chema Troi\a, dzic`nd c[-i f[cut[ pre hotarul turcesc, =i, m[car¡ c[ era bun[ =i mare cetate, cu mult[ cheltuial[ f[cut[, s-au apucat s[ o strice, iar c`nd s-ar mai tocmi vrodat[ cetatea, atunce =i pacea s[ fie stricat[. Cer=ut-au =i bir s[ le dè =i cheltuial[ o=tii. Ce bir n-au priimit, iar cheltuial[ 1.000 de pungi s-au apucat c[ or da. Dzis-au s[ mai strice =i alte p[l[nci, ce sunt pre marginea hotarului, pre l`ng[ zaporojeni =i la pragurile Niprului: Camen Zaton =i altele, =i s-au apucat c[ le-or strica.
232
Letopise\ul |[rii Moldovei
Mai dzis-au =i pentru Ucraina, dencoace de Nipru, c[ au luat-o din hotarul le=ilor, s[ o dè s[ o \ie iar le=ii, =i au priimit moscalii s[ s[ r[dice, s[ fie iar le=asc[. Mai cer=ut-au veziriul =i toate armele s[ le de moscalii. Deci +efer au r[spunsu c[ acestu lucru nu pot s[-l fac[, c[ci le=ii le sunt neprieteni. +i vor s[ marg[ prin \ara lor, =i f[r[ arme nu pot s[ marg[, f[r[ c`t, pe c`te arme au ei ]n obuz, at`te le-or plini ]n Azac. +i a=è le-au dat. Tocmitu-s-au =i pentru oastea din Br[ila, s[ ias[ =i s[ marg[ cu pace. Atunce au oblicit moscalii c-au fost luat moscalii, cei cu Toma, Br[ila. Mai dzis-au veziriul, de-or hi ]ntrat =i ]n Cr`m o=ti moschice=ti, s[ ias[, c[ nici veziriul nu =tiè ce or hi f[cut. Aceste toate au priimit moscalii s[ de turcilor =i altele multe, carele nu le poate ]n=ira condeiul mieu. +i au dat moscalii z[log la turci pre +efer =i pre feciorul lui +eremet, p[n’ s-or plini aceste toate. +i a=è s[ audziè s[ hie dat =i veziriului 800 pungi bani gata. +i au st[tut obuzul pre loc 3 dzili ]nchis, p[n’ s-au a=[dzat toate aceste. +i apoi au mersu solii ]n ordia turceasc[, =i obuzul moschicescu s-au pornit ]n sus pre Prut =i cu ceau=, s[ nu-i ]nv[luiasc[ nime. Atunce, de cum era le=inat[ oastea, ]nc[ =i mai r[u le=inas[, fiind ]nchi=i at`te dzile. C[ mai nainte, de nu avè pit[, avè carne, c[ le ducem ciredzi de vite multe, iar dup[ ce s-au ]nchis, au luat ciredzile turcii, =i nu avè nici carne, nici pit[. +i caii ]nc[ h[mnisis[. Veniè turcii aproape de obuz =i le arunca pit[. Caii s[ b[lega tot ap[, c[ alt[ n-avè ce b[liga. +i dup[ ce s-au pornit obuzul, mul\i moscali fugiè la turci de foame. A=è s[ audziè atunce, s[ fie pierit moscali, cu la b[taie cu tot, ca 30.000, iar turci s[ fie perit 120.000 pe num[r. A=è socotescu c[, de-ar fi fost moscalii to\i, str`ns[ toate obuzurile la un loc, s[ nu-i fi fost r[schirat c`nd s-au pornit ]nt[iu asupra turcilor, poate ar fi biruit pre turci. A=ijdere =i turcii, dup[ ce i-au z[bovit cu pace pre moscali, s[ nu hie \inut pace, ar fi b[tut pre moscali, precum fl[m`n-
233
Ion Neculce
dzis[ =i ei =i caii. Numai ce vom s[ dzicem, voia lui Dumnedzeu au fost, de nici moscalilor nu le-u dat Dumnedzeu chivernisal[ ca s[ biruiasc[ pe turci. A=ijdere =i turcilor le-u luat Dumnedzeu mintea, de nu s-au pr[p[dit moscalii detot. Nu bat cei mul\i pre cei pu\ini, nici cei pu\ini pre cei mul\i, ce numai cum va Dumnedzeu. Deci au purces¡ moscalii pre Prut ]n sus =i au mersu p[n-]n sar[ =i noaptea p[n’ la miadz[noapte, tot cu tab[r[ legat[. +i c`nd au st[tut s[ odihneasc[, pe care unde i-au apucat vremea, a=è au st[tut cu caii ]nh[ma\i, tot la un loc, p[n-]n dzu[. Apoi iar au ]nceput a merge p[n’ la vro 2 ceasuri. Apoi au ]nceput a r[dica p[rcanile, =i a ie=i oastea cè slobod[ afar[, =i au ]nceput a-= ad[pa caii =i a mul\[mi lui Dumnedzeu c[ au ie=it din p[rcane, mai tare dec`t c-au sc[pat de la turci. +i au purces¡ pe c`mpu pedestrimea, pe de laturea obuzului. Atuncea ie=iè t[tar] di prin p[duri, bulucuri cu vite, cu robi. Deci moldovenii s[ slobodziè la t[tar], ca s[ scoat[ robii, iar ]i lua ]n goan[ de-i goniè p[n-]n obuz, de-i t[iè. C[ era caii moldovenilor le=ina\i, de-= da ]n cap¡. Atunce +eremet au poroncit moldovenilor s[ dè pace t[tar`lor, s[ nu s[ bat[ cu d`n=ii, c[ ei au f[cut pace, =i nu le-or da agiutor, =i or petrece r[u cine s[ va mai bate cu t[tar`i. Deci moldovenii au ]nceput a striga =i a-l¡ bl[st[ma, cum n-or merge ei s[ s[ bat[, c[ ei ]= v[d p[rin\ii =i f[meile =i feciorii lor robi la t[tar], de audziè +eremet cu urechile cumu-l bl[st[ma. Iar el le dzicè s[ nu bage sam[, c[-i va scoate ]mp[ratul, =i care va merge cu d`n=ii le va da ]mp[ratul mo=ii la Moscu. +i nu-i era =i ru=ine a gr[i ce nu s[ cadè, un om¡ mare ca acela! Atunce merg`ndu c`\iva moldoveni dep[rcior ]naintea obuzului, s-au t`lnit cu vro 100 de t[tar] viind cu c`\va robi de la Ia=i. +i le era caii obosi\ =i a lor. Deci lovindu-i moldovenii f[r[ veste ]n gura Jijiei, i-au t[iet pe t[tar], mai pre to\i, =i i-au dat =i ]n Prut, de s-au ]necat. +i au scos acei robi to\i. +i ]ntr-acei robi s-au fost t`mplat de robis[ =i pe un c[pitan, atunce purcesu din Ie=i, anume Tudosie Ciohoranul. +i acela au spus atunce c[
234
Letopise\ul |[rii Moldovei
alt[ oaste, f[r[ acei t[tar], la Ie=i n-au m[rsu. Atunce audzind, to\i s-au ]nvoie=at =i, spuind lui Dumitra=co-vod[, au dat laud[ lui Dumnedzeu. Atunce to\ moldovenii au purces¡ ]n r[sip[, carii cum putè, pre la bejeniile lor. Atunce =i moscalii au dat lui Dumitra=covod[ 200 de moscali, de s-au dus ]n Ia=i, ca s[-= apuce doamna, s[ ias[ ]naintea moscalilor, mai sus pre Prut. Dumitra=co-vod[, sosind ]n Ia=i, au odihnit 2 dzile p[n’ s-au g[tit, neav`nd nici unele de cele ce trebuiè, nici avè cu cine, c[-= c[uta oamenii cine= nevoia sa de fugiè. Atunce era =i c`\va turci balgii ]n Ia=i, =i mul\i moldoveni din cei de j[cuis[ pe turci ]ndemna pe Dumitra=co-vod[ ca s[-i taie =i pre aceie ce mai r[m[sese =i era la ]nchisoare, dzic`nd c[, de-or sc[pa turcii aceie, ei n-au putere s[ tr[iasc[ ]n \ar[, c[ turcii =tiu tot cine ce au j[cuit. Dumitra=co-vod[ n-au priimit acel lucru s[-l fac[, ca s[-i taie, ce-au socotit c[, m[car c[ sunt p[g`ni, dar nu sunt vinova\i, c[ sunt negu\itori =i le agiunge lor c`t i-au j[cuit, de i-au r[mas s[raci, =i c`t[ pedeaps[ de foame au tras la ]nchisoare. A doa, iar au mai socotit c[, de-i va t[iè pre balgii, el apoi nu va avè cu cine va merge la Moscu, c[ slujitorii =i jaca=ii cari-i j[cuis[ pre acei balgii n-or merge cu d`nsul =i or r[m`ne to\i ]n \ar[. Deci cu acestu sfat, au poate-fi n[rocirea lor, au sc[pat de moarte. +i purcedz`ndu din Ia=i, au trecut Jijia pre la Popricani =i s-au t`lnit la Prut, la Zagarance, den ceast[ parte, cu obuzul moschicescu. Domnit-au Dumitra=co-vod[ \ara numai 9 luni ]n anul 7218 =i au ie=it din Ie=i iulie ]n 16 dzile, iar moscalii au f[cut r[zboiul atunce la St[nile=ti ]n iulie 11 dzile. Deci de la Prut au purces¡ ]n sus depreun[ cu moscalii =i au trecut Prutul pre la +tef[ne=ti ]n cee parte. +i de acolo au m[rsu dreptu la Movil[u, la Nistru. Deci c`\i boieri =i al\ii mai de gios, din moldoveni, ce-au ie=it cu Dumitra=co-vod[ din Ia=i =i au purces cu obuzul, audziè c-au iertat turcii pre cei gre=i\i. Dar nu mai putè s[ s-]ntoarc[ ]napoi sau s[ fug[ ]ntr-alt[ parte din obuz, c[ci c[ pr[da don\ii =i
235
Ion Neculce
c[zacii lui Medhoro\schii =i a lui Tan\schii pre cine g[siè ]n laturi de obuz, de-i l[sa numai cu sufletele. Ce nu avè putin\[ s[ s[ duc[ ]ntr-alt[ parte, ce le-au c[utat numai s[ s[ \ie cu obuzul, cu Dumitra=co-vod[. C[, c`nd au venit ]mp[r[\ia, avè ucaz oastea de nu strica nim[rui nemic, iar la ]ntorsu str`ca tot ce g[siè. Sosind obuzul la Movil[u, la Nistru, s[ luas[ ni=te t[tar], ca vro 200, ]n urma obuzului. Pe cine g[siè, tot lua. +i au dat preste d`n=ii Ivane\schii polcovnicul =i cu Tan\schii, cu slujitorii lor moldoveni, ce era la steag. +i i-au t[iet pe t[tar] =i au prinsu =i vii vro cinci, =ese =i i-au dus la ]mp[ratul. +i au pus de i-au sp`ndzurat ]n malul Nistrului, ]nc[l\a\i, ]mbr[ca\i. Iar[ dup[ ce-au trecut moscalii Nistrul, au scris ]mp[ratul Moscului la turci c[, de n-or porni pre craiul +fedului ]n 12 dzile =i l-or \ine acolo la Tighine, el ]nc[ a strica pacea, nu a \inè-o. Dumitra=co-vod[ au f[cut c[utare tuturor moldovenilor c`\i sunt cu d`nsul =i i-au ]ntrebat, merge-or cu d`nsul la Moscu au ba. Ce to\i au priimit, c[ ]ntr-alt chip nu avè cum dzice. C[ nu avè cum merge ]ntr-alt[ parte de r[ul t[lh[ritului. +i i-au pus Dumitra=co-vod[ ]ntr-un izvod =i l-au dat ]mp[ratului, de l-au isc[lit cu m`na lui. Iar boierii =i slujitorii ace=tia erau anume: 1. Ioan Niculce hatman; 2. Savin Zmucil[ vel-ban; 3. Gheorghi\i vel-p[harnic; 4. Iordachi Aristarhu vel-u=er; 5. Pavel Rugin[ vel-comis; 6. Mog`lde sardar; 7. Ilie Ab[za, vornicul despre doamna; 8. Dumitru aga; 9. Ioan Mirescul polcovnic; 10. Ioan B[nariul vel-c[pitan; 11. Brah[, c[pitan de d[r[bani; 12. Mo\oc jicniceriul; 13. Ioan Dz[rul, v[tav de copii; 14. Nuor Dz[rul postelnic; 15. Costantin Dz[rul medelnicer; 16. Vasilie Dz[rul, tij medelnicer; 17. Mechichi stolnicul; 18. Antiohie c[m[ra=; 19. Costantin P`rc[labul medelnicer; 20. Dima ba=-bulucba=; 21. Ciute c[pitan; 22. Apostol c[pitan; 23. Toader Mirescul c[pitan; 24. Pav[l Mirescul c[pitan. To\i ace=tie =i al\ii mai pro=ti, mai de gios slujitori, carii aice nu s-au putut ]n=ira anume, i-au scris ]mp[ratul ]n visteria lui, de s-au dus cu Dumitra=co-vod[. +i atunce au dat ]mp[ratul
236
Letopise\ul |[rii Moldovei
lui Dumitra=co-vod[ 2.000 de ruble, s[ le fie de cheltuial[ lui =i moldovenilor. +i l-au or`nduit s[ marg[ s[ iernedze la Harcov, preste Nipru, dincolo de |ara C[z[ceasc[, ]n slobodzie, aproape de Azac. C[ acolo s[ cer=us[ =i el, l[ud`ndu-i unii din moldovenii carii =tiè c[-i loc¡ bun. +i au poroncit la gubernatul Apracsin s[-i de iernatec lui =i tuturor moldovenilor lui, d`ndu-i =i 200 de draguni s[ marg[ cu d`nsul. Iar[ lui Rentu ghenaral =i Tomii sp[tar le-u scris ]mp[ratul moschicescu =i au trimis cu c[r\ile pe un om¡ a lui, ]mpreun[ cu om¡ a veziriului, s[ las[ Br[ila =i s[ vie dup[ d`nsul ]n sus. Deci Toma sp[tariul, cum au audzit, cum au fugit ]n |ara Ungureasc[, de =-au mai apucat ceva de acolo. +i pe urm[ au venit la ]mp[ratul, la Petreburcu, cu c`\va munteni ce-au fost cu d`nsul la Br[ila. +i l-au f[cut ]mp[ratul ghenarar =i-i da pre an leaf[ 5.000 de ruble. +i cu vremea =-au adus =i giup`neasa din |ara Munteneasc[. +i i-au dat sate ]n |ara Moschiceasc[ de chivernisala vie\ii. +i tr[ind acolo c`\va ani, suptu poronca ]mp[r[\iei, s-au schimbat =i el din viia\a aceasta lumasc[, iar giup`neasa lui au r[mas =i p[n-acmu cu pace, de tr[ie=te pre acele mo=ii ce i-au dat ]mp[r[\ia. Iar Rentu ghenaral s-au r[dicat de la Br[ila cu toat[ oastea ]n sus pre Siret, pre la Cern[u\i, tot stric`nd =i m`nc`nd ce g[siè prin \ar[. +i \ara fugis[ de la c`mpu la munte. +i dac-au audzit c[ vine Rent pre acolo, s[ mira ]ncotro vor mai fugi. Deci Rentu, de la Cern[u\i au trecut Nistrul ]n cee parte pre la Hotin =i au agiunsu pe obuzul lui +eremet acolo, la Polonia1. Iar[ ]mp[ratul, de acolo de la Movil[u, =-au luat 200 de draguni =i au purces ]n sus pre Nistru, pre la Cameni\[. +i acolo s-au desp[r\it de obuzul cel mare. +i de la Cameni\[ au luat ]n sus, prin |ara Le=asc[, p[n[ unde au g[sit pre Avgust craiul, ]mpreun[ cu ]mp[r[teasa lui, de s-au sf[tuit =i s-au odihnit vro trei, patru dzile. +i atunce l-au cinstit Avgust craiul. +i =[dz`nd la mas[ ]mp[ratul cu ]mp[r[teasa =i cu mul\i domni le=e=ti, =i 1 Polonoie, localitate ]n Ucraina, la vest de Jitomir. Apare =i mai departe, sub forma Polono.
237
Ion Neculce
]ntre acei domni fost-au =i Adam¡ Sinavschii hatman =i cu h[tm[neasa lui. +i ]ntre alte voroave, multe can cu glum[, dzis-au h[tm[neasa lui Sinavschii c[tr[ ]mp[ratul moschicescu aceste cuvinte: „Mult m[ mir de voi ]mp[ra\ii =i craii, cum de nu v[ \ine\ de cuv`nt =i ne am[gi\i pe noi. C[ mai an\er\u ne-au dzis noao, tuturor le=ilor, craiul +fedului s[ ne g[tim cu to\ii s[ mergem¡ s[ iern[m ]n stoli\a moschiceasc[, ]mpreun[ cu d`nsul. +i noi c`nd ne g[tièm s[ mergem pre cuv`ntul lui, el ne-au am[git =i n-au m[rsu la stoli\[, =i s-au dus la Tighine. +i acmu ]mp[r[\ia ta ne-ai dzis s[ ne g[tim s[ mergem la |arigrad, =i noi ne bucurasem tare c-om merge de-om vedè |arigradul. +i c`nd noi ne g[tièm, m[ria ta n-ai vrut =i te-ai ]ntorsu ]napoi.“ Iar ]mp[ratul au r`s atunce, =i cu to\i c`\i era la mas[, =i i-au dzis: „P[cat c[ nu e=ti tu b[rbat, s[ te chemi Sinavschii. C[ de-ai hi tu b[tbat, s[ nu hii f[meie, adev[rat a= merge cu tine la |arigrad. Iar b[rbatul t[u au z[bovit o=tile, nu le-au trimis mai ]n grab[. Pentru acee nu m-am dus ]n |arigrad.“ +i de la Avgust craiul au purces ]mp[ratul la R`ga, unde era Menjic cu o=tile lui, carii sta ]mpotriva +fedului. Iar de acolo, de la R`ga, s-au dus la Petreburcu, la scaonul s[u de iarn[. Iar[ +eremet, cu obuzul =i cu Dumitra=co-vod[, au m[rsu de la Movil[u p[n’ la +arhorodul. +i de acolo s-au desp[r\it de Dumitra=co-vod[ =i au purces spre |ara Le=asc[, cu toat[ oastea lui, c`t[ mai r[m[sese, de o mai s[tura, pre la Nejboji =i de la Nijboji la cetatea Polono, de au de=[rtat-o de oastea moschiceasc[ =i de alte lucruri ce era, c[ o \inè moscalii. +i apoi au r[dicat to\i oamenii di prin t`rguri =i de prin sate, c`\i era ]n Ucraina, =i i-au trecut pre to\i preste Nistru ]n hotarul moschicescu. +i au trecut =i el cu toat[ oastea, de au a=[dzat-o la iernatec ]n |ara C[z[ceasc[, iar el cu curtea lui s-au a=[dzat ]n t`rgu, ]n Prelumpca. Iar[ Dumitra=co-vod[, de acolo de la +arhorod, dup[ ce s-au desp[r\it de +eremet, au purces¡ dreptu la Chiov, pre la Nemirova, prin c`mpu pustiiu, c[ pre acolo era atunce locul pustiiu, numai cu cele 200 de draguni =i cu moldovenii, c`\i
238
Letopise\ul |[rii Moldovei
era cu d`nsul. C[ mai fusese =i ni=te c[zaci, cu Medhoro\schii =i cu Rogojen\schii, =i l-au l[sat ]n urm[ pre Dumitra=co-vod[. +i aceie s-au dus ]nainte. Deci Dumitra=co-vod[, r[m`ind mai ]n urm[ numai cu acele 200 de draguni, precum mai sus s-au pomenit, nu era mult s[-i iei zaporojenii de grumadzi ]mpreun[ cu t[tar`i. C[ prinsese limb[ =i-l luas[ =leavul, s[ marg[ dup[ d`nsul s[-l prindz[. +i cale numai de un civertu de ceas, de nu l-au agiunsu s[-l iei de grumadzi, cu toat[ tab[ra lui. C[ era ca la 1000 de zaporojeni =i mai bine, ]mpreun[ cu t[tar] amesteca\i. Ce norocul lui au fost c[ au fost apucat de au agiunsu ]n t`rgu ]n Bila |[rcv`i. +i acolo ]n t`rgu era cetate =i pu=ci =i oaste moschiceasc[. +i v[dz`nd zaporojenii c-au agiunsu ]n Bila |[rcv`i, s-au ]ntorsu ]napoi. Iar Dumitra=co-vod[ nemic de aceasta nu =tiè, mai pre urm[ au oblicit. +i de acolo au m[rsu ]n Chiov, de s-au odihnit 2 s[pt[m`ni, d`ndu-i moscalii ce-i trebuiè, nemic nu-i lipsiè. +i c`nd au vrut s[ purceadz[ de acolo, din Chiov, mul\i moldoveni au vrut s[ r[m`ie acolo =i nu vrè s[ mai marg[ cu Dumitra=co-vod[ ]nlontru. +i ]nc[ =i Ion Niculce hatmanul nu vrè s[ mai marg[ cu d`nsul, g`ndind c[ doar ne-or l[sa din Chiov de ne-om ]ntoarce la p[m`ntul nostru. Iar Dumitra=co-vod[ n-au vrut s[ ni las[ s[ r[m`nem, ce au mersu la comendatul de Chiov =i i-au ar[tat izvod, cu isc[litura ]mp[ratului, de c`\i boieri era, ce-l f[cus[ la Movil[u, dzic`nd c[ suntem da\i pre m`na lui =i nu ne va l[sa s[ ne ducem la turci, s[ facem vreun vicle=ug. C[ el a vrè s[ dè sam[ pentru noi la ]mp[ratul. Deci comendatul, v[dz`nd a=è, i-au dat pe to\i pe m`na lui Dumitra=co-vod[ cu sila, =i i-au dus cu vart[ p[n’ la Harcov. +i acolo ]nc[, dup[ ce-au trecut |ara C[z[ceasc[, ]nc[ era p[n’ la Harcov, cale de 2 dzile, un c`mpu pustiiu pentre Harcov =i pentre |ara C[z[ceasc[. +i acel c`mpu este =leavul t[tar`lor, c`nd prad[ de la Cr`m. +i iar[ cu grij[ =i cu mult[ spaim[ au mersu, p[n-au agiunsu la Harcov. Iar[ Luca visternicul venis[ mai pre urm[, ]n |ara Le=asc[, dup[ noi la Chiov, =i cu Sandul Sturdze stolnicul. Nevr`nd ei
239
Ion Neculce
s[ marg[ cu Dumitra=co-vod[, nu i-au putut lua, nici comendatul nu i-au dat, nefiind ]n izvodul ]mp[ratului, g`ndind c[ i-or l[sa moscalii s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci moscalii nu-i l[sa s[ s-]ntoarc[ ]napoi, c[ venis[ =i Galenici cneazul mai pre urm[ ]n Chiov, de \inè drumul tare ]nchis, de nu l[sa pre nime s[ ias[ din Chiov ]ncoace. C[ era un om¡ r[u, =i nici de m`ncat, nici de cheltuial[ nu le da. +i s-au ispitit ]ntr-un r`nd s[ fug[, =i i-au prinsu =i i-au \inut ]nchi=i o lun[. +i apoi i-au dat pre chiz[=ie Tomii ghenarariului =i i-au slobodzit. +i au =[dzut un an acolo ]n Chiov, p[n[ =-au m`ncat tot ce-au avut. +i apoi de-al doile r`nd s-au ispitit cu fuga, de au sc[pat ]ncoace, de au venit ]n Moldova. +i al\i moldoveni, c`\i s-au mai t`mplat ]n Chiov, tot a=è cu fuga au sc[pat. +i c`\i sc[pa din Chiov ]nc[ cu mult[ grij[ veniè p[n-agiungè spre Cameni\[, c[, r[m`ind locul pustiiu, era t[lh[rit mult, =i le=ii avè pizm[ pre moldoveni, c[ci s-au ]nchinat la moscali. Deci pre c`\ prindè ]i tot j[cuiè, =i pre unii ]i =i omor`è, pre al\i-i punè la popreal[. Numai Adam Sinavschii hatmanul s[ punè pentru d`n=ii =i pre cari-i obliciè c[-s ]nchi=i, trimitè de-i scotè =i-i miluiè. +i pre unii ]i punè la steaguri, d`ndu poronc[ s[ le dè pace. +i le=ii furi= tot ]i str`ca. Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au a=[dzat la Harcov, zaharà prè mult[ ]i da =i lui =i tuturor moldovenilor, c`t nu putè birui s[ o m`n`nce. +i i-au mai dat pe deasupra =i 13 sate a unui ghenaral, ce-l chema Sidlovschii, pline de p`ine =i de h[l[=teie cu mori =i c`te doao, trei sute de oameni ]ntr-un sat. +i bucate, vaci, boi, oi, stupi, odoar[, toate le dedese lui Dumitra=covod[, sirmeaoa acelui ghen[rar, c[dzind el ]ntr-o gre=al[. Deci Dumitra=co-vod[ nu vrè s[ \ie pre moldoveni cu dragoste, ca pre ni=te streini ce =-au l[sat cas[le =i s-au streinat de mo=iile lor pentru d`nsul, ce vrè s[-i \ie mai aspru dec`t ]n Moldova. C[ i s[ schimbas[ hirea ]ntr-altu chip¡, nu precum era domnu ]n Moldova, ce precum era mai nainte, t`n[r, pre c`nd era beizadè ]n dzilele fr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[, ]nc[ =i mai r[u =i iute la be\ie. S[ sc`rbiè, =i u=a ]i era ]nchis[, =i nu
240
Letopise\ul |[rii Moldovei
l[sa pre moldoveni nec[iuri din t`rgu s[ ias[ afar[, f[r[ ocazul lui. +i cu c[zacii de loc iar[ s[ ]nvr[jbis[ r[u, c[ nu-i \inè ]ntr-o nemic[. Deci =i moscalii cei mare ]nc[-l ur`s[, pentru c[ci ]l iubiè ]mp[ratul =i-i dedes[ nume mai sus dec`t a tuturor. Atunce s-au sculat Savin Zmucil[ banul =i mult l-au amestecat la +eremet, dzic`nd c[ „eu c`nd nè-m¡ ]nchinat la le=i, cu Petriceico-vod[, avè cinste =i boierii ca =i domnul.“ +i c[r\i de la Sobe\schii craiu, ce era atunce, =i le ar[ta lui +eremet, precum au avut voie boierii, =i c`nd le-au fost voia s-au dus ]n \ara lor, ]n Moldova, iar Dumitra=co-vod[ va s[-i fac[ robi ]n \ara cre=tineasc[. +i multe ca aceste, care nu le pociu toate s[ le scriu cu condeiul mieu, dup[ cum¡ sunt firile moldovenilor, carei nu pot nici la casele lor tr[i s[ nu s[ sf[deasc[, dar ]n \ar[ strein[. C[ =i c`nd au fost cu Petriceico-vod[, iar destule sf[dzi au fost =i atunce ]ntre domnu =i ]ntre boieri, ca =i acmu. Care pre urm[ iar lor =-au stricat, ca =i acmu de la moscali, care mainte s[ va ar[ta. }mp[ratul Moscului, dup[ ce s-au a=edzat to\i la iernatec, precum s-au scris mai sus, scris-au la +eremet =i la tot sinatul =i guberna\ii cei mare, de au mersu to\i la Petreburcu, la sfat. +i atunce au mersu =i Dumitra=co-vod[ la ]mp[ratul. Deci, dup[ ce s-au str`nsu to\i, au ]nceput ]mp[ratul a-i ]ntreba pe to\: \inè-vor pace cu turcul, au ba, =i da-or ce-au giuruit, au ba? Deci sinatul cel mare au dzis nemic s[ nu dè =i s[ s-apuce de var[ iar[=i de r[zboiu. De s-au t`mplat acmu a=è sminteal[, de acmu s[ va chivernisi ]ntr-altu chip, de n-a fi a=è. C[ci bani =i oaste este de agiunsu, au putere =i doaodzeci sau treidzeci de ani s[ s[ bat[. Atunce ]mp[ratul, v[dz`nd c[-i sfatul a=è, au =i or`nduit, ]n toate \[r`li, de 30 fumuri s[ mai fac[ un¡ om¡ de oaste, gata cu tot ce-ar trebui, s[ mai adaug[ ]nc[ vro 50.000 de oaste preste c`t mai are. +i au or`nduit, p[n[ i-a porni ]n gios pre Don, =i au mai lungit flintele dec`t inicercele turcilor, de o =chioap[ mai lungi, ca s[ poat[ bate mai departe. +i au f[cut tot palo=e simcelate ]n v`rvu de am`ndoao p[r\ile
241
Ion Neculce
ascu\ite, s[ s[ bat[ cu turcii la n[val[, =i au lep[dat sp[gile. +i le-au f[cut la grumadzi l[dunci de hier albu, la tot s[lda\ul c`te de o oc[ de ap[, ca s[ aib[ hiecare s[lda\ ap[ gata la r[zboiu, s[ nu pat[ ca la St[nile=ti. +i au ]nsurat atunce =i pre +eremet, d`ndu-i ]mp[ratul o rud[ a sa, dzic`ndu-i s[-= fac[ copii, s[-l uite feciorul ce era z[log la turci, netocma c[ l-a scoate el =i pre acela. +i au socotit atunce s[ porneasc[ pe Dumitra=co-vod[ ]nainte cu greimea, s[-i dè 40.000 de moscali c[l[ra= =i 40.000 calm`= =i 30.000 don\i =i 40.000 c[zaci cu hatmanul lor, s[ intre ]n Cr`m, s[ tot taie, s[ ardz[, p[n-a intra =i greimea s[ s[ apuce de cet[\i a le bate =i a le lua. +i a=è au a=[dzat sfatul s[ fac[, =i ]ncepus-a porni zaharaoa =i g[tis[ toate aceste ce scriu mai sus. Iar[ +eremet, m[car c[ s-]nsuras[, ]i era jele de fecior, c[ va pieri la turci, cum au =i pierit. +i s[ tot ruga sinatorilor, ca doar ar putè strica sfatul, =i ei nu vrè, nici putè, c[ apucas[ de gr[is[ c[tr[ ]mp[ratul, =i le era ru=ine s[ ]ntoarc[ sfatul. Deci oblicind ]mp[ratul pentru +eremet c[ i-i jele de fecior, tare i-au b[nuit =i l-au mustrat, aduc`ndu-i aminte c`nd l-au fost trimis ]nainte pre +eremet s[ marg[ s[ strice podul la Dun[re, dup[ cum ]i poroncis[. +i mai pe urm[, venind =i ]mp[r[\ia sa, =-ar fi luat cele 2 polcuri a lui cu 12.000 de oaste =i cu Dumitra=covod[ cu moldoveni =i s-ar fi dus ]ntinsu la pod, f[r’ de nici o grij[. Care polcuri s[ chema Preobrajenschii =i Simionen\schii. +i cu acele 2 polcuri ar fi b[tut pre turci. Alt[ nu i-ar fi mai trebuit, ce ar fi l[sat-o ]napoi, de ar fi venit ]ncet =i ar fi izb`ndit. Atunce au sosit mai pre urm[, dup[ acel sfat, =i un unchiu a ]mp[ratului, anume Apracsin, gubernatul de Azac. +i ]ntreb`ndu-l =i pre d`nsul sinatul, el au dzis c[ nu-i bine cum au a=[dzat sfatul, c[-i cu greu a s[ bate ]n trii p[r\i. C[ cu +fedul sunt c`\va ani de c`nd s[ bat. +i dintru un lucru de nemic[ s-au ]nceput sfada acmu =i cu Turcul¡. A=ijdere =i le=ii le sunt vr[jma=i. Cu greu la va fi. Numai cu turcii, cum au a=[dzat, a=e s[ las[ deodat[, =i de-or =i mai cere, s[ le dè,
242
Letopise\ul |[rii Moldovei
p[n[ a trece craiul +fedului. +i apoi s[ stè s[ s[ ]mpace cu +fedul =i, ]mp[c`ndu-s[ cu +fedul, s-or a=[dza prè lesne =i cu Leavul¡. Atunce le-or ie=i =i solii de la turci, ce sunt z[log. Deci prè lesne este atunce a strica pacea cu turcii =i a s[ bate prè cu iu=or cu d`n=ii. +i a=è s-au apucat =i Savva Rogojenschii cum despre turci, d`ndu-le bani, or face pace. Deci sinatorii, pentru voia lui +eremet, au mersu la ]mp[ratul, =i dzic`nd aceste cuvinte, au l[sat =i el s[ fie a=è, dup[ sinat. +i s-au p[r[sit a mai face oaste ]mpotriva Turcului p[n[ la o vreme. }mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ oastea =i au =[dzut ]n vas[, de-u trecut de la Petreburcu marea, ]n cee parte, la +fed, asupra finiilor. +i s-au b[tut acolo 2 ani =i au luat toat[ cr[ia finiilor, ce era suptu ascultarea +fedului. +i au luat =i cetate Abovul¡, care era stoli\[ finiilor, =i apoi iar[= cu cinste s-au ]ntorsu la scaonul s[u, la Petreburcu. Iar[ pre +eremet l-au trimis la Chiov =i i-au l[sat 20.000 de oaste c[zaci =i calm`=i, s[ stè s[ dè ce-a da, s[-= scoat[ feciorul =i s[ poarte grij[ despre turci, s[ a=edze acel lucru. A=ijdere =i despre partea R`g[i au l[sat pre Menjic fercu-mar=al`c, s[ p[zasc[ despre =fedzii din gios. Iar[ Dumitra=co-vod[ atunce au f[cut ponturi de cere |ara Harcovului, cu toate veniturile, dzic`nd c[ \ar[ au l[sat, \ar[ s[-i dè. +i pre to\i moldovenii el s[ fie mai mare. Ce va fi voia lui, volnic s[ fie, f[r[ ucazul ]mp[ratului. Nime s[ nu hie volnic a merge nic[iuri. +i altele multe ca aceste. Atunce ]mp[ratul au dat acele ponturi a lui Dumitra=covod[ la sinat, s[ le vadz[ =i cum or socoti ei. Deci Apracsin au dzis c[tr[ sinat: „Nu-i bine s[-i da\i |ara Harcovului, ce o cere el, c[ m[car eu c[ am vro 30 de r[va=e de la acei c[zaci, din Harcov de jalobele lor ce au pre Dumitra=co-vod[. +i acolo, ]ntr-acè \ar[, sunt aproape de 80.000 de oaste slujitori, =i acmu nefiind pace, lesne le este a s[ r[dica ca s[ s[ dè suptu Turcu c[ nu-i departe Azacul. +i c`t am sta s[ ne batem cu streinii, noi om vrè s[ ne batem cu ai no=tri.“ Atunce =i +eremet au dzis: „Adev[rat, bine au dzis, c[ a=è va hi. +i ]nc[ este alta =i mai mare. C[ mi-au spus un boier a
243
Ion Neculce
lui, anume Savin Zmucil[ banul, c[ mai nainte vreme s-au mai ]nchinat din domnii moldoveni la cre=tini, la le=i, la unguri, =i apoi i-au iertat turcii, de s-au dus la d`n=ii. +i mai pe urm[ acei domni multu r[u au f[cut cre=tinilor, anume acei domni P[tru-vod[, Grigorie-vod[. A=ijdere =i acesta, de s-a a=[dza la Harcov, nu-i departe Cr`mul.“ Deci sinatul, audzind, au ales s[ dè lui Dumitra=co-vod[ 1.000 de dvoruri ]n |ara Moscului, care acea mie de dvoruri cuprinde 50 de sate, =i oameni ca 15.000 suntu. +i s[-i mai dè =i c`te 20 pungi de bani pre an, care fac 6.000 ruble, =i 2 p[rechi de cur\i frumoas[ ]n stoli\[. Iar boierilor s[ le dè 13 sate ce-au fost acelui ghen[rariu Sidlovschii, de le st[p`niè Dumitra=covod[. Care boieri a priimi, s[-i dè de acele sate, iar care nu a vrè, s[-i dè ucaz de voie, s[-= marg[ la p[m`ntul s[u, ca s[ s-a=edze. Deci Dumitra=co-vod[, ie=indu-i ucaz, au =i venit la Harcov cu mult[ voie rè, c[ s[ dep[rteadz[ de \ar[, =i s-au r[dicat =i s-au dus ]n Moscu. +i nu mult dup[ aceasta i-au =i murit doamna Casandra, fata lui +[rban-vod[, domnul muntenescu, =i au ]ngropat-o ]n t`rgu, ]n stoli\[. +i au r[mas v[duoiu de-au tr[it c`t[va vreme, p[n’ s-au ]nsurat, care s-a scrie mai nainte. Iar[ boierii cine au vrut s[ priimasc[, le-au ]mp[r\it de acele sate a lui Sidlovschii, de tr[iescu unii =i p[n[ ast[dzi ]ntr-acele sate, iar carii n-au vrut s[ priimasc[, ei au venit la Chiov, la +eremet, ca s[-i sloboadz[. Dar +eremet nu vrè s[-i sloboadz[, =i-nc[ nu numai pre boieri, ci =i pre negu\itori, =i pe slujitori, =i pre to\i. C[-i dzisese Dumitra=co-vod[, ]n pizma boierilor care s[ duce de la d`nsul, s[ nu las[ nici pre unul s[ treac[, p[n’ nu i-or slobodzi turcii feciorul. Deci +eremet s[ potrivis[ lui Dumitra=co-vod[ =i nu-i l[sa, de-l bl[st[ma to\, c[ pieriè at`\e oameni. Al\ii nu avè ce mai cheltui, al\ii era negu\itori, altora le r[m[sese f[meile ]n Moldova. Ce bogat bl[st[m era asupra lui +eremet! De aceasta audzind chihaia veziriului, au dzis feciorului lui +eremet: „Pentru ce popre=te tat[-t[u negu\utorii =i moldo-
244
Letopise\ul |[rii Moldovei
venii ce vor s[ vie ]ncoace? S[-i scrii ca s[-i sloboadz[.“ +i a=è, pe scrisorile feciorului lui +eremet, au slobodzit negu\itorii =i pre al\i moldoveni ce era acolo. Atunce m-au slobodzit =i pre mine, Ioan Niculce hatman, cu voia lui, dup[ ce-au trecut doi ani. +i am venit ]n |ara Le=asc[, cu mult[ nevoie, care s-au pomenit mai sus. Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au dus la Petreburcu, pre boierii moldoveni n-au vrut s[-i iei cu d`nsul la ]mp[ratul, socotind c[ va ispr[vi s[ nu mai poat[ sc[pa de acolo. +i-i gr[iè de r[u c[tr[ ]mp[ratul, dzic`nd c[ Ion hatman =i al\ii au r[mas acolo =i vor s[ s[ duc[ la turci, =i pentru acee au trimis de i-au luat cu vart[, de i-au dus la Harcov, vr`nd s[-=i acoper[ ru=inea, c[ci i-au dus cu vart[. C[ oblicis[ ]mp[ratul de acel lucru, c[ i-au luat cu sila, =i unii din Chiov au =i fugit. Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[, mai v`rtos pentru mine, Ioan hatman: „Dac[ nu va s[ =adz[, volnic s[ fie. Dumnedzeu s[-i agiute s[ marg[ unde i-i voia, c[ nu mi-i robu.“ Atunce Dumitra=co-vod[ n-au c[utat bine, unde i-au r[spunsu a=è. Iar[ c`nd mi-am luat dzioa bun[ de la Harcov, de m-am desp[r\it, mult m[ ]mbiè s[ mai =edz¡, =i multe s[ adeveriè s[-m dè, =i s[-m ispr[vasc[ =i de la ]mp[ratul mare mil[. +i c`nd mi-a hi voia, el s[-mi ispr[vasc[. Dar eu eram¡ bucuros c-au venit acela ceas, de-am g[sit vreme s[ ies dintr-acel norod greu =i cumplit. C[-s ni=te oameni foarte necredincio=i, =i prè cu greu traiu au oamenii ce sunt nedeprin=i cu acel fel¡ de oameni dintr-acele p[r\i. +i avè mare jele, =i el, =i doamna lui, =i to\i moldovenii. +i-m dzicè c[ nu mi-oi putè face pace, ce oi pieri de turci. Dar eu am pus n[dejde la Dumn[dzeu, =i pentru dreptatea mè nu s-au ]ndurat =i din toate m-au scos. +i dup[ ce-am venit, ]nc[ =i +eremet ]n c`teva rinduri mi-au dzis s[ m[ a=edz¡ =i va scrie la ]mp[ratul s[-m dè jalovanie =i sate. Dar tot n-am priimit, c[ este norod prè cumplit, =i nu sunt oamenii slobodzi s[ marg[ unde i-i voia, nici la ]mp[r[\ie f[r[ ucaz. +i ucaz nu vor s[ fac[, ca pentru s[ nu fac[
245
Ion Neculce
cheltuial[ ]mp[r[\iei. +i la ]mp[r[\ie, vro curte mare ca acee, cu tvorebnici mul\i, nu-i m[car pre cumu-i la domnia \[r`i noastre, sau alt[ cr[ie =i domnie, ce foarte un lucru pu\in, numai o=teni de agiunsu. Deci de viia\a mè ]mi era cum ]mi era, dar mai mult ]mi era pentru copiii miei, la ce vor r[m`ne, c[ numai doar s[lda\i s[ fie, iar la alte boierii nu ]ncap feciorii unora ca acestora. Ce, fra\ilor moldoveni, rogu-v[ s[ lua\i aminte, s[ v[ ]nv[\a\i =i s[ v[ p[zi\i. Orc`t ai fi ]n cinste la vrun domnu, bine este s[-i sluje=ti cu dreptate, c[ =i de la Dumnedzeu ai plat[. Dar cu domnul niciodat[ s[ nu pribege=ti, m[car cum ar hi, =i nu numai ]n \ar[ strein[, ce nici ]n |arigrad cu d`nsul s[ nu mergi, fiind tu moldovan. Ce s[-i sluje=ti ]n \ara ta, c[ci streinii caut[ numai pre domnu s[-l miluiasc[ =i s[-l cinsteasc[, iar pre boieri ce sunt pribegi cu domnul, ]ntr-o nemic[ sunt. Alt[ cinste are boieriul, c`ndu-i pribag singur, alta este, c`ndu-i cu domnul s[u. +i apoi domnul s[ visadz[ c[ este tot puternic, ca la \ara lui, c`nd este domnu, =i va s[ \ie a=è, ca s[ n[c[jasc[ pre acei boieri, =i nu socote=te slujba ce i-au f[cut, c[ s-au ]nstreinat, ce nemic[ ]nvoial[ nu-i face. N[dejdea domnului este ca s[ninul ceriului =i ca ]ncetul m[rii: acmu este senin =i s[ face nuor, acmu este mare lin[ =i s[ face fortun[. Acmu s[ l[s[m cele streine p[n-aice a le scrie deodat[, p[n[ iar le-a veni r`ndul, =i iar s[ ne ]ntoarcem a scrie, de unde am¡ l[sat a scrie de \ara noastr[. Veziriul, r[m`ind la St[nile=ti dup[ ce-au purces moscalii, au =i trimis pre un pa=[, anume Curt, s[ stè la Ie=i, cu ferman de iertare tuturor gre=elelor cine ce-ar hi f[cut. +i au trimis =i la Lupul sin Gavrili\[ s[-l aduc[ de la bejenii de la Bursuci. +-au r[pedzit ]n toate p[r\ile la vadurile Prutului, unde g[siè moldoveni, de-i scotè din robie. +i au purcesu de la St[nile=ti c[tinel spre Dun[re, s[ marg[ la |arigrad. Curtu-pa=a, dup[ ce-au agiunsu ]n Ia=i, pre cine g[siè din c[peteniile \[r`i au =i ]nceput a-i boieri, cum boiere=te domnul Moldovii. +i =edè ]n cur\ile domne=ti. Iar atunce era un boieriu,
246
Letopise\ul |[rii Moldovei
Darie Donici s[rdar, care pre urm[ la al\i domni au agiunsu =i logof[t mare, iar la moscali au fost polcovnic. Merg`nd la Curtupa=a, l-au pus hatman. A=ijdere =i pre un grec¡, Buzagiu, ]l pusese postelnic mare. +i pre al\ii ce mergè la d`nsul tot ]i boieriè. +-au ]nceput Curtu-pa=a a umbla cu bini=or, ca s[-l pofteasc[ acei boieri aice, ca s[ scrie veziriul s[ r[m`ie el pa=[ ]n Ia=i. Dar n-au putut ispr[vi nemic. Iar[ Lupul vornicul merg`nd la veziriul, mult l-au mustrat pentru c[ci s-au hainit \ara, iar el au dat sam[ c[tr[ veziriul cum nu sunt ei vinova\i, adec[ boierii, nici \ara, ce-i vinovat[ Poarta, c[ pre domnii cei buni ]i mazile=te f[r[ voia boierilor \[r`i =i pune domnu pre care nu-l =tie \ara. +i d`ndu-i Poarta sabie, face ]n \ar[ ce i-i voia. „Pre cum =i pre acesta, pre Dumitra=co-vod[, l-ai pus m[ria ta f[r[ =tirea \[r`i, =i au f[cut ce i-au fost voia. Iar mai nainte era obiceiu de-=i alege boierii =i \ara domnu, pre cine poftiè ei, =i pre acela punè =i Poarta.“ Deci veziriul, audzind acestu r[spunsu, nemic n-au mai r[spunsu =i l-au =i ]mbr[cat ]n c[ftan =i l-au trimis s[ fie caimacam ]n Ia=i, p[n-a trimite ]mp[r[\ia pre un domnu ]n Moldova. +i au scris =i la Curtu-pa=a s[ s[ r[dice din Ia=i. +i au mai pus c[im[can pre un Macsut postelnicul, care fusese pre l`ng[ veziriul ]n oaste capichihaie lui Dumitra=co-vod[, =i-l iertas[ veziriul pre d`nsul. Numai pre so\ia lui, pre Iano, l-au t[iet, precum s-au scris. +i au purces¡ Lupul cu Macsut la Ia=i s[ fie c[im[can, iar veziriul au trimis de scotè robii de la t[tar]. De unde-i g[siè, tot ]i aducè de-i ]ntreba, la care domnu le-au fost mai bine, la Neculai-vod[ sau la Mihaivod[. Ei dzicè c[ le-au fost mai bine la Neculai-vod[, pentru c[ci le ie=iè ]nainte Ioan-vod[, fratele lui Neculai-vod[. Deci veziriul au scris la ]mp[r[\ie, pentru Neculai-vod[, fratele lui Ion-vod[ terdzimanul, ca s[-l fac[ domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd scrisorile veziriului, au =i f[cut domnu pe Neculai-vod[.
247
Ion Neculce
Iar[ Lupul vornicul, dup[ ce-au agiunsu la Balica, l`ng[ Ia=i, au scris la Curtu-pa=a s[ ias[ din Ia=i. I-au trimis =i cartea veziriului. Iar Curtu-pa=a nu vrè s[ ias[ din Ia=i, c[ a=tepta s[-i vie r[spunsu ce scrisese s[ fie el pa=e. Iar[ Lupul i-au scris s[ ias[ din Ia=i, c[ el s[ va ]ntoarce la veziriul =i l-a foarte p`r]. C[ lor nu le trebuie=te pa=e. Atunce Curtu-pa=a s-au sp[riet =i au ie=it din Ia=i de au purces dup[ veziriul. Atunce Lupul =i cu Macsut au intrat ]n Ia=i c[im[cani. Deci Antiohi Jora biv-hatman, audzind c[ este v[ru-s[u c[im[can ]n Ia=i, au alergat =i el la v[ru-s[u Lupul, s[ fie c[im[can¡ =i el ]mpreun[ cu ceielal\i, g`ndindu-s[, tic[losul, c[ i s[ va uita vina lui, ce de-au fost cu moscalii, de-i chema, carii s-au scris mai sus. Numai osinda lui Dumnedzeu prè pe rar¡ om de-l trece. C[ Lupul, cum au sosit ]n Ia=i, ca un¡ lup nes[\ios, au =i ]nceput a prinde pe slujitori carei fusese cu moscalii, =i ]nchidè =i-i b[tè =i pre c[pitani =i le lua pungi de bani, dzic`nd c-au agonisit din jacurili turcilor =i au luat leaf[, =i a pune bani pre t`rgu, pre negu\itori. +i au pus =i de tot omul bejenariu s[ dè c`te 2 lei, =i oamenii nu avè ce m`nca, c[ era s[c=orul de f[in[ c`te 15 lei, =i ]nc[ nu s[ nici g[siè. Deci oarecarii dintr-acei p[tima=i de r[u, fiind veziriul ]nc[ nedus din \ar[, au m[rsu de-au j[luit la veziriul. +i cum au audzit veziriul, ]ndat[ tare s-au m`niet =-au m`nat pe Ionvod[ terdzimanul s[ =adz[ ]n Ia=i c[im[cam, p[n[ a veni frate-s[u Neculai-vod[ ]n Ia=i, =i s[ chivernisasc[ \ara cu ]mbl`ndzire. +i au mai trimis =i un capegi-ba=e ]mpreun[ cu Ion-vod[, de au prinsu pre Lupul vornicul =i pre Antiohie hatmanul =i pe Macsut postelnicul, carii era c[im[cani, =i i-au pus ]n obedzi, de i-au dus la cetate la Varna, peste Dun[re, surgun, de-au =[dzut acolo 2 ani la pedeaps[. Pentru faptele Lupului au tras =i ceielal\i pedeaps[, =i s-au plinit atunce un cuv`ntu prost ce dzice: „Cu iarba ce uscat[ arde =i cea verde.“
248
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
Ioan-vod[, dup[ ce-au venit ]n Ia=i, era bun =i bl`ndu tuturor =i au chivernisit \ara p[n-au venit frate-s[u, Neculai-vod[, ]n scaon, aice ]n Ia=i. +i l[s`nd Ion-vod[ pre frate-seu ]n Ia=i, s-au ]ntorsu la slujba sa, ]n |arigrad, la terdzim[nie. Dumitra=co-vod[ Cantimir s-au dus la Moscal =i acolo au murit cu 4 ficiori: Matei, Costantin, +erban, Antioh. Iar ce-or vini, vremea viitoare va ar[ta1. CAP. XX
A DOA DOMNIE A LUI NECULAI-VOIEVODA { FICIOR LUI ALEXANDRU-VOD{ MAVROCORDATU, ICSAPORIT, VLEAT 7220 Neculai Alecsandru-voievoda Mavrocordat, dup[ ce-au venit ]n Ia=i, a tree dzi, dup[ obiceiu, au boierit boieri. Pus-au pre Neculai Cost`n vel-logof[t, pe Gavriil Miclescul vel-vornic de |ara de Gios, pre Ilie Catargiul vel-vornic de |ara de Sus, pre Ioan Buhu=, ce-au fostu logof[t, l-au pus hatman, pe Ramadan vel-postelnic, pe Ioan P[ladi vel-spatar, pe Gheorghi\[ Mitre vel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, pe Grigora= Jora velvisternic, pe Costantin Costache stolnic mare, pe Manolache Hurmuzache comis mare. Ace=tie era boierii lui Neculai-vod[, iar chivernisala =i toate trebile era mai ales dup[ Ramadan postelnicul. Atunce Neculai-vod[ ]= l[sas[ firea cea sima\[, cum era ]n domnia dint[i. Ce multu s[ mai l[sas[ =i tr[iè bine cu boierii, ]n dragoste, c[ era boieri fugi\i, unii ]n |ara Ungureasc[, al\ii ]n |ara Le=asc[, al\ii la Moscu, =i cu d`n=ii =i din prostime mul\i du=i, =i avè grij[ c[ pentru numele lui cel stra=nic n-or mai veni. Deci ar[ta c[tr[ to\i bl`nde\e =i mil[. Deci to\i boierii s-au ]ntorsu la p[m`ntul s[u. Numai cei de la Moscu n-au venit, c[ nu putè de o=ti =i nu-i l[sa moscalii, pre cum mai sus s-au scris. 1
Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.
249
Ion Neculce
+i carii boieri, cum veniè din strein[tate, da vina c[tr[ Neculai-vod[ tot pre cei de la Moscu, =i ei ]= cur[\iè obrazele, cum n-au =tiut nemic[, =i a=è s[ ]ndrepta. Iar Neculai-vod[, m[car c[-i pricepè =i-i =tiè, dar l[sa =i el toate pre cum dzicè ei, c[ci era bucuro=, fie cum =tie, numai s[ vie ]n \ar[. |ara era atunce stricat[ r[u de t[tar] =i de moscali =i de t[lh[rit. A=ijdere =i turcii balgii f[ce mult[ g`lceav[ =i sup[rare lui Neculai-vod[ la divanuri, pentru fra\ii =i rudele lor ce peris[ =i pentru jacuri ce-i j[cuis[ unii =i al\ii. +i f[cè =i n[p[=ti mai mult dec`t era adev[rate. Deci Neculai-vod[ f[cè mult[ chivernisal[. Pre unii can rar ]i da platnici turcilor, iar nu deplin, pre c`t cerè ei, iar pre uni-i ]nchidè p[n’ la o vreme =i apoi ]i slobodziè, iar a mai mul\i turci nu le \inè ]n sam[. +i s[ ]ndrepta, =tiind r`ndul Por\ii dint[iu. La giudecat[ s[ f[cè a \inè cu turcul, iar pre urm[ ie=iè giudecata dreapt[ moldovanului. N[rocul \[r`i c[ s-au t`mplat atunce de au venit Neculai-vod[. Iar dear hi venit atunce altu domnu, mai prost, ar hi fost prè r[u de moldoveni. M[car¡ c[ unii au tras la Neculai-vod[ greu mare =i mult[ ]nchisoare, cum¡ au fost feciorii lui Manolie =i Toader arma=ul, c[ t[ies[ ni=te negu\itori de la Roman, f[r[ poronca nem[rui, =i-i p`r`è ni=te fra\ acelor negu\itori, cu ferman de la Poart[, pre carii ]ntr-altu chip nu putè s[-i izb[vasc[. Atunce Neculai-vod[, pe poronca veziriului, au g[tat c`teva c[ru\[ cu cai, s[ porneasc[ spre +fed la \ara lui prin |ara Le=asc[, =i cu 30.000 de t[tar], dup[ cum scrisese de la Nistru ]mp[ratul moschicesc la veziriul, numai s[ porneasc[ pre +fed, dup[ cum s-au tocmit pacea. Iar[ +fedul n-au vrut s[ marg[ =i au scris c[r\i la ]mp[ratul turcescu de-au p`r`t pe veziriul, precum c[ s-au agiunsu cu moscalii de-au luat bani =i au f[cut pace. Iar de n-ar fi f[cut vicle=ug, s[ iei bani, ar hi luat pre moscali de grumazi, c[ nu mai avè moscalii nici o putere. +i acmu =i pre d`nsul nu l-au pus nici la o cale =i va s[-l porneasc[, s[-l iei moscalii de grumazi. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd cartea +vedului, tare s-au m`niet pre veziriul.
250
Letopise\ul |[rii Moldovei
}ntr-acee vreme sosit-au =i Osman, chihaiaoa veziriului, la ]mp[ratul, cu c`r\i de la veziriul, s[ iei colac cum au b[tut pre moscali =i spuind ]mp[ratului cum au ]ncungiurat pre moscali, c`t nu mai avè nici o putere, numai ce striga aman. „Deci v[dz`ndu-i c[ strig[ aman, ne-u c[utat numai a face pace, =i i-am l[sat de s-au dus la \ara lor“. Iar ]mp[ratul au dzis: „Voi a\i c[utat c[ci strig[ aman =i nu i-a\ luat de grumadzi. Nu era lucru mic acela, s[ v[ uita\i voi la aman. Ce am ]n\eles eu faptele voastre.“ +i-ndat[ au poroncit de-au t[iet capul chihaii =i au trimis de-au omor`t =i pre veziriul. Deci +fedul au mai r[mas ]ntru acea iarn[ =i preste var[, =i solii moschice=ti tot sta la |arigrad, popri\i. Iar moscalii au dat Azacul turcilor, =i alte cet[\i au f[rmat, dup[ cum s-au tocmit la pace. Iar +fedul tot punè pricini =i nu vrè, dzic`nd c[, p[n’ nu s-a duce +eremet cu oaste din |ara C[z[ceasc[, nu va merge, c[ +eremet st[ s[-i \ie calea. Deci Poarta au a=[dzat cu solii moschice=ti s[ s[ r[dice +eremet cu toat[ oastea din |ara C[z[ceasc[, s[ s[ duc[ ]n \ara lor, la Moscu, =i ei s[ porneasc[ pe +fed de la Tighine cu t[tar] =i cu o sam[ de turci, s[-l duc[ prin |ara Le=asc[ p[n[ la \ara lui. Deci +eremet, cum au v[dzut c[r\ile solilor, precum au a=[dzat la anul toamna dup[ b[taie, s-au r[dicat din |ara C[z[ceasc[ =i s-au dus ]n sus, la Smolen\sca, cu toate o=tile lui. Iar veziriul au trimis pe Smail-efindis, cu vro 30.000 de turci, =i hanul cu t[t[r`me, s[ iei pe +fed, s[-l duc[ la \ara lui. Iar[ +fedul ]ntr-acee vreme au prinsu ni=te t[tar], cu oamenii lui, scriind hanul la +eremet s[ stè gata la Smolen\sca, c[ ei vor s[ purceadz[ acmu cu +fedul =i l-or duce ]n |ara Le=asc[, p[n’ la un loc, =i l-or l[sa, iar +eremet s[-i ias-]nainte, s[-l iei de grumazi. +i s[ dè 150 pungi de bani hanului, precum s-au a=[dzat. Deci +fedul, prindzind acei t[tar] cu acele c[r\i, au pus de i-au omor`t pe t[tar] =i au luat c[r\ile la d`nsul. +i t[cè m`lcom, iar hanul nu =tiè nemic[, c[ i-au prinsu c[r\ile =i i-au t[iet t[tar`i.
251
Ion Neculce
+i-l tot siliè pe +fed s[ purceadz[, p[n[ este iarn[ =i sunt apele ]nghe\ate, =i +fedul tot nu vrè s[ porneasc[ s[ marg[. Scris-au pa=a de Tighine =i Smail-efindis la Udriu, la ]mp[ratul =i la veziriul, mut`ndu-s[ ]mp[r[\ia atunce acolo, cum c[ au g[tit pre +fed =i oastea, =i toate sunt gata, =i el tot nu vra s[ purceag[. }n doao, trei r`nduri i-au scris, =i el tot nu vrè s[ purceadz[. P[n[ de la o vreme, m`niindu-s[ ]mp[r[\ia pe +fed, au poroncit numai s[-l porneasc[ cu sila, dac[ nu va de bun[ voie. Deci g[tind oaste, au m[rsu s[-l iei cu dè-sila. Iar el s-au ]nchis ]n cur\ile lui la Varne\[, unde =edè, =i s-au apucat s[ s[ bat[ cu turcii, s[ nu s[ dè. +i inicerii ]nc[ oarecum \inè ]n partea +fedului =i nu vrè s[-i fac[ ru=ine. C[ nici vrè s[ dè =fedzii cu sine\ile ]n iniceri, nici inicerii ]n =fedzi, ce sta ]mpregiurul cur\ilor inicerii la gazda +fedului. +i s[ mira pa=a =i cu Smail-efindis cum or face poronca ]mp[r[teasc[, c[ s[ temè pa=a s[ nu fac[ zorbà inicerii =i asupra lui. +i striga inicerii: „Pentru ce s[ facem noi ru=ine acestui craiu, oaspe ce-au vinit la noi?“ Deci pa=a au chemat pre un ag[ a lui de iniceri =i l-au trimis s[ gr[iasc[ cu craiul, s[ nu s-apuce de g`lceav[ cu o ]mp[r[\ie, c[ apoi poate s[ pieie. +i l-au ]nv[\at pre acel ag[ ]n tain[, v[dzind c[ nu priime=te craiul, c`nd a ie=i de la craiul afar[, s[ dzic[ c[tr[ iniceri: „Noi iniceri \inem cu d`nsul, iar el mai tare ne suduie=te pre noi dec`t pre pa=a =i ne dzice c[ suntem¡ ni=te oameni bl[st[ma\, =i nu s[ mir[ el de noi.“ +i f[c`nd acel ag[ a=è, cum au audzit inicerii acea voroav[, s-au =i m`niet =i au ]nceput a slobodzi focul ]n =fedzi. Iar =fedzii deodat[ sta, g`ndindu-s[ c[ le sunt prieteni, ne=tiind pentru vicle=ugul ce-au f[cut aga de iniceri, c[ci craiul nu suduie prè iniceri. Deci de la o vreme s-au ]nchis ]n cas[, de s[ b[tè, p[n’ ce-au dat foc caselor. +i ardz`nd casele, a=è l-au prinsu, =i p[n-a-l prinde, au omor`t cu m`na lui vro cinci, =ese iniceri. +i el ]nc[ s[ r[nis[. Numai au ]nv[\at pa=a pre c`\va turci s[-l
252
Letopise\ul |[rii Moldovei
apuce, s[ nu-l omoar[ inicerii, c[, de l-ar fi l[sat, l-ar fi omor`t. +i a=è apuc`ndu-l, l-au dus ]n cur\ile pa=ii, de l-au \inut acolo cu vart[, p[n-au venit r[spunsu de la Udriu. Atunce au venit poronc[ =i la Neculai-vod[ pentru =vedzi =i le=i ce ierneadz[ prin \ar[, s[-i scoat[ =i s[-i goneasc[ din \ar[. Iar =fedzii auzind, s-au ]nchis c`\va ]n cur\i ]n Prigoreni, ]n \inutul C`rlig[turii, =i s[ ap[ra din cur\i, de nu le putè strica nemic[ c[l[ra=ii moldoveni, ca s[-i scoat[. +i au trimis c[l[ra=ii ]napoi la Neculai-vod[ de-au ]ntrebat, c[ ]ntr-altu chip¡ nu pot s[-i scoa\[, ce numai s[ de foc¡ cas[lor. Dar vod[ n-au vrut s[-i las[ s[ aprindz[ cur\ile, ce le-au dzis s[ stè pe de o parte de d`n=ii. Dup[ aceasta curund au venit r[spunsu de la Poart[ s[ le dè pace. A=ijdere mai trimisese Neculai-vod[ pre hatmanul cu mul\i slujitori, tot atunce, tocma la Cern[u\i, c[ era oastea lui voievoda Chiovschii a=[dzat[ acolo la iernatec =i f[cè mult[ stric[ciune l[cuitorilor, ca s[-i scoat[ =i pre aceiea din \ar[. Iar ei s-au str`nsu la un loc, s[ s-apuce de b[taie, tem`ndu-s[ a trece ]n |ara Le=asc[. Deci hatmanul, v[dz`nd c[ s[ apuc[ de g`lceav[, au =i r[dicat \inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor =i i-au str`nsu la un loc pre to\i. Iar le=ii, v[dz`nd c[ s-au str`nsu at`ta om, c[dzut-au cu rug[minte la hatmanul, =i multe daruri i-au d[ruit. Atunce au =i nemerit r[spunsu de la Poart[ =i de la Neculai-vod[ s[ le dè pace. Atunce au trimis ]mp[ratul =i la Tighine, de-au pornit pre craiul +fedului la Udriiu ]mpreun[ cu to\i =fedzii lui. +i l-au a=[dzat acolo la un t`rgu aproape de Udriu, anume Demirda=1, =i nu l-au mai l[sat la Tighine s[ fac[ amestec[turi. A=ijdere tot atunce, la ace vrajb[, au venit =i craiul Stenislav Lecinschii din Pomorania teptil, prin |ara Ungureasc[, au ie=it ]n Moldova la Com[ne=ti =i au venit pre la Bac[u la M[rgineni, la +tef[ni\[ Ruset¡ vornicul, cu pu\intei oameni. +i de acolo au m[rsu ]n Ia=i la Neculai-vod[, de i-au 1
Acest nume este ad[ugat de Kog[lniceanu. }n manuscrise, loc gol.
253
Ion Neculce
f[cut mare cinste. +i au trecut la Tighine =i de la Tighine la Udriiu, la ]mp[ratul turcescu. Iar[ craiul +fedului au p`r`t pre hanul =i pre Smail-efindi =i pre pa=a de Tighine =i au dat =i c[r\ile ce le trimisese hanul la moscali. Deci ]mp[ratul, v[dz`nd a=è au =i mazilit atunce =i pre veziriul =i pre hanul, iar pre Smail-efindi =i pre pa=a de Tighine i-au omor`t. +i au pus veziriu atunce pre Gin Ali-pa=a, =i ]nc[ l-au f[cut =i ginere. Atunce acel veziriu ]ndat[ au ]nchis pre solii moschice=ti ]n Edicula =i i-au pus la mare pedeaps[, c`t nu l[sa pre nime s[ intre la d`n=ii. Nici p[n’ la umbl[toare nu-i l[sa s[ ias[, ce =i acolo cu p[zitoriu. Ce mai mult s[ sc`rn[viè ]ntr-un ciub[r =i da afar[. +i pre c`\ din slugi era moldoveni, munteni sau sirbi, pe to\i i-au dat la catarg[. Atunce au ie=it =i Lupul vornicul =i cu Antiohi Jora hatmanul de la ]nchisoare, din Varna, cu mijlocul hanului, giuruind ni=te sate acolo pe Prut, dzic`nd c[ sunt ai lui, =i mai multe era omene=ti. +i au m[rsu de acolo ]n |ara Munteneasc[ =i, m[rg`nd ]n |ara Munteneasc[, au st[tut de i-au f[cut pace de la Neculaivod[, s[-i dè mo=iile boierilor celor ce sunt la Moscu =i alte lucruri multe. C[ s[ temè Neculai-vod[, c[ ]ncepus-a-l amesteca den |ara Munteneasc[ la Poart[ =i avè =i pre hanul agiutoriu. +i i-au c[utat numai s[-i fac[ pre voie, s[ vie ]n \ar[, s[ nu mai umble amestec`nd =i f[c`nd cheltuial[ t[r`i. Deci, dup[ ce-au venit ]n \ar[, ]ndat[ l-au pus vornic mare =i i-au d[ruit =i 8 pungi de bani. +i nu i-au agiunsu at`ta, ce au cer=ut =i satele boierilor ce era pribegi la Moscu. +i i le-au dat deodat[, iar dup[ ce-au venit Luca visternicul, i le-au luat =i iar le-au dat Luc[i. Iar mie, lui Ion hatman, ]mi sta mare piedec[, ca s[ nu pot veni ]n \ar[, s[-mi \ie el mo=iile. +i nu s[ temè de osinda lui Dumnedzeu, ca s[-=i aduc[ aminte c`te pedepse =i urgii de domni pre la ]nchisori, ]n c`teva r`nduri, au tras. Care mai pre urm[ au giudecat Dumnedzeu, c[ mi-am f[cut =i eu pace la domnia lui Mihai-vod[, =i cu giudecata mitropolitului =i a tot Divanul mi-am luat =i eu mo=iile ]napoi.
254
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ +eremet, den Smolen\sca, dac-au ]n\eles c[ au ]nchis solii iar, s-au =i ]ntorsu cu oastea la Chiov. +i veniè =i dzi =i noapte. +i cum au agiunsu de-au ]ntrat ]n Chiov ]naintea o=tii sali, iar[ t[tar`i au =i slobodzit un ceambul din Bugeag, de-au lovit f[r[ veste, numai 5 dzile, de-au agiunsu p[n[ suptu Chiov. +i au t[iet, =i au robit, =i s-au ]ntorsu de-au luat 20.000 robi. +i s-au ]ntorsu ]napoi cu pace, c[ n-au avut cine le sta ]mpotriv[, ne fiind oaste ]n Chiov. C[ de-ar hi fost m[car vro 2.000, n-ar fi sc[pat nici un t[tar, c[ le st[tus[ caii, de mergè pre gios c`\i r[m[sese pre urm[ pre =leav, =i ie=iè ru=i de prin b[l\i =i de prin p[duri de-i ucidè. Atunce s[ t`mplas[ numai Ivanenco =i cu Tan\schii, f[r’ de slujitori. +i au ie=it ei cu 20 de oameni din Chiov, de o lature, =i au g[sit vro 15 t[tar], =i i-au luat de grumadzi, de i-au dus la +eremet, ]n Chiov. Iar alt[ oaste era de cee parte la Nipru. N[rocul t[tar`lor c[ nu putè trece, c[ nu-i \inè ghea\a, nici putè trece prin ap[. Iar[ c`nd au fost de prim[var[, ]n al doile an a domniei lui Neculai-vod[, f[cut-au turcii sfat =i cu +fedul =i cu Stenislav craiu, dzic`nd Stenislav crai c[ pe d`nsul ]l¡ priim[scu to\i domnii le=e=ti s[ fie craiu. +i a da Cameni\a turcilor =i le va da =i bir =i c`teva fete mare pre an turcilor, numai s[-i dè oaste, s[ marg[ s[-l puie craiu ]n locul lui Avgust. +i atunce a trece =i +fedul cu pace prin |ara Le=asc[, =i apoi s-or scula cu to\ii asupra Moscului. Deci turcii s-au ispitit s[ fac[ =i acel lucru =i au or`nduit =i pre Abdi-pa=a, cu c`teva mii de oaste turci =i cu t[tar] =i cu Neculai-vod[. +i au pornit =i pre Stenislav de la Odriiu, d`ndu-i ]mp[r[\ia =i 150 pungi bani de cheltuial[, s[ s[ puie craiu ]n |ara Le=asc[. +i au venit Stenislav craiu p[n’ la Zagarance cu toat[ oastea, =i el au mai r[mas acolo s[ vadz[ cum a mai fi. Iar[ Abdi-pa=a au m[rsu p[n’ la Hotin =i au trimis la Chiov, la +eremet, sol pe un turcu, de i-au dzis cum¡ s[ sileasc[ el la ]mp[ratul Moscului, s[ nu s[ puie el a da agiutor lui Avgust craiu =i s[ las[ ca s[ puie craiu pre Stenislav, =i apoi or l[sa =i ei pre feciorul lui +eremet. Iar +eremet i-au r[spunsu acelui
255
Ion Neculce
turcu sol c[ el de feciorul lui s-au l[sat, de c`nd s-au dat pe m`na lor, dar el nu are nici o putere s[ fac[ acel lucru, c[ el este o slug[, =i p[n-acmu i-au venit 4 c[r\i de la ]mp[ratul Moscului, cum a vedè c[ intr[ turci ]n |ara Le=asc[, s[ s[ porneasc[ =i el cu o=tile de la Chiov ]mpotriva lor. +i iar au dzis +eremet, cum¡ s[ poat[ ei face acestu lucru, c[ craiul Avgustu are pre Neam\u cu 30.000, =i pre Venitic cu 30.000, =i pre Prus cu 30.000, =i pre noi cu 30.000. To\i ace=ti monarhi sunt giura\i s[-=i de agiutor unul altuie c`te 30.000 de oaste, iar c`nd ar vedè vreun greu, =i cu toat[ puterea s[-=i de agiutoriu. „+i la noi nu este obiceiu, ca la voi, s[ s[ mazileasc[ craii =i domnii, cum face\i voi. }nt[iu papa de R`m, dac[ ar audzi c[ veni\i voi s[ le face\i acest lucru, toat[ cre=tin[tatea ar sili asupra voastr[ s[ s[ r[dice. Numai craiul +fedului are pizm[ pre mine, c[ l-am b[tut ]n multe r`nduri, =i-mi amestec[ feciorul. Dar voi nu trebuie s[ v[ potrivi\i unor oameni nebuni“. +i cu acestu r[spunsu s-au ]ntorsu solul lui Abdi-pa=a de la +eremet la Hotin. }ntr-acee vreme, c`nd au sosit turcii de la Abdi-pa=a la Chiov, ce scrie mai sus, la +eremet, atunce s[ t`mplas[ de f[cè +eremet prazdnicul ]mp[ratului, adec[ dzua Sf`ntului Petru apostol. +i s[ str`nsese la curtea lui +eremet s[-i cinsteasc[ la vro trei, patru mese, de era ograda plin[ de ghen[rari =i de oficeri tot ]mpodobi\i ]n haine de sirme. +i fripsese un bou =i vro 3 berbeci ]ntregi =i cu coarnele poleite. Iar slujitorii moscali =i cu pu=cile sta pe deal de slobodziè focul pentru s[n[tatea ]mp[ratului. A=ijdere mai gios, la Pecersca, alte pu=ci, scoas[ cu al\i slujitori, de slobodziè focul. A=ijdere mai gios de Chiov sta c[zacii, vro 20.000 de oaste, cu pu=ci, de slobodziè focul. Deci v[dz`nd solii acele lucruri, s[ mira =i ei, =i au avut ce spune la Abdi-pa=a, ]ntorc`ndu-s-]napoi. Atunce oblicind Avgust, craiul de voievoda Ruschii c[-i agiunsu cu Stenislav craiul, ca s[ de Cameni\a, l-au prinsu craiul =i l-au f[cut surgun la Sacsonia, de-u =[dzut c`\va ani, p[n’ l-au slobodzit. +i au r[pedzit oaste proasp[t[ =i zaharà
256
Letopise\ul |[rii Moldovei
]n Cameni\[ cum mai ]n grab[, =i au f[cut surgun =i pre ghenarariul ce era ]n Cameni\[, fiind agiunsu cu Stenislav, viind turcii, s[ o dè. Deci Abdi-pa=a, v[dz`nd acel r[spuns de la +eremet =i v[dz`nd c[ s-au adaos ]n Cameni\[ oaste, =i s-au schimbat =i ghenararii, au f[cut =tire la Poart[. Deci Poarta au v[dzut c[ n-au putere s[ fac-aceste lucruri ce sf[tuis[, ca s[ schimbe pre Avgust craiu =i s[ pui pre Stenislav ]n |ara Le=asc[. S-au sp[riet s[ nu s[ r[dice toat[ cre=tin[tatea Evropii =i =-or pierde turcii ]mp[r[\ia. +i s-au l[sat de acel lucru. +i s-au socotit ]ntr-altu chip, de-au scris la Abdi-pa=a, de i-au f[cut r[spuns s[ s-a=edze la Hotin, fiindu-le ru=ine s[ s-]ntoarc[ f[r[ isprav[ ]napoi. Dzic unii c-ar hi sf[tuit +fedul =i voievoda Chiovschii s[ s[ a=edze Hotinul, ca s[ le hie lesne de acolo s[ marg[ la Chiov, c[ tot n[d[jduiè +fedul c[ va mai putè s[-= dè palme cu Moscalul. Iar unii dzic c[ ar fi sf[tuit Neculai-vod[, tem`ndu-s[ c[ nu a putè =edè ]n Ia=i de Dumitra=co-vod[, dar al\ii c[ Neculai-vod[ au giuruit ]nc[ ]mp[r[\iei 100 de pungi bani, ca s[ nu fac[ Hotinul. Ce adev[rul nu s[ =tie. +tiu c[ de prim[var[ au luat =i \inutul Hotinului, de l-au f[cut olat cet[\ii, iar la anul au luat =i Cern[u\ii s[-i fac[ olat, dzic`nd c[ tot de Hotin au fost. Iar lui Stenislav i-au venit poronc[ s[ marg[ iar la Udriiu, =i s-au ]ntorsu. Atunce +eremet nu putè =ti nemic de feciorul lui, c[ puses[ voievoda Chiovschii straj[ de-a lui, de nu putè nime nici merge, nici veni. +i pre cine trimitè +eremet, ]i tot prindè voievoda de-i t[iè sau ]i ]nchidè. Iar +eremet au dat 100 galbeni unui moldovan, de =-au b[gat capul pentru voia banilor, cu c[r\i, =i au f[cut cum au putut =i au mersu la pa=a de Tighine. +i atunce s-au t`mplat de au slobodzit solul cel de la Moscu de la ]nchisoare, =i l-au ]ntorsu pre acel moldovan, anume C`rje, cu ni=te turci, de-au dat veste de pace. +i ]nc[ tot s-au mai z[b[vit, pre cum a ar[ta mai nainte. Pre acee vreme era greu ]n \ar[, nu de bir, ce de alte sup[r[ri. C[ turcilor le era calea tot prin \ar[, merg`ndu =i viind la Hotin. Unii veniè pre la Foc=ani, de mergè pre Siretiu, pre la Boto=eni,
257
Ion Neculce
dispre Bosna, al\ii pe B`rlad =i pre la Ia=i, al\ii pre Prut. +i ca ni=te o=teni p[g`ni ce era, tot stric[ciuni f[cè cu fel de fel de r`suri =i batgiocuri a fete fecioare =i a f[mei ]n\elepte. Prutul pusese Neculai-vod[, de la Poart[ av`nd porunc[, pre Costantin Costache stolnicul, ]mpreun[ cu un pa=[, de-l cur[\ie, cu multe sute de oameni, de copaci =i de plahii. Al\ii tr[gè =[icile cu p`ine p[n’ la |o\ora, =i de acolo le ]nc[rca ]n car[, de porniè la Hotin. +i f[cus[ =i hambare, de o punè la |o\ora de sta, c`t[ nu o putè r[dica prin car[. Dar m[car c`t greu =i sup[rare era, =i cheltuial[ lui Neculai-vod[, dar =i atunce, v[dz`nd slujba mazililor, au f[cut mil[ cu d`n=ii =i cu sfintele rugi, cu m[n[stirile, de le-u r[dicat un obiceiu spurcat ce era asupr[, de st`ngerea caselor boiere=ti, ce s[ f[cus[, de da desetin[ de stupi =i de mascuri, \[rine=te. Ce Neculai-vod[ au iertat, s[ nu mai dè, precum n-au fost d`nd =i mai nainte, la al\i domni. Numai de la domnia a doa a lui Mihai-vod[ li s[ f[cus[ acest obiceiu. Atunce pre acee vreme, cu c`\va ani mai nainte, s[ tot b[tè Fran\ojul cu Neam\ul pentru |ara +paniei, care de care s[ o iei, s[ o st[p`neasc[, neav`nd craiu. +i tot biruiè Neam\ul pre Fran\oj, c[ci ]i da =i al\ii, f[r-alectorii lui, agiutoriu. }i mai da Angria 40.000 de oaste =i Olandria 30.000. Apoi sup[r`ndu-s[ de at`\e ani tot b[taie, sta s[ s-]mpace, =i Neam\ul nu priimiè, v[dz`nd c[ biruie=te. Deci s-au l[sat Angria =i Olandria a-i mai da agiutoriu, =i ]ncepus-a bate Fran\ojul pre Neam\u. Deci Neam\ul v[dz`nd a=è, st[tut-au =i al\i mediaturi ]ntre d`n=ii =i le-u f[cut pace, ]mp[r\ind |ara +paniei ]n doao dreptu. +i pre unde le-u venit hotar[le, r[sipit-au cet[\i =i t`rguri, de le-u stricat, =i au f[cut pace. Pre atunce au trecut =i un sol mare de la le=i la Poart[, anume voievoda Mazove\schii, de-au a=[dzat cu turcii cele amestec[turi multe. +i ]ntorc`ndu-s[ de la Poart[, au m[rsu la Avgust craiul, =i apoi l-au trimis craiul =i la Petreburcu, la ]mp[ratul Moscului.
258
Letopise\ul |[rii Moldovei
Constantin Br`ncoveanu
Atunce au trimis la le=i =i Turcul sol pre un =erim din Cr`m, anume +efer-bei, de-u f[cut pace lui voievoda Chiovschii =i lui Stenislav, craiul din Pomorania. +i ]ntorc`ndu-s[ +efer-beiu de la le=i, s-au =i r[dicat voievoda Chiovschii =i cu +endze Iano= Vi=nove\schii =i cu alte capete, staroste Raavschii, =i s-au dus la locul lor ]n |ara Le=asc[, la Avgust craiul, de s-au ]mpreunat, =i n-au avut nici o nevoie. A=ijdere =i St[nislav craiu ]nc[ au purcesu de la turci prin |ara Ungureasc[ =i au trecut la Pomorania. +i nu s-au ]ncredzut s[ marg[ la craiul, ce s-au a=[dzat ]n ni=te t`rguri, ]n hotar[le ]mp[ratului nem\escu. Vrut-au turcii s[ dè galioane +fedului, s[-l porneasc[ =i pre d`nsul pre Marea Alb[, p[n’ la fran\oji, =i de acolo, ori s[-i dè vase Fran\ia, ori s[ vie vasele lui. +i n-au priimit, ce au dzis c[ pre uscat au venit, pre uscat s[ va duce. +i s[ mira =i turcii ce-or mai face cu d`nsul, c[ el ar[ta cartea ]mp[ratului turcescu,
259
Ion Neculce
ce-i scrisese c`nd au venit la Tighine, c[ nu l-a l[sa =i-i va da oaste. Acee n[dejde c[uta =i o a=tepta. Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Neculaivod[, v[leat 7222, mazilit-au turcii =i pre Br`ncovanul-vod[, trimi\ind pe Buiuc ibrihorul de l-au prinsu cu mare me=ter=ug. C[ l-au ]n=[lat unchii lui, de-au mersu de la T`rgovi=te ]n Bucure=ti, fiind agiun=i cu Mihai-vod[, de sta Mihai-vod[ de-l p`r`è, g`ndindu-s[ c[ va fi el domnu. Iar dup[ ce l-au prinsu, au scos ibrihorul ferman de la ]mp[r[\ie, scriind la \ar[ de or priimi pre Mihai-vod[, bine, iar de nu, s[-=i r[dice dintre d`n=ii pe cine ar vrè. Deci unchii Br`ncovanului, anume Costantin stolnicul =i Mihai spatariul, dac[ au v[dzut c[-i las[ Poarta ]n voia lor, s-au l[sat de priete=ugul lui Mihai-vod[ =i =-au r[dicat domnu dintre d`n=ii, pre +tefan Catacuzino spatariul, fiiul lui Costantin stolnic. Iar[ pre Br`ncovanul l-au dus la Poart[ cu mare paz[ =i cu mult[ avere, scris[ tot de ibrihorul, =i l-au ]nchis la Edicula cu mare grij[, =i pre d`nsul, =i pre doamna-=, =i pre cuconii s[i, =i pre toate slugile lui. C[ era acel Gin Ali-pa=a vezir un p[g`n r[u preste sam[, de nu folosiè nem[rui dare. Deci atunce au ]nceput =i solii moschice=ti a-l p`r], =i +fedul, =i de multe p[r\ile, cum este m`nia lui Dumnedzeu. M[car c[ cele pomeniri multe =i cei prieteni harnici =i averea ce avè, sosindu-i atunce ceasul, nemic[ nu i-au folosit. Precum dzice Scriptura: „Nu va folosi avera ]n dzioa urgiii“. Poate-fi =i osinda Moldovii, c[-i tot schimba domnii adese, =i-l bl[st[ma toat[ \ara, au poate-fi =i a unchiu-s[u, a casei lui +[rban-vod[, au doar =i a moscalilor chemare =i apoi vicle=ug. C[ mult s`nge cre=tinesc s-au v[rsat, =i de multe ori ]l bl[st[ma ]mp[ratul Moscului =i dzicè: „Iuda-Br`ncovanul m-au v`ndut, de-am r[pus oaste =i am p[\it aceasta.“ Deci l-au scos =i au t[iet capetele, ]nt[i a patru cuconi ai s[i, apoi =i al lui =i a c`\iva boieri, slugi ai lui. Iar pre doamna =i pre alte slugi le-u \inut ]nc[ vro 2 ani la ]nchisoare =i apoi i-au slobodzit. Atunce, c`ndu-i t[iè feciorii, au fost dzic`nd
260
Letopise\ul |[rii Moldovei
unul s[-l turceasc[, s[ nu-l taiè, dar tat[-s[u l-au ]mb[rb[tat tare, s[ nu-= las[ legea. Numai un copila=, nepot de fiiu Br`ncovanului au sc[pat, c[ l-au luat ]n saraiul ]mp[r[tescu, ca s[-l turceasc[. Iar mai pre urm[ l-au scos ]ma ]mp[ratului =i l-au dat la maic[-sa, care mai pe urm[ la istoria lui va ar[ta mai pre largu. Precum s[ dzice „domnu bogat =i f[r[ sfat“, adev[r c[ atunce au fost f[r[ sfat, dac[ s-au m`niet Dumnedzeu pre d`nsul. Iar mai nainte, ]n 30 de ani, tot cu sfat au fost, c[ \inè Dumnedzeu =i-i ierta osinda. Iar acmu n-au vrut s[-l mai rabde. +i c`nd l-au t[iet, au adus pre to\i solii de-l priviè. Dup[ aceasta au pornit =i craiul +fedului prin |ara Ungureasc[ =i au trecut cu pace p[n’ la \ara lui, la Pomerania. Atunce au slobodzit =i pre solii moschice=ti, s[-= marg[ la p[m`ntul s[u. +i-i a=tepta +eremet cu bucurie mare. Iar c`nd au agiunsu feciorul lui pre la Nemirov, nu =tiu ce l-au lovit, c-au murit, =i n-au apucat tat[-s[u s[-l vadz[ viu. Dzic unii c-au m`ncat ciuperce =i au murit, iar unii dzic s[-l fie otr[vit soltanul la Tighine, pentru s[ s[ m`nie tat[-s[u, +eremet, s[ strice pacea, c[ci t[tar`i purure ar pofti s[ fie oaste. Iar unii dzice c[ dintre d`n=ii l-au otr[vit. Craiul =fedzescu, dup[ ce-au intrat ]n Pomerania, str`nsu=-au oaste, ce-au mai putut den \ara lui, av`nd n[dejde c[-i va da =i Fran\ojul agiutoriu. +i au ]nceput s[ s[ bat[ iar cu Moscalul, v`rtos, ca s[-= scoa\[ locul =i cet[\ile ce i-au luat. Deci Moscalul =i Avgust craiu cu sasii =i craiul Daniei =i Prusul, to\i ace=te s-au ]nvoit la un loc¡ cu leg[turi =i au ]nceput a s[ bate cu craiul +fedului. Unii s[ b[tè pre ap[, al\ii s-au dus ]n Pomorania, =i au tot b[tut pre craiul +fedului, p[n[ i-au luat toat[ |ara Pomoraniei, cu toate cet[\ile. Numai ce i-au r[mas o cetate, unde-i era stoli\a Pomoraniei, anume +tetenul. +i s[ ]nchisese acolo, de s[ batè cu ceielal\i crai. +i a=tepta craiul s[-i vie agiutor de la Fran\oj pre ap[. Atunce, n[rocul lui cel prost, c[ au murit craiul fran\ojesc cel b[tr`n, anume al 14 Liudovic. +i nemerind acea veste la Avgust craiul st`nd cu oaste prinpregiurul cet[\ii +tetenului, au pus un tr`mbicer al lui d`nd
261
Ion Neculce
veste din tr`mbi\[ c-au murit craiul fran\ojesc, ca s[ aud[ craiul +fedului din cetate, unde era ]nchis. Iar craiul +fedului, dac-au ]n\eles din tr`mbi\a lui Avgust craiu c[ au murit craiul fran\ojesc, pus-au =i el altu tr`mbicer a lui de-au r[spunsu ]napoi din tr`mbi\[ lui Avgust craiu, dzic`ndu-i a=è: „De-au murit craiul fran\ojescu, iar craiul nostru, unul din cei 12 monarhi a Evropiei, este s[n[tos =i nu s[ teme de nemic.“ Iar c`nd au fost preste doao, trei dzile, au l[sat craiul cetatea =i au fugit, cu ni=te vase pre mare, la \ara lui, la +tocul. Atunce au luat =i toat[ |ara Pomoraniei, =i pre Moscal nu l-au l[sat Prusul s[ st[p`neasc[ acolo ]n Pomorania, fiind lor acolo locul de mo=ie. Ce i-au dat c`teva pungi de bani pentru cheltuiala o=tii, =i au r[mas Pomorania aceloralal\i crai, cum s-au dzis mai sus. Iar +fedul, dup[ ce s-au dus la +tocul, au ]nceput a pune mediaturi de pace, s[ fac[ cu Moscul =i cu Prusul¡ =i cu Avgust craiu, =i au ]nceput a conteni de a s[ mai bate. Iar craiul Daniei nu-l priimie la pace =i-l tot b[tè de cee parte de mare, unde are =i Dania loc. Turcii dac[ s-au cur[\it de +fed =i de soli =i de aceste toate c`te scriu mai sus, r[dicatu-s-au ]mp[r[\ia cu toat[ puterea =i s-au dus¡ la fr`nci, la |ara Morii, ce o \inè veniticii. +i au luat-o toat[, cu toate cet[\ile ce era ]ntru acea |ar[ Moree, =i au a=[dzat ]ntr-]nsele pa=[l`curi, pre- cum fusese mai nainte vreme iar[ a lor =i s[ dezb[tus[ ei de la turci, c`nd s[ b[tus[ turcii cu nem\ii la Beciu. +i lu`nd-o acmu, s-au ]ntorsu iar ]napoi la Udriiu. Atunce au prinsu =i pre un domnu sfetnic |[r`i Moriii, care era =i doftor vestit, anume Lichinie. +i fusese acel doftor =i aice ]n \ar[, la domnia lui Antiohie-vod[ ]nt[i, =i apoi, duc`ndu-s[ la mo=iile lui acolo, la Moria, c[dzus[ de era sfetnic. Deci cunosc`ndu-l turcii, de la |arigrad, ]ndat[ l-au sp`ndzurat. Iar[ de iarn[ au ]nceput a s[ ]nvr[jbi Turcul =i cu Neam\ul, s[ strice pacea, din pricina Moreei. +i au trimis de-au mazilit pre +tefan Ca[n]tacuzino-vod[, feciorul lui Costantin stolni-
262
Letopise\ul |[rii Moldovei
CUPRINS
cul, din |ara Munteneasc[. +i cum l-au dus la Poart[, l-au =i sp`ndzurat, =i pe d`nsul =i pre tat[-s[u Costantin stolnicul, neplinind anul cu domnie ]n |ara Munteneasc[. +i au agiunsu =i ei osinda Br`ncovanului, c[ci ]l v`ndus[ ei pe d`nsul. +i i-au r[mas lui +tefan-vod[ 2 ficiori, unul sluje=te la nem\i, altul la moscali1. Iar[ ]n locul lui au pus domnu pre Neculai-vod[, =i ]n locul lui Neculai-vod[, ]n Moldova, au pus domnu pre Mihai-vod[. Deci Neculai-vod[, g[tindu-s[ de aice cu toate conacele, au purces¡ ]n |ara Munteneasc[. +i atunce, la purcesul din Ie=i, multe voroave ce nu s-au c[dzut au gr[it Lupul vornicul lui Neculai-vod[ ]mpotriv[. }n loc¡ de cinste =i mil[ ce au avut de la acestu domnu, el ]i mul\[miè cu voroave proaste, dup[ cumu-i firea acestui neam a Gavrili\e=tilor, de nu sunt nici unui domnu mul\[mitori, ce pre urm[ tot cu n[p[=ti le mul\[mesc. Care ]n scurt[ vreme =-au r[spl[tit Neculai-vod[ aceast[ g`lceav[ de c[tr[ Lupul, c[ pentru sime\ia lui =-au pus tic[losul capul, precum s-a ar[ta ]nainte. Iar ]n \ar[ au venit domnu Mihai-vod[ cu a treia domnie. CAP. XXI
A TREIA DOMNIE A LUI MIHAI RACOVI|{-VOIEVODA, V{LEAT 7224 Mihai Racovi\[-voievoda viind ]n scaon ]n Ie=i iarna, bucuratu-s-au toat[ \ara, fiind el pementean, =i mai v`rtos neamul s[u, c[ era mult. +i dint`iu s[ ar[ta cu mare dragoste =i bl`nde\e \[r`i. |ara ]nc[ s[ bucura, c[ci era moldovan =i le era prè lesne la divanuri a gr[i cu d`nsul. C[-i giudeca dreptu =i bl`nd, =i u=a ]i era prè de=chis[, nu cu m[rire mult[. +i dup[ obiceiu, a treia dzi au boierit pre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Ilie Catargiul vel-logof[t, pre Lupul Costache vel-vornic de |ara de Gios, pre Ioan Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, pre frate-s[u Dumitra=co Racovi\[ hatman, pre Costantin Ipsilanti 1
Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.
263
Ion Neculce
vel-postelnic, pre Ion P[ladi, cumnat[-s[u, vel-spatar, pre Dimitrii Macriiu vel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, pre Costantin Costache vel-visternic, pre cumnat[-s[u Costandache vel-stolnic, pre Iordache Ca[n]tacuzino vel-comis. Ace=tie era boierii lui Mihai-vod[ la a treia domnie. +i nu era nici unul mai de cinste dec`t altul, c[ era mai tot un neam¡. Numai Costantin postelnicul era oarece mai ]n cinste, av`nd un frate capichihai la Poart[, anume Manolachi chiurci-ba=e. Lui Mihai-vod[ atunce ]i vrè hi lesne =i ]ndem`n[ a domni, c[ de neprietenii lui, de munteni, s[ cur[\is[ de to\i, boierii cei b[tr`ni, carii ]i mai sta ]mpotriv[, iar muris[, la |arigrad domni mazili pre atunce nu era. C[ era numai Duca-vod[ =i Antiohie-vod[, =i nu mai avè obraz la Poart[, =i Antiohi-vod[ preste doi, trei ani i s-au t`mplat de-u murit. +i adusese =i c`\va greci cu d`nsul, carii fusese din casa Br`ncovanului-vod[. Ce iar[= acei greci l-au adus la stric[ciune, precum s[ va ar[ta ]nainte. +i el ]nc[ s[ ]nv[\as[ a domni, nu ca ]n cele 2 r`nduri dent`i, de era o turm[ =i un p[storiu. Numai n-avè n[rocire, c[ nu era pace. Doamn[ avè de treab[, bun[ =i milostiv[, cuconi 5 =i cucoane 3. +i-i era casa can grè. 2 cuconi ]i \inè turcii z[log la Poart[, pre r`nd ]i schimba. Pre acee vreme, g[tindu-s[ turcii s[ purceag[ asupra Neam\ului, s[ iei Varadinul, iar Neculai-vod[ f[cè ni=te r[ut[\i mare ]n |ara Munteneasc[ ]n boieri. Pre unii ]i ]nchidè, pre al\ii ]i t[iè, pre al\ii ]i j[cuiè, de le lua toate averile lor ce avè, =i-i p`r`è la Poart[ c[ sunt haini =i agiun=i cu nem\ii. +i pre c`\ nu-i omor`è el, ]i trimitè la Poart[ de-i omor`è. Atunce au pierit =i Mihai spatar, atunce =-au adus aminte =i de g`lceava ce i-au f[cut vornicul Lupul, c`nd au trecut din Moldova ]n |ara Munteneasc[, =i l-au p`r`t la veziriul Gin Ali-pa=a cum c[ este hain, agiunsu cu moscalii. Deci Gin Ali-pa=a veziriul, cum au ]n\eles, au =i trimis un capegi-ba=e de l-au pus ]n obedzi pe Lupul, de aice de la Mihaivod[. +i agiung`nd pre veziriul pre drum, nici l-au mai giudecat, numai ce l-au scos =i acolo ]n c`mpu au pus de i-au t[iet capul,
264
Letopise\ul |[rii Moldovei
Mihail Racovi\[
iar trupul lui au r[mas ne]ngropat, de l-au m`ncat pasirile. A=è au pierit Lupul vornicul din p`ra lui Neculai-vod[. Nici un boier n-am v[dzut precopsit din ceie ce s[ pun ]n price cu domnul. +i atunce cu Lupul au mai pierit ]mpreun[ =i 2 boieri sirbe=ti o dat[ cu Lupul. Iar ]n locul Lupului au pus Mihaivod[, domnul Moldovii, pre Darie Donici. Deci veziriul duc`ndu-s[ la oaste la Varadin, =i le-au ie=it nem\ii ]nainte cu Evghenie prin\epul. +i =-au dat b[taie de ]mbe p[r\ile, prè groaznic[. +i i-au biruit Evghenie cu nem\ii pre turci, de-au fugit turcii care ]ncotro au putut, =i le-au luat =i ordia toat[. Atunce au pierit =i spurcatul Gin Ali-pa=a veziriul ]n r[zboiu. Acestu Gin Ali-pa=a era un p[g`n turbat =i mare sorbitoriu de singe asupra cre=tinilor. Nu-i trebuiè lui daruri sau rug[minte. Acesta au omor`t pre Br`ncovanul-vod[ cu copiii lui. Acesta au omor`t =i pe +tefan-vod[, =i pe tat[-s[u, Costantin stolnic,
265
Ion Neculce
=i pe Mihai spatariul, =e pe Lupul vornicul, =i pre al\ii mul\i. Acesta au omor`t =i pre vro 40 pa=i, tot ale=i, fruntea turcilor, de sterpis[ ]mp[r[\ia turceasc[ de capete. Acesta au stricat =i m[n[stirea Mavramur de la |arigrad. +i-i era g`ndul lui de a birui pre nem\i, s[ puie pa=i =i ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[. Numai nu i-au agiutat Dumnedzeu, c[ =-au luat =i el plata, c[ i-au luat tat[-s[u, diiavolul, sufletul. Iar[ nem\ii, dac-au b[tut pe turci, s-au mai pogor`t de-u luat cetatea Timi=variul de la turci, cetate aleas[ =i vestit[, cu toate olatele ei, =i s-au a=[dzat acolo la iernatec. Atunce muntenii carii erau fugi\ ]n |ara Ungureasc[ de r[ul lui Neculai-vod[ s-au r[dicat cu c[tane =i au luat pre Neculaivod[ din Bucure=ti ]n robie. +i l-au dus ]n |ara Ungureasc[ de l-au \inut p[n[ la anul, p[n’ ce-au f[cut turcii pace cu nem\ii. +i au luat nem\ii =i din Oltu ]ncolo 5 \inuturi a |[r`i Muntene=ti. Destul[ r[utate era =i pe acolo de turci =i de c[tane, care mai pe largu va ar[ta istoria ei. Iar[ ]n locul lui Neculai-vod[ venis[ frate-s[u, Ioan-vod[ terdzimanul, domnu \[r`i. Ce departe era firea lui Neculaivod[ de a lui Ion-vod[! C[ Ion-vod[ era minunat de om bun, c`t nici acmu nu pot uita muntenii bun[tatea lui. Ie=it-au atunce c[tane =i ]n Moldova, pre supt munte, la Ca=in =i la cetate la Neam\u, =i cuprinsese \ara p[n-]n Siretiu. Dup[ cum sunt moldovenii gata la jac, ]ndat[ s-au dat la d`n=ii. Era =i asupri\i de Mihai-vod[, c[ scosese h`rtii pre \ar[ =i pre mazili, d[jdi =i desetini pe mazili \[r[ne=te. Obiceiul cel de st`ngerea mazililor nu vrè s[-l mai p[r[sasc[. Deci c`\i oameni =i c`te cas[ boiere=ti era dincolo de Siretiu \inè to\i cu c[tanele. +i s[ f[cus[ ni=te t[lh[rit mult peste sam[. +i acmu Mihaivod[ st[p`niè numai pre l`ng[ Ie=i =i la Orheiu pu\intel, iar ]ncolo tot poghiazuri cu c[tane cu moldoveni amesteca\i agiungè de pr[da pre la F[lcii =i pre B`rlad. Hotinul, Cern[u\ii le \inè tot turcii. +i s[ mira ce a face =i de ce s[ va apuca, c[ domnia ]i era noao =i nu avè bani s[ pl[teasc[, s[ str`ng[ slujitori. +i-i era cu fric[ =i s[ mutas[ ]n Cet[\uie, =i mai nici ]n
266
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cet[\uie nu m`nè, ce m`nè c`te la un loc, de nu =tiè nime. C[ =i boierii ]nc[ nu era drep\i, ce mul\i dintre d`n=ii s[ agiunsese cu c[tanele. }n Cetatea Neam\ului era un c[pitan cap c[tanilor, anume Fren\e, =i mai era =i c`\va mazili moldoveni cu d`nsul acolo. Deci au f[cut sfat s[ marg[ cu poghiaz, s[ iei pre Mihai-vod[. Iar[ Mihai-vod[, oblicind sfatul lui, trimis-au pre Macriiu vel-ban =i Costantin Costache vel-visternic s[ aduc[ vro doao, trei mii de t[tar], ca s[ marg[ s[-i lovasc[ ]nt`iu el pre d`n=ii, dec`t ei pre d`nsul. +i m[rg`nd acei boieri la t[tar], s-au r[dicat c`\va m`rzaci s[ vie, ]nc[ =i mai mul\i dec`t poftis[ Mihaivod[. +i viind cu d`n=ii p[n[ din gios de Movila lui Costantinvod[, i-au l[sat Costantin visternicul pe t[tar] supu=i ]n Valea lui Aaron-vod[ =i au venit s[ spuie lui Mihai-vod[, c[ era lucru cu tain[, de nu =tiè nime c[ vin t[tar]. Atunce Costantin visternicul, merg`nd la Cet[\uie s[ spuie lui Mihai-vod[ de t[tar] c[ au sosit, nu l-au g[sit ]n Cet[\uie =i au purces¡ s[ vie la Ie=i, la Mihai-vod[. Atunce =i c[tanele sosis-]n Ia=i f[r[ veste. C`t ai rumpe un p[r din cap de n-au luat pre Mihai-vod[ de grumadzi, din cur\ile domne=ti. C[ str[ji ce avè la T`rgul Frumos =i la Podul Leiloaie, nime din str[ji nu sc[pas[ s[-i dè =tire, c[-i prinsese c[tanele pre to\i. Avusese =tire Mihai-vod[ mai nainte vreme c[ au ie=it Fren\e =i cu Velicico cu poghiaz din Neam\u. +i fusese Mihaivod[ de diminea\[ =i afar[, pre Bahluiu ]n sus, dar apoi, v[dz`nd c[ nu-i nemic, s-au ]ntorsu ]n Ia=i. C[ poghiazul s[ z[bovis[, c[ veniè becisnice=te, cu z[bav[, c[ au venit pre la P[=cani, de la P[=cani la Cotnariu, =i apoi au venit la Ia=i. Deci Mihai-vod[ au apucat numai cu doi, trei copii de-au plecat fuga la Cet[\uie, =i c[tanele dup[ d`nsul. Ce la pod, pu\intel oarece s-au mai poprit, st`ndu-le ]mpotriv[, p[n’ s-au mai dep[ratat Mihai-vod[ =i au apucat de-au intrat ]n Cet[\uie. +i n[rocul lui c[ nu l-au =tiut c[ este el, s[-i \ie calea pre dincolo de Bahluiu, c[ l-ar hi prinsu. Iar Costantin visternicul, cum au audzit de c[tani, n-au apucat a spune lui Mihai-vod[
267
Ion Neculce
de t[tar], c[ n-au apucat a veni ]n Ia=i, ce au =i fugit ]n stuh, din gios de Balica, iar Mihai-vod[ nu =tiè de t[tar] nemic, c[ au venit la Aaron-vod[, nici t[tar`i de c[tane. Atunce c[tanele veniè. Fren\e pre suptu deal, cu vo 200 de nem\i, iar Velicico, cu moldoveni =i cu c[tane, lovis[ ]nainte ]n t`rgu =i slobodzis[ =i temni\ile =i cuprinsese =i Cet[\uia, numai nu s[ putè lipi, c[-i ]mpro=ca din Cet[\uie. Deci Fren\e =i cu c[tanile au l[sat co=ul ]n =es, unde este acmu h[l[=teul la Frumoasa, =i dup[ ce-au l[sat co=ul, s-au suit la deal =i c[uta loitre =i pripelece, ca s[ dè n[val[ s[ saie preste z`di. +i alerga unii =i din t`rgu, de li aducè loitre. Iar Mihai-vod[ atunce s[ temè tare s[ nu-l iei din m[n[stire. +i toat[ boierimea s[ sp[ries[. Numai au apucat de-au slobodzit o pu=c[ mare =i au ]nceput a trage =i clopotele cele mare. Iar t[tar`i de la Aaronvod[, cum au audzit pu=ca =i clopotile, oaricum¡ s[ ]ndoiè dint`iu, s[ nu fie vreun vecle=ug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca v`ntul. C[tanile, cum au v[dzut c[ vin t[tar`i, cum au l[sat Cet[\uia =i au alergat la co=, la cai. Ce p[n-a ]nc[leca ei, t[tar`i ]nc[ au sosit. Deci au =i purces c[tanile pe l`ng[ p`r[ul Cet[\uii asupra Hlincii a s[ sp[riè =i t[tar`i a-i ]ncungiura giur ]mpregiur, de le da n[val[ s[-i sparg[. Atunce au ie=it =i Mihai-vod[ cu seimenii =i cu strele\ii, adec[ v`n[torii, ce avè, ]n timpinarea lor la Hlince. +i au ]nceput a str`nge =i din t`rgu slujitori, cine era. Deci strele\ii au ]nceput a-i bate r[u cu sine\ele. P[n’ ce-au ]nnoptat, au tot m[rsu de la Hlince ]n sus, pre p`r[u, al[ture. Iar de la o vreme, b[g`ndu-s[ la str`mtoari, vr`nd s[ treac[ p`r[ul ]n cee parte, spre c`mpu, n-au mai putut \inè r[zboiul. Ce au ]nceput a-i r[sipi =i a c[dè acolo ]n p`r[u, fiind \[rmuros. Carii pre pu\ini au sc[pat. N[rocul lor c-au fost noapte. +i atunce, la acel p`r[u, au prinsu =i pre Fren\e c[pitan, viu nev[t[mat, un t[tar. +i l-au cump[rat Mihaivod[ de la acel t[tar =i, multu mustr`ndu-l, au pus de i-au t[iet capul. +i pre al\ii, pre c`\i au mai prinsu den moldoveni, vii, tot i-au omor`t. +i mai pre urm[ le-u str`ns capetele tuturor,
268
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i trupurile, =i au f[cut o movil[ =i o cruce mare cu cerdacu, ca s[ fie de pomenire acolo, la Parasca. +i nu au fost mai mul\i de 300 c[tane cu moldoveni cu tot, iar t[tar] au fost mai bine de 5.000, mai la =ese mii. Atunce, ]n grab[, m`niidu-s[ Mihai-vod[, au sp`ndzurat pe Cuze spatariul, neprice=tuit, ]nc[l\at, ]mbr[cat, d`ndu-i vina c[ au scris el la feciori, av`nd acolo la c[tani, ca s[ vie s[ prindz[ pre Mihai-vod[ de aice din Ia=i. Ce nu s[ =tie, ]ntru adev[r, au ba. Numai ]n pizm[ l-au omor`t, c[ i-au fost n[paste, c[ n-au fost scris. A doa dzi, t[tar`i au cer=ut la vod[ 10 pungi de bani, s[ s-]ntoarc[ ]napoi, iar Mihai-vod[ n-au avut, au n-au vrut s[ le dè. +i le-au dat voie s[ prade \ara, dincolo de Siretiu, c[ sunt tot haini, c[tane. Numai dincoace de Siretiu s[ nu robasc[. Deci au =i purces pre Bahluiu ]n sus, pre la T`rgu Frumos. +i de la Siretiu ]ncolo au =i slobodzit ceambuluri a pr[da, c`t au putut cuprinde \inutul Neam\ului. +i p[n-]n Hangu =i p[n]n Ceahl[u au agiunsu de-au pr[dat =i au robit. +i s-au ]ntorsu plini de robi ]n Bugeag. Iar c[tanile, Cetatea Neam\ului au l[sat-o plin[ de bucate =i au fugit la Ca=in, la alte c[tane ce era acolo. Scris-au Mihai-vod[ =i la Poart[ de izb`nda ce-au f[cut. +i n-au scris cum au fost, ce-au scris c-au fost mul\ime =i i-au b[tut. Pentru acee =-au agonisit mare credin\[ =i laud[ =i nume de viteaz de la turci, precum ]=i scosese =i Cantemir-vod[, mai ]n trecu\i ani, c`nd s-au b[tut cu le=ii la Boian pre Prut. Atunce, tot ]ntr-acel an, +fedul tot s[ b[tè cu craiul Daniei de cee parte de mare, precum s-au pomenit mai sus. D`nd n[val[, l-au lovit dintr-o pu=c[, =i au mai tr[it trei, patru dzile =i au murit. R[dicat-au =fedzii ]n locul craiului pre o sor a lui. +i atunce au a=[dzat toat[ vrajba o=tirii =i s-au ]mp[cat cu to\ craii ce s-au pomenit mai sus. +i au l[sat cine ce-au luat s[ fie luat, precum a ar[ta mai pre largu la istoria lor. F[r[ c`t, toat[ Levonia pe de iasta parte =i cu cr[ia Finiei de cee parte de mare =i cu 24
269
Ion Neculce
cet[\i, tot alese, frunte, au r[mas s[ fie tot a Moscalului. +i atunce, a=[dz`nd pacea, au slobodzit pre to\i ghen[rarii =i slujitorii c`\i era robi\ de la Poltava =i de printr-alte locuri. Pe to\i i-au slobodzit, de s-au dus la \ara lor, la =vedzi. A=ijdere =i =fedzii, c`\i moscali au fost robi\ la d`n=ii, pe to\i i-au slobodzit, de au venit la Moscu. }ntre acei capete moschice=ti ce-i robis[ =fedzii era =i Tolbe\schii cneazul rob. +i atunce ie=ind acel cneaz de la robie, ave 3 fete mare frumoas[. Atunce au dzis ]mp[ratul Moscului lui Dumitra=co-vod[ s[-=i aleag[ dintr-acele 3 fete una, care-i va pl[cè, s[ i-o de s[-i fie doamn[. +i aleg`ndu-= una, i-au dat-o ]mp[ratul. +i au f[cut nunt[ cu d`nsa, dup[ obiceiu, =i s-au cununat. +i au pus ]mp[ratul pe acel cneaz gubernat la Chiov, ]n mare cinste. Tot ]ntru acel an era, ]n |ara Le=asc[, cu mult[ oaste de sasi, de m`nca \ara. +i oastea le=asc[ nu avè nici o plat[ de slujba ce slujiè. Deci, cum sta obuzul la c`mpu, pre marginea Nistrului, s-au =i bulzuit un obuz =i au scos pre capetele lor =i =-au ales cap den zvoncic, cum s[ dzice la noi zorbà, anume pre un porucinic Branil, s[ fie cap tuturor slujitorilor. Deci, cum au st[tut el cap¡, cum au ]nceput a scrie c[r\i pre la cele obuzuri =i pre la slujitorii ce era ]mpr[=tie\i. +i ]n scurt[ vreme s-au str`nsu toate obuzurile la un loc. +i au scris c[r\i la hatmanii lor s[ vie =i ei la obuz, s[ s[ scoale asupra sasilor, c[, de n-or veni, n-or mai fi hatmani. Cum au audzit oastea Litfii, cum s-au str`nsu la un loc¡. A=ijdere =i mazilimea, =lahta, =i ei au r[dicat cap pre un boier, anume Lidihovschi. +i s-au str`nsu =i ei la un loc cu slujitorii. +i au scris Lidihovschii, care nu a ]nc[leca, toat[ =leahta a fi podan, =i le-or m`nca satele. +i au purcesu asupra sasilor. Pre unde-i g[siè, tot ]i omor`è. +i au pierit mul\i sasi p[n-au apucat de s-au str`nsu la un loc. Iar dac[ s-au str`nsu la un loc¡, nu le putè strica le=ii nemic[, c[ sasii avè foc¡ mult. Deci le=ii v[dz`nd c[ nu le pot strica nemic, sf[tuiè unii s[ r[dice =i \ara, toat[ mujicimea, asupra lor, s[-i ]mpresoare
270
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe sasi mul\imea norodului. Dar Lidihovschii, care era cap pre mazili, au dat sfat c[ nu-i bine s[ r[dice \ara, s[ s-]nve\e mujicii la r[zboiu. C[ sunt mai mul\i ru=i pravoslavnici dec`t le=i catolici, =i dac[ i-or r[dica pe to\i, sunt mai mul\i de un ]ntuneric¡ de oameni =i or¡ bate pe sasi =i poate ne-or bate =i pre noi =i ne-or lua mo=iile. +i ei s-or ]nchina la Moscu, c[ sunt tot de o lege, =i a fi mai r[u, c[ ne-or lua mojicii \ara. „Ce mai bine, fra\ilor, noi s[ ne v[rs[m s`ngele, iar mojicii, las[ s[ =adz[ ca ni=te mojici“. +i a=è au st[tut c`t[va vreme, de s[ tot b[tè. Craiul Avgust =edè ]n Sacsonia, c[ s[ teme a veni ]n |ara Le=asc[, iar pre hatmanii le=e=ti, cu me=ter=ug i-au prinsu pre tuspatru la m`n[ slujitorii de prin t`rguri ce =edè. +i era oastea numai s[-i taie =i-i suduiè tot de fa\[, =i le umbla pe denainte cu sabia goal[, =i-i mustra, =i le dzicè c[ „voi ne-a\i stricat volnicia noastr[ =i ne-a\i pustiit satele, \iind cu craiul =i cu moscalii, de aduc o=tile lor de ne m`n`nc[ satele =i ne-au stricat obiceile cele vechi“. +i i-au pus de-i \inè la vart[ slujitoreasc[, de-i p[ziè slujitorii. Fra\ilor boieri moldoveni, carii sunte\i musaipi la domnu =i face\i obiceiuri carii n-au mai fost ]n \ara noastr[ a Moldovii! V[ poftim s[ v[ aduce\i aminte, cetind acestu pontu de asupra, s[ vede\i ce-au p[\it atunce acei hatmani pentru obiceiuri noao ce ]ncepus-a face ]n |ara Le=asc[! Atunce ]mp[ratul Moscului, v[dz`nd at`ta calabalic ]n |ara Le=asc[, trimis-au pre Dolhoruc cneazul, cu 30.000 oaste, ]n |ara Le=asc[, ca s[ stè s[-i ]mpace. +i au venit cneazul la Liubliun =i au st[tut de le-au f[cut pace. Atunce au venit =i Avgust craiul den Sacsonia la Liublin. +i au f[cut pace ]ntr-acesta chip. Sasii s[ se duc[ to\ din |ara Le=asc[, f[r[ c`t lui s[-i dè 1.000 slujitori, s[-i fie de paza cur\ii lui. Oaste s[ r[m`ie 50.000, iar ceelalt[ s[ o goneasc[, c[ acmu este pace, nu trebuie mai mult[. +i s[ le dè leaf[, s[-= cheltuiasc[, iar nu s[ =adz[ prin sate, la iernatec, s[ pustiiasc[ satele.
271
Ion Neculce
Domnii s[ \ie c`te un steag, iar nu c`te doao, trei, =i al\ii nici c`te un steag. Slujitorii s[ =adz[ prin sate cr[ie=ti, iar nu printr-a mazililor, ori vara cu obuzuri, ori iarna prin t`rguri. +i nemic s[ nu-i dè pre unde a =edè, numai lemne =i ap[ =i grajduri de cai. Craiul s[ fac[ seim¡ ]n anul al treile, dup[ obiceiu. C[ acestu craiu nu mai f[cè niciodat[ seim¡. Pentru voievoda Chiovschi, s[-i ]ntoarc[ pagubele ce au avut ]n pribegie, =i s[-= str`ng[ vecinii lui, ori ]n ce t`rgu sau sat i-ar g[si, pentru c[ci au pribegit, pentru s[ nu-= piardz[ volnicia lor. Deci trebuie s[ nu r[m`ie p[guba=. A=è f[c¡ =i boierii no=tri. Dac[ pribege=te, iar ceielal\i stau cu feliuri de feliuri de n[p[=ti =i p`r], ca s[-l istovasc[. Pre hatmani i-au giurat s[ fie drep\i \[r`i, iar s[ nu mai \ie de acmu ]nainte cu al\ii streini. +i a=è i-au slobodzit de la varta lor =i i-au l[sat s[ fie iar hatmani, cum au fost. A=è s-au a=[dzat pacea ]ntre d`n=ii. Poate or ]nsemna =i mai multe la istoria lor s[ fie. Deci a=[dz`ndu-s[ pacea, s-au r[dicat =i Dolhoruc cneazul =i s-au ]ntorsu la \ara sa. Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Mihai-vod[, s-au g[tit turcii s[ marg[ s[ s[ bat[ iar cu nem\ii, la Beligrad. +i atunce au venit =i craiul Raco\ii de la fran\oji. +i au trimis Mihai-vod[, cu poronca vezirului, de-au adus =i pe Bercin, hatmanul lui Raco\i, din |ara Le=asc[, fiind pribag ]n Jolcfa, =i cu al\i capete de ai lor, unguri, de i-au trimis la Udriiu, s[ marg[ =i ei ]n oaste cu turcii la Beligrad, d`ndu-le turcii =i oarece bani, de au f[cut oarece oaste, moldoveni, pre cine au putut. +i au mersu ]n oaste cu veziriul. Iar[ Mihai-vod[ au ]nc[lecat cu t[tar] =i cu slujitori de a lui, de s-au dus la Ca=in =i la m[n[stire la Mira de-au mai b[tut pre ni=te c[tane ce era acolo, cuib¡ de t[lh[rit, de i-au spartu =i i-au gonit ]n |ara Ungureasc[. +i pre carii t[lhari, pre unde i-au prinsu, cu rele =i groznice mor\i i-au omor`t. Iar t[tar`i, prin \ar[ pre unde =-au agiunsu, au tot robit. Apoi ]n\eleg`ndu Poarta de acè izb`nd[ a lui Mihai-vod[, venitu-i-au poronc[ s[ ]ncalece cu soltanul den Bugeag =i cu
272
Letopise\ul |[rii Moldovei
oastea den Hotin, cu Colceag. +i c`nd a agiunge veziriul la Beligrad, atunce =i ei, pre tain[, s[ intre ]n |ara Ungureasc[, s[ prade, s[ s[ t`lneasc[ cu veziriul ]n |ara Ungureasc[. Deci pre acea poronc[ s-au g[tit =i au purces¡ Mihai-vod[. T[tar`i ]nc[ au trecut Prutul pre la Zagarance. +i s-au t`lnit Mihai-vod[ cu soltanul =i cu Colceag la Boto=eni, =i au intrat prin C`mpul Lungu =i au ie=it la Bistri\[, ]n |ara Ungureasc[. Ce soltanul au =i slobodzit t[tar] ]n prad[ a arde =i a pr[da satele =i a le robi. Iar Mihai-vod[ =i cu Colceag, acolo l`ng[ Bistri\[, aproape de cetate, au =i prinsu un om¡ viind cu c[r\i de la Sibiiu la comendatul de Bistri\[, scriind precum au b[tut pre veziriul =i au luat nem\ii =i Beligradul, =i preste 4 dzile i-a veni =i la d`nsul oaste. Deci Mihai-vod[ =i cu Colceag, prindz`nd acele c[r\i, au =i r[pedzit la soltanul de i-au f[cut =tire s[ s-]ntoarc[. +i au =i p[zit Mihai-vod[ =i cu Colceag de s-au ]ntorsu ]napoi =i au ie=it ]n \ar[. Iar soltanul, mai z[bovind vro doao, trei dzile, au ie=it mai cu greu, c[ le \inè calea s[cuii. Numai pre t[tar] ]i r[tuiè ni=te cazaci zaporojeni, c[ era cu soltanul vreo 500, dar ar hi ie=it foarte cu greu. +i au trecut la Bugeag, cu caii st[tu\i =i mai mul\i pre gios. Iar[ pre turci i-au b[tut nem\ii prè r[u. +i au luat Beligradul =i i-au mai l[\it multu =i preste Dun[re, aproape de Filibe. +i s-au dus s[ intre =i ]n Bosna nem\ii, ce n-au putut, c[ ]n Bosna era un¡ pa=[, anume Chiupurliul, foarte om¡ harnic, =i fiind locul tare, n-au putut ispr[vi nemic[, ce ]nc[ s-au ]ntorsu cu ru=ine de la Bosna. Fran\ojul, cum au v[dzut c[ s[ bate Neam\ul cu Turcul, au =i ]nceput a scorni =i el g`lceav[ cu Neam\ul =i a s[ bate cu I=pania, ca s[ ]mpiedece pre Neam\u. Atunce au ispr[vit =i Mihai-vod[ ferman de la Poart[ =i au trimis pre Costantin Costache visternicul =i pre Luca biv-visternic de-au m[rsu ]n Bugeag. +i au cercat de-au scos robii de la t[tar], ce-i luas[ t[tar`i, atunce c`nd au scos c[tanile din \ar[. +i pre cine au g[sit neascun=i =i nedep[rta\i, pe to\i i-au scos.
273
Ion Neculce
}mp[ratul Moscului, v[dz`nd c[ s-au a=[dzat pace despre +fed =i v[dz`nd pre turci c[ s[ bat cu nem\ii, dusu-s-au =i el atunce tocma la fran\oji, c[ doar ar face s[ s[ scoale asupra Turcului =i Fran\ojul, =i s[ s[ r[dice =i el. +i pentru vas[, ca s[ aib[ voie s[ umble =i a lui pre mare, cum umbl[ =i a altora, s[ nu stè pricin[. Ce atunce era craiul t`n[r, numai de vro 6 ani, c[ Liudovic muris[. Numai, m[car cum era de mic, dar tot i-au i=it ]nainte =i i-au f[cut ura\ie. Ce ]mp[ratul cu epitropii cr[iei au vorovit, =i i-au r[spunsu c[ ei cu Turcul nu pot s[ s[ bat[, c[ lor din |ara Turceasc[ li-i agonisita. +i i-au dzis =i ]mp[ratului s[ \ie pacea ce-au f[cut, s[ nu o stirce. Iar pentru vase, l-au pozvolit s[-i umble. Iar[ ]ntorc`ndu-s[ ]mp[ratul ]napoi, g[sit-au ]n \ara lui alte sfaturi asupra lui, f[cute de o sam[ de boieri =i de fiiul s[u, Alexie Petrovici. Deci fiiu-s[u, dac[ au a=[dzat, s-au dus la nem\i =i le-au dzis acelor boieri cum, dac[ vor omor] pre ]mp[ratul, s[ trimi\[ s[-l cheme pre d`nsu, s[ le hie el ]mp[rat. C[ a=è-i este ru=ine de lume, s[ s[ afle fa\[. +i dac[ l-or pune ]mp[rat, s[-= iei iar portul cel vechiu, =i o=teni iar cum au fost mai de demult, =i s[ dè =i +fedului ]napoi tot ce i-au luat, =i cu Turcul =i cu Leavul s[ s-a=edze, =i s[-= lepede =i pu=ci =i toate tot ]n mare, =i s[ tr[iasc[ cum au tr[it mai ’nainte. C[ acesta ]mp[rat ]i va istovi detot. Deci cum au venit ]mp[ratul =i au ]n\eles acestu sfat, i-au =i ]nceput a-i prinde =i a le face fel¡ de feliu de cazne =i a-i omor]. +i au trimis =i la ]mp[ratul nem\escu de au cer=ut pre fiiul s[u cu parola. Deci Neam\ul l-au dat pe parol[, ca s[ nu-i fac[ nemic. Iar dup[ ce l-au adus la stoli\[, l-au scos la divan =i mult l-au mustrat, =i l-au f[cut de-au dzis cum c[-i gre=it =i nu-i harnic de ]mp[r[\ie. +i au ]ncoronat pre un cucon mai mic, ce avè cu ]mp[r[teasa cea mai de pre urm[, iar pre Alexii l-au b[tut cu hunutul, =i, neplinind patru dzile, au murit. Iar pre urm[, f[r[ z[bav[, au giudecat Dumnedzeu, c[ i-au murit =i copilul cel mai mic, ce-l ]ncoronas[. Atunce au omor`t
274
Letopise\ul |[rii Moldovei
]mp[ratul =i pre R[zanschii, patriarhul Moscului. +i de atunce n-au mai hirotonisit patriarhu, ce le-au r[mas biserica cee mare a Rosiei v[duv[, =i au f[cut sinod, adec[ sobor: 12 episcopi sunt purt[tori de grij[ bisericii. Audzind de aceasta, ]mp[ratul Neam\ului foarte s-au sc`rbit pre moscali, =i era numai s[ s[ bat[, nefiind Neam\ului voia s[ fie cel mai mic la ]mp[r[\ie. C[ Alexie era cumnat cu ]mp[ratul nem\escu, \inè am`ndoi 2 surori. Ce au ]mp[cat lucrul, c[ au murit, precum mai pe largu va ar[ta la istoria lor. Iar[ ]n anul 7226, iar au m[rsu turcii la Beligrad =i cu Ionvod[ al |[r`i Muntene=ti. +i au st[tut la pace: cine ce-au luat s[ fie luat. Timi=variul, Beligradul, cu tot olatul p[n[ unde a agiunge, =i din Oltu ]n sus s[ fie tot nem\escu. Atunce au pus nem\ii pe fiiul lui +[rban-vod[ peste Oltu, s[ fie mai mare. |ara Morii, precum au luat-o turcii, s[ =i o \ie. Pentru Hotin n-au pomenit nemic[, f[r[ c`t au dzis pentru |ara Le=asc[ s[ stè dup[ cum este a=[dzat[ mai denainte vreme, c`nd s-au f[cut la Carlovic. +i atunce, c`nd au f[cut la Carlovic, scriè pentru Hotin ca s[ nu-l fac[ turcii, nici alte cet[\i, nici pa=[ ]n Moldova s[ nu fie. Deci st[ de atunce Hotinul, a=è ]ng[imat, p[n-acmu. V`rtos =ede. Nu =tiu de acmu ]nainte ce a vrè Dumn[dz[u s[ mai lucredzi. Mai sta-o-a, au ba, au poate =i c`t[ \ar[ au mai r[mas, s[ o iei? Va ar[ta vremea viitoare, cine a agiunge s[ tr[iasc[. Atunce =i Fran\ojul s-au ]mp[cat cu Neam\ul. +i pre Neculaivod[ l-au scos atunce din robie. +i au m[rsu la |arigrad, iar frate-s[u Ion-vod[ au mersu la scaonu-= ]n |ara Munteneasc[, =i neplinind anul, au murit Ioan cel bun =i frumos. Oh, oh, oh! Unde or mai g[si muntenii om bun ca Ionu-vod[? +i ]n locul lui au venit iar Neculai-vod[, pedeapsa lor. Lui Mihai-vod[ i-au venit de la Poart[ poronc[ s[ strice Cetatea Neam\ului =i Miera, unde au =[dzut c[tanele. +i le-u stricat, iar nu foarte detot. Fost-au pre atunce =i o foamete mare ]n \ar[, c`t agiunsese de s[ vindè mier\a de p`ine ]n Ia=i 10 lei. C[ numai din |ara Le=asc[ =i din |ara Turceasc[ aducè oamenii p`ine.
275
Ion Neculce
Iar[ la anul dup[ foamete, scornitu-s-au =i un omor mare de cium[ ]n \ar[, =i au \inut un an =i au agiunsu =i p[n-]n Podolia, ]n |ara Le=asc[. Atunce au trimis Mihai-vod[ boieri, de-au j[luit la Poart[ pentru \inutul Cern[u\ilor. +i au ar[tat =i ispisoace pentru mo=iile lor. +i l-au dat Poarta iar Moldovii =i au trimis turci de-au hot[r`t \inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor, s[ se =tie c`t or \inè turcii. +i au iertat =i birul \[r`i pre gium[tate, p[n-]n trei ani. +i au ispr[vit de-au mersu un capigi-ba=u, de-au hot[r`t =i Bugeagul cu Moldova =i au dezb[tut bucata cea de loc ce o ]nchinas[ Lupul vornicul t[tarilor, de au dat iar \[r`i. Atunce =i mie mi s-au ispr[vit ferman de la Poart[ de pace. +i am venit la p[m`ntul mieu, z[bovind ]n strein[tate 9 ani, 2 ani la Moscu =i 7 ani ]n |ara Le=asc[, cu multe valuri =i sup[r, care nu le mai poci ]n=ira cu condeiul mieu. +i venind la Mihai-vod[, toate ce-m luas[ Lupul mi s-au dat ]napoi. +i am tr[it la casa mè p[n[ ast[dzi, =i ]nainte c`t mi-a mai lungi Dumn[dzeu viia\a. Pre acele vremi s-au r[dicat un beiu turcu despre partea Indiei =i au ]nceput a s[ bate cu persii, ]n c`\va ani, al c[ruie nume Merfiiz. +i mai cuprinsese toat[ |ara Persului, c[-l tot b[tè Merfeiz pre Persu. P[n’ =i pe ]mp[ratul persilor l-au prinsu =i i-au scos ochii. Numai un fecior al lui au sc[pat =i din c`t putè, tot s[ b[tè. +i s[ m[ris[ numele acelui Merfeiz prè mult, c`t =i ]mp[r[\ia ceasta a |arigradului ]ncepus-a s[ ]ngriji de d`nsul. C[ s[ dusese turcii =i arapii mai gium[tate de slujiè la d`nsul. +i ]ntre acele b[t[i multe apropiindu-s[ =i de hotarul moschicescu, de Ahastranul, au fost ucis =i c`\va negu\itori moschice=ti. Deci Petru, ]mp[ratul Moscului, f[c`ndu-= atunce pace =i fiind cuprinsu de o=tire, ]i era ur`t s[ =adz[ a=è f[r[ o=tire. Ce au trimis pentru acei negu\itori la ]mp[ratul turcescu a |arigradului, cum el nu poate r[bda acest lucru, ce s[ va scula asupra persilor, av`nd str`mb[tate =i pentru hotar.
276
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci Turcul i-au dat pozvol s[-= cerce str`mb[tatea, c[ el n-are acolo amestec, fiind bucuros s[ s-]nceap[ g`lceav[ acolo, s[ aib[ el pace s[ odihneasc[. Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dz`nd c[ r[spunde Turcul a=è, s-au =i g[tit =i au =i purces¡ cu toat[ puterea lui tocma la persi. +i au luat =i pre Dumitra=co-vod[ atunce cu d`nsul =i i-au dat o sam[ de oaste ]n m`na lui, de l-au pornit preste ni=te mun\i, de-a dreptul pre uscat. Iar ]mp[ratul cu greimea au ]ncungiurat pre ap[, p[n’ s-au t`lnit la un loc¡. Ce p[n-a s[ t`lni cu ]mp[ratul, au avut b[taie cu ni=te cumuci, =i i-au biruit Dumitra=co-vod[. +i ]mpreun`ndu-s[ o=tile la un loc, cei de pe ap[ cu cei de pe uscat, purcedz`nd pre ni=te c`mpu otr[vit, au ]nceput a le muri caii, c`t s[ sp[ries[ c[ n-or r[m`nè nici cu un cal. P[n’ de la o vreme, lu`ndu-=i sama c[ acel c`mpu este otr[vit, ]= punè traistele ]n capul cailor, ca s[ nu apuce iarb[. C[ care cum apuca, cum muriè. +i a=è au m[rsu doao, trei dzile, c`t =i pu=cile au l[sat ]napoi, neav`nd cu ce le trage, c[ li muris[ caii. Deci ]ntr`nd pu\inel ]ntr-acea \ar[, le-au ie=it cumucii ]nainte, de le-au mai st[tut ]mpotriv[ moscalilor. Apoi, v[dz`nd c[ n-au nici o putere, s-au ]nchinat. +i au trimis cumucii pe urm[ de-au adus =i pu=cile moscalior. +i le-au fost spuind cumucii c[ n-au =tiut pe unde or vini, c[ acea bucat[ de loc¡ este otr[vit[, de nu tr[ie=te pre d`nsa dobitoc. +i de acolo au mersu mai nainte =i au mai dob`ndit =i vro doao, trei \[ri=oare. +i pe urm[ s-au ]mp[cat cu Persul, =i ]nc[ i-au mai dat o bucat[ de loc¡ ]mp[ratului, ca s[ \ie cu d`nsul, s[-i de agiutor asupra lui Merifeiz. +i au z[b[vit acolo, spre acele \[ri, mai 2 ani =i apoi s-au ]ntorsu iar[ la \ara lor, ]mpreun[ cu Dumitra=co-vod[. Iar acolo au l[sat o=ti cu ghen[rari prin cet[\ile ce dob`ndis[. +i dup[ ce-au venit¡ la stoli\[, la anul iar au mai trimis o=ti acolo, spre acele p[r\i de loc. Dumitra=co-vod[ ]nc[, dup[ ceau venit de la persi, n-au tr[it pre mult =i =-au pl[tit =i el datoria ace=tii lumi, cea str[mo=asc[, =i s-au dus c[tr[ p[rin\ii s[i. Iar
277
Ion Neculce
copiii lui au r[mas suptu mila ]mp[r[teasc[, afl`ndu-s[ ]n slujbe ]mp[r[te=ti, de tr[iescu =i p[n[ ast[dzi. Iar[ ]mp[ratul Moscului ]= dedes[ o fat[ a lui dup[ C=endzi hanu Hol=tinschii, care era nepot de sor’ craiului =fedzescu. +i craiul +fedului, c`nd au murit, au l[sat diiat[ de cr[ie surori-s[, care este acmu vie, iar de a muri è, s[ r[m`ie cr[ia =fedzasc[ lui C=endzi han Hol=tinschii, c[ lui i s[ cade cr[ia, fiind dintr-o alt[ sor’ a craiului =fedzescu. Deci ]mp[ratul Moscului dzicè ginere-s[u, lui C=endzi han Hol=tinschii: „Cum¡ ]i a=tepta tu p[n-a muri m[tu=e-ta?“ +i g[tiè oaste, s[-i dè s[ marg[ s[ iei cr[ia de la m[tu=e-sa. +i apoi s[ s[ pogoare ]n gios, ]n |ara Le=asc[, ]mpreun[ cu ]mp[ratul =i cu craiul Avgust, cu sasii, s[ supuie pre le=i dup[ voia lor, =i a=è s[ s[ pogoare asupra turcilor cu to\ii. +i a=è ]ncepus[ s[ porneasc[ oaste. Dar numai poate-fi n-au vrut Dumnedzeu s[-i mai las[ s[ s[ verse at`ta s`nge. +i atunce, la acè g[tire, s-au r[zbolit =i au murit marele ]mp[rat Petru Alexiovici ]n anul 7233. +i ]n locul lui au r[mas ]mp[r[teasa lui ]ns[=i-st[p`nitoare. }mp[ratul turcescu de la |arigrad, v[dz`nd c[ moscalii au luat o bucat[ de loc¡ de la persi, =i Merifeiz au luat iar mai bine de gium[tate iar de la persi, trimis-au =i el oastea lui la persi. +i au luat =i el o bucat[ de loc¡, cu c`teva cet[\i mare =i vestite. +i Persul r[m[sese un lucru slabu, mai cu nemic[. Iar[ mai pre urm[, mai ]ncoace t`rdzie vreme, ]ndreptatu-s-au Persul a bate pre Merifeiz. +i a=è din b[taie l-au b[tut pre Merifeiz =i l-au r[sipit. +i =-au scos toate \[rile c`te-i luas[ =i l-au gonit =i pre d`nsu ]napoi iar la India, de unde venis[, de nu s[ =tie ce s-au f[cut, de au pierit pomenirea lui. Dup[ aceasta s-au apucat Persul a s[ bate cu ]mp[ratul turcescu pentru cet[\ile ce au luat de la d`nsul. +i o sam[ de cet[\ =-au scos, =i s[ tot bate p[n-]n cestu an 7241. Iar moscalii tot \in cu pace ce-au luat de la persi. Iar l[s`nd cele streine, s[ ne ]ntoarcem a scrie iar pentru Moldova noastr[. Iar[ ]n \ara noastr[, dup[ ce s-au a=[dzat acel lucru ce scriu mai sus, s-au f[cut pace bun[. +i boierii cei pribegi din
278
Letopise\ul |[rii Moldovei
|ara Ungureasc[ =-au f[cut pace =i au venit to\i ]n \ar[. Numai ce-a r[mas Vasilie Ceaurul =i cu Velicico sulgeriul, c[ nu s-au ]ncredzut s[ vie ]n \ar[. +i au m[rsu din |ara Ungureasc[ ]n |ara Munteneasc[, =i acolo au murit am`ndoi. +i mo=iile Ceaurului le-au dat Mihai-vod[ altor boieri, streini, iar nu neamului s[u, dzic`nd c[ cee ce-au pribegit cu moscalii au venit o ]mp[r[\ie =i s-au hainit cu domnu cu tot deci pentru aceie li s[ cade s[ li s[ dè mo=iile, ]ntorc`ndu-s[ la mila ]mp[r[\iei, iar ace=te ce s-au ]nchinat la c[tane, au fost c[tanele ni=te t[lhari, =i pentru acee le-au dat mo=iile. Precum s[ va alege mai nainte, vremea va ar[ta. Iar[ ]n al optule an a domniei lui Mihai-vod[ dat-au Dumnedzeu o fortun[ grè, =i s-au aprinsu t`rgul. +i multe cur\i boiere=ti =i m[n[stiri au ars. +i din m[n[stiri au s[rit =i ]n cur\ile domne=ti, =i p[n-a alerga oamnenii din t`rgu, au arsu detot. Care multe lucruri au arsu de a lui Mihai-vod[, c[ nu putè oamenii =i slujitorii nemic s[ scoa\[ den curte, de fortun[ mare ce era. Dup[ aceasta s-au apucat Mihai-vod[ de iznoav[ de le-au f[cut, cu 2 p[r\i mai frumoase de cum era ]nt[iu, c[ ]nt[iu era mai proaste. +i au dat =i de la Poart[ 10 pungi de bani mil[, ca s[ fac[ cur\ile. Iar domnia s-au mutat, p[n-a g[ti cur\ile domne=ti, ]n ne=te case boiere=ti ]n t`rgu, anume ]n casele cumnat[-s[u, lui Ioan Paladi biv-spatar, =i ]ntr-a lui Costantin Costache vel-spatar, fiind aceste cur\i am`ndoao al[ture. Iar[ dup[ aceasta scos-au Mihai-vod[ pre \ar[ desetin[ \[r[neasc[ de stupi ]ndoit[ =i de mascur, de au pl[tit tot omul, =i \[ran, =i boier, =i mazil. +i f[r[ z[bav[ trecut-au preste giur[m`nt =i au stricat leg[tura sfin\ilor patriiar=i. +i au scos v[c[rit de i-au r[mas bl[st[m p[n-acmu, c[-l scot =i al\ii. +i au scos de moar[ c`te 2 ughi, =i de prisac[ c`te 2 ughi, =i de \igani c`te 2 ughi. Dar apoi de \igani au f[cut leg[tur[. +i vecinii boiere=ti =i c[lug[re=ti ]nc[ nu-i da cu price, c[ i-au adus din raiè, al\ii c[ sunt mo=teni. Foarte prè rar de avè boieriul prè mari dovad[ =i scrisori de-i da. +i dzicè s[-= caute \[ranul
279
Ion Neculce
giur[toriu, s[ s-]ndrepte. +i a=è foarte bine s[ ]ndrepta oamenii, ie=ind din vecin[tate. Ce acmu mazilii nu s[ mai p`r`è cu vecinii s[-i trag[, ce \[ranii tr[gè pre mazili la giudecat[. Aceste toate obiceiuri au r[mas ]n \ar[. Vechindu-s[ domnia, nu s[ mai temè c[-i va mai strica nime nemic. |ara s[ ]ntemeies[ ]n dzilele lui. S[ ]nmul\is[ oamenii =i s[ l[\is[ satele, c[ era om¡ foarte chivernisitor. P`ine s[ facè ]n dzilele lui foarte bun[ ]n to\ anii; stupii ]n doao veri s-au f[cut buni, iar ]n celelalte pro=ti; vitele era mai ]n to\i anii bolnave, de muriè; f`n =i vin multu ]n to\i anii era; bani mul\i ]n \ar[, la negu\itori, de-= prinde oamenii nevoile; zlota=ii nu vindè vitele, c[ nu-i sirguè cu istovul banilor. Din prostime, pre cine-l =tiè c[ are c`te ceva, ]i =i g[siè pricin[ =i-l ]nchide =i-i lua trei, patru sute de lei, =i mai mult. Doamna lui era foarte milostiv[. Multe biserici =i m[n[stiri stricate au acoperit =i le-au tocmit. +i oameni sc[pa\i ]i miluiè, =i pe fete s[race le grijiè =i le m[rita. Mihai-vod[ de la o vreme ]ncepus-a ]ndr[zni, =i mult[ v[rsare de singe f[cè ]n oamenii cei vinova\i, cum s-ar dzice furii, t[lharii. Nu avè nici o trecere sau mil[ de iertare, oric`t de mic[ de i-ar hi fost gre=ala. Pusese 4 furci mari de le b[tus[ ]naintea por\ii, unde-i acmu f`nt`na, de sta acolo a=[dzate. +i mai ]n toate dzilele sp`ndzura t[lharii de picioare sau de susiori, cu capetele ]n gios, cu pielea goal[. +i punè pe calò de-i b[tè cu puha, c`t nu putè merge boierii la curte de \ipetele lor. +i pre o parte f[cè =i bine, c[ s[ sterpis[ t[lh[ritul. Iar mul\i pieriè =i drep\i, c[ avè un arma= mare, grec¡, Panaiut, ce-au fost c`r=mar ]n |arigrad, lacom =i f[r[ suflet. +i pe gura aceluia mul\i p[timiè. T`mplatu-s-au atunce, grecii carii era a lui Mihai-vod[ capichihai =i al\ii ce slujiè la d`nsul de-au ]nceput a s[ sf[di ei ]nde ei. +i s-au f[cut 2 cete =i s[ p`r`è totdeuna la Mihai-vod[, s[-= m`n`nce capetele. }ntr-o ceat[ era Costantin postelnicul =i cu frate-s[u Manolache, chiurci-ba=e ]mp[r[tescu, =i cu alte rude a lor, iar ]ntr-alt[ ceat[ era Tudurache capichihaie =i cu
280
Letopise\ul |[rii Moldovei
un doftor, ginere lui, =i cu Iusufache aga. +i s[ p`r`è o ceat[ pre alta la Poart[, cum au m`ncat sute de pungi de bani din \ar[. C[ Mihai-vod[ t[ies[ =i acest obiceiu, de nu mai trimitè boieri la Poart[ pentru nevoile \[r`i, s[ vadz[ ce s[ cheltuie=te acolo, c[ credè numai pre greci. +i acmu nu numai la Poart[ nu mergè boierii, ce =i la visterie nu mai intra, s[ =tie c`nd ies nevoile \[r`i, s[ or`nduiasc[ ei. Ce c`nd vrè s[ scoa\[ ceva, cu grecii sf[tuiè =i porniè ]n \ar[ boierena=ii lui, cu tain[, =tii ca cum ar purcede un ceambul t[t[rescu ]n prad[, noaptea cu tain[, ]n toate p[r\ile. +i boierii cei de \ar[ nu =tiè nemic[. Deci poate-fi fiind voia lui Dumnedzeu s[ gre=asc[, au lep[dat pre ceata grecilor cea de frunte =i i-au gonit de la d`nsul, de s-au dus la |arigrad, =i au priimit l`ng[ sine pre cei bl[st[ma\i, de s[ sf[tuiè cu d`n=ii. +i a=è, priimind pre aceie, ]nc[ =i numele s[u cel bun de u=[ deschis[ ce-l avè c[tr[ to\i, de intra =i copii, l-au stricat acei greci bl[st[ma\i, al[tur`ndu-s[ pre l`ng[ d`nsul, =[dz`nd tot cu d`n=ii de s[ sf[tuiè, =i pre nime nu l[sa s[ intre ]n cas[, s[-= pl`ng[ jalobele. Atunce, la acè vreme, fugis[ =i c`\va boieri din |ara Munteneasc[ aice, j[luind de Neculai-vod[, =i s[ ruga s[ scrie la Poart[, s[ p`rasc[ pe Neculai-vod[ =i s[ fie el domnu |[r`i Muntene=ti. Tot atunce, pre acea vreme, g[situ-s-au =i un copil de cre=tin muncit de bezzaconicii jidovi ]n chipul muncilor domnului Is. Hs. +i au prinsu pre c`\iva jidovi de-au pus la ]nchisoare. +i nu i-au giudecat, ca pe ni=te jidovi, mai degrab[, s[ fac[ ce le va face, ce i-au \inut la ]nchisoare, g`ndind doar a lua de la d`n=i bani mul\i. +i ]nc[ au scris =i la Poart[, ca s-]mbunedze pre viziriul, s[ apuce =i pre jidovii de la |arigrad, s[ ièi =i Poarta o sum[ de bani. Deci, cum au oblicit solul lui antihrist Pazarghideanul, jidovul cel mare de la |arigrad, au =i ]nceput a cheltui bani =i a amesteca pe Mihai-vod[. +i au trimis pe un ag[ a veziriului =i au slobodzit pe jidovii carii era aice. +i au scris s[ le dè pace.
281
Ion Neculce
A=ijdere =i Neculai-vod[, dup[ ce-au oblicit c-au pribegit muntenii aice =i-l amestec[, s-au m`niet =i au stricat logodna ce f[cus[ cu feciorul lui =i cu fata lui Mihai-vod[, =i au stricat =i priete=ugul. +-au v[rsat multe pungi la Poart[, =i au amestecat mai tare el pre Mihai-vod[. +i au ispr[vit de-au trimis veziriul un capegi-ba= s[ ièi pre boierii pribegi, s[-i duc[ ]n |ara Munteneasc[. Iar[ boierii munteni nu era ]n Ie=i, c[-i trimises[ Mihaivod[ ]n Hangu, ]n mun\i, la straja ungureasc[, cu socoteal[ ca aceasta, c[ s[ va m`ntui de c[tr[ veziriul, c[ nu sunt ]n \ara lui. Deci viindu-i doao, trei porunci aspre, numai s[-i dè, s-au c[it c[ci i-au triimis acolo la margine, tem`ndu-s[ c[ nu-i va putè prinde, s[-i dè ]n m`na copegi-ba=ii. +i au trimis pre Costantin Ruset ca s[-i am[geasc[ cu ]mbl`ndzire, cum c-au venit de la Poart[ r[spunsu s[-i ]mpace Mihai-vod[ cu Neculai-vod[. Iar ]n urma lui Costantin Ruset¡ vornicul au r[pedzit 100 de seimeni c[l[ri noaptea din Ia=i ca s[-i prindz[, s[-i dè de grumadzi lui capegi-ba=e, r[pedzind =i la C`mpul Lungu s[ caute s[ prindz[ poticile, s[ nu scape nici unul. Ce muntenii, av`nd iscoade, au prinsu de veste mai nainte =i au trecut ]n |ara Ungureasc[. +i s-au ]ntorsu oamenii lui Mihaivod[ ]napoi, f[r[ de nici o isprav[. +i n-au avut pre cine da pre m`na capegi-ba=ei. Deci, ]ntorc`ndu-s[ capegi-ba=e la Poart[, au mersu pre la Neculai-vod[. +i l-au umplut Neculai-vod[ de bani. +i merg`nd la Poart[, au p`r`t prè tare la veziriul pre Mihai-vod[, c[ nu bag[ sam[ fermanul =i n-au vrut s[ de pe boierii munteni. Aceste audzind veziriul, tare s-au m`niet pe Mihai-vod[. Deci Neculai-vod[ =i cu Costantin postelnicul =i cu frate-s[u Manolache chiurci-ba=a, ce avè cinste la veziriul, =i cu Pazarghidian jidovul s-au f[cut tot una =i au cheltuit =i au mazilit pre Mihai-vod[. +i au pus domnu pe nepotul lui Neculaivod[, anume Grigorie Ghica terdzimanul, iar terdziman au r[mas frateli lui Grigorie-vod[. A=è l-au adus pre Mihai-vod[ p[catele, de s-au lep[dat de slugile cele puternice =i s-au potrivit minciunilor celor bl[st[ma\i.
282
Letopise\ul |[rii Moldovei
Deci ]mbr[c`nd c[ftan de la Poart[, Grigorie-vod[ au trimis pre un capegi-ba= cu mazilia aice ]n Ia=i, ]mpreun[ cu Enache aga, fecior lui Costantin postelnicul. +i cetindu-i ferman de mazilie Duminec[ ]n 26 dzile a lui septemvri, pus-au c[im[cani pe Costantin Costache vel-spatar =i pre Sandul Sturdze vel-ban. +i l-au grijit bine, ca pe un domnu, cu tot ce i-au trebuit, =i a patra dzi, gioi septemvri 30, au ie=it Mihai-vod[ din scaon din Ia=i, can pe o bur[ de ploaie, petrec`ndu-l to\i cu mare cinste. Vrut-au atunce o sam[ de mazili s[-i fac[ g`lceav[, s[ lege =tubeie de=erte, s[ le sp`ndzure pre l`ng[ drum, pre unde a trece Mihai-vod[, pentru c[ci le-au r[mas de la d`nsul obiceiu de desetin[ de st`ngerea caselor. Numai c[im[camii n-au l[sat s[-i fac[ acè ocar[, scriind Grigorie-vod[ de la |arigrad. A=ijdere =i postelnicul ]nv[\as[ pre Enache aga, s[ nu =tie c[ face cineva vrun sup[r lui Mihai-vod[. M[car c[ el le-u f[cut lor ru=ine, c`nd au purcesu din Ia=i, dar ei nu trebuie s[-i fac[ lui, c[ le-au fost st[p`n. T`mplatu-s-au atunce la mazilie de-au fost can de grab[ =i au r[mas boierii plini de datorii, c[ dedes[ bani ]mprumut =i nu apucas[ s[-i ièi. C[-i punè pre boieri zlota=i =i-i f[cè de istoviè ]nainte cu bani turce=ti. Lua noi =i da vechi. +i au r[mas mazilii st`n=i. A=ijdere =i turcii balgii ]nc[ ]mprumutas[ pre Mihai-vod[ cu bani noi, s[ ièi vechi. +i cu cear[, cu miere, pentru dob`nda l[comiei, de da mul\i bani. +i la mazilie au r[mas =i negu\itorii balgii st`n=i. +i au domnit \ara ]n r`ndul al treile 11 ani f[r[ trei luni. Deci pornindu-s[ Grigorie-vod[ de la |arigrad, ie=itu-i-au toat[ boierimea ]nainte la G[la\i. Iar[ Grigorie-vod[, dup[ ce-au agiunsu la Br[ila, n-au venit pre uscat, ca al\i domni, ce de la Br[ila au =[dzut ]n 2 =eici =i au venit tot pre ap[, cu mult[ pofal[, dzic`nd din trimbi\[ =i din naiuri =i d`nd =i din pu=ci, p[n[ ce-au agiunsu la G[la\i, de s-au ]mpreunat to\i boierii \[r`i acolo cu d`nsul¡, dup[ obiceiu. +i de la G[la\i au purces¡
283
Ion Neculce
CUPRINS
cu toat[ boierimea p[n-aproape de Ia=i. A=ijdere =i din Ia=i ie=itu-i-au ]nainte c[im[canii cu slujitorimea =i cu or[=eni =i l-au b[gat cu mare cinste ]n Sfetii Nicolaie, timpin`ndu-l =i arhierei cu tot clirosul bisericii. +i l-au ]ncununat spre domnie p[rintele Gheorghie mitropolitul. +i de acolo ie=ind, au intrat ]n cur\ile domne=ti. CAP. XXII
DOMNIA LUI GRIGORIE-VOD{, NEPOT DE FIIU LUI GRIGORA+CO-VOD{, DOMNUL MUNTENESCU, STR{NEPOT GHIC{I-VOD{ CE-AU FOST LA NOI, V{LEAT 7234 Dup[ ce-au venit Grigorie Ghica-vod[ ]n Ia=i, a treia dzi, pre obiceiu, au boierit boierii. Pus-au pre Gavriil Miclescul vel-logof[t, pre Darie Donici vel-vornic de |ara de Gios, pre Costantin Ruset vel-vornic de |ara de Sus, pre Costantin Costache hatman, pre Costantin, fratele lui Manolache chiurci-ba=, vel-postelnic, pre Sandul Sturdze vel-sp[tar, pre Iordache Ca[n]tacuzino vel-ban, pe Toader Paladi vel-visternic, pre Iordache Costache, sin Lupului, vel-stolnic, pre Andronache Vlasto, cumnat[-s[u, vel-comis. Ace=te era boierii lui Grigorievod[, mai to\i rudele lui Mihai-vod[, carii fusese =i la Mihaivod[. Iar toate trebile era dup[ Costantin postelnicul, =i dup[ d`nsul era Sandul Sturdze spatar, fiind moldovan =i oarece =i neam¡ lui Grigorie-vod[. Deci al\i boieri, ce mai r[m[sese de at`ta vreme de a=tepta pre Grigorie-vod[, ca s[ ]ncap[ =i ei, v[dz`nd c[ i-au apucat iar ceielal\i boieri pre denainte =i acmu, c[uta r[u. Atunce la banii steagului n-au mai scos alt[ dajde. Numai g[sind obiceiu gata de la Mihai-vod[ v[c[ritul, au scos atunce =i el v[c[rit, 10 potronici de cal =i 6 potronici de vit[. Iar de prim[var[ au scos =ferturi, pre putin\[, iar de toamn[ h`rtii, iar u=oare =i f[r[ n[p[=ti. +i au mai sc[dzut desetina boierilor, s[ dè de 10 un leu, =i au r[dicat \ig[n[ritul =i mor[ritul =i
284
Letopise\ul |[rii Moldovei
]
pris[c[ritul =i c`rcim[ritul, care le scornis[ Mihai-vod[. Aceste le-au iertat Grigorie-vod[ ]nt[iu. Iar[ c`nd au fost de toamn[, s-au hainit un boier, anume Dumitra=co Racovi\[ hatman, fratele lui Mihai-vod[. Fiind mazil la \ar[, au ]nceput a scrie c[r\i la frate-s[u, la Mihaivod[. Deci oblicind Grigorie-vod[, au trimis la d`nsul s[-l prindz[, iar el sim\ind, au fugit la t[tar] ]n Bugeag. +i cu d`nsul au fugit =i ginere-s[u, Iordache stolnicul. Iar[ ]n scurt[ vreme s-au burzuluit =i Adli-Gherii Calga, soltan de Bugeag, asupra lui Medli-Gherii hanul =i au ]nc[lecat cu tot Bugeagul. Iar pricina era a=è. Mai nainte vreme cu c`\va ani fugis[ un Bahti-Gherii, ce-i dzice porecl[ Delii soltan. Acesta, fugind spre calm`=i, f[cè multe amestec[turi pentru h[nia Cr`mului. S[ agiungè cu =erimii din Cr`m, f[cè de scotè Poarta mai totdeuna pe han. Deci Poarta au ales pe acest han, anume Medli-Gherii, de om¡ r[u, ca doar va putè supune pre =erimi =i pre m`rzaci. Deci lu`nd h[nia, mul\i m`rzaci =i =erimi au t[iet, p[n’ =i pre ni=te nepo\i a lui de sor. +i v[dz`nd acest Calga soltan, n-au mai putut r[bda a vedè at`\e capete pierind, precum ei n-au mai avut acest obiceiu s[ s[ piard[ m`rzacii. Ce au =i ]nc[lecat atunce to\i bugegenii cu zorbà, =i au scris =i la Poart[, cer=ind han pe un frate a lui, anume Caza-Cheri. +i Poarta nu vrè, dzic`nd c[ tot a=è s-au ]nv[\at de schimb[ hanii =i nu le pot intra ]n voie. Atunce s-au f[cut mare spaim[ ]n toate \[rile ]mpregiur. +i s-au bejenit |ara Moldovii, tem`ndu-s[ ]nc[ =i raieoa Tighinii =i a Hotinului =i |ara Rum`neasc[, =i-nc[ =i preste Dun[re, =i |ara Ungureasc[, =i |ara Le=asc[ de ]nc[lecarea acelui soltan cu tot Bugeagul. C[ nu =tiè alte \[ri =i olate adev[rul, ce vor s[ fac[, m[car c[ dzicè ei c[ nu le trebuie Adli-Gherie hanul, c[ le stric[ obiceiele, de le taie m`rzacii =i =erimii ca un casap, =i scriè la Poart[ s[ le dè pre CazaCheri s[ le fie han. Dar tot nu putè oamenii crede, a=è este, au alt[ ceva or s[ fac[. +i multu au umblat prin Bugeagu, dup[ ce-au ]nc[lecat. Apoi au trecut Nistrul =i s-au dus ]n
285
Ion Neculce
c`mpi, aproape de Ceahrin, de =edè cu multe voroave =i spaime acestor \[ri prinpregiur, ce scriu mai sus. Atunce, cu c`teva luni mai nainte, s[ t`mplas[ de hot[r`s[ Grigorie-vod[ locul \[r`i =i stricas[ capegi-ba=e, de la Poart[, ce venis[ cu ferman, c`teva c`=le t[t[r[=ti, ]mpreun[ cu oamenii lui Grigorie-vod[. Deci t[tar`i, v[dz`ndu-s[ to\i la un loc, s[ foarte l[uda asupra lui Grigorie-vod[ =i asupra \[r`i, dzic`nd c[ le-au arsu mul\ime de robi =i de copii =i le-au stricat c`teva geamii. Deci =i boierii ce era pribegi acolo, Dumitra=co Racovi\[ hatman =i cu ginere-s[u, Iordache Costache stolnic, f[cè =i ei multe amestec[turi la soltanul =i la m`rzaci, cu vorbe rele =i ]ndemn[turi asupra lui Grigorie-vod[. Grigorie-vod[ ]n\eleg`nd c[ s[ laud[ soltanul =i m`rzacii asupra lui, avè mare grij[ =i Grigorie-vod[ =i toat[ boierimea. +i \ara ]nc[ s[ bejenis[. +i era Grigorie-vod[ ]n cur\i ]n Ia=i, ]nchi=i cu slujitorii, ]n tot ceasul a=tept`nd gata s[-l lovasc[. +i trimite la soltanul oamenii s[i, cu daruri totdeuna, ca s[-l ]mpace. +i nu-l putè s[tura nici cu un feliu de daruri. Era =i giup`nesele boierilor pribegi aice, la popreal[, ]n Ia=i, de Grigorie-vod[. Trimis-au soltanul un ag[ al s[u la domnie, s[ le las[ s[ marg[ la b[rba\ii lor ]n Bugeag. +i ]ndat[ le-au slobodzit, de s-au dus, cu tot ce-au avut, ]n Bugeag¡, la boierii lor. Iar[ pre urm[ n-au cutedzat Grigorie-vod[ ca s[ =adz[ ]n Ie=i, ce s-au dus la Boto=eni, de-au =[dzut c`teva dzile. +i pre doamna-= au trimis-o la Hotin, de-au =[dzut p[n’ s-au ]mp[cat lucrul. Audzind Poarta ]mp[r[\iei de at`te amestec[turi acelui soltan, au or`nduit un sarascheriu, cu c`teva mii de o=ti turce=ti, =i pre Grigorie-vod[ =i pre Neculai-vod[, domnul muntenescu, =i pre Colceag-beiu cu lipcanii =i cu spahiii de Hotin, s[ marg[ to\i ]n Bugeag, asupra acelui soltan =i a bugigenilor. Deci acel sarascher au venit cu oaste la Smil, a=tept`nd s[ s[ str`ng[ =i al\ii acolo. Neculai-vod[ ]nc[ au venit p[n’ la G[la\, Colceagbei ]nc[ de la Hotin au trecut pe Prut la Smil, iar Gligorie-vod[ s-au pogor`t de la Boto=eni pre la Cotnar =i au venit iar la Ie=i.
286
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i au =[dzut cu corturili =i cu toat[ oastea lui ]n c`mpu la Balica vro 2 s[pt[m`ni ]n postul Cr[ciunului. +i de la Balica au trecut codrul la Sc`nteie =i au mersu ]n gios pe B`rlad p`n’ la Ro=ieci. +i de acolo au m[rsu la F[lciiu =i au trecut Prutul =i au mers la Codrul Chigheciului, de-au =[dzut acolo vro doao, trei s[pt[m`ni. Deci sarascheriul o=tilor au scris la acel soltan s[-= plece capul, s[ marg[ la Poart[, c[ nu va avè nici o nevoie, iar pre hanul aceast[ dat[ ]mp[r[\ia nu va s[-l mazileasc[. Deci el, v[dz`nd acel r[spunsu de la sarascheriul =i ]n\eleg`nd c[ =i hanul vine cu oaste din Cr`m¡, =i al\i megie=i pre dincoace, =-au plecat capul =i au purces¡ la sarascheriul la Smil, de s-au dus la Poart[, f[r[ nici o grij[. +i nu i-au f[cut ]mp[r[\ia nemic[. Iar[ Iusuf M`rza =i cu vro doi, trei m`rzaci au pribegit ]n |ara Le=asc[, de au tr[it acolo c`t[va vreme. Iar[ hanul au st[tut de-au iernat ]n Bugeag p[n-]n prim[var[, cu mult[ cheltuial[ =i sil[ bugegenilor de cr`meni. Atunce au scos mai marii Bugeagului =i ei v[c[rit, de-au dat mul\i bani hanului, mai sus v[c[ritul de cumu-i la noi. Iar Gligorie-vod[, dup[ ce-au a=[dzat pace ]ntre d`n=ii, au venit de la codru ]ntinsu la Ie=i. +i c`t au =[dzut ]n codru, f`n, gr[un\[ tot de la t[tar] au m`ncat toat[ oastea. +i la purces¡ au pus de-au f[cut =i o movil[ mare ]n codru, ca s[ r[m`ie de pomenire. Atunce =i Grigorie-vod[, dup[ ce-au vinit la Ie=i din oaste, trimis-au ardzu de jalob[ la ]mp[r[\ie pentru stric[ciunea ce-au f[cut t[tar`i \[r`i =i pentru boierii pribegi, ce sunt rud[ lui Mihaivod[, cum au f[cut at`te amestec[turi la t[tar], fiindu =i cu ]ndemnarea lui Mihai-vod[, de s-au f[cut aceste. Deci Poarta au b[nuit tare lui Mihai-vod[ =i au f[cut ferman la hanul pentru acei boieri pribegi, s[-i dè pre m`na lui Grigorie-vod[. +i toat[ paguba \[r`i =i cheltuiala ce-ar hi f[cut Grigorie-vod[ cu oastea s[ i-o plineasc[ de la t[tar]. Atunce au trimis Grigorie-vod[ la hanul pre Darie Donici vel-vornic =i pre Sandul Sturdza vel-visternic cu fermanul Por\ii =i cu izvod de pagube. Deci pre boierii pribegi nu i-au dat, c[
287
Ion Neculce
Iordache au fugit ]n Cr`m la un soltan, feciorul hanului, iar[ Dumitra=co hatman au fugit teptil preste Dun[re, tr[g`ndu-s[ la |arigrad, la frate-s[u, la Mihai-vod[. Ce frate-s[u nu vrè s[-l priimasc[, tem`ndu-s[ de la Poart[ s[ nu obliceasc[ c[-i la d`nsul. Ce umbla mistuindu-s[ prin Dobrogea din loc¡ ]n loc. Iar pagubele de la t[tar] i-au plinit toate. 700 pungi bani gata i-au adus ]n Ia=i cu ni=te c[m[ri cu cai. Care lucru era de mirat, unde au ispr[vit Grigorie-vod[ de-au ]ntorsu t[tar`i pagubele moldovenilor, c[ avè mare trecere la Poart[. }ns[ ace=ti bani nu i-au luat to\ Grigorie-vod[, ce gium[tate i-au dat hanului, =i o sam[ au dat =i oamenilor celor cu pagubele. Dup[ aceasta, merg`ndu Costantin postelnicul la Poart[, au oblicit =i pe Dumitra=co hatman c[-i ]n Dobrogea, la unu sat, teptil. +i fiind aproape de calea lui Costantin postelnicul, au umblat cum au putut =i l-au prinsu. +i f[c`nd =tire lui Grigorievod[, au =i trimis de l-au ferecat ]n obedzi =i l-au adus ]n Ia=i. +i l-au pus la grè ]nchisoare c`teva luni, p[n-au dat c`\va bani, =i apoi iert`ndu-l, l-au slobodzit. +i duc`ndu-s[ la satul lui, la Fere=ti, au mai tr[it trei, patru dzile =i au murit. Iar[ ]n al treile an a domniei lui Grigorie-vod[ s-au f[cut de c[tr[ toate p[r\ile bun[ pace. +i s-au apucat de-au acoperit m[n[stirea Balica cu oale =i au tencuit-o pre dinafar[ =i au f[cutu-i =i tind[, =i au zugr[vit-o peste tot pri dinlontru, =i zid ]mpregiur, =i clopotni\[, =i cur\i de piatr[. +i au ]ndz[strat-o cu toate, cu ve=minte, cu odoar[ =i cu bucate, =i cu robi =i mo=ii =i vii, ca pre o m[n[stire deplin. A=ijdere au mai f[cut cur\i scumpe =i h[l[=teu cu iaz la Frumoasa, s[ fie de primblare domnilor. F[cut-au =i turnu mare pe poart[, ]n curtea domneasc[, =i ceasornic mare, a=ijdere =i 2 ci=mele, f`nt`ni aduse pre oale, cu mult[ cheltuial[, una denaintea por\ii cur\ii domne=ti =i una denaintea feredeului. A=ijdere =i feredeul l-au mai tocmit. Mai tocmit-au =i c`teva cas[ ]n cur\ile domne=ti =i od[ile simenilor =i la grajduri. Ce era stricat, tot au tocmit. F[cut-au cas[ frumoas[ =i-n Galata. +i au tocmit chiliile la B`rnova. A=ijdere =i la B[rboiu au f[cut turnu =i au coperit-o. +i alte multe sfinte biserici au dires =i au tocmit.
288
Letopise\ul |[rii Moldovei
Iar[ c`nd au fost ]n al patrule an a domniei lui, ]n anul 7238 murit-au =i Neculai-vod[, domnul muntenescu, unchiul lui Grigorie-vod[. +i l-au ]ngropat ]n m[n[stirea cei de d`nsu zidit[ la V[c[re=ti. Iar ]n locul lui au r[dicat muntenii pe fiiul s[u Costantin-vod[. +i i-au r[mas lui Neculai-vod[ 3 ficiori, cari mai pe urm[ au ie=it domni, Costantin =i Ion, precum le scriu ]nainte istoriile. Iar unul, Alecsandru, vremea ]nainte va ar[ta1. Iar[ ]n scurt[ vreme f[cutu-s-au mare zorbà ]n |arigrad, r[dic`ndu-s[ inicerii asupra lui sultan Ahmet. +i l-au scos de la ]mp[r[\ie =i au pus pre un nepot a lui, anume sultan Mahmut. +i-ntr-acea zorbà multe capete au pierit =i mul\i veziri s-au mazilit. +i s[ can potoliè zorbaoa =i iar s[ scorniè. Atunce mazilind pre veziriul, g[sit-au mult[ avere la d`nsu, iar mai mult au g[sit la chihaieoa lui. C-au aflat mai bine de 40.000 pungi bani, f[r[ drugi de aur slei\i =i alte odoar[. C[ atunce dedes[ voie de bè mai to\ turcii vin. Pentru acee s-au f[cut zorbà, de-au schimbat ]mp[ra\ii. Atunce =i Mihai-vod[ afl`nd vreme, au mazilit pe Costantinvod[ din |ara Munteneasc[, de n-au plinit ]nc[ bine luna cu domnia dup[ moartea t[t`ne-s[u. Atunce au mazilit =i pe Adli-Gherii, hanul t[t[resc, =i au pus pre Caza-Cheri, carii =i-l poftis[ ei mai nainte. +i au ie=it =i Medli-Gherii soltan, care fuses[ cu zorbaoa. Atunce zorbalele au g[sit pe un casap sirbu, anume Bu\ucachii, prieten al lor, =i duc`ndu-l la veziriul cel nou, l-au f[cut, f[r[ voia lui, de l-au ]mbr[cat ]n c[ftan, s[ fie domnu ]n Moldova. Ce ]mbr[c`ndu-l, nu i-au dat ferman s[-l trimi\[ aice mai ]n grab[. De aceasta oblicind Grigorie-vod[, spus-au tuturor boierilor. +i s-au sculat to\i boierii de au scris la Poart[ cum nu le trebuie acela domnu, =i s-au g[tit s[ fug[. +i fiind aice =i un turcu mare, ce venis[ cu c[ftan, =i au m[rsu to\i boierii la acel turcu de i s-au rugat. +i spuind turcul la |arigrad cumu-i pofta boierilor, m`nietu-s-au ]mp[ratul =i veziriul. +i pre mul\i de 1
Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.
289
Ion Neculce
acei cu zorbaoa au t[iet, de i-au mai ]mpu\inat. +i au t[iet atunce =i pre acel domni=or Bu\ucachii-vod[, nepurces ]nc[ din |arigrad. +i de iznoav[ au trimis altu c[ftan de domnie lui Grigorie-vod[. Tot atunce au m[rsu m`rzacii c`\va la |arigrad de au p`r`t pe hanul cel mazil pentru c`te r[ut[\i le-au f[cut. +i au j[luit =i pre Grigorie-vod[ de bani ce le-au luat =i de alte multe str`mb[t[\i ce-au avut. Deci Poarta au or`nduit aceasta la pa=a de Tighine, trec`nd Caza-Cheri han pre acolo, s[ ièi sama =i s[-i a=edze. Atunce au venit =i Iusuf M`rza din pribegie de la le=i. +i viind prin Ia=i, l-au d[ruit Grigorie-vod[ foarte bine, ca s[-l fac[ prieten pre un c`ine. +i merg`nd la hanul, l-au priimit bine =i-nc[ l-au =i d[ruit. Iar ]naintea ace=tii zarve f[cutu-=-au pace =i Iordache stolnicul de c[tr[ Grigorie-vod[. +i viind din Cr`m, l-au priimit vod[ =i l-au iertat de toate gre=elele lui. +i-nc[ i-au f[cut =i un r`nd de haine =i i-au dat =i din bucate. +i iar ]l luas[ ]n dragoste, socotind c[-= va p[r[si n[ravul =i a fi cu bine domniei =i cu priin\[. L-au trimis la Tighine pentru acei m`rzaci ce p`r`s[ pre Grigorie-vod[ la Poart[, ca s[ stè la soltanul =i la m`rzaci s[ a=edze acest lucru, =tiindu-l c[ s[ =tie cu d`n=ii. Iar[ dup[ ce-au agiunsu la Tighine, n-au c[utat pre slujba lui Grigorie-vod[ =i s-au apucat iar de alte amestec[turi s[ fac[, mai mare dec`t cele dint[iu. +i la Grigorie-vod[ scriè ]ntr-un chipu, iar c[tr[ al\i boieri de aice din \ar[ scriè ]ntr-altu chip, cum c[ este gata domnia lui Costantin Duca-vod[ dat[ de la Poart[, protivindu-s[ =i el minciunilor t[tar`lor. Iar acei era anume Costantin Costache hatman, v[r primare cu Iordache stolnicul, cu frate-s[u Gavriil p[harnic =i Ioan P[ladi vel-vornic =i cu fiiu-s[u Toader vel-ban =i Toader Costache stolnicul =i cu Iordache Ca[n]tacuzino spatariul =i al\ii mul\i. S-au f[cut to\i la un cuv`nt, pre scrisorile lui Iordache, fecior Lupului, =i s[ sf[tuis[ c[ s[ fug[ la soltanul, s[ stè pricin[ Duc[i-vod[, s[ nu fie, =i s[-= r[dice pre unul dintre d`n=ii domnu. +i a=è au umblat cu acest sfat c`t[va vreme, nici s[ ducè, nici spunè lui Grigorie-
290
Letopise\ul |[rii Moldovei
vod[, ce sta ]n cumpene =i s[ mira ce or face: fugi-or, au spune-or lui Grigorie-vod[. Unii dintre d`n=ii dzicè s[ fug[, al\ii dzicè s[ spuie lui vod[, p[n-au oblicit Grigorie-vod[ ce vor s[ fac[ ei, cum giuruiè hanului \ara din Prut ]ncolo, s[ fie loc t[t[r[scu, numai s[ le ispr[vasc[ acest lucru pre voie, s[-= r[dice domnu dintre d`n=ii pre cine or socoti ei. Deci au =i prinsu pre acei boieri ce era ]n Ia=i =i i-au ]nchis. +i au r[pedzit =i la cei de la \ar[, de i-au prinsu, =i ferec`ndu-i i-au adus =i i-au pus la ]nchisoare, pe unul ]ntr-un loc, pre altul ]ntr-alt loc. Iar[ pre Iordache stolnicul, feciorul Lupului, nici l-au mai adus la Grigorie-vod[ s[-l giudece, =i cum l-au adus ]n Ia=i, l-au =i dus ]naintea por\ii, la ci=me, =i au poroncit de i-au t[iet capul. Iar pre ceielal\i i-au mai \inut oarece ]nchi=i =i i-au iertat, puind pre unii la giur[m`ntu, pe al\ii =i f[r[ giur[m`nt. Atunce au pus pre Costantin Ruset vornic de |ara de Gios, iar pre mine, Ioan Niculce biv-hatman, m-au pus vornic de |ara de Sus =i pe Sandul Sturdze hatman =i pe Costache Razul spatar mare =i pe Andree= Ruset visternic mare. +i a=e s-au potolit acele calabalicuri. Fugit-au atunce Gavriil p[harnic la Bugeag, =i multe vorbe rele au gr[it c[tr[ sultanul =i c[tr[ hanul pentru Grigorie-vod[. Iar pre urm[ l-au dat lui Grigorie-vod[ de grumadzi. Ce Grigorie-vod[ nu i-au f[cut nici un r[u1 =i l-au iertat, nici s-au uitat la oc[r`le ce-i f[cus[ =i la ponturile ce-i scrises[ Gavriil. Uita\i-v[ acmu, fra\ilor, c`t[ ocar[ au avut Grigorie-vod[ de la ace=ti boieri atunce! Iar el i-au iertat, =i f[r[ z[bav[, ]nc[ pe unii i-au =i boierit, de-au fost la cinstea dint`i. Un domnu strein, =i c`t[ mil[ au ar[tat! Iar[ dup[ acee au trimis pre al\i boieri de-au st[tut la giudecat[ cu t[tar`i la Tighine. +i mult[ cheltuial-au f[cut p[n’ s-au a=[dzat, mai ]ndoit de c`t luas[ el de la t[tar]. +i au luat =i o bucat[ de loc¡ de a Moldovii, din hotarul cel vechiu, cale de un ceas. 1
Ultimele trei cuvinte, absente ]n ms. 253, sunt ad[ugate din ms. 53.
291
Ion Neculce
Pre atunce, cu acele schimb[ri multe a vezirilor =i cu calabalicul t[tar`lor =i cu amestec[turile acelor boieri, c[dzus[ \ara =i Grigorie-vod[ la o mare datorie. T`mplatu-s-au ]ntr-ace=ti doi ani, la v[leat 7239 =i 7240, de-au fost =i timpurile proaste, de nu s-au f[cut p`ine din Ia=i ]n sus, =i era =i foamete, dar nu prè mare. Agiunsese mier\a de m[lai, ]n sus pe suptu munte, la 4 lei. Dar Grigorie-vod[, av`nd m[laiu mult la F[lciiu =i la Chi=[n[u, str`nsu din u=or, da acelor oameni de la \inuturile den sus c`te 6 potronici mier\a =i-i a=tepta de bani p[n[ toamna. +i ]nc[ au c[utat c`teva car[ cu chirie, de-au ]nc[rcat p`ine =i au trimis-o pre la t`rgurile den sus, la Roman, la Neam\u, la Boto=eni, la Soceav[ =i la Cern[u\i, de o da oamenilor f[r[ bani. Numai chiria ]= pl[tiè, ce =i acee cu p[suial[, d`nd ]nt[i domnia chirigiilor, apoi, cu vremea, scotè de la acei oameni. Iar[ tot ]ntru acesta= an 7240 ar[tat-au Dumnedzeu greu b[nat asupra cre=tinilor, pentru multe p[cateli =i f[r[delegile noastre. F[r[ lips[ de p`ine ce era, au m`ncat =i lupii oameni pre suptu munte, la \inutul Neam\ului =i la Soceav[. Ce curund =-au ]ntorsu sfin\ia sa m`nia =i ne-au trimis iar lini=te de c[tr[ acele hieri s[lbateci. Dar s[ sp[ries[ oamenii. Costantin-vod[, fecior lui Neculai-vod[, dup[ ce l-au mazilit turcii =i l-au dus ]n |arigrad, n-au plinit anul mazil =i iar au ie=it¡ domnu ]n |ara Munteneasc[ la v[leat 7240. C[ atunce tot era Poarta nea=[dzat[, =i s-au t`mplat de-u c[dzut un vezir, de-i dzicè Topal¡-pa=a, prieten lui Costantin-vod[ =i du=man lui Mihai-vod[. Deci cum au c[dzut acel Topalu-pa=a vezir, au =i p`r`t boierii munteni pre Mihai-vod[ la acela, =tiind c[ i-i neprieten, pentru multe superi ce le face Mihai-vod[ =i le stric[ obiceiurile, ca =i c`nd au fost ]n Moldova, =i le iè mare sume de bani. Deci veziriul l-au =i mazilit, =i trimises[ s[-i taie =i capul. Numai ni=te prieteni a lui Mihai-vod[ au agiunsu de-au dat =tire ]mp[r[\iei, =i a=è au sc[pat. +i l-au adus ]n |arigrad viu =i l-au ]nchis. Dar pre acel prieten grec, anume Venitura, ce-au dat =tire ]mp[r[\iei pentru Mihai-vod[, oblicindu-l
292
Letopise\ul |[rii Moldovei
veziriul, i-au t[iet capul. +i tot n-ar hi sc[pat =i Mihai-vod[, c[ trimisese veziriul de venis[ c`\iva boieri din |ara Munteneasc[ de-l p`r`è. Numai norocirea lui at`ta au fost, c[ s-au t`mplat de s-au mazilit =i veziriul. Dar numai 4 dzile de-ar hi mai tr[it veziriul, era baraiamul, =i atunce ar hi pierit =i el. Numai vr`nd Dumnedzeu, au ie=it de la ]nchisoare deodat[. Costantin-vod[, domnul muntenesc, viind ]n Bucure=ti, s-au a=[dzat cu bun[ pace de c[tr[ to\i boierii =i le-au dat toate ]n m`na lor s[ chivernisasc[. +i tr[iè tot cu lini=te, nu ca la tat[s[u, Neculai-vod[, ce ]ntr-alt chip, foarte cu bun[ ]mbl`ndzire de c[tr[ domnie. Scris-au Costantin-vod[ la v[r[-s[u Gligorie-vod[, domnul Moldovii, ca s[-i caute o fat[ di boieriu din Moldova, s[-l logodeasc[, ca s[-i hie doamn[. Deci Grigorie-vod[ cu mare bucurie au priimit =i cerc`nd au aflat o cucoan[, fat[ fecioar[ a lui Costantin Ruset vel-vornic, foarte frumoas[ =i ]n\eleapt[, anume Caterina, =i de bun neam¡ =i l[udat. +i au f[cut logodn[ =i au trimis-o mai pre urm[ cu p[rin\ii s[i =i cu al\i boieri, rudenii a ei, tocma la Bucure=ti. +i au f[cut mare =i frumoas[ nunt[ domneasc[. La anul 7241 noievrie 12 au fost nunta. Dup[ aceasta au scris Costantin-vod[ cu mare mul\[mit[ la Grigorievod[ de slujba ce i-au f[cut. Mihai-vod[, schimb`ndu-s[ veziriul, =edè cu pace la |arigrad =i oarecum¡ =i can cu n[dejde de laud[ asupra muntenilor, f[c`nd =i un ardzu viclean, dzic`nd c[-i de la ni=te boieri munteni. Deci veziriul au trimis s[ vie boierii, s[ stè fa\[ cu d`nsul. Iar ei audzind, au =i fugit, unii ]n |ara Ungureasc[, al\ii ]n Moldova, v[dz`nd c[-i cheam[ la Poart[. +i au datu =tire la |arigrad cum toat[ \ara s-au ]nc[rcat, audzind de Mihaivod[ c[ iar[ ]i s[ vie domnu. Iar ]mp[r[\ia audzind, s-au m`niet =i au f[cut pre Mihai-vod[ surgun la Miidili, precum va ar[ta mai nainte vremea. +i au cheltuit atunce Costantin-vod[ la Poart[ 1000 pungi, ca s[ omoare pe Mihai-vod[. +i turci[i] bani au luat =i nu l-au omor`t1. 1
Ultimele dou[ fraze sunt scrise de Neculce.
293
Ion Neculce
Tot ]ntru acestu an ]ndemnatu-s-au Grigorie-vod[ anume c[ merge la primblare la Prigoreni, la vornicul Ioan Niculce, =i la Ruginoasa, la hatmanul Sturdze. Iar[ de la Prigoreni au trecut la Roman, de la Roman la m[n[stirea Neam\ul. +i au scos icoana den m[n[stire =-au \inut-o s`ngur¡ Grigorie-vod[ cu m`na lui. +i s-au ]nchinat foarte frumos, c`t s[ mera =i [Grigorie]-vod[ =i turcii care era cu Gligorie-vod[. +i c[lug[rii de la m[n[stire dz`ce c[ nu s-au ]nchinat acè sf`nt[ icoan[ ca atunce niciodat[, a=è frumos ca atunce. +i de acolo, la Baie =i la S[cul, apoi la Slatina =i la Dragomirna =i la Soceav[. +i au umblat prin cetatea Socevii de-au v[dzut-o. Apoi la Pobrata =i apoi la P[=cani =i la Ruginoasa, apoi s-au pogor`t ]n Ia=i. A=è ]ntr-o s[pt[m`n[ au umblat de-au v[dzut toate m[n[stirile =i locurile =i satele boiere=ti, ca s[ =tie cine cum s[ \ine. M[car c[ cei pro=ti =i neagiun=i de minte huliè, dar acea primblare era de mare laud[ =i folos. C[ poate-fi de-ar fi mai z[bovit ceva= ]ntr-acest an cu domnia, ar fi ar[tat mil[ cu m[n[stirile =i cu casele boiere=ti. C[ au str`nsu cu c[r\i pre to\i igumenii de pre la m[n[stiri la Boboteadz[, de le-au f[cut c[utare de c`te mo=ii au =i cine le st[p`nescu mo=iile. +i au dat poronc[ s[ nu-i =tie c[ le sunt mo=iile ]nchinate pe la boieri, ce s[ =i le st[p`neasc[ ei. +i au dat¡ acel izvod la vel-logof[t, s[ le poarte de grij[. +i li s[ adeveriè c[ le va pune la o cale =i pre m[n[stiri =i pre satele lor. P[n[ acmu, ]n al =esele an a domniei lui Grigorie-vod[, ]n |ara Moscului este pace, =i \ine samoderjavia ]mp[r[\iei o nepoat[ de frate a lui Petru Alexiovici ]mp[rat, anume Anna, fiica lui Ioan ]mp[rat. Despre le=i, iar[=i pace. Silie Avgust craiu, p[n[ era viu, v[dz`ndu-se b[tr`n, ca s[-i coroneasc[ le=ii feciorul¡, s[ fie craiu ]n locul lui. Ce le=ii n-au priimit, m[car¡ c[ multe giuruin\[ le adeveriè craiul le=ilor, dar \ara n-au vrut. Murit-au =i c`\iva domni le=e=ti ]ntr-ace=ti 6 ani a domniei lui Grigorie-vod[, tot capetele cele vestite =i tuspatru hatmanii le=e=ti. Deci craiul ]nc[, dac[ au v[dzut c[ nu priimescu le=ii s[-i coroneasc[
294
Letopise\ul |[rii Moldovei
feciorul ]n locul lui, nici el n-au vrut s[ puie hatmani. +i sede =i acmu oastea le=asc[ f[r[ hatmani, numai un rementariu, de poart[ de grij[ o=tilor, anume Ponitovschii. Iar ]n cursul anilor 7241, ]n luna lui deche[m]vrie ]n 23 de dzile, murit-au =i acest craiu le=esc, anume Avgust, ]n t`rgu ]n Var=av[. Ce s-a mai face, va ar[ta vremea viitoare. Trecut-au =i un sol mare le=escu la Poart[, dar nu prin Ie=i, ce de la Hotin au mersu dreptu pre Prut¡. +i i-au trimis Grigorievod[ conac =i boieri ]ntru ]ntimpinare-i la |o\ora, dzic`nd acel sol c[ merge pentru ]ntemeietul p[cii la Poart[, fiind ]mp[r[\ie noao. +i numai preste iarn[ au z[bovit, iar de prim[var[ iar s-au ]ntorsu ]napoi =i iar pre Prut au mersu. +i i-au trimis Grigorievod[ conac cu Sandul Sturdze hatmanul. Numai acmu craiul muris[, c`nd s-au ]ntorsu solul. Despre persi, ]mp[r[\ia |arigradului tot ]nc[ au oaste, pentru acele t`rguri ce le luas[ mai nainte, c`nd s[ b[tè persii cu Merifeiz. Acmu Persul de Merifeiz s-au m`ntuit, cu moscalii s-au ]mp[cat, iar cu turcii ]nc[ tot nu s-au a=[dzat. Ce toate ce s-or mai lucra de acmu ]nainte vremea viitoare va ar[ta. Tot¡ ]ntru acesta= an era mul\i oameni den |ara Rum`neasc[ =i din Moldova str`n=i la Milcov. +i c`ndu era nevoi dincoace, ei fugiè dincolo la munteni, iar c`nd era nevoi dincolo la munteni, ei trecè dincoace. Tot a=è umbla, cu vicle=ug. Iar Grigorie-vod[ au trimis pre Enache aga, feciorul lui Costantin hatman, laz¡ de feliul lui, cu mul\i slujitori, f`c`nd veste c[ merge ]n gios la v[dr[rit. +i a=è ]ntr-o dzi, f[r[ veste i-au lovit =i i-au prinsu pre to\i. +i r[dic`ndu-i de acolo, i-au adus ]n Ia=i, de i-au a=[dzat, ca la vreo 2.000 oameni. Deci fiind atunce de cu toamn[ frig, mul\i copii =i oameni bolnavi au murit pe drum de foame =i de frig. +i dup[ ce i-au adus ]n Ia=i, mul\i fugiè. +i trimitè Grigorie-vod[ de-i prindè =i-i da pre uli\[, ca s[-i sparie s[ nu fug[, av`nd g`ndu ca s[ fac[ Ia=ii mare, precum au dzis c[ sunt Bucure=tii ]n |ara Munteneasc[. +i multu greu au tras bejenarii preste iarn[, c[ c[dzus[ o iarn[ prè mare =i gre. De la 6 dzile a lui deche[m]vri[e] s-au ]nceput =i au \inut p[n’ la
295
Ion Neculce
20 de dzile a lui martu, tot cu om[t, iar =i p[n[-n Sfet`i Gheorghie tot frig au fost. +i sf`r=is[ oamenii n[tre\ele, de agiunsese stogul de f`n 10 sau 12 lei, =i ]nc[ nu s[ g[siè. Perit-au multe vite a l[cuitorilor, iar a=e=¡ a bejenarilor au pierit mai detot, fiind ni=te oameni nea=[dza\i. Iar[ c`nd au fost ]n luna lui april ]n 13 dzile, ]n anul 7241, au =i sosit veste de la terdzimanul la frate-s[u, la Grigorievod[, precum ]mp[r[\ia au ]mbr[cat pre c[pichih[ile lui cu c[ftane, ca s[ s[ mute cu domnia ]n |ara Rum`neasc[, =i Costantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie cu domnia aice ]n Moldova. +i cum i-au nemerit acea veste, au =i r[pedzit pre Enache aga ]n |ara Munteneasc[, ca s[ apuce scaonul =i banii h`rtiilor, ]n\eleg`nd c[ au fost scos acolo h`rtii pre \ar[. Tot pentru l[comie n-au mai a=teptat ca s[-i vie turcu ag[ de la Poart[, cum au a=teptat v[r[-s[u Costantin-vod[. +i r[m[=i\ile de aice au ]nceput a str`nge tare, iar bejenarilor le-au dat voie s[ s[ duc[ iar la urm[, la Foc=ani. Deci bie\ii oameni, s[racii, cum au audzit acea voie, cum au =i purces carii cum au putut, unii numai cu cro=na =i cu copiii ]n bra\[, ca vai de ei. Bogat bl[st[m =i lacr[mi v[rsa asupra acelui Enache aga, ce le f[cus[ acea str[mutare, =i asupra celor ce-ar fi dat, acel sfat! +i c`t au agiunsu la margine, nemic[ n-au z[bovit, ce-au =i trecut ]n |ara Rum`neasc[. C[ Grigorie-[vod[]1 indeadins ]i slobodzis[, ca s[ treac[ ]n \ara lui, v[dz`nd c[ s[ duce =i el acolo domnu. +i au pus c[im[cami ]n Ie=i, anume pre Costantin Costache vel-logof[t =i pre Costantin Ruset vel-vornic, socrul lui Costantinvod[. +i ]nc[ turcul de la Poart[ tot nu venis[, nici la Grigorievod[, nici la Costantin-vod[. Lucru de mirat pentru Grigorievod[, om¡ grabnic la socoteala lui, a-= scorni singur ]n \ar[ c[ nu-i domnu. Nu s[ temè c[-= va aduce vro primejdie capului s[u =i \[r`i, fiind el ]mpizmuluit =i cu t[tar`i. Ce aceste aduce cè grab[ =i m`ndre\e! Iar[ dup[ ce-au trecut 7 dzile, la s[pt[m`na sosit-au =i capegilar-chihaies a ]mp[ratului de la |arigrad, cu c[ftan, la 1
Ad[ugat de mine.
296
Letopise\ul |[rii Moldovei
Grigorie-vod[, s[ marg[ s[ fie domnu ]n |ara Rum`neasc[, =i Costantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie aice ]n Moldova. Deci Grigorie-vod[ i-au ie=it ]nainte cu alaiu =i cu to\i boierii la Valea Ad`nc[. +i ]mpreun`ndu-s[ acolo, au venit p[n[ la Ia=i, =i au cetit fermanul ]n Divan =i i-au pus c[ftanul ]n spate. Ins[ boierii n-au mersu s[-i s[rute m`na, nefiind domnu aice, ce numai c[tr[ turcu s-au ]nchinat, dup[ ce i-au cetit fermanul. +i ie=ind Grigorie-vod[ den Divan, au intrat ]n casele dinlontru depreun[ cu capegi-ba=e, turcul. +i acolo s-au ]mpreonat =i boierii cei mare cu turcul, mul\[mind ]mp[r[\iei. Iar[ a treia dzi au pornit pre capegi-ba=e, turcul, =i cu tot ag[rl`cul ce-au fost mai greu pre B`rlad. Iar Grigorie-vod[, luni, ]n dzioa de Sfeti Gheorghi, s-au pornit din Ia=i pre la T`rgul Frumos, pre Siret, cu de toate ce i-au trebuit la toate conacele, p[n’ la Foc=ani, =i au trecut ]n cee parte la gazd[. A=ijdere =i Costantin-vod[ s-au r[dicat din Bucure=ti =i au trecut ]n ceasta parte la gazd[, tot ]ntr-o dzi luni, april 30 dzile. Iar[ doamna Ruxandra, muma lui Grigorie-vod[, au mersu ]n gazd[ osebi la o m[n[stire a socru-s[u, a lui Grigora=co Ghica-vod[ b[tr`nul. Deci Costantin-vod[ au mersu de s-au ]mpreonat cu m[tu=e-sa, cu doamna Ruxandra. A=ijdere =i Grigorie-vod[, =tiind de Costantin-vod[, au mersu =i el la gazda maic[-sa, =i acolo s-au ]mpreonat domnii am`ndoi. Apoi a doa dzi au mersu =i unul la altul, de-au vorovit ce le-au trebuit de toate. Apoi au f[cut =i Divan, cine= ]n \ara lui. Apoi gioi, ]n dzua de Ispas, maiu ]n 3 dzile, au purcesu cine= c[tr[ scaonu-=. Domnit-au Grigorie-vod[ |ara Moldovii 6 ani =i 7 luni. Era acestu domnu Grigorie-vod[ la stat mic =i sup\ire, la fa\[ uscat. Numai era cu toane, at`ta c`t la unele s[ ar[ta prè harnic, bun =i vrednic, milostiv =i r[bd[toriu. +i ]n viia\a lui era tot cu mese mari, cu c`nt[ri =i cu feliuri de feliuri de muzici ]n toate dzilele. Prè de avè vro treab[ mare, s[ nu ias[ la c`mpu, ca s[ fac[ veselii cu naiuri =i cu c`ntece hagime=ti =i cu mul\i peilevani m[sc[rici. +i pre boieri totdeuna ]i poftiè s[ fie cu d`nsul la primbl[ri. +i dac[ ie=iè la c`mpu, era prè lascav =i darnic¡.
297
Ion Neculce
Iar[ pre une locuri i s[ ar[ta lucrurile de bl[st[m[ciune. C[ s[ potriviè unor boieri, sfetnici ai lui, cari-i avè, 2 greci =i un moldovan, anume Costantin Psiol¡ hatman =i cu fiiu-seu Enache aga, lazi de neamul lor, oameni tirani =i curvari, iar din moldoveni avè pre Sandul Sturdze hatmanul, om¡ viclean =i ]nchis la inima lui =i lacom. Acesta ]ndemna pre Grigorie-vod[ tot la luat, =i pre to\ boierii moldoveni ]i s[r[ciè =i-i dep[rta de c[tr[ mila domneasc[, ca s[ fie numai el frunte =i de cinste. Care fapte a Sturdzii, trec`ndu-s[ la Grigorie-vod[, multe bun[t[\i a domnului ]ntuneca =i le strica. Stinsese mazilii =i \ara =i m[n[stirile detot, cu obiceiele ce g[sis[ ]n \ar[, scoas[ de al\i domni, mai nainte de d`nsul. +i acee domni, de le =i scornis[, le \inè c`te un an, doi =i le p[r[siè. Iar Grigorie-vod[, afl`ndu-le ]n \ar[, toate le gr[m[dis[ la un loc¡. +i scotè v[c[rit, h`rtii grele, v[dr[rit, desetin[, civerturi mare. }ntr-un an au scos =i pre \igani h`rtii grele. Scos-au o dat[ =i pre preo\i un bir, ce-i dzicè mucarè, de agiungè pe preot, c`t de s[rac, trei galbeni, iar pre cei mai frunte =i 8 galbeni i-au agiuns. Dentru care nu pu\in bl[st[m i-au r[mas. +i nem[rui r[dic[tur[ nu f[cè. Lua sume mare de bani ]n to\i anii domnii lui de la s[raca de \ar[, ca la 1.500 =i mai bine pungi de bani pre an, de au r[mas mazilii =i \ara st`n=i den sfatul acestor trei boieri. }ntr-un r`nd iertas[ Grigorie-vod[ pre mazili =i pre m[n[stiri de dajde =i au ]nv[\at pre Sturdze s[ fac[ ispisoc¡ de ]nt[ritur[. Iar Sturdzii nepl[c`ndu-i aceast[ mil[ de iertare mazililor, ca un lacom de fire au f[cut un ispisoc¡ =i au pus numai gium[tate de mazili, iar pe gium[tate i-au dat la \[r[nie, pentru ca s[ fac[ vrajb[ ]n mazili. +i a=è cu acest mijloc¡ f[c`nd vrajb[ ]ntre mazili, s-au m`niet Grigorie-vod[ =i au ruptu ispisocul. +i au ]ntunecat Sturdze aceast[ bun[ fapt[ =i mil[ domneasc[ asupra mazililor, ca s[ nu s-]ndreptedze, s[ fie tot s[raci, s[ poat[ a le cuprinde mo=iile =i ocinele =i a pune nume r[u domnului. +i a=è ]l sf[tuiè =i-l purta ei, c[ cui s[ c[dè s[ dè el ]i lua, =i cui s[ c[dè s[-i ièi el¡ ]i da.
298
Letopise\ul |[rii Moldovei
Era acestu domnu =i curvar. Multe \iitori fete mari \ine =i apoi le ]ndz[stra =i le m[rita, cu haine, cu odoar[, ca pre ni=te fete de boier. Numai nu s[ amesteca la fete de cas[ mare, ce de c[petenii mai de gios. +i avè doamn[ =i cuconi, =i nu s[ ru=ina, de-= f[cè casa de ocar[ un om mare ca acesta. Precum¡ =i oamenii lui, Costantin hatman cu fiiu-seu Enache aga, a=ijdere f[cè, ]nc[ =i mai multe. +i al\i greci a lui, to\i. +i la toate era desfr`nat. Curtea lui poftiè s[ fie tot¡ ]mbr[cat[. Pre nime din boieri s[ nu-i audz[ j[luindu-s[ c[-i sc[pat sau olec[indu-s[ c[ sunt timpurile grele =i nu s-au f[cut roadele, c[ s[ foarte m`niè, =i la m`nie era foarte grabnic¡. +i nici sfetnicii lui nu-i ]ndr[zniè, c`ndu era m`nios. Dar[ s[ ]ntorcè curundu. La giudecat[ ]i p[rè c[ giudec[ foarte bine, =i cumu-i p[rè, a=è r[m`nè. +i pre urm[, de=i vedè c[ au gre=it, nu ]ntorcè, ce, a=è d`ndu carte de r[mas, r[m`nè, c`t de la o vreme p[r[sis[ oamenii a mai veni la Divan. De era vreun \[ran ]ngreuiet la bir, nu-l mai sc[dè, ce a=è da p[n-istoviè tot ce avè. Da sume mare de bani la Poart[ =i turcilor agi ce viniè de la Poart[ cu trebi. C[ruia era s[-i dè o pung[ de bani ]i da cinci, =ese, tot ca s[-l laude la Poart[, iar de s[racii \[r`i nu-i era mil[. De s[ clintiè p[n-afar[ den t`rgu sau p[n’ la vreun boier, tot cu c[ru\a cea de cup[rie dup[ d`nsul. C[ preste tot ceasul bè ori vin cu pelin ori vutc[. +i ]ncotro mergè, tot cu gloat[, ca doao, trei sute de slujitori, =i al\ii s[ fie cu d`nsul. Cu pu=ca da prè bine. Greci mul\i adusese ]n \ar[, de m`nca lefe tot din visterie. +i c`te direg[torii la margine, tot greci le \inè, iar boierii de \ar[ era numai cu numele, c[ la nemic[ nu-i mai ]ntreba. Numai cu sfatul acelor trei boieri, ce vrè s[ fac[ f[cè. Dar avè =i trecere mare la Poart[, c`t pre turcii balgii din \ar[ foarte-i ]nfr`nas[, =i s[ temè de d`nsul, de nu putè face zapt oamenilor ]ntru nemica. Pociu dzice c[ Grigorie-vod[, precumu-i era firea, de-ar fi avut niscai oameni cu frica lui Dumnedzeu pre l`ng[ d`nsul sfetnici, ar fi fost de mirare =i de pomenire Grigorievod[ ]n domnii cei de frunte =i de laud[, iar nu cu cei de hul[.
299
Ion Neculce
CUPRINS
Iar[ c`nd au trecut din Moldova ]n |ara Rum`neasc[, mul\i feciori de boieri den moldoveni au luat cu d`nsul, de i-au dus la munteni, dzic`nd c[ i-s¡ dragi moldovenii =i va s[-= fac[ poman[. Ce va mai face, vremea viitoare va ar[ta. Iar acmu, l[s`nd istoria lui Grigorie-vod[, venim cu r`ndul la istoria lui Costantin-vod[, ce-au venit ]n Moldova. CAP. XXIII
DOMNIA LUI CONSTANTIN-VOD{, FIIUL LUI NECULAI-VOD{ MAVROCORDAT, VLEATO 7241 MAI 7 Dup[ ce-au purces Costandin-vod[ de la Foc=ani, venit-au toat[ boierimea =i mazilii |[r`i Moldovii ]mpreun[ cu d`nsul din conac ]n conac, cu pace =i cu cinste =i cu mult[ gloat[. +i agiung`nd aproape de scaon, ie=itu-i-au ]nainte caimacamii cu to\i boierii =i slujitorii =i cu al\i or[=eni tocma la Valea Ad`nc[, de s-au ]mpreonat dup[ obiceiu, aduc`ndu-l cu frumoas[ politie p[n’ la Sfet`i Nicolaie, unde l-au ]ntimpinat mitropolitul \[r`i chir Antonie cu al\i episcopi =i cu tot clirosul besericii. +i intr`nd ]n beseric[, l-au blagoslovit spre domnia Moldovii, =i ie=ind din beseric[ cu tot senatul, au intrat ]n cur\ile domne=ti =i au =[dzut ]n scaon. Iar[ a treia dzi, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scaon, boierit-au pre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Costantin Costache logof[t iar[=i vel-logof[t, pre Sandul Sturdze, ce era hatman, l-au pus vornic mare de |ara de Gios, pre Iordache Ca[n]tacuzino Deleanul vel-vornic de |ara de Sus, pre Costantin Ruset vornicul, ce era socru domnului, l-au pus hatman, pre Mih[lache Ruset, ce era v[r primare cu domnul, l-au pus postelnic mare, pre Andree= Ruset spatar mare, pre Iordache Ca[n]tacuzino P[=canul ban mare, pre Iordache Ruset Cilibiul p[harnic mare, pre Toader P[ladi vel-visternic =i pre Ioan Bogdan vel-stolnic, pre...,1 feciorul lui Iordache sulgeriul, vel-comis. 1
Loc gol ]n manuscrise.
300
Letopise\ul |[rii Moldovei
Constantin Mavrocordat
Ace=te era boierii lui Costantin-vod[ dint`i. }ns[ nu to\i dup[ or`nduiala lor, cum s[ c[dè, s-au pus, ce mai mul\i dup[ mit[. Fiind domnul t`n[r =i ne=tiind r`ndul \[r`i, au apucat unii cu d[ri la musaipi. +i a=[dz`ndu-s[ aceste boierii, au l[sat domnul visteria =i chevernisala \[r`i ]n sama boierilor, s[ chivernisasc[ ei cum or =ti nevoile \[r`i, dup[ obiceiul vechiu, cum au fost mai ]nt`iu, nu cum era la Grigorie-vod[, s[ chivernisasc[ numai Sandul Sturdze cu doi greci, ce au l[sat ]n sama tuturor. Ce pre c`t a \inè va ar[ta vremea viitoare. Venit-au =i cu acest domnu =i mai mul\i greci dec`t la Grigorie-vod[. Atunce la domnia noao, la banii steagului, g[sindu boierii h`rtiile gata de la Grigorie-vod[, scos-au h`rtii frunte de 4 ughi, mijlocul de 3 ughi =i de 2, coada de un ughi, f[r[ n[p[=ti. Iar apoi dup[ aceasta scos-au pre \ar[ civerturi. Iar la divanuri, oricum s[ p[rè c[ s[ pricepi mai bini dec`t Gligori-vod[ a giudeca, s[ ispitè s[ s[ pui =i ]mpotriva boierilor,
301
Ion Neculce
unde socotè c[ giudec[ str`mbu boierii. +i-n toate dimene\ile avè obicei de chema boierii di le da cafè, =i nu numai celor cu boierii mari, ce =i la o sam[ di boieri mazili. Cari au fost boieri mari ]i chema di le da cafè, le ar[ta politic[ di cinste mari. Dar[ a=è, ]n scurt[ vremi, piste 2, 3 luni, =i n[scu zavistie =i l[comie, dup[ cum ]i obiceiul lumii ace=tie. C[ din boierii no=tri, din moldoveni, ]ncepur[ unii a s[ lipi cu-mbun[turi pintre greci, a ar[ta drumuri =i c[li di r[ut[\, cu ce ar lua bani mai mul\i din \ar[. +i stricar[ leg[tura =i bl[st[mul ce f[cus[ Gligori-vod[ mil[ boierilor, di da disetin[ din dzeci stupi un leu, iar acmu f[cur[ di dar[ \[r[ne=ti, de dzeci stupi 22 potronici =i civerturi pi \ar[ tot¡ odat[. Iar di toamn[ au scos v[c[rit =i v[dr[rit¡ tot¡ odat[, =i di iarn[ civerturi =i h`rtii, iar di prim[var[ pogon[rit¡ =i coni\i, c`ti 8 potronici di vit[, ca =i v[c[ritul. Aceste toati nevoi ]ntr-un an le-au luat. +i-ncepu obicei, ca =i la Gligori-vod[, de nu mai ]ntreba pre al\i boieri di \ar[. Numai c-un moldovan =i cu grecii s[ sf[tuiè, anumi Toadir P[ladi vel-visternic, di f[cè cum ]i era voia. +i s-]nvr[jbir[ =i domnii foarti tari, fiind veri primari. C[ umbla Costantin-vod[ s[ scoat[ pe Gligori-vod[ din domnie, din |ara Rom`neasc[, s[ marg[ iar Costantin-vod[ ]n locul lui Gligorie-vod[ ]n |ara Rom`neasc[, =i aice ]n Moldova s[ pui pe v[r[-suu, Mih[lachi postelnicul, domnu ]n locul lui. Iar Grigorie-vod[, sim\ind faptile lui Costantin-vod[ ce umbla, siliè s[ scoat[ pi Costantin-vod[ =i s[ pui pi Mihai-vod[ domnu ]n locul lui Costantin-vod[. C[ Mihai-vod[, dup[ ce i s-au plinit un an, l-au scos din surgunie. +idè ]n |arigrad la casa lui. Numai el nu s[ prè tr[gè ]n Moldova, v[dz`nd c[ s[ sf[desc domnii am`ndoi, socotindu ca doar[ a apuca domnia ]n |ara Rom`neasc[. Vai de aceste 2 \[r] cre=tine, cu ace=ti domni str[ini! Ce di amar di bani dau pentru vr[jbile celi tic[ite a lor¡! P[ladi Toader¡ vel-visternic, fiind nepot lui Mihai-vod[ =i cu at`te rudi, ]i p[rè bine di acesti vorbi c[ sunt ]ntre domni =i mai mult ]ndemna la jacuri =i la vr[jbi. F[c`ndu-s[ prietin domnului, =i nicunosc`ndu-l, domnul g`ndiè c[-i esti
302
Letopise\ul |[rii Moldovei
prietin. Dar el¡ altele socotè ]n inima lui, ca doar s-ar spargi \ara =i s[ s-aud[ la Poart[, s[-= dè domnul ]n cap, s[ vii Mihaivod[ domnu, fiindu-i unchiu. +i era cu do[ fe\i, ar[t`ndu-s[ c[tr[ boieri c[-s vinova\i grecii. Greci, pr[cum s-au scris c[ era mul\i, ei toati boieriile =i p`rc[l[biele =i v[m[=iile celi di pi margini, cu agonisit, tot ei le cuprinses[ de le-au luat, iar boierii di \ar[ nu putè ]nc[pè la nimic[. +i to\i avè lefi mari de la visterii, =i vo dzeci \iitori m[ritati a t[t`ni-s[u, b[rba\ii lor tot cu lefe =i cu boierii. Era a=ijdere un frate a lui, anumi Iancul beizadè, cu mari cheltuial[, c[ avè c`te 10, 15 lei leaf[ pe dzi, f[r[ alteli. +i ma=teh[-sa iar[=i cu mari cheltuial[, c[ avè grè cas[, cu multi roabi, di li ]mbr[ca =i li m[rita, tot cu cheltuiala \[rii, =i os[bit =i leaf[ pe dzi 15 lei1. +i t`mpl`ndu-s[ de era vrajb[ ]ntre le=i cu moscalii, vinè mul\i turci la Hotin =i la domnu, =i tuturor le da daruri c`t nu li s[ c[dè, ori cu treab[, ori f[r[ treab[. M[car c[ =i Grigorie-vod[ da la turci mult =i f[cus[ obiceu mult, nu ca al\i domni, el da mai ]nainte, iar acesta da ]ndoit¡ di cum da Gligorie-vod[, cari Dumnedz[u =tii ce di greu era pi \ar[, tot ca s[-l laude turcii la Poart[, c[-i bun¡, ca s-apuci iar[=i domnia la munteni. Mai dinainti vreme, al\i domni, c`nd viniè un ag[ prè mari, di-i da un povodnic¡ =i o pung[ de bani, mult do[, iar la ceielan\i mai di gios le da c`te un postav, =i unora =i c`ti un aclaz, =i altora c`te o sut[ de lei, c`ti o sut[ cindz[ci. Iar mul\i bani da numai cari vinè cu treab[ la d`nsul, iar care trecè, nu le da nimic. +i boierii moldoveni totdeauna mergè la Poart[, di j[luiè nevoile =i lua sama capichih[ilor, =i nu s[ f[cè nici a patra parte2 cheltuial[ c`t s[ face acmu. Agiuns-au os`nd[ pe biata Moldov[, c[ tot le dz`cè c[ nu s[ mai satur[ di domni, iar acmu, de c`nd au st[tut domni str[ini, le agiunge, de nu li vine =i altu amar¡ =i mai cumplit¡. Numai cum a hi mila lui Dumnedz[u, la at`ta au r[mas, iar 1 2
Ultimele opt cuvinte sunt scrise de Neculce. Acest cuv`nt este ad[ugat de Neculce.
303
Ion Neculce
alt[ putin\[ nu mai esti, c[ boierii la Poart[ nu vor s[ marg[, c[ nu-i las[ domnii1. Capichih[ile fiind greci, c`t dz`c¡ c-au cheltuit, at`ta le dau, =i n-ari gur[ ciniva s[ li dz`c[ ceva sau s[ li iè sama, ce dz`c¡ c[ suti di pungi =i mii au cheltuit¡. Turcii ce vin¡, tot belacoas[, ceasornici di aur, fuz`i, cai cu =eli, cu rafturi, suti de lei, mii de ughi le dau. 1.700—1.800 de pungi de bani s[ ièu din \ar[ acmu, iar mai ]nainti, la domnii trecu\i, mai multu di 400—500 pungi nu s[ lua. +i altfel di \ar[ era, ]ntemeiet[, nu ca acmu. Oh, oh, oh! vai, vai, vai di \ar[! Ce vremi cumplite au agiunsu =i la ce cump[n[ au c[dzut! Doar Dumnedz[u di a faci mil[, pre cum au f[cut cu izrailitenii, cu Moisei proroc¡, de-au dispicat Marea Ro=ie. A=è s[ fac[ =i cu tini, s[rac[ \ar[! La ce obiceiuri ai agiunsu, ca s[ scapi dintr-aceste obiceiuri spurcati! Domnul ]nc[, dup[ ce s-au cruntat ]ntr-acesti lucruri cari am pomenitu mai sus, =i u=ile =-au ]ncuiet, =i hirea =i divanurile =-au schimbat ]ntr-altu fel. Iar[ la al doile =i al triile an a domnii lui Costantin-vod[ scotè c`ti 2 v[c[rituri pe tot anul =i h`rtii =i =verturi mul\ime. Numai disetina pi boieri iar[=i au l[sat-o mai pi urm[ s[ hie din dzeci un leu, pre cum era =i la Gligorie-vod[. A=ijdere au f[cut testament m[n[stirilor, preu\ilor di \ar[ =i mazililor, di le-au r[dicat dajdea, s[ nu dè nemic[. +-au ]nceput a ar[ta =i dragosti =i mil[ c[tr[ mazili =-a r[dica c`te ceva= din v[c[rit¡, tem`ndu-s[ ca s[ nu fug[ ]n |ara Munteneasc[, la Gligorii-vod[. C[ Gligorii-vod[ tot triimitè la boieri =i la mazili, di-i chema s[ vii ]n |ara Munteneasc[, ca s[ dè pricini c[ s[ spargi \ara, ca s[ maz`leasc[ pe Costandin[-vod[]2. Oblicind Costandin-vod[ acesti lucruri, au ]nceput a sl[bi pe mazili din d[ri, =i boieri[i] a-i \inè mai bine, pentru ca s[ nu fug[, iar pi \ar[ ce putè, tot lua. +i triimitè la Poart[ mul\ime di bani, di da musaipilor ]mp[r[te=ti. +i s-au agiuns Costantin-vod[ cu toate c[piteniile 2 1
Ultima propozi\ie este scris[ de cronicar. Ad[ugat de mine.
304
Letopise\ul |[rii Moldovei
turci de pe Dun[ri, di-au p`r`t pe Grigorie-vod[ la Poart[. +i atunce fiind un viziriu nou, anume Smail-pa=e, neav`ndu treciri la Poart[, au ispr[vit cei dinluntru iar[= domnia lui Costantinvod[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, c-au dat 1.400 pungi. Iar pi Grigorie-vod[ n-au putut s[-l mazileasc[, ce l-au mutat iar[=i ]n Moldova. +i p[n-a s-a=[dza domnii ]n scauni, s-au schimbat =i acela vizir. Deci, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scauni, au =i-nceput¡ a s[ sf[di =i a s[ p`r] la Poart[ unul pe altul ]n vedeal[. C[ Costantin-vod[, cum i-au vinit veste s[ marg[ domn la munteni, cum au =i p[zit de =-au f[cut m[rturie de la un cadeu de Hotin, ce s[ t`mplas-atunce la Ie=, =i de la boierii caimacani, cum c[ le-au fostu bun =i n-au luat nimic de la \ar[. Iar Gligori-vod[, viindu pe drum ]ncoace, cum au ]n\eles de acel lucru, cum au r[pedzit cu sc`rb[ la caimacani. +i caimacanii v[dzindu a=è, ]ndat-au r[pedzit \ar[ la Hotin, la Tighine, la Baba la sarascherul, de-au p`r`t tare pe Costantinvod[, c[ i-au pustiit =i i-au jecuit, =i nimic[ nu i-au putut str`ca atunce.1 Cari mai pi urm[, vremi viitoare, s-or scrii la r`ndul s[u. Iar capigi-ba=e, cari vinis[ ]nt`i s[ schimbe domnii, n-au apucat s[ marg[ la Poart[, ce au vinit alt capigi-ba=e di la viziriul cel nou, di l-au pus ]n her[ =i i-au luat darurile ce-i dides[ domnii, =i au adus alt[ ]nnoire domnilor. +i au luat¡ =i acesta alti pocloani. Era bogati conaci =i-nv[luituri ]n biata \ar[. +i mut`ndu-s[ domnii, n-au vrut s[ s[ t`mpine ca ]nt`i, ce au p[zit =i au trecut Grigorie-vod[ pi Siret =i Costantinvod[ pe B`rlad. }ntr-ace=ti 2 ani pol ce au fost la Costantin-vod[, bi=uguri n-au fost nici ]n p`ne, nici ]n stupi, nici v`ndzare ]n nimic. +i moarti ]n viti ]nc[ era, di murè vitele, =i v[c[rit¡ pe vitele moarti lua. Numai la mazilia lui viile au rodit bini. Acest domnu Costantin-vod[ era un om prè mic de stat, =i f[ptur[ proast[, =i c[ut[tura ]ncruci=et[, =i vorba lui ]necat[. Dar la hire era nalt, cu m`ndrie vrè s[ s-arete, dar era =i omilenic. Cazne, b[t[i rele la oamini nu f[cè, nici la singe nu era lacom, 1
Ultimele trei fraze sunt scrise de Neculce.
305
Ion Neculce
=i r[bd[tor mult. }i era drag[ ]nv[\[tura, cor[spunde\ii din toati \[rile str[ine s[ aib[, prè silitor spre ve=ti, ca s[ =tii ce s[ faci pintr-alte \[ri, ca s[ dob`ndeasc[ numi l[udat la Poart[. Minciunile ]i era prè drag a li asculta, numai nu era pre grabnic¡ a faci r[u. Giuruiè prè mult unora =i altora, dar la mai mul\i nu da dintr-aceli giuruin\[. Era om di-l ]ntorcè =i al\ii. A=è socotescu, acestu domnu, di n-ar hi avut¡ aceast[ cas[ grè a t[t`ni-s[u, cu mul\ime de m`nc[i, =i s[ nu-i hi fost g`ndul cu pizm[ s[ scoat[ pi v[ru-s[u Grigorie-vod[ din |ara Munteneasc[, n-ar hi fost at`ta jac ]n \ar[, c[ pe m[n[stiri =i pre popi ]i iertas[ de dajde, =i s-ar hi pomenit numile lui ]n numele domnilor celor buni =i ale=. Numai zavistia l[comiii, pentru ca s[ marg[ iar ]n |ara Munteneasc[, fiind acè \ar[ mai bogat[, =i s[-= izb`ndeasc[ inimii asupra v[ru-s[u, lui Grigorie-vod[, =i mult ]ndemn`ndu-l =i ma=tih[-sa, doamna t[t`ni-s[u, =i musaipii lui fiind mul\i, c[ nu s[ pot chivernisi ]ntr-aceast[ \ar[ a Moldovii, fiind slab[, ce sta di dzi, di noapti asupra lui numai s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[. +i a=è au r[mas cu nemul\[miri dispre |ara Moldovii. Ce mai pre urm[ merg`ndu, precum va hi =i ace=tii \[r], viind la v`rsta b[tr`ne\ilor, vremea viitoare va ar[ta. C[ mai mul\i domni din buni s[ fac r[i, iar din r[i s[ s[ fac[ buni, pu\ini s[ afl[. S[ l[s[m di acmu pre Costantin-vod[ =i s[ scriem di celi str[ine ce s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui. Dup[ ce-au murit craiul Avgust, st[tut-au le=ii vo gium[tati an la sfat, pi cini ar socoti s[ pui crai. Deci unii alegè dintre d`n=ii, din cinci domni s[ pui crai pe unul, iar al\ii dz`cè s[ aduc[ pi Li=inschii de la fran\oj, s[-l¡ pui crai, c[ este socru craiului fran\ujesc =i li giuruie=ti mul\ime de bani domnilor =i mul\ime di lefi slujitorilor de c`\va ani trecu\, carili s[ cheam[ zasluga. Socotè c[ le-a fi de folos, c-a da oasti agiutor Fran\ozul, di or sta ]mpotriva moscalilor =-a Neam\ului, c`nd or vrè s[ li str`ce volnicia, =-or avè agiutor =i pe Turcu, c[ Turcul esti la o leg[tur[ cu Fran\ozul. Iar di or puni dintre d`n=ii, n-or¡ avè agiutor di la nimi, =i i-or str`ca moscalii =i nem\ii, c`nd n-or g`ndi ei, =i
306
Letopise\ul |[rii Moldovei
li-or strica volnicia. +i la acest sfat, s[ pui crai pe Li=inschii, era ]ndemn[tor Iosif voievoda Chiovschii, fiind v[r primare cu craiul St[nislav Li=inschii, =i cu tot neamul lui Potoce=tii. Iar alt[ sam[ de domni le=e=ti s[ agiunses[ cu moscalii =i cu nem\ii =i tr[gè s[ pui pe Frederic, ficiorul craiului Avgust. +i dz`cè c[ dintre d`n=ii nu-i bini, c[-s s[raci, =i de-or vrè s[ s[ scoali asupra lor cineva, n-a avè cine li agiuta. Pe Li=inschii iar nu-i bine s[-l pui, c[ Fran\ozul esti diparti, =i Moscalul =i Neam\ul nu priime=ti, fiind prietin Turcului, =i or vini o=ti moschice=ti =i fran\uje=ti =-or faci mari r[u tari \[rii. Deci st`ndu a=è mult la sfat, era =i solul nem\esc =i solul moschicesc acolo la Var=av[, =i str`ns[ mult[ oasti le=asc[. Iar[ voievoda Iosif Chiovschii =i cu neamul Potoce=tii au scris pi tain[ la craiul fran\ujesc =i la Li=inschii =-au adus pi Li=inschii f[r[ veste ]n t`rgu la Var=av[. +i numai ]ntr-o dzi nu l-au ar[tat, iar a doa dzi au =i ie=it ]n videal[, =i au =i-nceput a striga Potoce=tii =i a i s[ ]nchina lui =i a dz`ce „crai nou, crai nou, crai nou, vivat!“, =i atunce cu to\ii ]n grab[ a s-]nchina =i a-l priimi de crai. Iar solul moschicesc au ie=it din Var=av[ =-au purces asupra Litvii =-au r[pedz`t la oastea moschiceasc[, c[ sta gata ]n Smolean\ca. +i-ndat-au =i trecut oastea, de-au intrat ]n Litva, iar domnii =i boierii din Litva au =i-nceput a fugi din Var=av[ =-a alerga la oastea moschiceasc[ =-a \inè cu moscalii ]mpotriva lui Li=inschii. Iar[ domnii =i boierii din |ara Le=asc[, v[dz`nd c[ s[ disparti di d`n=ii, s-au =i f[cut ]n trii p[r\i. Unii alerga la moscali, iar al\ii s-au dat ]n gios, ]n preajma Hotinului, n[dejduind c-or vini turci s[ le agiute, iar o sam[ de domni =i cu craiul Li=inschii s-au dus de-au intrat¡ ]n cetatea Dan\ca, cu o sam[ de domni le=e=ti, a=tept`nd s[ li vii oaste fran\ujasc[ ]ntr-agiutori. Dar moscalii au umplut |ara Le=asc[: unii au intrat¡ di la Smolean\ca, unii di la Chiov, unii di la Riga, al\ii cu vas[ di la Mare Baltic¡, =i s-au dus la Dan\ca, =i s-au t`lnit la Dan\ca cu c`tiva mii de fran\oj, =i i-au b[tut pe fran\oj. Apoi au mersu dzeci mii di moscali la Dan\ca =i, apropiindu-s[ di cetate la poart[, au =i aprinsu din cetati un lagum, =-au pierit mai to\ acei moscali.
307
Ion Neculce
Iar dipe acee, v[dz`nd moscalii tab[ra lor, =-au =i g[tat cu temei oasti ]ntemeiet[ 40.000 =-au mers ]ntinsu la Gdan\ca. +-au ]nceput a bate cetatea cu cumbarali =-au f[rmat prè r[u cetatea. Iar cei din cetati s-au sp[riet¡, socotindu c[ n-or putè s[ \ii cetatea. Ce-au c[utat numai a faci ponturi di paci =i a s-]nchina =i cu multu dar pentru o=tile moschice=ti ce peris[. +i domnii le=e=ti cari era ]n cetati ]nc[ s[ n-aib[ nici o nevoi dispre moscali, s[ marg[ =i s[ s-]nchine craiului Frederic. +i cu aceast[ tocmal[ au =i de=chis por\ile, =-au intrat moscalii ]n cetati. Iar[ craiul Li=inschii, mai ]nainte, c`nd s[ b[tè, de era ]ncungiurat[ Gdan\ca di moscali, au f[cut me=ter=ug¡ c-un p[scar. C-au mers acel p[scar cu pe=te la acela ghin[rar cari era mai mari pe o=tile moschice=ti, =-au f[cut ocaz di la ghin[rariul Lis, cari era mai mare pe oastea moschiceasc[, ca s[ poat[ umbla cu 2 oameni pe mari, s[ prind[ pe=te, ca s-aduc[ totdeauna pe=te ghin[rariului Lis. +i credz`ndu-l ghen[rariul, i-au dat ocaz di volnicii a umbla la pe=te. Deci craiul Lecinschii s-au =i ]mbr[cat ]n haine proasti, ]mpreun[ cu p[scariul, =-au =i purces pi ap[ s[ prind[ pe=te, f[c`ndu-s-a prindi pe=te, p[n-au ie=it din str[jile moschice=ti. +i ie=ind la margine, la un sat¡, au =i nemerit¡ ni=te c[zaci di don\i umbl`nd pentru hran[. Iar Li=inschii s-au =i suit pe un cuptor, f[c`ndu-s[ bolnav. +-audzind c[zacii gem`nd, nici ]n cas[ n-au vrut s[ intre, tem`ndu-s[ de boli. Iar Li=inschii au facut cum au putut =-au mersu p[n-]n hotarul prusesc =i, agiung`nd ]n hotarul prusescu, n-au putut s[ s[ mai t[inuiasc[, ce au c[utat numai a spuni. +i oblicind craiul prusesc, l-au =i luat la sine ]n dragosti, =i de toati ce-i trebuiè ]i da =i ca pi un crai ]l \inè. Numai ]n paz[ sta, ca s[ nu scapi nici ]ntr-o parti, c[ci esti colegatur Neam\ului =i prietin Moscalului. +i au r[mas acolè. Precum va mai fi, vremea va ar[ta. Iar moscalii, dup[ ce au a=[dzat Gdan\ca, au l[sat oasti pu\in[ pe margine, de-or vini niscai fran\oj, s[ s[ poat[ ap[ra. +i cee oasti s-au ]nturnat iar[=i ]n |ara Le=asc[ asupra le=ilor. Pe undi g[sè obuzuri le=e=ti, s[ tot b[tè =i-i tot biruiè pre le=i. Atunce s-au =i cobor`t =i craiul Frederic cu oasti din Sacsonia, cu sa=i ca la 30.000 o=teni, la Var=av[, la scaonul
308
Letopise\ul |[rii Moldovei
cr[ii le=e=ti. Iar pe oastea moschiceasc[, capete mai mari era ace=ti ghin[rari, anumi Lis =i Bero =i Zagra\chii =i Hesenburgu =i Cotu= Minuh =i Masurlis¡ =i Vejbahu. Ace=te ghin[rari era cini= cu obuzul s[u, c`ti 15.000—20.000 di moscali la un obuz, os[bit di c[zaci =i de don\i =i de sa=i. Iar[ le=ii, p[n’ la o vreme, tot umbla din loc¡ ]n loc¡ =i nu s-]nchina moscalilor, n[dejduind ca doar¡ le-ar veni agiutor di la Fran\oj =i de la turci. +i pre unii din le= bo\`ndu-i moscalii, au trecut =i olatul Hotinului. Iar turcii nu le da agiutori, c[ci s[ b[tè cu caz`lba=ii, or nu s[ putè ]ncrede cu le=ii. F[r[ c`t¡ au triimis pu\ini spahii =i un soltan la margine, la Hotin, de sta di paz[, s[ nu fac[ vun me=ter=ug Hotinului. +i a=è au st[tut lucrurile amestecati 2 ani. +i v[dz`nd le=ii c[ n-au nici o nedejde =-agiutor nici di o parti, au ]nceput¡ a s-]nchina, p[n’ s-au ]nchinat to\ la craiul Frederic, =-a-l priimi crai. Iar pe craiul Lecinschii, cu tocmal[ l-au trimis Prusul pe ap[ la ginerele s[u, la Fran\oj.1 Deci =i craiul Frederic i-au priimit cu dragosti =i i-au boierit, cari nu era boieri\i. +i au pus hatman coroni pe Iosif voievoda Chiovschii, cari era temiial[ zorbal`cului cel mai mari, =i hatman polni pi Brani\chii =i hatman vilchi litovschii pre Ragivir =i hatman polni de Litva pe Vi=nove\schii. +i au r[mas lucru p[n-acmu a=è, p[n’ la let 7244 feurar 1. Iar moscalii au r[mas ca la 30.000, =i sa=i ca la 20.000 ]n |ara Le=asc[, iar al\i moscali s-au dus ]n gios la Poltava ]n preajma Azacului. C[ hanul s-au r[dicat de-au purces cu toat[ puterea din Cr`m¡, s[ marg[ pe la cerchej s[ treac[ mun\ii asupra cazilba=ilor pe la Dervent. +i prindz`nd de veste cazilba=ii, nu i-au l[sat s[ treac[, =i au z[b[vit toat[ iarna acolo, pe la cercheji. +i c`t au z[b[vit¡ la cerchez, au ]nceput a face mistec[turi =i tulbur[ri ]n h[niele cele de suptu Moscu, ce-s la C[zan =i la Hastrahan, a-i pune hani =i bei =i lacumi\2. +i s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Cr`m. Ce 1 Ultima fraz[ este scris[ de Neculce. Am transcris ”Lecinschii =i ginerele” ]n loc de ”Lecinscrii =i ginele”, cum scrisese cronicarul. 2 Fraz[ ad[ugat[ de cronicar.
309
Ion Neculce
=i moscalii ]nc[ stau mul\i, bo\i\ la marginea lor, ]n prejma lor. Numai hanul, de toamn[, c`nd au trecut¡ spre cercheji, au fost can stricat t[tar`i ni=te sati moschice=ti pi margine trec`nd. Iar moscalii, dup[ ce au sosit la margine =-au v[dzut ace stric[ciuni di t[tar] =i acele mestec[turi =i tulbur[ri ce au ]nceput a face ]n h[niele lor, n-au mai putut r[bda, ce1 au lovit =i ei vo 20 =i mai bini di sati t[t[r[=ti, cari tr[iesc pi dincolo di Azac, =i le-u pus tot supt sabie. Apoi s-au pornit o sam[ di moscali cu c[zaci s[ marg-]n Cr`m. +i pe c`mpii Cr`mului i-au apucat o iarn[ grè, cu mari vicoli, =i le-au pierit mul\i cai =i oameni. Ce n-au putut s[ mai marg[ =i s-au ]ntorsu ]napoi, la marginea \[r`i lor, pe la Poltava, pi la Harhov, de ierneadz[ p[n-]n prim[var[. Ce s[ va mai alege di prim[var[, vremea va ar[ta. Caz`lba=ii ]nc[ ]ntr-ace=ti 2 ani pol a domnii lui Costandinvod[ s-au tot b[tut cu turcii prè r[u. C[ ]n anul 7242 au b[tut caz`lba=ii pe turci, de n-au sc[pat unul, c[-i bo\is[ la margine. De o parti era t`rgul Bagdatului =i di alt[ parte era apa Efratului, de nu putè s[ fug[ turcii nici ]ntr-o parti. C[-i ]ncungiuras[ de toati p[r\ili, di n-au sc[pat mai nimi. Atunce au pierit =i Topalpa=e =i c`\iva pa=i, Topal-pa=e cari fuses[ mai ]nainti vizir =i era sarascher pi acè oasti. Iar[ la v[letul 7243 r[dicat-au turcii mul\ime di oasti, ca la 200.000—300.000 di oasti, de-au purces iar[ asupra caz`lba=ilor. +i au pus sarascher pe Chipruliu, =i cu vo 30 de pa= cu mul\ime di tunuri. Iar[ caz`lba=ii s-au a=[dzat cu ordia lor acolo ]ntre 2 mun\i pe un =es. +-au f[cut 2 meteredzi, nu diparte unul de altul, c`t s[ poat[ agiunge cu sine\ili. +i-au f[cut lagum ]n meteredzul din frunte, iar ]n cel dinapoi meteredz¡ n-au f[cut lagumuri. +i =-au tocmit oastea, pedestrimea, ]n meteredzul cel din frunte cu lagumuri =-au r`nduit o sam[ di oasti c[l[rime sprintin[ pe de am`ndo[ p[r\ile mun\ilor, supu=. Iar turcii, cum i-au v[dzut pi caz`lba=i, s-au slobodzit cu mari n[v[lire asupra lor. Dar caz`lba=ii s-au f[cut a fugi ]napoi, de-au l[sat 1 De la „acele mestec[turi...“ p`n[ la „...r[bda ce“ scris de Neculce. Am transcris „putut“ ]n loc de „put“.
310
Letopise\ul |[rii Moldovei
meteredzul cel cu lagum, de-au intrat turcii ]ntr-]nsul, =i ei au intrat ]n meteredzul cel dinapoi. +i a=è, cum au ]nceput a s[ bate, s-au =i aprinsu lagumurile =-au ]nceput a arunca pe turci. +i dipe ce s-au potolit lagumurile, ]ndat[ s-au =i slobodzit caz`lba=ii ]n turci, a-i omor] pe cari mai sc[pas[ de lagumuri, iar cari plecas[ fuga din ordie a-i prinde caz`lba=ii cei supu= di pi supt mun\i, di-i lua pe to\i di grumadz]. Dintr-at`ta som[ di oaste ce fusese di-abè au sc[pat 1.000—2.000. +i au pierit sarascheriul Chipruliul =i to\ pa=ii c`\ au fost ]ntr-acè oasti. +i vo 200 di tunuri au luat. Cet[\ile toati ce li luas[ turcii ]n trecu\i ani di la caz`lba=i acmu le-au luat caz`lba=ii toati ]napoi. +i acmu umbl[ turcii de s[ roag[ s[ fac[ pace, dar ]nc[ nu s-au a=[dzat p[n-acmu. Ce precum va mai lucra vremea, va ar[ta la r`ndul s[u. Fost-au dat¡ pi tain[ agiutor ]mp[r[teasa Moscului 40.000 moscali caz`lba=ilor, cu ghin[rariul Lis =i cu portul schimbat caz`lb[=e=ti. +i turcii nu =tiè nimic di acel agiutor. +i mai mult moscali sp[rgè temeiul turcilor pe pedestrime, iar pi c[l[rimea turcilor caz`lba=ii ]i b[tè mai r[u. +i multu s-au ]nv[\at caz`lba=i la foc de moscali a da1. Fran\ozul, v[dz`nd c[ nu priim[sc moscalii pre socru-s[u Li=inschii crai ]n |ara Le=asc[, =i cu nem\ii, =-au dat cote cu Turcu s[-nceap[ el g`lceav[ la nem\i, =i Turcul s[ de agiutor le=ilor ]mpotriva moscalilor. Deci au =i sculat pe craiul +paniii f[r[ veste cu oasti =i s-au cobor`t ]n Italia de-au luat c`tiva cet[\ din Anapole, cari le \inè Neam\ul. Dar Fran\ozul a pornit oaste asupra Neam\ului, ca s[ marg[ ]n Sacsonia, =i n-au putut mergi, c[ nu l-au l[sat Neam\ul¡. +i s-au =i lovit o sam[ di oasti ]n c`teva r`nduri. +i uniori b[tè Neam\ul¡, =i uniori Fran\ozul, dar tot mai mult b[tè Neam\ul. Numai temeiul o=tilor nu s-au lovit niciodat[, c[ nu cutedza nici cee parte, nici ceelalt[. Iar ]n anu 7243 au mersu =i 30.000 moscali agiutoriu Neam\ului, foarti oaste bun[ aleas[, cu ghin[rariul Lis, care fuses[ =i la caz`lba=. +i iar a=è s-au b[tut ]ntr-acest an c`ti o 1
Aceast[ propozi\ie este scris[ de Neculce.
311
Ion Neculce
CUPRINS
sam[ di o=ti. Dar temeiul tot nu s-au b[tut, f[r[ c`t¡ singuri moscalii s-au b[tut cu o sam[ di fran\oz, =i i-au b[tut prè r[u pre fran\oji. La cari oasti, capetile fran\uze=ti, v[dz`nd acè groznic[ b[tai, au scris c[r\i la craiul fran\uzescu s[ fac[ paci, s[ nu s[ mai bat[, c[ oastea moschiceasc[ esti un n[rod prè tari, nu pot nimic s[ prind[ cu d`n=i la b[tai. Di s-or mai bati, poati s[ istovasc[ pe toat[ oastea fran\uzeasc[. Ce acmu st[ papa di R`m =i cu alti cr[ii mari ca s[-i ]mpaci pi Neam\u cu Fran\ozul. Ce precum s-a alege, vremea viitoare va ar[ta. Aceste toati s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui Costandinvod[. Iar la ce s-ar mai alegi ]nainti, s-or scrii la r`nd, la domnia lui Gligorie-vod[. CAP. XXIV
A DOA DOMNIE A LUI GLIGORII GHICA-VOD{, V{LEAT 7244 DECHEMVRIE 15 +i dup[ ce-au vinit ]n Ie= ]n scaun, s[ ar[ta vesel, c[tr[ to\ boierii cu dragoste. Numai i s[ cuno=tè fa\a, c[-i pare prè r[u =i i-i ru=ine, unde l-au scos v[ru-s[u din |ara Munteneasc[. +-au =i-nv[\at de-au mersu boierimea toat[ la gazda capigi-ba=ii cari vinis[ di-l puses[ ]n scaun, de-au f[cut mare jalob[ c-au pustiit \ara Costantin-vod[ =i cu grecii lui, f[c`nd multi obiceiuri reli. +i a triia dzi au =i pornit pe capigi-ba=e ]n grab[, ca s[ marg[ =i s[ pui =i pe Costantin-vod[ ]n scaun ]n Bucure=ti. C[ vinis[ numai un capigi-ba=e la am`ndou[ domniile s[ li muti =i s[ li a=edz[. +i Costantin-vod[ a=tepta pe capigi-ba=e pe drum, nu-ntra ]n Bucure=ti p[n-a nu sosi turcul s[-l pui ]n scaun. Deci cum au pornit¡ pi capigi-ba=e din Ie=¡, n-au trecut patru, cinci ceasuri, =-au =i ]nchis pe doi boieri, anume pe Sandul Sturdze vornicul, cari fuses-]n domnia dint`i prè drag lui Gligorie-vod[ =i-l \inus[ la mare cinste, =i pe Toader P[ladi visternicul. Deci visternicului P[ladi ]i da pricin[ pentru catastijeli \[rii =i izvoadile, c[ le-au luat toate Costantin-vod[,
312
Letopise\ul |[rii Moldovei
=i n-avè pe ce ]i lua sama. Iar vornicului Sturdzii era mai mare =i mai grè ]nchisoare =i sc`rb[, ar[t`ndu-i vin[ c[ i-i rud[ =i l-au \inut c[-i a lui, =i l-au ]mbog[\it ]n domnia dint`i, =i l-au cinstit mai mult dec`t pe al\ii, =i l-au avut de credin\[ bun[. Iar[ el, c`nd au scris Grigorie-vod[ din |ara Munteneasc[ la d`nsul =i la al\i boieri moldoveni s[ fug-]n |ara Munteneasc[ =i i-au poroncit ]ntr-at`te r`nduri, el n-au vrut s[ primasc[ s[ fug[, ca al\ii, ce ]nc[ au st[tut el altora pricin[ s[ nu fug[. C[-i dz`ce Sturdzie: „De-ai hi fost ]ndemn[tor tu, =i n-ai hi fost pricin[ s[-i popre=ti, =i a\ hi fugit, eu ast[dz n-a= hi fost maz`l din |ara Munteneasc[ =i a= hi =i acmu ]n |ara Munteneasc[ domnu. +i Costantin-vod[ ar hi fost maz`l, dar eu nu, c[-n Moldova era s[ vii Mihai-vod[“. Deci Sturdze r[m[ses[ la mari groaz[ =i greu; s-apropies[ cump[n[ vie\ii. Numai s-au t`mplat, n[rocul lui, un patriarhu maz`l¡ di la |arigrad, anumi Pais, de vinis[ cu Grigorie-vod[ aice ]n Ie=i. +-au st[tut di dzi, di noapti cu rug[minte, =i cu mari greu, dup[ ce-au trecut o s[pt[m`n[, l-au iertat. Socoti\ acmu, fra\ilor boieri, hirile domnilor! S[ potrive=ti cu linul m[rilor =i cu s[ninul ceriului. C`nd nu g`nde=ti, s[ tulbur[ m[rile =i ceriul nuoreadz[. A=è sunt =i hirile domnilor. C`nd trage omul nedejde de bucurie, atunce vine la sc`rb[. Precum era m[car acest Sturdze, la domnia dint`i, mare =i tare, ca un leu asupra tuturor; ce vrè el =i ce dz`cè el, acee f[cè =i Gligorie-vod[, iar acmu la c`t vinis[! Care s[ pomene=te puterea lui ce avè la domnia lui Gligorie-vod[ ]napoi. Iar[ c`nd au fost a patra dzi, dup[ ce-au =[dzut ]n scaun, au boierit boierii dup[ obicei, anumi: pus-au pi Costantin Costachi sin Gavrili\[ vel-logof[t¡, iar[=i cum au fostu logof[t¡, pi Iordachi Cantacozino vel-vornic di |ara de Gios =i pi mine, Ioan Neculce, iar[= vel-vornic di |ara di Sus, pi Costantin Ps[olus hatman, pe Grigora=co vel-postelnic, grec \arigr[dan, din to\ greci acestor 2 domni, el mai bun =i mai ]n\elept =i cilibii, n[mai tot hire de grec. Pre- cum este hire mai ales de lup dec`t de dul[u, a=è =i el nu era lup, dec`t s[ pricepè mai mult dul[u dec`t de lup. N[mai nu avè prè mult[ treceri la st[p`n,
313
Ion Neculce
dup[ cum ]i era slujba bun[ =i omenia. Pus-au pe Iordachi P[=canul Ca[n]tacozino vel-sp[tar1, pe Gavril Costachi Gavrili\i vel-ban, pe frati-s[u Toader vel-p[harnicu, pre Costachi Razul vel-visternic, pri Lupul Gheuca vel-stolnic, pre Alistarhu velcomis. Ace=te au fost boierii lui Grigorie-vod[ ]n a doa domnie. Iar[ dup[ ce s-au a=[dzat boieriile =i s-au mai cur[\it de calabal`curi, au st[tut di au scos banii steagului, grei bani pi toat[ \ara. +i au scos d[jdi pe boieri maz`li, =i pi popi, =i pe m[n[stiri, =i au ruptu testamentul¡ ce f[cus[ Costantin-vod[ cu bl[st[m. +i au scos =i c`rcim[rit, c`ti cinci lei de c`r=m[ ]n toat[ \ara. +i iar[ au str`cat bl[st[mul ce era f[cut¡ mai ]nainti, s[ nu dè. +-au ales boieri, =-au pornit pi la \inuturi cu banii steagului, din dzi ]nt[i a lui ghenari, cu mare sirguial[ =i grab[ di bani. +i bine n-au trecut ghenari, s[ istovasc[ zlota=ii banii steagului, au =i p[z`t ]n luna lui fevrar di au scos v[c[rit c`ti un leu di cal =i c`te un zlot di vit[, iar[=i cu mare grab[. Atunce s[ t`mplas[ Costantin Costachie Gavrili\i, ce s[ poriclè Negel, c-avè un negel ]n nas¡ din na=tire, cari era logof[tu mare =i era cu zlot[ria la Suceav[. +i merg`nd la m[n[stire la Sucevi\i, sosind ]ntr-o simb[t[ sara la m[n[stire, ]n 28 di dz`li a lui feurar, au =[dzut cu igum[nul =i cu al\i maz`li la mas[, de-au m`ncat bini sara, iar c`nd au fost dispre dzu[, s-au sculat s[ marg[ la biseric[ Duminic[ diminea\[. +i n-au apucat s[ agiung[ ]n biseric[, =i l-au =i lovit o ame\al[, de-au c[dzut gios ]n mijlocul m[n[stirii. +i lu`ndu-l ficiorii ]n bra\[, dè bè l-au dus p[n’ la chilie, =i peste un ceas au =i murit. Apoi l-au adus slugile la Ie=i, =i i-au ie=it¡ vod[ ]nainte =i cu toat[ boierimea, =i l-au ]ngropat la mitropolii, afar[ l`ng[ u=a bisericii, c-a=è au poftit el, s[ nu-l ]ngroape ]n biseric[. +i mari cinste i-au f[cut la ]ngropare, =i mai mul\i oameni str`ga „Dumnedz[u s[-l ierte“ dic`t „s[ nu-l ierte“. C[ m[car¡ c[ era om m`nios =i zavisnic asupra unora, dup[ cum ]s pizm[tari 1
De la „grec \arigr[dan...“ p`n[ aici, scris de Neculce. „Pus-au...“ pare mai pu\in sigur ca provenind de la cronicar, de=i, prin tr[s[turi, se deosebe=te clar de scrisul copistului. }nainte de „N[mai“, apare „c`t“, din neaten\ie, de dou[ ori: „dec`t c`t (de lup)“.
314
Letopise\ul |[rii Moldovei
neamul Gavrili\[=tilor, dar avè =i unili lucruri bune. C[ era om =i harnic¡, nici mitarnic sau lacom, =i era =i om libovnic¡, osp[t[tori. Drag[-i era cinstea, =i mai aleas[ dec`t toati era cè mai bun[, c[ s[ punè tari ]n prici cu domnii =i cu al\ii pentru \ar[. Sta di s[ pricè, ca s[ nu o j[cuiasc[. Pentru acee n[rodul mai mult str`ga „Dumnedzeu s[-l ierte“... +i no[ ]nc[ ni s[ cade, celor ce om citi, di vremi c[ sta pentru \ar[ cu bini, s[ dz`cim „Dumnedz[u s[-l ierte“. C[ boieriul cari st[ cu bine pentru \ar[ di spuni, macar de-ar vini =i la primejdia vie\ii, i s[ cade de la ace \ar[ =i di la peminteni a-i da mai mult[ cinste di laud[ dec`t de hul[. F[cutu-i-au =i giup`neasa lui, unde l-au ]ngropat, morm`nt di piatr[ frumos, ca s[ r[m`ie di pomeniri. Iar ]n locul lui au pus pi Donici Darie logof[t¡ mare, care fus[s[ =i mai ]n trecu\ ani1. Iar c`nd au fost ]n luna lui april, ]n s[pt[m`na cè mari, ]n post la Pa=ti, n-apucas-a istovi nici banii steagului, nice v[c[ritul bini, =-au =i scos =i h`rtii greli, de nu putè oaminii nici la biseric[ s[ marg[, s[-= cati de suflet¡, s[ se pricistuiasc[, sau la Pa=ti s[ p[scuiasc[, ce p[scuiè pin p[duri, cu fer[li s[lbatici, ascundz`ndu-s[ s[racii di h`rtii. F[cut-au tot atunce salohori =i car[ la Vozia. Scos-au atunce de-au dat¡ maz`lii =i caii ]mp[r[te=ti, ]n do[ r`nduri 400 cai. R`nduit-au tot atunce ]n luna lui mai =i oameni s[ mai =i scoat[ lemnu la Cartal pe Dun[ri, s[ fac[ pod. C-au ]nceput a umbla s[ str`ci pacea moscalii cu turcii. Ce precum s-a alege di acest lucru, s-a scrii ]nainte la r`ndul s[u. Toati aceste nevoi mari ]ntr-acesti cinci luni s[ bo\is[ totodat[ pi \ar[. +i era prè cu greu oamenilor, c[ de iarn[ vitele muris[, =i de p`ne pe multe locuri ducè lips[, c[ nu rodis[ de anul trecut. +i negu\itorii cu datorie, sim\indu de nepace, nu da un ban cu datorie nim[rui. +i zlota=i avè dispre domnu mari sc`rb[ de zapciil`c. Ce s[ mira bie\i oameni ce =-or face capetele. C[ s[ 1 Ultima propozi\ie, ]mpreun[ cu cuvintele „Darie“ =i „mare“, ad[ugate de Neculce.
315
Ion Neculce
fug[ n-avè ]ncotro, numai ]n codri, de r[ul zlota=ilor1. Iar piste var[, viind viziriul la Cartal, la Dun[ri, ie=it-au ialovi\[ pi \ar[, di 2 ughi, ce era ]n visterii la banii steagului o ialovi\[, =i 2 pile de p`ni. A=ijdere =-alte pile, di ughiu pil[, ce le-au dus la Hotin. A=ijdere =i alt r`nd di pili di ordzu grele, c`ti 2 pile la un ughiu, =i cinci civerturi. Aceste toati le-au dat¡ ]ntr-acest an a domnii m[rii sale lui Gligori-vod[. Viziriul viindu la Dun[ri, la C[rtal, neav`ndu pace cu Moscul, precum s-a scrie ]nainte la r`ndul s[u, au trimis bani lui Gligori-vod[ s[ fac[ oaste muldoveni. +i Gligori-vod[ au trimis pe sup’ munte, la C`mpul Lungu, la Vicov, la Berghem2, de-u str`nsu de cei oameni tineri, cu sine\[, ca vo opt sute, de le da bani =i tain, de i-au \inut la Ie= toat[ vara. Gligori-vod[ tot nu uita ru=inea ce i-au f[cut v[ru-s[u Costantin-vod[, de l-au scos din |ara Munteneasc[. Ce tot s[ zavistuiè am`ndoi la Poart[ de s[ p`r`è unul pe altul, ca s[-= dè peste cap unul altuie. Iar[ c`ndu au fostu mai despre toamn[, viniè ve=ti bune lui Gligori-vod[ de la vizirul, purt`ndu trebile frate-s[u terdzimanul. +i i-au vinit =i porunc[ s[ marg[ la vizirul la Cartal, ar[d`ndu ]n vedeal[ c[-l cheam[ la sfat. Deci ]ndat[ s-au =i g[tit, cu mare pofal[ =i bucurie, =i au =i purces cu tain[, s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[. Iar Costantin-vod[, sim\indu de lucrurile lui Gligori-vod[, au =i r[pedzit pe v[ru-su Mih[lachi sp[tarul la |arigrad¡, la muftiul =i la c`zlar-aga =i la al\ii de curtea ]mp[r[teasc[, =i =-au tocmit trebile bine de la ]mp[r[\ie. +i au trimis =i al\i boieri la vizirul, cu multe vorbe proaste asupra lui Gligori-vod[, la vizirul =i la hanul. C`ndu au sosit Gligori-vod[ la vizirul la Cartal, bucuria s-au schimbat ]n voie r[, cu lucrurile srt`cate, =i ]nc[ =i ]n sc`rb[ mare dispre hanul. Care, cu mult[ cheltuial[ de mare sumi de bani au dat vizirului =i hanului =i abiè =-au a=edzat lucrurile 1 De la ]nceputul alineatului p`n[ aici este scris de Neculce. Am eliminat c`te un „i“ de prisos din cuvintele „zapciil`c“ =i „codri“. 2 Lectur[ nesigur[. Pare a fi o gre=eal[ de transcriere pentru „Berhomete“.
316
Letopise\ul |[rii Moldovei
dispre am`ndo] p[r\ile, de-u vinit iar ]napoi ]n Ie= la scaunu-=. +i i-au poruncit vizirul s[-= caute |ara Muldovii, s[ o st[p`neasc[ bine, s[ nu o r[s`pasc[, iar de |ara Munteneasc[ s[ =-a=edze, s[ nu mai umble mestec`ndu, c-apoi nici ]n Moldova n-a hi =i va petrece mare urgie. A=è suntu priete=ugurile turcilor. Cini d[ mai mult acela-i mai prietin =i mai bun. Costantin-vod[, fiind aice domnu ]n Moldova =i ]n\eleg`ndu de Mihai-vod[ c[ i-i giuruit[ domnia la munteni de vizirul, au umblat la Mihai-vod[ de s-au legat cu priete=ug =i =-au logodit pe o sor’ a lui cu un ficior a lui Mihai-vod[, ce era mai mijlociu, anume +tefan. Iar pe de alt[ parte au umblat capichih[ile lui Costantin-vod[ la c`zlar-aga =i la muftiul1. +i c`nd s-au trezit Mihai-vod[, s-au trezit numai cu giuruin\a, c[ Costantin-vod[ l-au am[git =-au luat domnia la munteni, =i Gligorii-vod[ aice, precum scrii mai sus. +i iar, dup[ ce s-au dus la munteni, Costandin-vod[ scrie la Mihai-vod[ cum c[ nu-i pricina di sminteal[ dispre d`nsul, =i-i dispre Gligorii-vod[, =i el s[ \ini de acè logodn[ cu sor-sa =i s[ g[teadz[ de nunt[. +-au pornit boieri la |arigrad s[ iè pi ficiorul lui Mihai-vod[, pi +tef[ni\[, =i s[-l duc[ ]n |ara Munteneasc[, s[ dè pi sor-sa. Iar Gligoriivod[, di aice din \ar[, nu s-au l[sat cu at`ta, ce-au tot p[zit de-au scris cu tain[ la Mihai-vod[, de-au stricat cu sora lui Costantin-vod[ =-au luat¡ pi o fat[ a lui Ps[olus Costantin hatmanului, frati cu chiurce-ba=ei. +-au mai f[cut =-alt[ logodn[, cu fata lui Mihai-vod[ ce mai mari, s-o dè dup[ ficiorul lui Gligoriivod[ cel mai mari, dup[ Scarlat¡. +i ficiorul lui Gligorie-vod[ era di 15 ani, =i fata lui Mihai-vod[ di 25 ani. Deci c`nd au agiuns boierii muntene=ti la |arigrad pi uli\[, iar nunta ficiorului lui Mihai-vod[ giuca, =i au luat pi fata lui Costantin hatmanului. Deci Costantin-vod[ au r[mas la mari ru=ini. Apoi Costantin-vod[ nu s-au putut l[sa ru=inat =i au j[luit 1 De la alineatul „Vizirul viindu...“ (pag. 80) p`n[ aici, ad[ugat de Neculce, afar[ de propozi\iile „s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[“ (sf`r=itul alineatului al doilea) =i „cini d[ mai mult“ (sf`r=itul alineatului al patrulea). Lectur[ nesigur[ pentru „prietin“ =i „bun“, unde apare „r“ ]n loc de „n“ =i ]n special pentru cuv`ntul care se g[se=te imediat ]nainte de „la muftiul“.
317
Ion Neculce
la Poart[ pi Mihai-vod[, =i i-au ]ntorsu cheltuiala 80 pungi bani. +i-nc[ au ]ndemnat =i pi ni=te datornici a lui Mihai-vod[ di l-au p`r`t. +i-ndat-au ]nchis pi Mihai-vod[, de-au r[mas =i la ]nchisoari. Ce s-a mai lucra, vremea viitoare va ar[ta. De merat lucru esti di Mihai-vod[, domnu b[tr`n, =i cu ce minte =i h[rnicii ]l =tièm c[ era! +i acmu 8 ani, di c`nd s-au mazilit, i-au st[tut n[rocul, s[racul, tot ]mpotriv[, de-au r[mas tot am[git =i di o parti =i di alt[. Iar mai ]nainti era el putincios s[ am[geasc[ pi al\ii, iar nu al\ii pe d`nsul. Numai poate Dumnedz[u s-au m`niet¡ di i-au luat darul. Dar[ Dumnedz[u, cum s-a-ndura cu mila sa, va faci. Dzice H[risto]s la Evanghelii c[, dac[ s-ar ]mpu\i sarea, bucatile cu ce s-or s[ra. Trebui s[ socotim =i noi aceasta, c[ di vremi c[ cei mari, st[p`nii no=tri, umbl[ am[gindu-s[ unul pi altul pentru l[comie =i cinstea ace=tii lumi =i calc[ pravilile =i leg[turile cu giur[m`nt celi adev[rate, dar noi ce=ti mici, v[dz`nd pi cei mai mari, cum li vom \inè, sau cum ne va da Dumn[dz[u bine sau spori sau bi=ug? Numai iar[= ]nainti, cum a fi mila sfin\ii sale, ne-a ]ndrepta. S[ l[s[m di acmu domnia a doa a lui Gligori-vod[ =i s[ scriem di celi streine ce s-au f[cut ]n dz`lile lui. P[n’ la v[let 7244 mart s-au =i pornit moscalii, o sam[ la Hastr[han =i la C[zan =i la alte h[nii t[t[r[=ti, ce suntu supt ascultarea Moscului, ]n\[leg`nd di celi fapte ce-au f[cut hanul Cr`mului, di-i burzuluis[ asupra Moscului, di i-au b[tut =i i-au supus iar[= cum au fost suptu Mosc. Iar o sam[ di oaste, moscali, c[zaci, calm`=, s-au pornit cu Les ghen[rarul asupra Azacului, =i o sam[ di moscali =i iar[= cu c[zaci =i cu zaporogeni, cu Minih ghen[rar, s-au pornit asupra Cr`mului. Deci cei moscali cari merses[ la Azac au ]ncungiurat Azacul =i au ]nceput a s[ bate. +i c[zacii =i calm`=ii cari era cu d`n=ii au ]nceput a bate =-a tot t[iè pe nohai ce tr[iesc pe dincolo de Don. }n\[leg`nd turcii, au =i pornit pe c[pitan-pa=e cu c`teva galioane, cu leven\`i, ca s[ apere Azacul. +i apropindu-s[ de Azac, i-eu ie=it un soltan cu nohai care era pe de cee parte de Don. S-au sf[tuit soltanul cu c[pitan-pa=e, de-u
318
Letopise\ul |[rii Moldovei
ie=it levincii afar[ din galioani pe uscat =-au purces asupra moscalilor ]mpreun[ cu soltanul. +i d`ndu b[tai, a=è au b[tut moscali pe turci =i pe nohai, c`t abè au sc[pat pu\`nei de-au fugit ]n Cr`m cu c[pitan-pa=e. Iar t[tar`i di peste Don, c`\ n-au pierit, s-au r[s`pit, unii s-au ]nchinat la moscali. +-apoi locul cel di cee parte di peste Don, c`t ]l \`nè t[tar`i, l-au supus pestetot. +-apoi Les ghin[rarul au st[tut prenpregiurul Azacului p[n’ la iuli. +i v[dz`nd turcii =i t[tar`i =i pa=a din Azac c[ nu le mai vini agiutor, au ]nchinat cetatea moscalilor, =i moscalii au slobodz`t pe turci, di s-au dus la |arigrad cu pace. Iar Les ghin[rarul moschicesc, dup[ ce-au luat Azacul, au a=[dzat o sam[ de oaste ]n Azac, =i ]n olatul Azacului pe t[tari, =i s-au sculat, ]mpreun[ cu hanul calm`=[sc, =i s-au dus la Cr`m, l-acei moscali. Minih fertu-mar=alic =i cu c[zaci =i cu don\] s-au sculat de la Poltava =i au purces =i ei asupra Cr`mului, iar ]n luna lui mart. Iar hanul, cu toat[ t[t[r`mea =i cu turcii ce era ]n Cr`m, le-au ie=it ]nt`mpinare pre c`mpul Cr`mului. +i a=è da n[val[ ]n toate dz`lele moscalilor. Iar moscalii tot s-ap[ra, nici s[ mera, numai s-ap[ra den tunuri, p[n’ ce au ]nceput a s-apropiè de poarta Cr`mului. Iar c`nd au fost la poarta Cr`mului, a=è le-au dat t[tar`i un chiot cu n[val[, c`t p[rè c-or treci peste moscali. +-au pierit mul\ime de t[tari acolo. Apoi t[tar`i, neput`nd sprejini, numai le-au c[utat a-i l[sa ]n Or pre moscali. Iar moscalii au ]nceput a bate Orul den pu=ci =i din cambarale. }l ]ndesè 2 dzili. P[n[ c`nd au fost a trie dz] noaptea, tot da n[v[li la poart[ v`rtos, de-au aruncat 180 cambarale. Iar o sam[ dintre d`n=ii s-au furat noaptea =-au s[rit preste =an\u, pre unde nu s[ p[ziè t[tar`i =i turcii. +i-n faptul dzu`i a=è i-au lovit moscalii pre den dos =i cee pre den fa\[, =-au dob`ndit cetatea Orul ]n luna lui mai. +i au pierit =i atunce mul\ime [de] turci =i t[tari. +i dup[ ce au luat cetatea Orul, au intrat¡ ]nluntru =-au ]nceput a lua t`rguri =i cet[\], =-a arde, =-a pr[da. +i pe urm[, precum s-au scris mai sus, vinit-au =i ghen[rarul Les, cu hanul calm`=[sc, ]n Cr`m, de pr[da =i ardè =i ii. Pe unde g[s`è robi,
319
Ion Neculce
pe cei b[tr`ni ]i slobodz`è, iar pe cei tineri ]i f[cè o=teni. Mai bine de 50.000 robi au luat. Iar hanul t[t[r[sc au fugit cu o sam[ de t[tari, cu c`\ au putut sc[pa, ]nluntru diparti, =i n-au vrut s[ s-]nchine. +i cu cine mai putè, str`ngè turci =i t[tari, de tot z[h[iè c`te o arip[ moschiceasc[, de nu s[ putè l[\]. Apoi au trimis Minih fertu-mar=alic o sam[ de oaste moscali din Cr`m la Cunburul. Iar t[tarii den Bugeag, fiind str`n=i to\ la Voz`ia, di ceasta parte di Nipru, au ales o sam[ de m`rzaci =i cu 12.000 de t[tari di i-au trecut di cee parte de Nipru. +i i-au ]nv[\at s[ marg[ ]n prejma por\`i Orului, doar ar putè g[si niscarva zaharà moschiceasc[, s[ o str`ce, ne=tiind c[ vin moscalii la C`lbur. +i purceg`nd t[tarii pe c`mpii Orului, nu departe de Culbur, au v[dzut cobor`ndu-s[ ]ntr-o v[lcè vo trii sute c[zaci, care mergè ]naintea o=tii moschice=ti. +i ne=tiind t[tarii di-cee oaste, s-au =i slobodz`t s[-i iè ]n unghi, ca ni=te ulii, pe acei pu\`nei c[zaci. Iar c[zacii acei au ]nceput a s[ ap[ra, p[n’ s-au ivit =i moscalii de peste deal, cei mul\]. +i cum au v[dzut pe t[tari, cum s-au =i slobodz`t asupra lor a-i goni =-a-i t[iè, p[n’ la Culbur, c[zacii pe t[tar]. Unii da ]n Nipru, s[ scapi ]not, =i s-]nceca, al\`i umbla s[ ]ntre ]n vas[, s[ treac[ s[ scapi, =i s[ ]neca, c[-i bo\`s[ c[zacii dinapoi =i-i tot t[iè. P[n’ ce-au sos`t =i ghin[rarul cu moscalii =i au poroncit s[ nu-i mai tai. +i i-eu luat de grumadz] pe to\ c`\ nu peris[ =i le-au luat =i armili toate =i hainile, di au f[cut o movil[ din armili lor =i le-au dat foc. Iar pre d`n=ii i-au petrecut pe supt sabiile a doi moscali =i i-au slobodzit s[ marg[ ]n Bugeag, s[ spui celoralal\i t[tari. Ca vo 1.000—2.000 i-au l[sat vii, iar ceielal\] au pierit to\], cu t[iet, cu ]necat. Mai multu de un t[tar n-au sc[pat den cee ce au dat ]not. Ceielal\i to\] s-au ]necat. Apoi s-au apropiet de Culbur =i au ]nceput a arunca bombe =i a da din tunuri. +i ]ndat[ s-au ]nchinat. +i cum s-au ]nchinat turcii, cum au c[utat vas[ =i i-au slobodz`t pe to\ cu paci, de au trecut la Voz`ia, dzic`nd c[ „noi cu turcii avem paci, iar cu t[tarii avem g`lceav[. A=è s[ spui pa=ii de Voz`ia, s[ =ad-]n cetate f[r[ grij[...“ +i s-au =i apucat de-au tocmit Culburul.
320
Letopise\ul |[rii Moldovei
+i avè r[spunde\ii ghen[rarul din Culbul cu pa=a de Voz`ia, di trimitè unul la alaltu daruri. Iar[ dup[ ce-au vinit la luna lui avgust, lovit-au o moarte rè pre moscalii din Cr`m, de mure c`tè 300—400 pre dzi. +i s[ boln[vis[ prè r[u. Unii dz`c s[ le fie otr[vit apele, c`t n-au putut s[ stè ]n Cr`m. +i au l[sat Cr`mul, =i au ie=it o sam[ spre Nipru, di s-au pus¡ pentre Nipru, =i-ntre Buh, iar o sam[ spre Poltava. +i au ie=it =i cei den Culbur¡, =i s-au dus =i aceie la cei de la Buh. +i stau p[n-acmu la noiemvrie tot pe marginea \[rii lor, unii pre la Poltava, unii pre la Harhov, unii pre la S[ci. Iar din Azac n-au ie=it, tot ]l \`n¡. Iar turcii s-au sp[riet prè tare. De mult[ vreme sta h[mei\], c[ s[ temè ]mp[r[\ia de zorbà, s[ nu fac[ inicerii. Apoi s-au pornit vizirul de-au ie=it la Udriiu, =i de acolo au vinit la Dun[ri, la Cartal, =i au f[cut pod preste Dun[ri. +i au trecut o sam[ de oaste cu inicer-aga =i c-un sarascher la Tighine, =i o sam[ la Hotin. Iar vizirul au =[dzut tot de cee parte de Dun[ri, p[n’ la noiemvrie, =i umbla s[ fac[ pace, agiung`nd la Neam\u =i la fran\ozi. +i nu s-au putut a=[dza cu Moscul, c[ cerè Dun[rea, =i Turcul nu da nici Azacul, =i olatul lui s[-l las[. +i la noiemvrii, v[dz`nd c[ nu s[ pot a=[dza de pace, au lungit s[ stè o=tile a=è peste iarn[ cu pace p[n’ la mai, ori s[ fac[ pace, ori s[ s[ bat[. Viziriul ar hi dat poate ce cerè moscalii, dar inicerii nu priimè s[ dè. Iar dup[ ce au ie=it moscalii den Cr`m, triimis-au viziriul de-au schimbat pre hanul, pre Aza Chirie cel b[tr`n, =i au pus han pre un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u1. Numai =edè ]n Bugeag, c[ ]n Cr`mu p[n-acmu nu putè s[ marg[, c[ s[ temè de c[zaci s[ nu-i ias[ ]nainte, ce =idè ]n Bugeag. +i el pre solul moschicesc l-au slobodzit, de-au mersu cu pace la \ara lui. Viziriul ]nc[ au mersu la Baba, s[ iernedz[ p[n[ la mai, cum au a=[dzat. Nem\ii ]nc[ au r[spunsu turcilor c[, de n-or face pace cu moscalii, m[car c[ ei au paci, dar agiutori or da moscalilor, 1 „Un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u“ =i „=edè“ din fraza urm[toare sunt scrise de Neculce.
321
Ion Neculce
dup[ cum au dat =i moscalii agiutori nem\ilor, c`nd s-au b[tut cu Fran\ozul. +i s-au str`nsu mult[ oaste nem\asc[ peste Oltu, la Dun[ri, de sta gata. Neam\ul ]nc[ s-au ]mp[cat cu Fran\ozul. C`teva cet[\] den Anapoli au dat =i Neam\ul cnez`ia Liutarenghiii Fran\ozului, s[ =ad[ =i s-o st[p`neasc[ socru-s[u Li=inschie. +i Le=inschii s[ dè pace cr[ii[i] le=e=ti, s-o st[p`neasc[ Frederic cu pace pe cr[ia le=asc[. Le=ii iar[=i au f[cut s[im la mai, =i a=è au priimit pre Frederic to\i de crai. +i au =i ie=it toate o=tile str[ine dentr-]nsa, =i moscalii =i Sasul. +i au r[spunsu c[ ei cu Turcul au pace =i n-or strica pacea, c[ \ara lor este aproapi de turci, =i nu pot s[ s[ bat[. +i craiul, v[dz`nd a=è, s-au dus la Sacsonia, av`nd trebile lor. Iar hatmanii am`ndoi cei mare, =i a coronii =i a Litfii, s-au tras spre Ocraina cu toate o=tile, de stau s[ iernedz[. C[ au vrut t[tar`i s[ marg[ s[ prade Chiovul =i, v[dz`nd c[ nu pot s[ r[zbeasc[ de moscali, au pr[dat multe sate le=e=ti din Ocraina. Apoi c[zacii de la Sici iar s-au f[cut t[lh[ret 1.000—2.000, =i iar nu m[rgu la Bugeag, ce prad[ Ocraina le=asc[ pre la Nimirova. Deci hatmanii le=[=ti, v[dz`nd a=è, s-au a=[dzat pre la Nimirova, de-au =[dzut c`t[va vremi, apoi au l[sat r[mentari, =i ei s-au dus pre la cas[le lor. Iar caz`lba=ii, ]n cestu an, n-au avut b[t[i mari cu Turcul, c[ s[ r[dicas[ zorbà la c[z`lba=i, c[ s[ r[dicas[ viziriul asupra =ahului. +-apoi l-au b[tut =ahul pre viziriul, =-au pierit viziriul. Turcul umbl[ s[ fac[ pace cu Caz`lba=ul =i d[ mul\ime de bani =ahului s[ fac[ pace. Cum d[ =i Moscului =i Neam\ului, a=è giuruie=ti =i caz`lba=ilor. Numai au r[spunsu Caz`lba=ul c[ nu poate s[ fac[ pace p[n’ nu s-or ]mp[ca cu Moscul. }nceput-au =i vini\ienii a pomeni de Moriia la turci. Aceste toate s-au f[cut ]ntr-acest anu, la v[let 7244. Iar de acmu, ce s-a mai ]nnoi la let 7245, de la noiemvrie, s-a scrie la r`ndul s[u ]nainte. Iar la velet 7245, Caz`lba=ul s-au a=[dzat cu Turcul. N-au f[cut o=tire nici Neam\ul cu fran\ozii ]ntr-acest an. Iar turcii, de iarn[, s-au dus o sam[ cu hanul cel nou ]n Cr`m, =i din Cr`m s-au luat f[r[ veste =-au lovit despre Harhov, dispre
322
Letopise\ul |[rii Moldovei
Slobodz`ia, de-au f[cut mare stric[ciuni, p[n-a prinde moscalii de veste. Dup[ ce au prinsu de veste moscalii, au sc[pat cu fuga hanul, di s-au ]ntorsu ]n Cr`m. A=ijdere de la Tighine ]nc[ au purces vo 2 soltani =i 2 pa=i cu vo 30.000—40.000 de t[tari =i 30.000 turci, =i au purces¡ ]n |ara C[z[ceasc[ de-au trecut Niprul pre la Perevolo=ina. +i a=è au dat Dumnedz[u de i-au chevernisit de bini, c[ i-au ]ncungiurat, de n-au sc[pat nici un turcu. C`\] n-au perit, i-au luat pre to\ de grumadzi. +i t[tar`i, dup[ cum li-i obiceiul, de nu stau la r[zboiu, fug`nd la Nipru, la trec[toare, fiind ghea\a slab[, s-au rumtu, =i c`\] nu s-au ]necat, i-au luat c[zacii pre to\i de grumadz. +i au prinsu 2 soltani =i trii pa=i =i i-au dus robi la Moscu, vii nev[t[ma\i. A=ijdere dup-aceste ]n urm[ au fost mersu un soltan¡ cu o sam[ de t[tar] =i turci. Dac[ s-au apropiet de Nipru =-au v[dzut pe ceie t[tari =i turci ce au p[\it, n-au cutedzat s[ marg[, ce s-au ]ntorsu ]napoi, pr[d`nd pren |ara Le=asc[, dz`c`nd c[-s satele moschice=ti. Aceste s-au f[cut ]ntr-aceast[ iarn[ let 7245. Aceste bogate nevoi s-au f[cut ]n Moldova, cari cu condeiul mieu nu poci s[ lungesc: civerturi, h`rtii, v[c[rit, pili, ialovi\[ greli, podvodzi de f`n, de lemne, fiind oaste turceasc[ pre aice, a=[dzat[ la Cartal, la Dun[ri, de-au iernat. Iar dac-au trecut iarna, tot ]ntr-acesta an, de prim[var[, trimis-au le=ii omul lor la Poart[, pentru acè robie ce-au f[cut t[tarii. C[ ei =tiu c[ au pace cu d`n=ii, =i c`\] robi au aflat i-au luat pre to\i ]napoi. Trimis-au turcii un sol de-a lor la le=i, la craiul Frederic, di i-au dat titlu= de cr[ie =i cu daruri, poftindu-l s[ aib[ pace, cum au avut =i cu tat[-s[u, Avgust crai. +i Frederic au priimit priete=ugul. +i s-au ]ntorsu la \ara lui. Triimis-au turcii pre Raiz-afende =i 2 turci mare =i pre Alixandru terdzimanul, fratele lui Grigorie-vod[, =i pre solul nem\esc care era sol la |arigrad, de-au m[rsu la Nimirova ca s[ fac[ pace. Triimis-au =i moscalii dispre partea lor 3 cneji,
323
Ion Neculce
anumi +fer, =i pe altu, sol nem\escu, care au vinit de la ]mp[ratul Neam\ului pre la ]mp[r[teasa Moscului. Cari s-au str`nsu cu to\`i la Nimirova la Sfeti Petre. Iar oastea moschiceasc[, de prim[var[, dup[ ce s-au str`nsu di la iernatic, s-au ]mp[r\it ]n 2 p[r\]. O parte, cu Les ghen[rariul, 40.000 moscali, 60.000 calm`=, 30.000 don\i, 20.000 c[zaci de la Harhov, to\i ace=te, ca la 150.000, s-au dus ]n Cr`m. +i n-au mersu pre la Or¡, ce-au marsu pre aiure, c[ au g[s`t un vad cari nu-l =tiè t[tarii s[ fie mai fost. +-au tot arsu =-au pr[dat toat[ vara Cr`mul. +-au triimis =i turcii pre c[pitan-pa=e cu 60.000 oaste leven\ agiutori t[tar`lor. +i s-au b[tut ]n vo 2 r`nduri tari, cu n[v[li multe. +i da duiumuri multe peste moscali, c`t ]i n[du=iè, de r[m[ses[ lucrul di s[ b[tè de-a m`n[. +i tot au biruit moscalii, cu multe v[rs[ri de s`nge. +i mul\] m`rzaci =i =irimi au pierit, =i au prinsu =i vii mul\]. +i hanul ]nc[ au pierit ]n r[zboi. +i au g[s`t ]ntr-un ostrov mul\ime de t[tari bejenii =i pe to\i i-au pus¡ tot supt sabie. Iar Minih fertu-mar=alic, cu 120.000 moscali pedestrimi =i cu 60.000 c[l[rime =i cu 50.000 c[zaci horodovii, 30.000 zaporojeni, cu 10.000 c[tani, au purces¡ pre Nipru ]n gios, de la Perivolo=in, pentre Nipru =i pentre Buh. +i dup[ ce-au trecut Buhul, au ales 15.000 de oaste =i cu Lionte ghen[rarul, =i l-au triimis ]nainte spre Vozia. +-au mai trimis =i alt[ oaste, c-un ghen[ral, 20.000, dup[ Leonte, c[ dac[ i-ar mai trebui agiutori, s[-i agiute. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ m[rgu moscalii spre Voz`ia, au triimis =i ei 40.000 turci, tot ale=i, =i 30.000 tatari c-un soltan. +i cum s-au apropiet Leonte cu cele 15.000 de Voz`ia, turcii s-au =i slobodzit asupra lui Leonte cu mari n[val[, pedestri, c`t r[m[ses[ lucrul s[ sparg[ obuzul lui Leonte. Numai au sosit =i celi 20.000 oaste agiutori, =i cum au =i sosit, au =i-nceput a bate r[u pre turci, =i i-au gonit, p[n-i-au b[gat ]n cetate. +-au ]nceput a bate cetatea, mar\] iulie ]n 5 dni1, =-a arunca bombi. +i s-au aprinsu geabhanaoa ]n cetate =-au aruncat o bucat[ de 1
Scris „dni“ ]n ambele locuri, cu un semn deasupra, care arat[ scriere prescurtat[.
324
Letopise\ul |[rii Moldovei
zidiu, =-au pierit mul\ime de turci. +i a doa dzi, mercuri iuli 6 dni, au dob`ndit cetatea. +i au luat pre pa=a de Vozia =i pre un beiu de la Bosna robi vii, iar pre al\`i i-au pus tot supt sabie, =i muieri =i copii, ce au g[s`t. 40.000 numai turci, oaste aleas[, f[r[ muieri, f[r[ copii, au pierit to\i, c[ i-au pus tot supt sabie. Numai t[tar`i au sc[pat o sam[, care au fugit, =i i-au gonit c[zacii p[n’ la Nistru. +i ]ntr-aceast[ oaste 40.000, au fost mai ale=i 12 bei cu 12 mii de oaste, oameni tot ale=, viteji den Bosna. +i to\i acolo au pierit. +-au f[cut o movil[ prè mare de trupuri moarte. Pe urm[ au vinit =i Minih fert-mar=alih de-au f[cut =-au tocmit Vozia =i Culburul, cu 10 p[r\] mai buni =i mai frumoas[, =i mai buni de cum au fost ]nt`i, cu feliuri de feliuri de me=ter=uguri =i tabii. +i au l[sat ]ntr-]nsa 7.000 moscali =i 2.000 c[zaci, =i ]n Culbur¡ iar[= au l[sat oaste. +i cu cee oaste s-au tras ]ntre Buh =i-ntre Nipru. +i au =[dzut toat[ vara acolo p[n’ la octomvrie, a=tept`nd s[ fac[ solii pace la Nimirova1. Iar solul nem\esc au scris la viziriul c[ nu poate s[ fac[ pace cu Moscul, deci s[ =tie c[ =i ]mp[ratul Neam\ului au stricat pacea cu Turcul. Iar ]ntr-aceast[ vreme, la Simpetriu, s-au pornit =i nem\ii, ginerile ]mp[ratului, duce de Liutoranghia. Au purces cu obuzul cel mare, ca la 70.000—80.000 oaste, asupra Bosnii, =i au luat Ni=ul, =i pren |ara Arb[na=ilor a o strica =i a o bate, =i pre Bosna tij a o bate. Altu ghen[ral, anume Valis, =i cu al\] ghen[rari de la Sibii, cu o sam[ de oaste, au purces¡ a bate Vidinul. Al\ii au vinit pren |ara Ungureasc[ di s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, la Bucure=ti, =i pre supt munte, ca vo 6.000—7.000. Iar V[danie, ghen[rariul de Bra=[v, =i cu al\] 2 ghen[rari, cu 5.000 oaste, au ie=it peste munte la Com[ne=ti =i la Oituz ]n Moldova, =i ]n C`mpul Lungu ni=te c[pitani cu vo 700. +i au =[dzut acolo, pre supt marginea mun\ilor, vo 2 luni =i mai bini. Stric[ciuni n-au f[cut nimic ]n \ar[. Tot cu bani cump[ra ce li trebuiè. Numai 1
}n ms. 253 „Nimira“.
325
Ion Neculce
pre turci c[uta, =i bucatele unde le g[siè le lua cu de-a s`la. Numai vo 2, 3 boieri, ce li era cas[le pe supt munte aproapi, s[ ]nchinas[ la nem\i, anume +tef[ni\[ Ruset vornicul =i cu ficiorii lui, =i R[ducanul stolnicul =i Costandin Bal=e medelniceriul =i +tefan Catargiul sulgeriul. +i \[r[nimea ce era pe supt munte n-asculta de domnie. Iar[ alt[ boierime =i mazilime s-au str`nsu to\i la Ie= pre l`ng[ Grigorie-vod[. +i Grigorie-vod[ deodat-au ie=it cu tab[ra la Frumoasa, dar apoi prè mult n-au z[b[vit acolo, c[ s[ temè s[ nu-l lovasc[ nem\ii, s[-l iè. +i nu credè nici pre boierii de \ar[, s[ nu-i fac[ vrun vicle=ug cu nem\ii. +i s-au mutat la |u\ora, ]ntre Prut =i-ntre Jijie. +-au =i r[pedzit la Hotin de olac, de-au vinit 400 de lipcani, cu Sara Mehmet-pa=e, =i la viziriul di i-au triimis 2 pa=i, anumi Mahmut-pa=e =i Vasli-pa=e, cu vo 600 spahii. +i au triimis viziriul cindz[ci pungi de bani, ca s[ mai fac[ oaste. +i i-au triimis bani =i de chili, =i de ialovi\[, =i de car[, =i de f`n, =i de ordzu. De c`te beialicuri era la ordie, dat-au turcii lui Grigorie-vod[, =i el m`nca banii to\i, =i cei de leaf[ =i ceielal\i to\i. +i lua aceste toate ce scrii mai sus din \ar[, de f[cè trebile ]mp[r[te=ti f[r[ bani. Numai at`ta c`t da moldovenilor: le da carne, pit[, ordzu. +i dup[ ce s-au str`nsu toat[ oastea ce era: lipcani, turci, moldoveni =i al\`i, s-au f[cut ca la 6.000 oaste. +i au mai ie=it frica lui Grigorii-vod[ de nem\i. +i de frica viziriului =i de ru=ine s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la G[lata. +-au f[cut hendichiu ]n giur¡ ]mpregiurul taberii =-au pusu str[ji buni. +-au =[dzut toat[ vara acolo, p[n-]n toamn[ la Simedriu. Iar Costantin-vod[, domnul muntenesc, cum au audzit c-au ie=it nem\i ]n |ara Munteneasc[, cum au =i fugit peste Dun[ri. +i boierii =i slujitorii muntene=ti l-au petrecut 2, 3 ceasuri. +i =-au luat dzua bun[, =i l-au l[sat to\i =i s-au ]ntorsu la Bucure=ti. Ce nu numai boierii, ce =i slugi de a lui, ce au fost la tat[-s[u, l-au l[sat to\i. +i nem\ii, viind la Bucure=ti, au luat pre boieri pre to\i =i i-au trecut cu cas[ cu tot ]n |ara Ungureasc[, pre unii cu voie, pre unii =i can f[r[ voia lor. }mp[ratul, Turcul, =i turcii, dup[ ce-au v[dzut aceste, tari s-au sp[riet, ce ]mp[ratul nu numai de moscali =i de nem\i, ce =i de
326
Letopise\ul |[rii Moldovei
oastea lui, s[ nu fac[ zorbà asupra lui. Au =i p[zit de-au schimbat pre viziriul =-au t[iet pre chihaie, dzic`nd c[ s-au agiunsu ei cu moscalii de-au dat Vozia. Dup[ cum li-i hirea de dul[u, de le dz`c c[-s dul[i, adiv[rat c[-s dul[i. Dac[ v[d c[ nu pot ispr[vi, ei dau vina capetelor. +-au pus =i han nou, anumi pe Ad[le Gheri cel r[u, ce fus[s[ mai ]nt`i la domnia ]nt`i a lui Gligori-vod[, c`ndu s-au f[cut zorbà asupra lui1, ]n\[leg`nd c[ acela au pierit ]n Cr`m, cari =ede la Tighine p[n-acmu, c[ la Cr`m nu poate s[ marg[. Atunce au triimis ]mp[r[\ia de-au luat pre Manolachie chiurci-ba=e Ps[olu, fratele hatmanului Costandin ce este aice ]n Moldova. +i l-au dus la |arigrad, la ]mp[r[\ie, de i-au dat grè munc[ p[g`neasc[, 5, 6 dzile, p[n-au spus toat-averea ce-au avut, di i-au luat tot ce-au avut, ca la 3.000 pungi, cu odoar[. Nu numai a lui, ce =i a fr[\`ni-s[u, a lui Costandin hatman =i altor rude a lui, gineri =i al\`i. Ce au g[s`t, tot au luat. +i apoi l-au sp`ndzurat ]n mijlocul uli\`i, unde s[ v`nd blanile ]n t`rgu. +i i-au pus¡ o blan-]n cap, d`ndu-i pricin[ c[ el sf[tuiè pre chihaie. Atunce l-au agiunsu osinda |[r`i Moldovii =i |[r`i Muntene=ti. C[ acest Manolachi s[-nv[\as[ de s[ f[cè tot d-è cas[li chihaielilor, de m`nca aceste s[raci de \[ri, cum le era voia, cu al\] greci =i alte p[=ii, de f[cè schimb[ri =i-adau=aguri cu mul\ime de bani. Cum =i mai ]nainte vremi, c`ndu s-au f[cut zorbà, de s-au schimbat ]mp[r[\ia, la Ibraim-pa=a vizirul, c[dzut la mare urgii, precum scrii la r`ndul s[u. Atunce au sc[pat, =i tot nu s-au l[sat de r[ut[\i. Dar acmu n-au putut sc[pa, dup[ cum s[ dz`ce c[ nu-s ]n toate dzilele Pa=tile. A=è dz`c c[ mai mult dispre Costantinvod[ s[-i fi fostu p`ra, av`ndu pizm[ pre d`nsul. +-au scos ferman s[ omoare =i pre gineri-s[u, +tef[ni\[ beizade, ficiorul lui Mihai-vod[, care \inè fata hatmanului Costandin. Numai n[rocul lui c-au prinsu de veste, di s-au ascunsu la cas[li solilor, mult[ vremi, p[n’ s-au ]ndreptat. R[iz-afende, solul turcescu de la Nimirova, v[dz`nd aceste lucruri ce s[ poart[ =i moscalii nu priim[sc bani s[ fac[ pace, 1
De la „anumi...“ p`n[ aici, ad[ugat de Neculce.
327
Ion Neculce
ce cer Dun[rea cu Cr`m cu tot, =i nem\ii Bosna =i alt[ som[ de bani, cheltuiala o=tii, =i robii ce luas[, au f[cut izvod de toate de aceste ce cerè moscalii =i nem\ii. +i au dat multe daruri solilor nem\e=ti =i moschice=ti =i lui Minih fertu-mar=alih moschicesc, ca s[ mai a=tepte 30 dzile, s[ nu porneasc[ o=tile, p[n-or trimite la ]mp[ratul turcesc s[ vad[ ce-or priimi. De-a priimi, bini, iar de n-a priimi, s-or bate. Tot ca s[ mai lungeasc[, s[ treac[ vara cu am[gele, dup[ cum este n[tura turcilor. C[ s[ sp[ries[ prè r[u. Ce, dup[ cumu-i or`nduiala ace=tei lumi lacom[, au ]ntunecat mintea solilor nem\e=ti =i moschice=ti, de-au priimit s[ a=tepte celi 30 dzile, p[n-a vini r[spunsu de la Poart[. +i au =i r[pedzit Raiz-avende cu acele scrisori la ]mp[ratul turcesc pre terdz`manul, fratele lui Grigorie-vod[, s[ umble ]ntr-aceste 30 dzile de olac, s[ aduc[ r[spunsul, cum a fi: ia pace, ia nepace. +-au purces¡ terdz`manul =-au vinit pre la Grigorie-vod[, frate-s[u, la G[lata, =i l-au benchetuit 1 dzi cu mari cinste. +i l-au mai ]nv[\at =i el me=ter=uguri dea lui, ce au mai =tiut. C[ avè Grigorie-vod[ mare jeli =i fric[, c-or lua cre=tinii \ara, ce nu numai el, ce =i grecii lui, =i n-or avè ce st[p`ni =i ce m`nca la |arigrad. +i la 30 dzile s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Nemirova, unde era solii, cu r[spunsu c[ nu priimè turcii s[ dè nimic, numai s[ fie b[taie la anul. +i a=è solii s-au dus cine= pre la st[p`nii lor. +i vod[ ]nc[ l-au triimis pre aga Enachi grecul cu 600 slujitori ]naintea lui Reiz-afendi la Movil[u, tem`ndu-s[ de c[zaci s[ nu-l lovasc[, =i l-au petrecut p[n’ la Tighine. Iar V[danii ghen[rarul, dac-au ie=it la Oituz cu oaste, au =i poroncit lui Gligorii-vod[ s[ dè paci oaminilor den S`ret ]ncolo de bir =i s[-i trimit[ 150 de pungi de bani, dac[ i-i voia sa =ad[ cu paci ]n Ie= p[n’ la o vreme. Deci Gligorii-vod[ era la Frumoasa =i n-apucas[ s[ str`ng[ oaste, nici s[ dus[s[ la Prut. Au socotit =i au trimis pe Todera=co vel-sp[tar =i pe Alixandru S`rbul tretiilogof[t cu daruri =i cu c[r\] de la d`nsul =i de la boieri, scriind ghen[rarului, lui V[danii, s[-i fii mil[ de \ar[, s[ n-o str`ce. +i au mersu la d`nsul la Oituz, =i i-au priimit cu dragoste, =i s-au
328
Letopise\ul |[rii Moldovei
adiverit cu bini. Numai, Grigorii-vod[ nu s-au ]ncredzut, ce s-au dus la Prut, dup[ cum s-au scris mai sus, di =-au str`nsu oaste. A=ijdere nici pe P[ladi sp[tarul nu-l credè, fiind moldovan, s[ nu-i fac[ vrun me=ter=iug. +i de [a]cee au trimis =i pe Alixandru S`rbul, fiind di casa lui, ca s[ nu poat[ faci vrun me=ter=iug asupra lui cu V[danii ghen[rarul. Turcii, p[n-a umbla terdz`manul la Poart[ aceste 30 dzile, iar ]mp[r[\ia au =i pus sarascher pre Chipruliul =i au =i r[dicat oaste den |arigrad ca la 120.000 =i l-au trimis la Bosna asupra nem\ilor. +i viziriul au triimis pre Meni=-pa=e de la Cartal cu 20.000 oaste, =i au purces de la Cartal pre marginea Dun[rii a mai str`nge oaste ce putè. +i s-au dus =i la Vidin asupra lui Vales, ghen[rariul de Sibii, ce b[tè Vidinul cetatea, =-au gonit pre nem\i de la Vidin. Dar tot nu i-au b[tut prè r[u, numai c`t i-au gonit de la cetate. +-au dat =i lui Costandin-vod[, domnul muntenesc, vo 2, 3 pa=i cu oaste, de-au gonit pre nem\i din |ara Munteneasc[, c[ era pu\inei, numai vo 3, 4 mii ]n |ara Munteneasc[. +-au f[cut turcii mult[ r[utate =i prad-]n |ara Munteneasc[, c-au luat mun\ii ]n cap. +i pre unde au g[s`t bejenii, au tot pr[dat =i au arsu. +i au spartu =i mitropolia de la T`rgove=te =i au g[s`t mult[ avere a boierilor muntene=ti =i au luat-o toat[. Ce nu numai ]ntr-un r`nd au pr[dat-o, ce ]n c`teva r`nduri au umblat, pr[d`nd =i str`c`nd biata \ar[. Costandin-vod[, domnul muntenesc, iar[=i s-au a=[dzat ]n Bucure=ti cu vo 2, 3 pa=i. +i rè prad[ au f[cut turcii =i Bucure=tilor. +i mitropolia din Bucure=ti au f[cut-o mecet, di s-]nchin[ ]ntr-]nsa pa=ii. +i Costandin-vod[ au pus tot boieri de cei de gios, c[ boierii ]s to\ ]n |ara Ungureasc[, cei mari, du=i. Iar ghen[rariul cel mare de la Sibiiu, anume Valis, care merses[ la Vidin, v[dz`nd c[ nu poate sta ]mpotriva turcilor, c[ are oaste pu\in[, au scrisu la V[danie ghen[rariul, ce ie=is-]n Moldova cu oaste, de-au trecut muntele ]napoi de-au mersu agiutori la Vidin. Numai ce au r[mas vo 500 oaste nem\i de straj[ la Com[ne=ti, iar ceielal\i, m[car c[ s-au dus la Vidin,
329
Ion Neculce
tot n-au putut ispr[vi nimic ]mpotriva turcilor. Deci ghen[rarul Valis, v[dz`nd c[ au gre=it =i =-au ]mpr[=tiet oastea pren Moldova =i pren |ara Munteneasc[ =i n-au putut ispr[vi nimic s[-l iè, ori de ciud[, ori de ru=ine, ori de frica ]mp[ratului, au m`ncat otrav[ singuru =-au murit. Mai ispititu-s-au turcii =i cu 2 soltani s[ marg[ preste munte ]n |ara Ungureasc[. +i s-au p[zit nem\ii mai bine, ]ntr-altu fel, c[, dup[ ce-au intrat ]n munte, le-au \inut calea =i dinainte =i dinapoi. +-au pierit un soltan =i cu t[tar`i mai to\i, numai unul au sc[pat prè cu pu\ini t[tari. N-apuc`nd a intra ]n munte, la C`mpina, s-au ]ntorsu ]napoi pr[d`nd =i ardz`nd. +-au lovit pren Bucure=ti, fiind domnul ]n scaun, =-au pr[dat t`rgul tot, cu m[n[stiri cu tot, =-au g[s`t mul\ime de avere. +i domnul n-au putut s[ ispr[vasc[ nimic, s[ nu-i las[ s[ prade. Ce-u g[sit a boierilor pribegi =i nepribegi =i a negu\itori pin hanuri, tot au luat1. Acest r[zboiu au fost mai pre urm[, la let 7246, la noiemvrii. S[ l[s[m acmu |ara Munteneasc[, di om scrie ]nainte la r`ndul s[u. Grigorie-vod[, =edz`nd cu tab[ra la G[lata =i ]n\[leg`nd c[ s-au dus nem\ii cei mul\] =i au r[mas numai 500 nem\i la Com[ne=ti de straj[, =i v[dz`nd c[ s[ g[teadz[ t[tarii =i cu turci de la ordia viziriului s[ marg[ la d`n=ii, au scris la viziriul s[ nu marg[ nici turci, nici t[tari, s[ str`ci \ara. Pu\inei ce au r[mas de straj[, a triimite oastea lui =i i-a goni. Deci viziriul ]ndat[ i-au =i poprit s[ nu marg[. C[ era la G[la\ p[n’ la B`rlad¡ tot t[tari, cu 2 soltani, de-au =[dzut toat[ vara de-au m`ncat¡ pre be\ii oameni, de-au r[mas numai cu sufletele. Deci Gligorievod[ au ales din oastea lui ca la 1.500 slujitori turci, lipcani, moldoveni =i 2 steaguri de c[zaci =-au triimis pre Costandin hatmanul, fratele chiurci-ba=ii, =i pre Toader P[lade sp[tariul s[ marg[ pre la gura Oituzului =i la Com[ne=ti, s[ astupe poticile =i s[ str`ci p[l[ncile ce li f[cus[ nem\ii. +i m[rg`nd acolo la Com[ne=ti, numai au =i dat peste celi cinsute de nem\i ce r[m[ses[ de straj[. De merat lucru este cum au dat Dum1
Aceast[ fraz[ a fost ad[ugat[ de Neculce.
330
Letopise\ul |[rii Moldovei
n[dz[u o spaim[ nem\ilor, c`t n-au putut s[ stè la r[zboiu. C[ cum s-au t`mpinat =i au disc[lecat c[zacii de-au slobodzit focul =-au pisat vo 3, 4 nem\i, s-au =i sp[riet nem\ii =-au plecat fuga =i n-au apucat s[ sloboad[ focul. +-au =i-ntrat turcii cu moldovenii ]ntr-]n=ii =-au prinsu ca vo 30, vii cu mor\i. +-au pierit =i colonelul care era pre oastea nem\easc[ mai mari. +i iar[=i au dat Dumn[dz[u fric[ moldovenilor =i turcilor, c[ nu i-au gonit, tem`ndu-s[ s[ nu fie oaste supus[, s[ fie vicle=ug, c[ nu ar hi mai sc[pat mai nici unul. Iar nem\ii tot g`ndiè c[-i gonesc, c[, cum au agiunsu la p[lanc[, cum =-au l[sat pu=cile =i caii =i 2 sacalu=i =i 2 c[ru\[, iarb[, =-au fugit care ]ncotro au putut pren munte pe gios. +-a triedze au ]nceput a ie=i c`te unul, =i v[dz`nd c[ nu-s nime, =-au luat pu=cile =i ce-au avut =-au trecut muntele, dincotro vinis[, ]napoi. Iar hatmanul cu oastea, precum mai susu scrii, nici gium[tate de ceas n-au z[b[vit =i s-au =i-ntorsu ]napoi, fiind grec cu pele de iepuri la spate. Au fugit toat[ noaptea, f[c`ndu-s[ dzu[ la Bistri\[, negonindu-l nime, nici v[dz`nd pre nime, dup[ cum este vorba c[ nu fac toate mu=tile miere. C[, c`nd s-au t`lnit cu oastea nem\asc[, tremura de fric[ =i vrè s[ fug[. Iar turcii, v[dz`nd c[ vrè s[ fug[, au ]nceput a-l sudui =-au scos =i sabiile asupra lui, s[-l taie. +i v[dz`nd a=è c[ fac turcii zorbà asupra lui, s-au slobodzit de fric[ asupra nem\ilor. +i s-au t`mplat acè izb`nd[, dup[ cum scrii mai sus. Numai t`mpl`ndu-s[ Toader P[lade spatariul =i v[dz`nd zorbaoa turcilor, el mai mult au ]nceput a ]ndemna oastea. +i dup[ ce au vinit la Ie= hatmanul, i-au scris Grigorie-vod[ c[r\] la viziriul =i l-au triimis cu 10 nem\i vii =i cu 17 capete mor\]. +i cu acè pu\in[ izb`nd[ =-au mai tocmit treaba, c[ era s[ pitreac[ =i el de la Poart[, ca frate-s[u Manolachi chiurce-ba=e. Tot ]ntr-acea vreme mers-au Chipruliul ]nt`i la Ni=, unde luas[ nem\ii, =-au ]ncungiurat cetatea Ni=ul. +i n-au putut s[ sprejineasc[ nem\ii =i s-au ]nchinat, c-au fost ca la 5.000— 6.000 nem\] cu un ghen[ral. +i pre ghen[rari =i pre nem\] i-au slobodzit cu pace, iar pre raiè au pus-o tot supt sabii, c[ s[
331
Ion Neculce
burzuluis[ toat[ cre=ten[tatea, de \inè cu nem\ii: s`rbii, arb[na=ii =i al\ii ce era prenpregiur¡. Purces-au Chipruliul de acolo asupra nem\ilor ce b[tè Bosna. Deci nem\ii nu putè lua Bosna, fiind locurile tari =i raiaoa ]nc[ \inè tot cu turcii, nu vrè s[ s[ de nem\ilor. Numai ce-au apucat de-au luat vo 2, 3 cet[\] ]n marginea Bosnii, =i au =i sos`t Chipriliul cu oastea lui agiutori bosnenilor. +i s-au lovit ]n vo 2, 3 r`nduri, =-au tot can z[ticnit pre nem\i =i nu =-au putut alege. Aceste toate s-au f[cut la velet 7245. Iar dup-acee, la v[letul 7246, ]n luna lui octo[m]vrie, tot ]ntr-aceast[ toamn[, v[dz`nd turcii c[ le-au mersu can bine=or spre nem\i, c[ nem\ii nu f[cus[ g[tire prè bun[, ]n grab-au =i pornit oastea de la Cartal =i de la Tighine, c`t[ era str`ns[, ca la 100.000 de iniceri =i de spahii, c-un sarascher =i cu Medle Gherie, hanul cel nou, cu toat[ t[t[r`mea de Bugeag, ca la 60.000 =i 2 soltani, mai can cu toat[ puterea turceasc[ ce era la Cartal. +i pre ap[, de la |arigrad, vo 20.000 s[ marg[ s[ iè Vozia de la moscali. }n\[leg`nd c[ Mineh fertu-mar=alih s-au dip[rtat cu o=tile moschice=ti la iernatic, la Perevolo=in, dup[ ce s-au dus solii de la Nemirova, =i ei ]n\[leg`nd c[-s numai 7.000 moscali =i 2.000 c[zaci, 9.000 de toat[ oastea, au socotit c-or lua-o prè lesne, =i lu`nd-o, or treci =i or lua =i Culburul =-or treci =i-n Cr`m asupra-celora moscali =i or duci =i pre hanul cestu nou, pre Medle Ghirie. +-au luat =i vo 60, 70 pu=ci din Tighine =i 400 car[ moldovene=ti, de-au dus geabhanaoa. +i dup[ ce-au agiunsu acolo, au ]nceput a bate cetatea. +-au b[tut-o 2 s[pt[m`ni =i n-au putut-o lua. +i a=è da turcii feliuri de feliuri de n[v[li stra=nici asupra cet[\`i, =i =i mai pierè. Spartu-s-au =i vo 20 de pu=ci mare, umpl`ndu-le mai mult preste m[sur[, ca s-agiung[ la cetate, =i iar[ pre d`n=ii ]i omorè. F[cut-au un me=ter=ug cu ni=te s[crii noaptea, ca s[ s[ apropii de cetate. Iar moscalii au f[cut altu me=ter=ug, di s-au luminat ca dzua, =-au ]ndreptat pu=cile de i-au f[cut f[r`mi. F[cut-au turcii 2 lagumuri, =i s-au str`nsu acolo mul\ime s[ dè n[val[. Iar moscalii le-au g[s`t unde le puses[ turcii =i le-au b[tut dispre d`n=ii, ca s[ dè ]napoi
332
Letopise\ul |[rii Moldovei
spre turci. +-au f[cut =i ei 2 lagumuri, al[ture =i cu gauri, din celi turce=ti, la a lor. +i c`nd s-au str`nsu mul\ime de turci la lagumuri =-au dat foc, iar lagumurile au dat ]napoi, =i s-au aprinsu =i celi moschice=ti, c`t au pierit mul\ime de turci. +i atunce au ie=it =i moscalii cu c[zacii afar[ den cetate =-au ]nceput a t[iè =i ei pre c`\i nu ]i omor`s[ lagumul. A=ijdere sculatu-s-au turcii cu zorbà asupra hanului, dz`c`nd c[ g`lceava dispre d`n=ii s-au ]nceput ]nt`i =i ei dau n[val[ di pier, =i t[tar`i nu pier, umbl[ pre de laturi. Deci au luat hanul pre t[tari ]mpreun[ cu turcii, =i car[le celi moldovene=ti le-au umplut de stuh =-au ]nceput a pune pre moldoveni de ]mpingè car[li, =i turcii cu t[tar`i dup[ d`n=ii cu pu=cile, ca s[ s-apropie de cetate, s[ bat[ cetatea. Iar moscalii a=è au ]nceput¡ a-i ]mpro=ca den cetate, =i au ie=it =i afar[, =i a=è au dat o n[val[ turcilor, c`t au pierit mul\ime, =i au luat =i o sam[ de pu=ci. A=ijdere era o z[mculi\[ de laturi de cetate, =i =idè ni=te moscali. +-au ]ngropat =i moscalii un lagum acolo =i s-au f[cut a fugi spre cetate. Iar turcii au =i-ntrat ]ntr-acè z[mculi\[ =-au g[s`t lagumul =i l-au scos. Moscalii, v[dz`nd c[ au g`s`t turcii lagumul =i l-au scos, au =i ]ndreptat pu=cile ]n z[mculi\[ a bate. +i au pierit =i acolo mul\ine de turci, =i c`\] n-au pierit le-au c[utat a ie=i, c[ nu putè s[ =ad[, c[-i ]mpro=ca den cetate. A=ijdere vinit-au turci cu vas[ pre ap[, =i moscalii ]nc[ avè vas[. Ce nu le-au sporit turcilor nici cu acel fel, c[, cum au fost d`ndu moscalii din tunuri de pe ap[ or den cetate, s[ =i afunda vas[le turce=ti, de s-]neca, c`t n-au r[mas nici unul, iar moschicesc nici s-au betejit. Mai pre urm[ iar[= s-au r[dicat turcii cu n[val[ asupra cet[\`i, v[dz`nd c[ au ie=it o sam[ de moscali din cetate. +i s-au =i pornit turcii asupra moscalilor s[-i iè ]n unghi, iar moscalii s-au f[cut a fugi asupra vasilor =i au l[sat poarta cet[\`i di=chis[. Iar turcii, cum au v[dzut poarta cet[\`i de=chis[, au l[sat pre moscali de-a-i mai gonire =-au =i-nceput a intra ]n cetate. +i i-au l[sat de-au intrat vo 4.000—5.000 =i au slobodzit por\ile cet[\`i di i-au ]nchis. +i a=è moscalii den cetate, fiind supu=, au =i-nceput a le
333
Ion Neculce
da foc =i din frunte =i din coad[, =i den dos a le da bombi, p[n-i-au potopit pre to\i. Da s[ dè ]napoi, por\ile cet[\`i era ]nchis[. +i c`\i n-au pierit, i-au luat pre to\i de grumadz]. Iar turcii cei ce r[m[ses-afar[, de n-apucas-a intra ]n cetate, i-au =i aruncat¡ lagumul. Atunce moscalii cei de-afar[, ce s[ f[cus-a fugi spre vas[, s-au =i-ntorsu ]napoi ]ntr-]n=ii a-i omor] c`\] sc[pas[ de lagum. A=ijdere =i moscalii di pre ap[ au prins a-i ]mpro=ca cari s-apucas-a s[ lipi de zidiul cet[\`i, c[ nu putè s[ s[ mistuiasc[ nici ]ntr-o parte. +-au ]nceput moscalii a-i bate =i di pe ap[, c`t i-au potopit, ca la 30.000—40.000 de turci. Iar ]n scurt[ vreme au =i sosit veste de la soltanul la sarascheriul, care soltan era ]ntre Buh de straj[, cum c[ vin de la Minih agiutori cet[\`i prè mul\i moscali pre ap[, di s-au f[cut spaim[ ]n oastea turceasc[. C`\] r[m[ses[ vii nepieri\i au =i fugit preste noapte =-au l[sat cetatea. 3,4 dzile de-ar fi mai z[b[vit turcii pre loc, nici unul nu vrè sc[pa. C[ au =i dat Dumn[dz[u un vicol, c[, cum era gium[tate r[ni\], a=è dz`c c[-ntr-acel c`mpu 4 p[r\] ar hi pierit =i una de-ar fi sc[pat bini. Fostu-s-au cer=ut c[zacii s[-i las[, c[l[ri, audzind c[ vin turci la Vozia, =i Minih n-au vrut s[-i las[, fiind la Perevolo=in. +i au gre=it c[ nu i-au l[sat, c[ nici un turcu n-ar fi sc[pat, sau t[tar. Deci acel soltan ce era de straji ]ntre Buh, v[dz`nd c[ turcii fug de la Vozia, slobodzit-au =i el ceambur¡ pre marginea Ocrainii le=e=ti, di-au pr[dat satele. |`n =i ei priete=ugul ca c`nii vinerea. Ce s-a mai face cu le=ii, vremea viitoari va ar[ta. Grigorii-vod[, v[dz`nd c[ s-au dus nem\ii din Moldova, scris-au cu giur[m`nt la boierii cei pribegi =i la \ar[, cei haini, s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi la locurile sale, s[ nu poarte nici o grij[. +i i-au iertat pre to\i, numai s[ nu mai fug[ =i al\`i, ca s[ iè bani. Deci s-au ]ntorsu to\i la locurili sale, =i nimic nu le-au f[cut. Numai pre Costandin Bal=e, av`nd m[raz pre d`nsul, l-au b[tut la talpe =i l-au slobodzit. F[cut-au =i acestu obicei Grigoriivod[, de s[ bat[ boierii cei mari la talpe, turce=te. +i pre +tef[ni\[ vornicul Ruset, hiind mai b[tr`n, l-au f[cut surgun o lun[ la
334
Letopise\ul |[rii Moldovei
m[n[stiri la Dobrov[\¡ =-apoi l-au adus la Ie= =i l-au iertat. +i i-au m[ritat o fat[ ce avè, cu cheltuiala lui vod[, dup[ Scarlatachie comisul, ficior Lupului Gavrili\i. Iar pre R[ducanul, fiind nepot lui Mihai-vod[ =i agiunses[ cu c[r\] la Grigori-vod[ de la nem\i de f[cè =tire ce fac nem\ii =i ce li-i sfatul, c`nd era nem\ii la casa lui, la Groze=ti, pentru acee mai mult l-au boierit, de l-au f[cut p[harnic mare. Pus-au turcii pre ficiorul lui Raco\i, anume [Iosif]1, ca s[ fii crai ]n |ara Ungureasc[, =i i-au f[cut coron[ de aur, cu diiamanduri de mult pre\¡. +i i-au dat =i cinci mii pungi bani, s[-i fie de cheltuial[ =i s[-= fac[ oaste, os[bit de ce i-au r`nduit turci =i t[tari. +i l-au pornit¡ den |arigrad, de-au vinit la Br[ila di s[ g[teadz[ =i-= str`nge oaste. Ispititu-=-au n[rocul, cu 2 soltani =i cu turci, de-au triimis ]n |ara Ungureasc[, ca s[ treac[ pre la C`mpina, pren |ara Rom`neasc[. Ce nu i-au slujit n[rocul ceast[ dat[, c-au p[\`t r[u, precum scrie mai sus patima lor. }mp[ratul nem\esc, ]n\[leg`nd de Raco\ie, au str`nsu toate capetele celi de frunte, boieri ungure=ti, di i-au dus pre to\i la Beci, di-i \inè acolo de le d[dè toate ce li trebuiesc. Ce s-a mai alege, vremea viitoare va ar[ta. Deci ]n\[leg`nd Poarta turceasc[ di ce s-au lucrat la Vozia, trimis-au de-au luat pre viziriul la |arigrad, la sfat, nu numai pre viziriul, ce =i pi toate cepetele celi turce=ti, pre toate unde era. La ce va ar[ta, vremea viitoare va ar[ta. Aceste toate s-au f[cut ]ntr-ace=ti 2 ani a domnii lui Grigorie-vod[, p[n’ la velet 7246, la istovul lui noiemvrie. Dup[ aceste, a=[dz`ndu-s[ Grigorie-vod[ ]n scaun ]n Ie=i s[ iernedz[, dup[ cum s-au scris mai sus, pus-au ]n Ie= =i 4 steaguri de turci =i cu 4 de lipcani, steaguri, s[ iernedz[ cu d`nsul ]n Ie=, necredz`nd pre moldoveni. Bogate nevoi =i ru=ini f[cè turcii be\ilor oameni la Ie= =i la \ar[, pre unde mergè. C[ lua femei =i fete mare =i copii cu s`la, de-= f[cè r`s. +i la drumuri ]= r`de =i pr[da pre oameni. 1
József, fiul lui Ferenc Rákóczi II. Ad[ugat de mine.
335
Ion Neculce
Iar ]n luna lui dechemvrii, bine nu s-au a=[dzat ]n Ie=, =i au =i scos h`rtii, frunte de 3 ughi, mijlocul de 2 ughi, coada de 1 ughiu, =i c`rcim[rit tij 5 lei, =i car[ pre \ar[, de c[ra f`n =i lemne la oaste. +i f`n nu g[siè pre aproapi, c[-l m`ncas[ de cu var[, ce lua ordzu a cui g[siè, f[r[ bani. +i taberi de car[ ducè la Siret, de m[cina, c[ pe aproapi nu era mori. +i lua boi a cui g[s`è, de pre drumuri. +-au ]nceput =i ciuma a s-a\`\a ]n Ie=i, =i au \inut¡ pu\in, vo lun[, acel omur¡. Oh, oh, oh! s[rac[ |ar[ Moldov[ =i |ar[ Munteneasc[, cum v[ pitreci\] =i v[ dezmierda\] cu aceste sup[r[ri, la aceste vremi cumplite, =i f[r’ de mil[ de st[p`nii no=tri, care singuri noi \-am poftit =i \-am aflat¡! Nu ne s[turam de domni de \ar[, nici de m[ritat fetele dup[ peminteni, ce dz`cèm c[-s pro=ti =i s[raci. +i alerga\i la cei str[ini, greci, de-i apuca\ cari de cari s[ v[ hii gineri, c[-s cilibii =i boga\], =i le da\i mo=ii =i-i pune\ ]n capul mes`i. Iac[ la ce am vinit! Aceste, adiv[rat c[ ne-au f[cut cilibii la toate, cu lacr[mi pre obraz =i cu suspinuri la Dumn[dz[u str`g`nd. Iar alt[ puteri, f[r-a suspina la Dumn[dz[u, n-au r[mas. Ia privi\ pre \[rile megie=ilor cum \in pre cei str[ini! Le dau di m`ncat, iar la sfat sau ]n capul mes`i nu-i pun, nici ]i amestec[. +i pentru acee tr[iesc prostimea lor p[n-acmu nec[lcat[. De-= dau vo fat[ dup[ vun str[in, prè cu greu, dar mo=an nu-l priim[scu, nici la sfat. +i pita ce o m`n`nc[, cu v[rsari de singe =i cu mult[ ostineal[ =i grij[ =i slujbe, o m`nc[ streinii prentr-alte \[ri. De ce s-au mai lucrat peste iarn[ de acmu de la noiemvrii la v[let 7246. Viziriul, cum au sos`t la |arigrad, l-au =i maz`lit, =i au pus vizir [pre altul].1 +i cum l-au pus vizir, cum au ]nceput a r`ndui oaste la Hotin¡ =i la Tighine, =i pre al\`i ]ntr-alte p[r\], =i a face mare g[tire pen \ar[. Trec`nd la Hotin, =i al\`i ]n gios de la Tighine =i di la Hotin, mare stric[ciune =i pozne f[ce oamenilor pre unde loviè. Unii trece pre B`rlad, unii pre S`retiu. +i ]n Ie= ]nc[ au iernat¡ 3, 4 mii de turci. +i ace=te ]nc[ destule r[ut[\] f[cè. +i era o scumpete mare de p`ne =i de f`n¡, c`t 1
Ad[ugat dup[ Kog[lniceanu, ]n mss. fiind loc gol.
336
Letopise\ul |[rii Moldovei
agiunses[ carul de f`n 4 lei, pre 2 boi. +i alte nevoi despre domnu: car[, ialovi\[, chile, v[c[rit, =i ad[o=ag peste v[c[rit c`te un tultu de vit[. A=ijdere =i ]n |ara Munteneasc[ turcii =i t[tar`i au iernat, =i mult[ prad-au f[cut trec`nd pren \ar[ la Olt, de s[ b[tè cu nem\ii. Nem\`i =i moscalii au =[dzut ]n paci pre la iernatic, pre marginea \[r`lor lor, f[c`nd mare g[tire. Hanul den Bugeag s-au sculat la ghenarie =i s-au dus la Cr`m, nefiind moscali ]n Cr`m. +i de acolo s-au sculat =i au str`nsu oaste pre cine au putut, ca la 80.000, amesteca\ t[tari =i turci, =i s-au dus ]n prad[ la Slobodzie, spre Harcov. +i i-au t`lnit moscalii =i i-au biruit. +i abè au sc[pat hanul cu 4, 5 mii de oaste. +i le-au luat¡ moscalii to\ robii ce au luat de la d`n=ii, c[ le st[tus[ caii ]n ceambur, =i i-au tot gonit p[n-]n Cr`m. Mihai-vod[ era la ]nchisoare, c[-l p`rè muntenii s[ dè 7.000 de pungi de bani. +i au =[dzut la ]nchisoari 11 luni, =i apoi, c[dz`nd acesta vizir ce mai sus s-au pomenit, fiindu-i prietin, l-au scos. +i fiind doamna lui Grigorie-vod[ la |arigrad, cu fiiu-s[u Scarlat, au f[cut nunt[, =i au luat¡ pre fiica lui Mihaivod[, cari mai sus s-au pomenit c[-i logodit[, la ghenarie, la Boboteazd[. Iar Grigorie-vod[ au f[cut ves[lie pentru fiiu-s[u o s[pt[m`n[, ]mpreun[ cu to\ boierii. Aceste toate s-au f[cut p[n’ la ]n dzi ]nt[i a lui aprilie, de prim[var[. Iar ]n 31 de dzile a lui mai, la 4 ceasuri den dzi, s-au f[cut¡ un cutremur mare, de-au c[dzut m[n[stirea Gol`e, =i multe cas[, =i m[n[stiri ]n gios. R[chitoasa =i alt[ m[n[stire la Foc=eni. +i s-au cutremurat¡ mai bine de 1 lun[, mai ]n toate dzileli. +i s-au =i ]nceput mare cium[ ]n Ie=, =-au \inut p[n’ despre iarn[ omorul, toat[ vara p[n’ la luna lui dechemvrie. Iar Grigorie-vod[ au ie=it afar[ cu ordia la Socola, ]n fundul v[ii, de au =[dzut toat[ vara. +i ]ncep`nd =i ]n ordie a pica c`te un om de cium[, s-au mutat la |u\ora, despre toamn[, ca s[ s[ mai r[coreasc[ de boal[. Viziriul s-au r[dicat cu 300.000 oaste =-au purces spre Ni= asupra nem\ilor. +i au f[cut oaste ]n 3 p[r\]. Unii cu Raco\i i-au
337
Ion Neculce
pornit¡ pre Dun[re ]n sus, =i cu t[tari, de-au luat¡ |ara Oltului =i alte p[l[nci ce era pre Dun[ri. +i siliè s[ treac-]n |ara Ungureasc[, =i n-au putut s[ r[zbasc[ de nem\], =i s-au apucat a bate cetatea Ru=ava. Al\`i =idè ]mprotiva taberii cei mare nem\e=ti =i au b[tut-o toat[ vara, =i nu putè s-o dob`ndeasc[. Pierè turcii ca frundza, de pica pre Dun[ri ]n gios, =i le aducè Dun[rea trupurile pre la G[la\ =i pre la Smil, =i-i prindè oamenii, mor\], de la lua borfili de pre d`n=ii. C[ fiind Ru=ava ]n ostrov Dun[rii, da turcii n[val[ tare pre apa Dun[rii s-o iè, =i den cetate pe turci ]i tot pr[v[lè, di s-]neca ]n Dun[ri. C`teva mii au pierit¡ de turci la aceast[ cetate. Iar despre toamn[, v[dz`nd nem\ii cei den cetate c[ agiutori, nem\] nu li mai vini de nic[iuri =i bucatile li s[ sf`r=[sc, =i Dun[rea ]nc[ sc[dè, =i toat[ greimea turcilor cearc[ prenpregiur, s-au ]nchinat cu 1.500 nem\]. At`\e nem\] au fost numai ]n Ru=ava. +i ie=ind acel ghen[ral den cetate, l-au ]mbr[cat¡ viziriul cu c[ftan =i cu mari cinste l-au slobodzit, de s-au dus la tab[ra ce mari nem\asc[, cu dobi =i cu surle dempreun[ cu to\ oamenii lui, dz`c`ndu-i viziriul: „Aferim, slug[ bun[ =i credincioas[! M[car di s-ar afla om harnic =i drept ca tine =i la ]mp[r[\ia noastr[! Cu pu\ine oasti s[ stai s[ te ba\] cu at`ta puteri at`ta vreme!“ +i dup[ ce-au m[rsu la nem\], ]nc[ mai mari cinste au dob`ndit. Dz`c unii s[ hie dat viziriul bani s[ s-]nchine =i s[ hie fost cu =tirea ]mp[ratului nem\esc, =i viziriul ]nc[ s[-= fac[ obraz despre ]mp[ratul turcescu. C[ tab[ra ce mare nem\asc[ =idè ]ntre ni=ti b[l\] la loc tari, iar turcii nu cutedza s[ marg[ la d`n=ii, =i nem\ii a=ijdere nu cutedza. +i a=è au =[dzut o=tile p[n-]n toamn[, f[r[ c`t¡ c`te o straj[ de s[ lovie. Iar despre toamn[ s-au dus viziriul la |arigrad cu [a]cè izb`nd[. +i s-au ]mpr[=tiet la iernatic o=tile, =i cele turce=ti =i cele nem\e=ti. Iar dincoaci, dispre moscali, au r`nduit¡ un sarascheri cu oaste la Tighine, =i alt[ oaste au mersu, de la Hotin =i de aiure, ca 80.000 oaste, =i cu t[tar`i Bugeagului 60.000, de sta pe Nistru d-a=tepta pre moscali. Iar moscalii s-au f[cut ]n 2 p[r\]. O sam[, cu Les ghen[ral, s-au dus ]n Cr`m cu 100.000 oaste =i s-au b[tut acolo cu hanul
338
Letopise\ul |[rii Moldovei
Cr`mului =i cu 60.000 turci, ce era cu c[pitan-pa=e. +i i-au tot b[tut¡ pre turci =i pi t[tari. +i au pr[dat =i au arsu Cr`mul vo 4 luni. +i apoi au ie=it den Cr`m =i au l[sat Cr`mul =i au vinit la ceasta oaste, la Perivolo=in, unde era Minih fertu-mar=alic. +i s-au f[cut ca la 300.000 oaste. +i au tot =[dzut toat[ vara, =i apoi de Sfeti Ilii s-au pornit¡ spre Nistru pre ]ncetu. Iar t[tar`i =i cu o sam[ de turci c[l[rime le-au ie=it ]nainte =i-i tot ceheiè prenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarb[, iar s[ le ste ]mprotiv[ nu putè. S[ ispitè c`teodat[, =i pica ca perile turcii =i t[tar`i. +i a=è s-au apropiet cale de 4 ceasuri de Nistru tab[ra cè mari, iar fruntea o=tii, cu 20.000 oaste =i cu o sam[ de c[zaci, au agiunsu la Nistru, la Calanca, den gios de Ra=cov, unde era de ceasta parte =i sarascheriul cu toat[ inecerimea. +i au ]nceput moscalii a-i ]mpro=ca den pu=ci =i den bombe de piste Nistru, c`t¡ nu putè turcii s[ s[ mistuiasc[ nic[iuri pre di ceasta parte. Iar peste noapte le-au =i vinit ocaz de la Minih s[ s-]ntoarc-]napoi. +i s-au ]ntorsu noaptea la obuzul cel mari, unde era Minih. +i au purces iar[= cu to\`i ]napoi la Buh. +i murindu-le caii =i boii, \iindu-i toat[ vara ]n herbinteal[ la Buh, n-avè cu ce tragi privantul, pu=cile. +-au ]ngropat acolo ]n c`mpu 500 de car[ de glon\uri =i de combarale, os[bit de f[nin[ =i posmagi =i alte bucate ce-au lep[dat pre c`mpu. +i dup[ ce-au agiunsu la Buh, au triimis Minih =-au r[dicat =i oastea ce era ]n Vozia. +i i-au dat foc =-au r[sipit-o detot, =i Culburului tij. +i au vinit la d`nsul, =i s-au dus cu to\ii la iernatic la Perivolo=in. Iar turcii iniceri vrè s[ treac[ s[ agiung[ pre moscali, dar nu-i l[sa s[ treac[ Nistrul sarascheriul, neav`nd ferman, c`t ]ncepus[ inecerii cu zorbà, cum li-i obiceiul lor, s[ omoare pe sarascheriul. De mierat lucru este acesta, cum a=è lesne s[ ]ntoars[r-]napoi =i stricar[ =i Vozia, =i sarascheriul ]nc[ nu l[sa s[ treac[ inicerii dup[ d`n=ii, s[-i goneasc[. Unii dz`c c[ au dat sarascherul mul\imi de bani lui Minih, iar[ al\`i dz`c c[ s-au temut Minih de cium[, s[ nu i s[ umple oastea. +i s[ temè s[ nu iè turcii =i t[tar`i pre moldoveni ]n sabie =i-n robie, c[ a=è s[ l[uda turcii. +i s[ cerè =i la sarascheriul, s[ le dè voie, cum
339
Ion Neculce
or vidè c[ trec moscalii ]ncoaci Nistrul =i nu-i pot sprejini, s[ =i sloboad[ prad-]n \ar[. Iar pentru Vozia, aceast[ pricin[ dz`cè Minih, c[ un an de c`nd au luat¡ Vozia, =i ciuma dentr-]nsa n-au mai ie=it, c`t mai bine de 20.000 oaste s-au potopit ]ntr-]nsa, =i pentru acee au stricat-o =i au scos oastea dentr-]nsa. De nu-s niscai fapte a lui Minih, vremea viitoare va ar[ta adev[rul. }mp[ratul turcesc, ]n\[leg`nd de acest lucru, s-au m`niet¡ pre sarascheriul =i l-au f[cut surgun. +i au pus pre altu, anume Veli-pa=e, vestit viteaz bun, ce au ar[tat mari ]ndr[znire la moscali. +i au t[iet =i 4 pa=i, =i au maz`lit =i pe sultanul, c[ci n-au mersu dup[ moscali s[-i goneasc[. C[ era bucuro=, =i tot¡ s[ temè s[ nu f[c[ vrun me=ter=ug, s[ s-]ntoarc[. Tot ]ntr-aceast[ toamn[, la noiemvrii, murit-au ficiorul craiului unguresc, anume Racolci, la Dun[ri, ce-l puses[ turcii crai, la Udrii, ca s[ hie ]n |ara Ungureasc[. +i nu i-au slujit n[rocirea, care mai sus s-au pomenit. Vinit-au capigilar-chihaie de la ]mp[r[\ie, cu poronc[ la Grigorie-vod[ de-au mersu la Nistru s[ r[dice pu=cile ce le ]ngropas[ moscalii, s[ le iè s[ le duc[ la Tighine. +i s-au dus p[n’ la Nistru =i au triimis de-au ]nc[rcat¡ tot, cu mare fric[, s[ nu-l lovasc[ c[zacii. Dar n-au avut nici o ostineal[ =i au ]nc[rcat¡ 500 de car[ de glon\uri, cum mai sus s-au pomenit¡. +i au umblat Grigorie-vod[ pre la Soroca, pre la Ra=cov, pre la Orhei, di s-au primblat s[ vadz[ locurile \[rii. +i pi urm[, de la Orhei n-au vinit ]n Ie=, c[ murè tari de cium[, ce au trecut¡ la sat la Deleni, ]n \inutul H`rl[ului, la vornicul Iordachie Cantacozino Deleanul, de-au =[dzut p[n-]n dzi ]nt[i a lui dechemvrie. +i apoi, ]n\eleg`nd c[ au mai r[dicat Dumn[dz[u focul, s-au dus ]n Ie=. Iar nevoili ]n \ar[, prè multe, di chili, de ialovi\[, de car[ =i de alte nevoi nespus[, tot ie=ite pe catastijile banilor h`rtiilor ce fuses[ de prim[var[. Ca =i la Duca-vod[ cel b[tr`n, ce ie=è pre banii h`rtiilor, a=è =i acmu au fost. Oamenii, de var[, s[ bejenis[ la mun\i, la p[duri, de fric[ s[ nu prade p[g`nii \ara.
340
Letopise\ul |[rii Moldovei
Le=ii au avut paci, f[r[ c`t ]n Ocraina, pre unde au fost =leavul moscalilor, au avut oarece stric[ciune de t[tari. Fran\ozul[ui] i-au tot umblat oamenii lui s[ fac[ paci turcilor dispre moscali =i dispre nem\]. Caz`lba=ul ]nc[ au avut paci ]n cest an cu turcii. Aceste toate s-au lucrat ]ntr-acestu an, de la noiemvrii, la v[let 7246, p[n[ iarna la istovul lui noiemvrii, la velet 7247. +i ce s-a mai lucra s-a scrii la r`ndul lui. Iar am ]nceput a scrie acestu an. Iat[, dup[ ce au mersu Gligorie-vod[ ]n Ie=, ciuma s-au potolit. Nevoi totuna au \inut ]n \ar[, precum scrie mai sus. Pre viziriul =i pe hanul i-au chemat¡ la sfat la |arigrad. Ce pre viziriul l-au schimbat =i au pus [alt] vizir, iar pre hanul l-au triimis de-au =[dzut toat[ iarna ]n Bugeag p[n-]n prim[var[, iar pim[vara s-au dus ]n Cr`m. +i au mersu =-un poghiaz t[t[r[sc la moscali, dar pu\in[ pagubau f[cut, iar mai mul\] au pierit ei. Iar de prim[var[ s-au sculat¡ viziriul cu toat[ puterea c`t-au avut =i s-au dus asupra nem\ilor la Beligrad. +i nem\`i ]nc[ au str`nsu tab[ra lor acolo, 90.000— 100.000 oaste nem\], mai departe de Beligrad. +i au f[cut =an\u =i sta acolo de a=tepta pe turci cale 7, 8 ceasuri. +i dup[ ce s-au apropiet¡ turcii de tab[ra nem\asc[, iar nem\`i au ales 18.000 de oaste den tab[ra lor =i au triimis s[ lovasc[ pe turci noaptea, f[r’ de veste, s[-i sparg[, ]n\eleg`nd c[ nu-s turci mul\]. +i turcii au fostu prinsu limb[ c[ vin nem\`i =i au fostu st`nd gata. +i cum au sosit nem\`i, cum i-au =i ]mpresurat turcii, fiind mul\]. Deci nem\`i, v[dz`nd a=e, au mai ales 12.000 =i au triimis dup[ d`n=ii, ca s[ le dè agiutor. Dar[ nu le-au fost nice de un agiutor, c[, c`nd sos[, au ]nceput a-i sparge. +i a=è, au purces turcii asupra taberii cei mare nem\e=ti, b[t`ndu-i p[n’ ce i-au b[gat ]n tab[r[. Dar prè pu\ini au sc[pat. +i a=è, d`nd n[val[ =i taberii cei mare, n-au putut s[ stè ]mpotriva turcilor. Numai ce le-au c[utat de au l[sat =an\ul =i s-au supus supt cetatea Beligradului, de s-ap[ra de turci, c[-i ]ncungiuras[ turci pre nem\] den toate p[r\ile, de nu le vinè nice oaste de nic[iri nem\ilor. Le-au fost viind agiutor 50—60.000 de oaste de la
341
Ion Neculce
colegaturi, numai, fiind cium[, nu cutedza, cu oastea cè proasp[t[, s[ intre ]n cee oaste, ce sta mai departe, cale de 5, 6 dzile. +i a=è c`teva dz`le ap[r`ndu-s[ de supt cetate, au st[tut solii la pace. C[ nu =tiè nem\`i c[ au luat¡ moscalii Hotinul =i ce s[ lucreadz-]n ceste p[r\], fiind ]ncungiura\ de turci. +i s[ temè nem\`i s[ nu marg[ turcii ]n |ara Ungureasc[, s[ nu s[ tulbure =i ungurii. A=ijdere =i viziriul, viindu-i veste dencoace despre moscali c[ au luat¡ Hotinul, au t[inuit =i au f[cut veselie mare, cum c[ au b[tut turcii pre moscali la Hotin. +i audzind nem\`i, au f[cut pace. Precum s-au f[cut pacea s-a scrii la r`ndul s[u. Moscalii, de prim[var[, cu Les ghen[ral, cu 80.000 oaste, cu calm`= =i cu c[zaci =i cu moscali, s-au dus asupra Cr`mului. +i au avut acolo ]n Cr`m ]n 2 r`nduri b[tai cu turcii =i cu t[tar`i. +i s-au r[nit =i hanul =-au murit acolo ]n Cr`m. +i turcii acmu de iarn[, dup[ ce-au f[cut pace, au pus han pe...1 +i moscalii s-au ]ntorsu ]napoi, nelu`nd nice o cetate, f[r[ c`t¡ au str`cat Cr`mul pre r[u ]ntr-ace=ti patru ani. Meneh felt-ma=al`c, de prim[var[, au purcesu de la Chiov pen |ara Le=asc[ dreptu asupra Hotinului pre la Nejboj =i pre la Cameni\[, cu 120.000 oaste moschiceasc[, cu don\], cu calm`=, cu c[tane. +i au vinit pre-ncetu toat[ vara p[n’ la Hotin den |ara C[z[ceasc[ pen |ara Le=asc[, =i numai la Nistru au z[b[vit¡ mai bine de 2 s[pt[m`ni. +i au trecut Nistru pe den sus de Hotin, pren \inutul Cern[u\ului, pe la un sat¡ ce s[ cheam[ Ginc[ul, pre la Vas[leu. Purces-au =i pe dencoace Veli-pa=e sarascheriul =i cu 2, 3 pa=i, cu 20.000 de oaste turci, =i soltanul cu 30.000 oaste t[tari. +i era =i la Hotin vo 7.000—8.000 de lipcani, =i era =i c`teva mii de spafii, =i capegilar-chihai ]mp[r[tesc, cu bostangii, =i Colceag-pa=e, cu inicerii cet[\`i. +i p[n-a treci moscalii Nistrul, le-au ie=it =i t[tar`i cu turci ]nainte peste Nistru asupra Cameni\`i, dar n-au ispr[vit nimic, c[ i-au b[tut¡ moscalii prè r[u. +i dup[ ce s-au pornit¡ moscalii de la Nistru asupra Prutului 1
Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53: «au pus pre alt han».
342
Letopise\ul |[rii Moldovei
pe la Zestavna, pre la Sobrane\, =i le-au tot dat¡ n[val[ turcii =i cu lipcanii, dar au pierit lipcanii mai to\. +i turcii c`t s-au z[b[vit pe acolo, =i au pr[dat marginea |[r`i Le=e=ti c[zacii =i cu calm`=ii =i cu catanile, Horodinca, Snetinul, Cuturile, Tesmeni\a. P[n’ la Stanislav au agiunsu de-au pr[dat. +i dup[ ce-au agiunsu la Ju=ca, au luat ]n gios de-au trecut codrul pe la Stanihorci, pre den sus de un sat¡ ce s[ cheam[ Boianul, =i s-au ]ntorsu pe supt poalele codrului, pre la Rerence. +i acolo iar[= au avut r[zboi, =i iar[= au b[tut pe turci moscalii. +i de la Rerence au purces pe suptu poalele codrului pre la Grozni\i, =i de la Grozni\i tot ]n gios pe sup’ codru p[n’ la...1 +i acolo era pedestrimea turceasc[, cu toat[ puterea. +i agiung`nd moscalii acolo ]ntr-o vineri, ]n 17 dzile a lui avgustu, la velet 7247, cum s-au t`mpinat¡ moscalii cu turcii =i au ]nceput¡ a s[ bate, n-au putut sprejini turcii focul moscalilor, =i s-au =i sp[riet¡. +-au fugit turcii care ]ncotro au putut, Veli-pa=e sarascheriul =i cu o sam[ de turci =i cu soltanul cu t[tar`i ]n gios pre Prut¡, iar Colceag-pa=e au intrat cu o sam[ de turci ]n cetate. Iar feltuma=al`c n-au vrut¡ s[ las[ pre moscali s[ goneasc[ pe turci, tem`ndu-s[ s[ nu fac[ vrun me=ter=ug, =i au =[dzut toat[ dzua, ]ntr-acel loc, la...2, unde-i b[tus[ pe turci. Iar turcii den Hotin, dac-au v[dzut c[ i-au b[tut, =-au tot scos muierile, care cum au putut, ]ntr-acè dzi =i s-au dus ]n gios asupra Tighinii. Deci a trie dz], apropiindu-s[ Meneh feltu-ma=al`c ]ntr-o duminic[ de Hotin, ]n 19 dzile a lui avgust, =i i-au ie=it Colceag ]nainte =i i-au ]nchinat cetatea Hotinul. +i au purces¡ cu Meneh =i cu Colceag ]mpreun[ =-au intrat ]n cetatea Hotinul. +i au luat¡ pre to\ turcii robi, iar pre p[=oaia lui Colceagu au slobodzit-o, =i au mersu ]n gios. Iar pre Colceag =i pre al\] turci i-au pornit¡ la Moscu robi. +i au z[b[vit [c`teva]3 dzile la Hotin =i au ]ntorsu =i c`teva mii de oaste ]napoi, ]n\[leg`nd c[ s[ tulbur[ =vedz`i =i le=ii asupra lor. +i dup-acee au purces¡ ]n gios pre Prut. Iar Grigorie-vod[ 1 Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53 „ordia turceasc[“, pus de copist pentru a umple lacuna. Altfel se vede u=or c[ trebuia s[ apar[ un nume topic. 2 Loc gol ]n manuscrise. 1 Ad[ugat de mine.
343
Ion Neculce
]nc[ era r`nduit¡ de la Poart[ cu Sar[ Mehmetu-pa=e s[ marg[ la Cern[u\, s[ \ii calea moscalilor la Nistru, s[ nu-i las[ s[ treac[ despre acè parte. +i au f[cut¡ ca patru, cinci mii de oaste, turci, moldoveni, =i s-au dus ]n sus p[n’ la Liv[rda. Apoi ]n\[leg`nd c[ nu-i putin\[ a-i sprejini, au m[rs¡ spre Prut¡ la Bogd[ne=ti, =i apropiindu-s[ moscalii de Hotin, s-au ]ntorsu la Dr[g=ani, de-au =[dzut¡ acolo p[n-au luat¡ Hotinul, =i au trecut =i sarascheriul ]n gios. Atunce au vinit =i Gligorievod[ la Ie=, la G[lata, cu ordia, puind str[j bune. Apoi, prindz`nd limb[ den str[j c[ s-au pornit¡ moscalii ]n gios pre Prut, au pus caimacani pe Sandul Sturdze vel-logof[t =i pe Iordachie Cantacozino Deleanul vel-vornic¡ de |ara de Gios, =i el au purces ]n gios cu c`\ boieri s-au t`mplat cu d`nsul. Iar Meneh, dup[ ce-au agiunsu la I=nov[\, au pornit¡ oastea cè u=oar[, don\], calm[=[i], c[tane, =i cu o sam[ de draguni, 2, 3 polcuri, ]nainte, cu Costantin Cantimir =i cu Dumitra=co Cantimir, ficiorii lui Antioh-vod[, fiind acolo la moscali ]nstreina\. Deci au =i purces¡ pen \ar[, str`ng`nd privantu =i bucate turce=ti unde g[sè. +i cai d-è cui g[sè, =i turce=ti =i boiere=ti, ]i lua, c[ le sl[bis[ caii. Deci Dumitra=co beizadè maior au luat pe suptu munte, pre la Suceav[, =i-n gios muntele a pr[da p[n’ la Bac[u =i s-au ]ntorsu la Ie=¡ cu duium. Iar frates[u Costantin Cantimir, ce era bregadiri, au luat¡ de la I=nov[\ Jijia ]n gios =i pe la Bot[=eni =i au r[pedz`t ca do[ mii oaste s[ prind[ pe Gligorie-vod[. +i au mersu poghiazul pe Bahlui ]n gios, pe la un sat¡ ce s[ cheam[ C[c[r[dzenii, au trecut Bahluiul =-au luat¡ pre la +anta de-u trecut codrul la Vaslui. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, c[ s[ temè de t[tari. +i Grigorie-vod[ au prinsu veste den Ro=ieci =i au fugit¡ ]n gios spre G[la\. Deci Costantin beizadè au vinit¡ tot j[cuind p[n-]n Ie= =i au intrat ]n Ie= s[ptemvrie ]n 2 dzile la velet 7248. +i i-au ie=it¡ ]nainte mitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\] boieri care s[ mai t`mplas[, =i c[lug[ri, =i negu\itori den laturea t`rgului, despre muntenime, =i i-au ]nchinat cheile \[r`i =i steagurile slujitorilor. +i s-au ]mpreunat cu mare bucurie =-au
344
Letopise\ul |[rii Moldovei
purces pen Ie=¡. P[n’ la Frumoasa l-au pitrecut¡ boierii. +i s-au a=[dzat acolo cu oaste. Iar Meneh feltu-ma=al`c au trecut Prutul de la I=nov[\ ]n ceasta parte =i au tot vinit pre Prut ]n gios, f[c`nd ocopuri cale c`te de cinci, 6 ceasuri unul de altul. +i de la Podul lui Gherman s-au l[sat obuzul cel mare s[ treac[ Prutul iar ]n cee parte, =i el, cu vo 10.000 de oaste, au vinit drept la Ie=¡. A doa dzi, luni, septemvrie ]n 3, au intrat ]n Ie=, =i i-au ie=it =i lui ]nainte mitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\] boieri care s[ t`mplas[, f[c`ndu-i mare cinste, p[n’ l-au adus ]n cur\ile domne=ti. +i au =[dzut ]n Ie= o s[pt[m`n[. +i c`t au s[dzut¡ ]n Ie=, ]n toate dz`lele chema pe mitropolitul =i pe caimacani =i pe al\i boieri, de-i punè la mas[ de-i cinstè. +i au umblat ]n giur¡ ]mpregiurul t`rgului de-au ales loc de cetate. +i au pus semne =i au pus s[lda\i =i salahori, de-au ]nceput a s[pa de-au f[cut =an\u =i tabie. +i au l[sat 4.000— 5.000 oaste, c-un ghen[ral maiur, anumi Petre +ipon, =i cu un polcovnic, ca s[ fie de paza t`rgului. +i au r`nduit¡ =i pe un ghen[ral, anume Levendal, s[ marg[ la gura Jijii, s[ fac[ =i acolo ocop. +i n-au apucat¡ a-l face. +i ]n T`rgul Frumos =i ]n Roman iar[= au l[sat oaste =i au f[cut ocopuri. +i au dat¡ =i aceste ponturi moscalii \[r`i =i au pus pe caimacani, pe Sandul Sturdza vel-logof[t =i pe Iordachie Cantacozino vel-vornic, ce-i dz`ce Deleanul, iar. +i ei s[ hie mai mare c[im[cani, s[naturi, p[n’ s-a mai alege cum a mai fi. Ponturile ce-u dat \eri: 1. S[ fie moldovenii credincio=i cu toat[ inima ]mp[r[\`i Rusii. 2. S[ n-aib[ r[spunde\ie cu neprietinii ]mp[r[\iii Rusiii. 3. Boierii pribegi cu Gligorie-vod[ s[ s-]ntoarc[ to\ p[n-]ntr-un an, iar care nu s-ar ]ntoarce p[n’ la anul s[ n-aib[ iertare, =i mo=iile s[ le hie pierdute. 4. Doa[dz[ci de mii de oaste s[ iernedz[ \ara =i s-o hr[neasc[, =i s[ =ad[ pen t`rguri, unde ar socoti.
345
Ion Neculce
5. 3.000 de s[lahori s[ nu lipsasc[ peste to\ anii, s[ lucredz[ la cet[\ la ce ar trebui. 6. Oamenii bolnavi de oaste, s[ cheltuiasc[ cu d`n=ii =i aptic[, s[ le dè o\[t =i usturoi. 7. Oficerilor ce-= era cu aceste 20.000 oaste iar s[ le de ce le-ar trebui. 8. Moscal, grec sau al\i oameni str[ini s[ nu ]ncap[ nice la o dreg[torie ]n \ar[, numai cu negu\[torii. 9. C`\ slujitori sau boieri ce n-or hi la vo dreg[torii s[ ]ncaleci to\ s[ marg[ la oaste. +i leaf[ s[ le dè ]mp[r[\ia, iar la nevoia \[r`i, ce le-a fi partea, s[-= dè. 10. 90 pungi bani s[-i dè poclonul lui acmu. 11. 100 pungi masa lui ]n to\ ani (12 mii galbini de aur¡. Galb[nul umbla 4 lei pre aceste vremi.) 12. Nime s[ nu t[g[duiasc[ bucate sau haine sau bani turce=ti =i grece=ti, c[ cu capul a da sam[. Aceste ponturi au dat Meneh boierilor =i au dzis¡ c[, de n-or priimi, a da foc t`rgului. +i i-au f[cut cu de-a s`la de-au isc[lit¡, c[ s[ t`mplas[ =i boieri de nu s-]nvoiè. +i au isc[lit¡ to\. Care mai pe urm[ vi\ vidè la ce au vinit cinstea lui Meneh pe boieri. C[ vinul cel ungurescu dulce s-au f[cut venin amar, =i r`sul pl`nsu, =i voia ce bun[ groaz[ =i fric[, =i oh, oh, oh!, =i bog[\ia s[r[cie =i lips[ =i bl[st[m =i osind[ vecinic[, neuitat[ =i ne]nchegat[. Apoi, f[c`nd aceste, Mineh au poftit pe boieri =i pe mitropolitul de l-au petrecut p[n’ peste Prut¡ la Zagarance. +i acolo au tocmit oastea =iraguri, de au v[dzut-o boierii. +i au f[cut o sfe=tenie mitropolitul, =i au blagoslovit¡ oastea =i au stropit-o cu agheazm[. +i apoi au dat¡ den tunuri, =i s-au dus la cortu =i au cinstit toat[ dzua, d`nd den tunuri. +i le-au d[ruit¡ caimacanilor c`te 200 ughi de aur¡, =i mitropolitului 300 ughi. +i apoi s-au ]ntorsu boierii la Ie=. Iar Meneh au r`nduit¡ al doiele r`ndu pe Dumitra=co beizadè, cu c[zaci =i cu catani =i cu moscali, s[ marg[ s[ prind[ pre Gligorie-vod[ de la +[rb[ne=tii cei de pe S`ret, ]n\[leg`nd c[-i acolo. +i au purces¡ =i s-au dus tot pe S`retiu ]n gios, p[n-aproape de +[rb[ne=ti. Iar
346
Letopise\ul |[rii Moldovei
Gligorie-vod[, prindz`nd veste, au trecut Siretiul cu mare spaim[ noaptea pre o ploaie =i au fugit spre Br[ila. Iar Dumitra=co beizadè n-au cutedzat s[-l goneasc[, ce s-au ]ntorsu ]napoi =i au lovit Foc=enii, =i cei de iasta parte =i cei de cee parte, de i-au pr[dat, de-au r[mas oamenii cu peili goale, numai cu sufletele. +i au lovit¡ =i pe la Mera de au luat pe Lupul aga =i pe socru-s[u, mitropolitul Sidis. +i i-au dus la Meneh, av`nd el r[spunde\ie mai denainte cu Meneh, de c`nd era s[rdar la Orhei, cu poronca lui Gligorie-vod[. Iar pe Costantin beizadè l-au r`nduit cu oaste catane asupra Hu=ilor, ca s[ stè ]n prejma t[tar`lor. Iar Meneh s-au pornit¡ asupra Tighinii de la Prut¡. +i au trecut¡ codrul ]n fundul B`cului =i au luat¡ ]n gios p[n[ l`ng[ B`r`iac. +i acolo l-au agiunsu c[r\] de la solii fran\uje=ti, c[ au f[cut¡ pace, s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci s-au =i ]ntorsu ]napoi, iar ]n Tighine den turci mai nime nu r[m[ses[ =i tot¡ fugiè. +i t[tar`i era mor\], sta ]nfip\i =i ]ncepus-a agiune s[ s-]nchine. +i Meneh s-au ]ntorsu ]napoi. +i scrie Meneh la caimacani c[ s-au ]ntorsu ]napoi, c[ s[ apropie iarna, iar pace nu-i, s[ poarte grij[ la oastea ce este ]n Ie= =i la Roman =i ]n T`rgul Frumos, c[ el merge la Hotin =i pre marginea |[r`i Le=e=ti, de-a ierna. +i au =i ]ntorsu pe atamanul ]napoi, =i cu vahmistru1 cu don\ii, =i au luat¡ =i de la Roman =i den Stoian, care s-au f[cut 8.000 de oaste, =i au purces ]n gios pre la Foc=ani. +-au intrat ]n |ara Munteneasc-]n sus, pr[d`nd p[n’ la C`mpina. +i de acolo n-au cutedzat¡ s[ vii ]napoi, s[ nu le ias[ turci ]nainte de la Br[ila, ce au trecut ]n |ara Ungureasc[. Iar Meneh au tot m[rsu ]n sus p[n’ la Hotin =i au =[dzut c`teva dzile la Hotin. +i tot scriè c[r\] cu sc`rbe la boieri caimacani s[ poarte de grij[ de privantu, s[ nu s[ mai protivasc[ lui Gligorie-vod[, c[ nu-i pace. +i scriè =i la Petre +ipon ghen[rariul s[ zapciiasc[ pe boieri de bani. Triimis-au Gligorie-vod[ pe un postelnic cu carte 1 }n ms. 153, „capisna“; nu poate fi explicat nici ca nume propriu, nici ca apelatin. Pe foaia 472, v0; r`ndul 4, copistul acestui manuscris, transcriind acela=i cuv`nt, a ]nceput cu „cap“, apoi a continuat cu „mistru“, deci „capmistru“. Este clar c[ el n-a putut descifra textul pe care-l copia =i unde era, ]n acest pasaj, „vahmistru“, ca ]n ms. 53.
347
Ion Neculce
la caimacani de le-au f[cut =tire c[ s-au f[cut pace. Iar ghen[rariul au triimis pe acel postelnic cu cartea la Mineh. Meneh l-au pus la calaur, =i s-au m`niet, =i au triimis de au str`cat cas[le de la Frumoasa. +i au c[dzut =i caimacanii ]n mari prepus despre Minih. Mai tare prepus era pe vornicul Iordachii Deleanul Ca[n]tacozino, f[c`ndu-l =alvir cu 2 fe\e. Deci =i caimacanii s[ sp[ries[ =i s[ mera ce-or face, c[ au pus bani pe negu\itori =i pe alte bresle, =i nu putè scoati. +i pen \ar[ nu putè umbla s[ str`ng[ banii, c[ \ara era bej[n[ =i plin[ de t[lhari de oaste. }ncotro mergè, vinè tot dizbr[ca\i, =i unii t[ie\]. }n \inuturile cele de gios nu putè, de Gligorievod[, s[ iè bani. Vinit-au =i Costantin beizade de la Hu= ]n Ie=, s[ hie cu boierii sinat. +i au l[sat¡ acolo o sam[ de c[tane de straj[. +i i-au lovit t[tar`i, =i au pierit vo 300 c[tane. Apoi mai pe urm[ au pus =i zacu\ii la caimacani, v[dz`nd c[ nu pot plini banii poclonului =-a mes`i lui Meneh, cari mai sus s-au scris. Iar mai pe urm[ vinit-au poronc[ de la Meneh la ghen[rariul Petre +ipon s[ s[ r[dice den Ie= =i de pen alte t`rguri, s[ vii la Hotin to\ =i s[ iè =i pe boierii caimacani cu calaur, de n-or hi plinit banii. +i s-au g[tit =i au purces¡ den Ie= s`mb[t[ ]n 131 dzile a lui octomvrie. +i au purces a c[uta ]n toate m[n[stirili bani sau odoar[, =i n-au g[s`t, iar haine n-au luat¡ ]n Ie=. Iar grece=ti, turce=ti au luat¡ tot ce-au g[s`t¡, =i a unora ce era sluge lui Gligorie-vod[. Mai multu Costantin beizadè le lua el. Iar la \ar[ tot au j[cuit¡, =i bucate, =i borfe. +i s-au pornit¡ moscalii den Ie=, iar o sam[ de c[tane =i cu c`\va moscali r[m[ses[ ]n t`rgu de j[cuiè. Iar bie\ii oameni, pen m[n[st`ri ]nchi=, s[racii, cu at`ta groaz[. Numai Dumn[dz[u tot nu s-au ]ndurat de istov, c-au =i sos`t Sar[ Mehmetpa=e cu lipcani =i cu o sam[ de t[tari =i cu Toader P[ladi velvistiernic de la Gligori-vod[, triimi= ]nainte de la Brani=ti. +i cum au sosit, cum au ]nceput a n[v[li la obuzul moschicesc, =-a intra 1
}n ms. 253 este loc gol, iar ]n ms. 53 textul apare cu totul schimbat. „13“ provine de la Kog[lniceanu.
348
Letopise\ul |[rii Moldovei
]n t`rgu, =-a prindi pe c[tane, =-a-i lua cu caiu=uri de grumadz pe l`ng[ cai, =-a-i face s[ pl[teasc[ ce-au b[ut¡. +i oca cè de vin s-au ]ntorsu ]n s`nge =i ]n b[taie. +i au s[rit =i oamenii de pen m[n[stiri de agiuta lipcanilor a-i prinde, =i t[tar`lor. Apoi ghen[rariul, v[dz`nd c[ i-au prinsu mul\i moscali t[tar`i, =i pe un porocinic, au scris la pa=e =i la P[lade s[-i sloboad[ oamenii, c[, neslobodz`ndu-i, s-a-ntoarce cu tot obuzul ]napoi =-apoi a da foc t`rgului, =i a sparge =i m[n[stirile, =-a pune tot suptu sabie, c[ acmu este pace. Deci au st[tut pa=a =i au str`nsu pe to\, catani, moscali, =i i-au triimis la ghen[rariu, pe c`\ au g[s`t prin=i. +i ei ]nc[ s-au r[dicat¡ de pe C[caina =i s-au dus ]n sus. Iar t[tar`i ]nc[ ]n sus dup[ d`n=ii s-au dus. +i au scos multe bucati ce luas[ den \ar[. +i au vinit¡ oamenii =i au dat¡ c`te un leu de vit[ =i =-au scos bucatele. +i de-ar hi l[sat pa=a s[ marg[ t[tar`i dup[ d`n=ii p[n’ l`ng[ Hotin, pu\ini ar hi mersu cu dob`nd[, mai =i f[r[ dob`nd[, c[-i lovise o ninsoari cu vicol, de-=i sta de capetili lor. Apoi =i Gligorie-vod[ au scris c[r\] la Meneh s[ sloboad[ pre mitropolitul =i pe boierii caimacani de la Hotin. Sosind ]n scaun ]n Ie=, luni ]n 161 dzile, a trie dze dup[ ce s-au pornit moscalii den Ie=, =i-au ar[tat mil[ de iert[ciuni, cine era gre=it. Deci Meneh i-au cinstit pe boieri la mas[ vo 2 dzile =i nu le-au mai cer=ut bani ce r[m[ses[ r[m[=i\[ den poclon, =i i-au slobodz`t¡. +i au vinit la Ie=. Iar Antonie mitropolitul n-au vrut s[ s-]ntoarc[. S-au temut di Grigorie-vod[, s[ nu obliceasc[ c[ au fost agiunsu mai denainte cu moscalii, =i s-au dus =i el la Moscu. +i atunce, =i Meneh au trecut Nistrul ]n cee parte cu oastea toat[. Numai ce au l[sat¡ un ghen[ral ]n Hotin, anumi Levendal¡, cu 3.000 de oaste. +i puses[ Minih de f[cus[ tot gauri pe supt cetatea Hotinul, apoi lagumuri, s[-l sparg[, dar apoi nu l-au spartu. +i atunce, la purcesul lui Mineh, triimis-au de au robit¡ to\ oamenii den \inutul Hotinului =i di pe marginea 1
Aceast[ dat[ a stabilit-o Kog[lniceanu. }n manuscrise lipse=te.
349
Ion Neculce
Cern[u\ului. +i i-au trecut¡ cu copii, cu femei, la Mosc. +i ]mp[r\è pre oameni ca pre dobitoaci. Unii le lua copii, al\ii b[rba\ii, al\ii muierile. +i-i vindè unii la al\`i, f[r[ leac de mil[, mai r[u dec`t t[tar`i. +i era vreme de iarn[. Bogate lacr[mi era, c`t s-audze glasul la cer. Deci Grigorie-vod[, dac-au sosit ]n Ie=i, a patra dza i-au =i vinit veste c[ vahmistru =i cu atamanul don\ilor ies pe Oituz den |ara Ungureasc[, c[ nem\ii nu i-au l[sat s[ marg[ prin |ara Ungureasc[. Ie=ind pe Oituz, au luat¡ ]n sus pe supt munti pre Bistri\[, pre la Roznov, pe la Neam\u, pe la Suceav[, pre la Cern[u\, p[n-au trecut¡ Nistrul, tot pr[d`nd ce le-au fost ]n calea lor. Ace=te au pr[dat mai r[u, c[ ce mai sc[pas[ dent[i au luat ace=te tot. Triimis-au =i Gligorie-vod[ pre alaibei, de-au m[rsu cu lipcani, tot ]n preajma lor, p[n-au trecut Nistrul. Deci ]n scurt[ vreme au triimis Gligorie-[vod[]1 pe Sara Mahmet-pa=e cu lipcanii, cu poronca Por\ii. +i =idè pa=a afar[, =i Levendal ghen[rariul ]n cetate la Hotin. +i au =[dzut o lun[ =i mai bine a=è, ca lupul cu oaia, launloc, de-= c[uta ]ntr-ochi. Oamenii de la Moscu =-a fran\ojilor tot umbla la Poart[ =i di la Poart[ la Moscu, p[n’ la o vremi au vinit poronc[, =i au ie=it¡ moscalii =i s-au dus den Hotin =i au dat¡ cetatea pre m`na pa=ii. Iar dup-acee, ]n 3 s[pt[m`ni, au vinit poronc[ la Grigorie-vod[ cum c[ au dat Hotinul ]n sama lui. +i ]n cetate =idè pa=a, iar den afar[ n-avè treab[ m[car o palm[. +i au triimis pre Lupul s[rdariul p`rc[lab la Hotin. +i la dzi ]nt[i a lui dechemvrie au scos h`rtii, =i la fevrar au scos v[c[rit¡, tot una dup[ alta. +i s-au t`mplat de-au c[dzut¡ =i iarn[ mare, p[n’ la br`u. +i au c[dzut¡ de la vinerea mare =i au \inut p[n’ la Sfeti Gheorghie. +i pierè vitele oamenilor, c`te mai sc[pas[ de oaste, =i ]ntras[ =i boal-]n vite =i ]n oi, v[rsat¡, de s[ potopè cu totul. C[ f`n nu putus[ face oamenii, de oaste =i de ploai mult[ ce era. +i c`t =i 1
Ad[ugat de mine.
350
Letopise\ul |[rii Moldovei
f[cus[, ]nc[ ]l m`ncas[ moscalii p[n-a s-]ntoarce ]napoi. +i agiunses[ stogul de f`n 15 lei, =i nu s[ putè g[s] nic[iuri, =i vadra de vin un leu. Socoti\, fra\ilor cititori, cum este osinda =i m`nia lui Dumn[dz[u pre \ara aceasta! C[ =i Grigorie-vod[, de cum era, i s[ schimbas[ firea ]ndoit¡. C[ boierii era to\ ]n prepus =i n-avè nici o credin\[. Orbit¡ ]n l[comie, giudic[\i era multi, de jacuri ce f[cus[. +i era giudec[\`le cu f[\[rii, c[ cei drep\] era ]n urgie, =i mul\i din cei vinova\ era ]n cinste. Triimis-au de =-au adus =i doamna =i beizadelile de la |arigrad, cu mul\ime de greci. +i grecii dob`ndis[ m`ndrie =i obraz, cu clevite =i f[r[ ru=ine asupra be\ilor boieri =i cu neb[gare ]n sam[ ]ntr-o nimic[ pre moldoveni. C[ pe vornicul Iordachie Cantacozino, ce-i dz`ce Deleanul, dac[ au vinit de la Hotin, nici l-au priimit¡ vod[ s[ s-]mpreuni cu d`nsul. +i au pus pre ba=-cihodar, cu 50 oameni, de l-au str[juit¡ la gazda lui c`teva dz`le, apoi l-au pornit¡ la \ar[, la Deleni, la casa lui, nice s[-l vad-]n ochi. +i era s[-l c[lug[reasc[. Numai n[rocul lui au fostu c[ era cumnat¡ cu Mihaivod[, =i Gligorie-vod[ era cuscru cu Mihai-vod[. +i pentru voia lui Mihai-vod[ l-au l[sat acas[. C[ au fost ]n\[les Gligorievod[ c[ scrises[ la moscali =i pecetluiè cu ceara ro=ie, c`nd era el c[im[can ]n Ie= =i vod[ era fugit¡ ]n gios la G[la\. +i alte multe ca aceste ]l p`r`s[ ciocoii. Ce la c`t va vini pe urm[ acest boieri, vremea va ar[ta. A=ijdere =i pre mine, Ioan Neculce vornic, t`mpl`ndu-m[ de am fost la vremea moscalilor ]n Ie=, m-au amestecat ciocoii =i cu al\i neprietini la Gligori-vod[. +i m-au ]nchis la ba=bulucba= c`tiva dz`le. +i copiii miei s-ascunses[ ]n laturi, =i au triimis un postelnic de i-au c[utat ]n toat[ \ara, d`ndu-mi =i mii pricin[ c[ am b[tut un ciocoi la vremea moscalilor, socotind c[ am fost =i eu amestecat¡ la niscaiva fapte. Dar pre urm[ au aflat¡ c[ n-am fost, =i m-au slobodzit =i pre mini la \ar[. +i atunce, la acè primejdie, am cheltuit mul\ bani, care dè sam[ la Dumn[-dz[u cini m-au amestecat. Ce la cè
351
Ion Neculce
di pre urm[ =i pentru mine =i pentru al\ii, vremea viitoare va ar[ta. Iar[ Gligori-vod[ trimis-au la |arigrad¡ de-u f[cut afuris[nie lui Anton mitropolitul, c[ci s-au dus cu moscali =i n-au vurt s[ vie ]n \ar-]napoi. Ce Anton s-au dus la ]mp[r[teasa, =i i-au f[cut mari cinste =i l-au d[ruit =i l-au pus mitropolitu ]n Cernihoi ]n |ara C[z[ceasc[ p[r[ acmu. Iar ]n locul lui Anton au pus mitropolit pe Nichifor, grec fiind. Iar[ de var[, la v[letul 7248, m[rs-au soli moscali =i turci de-u hot[r`t din Iuhurluc dreptu la Buh, ]n gios turcesc¡, ]n sus moschicescu, p[n-]n fundul Ehorlucului, =i din fundul Iuhurlucului dreptu ]n Buh, =i din Buh ]n gios apa Buhului hotar p[n-]n Nipru, =i din Nipru ]n gios, apa Niprului p[n’ l`ng[ Vozia, cale de 4 ceasuri din Vozia ]n sus. +i au t[iet dreptu la Don, tot din mare, cale de 4 ceasuri ]n sus, =-au pus semne, iar din Don ]n cee parte au l[sat tot moscalilor hotar s[ fie cu Azac cu Tuman cu tot. N[mai din Or 4 ceasuri cale p[n-]n Vozia au l[sat cale cr`menilor. +i au trecut =i sol mare moschicescu la Poart[ =i sol mare turcescu la moscali cu a=edzim`ntul p[cii. +i n-au apucat a agiunge nici solul cel moschicescu la Poart[, nici cel turcescu la Petreburcu, =i i-au agiunsu vestea pe drumuri c-au murit ]mp[r[teasa Anna cè moschiceasc[ la v[letul 7249, octomvrie ]n 26. +i au st[tut pe drum aciie doi soli, cari unde i-au agiunsu vestea, c`teva dzili, de-u a=teptat r[spunsu. +i pe urm[, viindu-le r[spunsu, s-au pornit de s-au dus =i cela la |arigrad¡ =i celalaltu la Petreburcu. Precum or a=edza, vremea va ar[ta. }ntr-acestu an murit-au =i Carul, ]mp[ratul nem\escu. +i s[ str`ngu crai =i alectorii la t`rgul Amburhu, la alec\ie. Ce la ce s-a alege, vremea va ar[ta. }ntr-acestu an let 7248 r[dicatu-s-au persi cu toat[ puterea lor =i au m[rsu asupra unui ]mp[rat a Indii, anume Gonor¡. +i d`ndu r[zboi tari, au biruit persii =i au prinsu =i pe ]mp[ratul
352
Letopise\ul |[rii Moldovei
Indii la m`n[ viu. +i i-au luat toate \[r`le =i apoi l-au l[sat s[-i hie birnic. +i s-au umplut persii de mult[ avere. Tot ]ntr-aceast[ var[, let 7248, la avgust, dat-au o brum[ mare, de-u str`cat p`nele, m[laiele, p[pu=oi. +i p[n-]n mart nu putus[ ara oamenii. +i s-au f[cut foamete ]n \ar[, =i de p`ne, =i de vin, =i de vite. Scumpete mare, c[ le cump[ra =i de la Cr`m, =i vite =i p`ne, =i de la |arigrad =i den toate p[r\ile, de s[ scumpis[ toate lucrurile: 80 lei, 100 lei p[rechea de boi, vaca 15, 20 lei. C[ =i la |arigrad =i la unguri =i ]n Cr`m, =i mai cu pre\¡ dec`t aice era bucatele toate. Aceste s-au f[cut ]ntracestu an let 72481. +i ]mp[r[teasa Anna, la moartea ei, au l[sat pe un copil mic de 2, 3 luni s[ hie ]mp[rat, c`nd a vini la v`rst[, iar p[n[ atunce s[ fie pitrop Biron Csenje de Cruleandia, ]mpreun[ cu al\ii. +i dup[ aceea n-au trecut 2, 3 luni, =i dup[ ce s-au str`nsu cnedzii to\i, n-au suferit s[ fie el cap ]mp[r[\iii =i l-au =i f[cut surgun, d`nd pricin[ c[ este liuter. Iar[ la v[let 7249 au r[mas pitropi ]mp[r[\iii Moscului ]ma copilului, anume Anna, nepoat[ de sor ]mp[r[tesii cei b[tr`ne, =i cu b[rbatu-s[u, Antonie Csenje de Lunimburcu, =i cu un neam\u, anume I=terhaz, =i cu vro 2, 3 cnedzi moscali. +i pe Menih l-au mazilit, s[ nu mai fie fert-mar=alic, iar pe al\i liuteri ce au fost ofi\eri i-au gonit pe to\i. +i le-au luat mo=iile ce le didese, =-au r[mas s[ fie iar[=i ]mp[r[te=ti. Iar[ tot ]ntru acesta= an v[leat 7249 au ]nceput a face g`lceav[ craiul =vedzilor, ginerele lui Petru ]mp[rat, dzic`nd c[ nu i s[ cade ]mp[r[\ia acelui copil, ce s[ cade s[ fie ]mp[r[\ia ficiorului lui, c[ este f[cut din fata lui Petru, sau Elisaftii, fetii lui Petru, care era fat[ mare la Moscu. +i au ]nceput a scoate oaste =fedzasc[, fiind ]ndemnat de Fran\oz, adeverind c[ le-a da agiutor =i bani, cu ]ndemn[tura Turcului. 1 Ultimele =ase alineate sunt scrise de Neculce, cu excep\ia propozi\iei de la sf`r=itul primului alineat: „Iar ]n locul lui Anton au pus mitropolit pe Nichifor, grec fiind“.
353
Ion Neculce
CUPRINS
Ce =i moscalii, dup[ ce au sim\it, au trimis oaste ]mpotriva o=tii =vedze=ti =i i-au b[tut prè r[u pe =vedzi. Tot ]ntru acest an v[leat 7249, dup[ ce au agiunsu solul moschicesc la Poart[, pentru oarecare pricini neput`ndu-s[ a=edza, au pus ]mp[r[\ia =i au t[iet capul lui Alexandru terdzimanului, fratelui lui Gligori-vod[. +i pe al\i turci, carii fusese la a=edz[m`ntul p[cii ]mpreun[ cu terdzimanul, i-au f[cut surguni, dzic`nd cum c[ au f[cut vicle=ug, de au viclenit ]mp[r[\ia =i au ]nvoit cre=tinilor. Iar[ piste 6 luni, la v[leat 7250, septemvrii 13 dzili, au vinit =i lui Gligori-vod[ mazilia, =i l-au dus la Poart[ cu cinste. +i ]n locul lui au vinit Costantin-vod[, ficiorul lui Neculai-vod[ Mavrocordat¡, din |ara Munteneasc[, careli au mai fost aice domnu, iar[ ]n locul lui Costantin-vod[ au m[rsu Mihai-vod[ Racovi\[ cel b[tr`n. Atunce au trimis turcii ]n |ara Munteneasc[ de au t[iet capul unui doftor, anume Testabudza, care acel Testabudza au fost credincios la Poart[. +i c[dzind ]n prepus cum c[ s[ agiungè cu cre=tinii, au fugit 2, 3 ani. +i am[gindu-l turcii cu ferman de iertare, a=è l-au prinsu =i i-au t[iet capul. Acest domnu Grigorie-vod[ era foarte grabnicu =i n[selnic. +i ]n dzilele lui s[ ]mbog[\ise ciocoii, c[ lua slujbele cu d[ri =i cu mite de la greci. Iar[ boierii mazili n-avè c[utare =i r[m[sese la s[r[cie. +i ]ncepus[ a-i =i boieri pe ciocoi, c[ s[ m`ndrise, socotiè c[ n-a mai avè sf`r=it. Iar Dumn[dz[u este tuturor giudec[tor dreptu. CAP. XXV
A DOA DOMNIE A LUI COSTANTIN-VOD{ NECULAI, LA V{LEAT 7250 OCTOMVRII 1 Dup[ ce au vinit aici Costantin-vod[, ie=itu-i-au toat[ boierimea ]nainte cu mult[ bucurie, =tiindu-l din domnia dint`i c[ este om bl`nd =i bun. +i piste 3, 4 dzile au boierit boierii dup[ obicei. Pus-au pe Sandul Sturdze iar[=i vel-logof[t, pe
354
Letopise\ul |[rii Moldovei
Costachi Razul, ce era hatman, vel-vornic de |ara de Gios, pe Iordachi Roset Cilibiul vel-vornic de |ara de Sus, pe Ianache, ce-au fost sp[tar mare ]n |ara Rom`neasc[, frate doamnei lui Neculai-vod[, l-au pus hatman, pe ficiorul lui, Ad[mi\e, ce era cumant lui Costantin-vod[, l-au pus velpostelnic, pe Andrie= Roset vel-ban, pe Manolachi Costachi vel-sp[tar, pe +tefan Rus[t vel-p[harnic, pe Toader P[ladi velvisternic, pe Ion Bogdan vel-stolnic, pe Chiri\e Dracul velcomis, pe Iordache Roset, ficior lui +tef[ni\e Ruset vornicul, vel-medelnicer, pe Dumi-tra=co P[ladi vel-cliucer. +i dup[ ce au boierit pe ace=ti boieri, f[cut-au =i alt[ socoteal[, c[ au pus, din boierii mazili, pe Ion Neculce biv-vel-vornic =i pe Iordache Dulgheriul biv-vel-postelnic =i pe Aristarhu biv-velban s[ fie giudec[tori aici ]n Ie=, dimpreun[ cu boierii cei mari, la toate trebile =i giudec[\ili =i sfaturili s[ fie nelipsi\. +i le-au f[cut =i nafacà c`ti 50 de lei de boier pe lun[. A=ijdere au mai ales c`ti un boier din boierii mazili =i au pus la toati \inuturili ispravnici, =i le-au dat \inuturili cu slujbe ]n m`nule lor, =i le-au ales r[sura s[ iè gium[tate mai mult dec`t so\iile lor. A=ijdere au ales pe al\i boieri mazili, carii n-au ]nc[put la boierii =i la ispr[vnicii =-au fost cu boierii-vel sau ficiori de boieri-vel, pe aceie i-au r`nduit s[-i puie pe r`nd pe to\i la slujbe. +i le-au r[dicat d[jdile, s[ nu dè nemic[, nici ei, nici ficiorii lor. Iar[ pe al\i mazili, carii au fost mai de gios, i-au pus d[jdi u=oare, s[ dè cine= dup[ putin\a sa pu\in. A=ijdere au r[dicat =i dajdea tuturor m[n[stirilor =i dajdea tuturor preo\ilor, s[ nu dè nemic[. +i c`ti giudec[\i s[ facè, toate le scriè la condice =i giudec[torii din Ie= =i ispravnicii de la \ar[. +i c`nd f[cè Costantin-vod[ divanuri, toate giudec[\ili le r`nduiè la boieri ori la ispravnici la \ar[, de li f[cè. +i dac[ nu pl[cè oamenilor giudecata boierilor, viniè la divan, cu m[rturie de la boieri, =i vidè domnul m[rturia =i, pe cum ]i p[rè, le curma giudecata. A=ijdere alesese vro 5, 6 logofe\i de tain[, de sta de cetiè r[va=eli =i le f[cè r[spunsuri, =i punè logof[tul al treile picete
355
Ion Neculce
domneasc[ ]n r[va=e =i scriè toate r[va=eli la condic[. +i era =i un izba=e, om de curtea lui vod[, de str`ngè toate r[va=eli de pe la oameni =i le scotè r[spunsu, f[r[ de nici o cheltuial[. Numai c`t da diecilor oamenii c`te 2, 3 parali de scris r[va=eli. Ispisoacele de mo=ie, c`te mergè la divan, toate le scriè la condic[. M[n[stirilor le-au f[cut obicei vecinilor s[ lucredze cum au lucrat =i mai ]nainte, c`t vor. Iar al\i oameni, streini, carii vor =idè pe mo=iile lor, s[ le lucreze c`te do[spr[dzece dzile =i s[ le dè =i de a dzecea. Iar[ boierilor =i mazililor le-au f[cut obiceiu s[ lucredze cu oamenii lor, carii or =idè pe mo=iile lor, c`t le-a fi voia =i c`t or putè. }ns[ numai acei oameni ce vor =idè pe mo=iile lor s[ lucredze, iar pe alte mo=ii a altor oameni s[ nu s[ ]ntind[ a st[p`ni. +i pe \ar[ au scos ]nt[i banii steagului, c`te 105 parali de om, cele 5 parali s[ fie a boierilor ce or str`nge banii, iar 100 parali s[ marg[ la visterie. +i au a=edzat s[ fie patru civerturi ]ntr-un an. C`te 105 parali s[ dè tot omul c[sar, iar holteii cei cu p[rin\i s[ dè c`te cindz[ci =i cinci de parali. +i le-au dat pece\i tuturor, tip[rite anume, fe\ele lor, numele =i poriclele. +i dup[ ce sau cisluit, le-au dat zlota=ii izvoade, =i la visterie le-au scris la condic[. +i au f[cut obicei zlota=ii pe oameni, pe \[rani, s[ nu-i supere nemic[. Ce dintr-acele cinci parali s[-= cumpere bucati, f`n, ce le-ar trebui. +i alte obiceie rele, ce era mai ]nainte, nici unele de acele s[ nu fie, nici v[c[rit, nici pogon[rit, nici cuni\e, nici ad[o=aguri, nici jacuri de ciocoi s[ umble pin oameni m`nc`ndu-i. +i |[r`i de Gios le mergè prè bine, iar |[r`i de Sus, fiind pr[da\i de moscali =i fiind lipsi\i de p`ine, le mergè mai greu, can fugiè din cei s[raci, iar cei mai cu putin\[ era mul\[mi\i. Dat-au =i str`nsoare mare, de cerca pe oameni, =i pe unde ]i afla ]i b[tè. +i pe vornicei carii t[g[duiè pe oameni, de nu vrè s[-i spuiè, ]i da pe uli\e =i-i trimitè la ocn[. Mai adeverit-au
356
Letopise\ul |[rii Moldovei
c[, de i-a ie=i som[ bun[, s[ poat[ r[dica poroncile ]mp[r[te=ti, a r[dica boierilor mazili =i m[n[stirilor desetina =i v[dr[ritul. +i a=è to\i au priimit =i s-au bucurat. Numai vro doi, trii, boieri nu le pl[ce, =i ciocoilor carii jecuiè \ara. C[ la acei boieri s[ str`nsese mul\i oameni pin satele [lor], =i al\ii nu r[m[sese mai cu nime, =i can sta ]mpiedecare ace=ti boieri, ca s[ strice aceast[ socoteal[, dar nu pot ispr[vi nemic[. Dat-au =i boierilor celor mari c`te 50, 60 de oameni de scuteal[, altora, boieri mazili, c`te 20, c`te 15, cate 5. A=ijdere au dat =i la giup`nese s[race, ca de scuteal[, c`te 10, c`te 15, care= dup[ boierie. T`mplatu-s-au de-au vinit un turcu de la Poart[ cu ferman, s[ iè pe Lupul s[rdariul, ficiorul lui N[stasii vornicul de lemne, p`r`ndu-l turcii =i lipcanii de la Hotin c[ la vremea lui Gligorivod[, c`nd au vinit moscalii ]n \ar[, ]n Moldova, acel Lupul s[rdariul s[ fie fost umblat ajung`ndu-s[ cu moscalii. +i dup[ ce s-au dus moscalii, l-au pus m[ria-sa Grigorii-vod[ ispravnic pe \inutul Hotinului, =i i-ar fi jecuit pre turci =i pre lipcani, fiind vreme tulburat[, =i este hain =i este bogat, de are o mul\ime de bani. +i fermanul scriè la m[ria-sa Costantin-vod[ s[ caute s[-l trimit[ pre Lupul s[rdariul =i s[-i scrie tot ce va avè. Iar[ m[ria-sa Costantin-vod[ nu s-au ]ndurat, nici s-au gr[bit, ce au chemat pre boierii cei mari =i pre al\i boieri mazili =i pre c[lug[ri, pre egumeni =i pre negu\itori =i pre turcii balgii =i i-au ]ntrebat pre to\i pentru Lupul s[rdariul cum =tiu: „Fost-au hain?“ Deci boierii =i c[lug[rii, egumeni =i negu\itorii =i turcii balgii au m[rturisit cu to\ii cum nu-l =tiu pre Lupul s[rdariul s[ fie fost hain. +i a=a f[c`nd m[rturie de la to\i, m[ria sa Costantin-vod[ au trimis la Poart[, scriind la prietinii m[rii sale cum c[-i este n[paste Lupului s[rdariului. +i a=a au ispr[vit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sut[ de pungi de bani, =eptedz[ci pungi au dat Lupul s[rdariul, iar doaodz[ci =i cinci de pungi au dat m[ria sa Costantin-vod[ =i boierii, =i l-au scos. Iar mai pre urm[ au dat Lupul s[rdariul =i
357
Ion Neculce
aceli doaodz[ci =i cinci [de pungi]1 de bani =i au plinit o sut[ de pungi de bani de au dat =i au h[l[duit. Tot ]ntru acela= an 7250, de prim[var[, venit-au c`teva havalele asupra \[r`i de la Poart[: s[ fac[ opt sute de salahori =i o sut[ =i cindz[ci de car[ la cetate la Vozia, s[ o zideasc[ den nou s[ o fac[, a=ijdere =i c`teva mii de chile s[ li cumpere =i s[ le trimit[ la |arigrad, a=ijdere =i c`teva pungi de bani s[ dè la omul lui casap-ba=e s[ cumpere pentru sulgeria ]mp[-r[teasc[. A=ijdere =i solul moschicescu s-au pornit de la |arigrad s[ marg[ la Petruburgu, la Moscu, =i ajung`nd la Tighine, din oarecare pricini au =edzut vro trii luni de dzile de au iernat p[n[ ]n prim[var[. +i au r`nduit m[ria sa Costantin-vod[ pre dumnealui Costachi Razul velvornic de |ara de Jos de au purtat de grije pentru tot conacul de bucate =i ce au trebuit, c[ a=e era poronca de la Poart[. +i f[cus[ \inutul Orheiului =i \inutul L[pu=nii ca vreo trii sute de car[, de sta pentru treaba solului, c[ era ca la o mie =i cinci sute de oameni =i mai bine cu solul. +i purceg`nd de prim[var[ din Tighine, l-au dus p[n[ la hotarul le=escu. +i t`lnind pre solul cel turcescu, l-au adus =i pre acela tot cu cheltuiala \[r`i, p[n[ l-au trecut Dun[rea la G[la\i. Care au cuprinsu aceste havalele c`teva sute de pungi de bani. +i nemic[ beilicuri ]n \ar[ nu s-au f[cut, ce tot cu bani au pl[tit m[ria sa Costantin-vod[ din soma civerturilor. Numai, ]nglotindu-s[ cheltuiala, n-au fost numai patru civerturi ]n anul dint`i, ce au fost =ase civerturi. L[s`nd ale p[m`ntului Moldovii, acmu am scris ale striinilor ce s-au lucrat ]n anul 7250. Z[bava solului moschicescu ce au z[b[vit la Tighine nau fost alt[ pricin[ f[r[ de c`t la Petrburgu t`mpl`ndu-s[ de scotè epitropii ]mp[r[\iii oastea cè mare, polcurile cele ]mp[r[te=ti carele s[ cheam[ Preobrajenschii polcu =i Simione\schii polcu, ca s[ marg[ asupra =vedzilor. +i era foarte 1
Copistul a s[rit la transcriere cuvintele puse ]n parantez[.
358
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu sup[rare mare o=tenilor, fiind vreme de iarn[. +i ie=ind toat[ oastea din Petrburgu afar[ =i a=edzindu-s[ cu obuzul, au triimis pre tain[ la Elisavet, fata lui Petru ]mp[rat, care era fat[ mare, ca s[ marg[ la oaste, s[ o r[dice s[ le fie ]mp[r[teas[. Deci =i è fiind sup[rat[ de epitropi =i v[dzind c[ umbl[ lucrurile prost =i ]mpotriv[, s-au sculat de la casa ei pre tain[ ]ntr-o noapte =i s-au dus de au intrat ]n o=tile ]mp[r[te=ti. Iar o=tile ]mp[r[te=ti v[dzind-o, foarte s-au bucurat =i ]ndat[ i s-au ]nchinat =i au priimitu-o cu mare bucurie, r[dic`ndu-o s[ le fie ]mp[r[teas[. Iar[ ]mp[r[teasa Elisavet au poroncit de au schimbat toate v[r\ile pre la toate por\ile =i au =i triimis c`te doao, trii sute de slujitori =i c`te un ofi\ier cap. +i sosind la por\ile cet[\ii, le-au =i de=chis ]ndat[ cei dinl[untru. +i a=a au m[rsu pre la to\i epitropii =i i-au prinsu pre la gazdele lor. Iar merg`nd =i la Menih =i vr`nd s[-l prindz[, au ]nceput a s[ pune ]mprotiv[, =i p[n[ a-l prinde, au pierit vreo cinci, =ase moscali. +i au pierit =i din oamenii lui Menih vreo cinci, =ase. +i a=a prindzindu-i pre to\i epitropii, i-au ]nchis ]ntr-un turnu de piatr[. +i scul`ndus[ =i ]mp[r[teasa Elisavet tot ]ntru aceea= noapte cu toat[ oastea, au purces =i au m[rsu la cur\ile ]mp[r[te=ti =i au cuprinsu cur\ile de toate p[r\ile =i au prinsu cu tain[ toate v[r\ile, de nau =tiut nime nemic[ p[n[ ce au sosit la u=ile cur\ilor ]mp[r[te=ti. Deci nu s-au putut apuca de nemic[. +i intr`nd ]n cur\ile ]mp[r[te=ti, ]mp[r[teasa Elisavet a doa dzi au =i trimis surguni pre ]mp[r[teasa Anna =i pre b[rbatul s[u Antonie Csenje de Lu\imburcu =i pre copilul lor Ioan Anto-nieviciu la \ara lor Lu\imburgu. +i a=e pornindu-i, au ]nceput a trage clopotile =i a slobodzi pu=cile celi mari =i au ]nceput a dzice ]n tr`mbi\e =i a striga: „Vivat, vivat, vivat!“ =i a dzice: „}ntru mul\i ani s[ tr[iasc[ ]mp[r[teasa Elisavet“. Deci ]mp[r[teasa Elisavet merg`nd la biseric[ =i coronindu-o s[ fie ]mp[r[teasa Moscului, dup[ ce au luat samoderjavie, adec[ st[p`nirea ]mp[r[\iii, au cinstit pre to\i ofi\ierii =i pre to\i slujitorii. L[s`ndu acmu cele streine, vom scrie iar[= a p[m`ntului Moldovii.
359
Ion Neculce
A=ijdere M[ria sa Costantin-vod[ au mai socotit pre unii din ficiorii de boieri carii nu putè s[ ]ncap[ ]n boierie =i era ficiori de boieri mari =i de neamuri, =i ]ncepus[ acmu unii =i a ]mb[tr`ni =i nu mai ]nc[pe la boierie, c[ de la o vreme ]ncoace era tot unii. Iar M[ria sa Costantin-vod[ au socotit de au f[cut dreptate =i au ]nceput a-i boieri =i pre aceie ce era c[dzu\i din cinste. Mai socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ pentru =coali de ]nv[\[tur[, de le-au mai ]nt[rit =coalele cele eline=ti =i cele slovene=ti. A=ijdere au mai f[cut =coali de ]nv[\[tur[ =i l[tine=ti =i ar[pe=ti, =i au dat =tire tuturor mazililor ]n toat[ \ara ca s[-= aduc[ copiii la ]nv[\[tur[ la =coal[, ca s[ ]nve\e orice limb[ le-ar fi voia, pentru ca s[ s[ afle oameni ]nv[\a\i =i ]n p[m`ntul nostru al Moldovii, precum sunt =i printr-alte \[ri =i p[r\i de loc¡. Iar dascalilor li s[ da plata din vistieria domneasc[. A=ijdere au dat poronc[ la toat[ boie-rimea s[-= aduc[ scrisori ce or avè pre mo=iile lor, s[ le scrie la condic[, ca s[ s[ mai curme g`lcevile. Socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ =i pentru p`rc[l[biile de pre la t`rguri, av`nd obicei p`rc[labii de luoa os[bit di cei doaodz[ci de bani, mai luoa =i c`te doao oc[ de vin de bute de vin sau de horilc[, orice feliu de b[utur[ ar fi fost. +i p`rc[labii nu luoa numai aceli doao oc[, precum era obiceiul, ce luoa ne=te tidve mari c`te de patru, cinci oc[, de jecuiè oamenii =i negu\itorii, sp[rg`ndu-le bu\ile. Iar M[ria sa Costantinvod[ au str`cat acel obicei r[u, s[ nu mai fie, s[ nu mai iè p`rc[labii tidve =i oce de vin =i de horilc[, ce numai s[ iè p`rc[l[biile drept pre obicei c`te doi potronici de car, iar mai mult s[ nu supere oamenii =i negu\itorii. A=ijdere toate m[n[stirile le-au dat s[ fie ]n sama mitro-politului =i a episcopilor pre la eparhiile lor, ca s[ le iè sama egumenilor =i c[lug[rilor, s[ nu le pr[p[deasc[ viniturile mo=iilor =i a bucatelor ce or avè f[r[ de isprav[, precum f[cè mai ]nainte vreme. F[cut-au mil[ =i ]nt[ritur[ la patriiarhia Alexandriei, de au ]nchinat m[n[stirea Hangul, ca s[-i fie c`te di ceva agiutoriu, pentru c[ aceast[ m[n[stire o au fost ]nchinat mai ]nainte
360
Letopise\ul |[rii Moldovei
vreme r[p[osatul p[rintele M[rii sale, Nicolae-vod[. +i av`nd patriiarhia =i hrisov, au socotit =i M[ria sa Costantin-vod[ de o au ]nchinat iar[= la patriiarhia ce mai sus s-au dzis, la Alexandria. Iar[ ]n dzilele M[rii sale lui Costantin-vod[ vinit-au =i prè fericitul p[rinte chirio-chir Parthenie, patriiarhul al Sfintei Cet[\i a Ierusalimului =i a toat[ Palestina. +i priimindu-l M[ria sa Costantin-vod[ cu bine, =i os[bit de mil[ ce au f[cut m[ria sa de au dat =i au ]nt[rit Sf`ntul Morm`nt a Domnului nostru Isus Hristos, au ]nchinat =i aceste patru m[n[stiri, anume Tazl[ul, Ca=enul =i Soveja =i Pobrata. Care dentru aceste m[n[stiri, Tazl[ul, Ca=enul =i Pobrata mai fusese ]nchinate =i mai ]nainte vreme la Sf`ntul Morm`nt, =i la vreme de nepace le-au fost dat de bun[ voie patriiarhul de Ierusalim iar[= pre sama c[lug[rilor moldoveni. Iar a=edzindu-s[ pacea =i fiind m[n[stirili c`te cu ceva vinit, au socotit m[ria sa c[ este lucru cu cale s[ fie ]nchinate m[n[stirile iar[= la Sf`ntul Morm`nt a Domnului nostru Isus Hristos, s[ s[ ajutoredze =i s[ s[ ]nt[reasc[ Sf`ntul Morm`nt, carele este de folosul m`ntuirii a toat[ cre=tin[tatea. Iar[ ]n anul 7251, ]n luna lui iulie ]n =ese dzile, vinit-au =i lui Costantin-vod[ veste de mazilie. C[ t`mpl`ndu-s[ la |arigrad de au luat domnia Ion-vod[ Mavrocordat, frate lui Costantin Mavrocordat, tiimis-au omul M[rii sali aici la Ia=i, la boieri, cu c[r\i, puindu caimacami pre dumnealui Sandul Sturdze vellogof[t =i pre dumnealui Costache Razul vel-vornic. Iar preste doao s[pt[m`ni sosit-au =i turcul capegi-ba=e, =i cetind fermanul iulie ]n doaodz[ci de dzile =i odihnindu-s[ M[ria sa Costantinvod[ ]nc[ dzece dzile, =i grijindu-l bine cu de toate cele ce iau trebuit la purces =i pre la toate conacele, purces-au ]n dzi ]nt`i a lui avgust. +i au m[rsu la Poart[, la |arigrad, cu cinste =i, neplinind anul mazil, au luat iar[=i domnia |[r`i Muntene=ti. Iar aici la noi ]n Moldova au vinit domnu M[ria sa Ion-vod[ Mavrocordat.
361
Ion Neculce
CUPRINS
GLOSAR
A ac[t[rii, adj. — cum trebuie, bun la ceva, serios. aclaz, vezi atlaz. acolisi, vb. refl. — a se \ine de capul cuiva, a nu-i da pace, a-l urm[ri cu inten\ii du=m[noase. ad[o=ag, adau=ag, s. n. — impozit suplimentar, supratax[. adeveri, vb. refl. — a-=i f[g[dui unul altuia ceva, a se asigura reciproc; a se angaja s[... adeverin\[, s. f. — ]ncredin\are, f[g[duial[, asigurare; om de ~ — om de credin\[, de ]ncredere. afendi, afende, avende (corect: efendi) s. m. — domn (titlu, formul[ de adresare). agà, s. m. (plur.agalari), ag[ (plur. agi, agii) — ofi\er turc; grad militar. agarl`c, ag[rl`c, ag[rlic, s. n. — bagaj. agiunge, vb. refl. — a ajunge la ]n\elgere, a stabili rela\ii cu cineva. agonisit[, s. f. — folos, leaf[, avere. ai, plur. lui an, s. m. alai-beiu, alai-bei, s. m. — comandant al unui regiment sau escadron. alector, s. m. — cel care avea dreptul s[ aleag[ pe ]mp[ratul german.
alec\ie, s. f. — alegere (e vorba de alegerea ]mp[ratului german). alege, vb. — a hot[r]. (a)mesteca, vb. — a intriga; a cleveti pe cineva, a-l vorbi de r[u, a-l ponegri. (a)mestec[tur[, s.f. — intrig[. amestecat, adj. — neclar, ]ncurcat. aprinde, vb.: a-=i ~ rogojine ]n cap — a reclama pe cineva, a-=i anun\a pl`ngerea ]mpotriva cuiva. aprod, s. m. — paj din garda domneasc[. aptic[, s. f. — farmacie. apuca, vb. refl. — a se angaja, a f[g[dui solemn, cu jur[m`nt. arb[na=, s. m. — albanez. ardz, ardzaun, (h)ar(d)z, s. n. — pl`ngere, reclama\ie, memoriu trimis Por\ii otomane de domnii \[rilor noastre sau de boieri. aret, s. n. — paz[, ap[rare, gard[; a-i fi ~ (cuiva) — a-l p[zi, a-l ap[ra. a=edza, a=[dza, vb. refl.— a se ]n\elege, a se aranja, a se ]mp[ca, a se obliga. a=edz[m`nt, a=edzim`nt, s. n. — ]n\elegere, ]nvoial[; ~ ul p[cii — ]ncheierea sau ]ntocmirea p[cii. a=[dz[toriu, s. m.— om statornic,
362
Letopise\ul |[rii Moldovei
cu locuin\[ stabil[ ]ntr-un loc. a=e=i, a=e=, adv — tot a=a, chiar a=a, ]ntocmai a=a. ataman, s. m. — c[pitan de cazaci. atlaz, aclaz, s. n.— stof[ de m[tase fin[, cu luciu numai pe o parte, satin de m[tase. au, conj. — sau. avende, vezi afendi.
B balemez, balimez, s. n. — tun de calibru mare. balgíu, balgéu, s. m. — negustor turc care aproviziona Poarta otoman[ cu miere din \[rile noastre; balcì-bá=e, balgì-bá=a, s. m. — trimis al Por\ii ]ns[rcinat cu str`ngerea mierii =i cerii necesare seraiului ]mp[r[tesc. ban, s.m. — rang boieresc, f[r[ func\iune precis[ (]n Moldova), ocup`nd locul ]ntre sp[tar =i paharnic. baraiam (corect: bairam), s.n. — una dintre cele dou[ mari s[rb[tori ale musulmanilor; baraiaml`c, bariiaml`c, s.n. — dar f[cut sultanului =i ]nal\ilor demnitari turci de c[tre domnii \[rilor noastre. basn[, s.f. — basm, poveste; scornitur[. ba=c[, s.f. — ]nt[ritur[ de zid sau de p[m`nt cu nuiele ]mpletite, bastion. batere — infinitivul lung, cu valoare verbal[, al lui a bate. b[c[lie, s.f. — m[rfuri coloniale (stafide, smochine, alune).
b[nat, s.n. — necaz, m`nie; b[nuial[. becisnice=te, adv. — ca un becisnic, ca un neputincios. bei(u), s.m. — guvernator al unei provincii turce=ti sau supuse suzeranit[\ii turce=ti; domn al unuia dintre cele dou[ Principate rom`ne=ti. beilic, s.n. — dar sau munc[ f[cut[ gratuit pentru domnul \[rii, pentru boieri sau pentru sultanul turcesc; nevoie, trebuin\[ (]n general, cu privire la acelea=i personaje). beizadè, beiz[diè, beizedè, beza(i)dè, s.m. — fiu de domn. belacoas[, bilacoas[, s.f. — un fel de stof[ de m[tase scump[. bezzaconic, s.m. =i adj. — nelegiuit. bihol, s.m. — bivol. bir, s.n.: banii ~ ului — tributul pe care ]l pl[teau \[rile noastre Por\ii otomane. bi=ug, s.n. — bel=ug. biv (]n titlurile boiere=ti) — fost; ~ vornic — fost vornic. bl[st[m[ciune, s.f.: lucruri de ~ — tic[lo=ie, infamie, mi=elie. blem, interj. — haide!, s[ mergem! bosnean, s.m. (plur. bosneni) — bosniac, locuitor din Bosnia. bostangíu, s.m. — soldat pedestru din garda ]mp[ratului turcesc. botc[, s.f. — tr[sur[ ]nchis[, calea=c[. bo\i, vb. — a ]nghesui, a prinde la str`mtoare; refl. — a se ]ngr[m[di. bragadir, bregadiriu, bragadiri, s.m. — comandant al unei brig[zi,
363
Ion Neculce
general de brigad[. bresla=, s.m. — apicultor. bucate, s.f. plur. — alimente, provizii, gr`ne. bud[, s.f. — pr[v[lie mic[, dughean[. bugigean, s.m. (plur. bugigeni) — t[tar din Bugeac. buiurdi, puiurdi, vb. — a trimite un ordin scris la o unitate inferioar[; a confirma, prin decret, o hot[r`re. bulucba=, buluba=, s.m. — comandant al unui buluc (alc[tuit dintr-o sut[ de solda\i, de obicei arn[u\i sau seimeni), suta=, hotnog; ba=- ~ s.m. — =eful bulucba=ilor =i al g[rzii domne=ti (avea ]n grij[ supravegherea ]nchisorii de la curte). buor, s.m.: coarne ~ e — coarne cu v`rfurile aduse unul spre altul (ca ale bourului). burzului — a se r[scula; ~ t adj. — ]n dezordine. (bulzui) — variant[ sau, poate, gre=eal[ de transcriere), vb. refl. busurman, s.m. — musulman, mahomedan.
C cabáni\[, s. f. — manta luxoas[, cusut[ cu fireturi =i bogat ]mpodobit[, pe care o primeau domnii \[rilor rom`ne=ti de la sultan la instalarea lor pe tron. cadéu, s. m. — judec[tor la turci, cu atribu\ii civile =i religioase. cadie, s. f. — func\ia cadiului (=i institu\ia respectiv[).
cahpol: hai ghidi ~ — „ce pu=lama viclean[ mai e=ti!“ caimacam, c[im[cam, caimacan, c[imacan, camaican, s. m. — loc\iitor al domnului; membru al c[im[c[miei. caiu=, s. n. — arcan, la\ de curea cu care se prindeau oamenii spre a fi ]nrola\i ]n armat[. calabal`c, calabalic, s. n. — mul\ime de oameni, gloat[; zarv[, tulburare. calaur, calaori, s. n. — gard[, patrul[; locul unde se face paza; a pune la ~ — a pune sub paz[, a aresta; a lua cu ~ — a ridica (pe cineva) cu for\a. cale, s. f.: pe ~ — pe drept, cum se cuvine; f[r[ de ~ — pe nedrept. calm`=, s. m. — numele unui trib mongolic din sudul Rusiei (sec. XVIII). calò, s. m. — c[l[u. cambarà, vezi cumbarà. camenicean, s. m. — locuitor al ora=ului Cameni\a. canava\[, s. f. (plur. canave\e) — un fel de p`nz[ groas[ cu fire rare. capegíu, s. m. — portar al seraiului; ~ -ba= — comandant al capigiilor care participa, cu un num[r de capigii, la instalarea =i la mazilirea domnilor rom`ni. capegilar-chihaie, capigilar-chihai, capegilar-chihaiè, s. m. — mai mare peste capigi-ba=i. capichehaie, capichehai, capichihai, s. m. — reprezentant al domnilor rom`ni pe l`ng[ Poarta oto-
364
Letopise\ul |[rii Moldovei
man[; reprezentant al unui han sau bei pe l`ng[ sultan. caplan-pa=e, s. m. — comandant al caplanilor (solda\i turci care purtau un fel de turban din piele de tigru). car[t[, s. f. — tr[sur[ de lux ]nchis[. casap-ba=e, s. m. — func\ionar al Por\ii otomane care avea sarcina s[ aprovizioneze armata cu carne. catarg[, s. f. — corabie, ]n special galer[; a da la ~ — a condamna la munc[ silnic[ pe galer[. cataroie, s. f. — dambla, apoplexie. cavalérie, s. f. — titlu de cavaler (]n baza unei decora\ii de acest grad). cazascher, s. m. — judec[tor de rang ]nalt la turci (venea imediat dup[ marele vizir ]n ordine ierarhic[). caz`lba=, s. m. — persan. c[dea, vb.: a ~ domnu, vizir etc. — a ajunge domn, vizir etc. c[ftan, s. n. — hain[ larg[, de culoare alb[, cusut[ cu m[tase galben[ sau cu fir galben, ]n felul cabani\ei, cu care era ]mbr[cat domnul, c`nd i se f[cea numirea; a ]mbr[ca cu ~ — a numi domn al uneia dintre cele dou[ \[ri rom`ne=ti. +i boierii erau ]mbr[ca\i cu caftan, c`nd erau boieri\i (numi\i ]n func\ii ]nalte ale statului) de domn. c[im[c[mie, s. f. — locotenen\a domneasc[, format[, de obicei, din trei boieri mari.
c[mar[, s. f. — cuhne, tr[sur[ ]nchis[. c[m[ra= de ocn[, s. m. — boier care administra minele de sare ]n numele =i ]n folosul domnului. c[pitan-pa=e, s. m. — comandant al flotei (la turci). c[sar, s. m. =i adj. — c[sa=, care are cas[, gospod[rie (pe cont propriu); b[rbat c[s[torit. c[tinel, adv. — ]nceti=or, domol, lin. c[uta, vb.: a-i ~ cuiva ceva — a se impune ceva aten\iei sau g`ndului cuiva. ce, conj. — ci. cealmà, s. f. — turban. ce(a)mbur, ceambul, s. n. — deta=ament de trupe trimis s[ prade ]ntr-o \ar[ str[in[; expedi\ie de prad[. ceau=, s. m. — paznic sau ]nso\itor al prizonierilor; ba=- ~, s. m. ofi\er superior turc cu diverse atribu\ii. cehei, vb. — a s`c`i, a nec[ji. cei, genitiv-dativ al lui cea, adj. dem. ceir, s. n. — loc cu iarb[, ne]ngr[dit, unde pasc caii. celednic, s. m. — slug[, argat. ceteal[, s. f. (are ~, pravil[ mare) — ]nv[\[tur[, erudi\ie. cetlui, vb. — a pune pe capul cuiva ceatl[ul (instrument de tortur[). cherv[s[rie, chirv[s[rie, s. f. — vam[ turceasc[ ]n \[rile noastre (=i localul ei). ches[gíu, s. m. (plur. ches[gii) — punga=, ho\ de buzunare. chihaiè, chihái, s. m. — intendent al vizirului sau al unui pa=[; subofi\er.
365
Ion Neculce
chil[, s. f. (plur. chile) — m[sur[ de capacitate pentru cereale (]ntre 430 =i 679 litri); impozit care se pl[tea ]n chile de cereale. chirigíu, s. m. — cel care transport[ marf[ sau oameni, cu carul sau cu c[ru\a. chiurci-ba=e, chiurce-ba=e, s. m. — c[petenia bl[narilor. chize=, s. m. — garant, om care garanteaz[ sau r[spunde pentru altul. cie: s[ ~ — s[ ceie (pers. III de la conj. prezent al vb. a cere). cifed, vezi =ved. cifert, vezi =fert. cifert-mar=al`c, vezi felt-mar=al`c. cilibíu, adj. — distins, nobil (]n sens psihologic). cine=i, cine=, pron. rel. — fiecare, fiecine. ciníe, s. f. — faian\[. cinste=, adj. — ar[tos, impun[tor ca ]nf[\i=are, frumos. ciohodar, cihodar, s. m. — slujba= care avea grij[ de ]nc[l\[mintea domnului =i a ]ntregii cur\i; camerier, valet (la curtea domneasc[); ba=- ~, s. m. — =eful ciohodarilor, care avea, ]n plus, sarcina de a ridica =i a duce la ]nchisoare pe boieri (din ordinul domnului). ciorti, vb. refl. — a se certa, a se sf[di, a se lua la ceart[ din nimic. cislui, vb. — a stabili impozite pe categorii sociale sau pe contribuabili lua\i individual. ciudi, vb. refl. — a se mira, a se ar[ta surprins. civert, vezi =fert.
c`rcim[rit, s. n. — impozit pe c`rciumi. c`=l[, s. f. — cartier de iarn[ (t[t[resc); a=ezare provizorie (t[t[reasc[ sau turceasc[). c`zlar-agà, s. m. — =eful eunucilor. cl[\i, vb. — a clinti, a urni din loc; (despre o armat[) a pune ]n mi=care, a porni; refl. — a purcede, a se ridica (cu oaste). clíros, s. n. — cler. cluceriu, s. m. — boier de divan, ]ns[rcinat cu aprovizionarea cur\ii domne=ti. cochi-vechii, cochi-vecu, s. m. — licita\ie (la ]nceput, numai pentru darea ]n arend[ a str`ngerii impozitelor), mezat. codrean, s. m. — om care tr[ie=te pe l`ng[ un codru (]n special Codrul Chigheciului sau Tigheciului); osta= originar din regiunea respectiv[ a Moldovei. codru, s. m. — e vorba totdeauna de Codrul Chigheciului sau Tigheciului, p[dure secular[ care desp[r\ea Moldova de Bugeac. colac, s. m.: a lua ~ — a informa, a da de =tire; a primi r[splat[ (pentru o informa\ie sau pentru altceva). colegát, colegatúri, s. m. — aliat, prieten, tovar[= de arme. combarà, vezi cumbarà. comendat, com[ndat, s. m. — comandant. comend[, s. f. — comand[. cómis, s. m. — boier a c[rui func\ie consta ]n supravegherea grajdurilor domne=ti. Existau di-
366
Letopise\ul |[rii Moldovei
verse grade; cel mai ]nalt era „marele comis“. comisar, s. m. — slujba= ]n serviciul armatei av`nd sarcina s[ supravegheze diversele munci f[cute ]n folosul ei. conac, s. n. — ad[post, g[zduire pentru oaspe\i importan\i, ]n special pentru reprezentan\ii Por\ii otomane =i suita lor, precum =i pentru armata turceasc[ ]n caz de r[zboi. coní\i, vezi cuní\e. cont[=, s. n. — hain[ lung[ bl[nit[, purtat[ de domn =i de boieri. copil, s. m.: ~ de cas[ — fiu de boier care servea ca paj la curtea domneasc[. corn[rit, s. n. — impozit pe vitele cornute. co=, s. n. — tab[r[, lag[r. cot, s. n. (plur. cote): a-=i da ~ cu cineva — a se ]n\elege, pe ascuns, cu cineva ]mpotriva altcuiva. credzut, adj. — de ]ncredere. cr`mean, s. m. (plur. cr`meni) — locuitor al Cr`mului (Crimeii). cro=n[, s. f. — povar[, bagaj purtat ]n spate. crunta, vb. refl. — a se p[ta cu s`nge; fig. a se murd[ri, a s[v`r=i fapte ur`te. cuhne, cuhnie, s. f. — tr[sur[ ]nchis[, numit[ =i c[mar[. culonel, s. m. — colonel. culuc, s. n. — paz[ militar[, straj[, gard[. cumbarà, cambarà, combarà, s. f. — bomb[, obuz, ghiulea, grenad[; arunc[toare de obuze, mortier[.
cumuc, s. m. (plur. cumuci) — popula\ie de limb[ turc[ ]n Caucazia. cuní\e, coní\i, s. f. — impozit pe vitele cump[rate de str[ini sau aduse din alt[ \ar[ la p[=unat ]n Moldova. cupar, s. m. — boierina= ]ns[rcinat s[ umple cupele cu vin la masa domnului; cup[rie, s. f. — slujba cuparului. cur[tur[, s. f. — teren de cultur[ agricol[ ]ntre vii sau p`lcuri de copaci. curtean, s. m. (plur. curteni) — mic proprietar (sau ]mpropriet[rit) cu drept ereditar, care, ]n schimbul acestui privilegiu, f[cea serviciul militar. curu\, s. m. (plur. curu\i) — a=e se numeau iobagii =i ceilal\i participan\i la r[scoala condus[ de Ferenc Rákóczi II (1703—1711) pentru eliberarea Ungariei de sub jugul austriac.
D d[r[ban, s. m. — soldat pedestru angajat cu plat[. d[sc[lie, s. f. — ]nv[\[tur[, =tiin\[ de carte. dece, dice, adv. — de aici, apoi, pe urm[. dedinsu, ded`nsu, adv. — mai ales, mai v`rtos. delì, adj.: ~ sultan — sultan nebun. deodat[, adv. — deocamdat[, pentru moment. desetin[, s. f. — dijm[, a zecea parte din produse, ]n special din stupi.
367
Ion Neculce
deusébii, deuséghii, adv. — ]ndeosebi, aparte, pentru sine. dezbate, vb. — a desface sau a desprinde (o ]ntindere de p[m`nt) de la cineva sau din alt[ \ar[, a lua ]napoi; refl. — a se desface, a se elibera. diac (plur. dieci) — secretar, gramatic. diiat[, s. f. — testament. direg[torie, dreg[torie, s. f. — func\ie, slujb[, demnitate oficial[. direge, vb. — a repara; a ~ un p[har de vin — a turna vin ]n pahar =i a-l oferi cuiva. divan, s. n. — discu\ie, ceart[, g`lceav[; sfatul boierilor. dirji, vb. refl. — a se ]nd`rji. d`rval[, s. f.: de ~ — de munc[ proast[ =i istovitoare. dni, s. f. pl. — zile. doa (num. ord. cu valoarea adverbial[) — ]n al doilea r`nd; a doora — a doua oar[. dob`nd[, s. f. — c`=tig, folos, prad[ de r[zboi. domni, vb. — a face domn pe cineva, a-i da domnia \[rii. domni=or, s. m. — pretendent la tron. don\, s. m. — cazac de la Don. dor¡, adv. — doar[. dos[di, vb. — a obosi, a nu mai putea continua lupta; a oc[r]. dosi, vb. — a da dosul, a fugi. dovà, s. f. — rug[ciune, slujb[ religioas[ (la turci). dragun, dr[gan, s. m. — cavalerist care putea lupta =i ca pedestru.
dr[g[nime, s. f. — unit[\ile de dragoni ale unei armate. drópic[, s. f. — hidropizie. dub, s. n. — ]nchisoare. duca, s. m. — duce. duium, duim, s. n. — mul\ime de prizonieri lua\i robi; jaf, prad[. dvor, s. n. (plur. dvoruri) — gospod[ria unui \[ran iobag (]n Rusia). dvoreal[, s. f. — gospod[rire, administrare, chiverniseal[. dvori, vb. — a face treab[, a gospod[ri; a ~ inaintea cuiva — a se ruga pentru ceva, a se ]nf[\i=a cu o rug[minte, cu o cerere.
E ei\i, s. m. plur. — un trib de cazaci. epitrop, s. m. — ]mputernicit, reprezentant, tutore.
F fantazie, s. f. — un fel de joc militar, imitat de la cavalerii arabi, evolu\ii pe cal, cu desc[rcare de arme, cu muzic[ (]n genul exhibi\iilor de circ similare din zilele noastre). farfurie, s. f. — faian\[, por\elan. farman, vezi ferman. farmutà, s. f. — discu\ie, tratative. fa\[, s. f. — persoan[, individ; pe fe\e — pe persoan[, individual; a scrie fe\ele oamenilor — a ]nregistra contribuabilii. f[nin[, s. f. — f[in[. f[\[rie, s. f. — par\ialitate, favorizare a unui personaj sus-pus; ipocrizie, f[\[rnicie.
368
Letopise\ul |[rii Moldovei
fece — pers. III sing. a perfectului indicativ de la a face. fecior de trup — fiu adev[rat, fiu drept (nu adoptiv). fedele=, s. n. — butoia=. felt-, feltu-ma=al`c, fert-, fertumar=al`c, fert-, fertu-mar=alic, fert-, fertu-mar=alih, fercu-mar=al`c, cifert-mar=al`c, s. m. — feld-mare=al. feredeu, feridiu, s. n. — baie, localul unde se face baie. ferman, f[rman, farman, s. n. — ordin scris dat de Poarta otoman[ pentru numirea sau mazilirea unui domn. fin, s. m. (plur. finii) — finez. fire, s. f.: a se \inè de ~ — a se \ine m`ndru. f`r=i, vb. — a sf`r=i. flint[, s. f. — pu=c[. fortun[, s. f. — furtun[; fig. n[past[, necaz mare, nenorocire. fren\it, adj. — sifilitic. fr`nc, s. m. fr`ncesc, adj. — originar din occidentul romanic (Italia, Fran\a). fum, s. n. — gospod[rie, cas[, familie. fum[rit, fum[ret, s. n. — impozit pe case, pe gospod[rii. fur, s. m. — ho\, t`lhar. fura, vb. refl. — a se furi=a, a se strecura. fuz`e, s. f. — un fel de pu=c[.
G galion, s. n. — corabie mare de r[zboi. geabhanà, s. f. — muni\ii de r[zboi, ]n special explozibile.
geamba=, s. m. — intrigant, ]n=el[tor. geamie, geami, s. f. — moschee, loca= de ]nchinare la mahomedani. ghiaur, s. m. — tr[d[tor, necredincios fa\[ de Poart[. giup`neas[, s. f. — so\ie de boier. giur[toriu, s. m. — martor cu jur[m`nt. giuruin\[, s. f. — f[g[duial[ solemn[ ]nt[rit[ prin jur[m`nt. g`lcevi, vb. — a-=i ar[ta nemul\umirea murmur`nd, vocifer`nd. gligan, s. m. — porc s[lbatic, mistre\; fig. om mare de statur[, prost =i lene=. gospod, adj. invariabil — domnesc, care apar\ine domnului, adic[ statului. gó=tin[, s. f. — impozit pe oi =i pe porci. grammatic, s. m. — scriitor de cancelarie, secretar, diac. gr[nitar, s. m. — soldat care arunc[ cumbarale. greime, s. f. — grosul sau greul armatei. greu, s. n. (plur. grele) — greutate, nevoie, povar[. grijit, adj. — ]ngrijorat. gropni\[, s. f. — morm`nt, cript[, cavou. gros, s. n. — ]nchisoare pentru oamenii de r`nd (vezi mai departe obad[). grumadz, s. m.: a da pe cineva de ~ i — a prinde, a face prizonier. gubernat, s. m. — guvernator, oc`rmuitor.
369
Ion Neculce
H hagimesc, adj. — persan, oriental (]n general). haini, vb. refl. — a tr[da, a deveni necredincios (fa\[ de Poart[), a se ridica ]mpotriva suzeranului, a se r[zvr[ti. hainl`c, s. n. — tr[dare, r[zvr[tire. hamgeriu, hamger, s. n. — pumnal curbat, care se purta la br`u. harariu, s. n. — \es[tur[, groas[ =i rar[, din p[r de capr[ (sau de alt animal), din care se fac saci, desagi, \oale pentru aco-perit c[ru\ele. harmat[, s. f. — tun. hatar, s. m. — hotar. hatman, s. m. — comandant al armatei ]n timp de pace =i de r[zboi; =ef militar; ~ coronie — hatman al coroanei, unul dintre cei doi comandan\i ai armatei (la poloni); ~ polnie — hatman de c`mp, feld-mare=al (idem); ~ vilchi litovschii —mare hatman al Lituaniei, unul dintre cei doi comandan\i ai armatei (idem). havalè, s. f. — ordin dat de Poart[ \[rilor noastre pentru plata tributului sau pentru diverse alte contribu\ii (]n bani sau ]n natur[). haznà, s. f. — tezaurul public; sum[ important[ de bani transportat[ ]n lad[, sac. hazn[tar, s. m. — vistier; om ]ns[rcinat cu transportul unei haznale. h[l[dui, vb. — a fugi, a sc[pa cu via\[ de o primejdie; a tr[i liber, ]n voie.
h[mei, vb. — a (se) z[p[ci, a (se) n[uci, a (se) buim[ci; ~t adj. — z[p[cit, n[uc, ame\it. h[mnisi, vb. — a fi fl[m`nd, lihnit, le=inat de foame; a fi lipsit de putere. h[nie, s. f. — demnitatea unui han; \ar[ c`rmuit[ de un han. h[r[\, s. m. — osta= ]ns[rcinat s[ ]nceap[ lupta sau s[ ]mpiedice ]naintarea inamicului prin mici ]nc[ier[ri, tiralior; — i, vb. refl. — a se ]nc[iera, a se h[r\ui. h[tm[nie, s. f. — func\ia sau rangul de hatman. hendichiu, s. n. — =an\ de ap[rare, meterez. her[, hier[, here, hiere, — plur. lui her, s. n. — cu sensul de lan\, c[tu=[; a pune ]n ~ — a pune ]n lan\uri pe un arestat. hiclean, adj. — tr[d[tor. hiiastru, hiastru, s. m. — fiu vitreg. hitc[i, vb. — a alunga, a fug[ri. h`nsar, s. m. — soldat care face serviciu ]ntr-o trup[ auxiliar[. h`rtie, s. f. — foaie personal[ de impunere fiscal[; impozitul pl[tit pe baza acestei foi personale. hor[, s. f — naos. horb[, s. f — vorb[. horilc[, holerc[, s. f. — rachiu. horodovii, adj. — de ora=, or[=enesc. hot[r], vb. — a fixa hotarul (]ntre dou[ \[ri, dou[ propriet[\i etc.), a hot[rnici. hotnog, s. m. — comandant al unui grup de o sut[ de oameni, suta=, bulucba=.
370
Letopise\ul |[rii Moldovei
hram[t, s. n. — zgomot de arme sau de voci omene=ti nume-roase. hrani\[, s. f. — grani\[. hrof, s. m. — grof. hui, vb. — a vui. hunut, s. n. — cnut. husar, s. m. — c[l[ra=, cavalerist.
I ia... ia, conj. — sau... sau, fie... fie. ialovi\[, s. f. — vac[ mare =i gras[; impozit pl[tit ]n vaci. iaspis, s. m. — piatr[ semipre\ioas[, dur[ =i opac[, de diverse culori. iepa=, s. m. — ho\ de cai. ierb[rie, s. f. — depozit, provizie de iarb[ (praf) de pu=c[. iernatec, s. n. — ad[post de iarn[, mai ales pentru armat[. igumen, s. m. — egumen. i(m)brihor, imbrivor, s. m. — intendent al grajdurilor sultanului turcesc, av[nd adesea misiuni politice importante, printre ele mazilirea =i instalarea domnilor ]n \[rile noastre. inicer, inecer, s. m. — soldat pedestru din garda ]mp[ratului turcesc. inicerc[, s. f. — pu=c[ de ienicer, lung[ =i prev[zut[ cu o baionet[. iscoad[, s. m. — soldat care merge ]n recunoa=tere; spion. ispisoc, s. n. — act oficial de recunoa=tere sau confirmare a unui privilegiu de proprietate. ispiti, vb. — a pune (pe cineva) la ]ncercare, a se l[sa ademenit, ]ndemnat.
ispravnic, s. m. — mandatar, delegat, reprezentant, girant. ispr[vi, vb. — a pune la cale, a aranja, a-=i ]ntocmi trebile, a ob\ine. istov, s. n. — sf`r=it, plat[ la termen a unei d[ri sau datorii; de ~ — detot, cu totul. istovi, vb. refl. — a se sf`r=i, a muri; tranz. — a pl[ti la termen darea sau datoria. iu=or, adj. =i adv. — u=or. izba=e, s. m. — secretar al cur\ii domne=ti =i al Divanului de boieri, av`nd drept sarcin[ purtarea coresponden\ei ofi-ciale. izgon, s. n. — grup redus de osta=i, folosit la manevre u=oare, pentru a izgoni pe inamic. iznoav[: de ~ loc. adv. — din nou. izvod, s. n. — list[, tabel, condic[, registru. izvodi, vb. — a copia.
} ]m[, ]nm[, s. f. — mam[. ]mbi, ]mbe, umbe, num. — am`ndoi, am`ndou[. ]mbun[tur[, s. f. — f[g[duial[ (de lucruri bune); lingu=ire. ]mp[r[chè, vb. refl. — a se ]nvr[jbi, a se dezbina. ]mp[r[\ie, s. f. — ]mp[rat, rang sau titlu de ]mp[rat. ]mpizmuluit, adj. — ]nvr[jbit. ]mponci, vb. refl. — a se du=m[ni, a se certa. ]mpreuna, ]mpreona, vb. refl. — a se ]nt`lni, a avea o ]ntrevedere.
371
Ion Neculce
]mpro=ca, vb. — a arunca bombe, gloan\e, lemne, pietre; a bombarda. ]nc[l[ra, vb. — a face pe cineva c[l[re\ (din pedestru); refl. — a deveni c[l[re\ (despre un osta= pedestru). ]nc[leca, vb. — a porni la r[zboi sau la r[scoal[. ]nc[=i, adv. — ]nc[, chiar. ]ncliè, vb. — a ]ncleia, a lipi cu clei. ]ncredin\a, vb. refl. — a-=i jura reciproc credin\[, a-=i da reciproc asigur[ri, f[g[duieli solemne. ]ncrop, s. n. — ap[ cald[. ]nd[r[pta, vb. — a da ]nd[r[t, a se retrage. ]ndrepta, vb. refl. — a se justifica, a se dezvinov[\i. ]ndura, vb refl. — a fi dur, nemilos, a-l r[bda inima. ]ngloti, vb. — a str`nge oaste, a concentra oastea ]n vederea unei lupte; refl. — a se ]nmul\i, a cre=te. ]ns[=i-st[p`nitoare: reprezint[ traducerea cuv`ntului rusesc samoderje\¡ (vezi acest cuv`nt). ]nsp[imat, adj. — ]nsp[im`ntat. ]ntemeiè, vb. refl. — a-=i consolida conducerea, pozi\ia; (despre armat[) a se ]nt[ri, a face ]nt[rituri. ]ntemeiet, s. n. — ]ntemeiere. ]ntreba, vb.: a ~ sfat — a cere sfat. ]ntuneric, s. n. — mul\ime mare (de oameni). ]nv[luitur[, s. f. — neajuns, necaz, sup[rare. ]nvoi, vb. refl. — a face pe voia cuiva, a se ]n\elege.
J jac, s. n. — jaf. jaca=, s. m. — jefuitor. jálob[, s. f. — suferin\[; jalb[. jalovanie, s. f. — dar f[cut de domn unui supus pentru un serviciu oarecare, miluire. j[cui, jecui, vb. — a jefui. j[ri=te, s. f. — loc ars, pustiit de foc; vatr[. jicnicer, jitnicer, s. m. — administrator al depozitelor de gr`ne apar\in`nd domnului sau destinate cet[\ilor turce=ti m[rgina=e, rang boieresc. joimir, s. m. — soldat pl[tit pentru serviciile sale, mercenar (mai ales polonez).
L lacumi\, s. m. — guvernator al unei provincii. ladan, s. n. — un fel de stof[. lagum, lagun, s. n — =an\ subteran pentru pus mine de aruncat ]n aer; min[. láscav, adj. — prietenos, glume\. lat, vb.: au ~ — au luat. laz, s. m. (plur. lazi) — negustor originar din Asia Mic[, de pe \[rmul M[rii Negre, care f[cea comer\ ]n \[rile noastre. l[dunc[, s. f. — bidon. leaf[, s. f. — sold[, plat[ pentru serviciul militar. leat, vezi v[let. leav, s. m. — leah, polonez. lefe, plur. lui leaf[, s. f.: l-au or`nduit la ~ — l-au trimis la sediul
372
Letopise\ul |[rii Moldovei
lefegiilor, spre a i se aplica pedeapsa hot[r`t[ de domn. lefeciu, s. m. — lefegiu, soldat pl[tit, mercenar. leftu, s. n. — bijuterie, giuvaer, medalion. legat, adj. — paralizat prin vr[ji sau farmece. leven\i, levinci (plur.; singularul neatestat ]n cronic[), s. m. — marinari turci din marina de r[zboi, originari din Levant =i mai ales din Grecia. libovnic¡, libovnic, adj. — amabil, prietenos. limb[, s. f. — informator, spion; a lua sau a prinde ~ — a lua informa\ii, a c[p[ta =tiri cu privire la situa\ia, ac\iunile etc. inamicului. lin, s. n. — lini=te, calm. lipcan, lepcan, s. m. — t[tar de la Hotin (originar din Lituania); soldat recrutat dintre t[tarii de la Hotin. liuter, s. m. — luteran. logi, vb. — a lovi. logof[t, s. m. — boier de rangul ]nt`i — pre=edinte, ]n lipsa domnului, al Divanului domnesc — care avea ]n sarcina sa ]ntocmirea actelor oficiale =i totodat[ ]ndeplinea anumite func\ii judec[tore=ti de ordin ]nalt; =ef al cancelariei domne=ti. Acesta era „marele logof[t“ =i avea ca subalterni logofe\i de gradul al doilea =i al treilea. loitr[, s. f. — scar[ folosit[ la asaltul cet[\ilor. lume, s. f. — lumin[.
M madém, s. n. — metal, min[ metalifer[ (figurat). maj[, s. f. — c[ru\[ de transportat pe=te. mansip, mansup, s. n. — slujb[, demnitate. mascur, s. m. — porc. ma=teh[, ma=tih[, s. f. — mam[ vitreg[. maz`l, mazil, s. m. =i adj. — domn sau boier scos din func\ie; membru al categoriei sociale intermediare ]ntre boieri =i r[ze=i (mo=neni). maz`li, vb. — a scoate din func\ie un domn sau un boier; ~e, s. f. — mazilire. mazilie, s. f. — mazilire. m[cat, s. n. — cuvertur[ de pat (folosit[ mai mult ca podoab[). m[raz, s. n. — necaz, sup[rare. m[rmuri, vb. — a ]nm[rmuri. mecet, s. n. — geamie, biseric[ turceasc[. med, s. n. — hidromel, b[utur[ f[cut[ din miere fermentat[. medelnicer, s. m. — boier de rang inferior, care avea sarcina s[ toarne ap[ pe m`ini domnului, c`nd acesta se a=eza la mas[. mediiaturi, mediaturi, s. m. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — mediatori. mestec[tur[, vezi amestec[tur[. mestii, s. m. plur. — me=i, ciorapi de piele fin[ colorat[, peste care se puneau papucii (ace=tia se scoteau la intrarea ]n cas[).
373
Ion Neculce
me=ter=ug, s. n. — me=te=ug: ~ ui, vb. — a m`nui bine, cu me=te=ug (o arm[, un mijloc oarecare, un argument). mezil, mez`l, s. n. — po=t[ (sta\ia =i tot ce apar\inea serviciului po=tal). mier\[, s. f. — m[sur[ de capacitate pentru cereale (egal[ cu o jum[tate de chil[ moldoveneasc[, adic[ 120 ocale). mijloc, s. n. — mijlocire, intermediu. mistui, vb. — a (se) ascunde. mitarnic, adj. — care ia mit[, venal. m`lcom, adj. =i adv. — lini=tit, domol, ]ncet. m`ndre\e, s. f. plur. — m`ndrie, fudulie. m`neca, vb. — a se scula foarte devreme, ]nainte de a se face ziu[. m`nu (artic. m`nule), pluralul lui m`n[. m`rzac, s. m. — nobil t[tar, c[petenie t[t[reasc[. mojic, mujic, s. m. — \[ran, om de jos. mojicime, mujicime, s. f. — \[r[nime. mortasipíe, s. f. — tax[ pl[tit[ la v`nzarea m[rfurilor, dup[ m[sur[ sau cu bucata. mo=an, s. m. — b[=tina=, localnic. mo=ie, s. f. — \ar[, patrie; a fi de ~ (din) — a fi originar (din). mo=tean (plur. mo=teni), s. m. — mo=an. mucarè, s. f. — un fel de impozit. muftíu, muftéu, s. m. — =eful religiei mahomedane.
mujicime, s. f. — \[r[nime. mulaleli, (plur. artic. de la mulà), s. m. — preot turc. munc[, s. f. — chin, cazn[, trud[. munci, vb. — a chinui, a trudi. musaíp, s. m. — om de ]ncredere al monarhului.
N nafacà, s. f. — salariu, pensie, ]ntre\inere (]n general). n[past[, n[paste (termen fiscal), s. f. — dare excep\ional[, ap[s[toare =i nedreapt[, impus[ \[ranilor, ]nvinuire nedreapt[; pacoste. n[sélnic, adj. — violent, brutal, crud. n[tre\, s. n. — nutre\. n[vod, s. n.: au f[cut ~ de oameni — au trimis grupuri de oameni (s[ caute pe fugari). nebun, adj. — care nu e bun. negrijit, adj. — nepreg[tit. nemesnic, s. m. — loc\iitor. nep[r[sit, adv. — ne]ncetat, continuu. neprice=tuit, adj. — ne]mp[rt[=it, f[r[ ]mp[rt[=anie (]nainte de moarte). nescai, nescarivai, ne=ticavai, pron. nehot. — niscaiva. nest[t[tor, adj. — nestatornic. netocmai, adv. — necum, dar[mite. nevoitor, adj. — care se ostene=te pentru ceva sau cineva, care ]=i d[ osteneal[. ni... ni, conj. — c`nd... c`nd. nic[iuri, nec[iuri, adv. — nic[ieri.
374
Letopise\ul |[rii Moldovei
O oarece, adv. — pu\in, pu\intel, ]ntruc`tva. obad[, s. f. — c[tu=[ de lemn cu care se legau, la glezne, picioarele robilor, prizonierilor, aresta\ilor; a pune (a da) ]n obedzi pe cineva — a pune (cuiva) c[tu=ele. oblici, vb. — a sim\i, a afla, a descoperi. oboroc, s. n. — tain, lucruri de m`ncare (date oaspe\ilor acas[). obuz, oboz, s. n. — tab[r[ militar[ (]n vreme de r[zboi), lag[r. ocaz, vezi ucaz. ócin[, s. f. — p[m`nt mo=tenit din genera\ie ]n genera\ie sau st[p`nit din mo=i-str[mo=i. ocóp, s. n. — =an\ de ap[rare (pe c`mpul de lupt[). oficer, s. m. — ofi\er. olac, s. n. — curier, po=t[; cal de ~ — cal de po=t[ (de obicei rechizi\ionat); de~, loc. adv. — repede, grabnic, ]n grab[; a umbla de ~ — a umbla foarte repede; a r[pedzi de ~ — a trimite ]n grab[ mare. olat, s. n. — \inutul din jurul unei cet[\i, al unui t`rg, regiune. olec[i, vb. refl. — a se v[ita. oltar, s. n. — altar. om, s. m. cu sens colectiv: at`ta ~ — at`ta mul\ime de oameni.
omenesc, adj. — care apar\ine oamenilor de r`nd, \[ranilor, opus lui boieresc =i domnesc: sate omene=ti. omilénic, adj. — milos, binevoitor, omenos. or`nduial[, s. f. — dare, impozit. ord[, orde, ordie, urdie, s. f. — armat[ (turceasc[ sau t[t[reasc[). ort, s. m. — moned[ de valoare mic[ (un sfert dintr-un piastru, adic[ zece parale). osebi, adv. — aparte, separat; ]n loc. adv. ~ de — afar[ de, pe l`ng[; cf. mai sus deu-sebii. o=ti, vb. refl. — a se lupta, a purta r[zboi. o=tire s. f. — r[zboi; a avè ~ — a fi ]n r[zboi (cu cineva); a face ~ — a face r[zboi. otac, s. n. — lag[r, tab[r[. oturac, s. n. — popas (mai ]ndelungat).
]
nime, nimi, pron. nehot. negativ — nimeni. noaj[, s. f. — hait[ (de fiare). nohai, s. m. (plur.) — trib t[t[resc, originar din regiunea Donului.
P paharnic, s. m. — boier de Divan, care, la mese mari, turna vin ]n primul pahar al domnului, dup[ ce mai ]nt`i gusta el ]nsu=i vinul. Acesta era „marele paharnic“. }n subordinea lui se g[seau, av`nd aceea=i slujb[, paharnici de gradul al doilea =i al treilea. palanc[, p[lanc[, s. f. — ]nt[ritur[ din trunchiuri de copaci sau din pari ]nfip\i ]n p[m`nt. palm[, s. f.: a-=i da palme cu cineva — a se lupta, a se r[zboi, a se bate (]n lupt[).
375
Ion Neculce
p`ine, p`ne, s. f. — gr`ne, cereale. p`rc[lab, s. m. — c[pitan de \inut. p`rc[l[bie, s. f. — slujba unui p`rc[lab. pláhie, s. f. — plavie, lemne =i crengi, amestecate cu p[m`nt, care plutesc pe o ap[ curg[toare. plean, s. n. — prad[ de r[zboi. poal[ (plur. poale), vezi aprinde. poate-fi, loc. adv. — poate. pobedi, vb. — a birui, a ]nvinge. podán, adj. — supus; cl[ca=. podghiaz, poghiaz, s. n. — incursiune (]n \ar[ str[in[), de obicei cu scopul de a pr[da. pòdvoad[, s. f. (plur. podvodzi) — ]nc[rc[tur[, transport cu carul, f[cut de \[rani, ]n mod gratuit, pentru domn, pentru boieri, pentru oastea turceasc[. pofal[, pohval[, s. f. (plur. pof[li) — str[lucire, fast, pomp[. pogon[rit, s. n. — impozit pe vii. pohod, s. n. — mar=. pohval[, vezi pofal[. poiede, s. f. — mul\ime mare de oameni sau de animale. pol, adj. invar. — jum[tate. polc, s. n. — regiment. polcovnic, s. m. — colonel. polimari, s. n. — cerdac, balcon. politici, vb. — a aranja treburile, a pune la cale. politíe, s. f. — atitudine, purtare cuviincioas[. pom[zanic, s. m. — (domn al \[rii) uns al lui Dumnezeu. pont, s. n. — punct, articol sau dispozi\ie ]ntr-un tratat, ]ntr-o
376
]
pas, vb: ~ s[ \i-o pl[teasc[ — du-te s[ \i-o pl[teasc[. pa=te, vb.: =-au p[scut prilejul — au p`ndit prilejul. p[r[, ]n loc. adv. — p[n[ (p`n[). p[rcan, s. n. (plur. p[rcane) — ]nt[ritur[ f[cut[ din pari =i sc`nduri. p[rincu, s. n. — p[ring, mei. p[scui, vb. — a serba Pa=tele. p[=ie, s. f. — demnitatea unui pa=[; provincie guvernat[ de un pa=[. p[ta=c[, s. f. — targ[. p[tima=, s. m. — om care sufer[; ~ de r[u — cel care sufer[ (pe nedrept), care este lovit ]n interesele lui. pecete, s. f. — h`rtie pecetluit[ ]n care se arat[ ce impozit are de pl[tit fiecare contribuabil. pecetluit, s. n. — (plur. ~uri) — pecete. pecetlu\e, s. f. (apare numai plur. pecetlu\ele) — pecete. pelivan, peilivan, s. m. — saltimbanc, acrobat. peliv[nie, s. f. — reprezenta\ie dat[ de pelivani. pementean, s. m. (plur. pementeni) — p[m`ntean. perifan, adj. — vestit, celebru. pil[, s. f. — chil[. pisar coronie, s. m. — secretar al coroanei, al regelui (la poloni). pistreal[, s. f. (plur. pistrele) — distan\[ egal[ cu o arunc[tur[ de s[geata. pitrop, vezi epitrop. pizm[tar, s. m. =i adj. — pizma=.
Letopise\ul |[rii Moldovei
]nvoial[ etc.; fapt, pasaj, am[nunt. popreal[, s. f. — arest (la domiciliu), deten\iune. porocinic, porucinic, poru=nic, s. m. — locotenent. postelnic, s. m. — boier de rang mare, care ]ndeplinea func\ia de mare=al al cur\ii domne=ti. postrig, s. n. — origine sau provenien\[ social[, rang. potronic, s. m. — moned[ de origine polonez[, cu valoare variabil[: 10 bani, 6 bani, 5 parale. povodnic¡, s. m. — cai purtat de c[p[stru. pozvol, s. n. — permisiune, voie: a da ~ — a permite. pozvoli, vb. — a permite: l-au ~ t s[... — i-au permis s[... pozvosi, vb. — a sprijini, a ajuta. prag, s. n.: ~ urile Niprului — cataract[. prepune, vb. — a b[nui. prepus, s. n. — b[nuial[. price, s. f. — ceart[, discu\ie vie; a da cu ~a — a face caz de ceva; a sta cu ~a — a se ]mpotrivi. prici, vb. refl. — a se certa. pricistui, vb. refl. — a se ]mp[rt[=i. prín\ip, prín\ep, s. m. — principe, prin\. pripeleac, prepeleac, s. n. — scar[ ]ntrebuin\al[ la asaltul unei cet[\i, const`nd dintr-un st`lp ]n care se ]nfigeau de o parte =i de alta cuie lungi de lemn; st`lp lung =i gros, fixat ]n p[m`nt, cu bra\e (ramuri) din loc ]n loc, de care se sp`nzurau cei condamna\i la moarte.
pris[c[rit, s. n. — impozit pe stupi. prisne, adj.: ~ de argint — pur, neamestecat. privantu, privant, s. n. — provizii pentru armat[. probozi, vb. — a certa aspru, a oc[r]. proci (cuv`nt slav): i ~ — =i a=a mai departe. prost, adj. — simplu. protivi, vb. refl. — a se potrivi cuiva, a se l[sa influen\at de el. puh[, s. f. — bici mare. puiurdi, vezi buiurdi. pu=c[, s. f. — tun; ~ de ap[ — tulumb[, furtun. putincios, adj. — puternic, capabil.
R rachieri\[, s. f. — fabricant[ sau negustori\[ de rachiu. raft, s. f. (plur. rafturi) — harna=ament de lux al calului de c[l[rie. raiè, s. f. — \inut sau ora= ]nt[rit, aflat sub st[p`nire turceasc[ =i locuit de nemahomedani. r[dica, vb. (despre impozite) — a desfiin\a (]n total sau ]n parte). r[dic[tur[, s. f. — ]nlesnire, u=urare, scutire (]n materie de impozite). r[dvan, s. n. — tr[sur[ mare de lux ]nchis[ sau acoperit[. r[mas, adj.: a da ~ (pe cineva) — a declara vinovat, a condamna (la judecat[); carte de ~ — hot[r`re judec[toreasc[ de condamnare.
377
]
]
Ion Neculce
r[ntuna, vb. — a r[sturna, a da la o parte rostogolind. r[s[ri, vb. refl. — a se pierde (despre lucruri), a se r[t[ci. r[schira, r[=chira, vb. — a r[sfira, a ]mpr[=tia. r[spundé(n)\ie, cor[spunden\ie, s. f. — coresponden\[. r[sur[, s. f. — impozit suplimentar folosit pentru plata slujba=ilor. r[tui, vb. — a sc[pa pe cineva dintr-o situa\ie grea. r[va=, s. n. — scrisoare, peti\ie. r[z[dent, s. m. — loc\iitor. r[zboli, vb. refl. — a se ]mboln[vi. r[zbun, s. n. — lini=te, pace; a da ~ — a da pace. recipospolit[, recepospolit[, s. f. — curtea sau suita regelui polon, consiliul suprem al statului polonez. reimentar, r[(i)mentar, rementariu, r[mentar, s. m. — comandant de regiment, colonel (la poloni). rocmistru, rohmistru, s. m. — c[pitan de cavalerie (la poloni =.a.) rumse, rumser[, rumtu etc. — rupse, rupser[, rupt etc. rumt[, rupt[, s. f. — impozit personal al c[rui cuantum varia dup[ criterii mai mult ori mai pu\in subiective. rusfeturi, s. n. plur. (sing. rusfet neatestat ]n cronic[) — corp de osta=i; corpora\ie, breasl[.
]
]
]
S sacálu=, s. n. — un fel de tun mic. saivan, s. n. — cort deschis. salt, adj. invar., adv. — singur, f[r[ trupe, f[r[ ]nso\itori; numai.
sami=, adj. — atent, exigent ]n chestiuni b[ne=ti. samoderjávie, s. f. — conducere, putere autocrat[. samodérje\¡, s. m. — autocrat. saragè, s. m. (plur. saragele) — soldat neregulat (la turci =i la rom`ni). saraiu, s. n. — palatul sultanului sau al unui ]nalt demnitar turc. sarascherl`c, s. n. — comandamentul unei armate turce=ti. sarascher¡, s. m. — comandant suprem al unei armate turce=ti; ministru de r[zboi la turci. satarele, s. f. plur. (sing. satarà neatestat ]n cronic[) — impozit pus samovolnic o singur[ dat[. s[crii, s[crei, s. n. plur. — l[zi, cutii. s[im, seim, s. n. — adunare constituit[, diet[, parlament (la poloni =. a.). s[lihtar, vezi silehtar. s[li=te, s. f. — teritoriul unui fost sat, vatra satului. s[ninat, adj. — serenisim (titlu de onoare al principilor, acordat de Petru I lui Dimitrie Cantemir). s[rdar, serdar, s. m. — rang boieresc militar (comandant al trupelor care ap[rau grani\a Moldovei dinspre t[tari). scaon, scaun, s. n. — tronul domnesc. sc[pat, adj. — sc[p[tat, s[r[cit. schimì-agà, s. m. — reprezentant al Por\ii otomane av`nd sarcina s[ instaleze pe domnul nou numit. schivernisal[, s. f. — chiverniseal[. schivernisi, vb. — a chivernisi. sconcenie, s. f.: i-au vinit ~ — s-a sf`r=it, a murit.
378
Letopise\ul |[rii Moldovei
scópos, s. n. — inten\ie, tratament, mod de a se purta. scutelnic, adj. — scutit de anumite impozite c[tre stat ]n favoarea boierului, st[p`n al scutelnicului respectiv. seimeni, s[(i)meni, si(i)meni, s. m. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — corp de osta=i mercenari, care alc[tuiau garda cur\ii domne=ti. sfed, vezi =ved. sfete(i), sfet`i, sfeti(i), — cuv`nt slav, sinonim cu sf`nt (apare numai ]naintea numelor de sfin\i). sigeat[, s. f. — s[geat[. silehtar, s[lih(u)tar, s. m. — mare=alul cur\ii (la turci). sim[\ (femin. sima\[), adj. — seme\. simcelat, adj. — ascu\it. sin, vezi s`n. sindighistru, s. m. — soldat (]n armata turceasc[). sine\e, s. f. =i n. plur. (sing. atestat sub forma s`ne\¡) — pu=c[ cu cremene. singeac, s. n. — steag (una dintre insignele puterii domne=ti). sirgui, vb. — a sili, a constr`nge. sirm[, s. f. — (plur. sirme) — fireturi (ca podoab[ a ]mbr[c[mintei militarilor =i a harna=amentului cailor). sirmè, s. f. — avere, proprietate. s`ial[, s. f. — sfial[. s`n, sin, s. m. — fiu (apare totdeauna ]ntre dou[ nume personale). sleit, adj. (drugi de aur slei\i) — topit =i dup[ aceea turnat. slim, s. n. — adunare ob=teasc[ la t[tari; dezbatere, discu\ie.
sliz, s. m. — obiect de ]mbr[c[minte. slobodz`e, s. f. — sat ]nfiin\at cu oameni adu=i din alte p[r\i =i scuti\i, ]n total sau ]n parte, de plata impozitelor; c[r\i de slobodz`i — autoriza\ii date de domn pentru ]ntemeierea sloboziilor. slujitor, s. m. — soldat; slujitoresc, adj. — de soldat, milit[resc. sminteal[, s. f. — pagub[, daun[, tulburare, stinghereal[. sminti, vb. — a scoate, a mi=ca din loc; a face r[u, a provoca pagub[, a d[una cuiva. sobol, s. m. — samur, blan[ de samur. socoti, vb. — a \ine seam[ de, a lua ]n considera\ie. soltar, s. n. (atestat numai la plur.) — variant[, necunoscut[ din alte texte, a lui cioltar — p[tur[ de postav sau de alt material, ]mpodobit[ cu diverse cus[turi, care se punea pe spinarea calului sub =a; valtrap. sorbitoriu, adj. — setos (de s`nge). sotnic, s. m. — c[pitan de cazaci, comandant al unui grup de o sut[ de oameni, suta=, hotnog. so\`e, s. f. — tovar[=. spahii, spafii, s. m. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — cavalerist turc. sparge, vb. — a risipi, a ]mpr[=tia. sp[tar, s. m. — boier care purta spata (sabia) domnului, ]n urma acestuia, la ceremonii.
379
Ion Neculce
sp[tari, vb. — a ]ndeplini func\ia de sp[tar. spij[, s. f. — tuci, font[. sp`rcui, vb. — a risipi, a ]mpr[=tia. spog`rniceal[, s. f. — cataram[. sprejini, sprej`ni, vb. — a sprijini; a rezista, a \ine piept du=manului. sprintin, adj.: oaste ~[ — oaste u=or ]narmat[. sta, vb. — a st[rui. stare, s. f.: din singur[ ~ a locului — din natura ]ns[=i a locului. stároste, s. m. — c[pitan sau comandant al unui ora=, al unui \inut. st[rostíe, st[rostéie, s. f. — c[pit[nia unui ora= sau a unui \inut. steag, s. n. — unitate militar[ care avea un steag al ei =i corespundea, aproximativ, unei companii sau unui escadron de ast[zi; banii ~ului — impozit cu care se aco-pereau cheltuielile prilejuite de instalarea ]n scaun a domnului (acesta primea de la sultan steagul de ]nvestitur[). stolit, adj. — (despre solda\i) a=ezat ]n ordine de b[taie. stolí\[, s. f. — capital[ (]n Rusia). stolnic, s. m. — boier care avea drept sarcin[ supravegherea buc[t[riei domne=ti =i servea la masa domnului ]n zilele de s[rb[toare. strajnic corunnii, s. m. — administrator al coroanei, al regelui (la poloni). str[murare, s. f. — nuia sau b[\ ascu\it la v`rf cu care se ]n-deamn[ vitele la tras plugul, carul etc.
streina, vb. refl. — a se ]nstr[ina. strele\i, s. m. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — v`n[tori militari, arca=i. str`nsoare, s. f. — constr`ngere, ap[sare, necaz, sup[rare, nevoie, tortur[. suba=i, s. m. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — agen\i de poli\ie, poli\i=ti turci. sucman, s. n. — suman. suleiman, s. n. — dresuri pentru fa\[. sulemenit, adj.: pace ~[ — pace nesincer[. sulger, s. m. — boier care ]ngrijea de aprovizionarea cu carne a cur\ii =i a armatei. sulgerie, s. f. — func\ia unui sulger. sup[r, s. n. — sup[rare. sup[ra, vb. tranz. refl. intranz. — a chinui, a trudi, a c[zni; — a se s[tura, a se plictisi, a-i fi lehamite. supune, vb. — a pune dedesubt, a ascunde. surguci, s. n. — podoab[ a c[ciulii, i=licului sau gugiumanului domnului f[cut[ din pene rare b[tute cu pietre scumpe. surl[, s. f. — un fel de fluier av`nd la unul din capete o deschiz[tur[ conic[ larg[. sveti, svetii, vezi sfete.
+ =ahmarand, s. n. — stof[ \esut[ cu aur =i argint, brocart. =alvír, s. m. — ]n=el[tor, mincinos; ~ cu doa[ fe\e — talger cu dou[ fe\e.
380
Letopise\ul |[rii Moldovei
=arvanè, s. f. (atestat ]n cronic[ numai la plural: =arvanele) — hain[ pe care o purtau mai ales aprozii =i copiii de cas[ ai domnitorului. =eic[, =[ic[, s. f. — luntre. =endilit, adj. — =indrilit. =enlic¡, s. n. — manifesta\ie public[ de bucurie, cu salve de pu=ti =i de tunuri. =erim, =irim, s. m. — func\ie sau rang la t[tari. =fed, vezi =ved. =fert, cifert, civert, s. n. — impozit pl[tit trimestrial, a patra parte din impozit. =igaci, adj. — glume\, =[galnic. =ipuri, vb. refl. — a se furi=a, a se strecura. =l(e)ah, =le(a)v, s. n. — drum b[tut de care =i de oameni; drumul pe care mergeau de obicei armatele. =leaht[, s. f. — nobilime (la polonezi =i la ru=i). =lic, s. n. — c[ciul[ de blan[ de samur, purtat[ de domn =i de so\ia lui, iar mai t`rziu =i de boieri. =pag[, s. f. — sabie. =ved, =fed, sfed, cifed, s. m. — suedez; =vedzescu, sfedzescu, adj. — suedez.
]
]
]
T tábie, s. f. — ]nt[ritur[, redut[. tain[, s. f. — loc ascuns, camer[ secret[. talh`=¡, s. n. — raport ]ntocmit de vizir pentru numirea sau ]nlocuirea unui domn.
tambur[, s. f. — un fel de mandolin[. t[f\i, s. f. plur. (sing. taft[, neatestat ]n cronic[) — m[tase fin[ =i moale. t[lh[ret, s. m. — band[ de t`lhari. t[lpiz, adj. — viclean, intrigant. t[lpiz(l)`c, s. n. — viclenie, intrig[. tefericíe, s. f. — petrecere, distrac\ie. temiial[, s. f. — temei, ]nceput, cauz[. teptil, adv. — schimbat de haine spre a nu fi recunoscut, travestit. terdz`man, t[rziman, s. m. — dragoman, interpret la Poart[ (=i la misiunile diplomatice str[ine din Constantinopol). testament, s. n. — dispozi\ie privitoare la cler, dat[ de domn ]n ]n\elegere cu capul bisericii. tic[it, adj. — tic[los, mizerabil. tij(¥), adv. — de asemenea, la fel. tinde, vb. — a ]ntinde. títlu=, tit¡, s. n. — titlu. títor, s. m. — ctitor. t`lni, vb. — a ]nt`lni. tocmi, vb. tranz. — a repara, a restaura; a c[dea de acord, a se ]n\elege. tretii, treti (cuv`nt slav. redat adesea prin cifra 3) — al treilea; ~ logof[t — logof[t de rangul al III-lea. trezvi, vb. refl. — a se trezi. tr`mbicer, s. m. — tr`mbi\a=. tui, s. n. — steag f[cut din (sau ]mpodobit cu) cozi de cal alb, semn al puterii celui care ]l primea. tultu, tult, s. m. — moned[ cu valoare variabil[ (]ntre 221/2 =i 10 parale).
381
Ion Neculce
tuneric, s. n. — ]ntuneric. tvorebnic, s. m. — curtean, boier, nobil.
| \ar[, s. f. — popor, oameni, lume, \[ranii (]n opozi\ie cu boierii). \[r[monie, s. f. — ceremonie. \[r[nie, s. f. — \[r[nime (opus lui boierie — boierime). \[rmuros, adj. — cu maluri abrupte. \ig[n[rit, s. n. — impozit pe \iganii robi.
U ucaz, ocaz, s. n. — ordin, decret. ucis, s. n. — omor, ucidere. ughiu, s. m. — (prescurtat ug) galben unguresc, moned[ de aur. uli\[, s. f.: a da pe ~ — a da ]n vileag, a purta pe str[zi (pe cineva drept pedeaps[). umbe, vezi ]mbi. umbl[toare, s. f. — latrin[. unu, una, num.: a fi tot ~ — a fi uni\i. urdie, vezi ord[. ur=inic, s. n. — stof[ scump[ de m[tase. u=ér, s. m. — un fel de slujba= al cur\ii domne=ti, cu rang boieresc. La Grigore Ureche g[sim urm[torul pasaj, care ne ]nlesne=te ]n\elegerea sensului acestui cuv`nt: „u=er mare, purt[tor de grij[ tuturor solilor =i t[lmaci striinilor la giude\“.
V va — vrea. val, s. n.: era prè ]n ~ — era prea tulburat, prea agitat, prea fr[m`ntat; a da ~ — a n[v[li, a ataca vijelios. vart[, s. f. (plur. v[r\i) — paz[, straj[, locul unde st[ straja. várvar, s. m. — om r[u, brutal. v[c[ret, s. n. — impozit pe vite. v[dr[rit, s. n. — impozit pe vii. v[duoiu, v[duvoiu, s. m. — v[duv. v[let, vele(a)t, (v)leat, s. n. — an (c`nd e vorba de date cronologice). v[s’c[, loc. adv. — pesemne, se pare, doar. v[t[man, s. m. — ajutorul vornicului la ]ncasarea d[rilor. v[znosi, vb. refl. — a se ]ng`mfa, a se fuduli. vechi, vb. — a ]nvechi. vecin, s. m. — iobag, rum`n. vedeal[: ]n ~, loc. adv. — vizibil, pe fa\[. vedi, vb. refl. — a ie=i la iveal[, a se da pe fa\[. veghea, vb.: a ~ voia cuiva — a favoriza pe cineva, a-i \ine partea. vel, ca determinare pe l`ng[ boier =i pe l`ng[ anumite titluri boiere=ti, cu sensul de mare; (st[ uneori =i dup[ cuv`ntul pe care-l determin[: boier-vel, boierie-vel); -ag[; -arma=; -ban; -c[pitan; -clucer; -comis; -jicnicer; -logof[t; -medelnicer; -p[harnic; -postelnic; -sp[tar; -stolnic; -u=er; -visternic; -vornic.
382
Letopise\ul |[rii Moldovei
venitic, s. m. — vene\ian. vicol, s. n. — viscol. vistiernic, visternic, s. m. — boier de divan, care administra veniturile b[ne=ti ale domnului =i ale \[rii; visternicie, s. f. — slujba vistiernicului. vi\(i), — ve\i, pers. a II-a plur. indic. prezent de la auxiliarul a vrea. v`rtej, s. n. — un fel de macara, scripete. voievoda, s. m. — guvernator de provincie (]n Polonia); domn (]n \[rile rom`ne=ti). vólnic, adj. — liber, independent. volnicie, s. f. — libertate, independen\[. vornic, s. m. — boier de rangul ]nt`i. Erau doi mari vornici, unul al |[rii de Jos, altul al |[rii de Sus; loc\iitori judec[tore=ti (la ]nceput =i militari) ai domnului. vornicel, s. m. — subaltern al marelui vornic.
]
Z zacingui, vb. — a str`nge, a aduna. zacú\ii, s. f. plur. (sing. neatestat ]n cronic[) — posturi de paz[, str[ji. zaharà, s. f. — provizii, hran[ pentru oamenii =i animalele unei armate ]n vreme de r[zboi.
zaman, s. n. (a-i veni cuiva ~ul) — prilej, ocazie. zamc[, s. f. — ]nt[ritur[, fort[rea\[. zapcii, vb. — a executa (pe contribuabili), a ]ncasa d[rile scadente. zapciil`c, zapceitur[, s. n. — execu\ie, ]mplinire a d[rilor. zapcíu, s. m. — cel ce execut[ un ordin (militar, fiscal etc.); a sta ~ — a supraveghea (=i totodat[ a zori) executarea ordinului. zápis, s. n. — act, ]nscris. zapt, s. n. — st[p`nire, posesie; a face ~ (ceva) — a lua (ceva) ]n st[p`nire. zasluga, s. f. — r[splat[ b[neasc[. zavistnic, zavisnic, adj. — invidios, r[ut[cios. z[h[i, vb. — a nec[ji. z[mculi\[, form[ diminutiv[ a lui zamc[. z[ticni, vb. — a tulbura, a stingheri, a s`c`i. zeefet, s. n. — osp[\, chef. zlobív, adj. — r[u, r[ut[cios. zlot, s. m. — moned[ cu valoare variabil[ (]n pasajul respectiv, mai pu\in de un leu). zlota=, s. m. — slujba= care ]ncasa d[rile. zlot[rie, s. f. — ]ncasarea d[rilor. zorbà, s. f. — r[scoal[, revolt[. zorbal`c, s. n. — r[scoal[, revolt[. zvoncic, s. n. — zorbà.
383
Ion Neculce
CUPRINS
REFERIN|E ISTORICO -LITERARE Cugetarea ascu\it[ =i pu\intel sceptic[ pe care o g[sim ]n proverbe, expresia colorat[ =i plastic[, alternan\a de z`mbet =i triste\[, tot sufletul poporului, variat ca o prim[var[ de la noi, le g[sim ]n cel dint[i povestitor artist al nostru, Ion Neculce — care nu e un mare c[rturar, cum au fost Costine=tii, =i care vorbe=te ca un r[z[= sf[tos de odinioar[. N[cazurile s[racei Moldove Neculce le-a avut scrise ]n inima lui, cum spune ]nsu=i. }n marginile limbii simple =i ]n\elepte, a adunat ]n cronica lui comori de frumuse\i artistice. Letopise\ul s[u mi-i carte de c[p[t`i — =i de c`te ori ]l deschid mi se umple sufletul de pl[ceri rare. [...] De la Ion Neculce =i p`n[ la Creang[ a curs vreme ]ndelungat[: aproape dou[ veacuri. +i ]n unul =i ]n altul sim\esc ]ns[ sufletul cel ve=nic al neamului. +i la unul =i la altul g[sesc caracterele specifice ale poporului nostru. +i unul =i altul au ]nflorit pe aceste plaiuri =i au scos la soare vechile comori. Am`ndoi au f[cut parte din acea familie de oameni rari =i ciuda\i care ies din c`nd ]n c`nd de pe drumurile ob=te=ti =i se r[zle\esc c`nt`nd, cu ochii spre cer. Ca =i ei, odinioar[, c`te un p[stor nec[rturar se ]n[l\a pe aripi de g`nduri =i de visuri, c`nt`nd sfios frumuse\a ve=nic schimb[toarelor lucruri =i jalea scurtei =i trec[toarei vie\i. Aici e panteonul meu literar, simplu =i rustic, f[r[ podoabe, ca natura, ]ns[ m[re\ ca =i d`nsa. Sim\indu-m[ al acestui popor =i al trecutului =i ucenic al acestor mari ]nainta=i, le ]nchin lor clipa solemn[ de acum, ]n care o adunare a=a de aleas[ pe ei ]i cinste=te ]n umila mea oper[. MIHAIL SADOVEANU, Poezia popular[. Discurs rostit ]n =edin\[ solemn[ la 9 iunie 1923, Academia Rom`n[. Arta este una prin priete=ug, ]ns[ divers[ prin con\inut =i suflet. Romanul francez, cu subiect el-ea =i al treilea, e ]n general oper[ de analiz[ =i de fine\[. Cu totul altceva e romanul englez. M-me de La Fayette =i George Elliot stau la doi poli opu=i. Leopardi, Musset, Heine =i Eminescu
384
Referin\e istorico-literare
reprezint[ fe\e cu totul deosibite ale artei eterne. Acel suflu de lirism fierbinte pe care ]l g[sim ]ntr-o balad[ unic[ ]n toate literaturile, cum e „Miori\a“, e una din notele distincte ale literaturii noastre. Tinere\ea =i fr[gezimea primitiv[ a literaturii noastre populare nu se putea s[ nu p[trund[ ]n literatura noastr[ cult[ =i s[ nu-i imprime, prin aceasta, caracter. Din acest izvor a b[ut Eminescu; din el purcede Creang[; otrava aceasta dulce o constat[m =i ]ntr-un scriitor de istorie cum a fost Ion Neculce. Firea noastr[ balanseaz[ ]ntre contempla\ie oriental[, ironie, entuziasm liric. Lenea noastr[, lipsa noastr[ de tenacitate, de disciplin[, av`nturile noastre ]n gol, capacit[\ile de jertf[, bl`nde\a =i toleran\a noastr[, toate ies din aceea=i pic[tur[ ]n plus cu care Dumnezeu a dozat semin\ia noastr[. R[sfoind paginile lui Ion Neculce, ]l vom g[si artist subt acest aspect anumit. [...] F[r[ acel mediu prielnic, =i excitant, a= putea zice, f[r[ pildele eroice ale lui Miron Costin =i Dimitrie Cantemir, Ion Neculce ar fi r[mas mort =i nevalorificat, cum, f[r[ ]ndoial[, s-a ]nt`mplat de multe ori la noi, ]n lungul vremurilor de restri=te prin care a trecut acest popor. [...] Aceea=i simplicitate, aceea=i naturale\[, aceea=i putere de expresie, care fac din Ion Neculce cel dint[i povestitor artist al nostru. Ca =i poezia popular[, opera lui Ion Neculce nu este ]ndestul de bine cunoscut[ =i ]ndeajuns pre\uit[. Ca =i poezia popular[, paginile frumoase ale lui Neculce trebuie s[ fie un ]ndreptar pentru to\i acei care \in, ]n \ara noastr[, un condei ]n m`n[. Istoria trecutului nostru Neculce a avut-o „scris[ ]n inima lui“, cum singur zice. Ca s[ fim =i noi, ca el, ai neamului nostru, trebuie s[ \inem ne]ntrerupt leg[tura cu tot ce-i caracteristic =i frumos ]n trecutul nostru literar, cu izvoarele vii. S[ ne ]ncepem ucenicia literar[ de la popor =i de la dumnealui Ion Neculce, biv-vel-vornic ]n |ara-de-sus. MIHAIL SADOVEANU, Ion Neculce, scriitor artist, Foc=ani, 1936. Odat[ ce Ureche a f[cut cronica lui, Miron Costin =i to\i ceilal\i cari se vor perinda vor sta supt influen\a acestei cronici, =i, la r`ndul lui, Neculce a suferit-o. Dar la Neculce sunt de observat ]nc[ dou[ lucruri. El s-a ]nt`lnit cu ru=ii =i a trebuit s[ treac[ ]n Rusia, s[ se g[seasc[ ]n mijlocul societ[\ii ruse=ti, care \in s[ observ acest lucru, mai ales fa\[ de anumite p[reri exprimate de scriitori mai tineri, cari ]n aceast[ privin\[ hot[r`t c[ gre=esc — nu-i pl[cea fiindc[ era prea mult str`ns[ ]ntr-un fel de disciplin[ de cazarm[, greoaie, care pentru d`nsul, moldovean deprins a tr[i =i a vorbi
385
Ion Neculce
oarecum liber, era o suferin\[ de fiecare moment. +i aceast[ judecat[ o ]nt`lnim, de altfel, =i ]ntr-un raport al unui saxon venit ]n Muntenia pe la 1690: dorin\a lui Petru cel Mare de a c`=tiga pe munteni nu poate avea sf`r=it rodnic, crede el, pentru c[ era „ein Herr allzu streger Disciplin“, „un om de o disciplin[ prea str`ns[“. Dar Neculce mai spune =i altceva: lui nu-i place Rusia pentru c[ nu sunt c[rturari, pentru c[, am zice azi, oamenii de acolo nu au preocupa\ii intelectuale. Petru credea c[ face o revolu\ie atunci c`nd silea pe orice rus s[ umble proasp[t b[rbierit, ori ca fiecare s[ ceteasc[ aritmetica lui. Dar, c`nd, prin m[suri oficiale, cu jandarmul =i solda\ii sile=ti o na\ie s[ ]nve\e ce este aritmetica, ]=i poate ]nchipui oricine c[ acolo nu este prea mult[ intelectualitate. }n societatea aceasta, dac[ nu a g[sit intelectualitate, Necule a g[sit totu=i altceva: a g[sit un orizont politic care nu era ]n Moldova. Rusia avea ambi\ii ]n toate p[r\ile, ambi\ii de putere mare, =i la Ion Neculce, ]ntr-o anumit[ faz[ a lui, se vede o necontenit[ privire asupra ]mprejur[rilor de aiurea, care constituiau deci pentru el un nou izvor de informa\ie pe care desigur nu l-ar fi avut altfel. La o parte de povestirea ]ns[=i, prins[ ]n anumite limite cronologice, f[r[ nici un fel de preten\ie cronicarul adauge un capitol de istoria rom`nilor ]n ceea ce nume=te O sam[ de cuvinte. Originea acestor delicioase scene o cunoa=tem; sunt legende pe care le culege Neculce. Sim\ul poeziei populare a putut fi pierdut ]n vremea ]n care scria el =i poezia s[ fi trecut ]n proz[. Se poate pune astfel, la noi, cu prilejul lui Neculce, ]ntreaga discu\ie care s-a pus cu privire la povestirile despre regii franci din cronica lui Grégoire de Tours, singura prin care cunoa=tem pe Merovingieni: cuprinde ea legende care fuseser[ c`ndva c`ntece populare, ceea ce dup[ p[rerea germani=tilor ar duce la concluzia c[ trebuie s[ vedem o origine germanic[ a c`ntecului popular ]nsu=i, ori au fost de la ]nceput numai simple legende? Dar Neculce, indiferent de caracterul plin de ispite literare al acestor povestiri, nu le amestec[ niciodat[ cu realitatea; el le pune de o parte =i face o deosebire ]ntre legend[ =i istorie, ceea ce nu s-ar fi ]nt`mplat la un om care ar fi avut mai pu\in sim\ critic. El vede c[ aici nu este adev[rul istoric, dar cu toate acestea le cuprinde l`ng[ cronic[ ]ntocmai ca =i Stolnicul Cantacuzino, care spune c[ istoria trebuie s[ ]ntrebuin\eze =i c`ntecele b[tr`ne=ti =i legendele din popor. E aceea=i stare de spirit =i la unul =i la celalt, numai c`t unul prelucreaz[ acest material istoric, celalt nu se ocup[ de acesta, ci, pur =i simplu, pare a spune: iat[, c`nd ve\i scrie istoria \[rii, v[ pun la dispozi\ie un material care nu trebuie s[ se piard[.
386
Referin\e istorico-literare
Acela=i orizont occidental, cu un amestec care la Neculce nu se ]nt`lne=te, c[ci el ]n\elege s[ scrie numai moldovene=te, f[r[ a introduce cuvinte str[ine, f[r[ a latiniza, se ]nt`lne=te =i ]n opera istoric[ a lui Radu Popescu, din Ilfov, marele du=man ]n scris al lui +erban Cantacuzino. E un cronicar politic deosebit de interesant, fiindc[, de o parte, ]n felul cum poveste=te el ]n memoriile lui, se apropie de Miron Costin =i de Neculce, dar, ]n acela=i timp, sau, mai bine zis, ]ntr-un anume moment din dezvoltarea scrisului s[u, el este =i un martor al vremurilor sale, spuind lucruri pe care le-a s[v`r=it =i el ]nsu=i. NICOLAE IORGA, Istoria literaturii rom`ne=ti. Introducere sintetic[, Edi\ie ]ngrijit[, note =i indici de Rodica Rotaru, Prefa\[ de Ion Rotaru, Editura Minerva, Bucure=ti, 1985, p. 96–98. Cele mai str[lucite pagini literare ]n tot cursul literaturii noastre vechi le-a scris Ion Neculce. [...] Dac[ am vrea s[ facem o paralel[ ]ntre ceilal\i cronicari =i Neculce, atunci cel mai apropiat de el ]n felul de a povesti e Radu Popescu, care, ]ntocmai ca Neculce, iube=te am[nuntele, ]i place s[ descrie situa\iile ]n culori vii, cu un cuv`nt, ]i place s[ povesteasc[. +i unul =i altul r[m`ne personal de la un cap[t la altul al cronicii sale. Dar ce deosebire ]ntre sufletul curat, ]ntre sim\ul de dreptate =i spiritul aristocrat al lui Neculce, =i firea pornit[ spre ur[ =i nedreptate ori lipsa de caracter =i de cultur[ sufleteasc[ a parvenitului Popescu, care scrie ca s[-=i r[zbune sau s[-=i fac[ m`n[ bun[ la cei de sus! }n privin\a firii sale, Neculce se aseam[n[ cu Grigore Ureche =i cu Miron Costin, cu acei boieri cu iubire de \ar[ ori cu patriotism cald, care iau pana ]n m`n[ pentru ca s[ nu se uite trecutul neamului moldovenesc. Neculce nu are ]n m[sur[ tot at`t de mare cu logof[tul Miron discern[m`ntul istoric =i, mai ales, e mai pu\in erudit dec`t Nicolae Costin, de care se deosebe=te mai mult. Cultura lui nu ]ntrecea pe aceea a boierilor de pe timpul s[u; latine=te probabil c[ nu =tia. Dar aceste cuno=tin=e nici nu le credea necesare =i sim\ea o repulsiune fireasc[ fa\[ de cita\iile din autori str[ini. }n Prefa\a sa ne spune c[ =i-a scris letopise\ul p`n[ la Duca cel b[tr`n „de pe ne=te izvoade ce au aflat pe la unii =i al\ii“, dar mai ales „din auzitele celor b[tr`ni boieri“, „iar[ de la Duca Vod[ cel b[tr`n ]nainte, p`n[ unde s-a vedea, la domnia lui Ion Vod[ Mavrocordat, nici de pre un izvod a nim[rui, ce au scris singur, dintru a sa =tiin\[, c`t s-au t`mplat de au fost ]n via\a sa. Nu i-au mai trebuit istoric str[in s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ci au fost scrise ]n inima sa“.
387
Ion Neculce
Totu=i respectul s[u pentru istoriografie =i pentru istoricii erudi\i ]l face s[ renun\e un moment la felul lui de a scrie care-i convenea lui mai mult. Acest scriitor, care ]nainte de toate era un povestitor, ar fi dorit s[ ]mpodobeasc[ letopise\ul \[rii sale cu legendele at`t de interesante care circulau pe atunci din gur[ ]n gur[. Scriitorul deprins a spune totdeauna cuv`ntul potrivit spre a invia pe un mort scump din istoria \[rii sale, g[sea ]n aceste elemente tradi\ionale, povestite de b[tr`ni =i c`ntate de popor, nota cald[, tr[s[turile caracteristice care ar fi dat povestirii sale asupra vremurilor de demult plasticitatea nara\iunii evenimentelor contemporane. Dac[ ar fi fost f[r[ premerg[tori, Neculce ar fi pl[smuit desigur din aceste amintiri tradi\ionale o istorie vie =i literar[ a neamului s[u. Dar citind scrierile celorlal\i, =i mai ales ale lui Miron Costin, el observ[ asprimea cu care judeca acesta „basnele =i scorniturile“ lui Eustratie Logof[tul, Simion Dasc[lul =i Misail C[lug[rul. Afar[ de aceea, el r[mase oarecum nedumerit v[z`nd c[ Miron Costin, care desigur cuno=tea =i el aceste tradi\iuni, nu le-a dat nici o ]nsemn[tate. De aceea Neculce p[r[se=te planul de a-=i ]mpodobi letopise\ul cu ele; dar era prea mult un om de gust, era un prea mare artist, ca s[ renun\e cu totul la ele. [...] Astfel Neculce pune, ca un fel de introducere la Letopise\ul |[rii Moldovei acea Sam[ de cuvinte ce sunt auzite din om ]n om, de oameni vechi =i b[tr`ni =i ]n letopise\e nu sunt scrise, ]n care el ne-a p[strat =tiri pre\ioase despre vremile apuse. Peste 200 de ani, poe\ii no=tri mari =i-au scos din ele motivele celor mai frumoase poezii epice rom`ne=ti. De aici a luat Bolintineanu subiectul baladei sale Mama lui +tefan cel Mare, de aici Negruzzi =i Alecsandri motivele poemelor Aprodul Purice =i Dumbrava Ro=ie. Neculce le-a adunat de unde le-a g[sit, din popor =i de la boierii b[tr`ni, la care se p[strau legendele orale despre ]nceputurile familiilor boiere=ti. }n aceste patruzeci =i dou[ de „istorii“ scrise de Neculce ]n felul simplu =i naiv cum i s-au povestit, putem vedea ]nceputul nara\iunii epice ]n literatura rom`n[. C[ci Neculce nu e numai un izvor nesecat pentru istorici, care din scrierile lui pot reconstrui =i istoria cultural[, pe l`ng[ cea politic[, a veacurilor XVII—XVIII, ci el, prin limba sa frumoas[, prin sinceritatea tonului, prin vioiciunea stilului =i plasticitatea figurilor ]ntrebuin\ate, e cel dint`i povestitor literar de talent mare al nostru. Letopise\ul s[u a fost cel mai citit dintre toate cronicile rom`ne=ti, ceea ce dovedesc multele copii ]n care ni s-a p[strat. SEXTIL PU+CARIU, ]n Istoria literaturii rom`ne, Epoca veche, Editura Eminescu, Bucure=ti, 1987, p. 128, 133–135.
388
Referin\e istorico-literare
Opera lui ]ns[ continu[ =irul marilor cronicari din secolul precedent. Prin con\inutul ei, ca =i prin form[, prin concep\ia de care este p[truns[, ea nu se apropie nici de opera erudit[ a lui Dimitrie Cantemir, care apar\ine unei alte =coli, nici de compila\iile pu\in reu=ite a[le] cronicarilor din secolul al XVIII-lea. Letopise\ul lui Ion Neculce se ]ntegreaz[ ca stil, ca tendin\e =i ca idealuri, ]n spiritul secolului al XVII-lea, ceea ce ne face s[-l trat[m al[turi de Miron Costin, pe care el a =tiut s[-l continue ca nimeni altul. Nici unul din cronicarii no=tri mari =i mici ai epocii n-a =tiut s[-=i ]mbrace g`ndul =i sentimentul ]ntr-o hain[ mai aleas[ a graiului str[mo=esc ca Ion Neculce. Letopise\ul lui este dovada cea mai str[lucit[ c[ limba poporului nostru este ]n stare s[ redea sentimentele omene=ti cele mai ginga=e, s[ ne zugr[veasc[ pictural orice imagine =i s[ ne povesteasc[ cu toate am[nuntele ]nt`mpl[rile trecutului. Sinceritatea =i marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea cald[ de neam =i de \ar[ — iat[ notele caracteristice ale scrisului lui Ion Neculce. Este cel mai talentat prozator al vechimii, prevestitor al marelui Ion Creang[. [...] Letopise\ul propriu-zis este precedat de o Sam[ de cuvinte [...] Dar ele ]nsele sunt adev[rate comori de nara\iuni poetice. [...] Ceea ce este caracteristic pentru O sam[ de cuvinte, este faptul c[ prin ele se inaugureaz[ ]n literatura noastr[ veche un nou gen al scrisului — o nara\iune epic[, simpl[ =i sobr[, care p[streaz[ coloritul timpului, un fel de ]nceput de nuvel[ istoric[. [...] }mbinarea elementului de tradi\ie cu izvoarele scrise, precum =i expunerea liber[, curent[, ca =i limba lui expresiv[, plastic[, dau un farmec deosebit cronicii lui Ion Neculce. C`t prive=te partea cronicii lui Neculce ]n care el descrie evenimentele petrecute sub ochii lui, ea este de o bog[\ie ne]ntrecut[. El cunoa=te bine tot ce se petrece ]n Moldova vremurilor lui: via\a la curtea domneasc[, certurile boierilor moldoveni, intrigile la Poart[, raporturile Moldovei cu vecinii, nenorocirile care se abat asupra \[rii. +i Ion Neculce =tie s[ motiveze anumite ]nt`mpl[ri, s[ le pun[ ]n leg[tur[ cauzal[ unele cu altele, s[ le dea o interpretate personal[. Pentru anii petrecu\i ]n exil, el d[ mai pu\ine informa\ii cu privire la via\a intern[ a Moldovei. Aici el se documenteaz[ asupra faptelor de la contemporanii lui. Ion Neculce este un excelent cunosc[tor al oamenilor. El =tie s[ observe =i s[ g[seasc[ ]n om nota dominant[ a ]nsu=irilor lui. Personagiile principale din cronica lui sunt oameni vii, cu neajunsurile =i cu ]nsu=irile lor bune. Fiecare din aceste personagii ]=i are caracteristica lui.
389
Ion Neculce
+i Ion Neculce =tie s[ caracterizeze oamenii prin c`teva tr[s[turi. El este un foarte bun portretist. [...] De o bog[\ie neasemuit[ sunt =tirile externe din letopise\ul lui Ion Neculce. Cronicarul nostru tr[ie=tre vremurile marilor evenimente din Europa =i a[le] marilor ]mp[ra\i =i regi. Epoca str[lucit[ a lui Ludovic al XIV-lea din Fran\a, a ]ndr[zne\ului rege Carol al XII-lea al Suediei, a lui Mahomed al IV-lea din Turcia, a reformatorului Rusiei, Petru cel Mare — este o epoc[ de mari prefaceri, care vestesc vremuri mai noi, epoca r[zboaielor de lichidare a trecutului. Nu exist[ capitol ]n opera lui Ion Neculce ]n care s[ nu se vorbeasc[ despre ceea ce se face la vecinii no=tri =i ]n Europa. [...] Opera lui Ion Neculce este p[truns[ de o ad`nc[ idee moral[. Sinceritatea letopise\ului lui Ion Neculce =i sentimentul de dreptate de care este str[b[tut dau o deosebit[ valoare etic[ operei lui. Dup[ concep\ia lui Ion Neculce, via\a popoarelor =i a indivizilor se conduce dup[ anumite principii care au la baz[ morala cre=tin[. Omenia, iubirea de oameni, dragostea pentru cei mul\i, pentru cei s[raci, sunt principiile dup[ care se conduce Ion Neculce. [...] Ion Neculce este un ]nfocat patriot. Moldova, nevoile ei, nenorocirile care se abat peste capul ei, suferin\ele locuitorilor ei sunt suferin\ele =i nevoile lui. Acolo unde este vorba de \ara lui, de nedrept[\ile care se fac acestei \[ri de c[tre str[ini c`nd este vorba de exploatarea ei de c[tre fel de fel de venetici, sufletul lui Ion Neculce se umple de revolt[ =i fraza din cronica lui devine patetic[, t[ioas[, ca fraza profetului care arunc[ blesteme. [...] Ion Neculce ]n\elege procesul istoric, ca =i predecesorii s[i, ca o manifestare a puterii divine, care se arat[ oamenilor pentru ]nv[\[tur[. El se ridic[ contra acelora care-i p`r[sc pe domnitori. Ace=tia sunt „st[p`ni =i pom[zanici“ (un=i) ai lui Dumnezeu. Moldova se g[se=te ]n mari suferin\e; cronicarul exclam[: „doar Dumnezeu de ar face mil[“. Acei care p[c[tuiesc contra oamenilor sau a \[rii isp[=esc p[catul.“ P[catul =i os`nda aduc „s[r[cie =i cazne“. „Os`nda nu se iart[, nici trece pe om“. }n omor`rea lui Br`ncoveanu cronicarul crede c[ poate fi os`nda Moldovei, ]n contra c[reia el a uneltit. Deci, destinul r[zbun[tor conduce treburile \[rii. Totu=i, ideea teocratic[ cu fatalismul ei la Ion Neculce nu este a=a de pronun\at[ ca la Grigore Ureche =i chiar ca la Miron Costin. Divinitatea care conduce omenirea, la Ion Neculce, este identificat[ adeseori cu „dreptatea“. Acei ce ]ncalc[ dreptatea, asupra acestora se r[zbun[ destinul. [...]
390
Referin\e istorico-literare
[}n ]ncheiere] r[m`ne s[ spunem c`teva cuvinte despre limba cronicii lui. Ion Neculce [...] n-a f[cut o =coal[ sistematic[. [...] Faptul c[ Ion Neculce nu =tia alte limbi constituie un mare avantaj pentru talentul s[u de povestitor. Limba lui nu este alterat[ de construc\ii =i reguli influen\ate de limbi str[ine. Limba cronicii lui Neculce este un amestec din limba c[r\ilor noastre biserice=ti cu cea pe care o vorbea poporul. S-a observat c[ el nu recurge la citate din alte c[r\i. C`te o zic[toare luat[ din limba poporului, c`te o ]nv[\[tur[ din Scriptur[, citat[ din memorie — sunt podoabele cu care el ]=i presar[ vorba. Povestirea lui ]ns[ este plin[ de imagini vii, colorate, cum nu se g[sesc la nici unul din scriitorii vechi. Ion Neculce a fost un talent descriptiv de o mare putere. Prin ]ntrebuin\area de am[nunte, care, luate ]n parte, parc[ nu au nici o importan\[, el reu=e=te s[ ne sugereze anumite imagini, s[ ne redea anumite situa\ii. Fraza lui este liber[ =i curg[toare, nu se simte nici un fel de sfor\are din partea autorului. }n povestirea lui naiv[ de om b[tr`n, sincer[ =i cinstit[, se simte puterea mare a limbii vorbite rom`ne=ti. +TEFAN CIOBANU, Ion Neculce, ]n Istoria literaturii vechi, Editura Hyperion, Chi=in[u, 1992, p. 438, 444, 457–461. Ioan Niculce [...], cu tot dispre\ul lui de boier pentru neamul „prost“, va avea, ca Creang[ mai t`rziu, ticuri de rural: ingenuitatea =ireat[, obi=nuin\a de a se socoti neghiob crez`ndu-se totu=i de=tept („A=a socotesc eu cu firea mea aceasta proast[“), proverbialitatea, filosofia b[tr`neasc[, v[iet[tura, darul de a povesti. Experien\a, v`rsta ]naintat[ ]i dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul b`rfitor =i moralizator. Cronicarul e ]n\ep[tor =i cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu ]nh[marea le=ilor la Dumbrava-Ro=ie se spune r[ut[cios c[ „ei se rugau s[ nu-i ]mpung[, ce s[-i bat[ cu biciu=cele, iar[ c`nd ]i b[teau cu biciu=cele ei se rugau s[-i ]mpung[“. Cu doamna lui Duca „=i-au f[cut cheful“ turcii. C`nd Duca e mazilit, Niculce parodiaz[ vorbirea muntean[ a doamnei, fata Br`ncoveanului: „Aolio! Aolio! c[ v[ pune taica pung[ d[ pung[ din Bucure=ti p`n[ ]n |arigrad; =i, z[u, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt“. [...] La ustur[tura cuvintelor se adaug[ filozofia proverbelor, de ast[ dat[ mai ales din izvor popular: „Paza bun[ trece primejdia rea...; melul bl`nd suge la dou[ mume...; capul plecat nu-l prinde sabia“; „...=i se potriveau am`ndoi ace=ti boieri ]ntr-o fire, dup[ cum se zice: calul r`ios g[se=te copacul scor\os“. Cronicarul ]=i fr`nge m`inile de-a lungul letopise\ului, v[iet`ndu-se =i cre`ndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de \ar[!... „Oh! oh! oh! S[rac[ \ear[ a Moldovei =i
391
Ion Neculce
\eara Munteneasc[, cum v[ petrece\i =i v[ desmierda\i...“ }ns[ vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitra=co-vod[, c[ci Niculce e b`rfitor, ]ncondeietor bufon al lucrurilor: „=i era om nest[t[tor la voroav[, telpiz, am[gitor, geamba= de cai de la Fanar din |arigrad; =i dup[ aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad; ear[ el aice ]=i luase o fat[ a unei r[chieri\e, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie; iar[ pre fat[ o chema Ani\a, =i era \iitoarea lui Dumitra=co-vod[; =i o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea; =i o \inea ]n bra\e de o s[ruta; =i o purta cu s[lbi de galbeni, =i cu haina de =ahmarand, =i cu =lic de sobol =i cu multe odoare ]mpodobit[; =i era t`n[r[ =i frumoas[, =i plin[ de suliman, ca o fat[ de rachieri\[.“ Portretul niculcian ]=i are tehnica sa, ]ntre caricatur[ =i tablou: o ]nsu=ire sau o anomalie fizic[, starea intelectului, predispozi\ia etic[; o ]nsu=ire sau o sc[dere moral[, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat =i rotit ]n jurul unei virtu\i sau diformit[\i substan\iale. Istoriografia moldovean[ nu mai prezint[, dup[ Niculce, interes literar. GEORGE C{LINESCU, Cronicarii moldoveni, ]n Opere, vol. 15, Istoria literaturii rom`ne. Compendiu, Editura Minerva, Bucure=ti, 1979, p. 121–123. Colegul de divan al lui Nicolae Costin, Ion Neculce, ocup[, prin resursele nesecate ale darului s[u de povestitor, locul cel mai de frunte pe linia ascendent[ a cronicarilor moldoveni. [...] A=ez`ndu-se s[ scrie, ca un mo=neag ]n\elept =i sf[tos ce era, toate cele trecute, pentru ca „fra\ii s[i cetitori“ s[ =tie „a se ferire de primejdii“, Neculce are, ]n ciuda v`rstei, un suflet cald, ]n care amintirile p[streaz[ toat[ prospe\imea lor. Timpul =tersese m[run\i=urile vie\ii, lipsite de interes, dar icoanele =i p[\aniile care-l impresionaser[ mai puternic se desprind din amintire, vii, ca ]n clipa ]n care le-a v[zut de aproape sau le-a tr[it intens. Cronica lui Neculce, ]n continuarea cronicei lui Miron Costin, ]nf[\i=eaz[ una din fazele cele mai dramatice ale istoriei moldovene=ti: epoca de pr[bu=ire a domniilor moldovene=ti =i ]nceputurile domniilor fanariote. }n dezl[n\uirea r[zboaielor cr`ncene dintre cre=tini — germani, poloni =i ru=i — de o parte =i turci de alt[, domniile moldovene=ti cad ca frunzele v`nturate ]n furtuni. Sunt pagini, ]ncordate de intrigi, de dec[dere na\ional[, de umilin\[ deprimant[, pe care le sim\im din tablourile sumbre pe care ni le ]nf[\i=eaz[ cronicarul. Iat[ bun[oar[ ]ntr-un loc pe domnul Moldovei =i pe cel al T[rii Rom`ne=ti chema\i la sfat ]n cortul pa=ei la
392
Referin\e istorico-literare
Hotin, pentru ca pa=a s[ r[cneasc[ la ei =i s[ „scoat[ hangerul ca s[-i loveasc[“. Iat[ ]ntr-alt loc, pe Antonie-vod[, care a f[cut mult bine \[rii, ]nchis =i chinuit de turci ]n temni\[: „=i l-au b[tut =i l-au c[znit ]n fel de fel de cazne; p`n[ =i tulpanuri sub\iri ]l f[cea de ]nghi\ea =i apoi le tr[gea ]napoi, de-i scotea ma\ele pe gur[. +i l-au f[cut de au dat o mie de pungi“ ca s[ scape. +i „dup[ ce l-au slobozit turcii =i s-au apropiat de cas[, =i numai ce au v[zut c[-i arde =i casa“. Uneori tragicul se ]mplete=te cu comicul ca ]n dramele shakespeariene. [...] Scenele povestite de cronicar sunt pline de mi=care, ca, de pild[, aceea a r[zvr[tirii poporului ]mpotriva grecilor, ]n care cronicarul v[de=te =i un deosebit sim\ pentru psihologia maselor =i un rar dar de a evoca. [...] Neculce are un extraordinar dar de a prinde psihologia maselor ]n mi=care. Se str[vede ]n scrisul lui ochiul ager al hatmanului de o=tire moldoveneasc[, atent la toate mi=c[rile =i la toate situa\iile, prinz`nd din ]nv[lm[=eala mul\imilor tot ceea ce poate da povestirii sale contur =i coloare. E ne]ntrecut ]n descrierea b[t[liilor. Lupta de la St[nile=ti este ca un adev[rat ziar plin de detalii senza\ionale. De la deschiderea ostilit[\ilor cu r[scoala mahalalelor =i a slujitorilor din casele boiere=ti ]mpotriva turcilor din Ia=i (t[ierea negu\[torilor =i spargerea pr[v[liilor: „b[c[liile sta v[rsate pe uli\e de era s[tui =i copiii; strafide, smochine, alune era destule pre la toate babele“) p`n[ la tragicul act final, c`nd moldovenii, v[z`nd din obuzul rusesc t[tarii ]nc[rca\i de prad[, se „slobozea asupra lor, ca s[-=i scoat[ robii“ =i c`nd „ghin[rarul +eremet“ ]i ]mpiedica „s[ se bat[ cu t[tarii, c[ ei au f[cut pace“ cu ei, spre dezn[dejdea moldovenilor („Deci moldovenii au ]nceput a strigare =i a-l bl[stemare =i a zicere cum n-or merge ei s[ se bat[, c[ ei ]=i v[d p[rin\ii =i femeile =i feciorii lor robi la t[tari, de-i auzea cu urechile, cum ]l blestema“) — de la ]nceput p`n[ la cap[t, Neculce evoc[ scene de un dramatism ]ncordat. Toate mi=c[rile =i toat[ zarva luptei defileaz[ ca ]ntr-un film colorat subt ochii cititorului: dispozitivul de b[taie al armatelor cre=tine, tactica de lupt[ a ru=ilor =i a turcilor, erorile de strategie comise =i viclenia lui Lupu Costachi care se ]n\elesese pe ascuns cu turcii; desf[=urarea atacului, bravura „ghenerarului neam\ Vitman“, care a c[zut r[pus de o „pu=c[ turceasc[“, pe c`nd ]=i ]mb[rb[ta grenadirii la alac; ]mpresurarea armatei cre=tine; ]nfl[m`nzirea ru=ilor; taton[rile p[cii; st[ruin\ele depuse de ghenerarii nem\i, de Dumitra=co-vod[ =i de boierii moldoveni pe l`ng[ \ar ca s[ continue lupta; condi\iile p[cii, acceptarea lor — =i, ]n sf`r=it, exilul moldovenilor. Lui Neculce nu-i scap[ nici unul din acele am[nunte care ]nsufle\esc nara\iunea =i c`=tig[ interesul cititorului. [...]
393
Ion Neculce
Neculce are un mare talent de povestitor; =tie s[ g[seasc[ totdeauna cuv`ntul potrivit pentru fiece situa\ie =i s[ concentreze tot interesul povestirii ]n jurul unui eveniment, al unei st[ri sociale sau al unei personalit[\i pe care o evoc[ cu toat[ limpezimea. Predilec\ia hatmanului cronicar pentru aspectul dinamic al vie\ii, de care am vorbit mai sus, se v[de=te =i ]n portretele sale. Notele prin care individualizeaz[ portretele nu sunt at`t calit[\i suflete=ti sau tr[s[turi fizice, c`t mi=carea. Portretul lui Petru cel Mare cap[t[ via\[ proprie tocmai prin prinderea ticului: „cam arunca c`te o dat[ din cap flutur`nd“, =i prin ac\iune: „umbla de multe ori ca un om de r`nd, pe jos f[r[ alai, numai cu dou[, trei slugi... =i at`ta dragoste ar[ta... c[tre Dumitra=co Vod[... c[ se tindea cu am`ndou[ m`inile =i cuprindea pre Dumitra=co Vod[ de grumaz =i-l s[ruta pe fa\[, pe cap =i pe ochi, ca un p[rinte pe un fiu al s[u“. [...] }n aceast[ ]nf[\i=are vie, dar senin[, a faptelor, nedeformate de aburii patimei, sufletul b[tr`nului, sub povara amintirilor, zv`cne=te adesea ]n sfaturi ]n\elepte pe care le ofer[ cu duio=ie comunicativ[, din prisosul unei vie\i bogate ]n experien\e, ori de c`te ori se ive=te prilejul, „iubi\ilor s[i cititori tineri“ sau „fra\ilor s[i moldoveni“. [...] Cronica lui Neculce ]nf[\i=eaz[ ]ns[ un interes deosebit =i din punctul de vedere lingvistic. }n evolu\ia limbii noastre literare ea croie=te un drum nou. Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin =i dup[ ei Dimitrie Cantemir, au c[utat s[ creeze un stil savant cu o structur[ sintactic[ modelat[ dup[ tipare latine. Neculce, ]ns[, care n-a avut parte s[-=i petreac[ copil[ria =i tinere\ea ]n =colile iezuite ale Poloniei, fiindc[, pe vremea c`nd putea s[ o fac[, ]ngrozit de decapitarea tat[lui s[u, se afla pribeag ]n |ara Rom`neasc[, scrie ]n limba b[tr`neasc[ a timpului s[u, u=or influen\at[ de limba ]nainta=ilor cronicari, dar cu r[d[cini ad`nci ]n limba popular[. Stilul lui nu are acea simetrie a p[r\ilor, acel ritm armonios, acele inversiuni c[lcate dup[ topica latin[ pe care le ]nt`lnim la Costine=ti =i mai ales la Dimitrie Cantemir. La el nu g[sim acea abunden\[ de determin[ri adjectivale a=ezate ]naintea substantivului, acele construc\ii brachilogice, acele syllepse, acele construc\ii hyperbate (cu separarea cuvintelor, unitare ]ns[ din punct de vedere gramatical). }n cronica lui Neculce limba curge limpede ca izvorul de munte, pe albia vorbirii populare, ca la Ispirescu =i la Creang[, ob\in`nd prin simetria p[r\ilor un ritm armonios. [...] Semnificativ ]n psihologia limbii din vremea lui Neculce =i caracteristice pentru acea epoc[ de mari furtuni, este mul\imea expresiilor plastice pentru a reda ideea de primejdia vie\ii, — „]n cump[na pieirii“, cum zice el — toate ]n leg[tur[ cu cuv`ntul cap. Lui Duca-vod[ boierii stau s[-i
394
Referin\e istorico-literare
m[n`nce capul. Boierii se temeau s[ strice \ara c[ pe urm[ a c[dea greu ]n capetele lor; =i-a b[gat capul pentru voia banilor; a pl[ti cu capul; =i-a pus capul; Lupul Vornicul s-a dus cu capul a m`n[ ]n cortul vizirului; un altul =i-a adus capul la poala ]mp[r[\iei; o blan[ de Mosc neagr[ i-a scos capul lui Duca-vod[, c[ci ]mp[ratul l-a iertat de cap; boierii pribegi se duc s[-=i prinz[ capetele printr-alte \[ri. Sunt expresiuni din enun\ul vie\ii ]n care tresare fiorul mor\ii. Este tragedia Moldovei de la ]nceputul veacului al XVIII-lea transcris[ ]n limb[. [...] Am apropiat mai sus pe Neculce de marele romancier istoric Sadoveanu. }ntr-adev[r este o afinitate sufleteasc[ ]ntre boierul cronicar de la ]nceputul veacului al XVIII-lea =i ]ntre cel mai de seam[ povestitor al vremurilor noastre. Sadoveanu ]nsu=i, care avea s[ g[seasc[ ]n paginile lui Neculce viziunea multor romane ale sale, ]n discursul de recep\ie la Academia Rom`n[, m[rturisea aceast[ afinitate, pun`nd al[turi de Neculce pe Ion Creang[, printre precursorii s[i. Cu intui\ia lui artistic[, Sadoveanu a avut dreptate al[tur`nd pe cei doi mari povestitori care prin factura lor stilistic[ =i prin caracterul limbii lor, stau mai aproape de popor. NICOLAE CARTOJAN, Cronicarii moldoveni: Ion Neculce, ]n Istoria literaturii rom`ne vechi, vol. III, Editura Funda\iei, 1945, p. 189, 192, 194–197. Neculce ]ntrece pe to\i autorii din epoca veche a literaturii noastre prin talentul s[u de scriitor. S[ vedem ]n ce const[ acest talent, pe care i l-au recunoscut tot felul de oameni: istorici =i critici literari, poe\i =i prozatori, simpli cititori ai cronicii lui etc. Valoarea literar[ a unei opere =tiin\ifice, cum sunt, prin natura lor, scrierile istorice, poate izvor], ]ntr-o m[sur[ mai mare ori mai mic[, din ]nsu=i con\inutul ei. Este tocmai cazul cronicii lui Neculce. Dragostea sincer[ de \ar[ a autorului, manifestat[ sub aspecte multiple (ura contra asupritorilor turci, ata=amentul fa\[ de \ara Moldovei, ]n\elegerea pentru nevoile =i suferin\ele poporului s[u etc.), interesul =i curiozitatea de a =ti ce se ]nt`mpl[ peste hotarele patriei, cu scopul de a-=i informa cititorii =i a le ]mbog[\i astfel cuno=tin\ele, dorin\a de a ]nv[\a pe oameni, cu ajutorul faptelor istorice, cum s[ se poarte ]n via\a lor public[ =i particular[ — toate aceste lucruri =i multe altele, asem[n[toare, contribuie incontestabil la crearea impresiei, pe care ne-o las[ lectura cronicii lui Neculce, c[ ne g[sim ]n fa\a unui scriitor =i nu a unui istoric propriu-zis. Dar un astfel de material nu are prin el ]nsu=i valoare literar[. Dovad[, operele similare ale predecesorilor, contemporanilor =i urma=ilor, care, ]n
395
Ion Neculce
general, nu difer[ prea mult de a lui Neculce prin con\inutul lor =i sunt, cu toate acestea, departe de a produce ]n noi impresii de ordin estetic. Pentru a deveni literar, materialul faptic =i uman trebuie v[zut cu ochiul unui scriitor autentic =i, ]n consecin\[, redat cu mijloace scriitorice=ti. Neculce a avut un astfel de ochi, care l-a ajutat s[ tr[iasc[, cu mintea =i cu inima sa, tot ce a v[zut el ]nsu=i =i tot ce a auzit de la al\ii =i, ]n acela=i timp, s[ pun[ pe cititori ]n situa\ia de a tr[i =i ei cele povestite de d`nsul. S[ vedem care sunt elementele m[iestriei artistice a cronicarului nostru. Lectura, fie =i superficial[, a cronicii lui Neculce impresioneaz[ de la primele pagini prin participarea mereu vie, nu numai intelectual[, ci =i afectiv[, a cronicarului la bogata =i variata prezentare a evenimentelor =i a oamenilor despre care vorbe=te de-a lungul operei sale. Rareori povestirea sau descrierea are la el un caracter de simpl[ relatare, mai mult ori mai pu\in rece sau neutral[. Evenimentele =i ac\iunile de tot felul el le vede prin oamenii care le s[v`r=esc, ceea ce ]l determin[ s[ ia mai totdeauna atitudine, s[ comenteze, s[ reflecteze =i s[-=i manifeste sentimentele pe care i le provoac[ at`t faptele, c`t =i autorii lor. A=a se explic[ marea vioiciune a expunerii =i, drept urmare, impresia pe care o avem tot timpul c[ prin fa\a noastr[ se perind[, ca ]ntr-un vast caleidoscop, oamenii ]n continu[ mi=care. Situa\iile =i scenele cu ajutorul c[rora cronicarul scoate ]n eviden\[ o anumit[ tr[s[tur[ psihologic[ sau marcheaz[ un moment important ]n desf[=urarea unei ac\iuni sunt prinse pe viu cu o rar[ art[. Deseori ai impresia c[ Neculce procedeaz[ ca un regizor de ast[zi, preocupat, ]n primul r`nd, de efectul pe care trebuie s[-l produc[ scena ]nf[\i=at[. S[ se compare, ]n aceast[ privin\[, ]nt`lnirea dintre vizirul Chiupriuliul =i Gheorghe Ghica, fostul lui prieten din copil[rie (legenda a XXXVII-a din O sam[ de cuvinte), sau organizarea me=te=ugit[ a r[fuielii dintre domnul Munteniei (Grigore Ghica) =i adversarii lui (cap. I al cronicii). [...] La fel de plastice, adesea lapidare, sunt portretele, iar[=i foarte numeroase, ]n general simple schi\e, dar cu at`t mai expresive, datorit[, ]ntre altele, =i faptului c[ cronicarul nu-=i ascunde nici simpatia, nici antipatia pe care i-o inspir[ personajul respectiv. Tr[s[turile fizice se ]mpletesc, de obicei, cu cele psihice, l[s`nd deseori impresia c[ corespund pe deplin unele altora. [...] Neculce se serve=te de procedee stilistice simple =i sobre, la fel ca to\i scriitorii populari. Stilul lui este, de obicei, direct, adic[ propriu: spune lucrurilor pe nume, a=a cum face masa cea mare a vorbitorilor, neinfluen\a\i de teorii estetice sau de modele literare consacrate. Expresiile figurate, care exist[ totu=i ]n opera cronicarului, nu sunt sau nu fac impresia a fi crea\ii personale, ]ntruc`t apar\in limbii ]ntregului popor,
396
Referin\e istorico-literare
unde au intrat pe m[sur[ ce au luat na=tere ]n condi\ii determinate, devenind, cu timpul, un bun ob=tesc al colectivit[\ii lingvistice. Foarte personal[, datorit[ talentului artistic, este numai utilizarea lor, conform cu necesit[\ile exprim[rii, dictate de con\inut. Iar atunci c`nd Neculce creeaz[ el ]nsu=i procedee stilistice (ipotez[ pe care trebuie s-o admitem, chiar dac[ nu putem totdeauna s-o dovedim concret), ele nu difer[ prin nimic esen\ial de cele populare, fiindc[ sunt produsul unui om care s-a identificat, ]n ce prive=te arta literar[, cu poporul. De aceea nu-i posibil, ]n general, s[ distingem, nici m[car cu o certitudine foarte aproximativ[, crea\iile stilistice personale de cele anonime, comune tuturor vorbitorilor. Avem exact aceea=i situa\ie ca la Creang[, scriitor de asemenea popular ]n sensul ar[tat aici =i cu care Neculce seam[n[ foarte mult. Ace=ti doi scriitori sunt cei mai autentic populari din ]ntreaga noastr[ literatur[ tocmai prin faptul c[ =i-au ]nsu=it, bine]n\eles f[r[ inten\ie =i f[r[ s[-=i dea seama, mijloacele artistice ale povestitorilor populari anonimi, pe care, gra\ie talentului lor excep\ional, ]i ]ntrec din punctul de vedere al m[iestriei literare. [...] Un loc destul de important ]n procedeele stilistice ale lui Neculce ocup[ sentin\ele, maximele =i proverbele. Iar[=i o particularitate a stilului popular, care ]l apropie din nou de Creang[. Potrivit concep\iei sale teologice, cronicarul nostru recurge uneori la textele religioase, ceea ce autorul Amintirilor din copil[rie nu face. Dar aceast[ deosebire este mai mult aparent[. Pentru Neculce, ca =i pentru masele populare, nu prezint[ importan\[ izvorul ]n\elepciunii exprimate cu ajutorul formulelor vechi =i consacrate, devenit bun al tuturora: =i experien\a milenar[ a practicii vie\ii =i c[r\ile a=a-zise sfinte sunt, pentru oamenii care cred, ]ntr-un fel sau altul, ]n prescrip\iile bisericii, tot produsul voin\ei lui Dumnezeu. [...] Folosirea ]n\elepciunii altora sub forma citatelor din c[r\ile sfinte, din filozofi =i din proverbele populare n-are, ]n inten\ia lui Neculce, scopul pe care putem =i chiar trebuie, ]n mod obi=nuit, s[-l presupunem, acela, anume, de a ]mpodobi stilul cu flori culese din gr[dina altuia. Concep\ia sa teologic[ ]i serve=te adesea =i ca form[ de critic[ politic[ =i social[, care, dat[ fiind atmostera spiritual[ a epocii, putea duce la rezultatul scontat de d`nsul. Tot a=a cred c[ trebuie s[ interpret[m nu numai citatele biblice =i pe cele filozofice (acestea din urm[ cu un puternic colorit religios), ci =i maximele, zicalele etc. populare. Neculce simte nevoia de ordin politic (sau, dac[ vre\i, pedagogic) de a ]nt[ri, cu ajutorul unor autorit[\i consacrate, adev[rurile la care a ajuns singur, prin simpla observare a oamenilor =i a evenimentelor. }n cazul proverbelor, el \ine, uneori, s[
397
Ion Neculce
adauge, cu o ironie u=or mali\ioas[, ]ndreptat[ contra celor viza\i de d`nsul, c[ sunt „cuvinte proaste“, care trebuie crezute totu=i, a=a cum face el ]nsu=i (cu „firea lui cea proast[“), fiindc[ prea se potrive=te con\inutul lor cu faptele =i situa\iile ]nf[\i=ate ]n cronic[. Cu proverbele seam[n[, at`t prin fixitate, c`t =i prin caracterul lor strict popular, formulele cu care Neculce anun\[ ]n mod perifrastic ]ncetarea din via\[ a cuiva: „au pl[tit datoria ce de op=tie“; „p[n' =-au pl[tit =i el datoria lumasc[, de-au murit“; „au pl[tit datoria, dup[-obiceiul ace=tii lumi“; „=i-au pl[tit =i el datoria ace=tii lumi, cea str[mo=asc[“; „s-au schimbat =i el din via\a aceasta lumasc[“. Frecvente sunt =i anticip[rile: cronicarul cunoa=te toate evenimentele pe care le poveste=te, le vede ]n desf[=urarea lor p`n[ la cap[t, =i atunci, la fel ca to\i povestitorii populari, previne pe cititor, asupra unor ]nt`mpl[ri viitoare, folosind ]n acest scop iar[=i anumite procedee stilistice, mai mult ori mai pu\in consacrate. [...] Un loc important printre procedeele artistice ale lui Neculce ocup[ ironia, iar[=i o caracteristic[ a stilului popular de totdeauna =i de pretutindeni. Ea ]mbrac[ forme multiple =i variate, merg`nd de la simpla glum[, cu toate nuan\ele ei, care o apropie, ]n larg[ m[sur[, de umor, p`n[ la izbucnirea mai mult ori mai pu\in violent[ a nemul\umirii: grada\ia este determinat[ de natura =i for\a sentimentului st`rnit de faptele povestite. [...] Despre arta literar[ a lui Neculce s-ar mai putea spune unele lucruri. [...] Lectura repetat[ a cronicii =i studiul ]ntreprins pe baza acestei lecturi m-au dus la concluzia, pe care sper c[ am documenta-t-o suficient, c[ Neculce este un scriitor prin excelen\[ popular, ]n sensul larg =i deplin al cuv`ntului. [...] El este, ]n ordine cronologic[, cel dint`i scriitor artist al literaturii rom`ne=ti, precursor al lui Creang[, cu care prezint[ multe =i esen\iale asem[n[ri, cum cred c[ rezult[ destul de clar din analiza limbii =i stilului, precursor, ]ntr-un sens diferit, dar deopotriv[ de important, al lui Mihail Sadoveanu, care vede ]n el un adev[rat dasc[l literar =i dovede=te aceasta ]n cele mai frumoase opere cu con\inut istoric ale sale. IORGU IORDAN, Limba =i stilul lui Ion Neculce, ]n De la Varlaam la Sadoveanu, Editura pentru literatur[ =i art[, 1958, p. 97–99, 101, 104–105, 110–113, 116–119. Neculce ]=i datoreaz[ lui N. Iorga renumele de cronicar nep[rtinitor. No\iunea de obiectivitate nu e formulat[ expres, dar se impune cititorului, prin numeroasele circumlocu\iuni.[...]
398
Referin\e istorico-literare
A=a cum prezint[ istoricul literar lucrurile, ele n-ar putea fi contrazise ]n ]n=isi termenii dibaci ai raporturilor, ca s[-l asimil[m pe Neculce unui cronicar „de partid“ sau de curte, ca Stoica Ludescu, Radu Popescu sau Radu Greceanu. Ultimul mare cronicar moldovean, ]ntr-adev[r, nu =i-a pus condeiul ]n solda vreunui st[p`n. Alt[ ]ntrebare se ridic[ ]ns[: fost-a Neculce at`t de senin, ca s[ nu-=i filtreze ]n letopise\i veninul? N. Iorga r[spunde negativ la aceast[ posibil[ ]ntrebare.[...] N. Iorga recunoscuse c[ este, ]n cronic[, =i laud[ =i ocar[. Ocara precump[ne=te. Domniile rele se v[desc a fi mai numeroase dec`t cele bune, cu c`t se apropie perspectiva povestirii =i pe m[sur[ ce letopise\ul se afirm[ a fi un adev[rat memorial. De la domnia lui Constantin Cantemir, ]ntr-adev[r, c`nd ]=i ]ncepe Neculce via\a public[, care-s domniile l[udate? S[ le parcurgem la r`nd: aceea a lui Constantin Cantemir, ]nf[\i=at[ cu bilan\ul pasiv al intrigilor reciproce, dintre munteni =i moldoveni, un „dan\“, o saraband[ care ar fi pr[p[dit „s[racele \[ri“; Constantin Ducavod[, adolescent condus de boierii tineri (printre care trei Cantacuzini!) =i de munteni (de Br`ncoveanu), sf`r=e=te la str`mtoare, judecat cu asprime de boierii \inu\i deoparte (unul din ei este Bogdan, socrul cronicarului!) =i schimb`nd „fe\e“, spre bucuria lui Neculce, poate martor ocular, care ]ng`n[ dialectul muntenesc al domni\ei, fiica lui +erban Cantacuzino; ]nt`ia domnie a lui Antioh Cantemir, cu care cronicarul se ]nrude=te prin alian\[, este integral l[udat[, f[r[ nici un fel de rezerv[; urmeaz[ a doua domnie a lui Constantin Duca, chivernisit de odiosul Panaiotachi Morona vel postelnic „c[ se potrivea cu st[p`nu-seu la fire“; urma=ul, ]n prima domnie, Mihai Racovi\[ e condus de o alt[ bestie neagr[ a lui Neculce, Iordachi Rus[t, vornicul, pe l`ng[ care chivernisesc „slugile lui cele din boierie... mari, =i tari, =i obraznici, dup[ cum este firea mojicilor“, ]nc`t „nu s[m[na curtea nimic[ a domniei, de at`ta obr[znicie“, ]n timp ce domnul, „precum se arat[ ]n boierie, iar[ atunci ]\i p[rea c[ este un om z[lud“. [...] Nicolae Mavrocordat, succesorul l[udat pentru cultura lui, dar ]nf[\i=at ca m`nios =i sever, ]n politica de supunere a boierimii de \ar[, care fuge ]n Polonia, este ]ncondeiat pentru politica sa ]n favoarea \[ranilor =i ]mpotriva boierilor; capitolul consacrat celor zece luni de domnie a lui Dimitrie Cantemir, ]n schimb, este dispropor\ionat, mai mult de dorin\a cronicarului de a-=i pune ]n lumin[ propria ac\iune, dec`t calit[\ile domnului („bun =i bl`nd, c[ tuturor le era u=ile deschise, =i nem[re\, de vorovea cu to\i copiii“), c[ruia i se aminte=te ]ns[ „numele de om r[u“, ie=it cu prilejul primei domnii, de c`teva s[pt[m`ni, neconfirmat[ de Poart[; c`nd se ]ntoarce iar[=i ]n scaun (acum spre „norocul \[rii“), Nicolae Mavrocordat, de ast[ dat[ ]nf[\i=at ]n culori luminoase, pentru c[
399
Ion Neculce
domnitorul a ]ncercat s[-l aduc[ pe vel sp[tarul din surghiun (se p[streaz[ ]n acest sens o splendid[ scrisoare), dar =i pentru faptul c[ la mazilirea domnului acesta a fost insultat „cu voroave proaste“ de Lupu Costachi din neamul Gavrili\e=tilor, acela=i care-=i ]nsu=ise pe nedrept mo=iile lui Neculce, refugiat cu Dimitrie Cantemir ]n Rusia; ]n a treia domnie, de zece ani, a lui Mihai Racovi\[, c`nd cronicarul ]=i recap[t[ prin judecata dreapt[ a divanului avutul uzurpat, domnul nu mai este prezentat ca z[lud, ci ca un „om foarte chivernisitor bun“, de=i politica sa fiscal[, ]n ajutorul \[ranilor =i spre paguba boierilor, ]i este lui Neculce nesuferit[; Grigore Ghica-voievod, ]nf[\i=at ca un exemplu de bun[tate („Un domn str[in, =i c`t[ mil[ au ar[tat!“), ]l reprime=te pe Neculce ]n divan =i-i face cinstea s[-l viziteze la conacul lui, de la Prigoreni (cronicarul „obiectiv“ ]i critic[ ]ns[ cu ]nver=unare politica fiscal[ =i las[ urma=ilor pomenirea unui „curvar“ care „multe \iitoare fete mari \ine =i apoi le ]nzestra =i le m[rita cu haine, cu odoare, ca pe ni=te fete de boieri“) [...]; cronica se ]ncheie cu elogiul, care i s-a p[rut =i lui Iorga suspect, al lui Constantin Mavrocordat, ]n a doua domnie, pe at`t de ideal[, pe c`t de p[c[toas[ fusese cea dint`i. Din aceast[ nou[ domnie dateaz[ reformele de structur[, care nu-i puteau fi pl[cute lui Neculce, dar cronicarul fusese „miluit“ de domnul, consultat la ]ntocmirea m[surilor fiscale =i poate =i fiii cronicarului se ]nfruptaser[ din bun[voin\a voievodului. Am parcurs domniile zugr[vite de Neculce ca martor. Spa\iul nu ne-a ]ng[duit s[ re\inem toate ]nfrico=atele zugr[viri ale cronicarului, risipitor ]n os`ndiri, pe c`t de zg`rcit ]n laud[. Dorim ca cititorul sceptic s[ verifice textele, ca s[ vad[ c[ am exagerat ]n minus. [...] Socotit de Iorga un „b[tr`n foarte b[tr`n“, c`nd ]=i redacteaz[ cronica, Neculce este la dreptul vorbind un mo=neag viguros, plin de sim\iri aprige =i de resentimente vii. S-a dovedit c[ memoriul fiscal fusese redactat de septuagenar la cererea lui Constantin Mavrocordat, iar nu de c[tre vel-vornicul lui Grigore Ghica, cu zece ani ]nainte. S[ fie adev[rat c[ „vremea sl[bise contururile, ]ndulcise colorile, ]mbl`nzise =i poetizase aducerile aminte“? Nimic nu ]ng[duie s[ credem ]n aceste conven\ionale cuvinte literare, nepotrivite cu ]ntunecimea colorilor, din paleta me=terului zugrav. Cronica nu reprezint[ „interesele unui partid“, ci pe acelea ale unei caste, pe care secolul luminilor avea s-o disloce de pe unele pozi\ii privilegiate, =i mai reprezint[ reac\iunile subiective ale unei personalit[\i, pe c`t de simpl[ ]n aparen\[, pe at`t de complex[ =i ascuns[. Me=terul scriitor, la care nu ne sfiim a admira talentul pamflet[resc, avea o fire ascuns[. Dac[ p[str[m termenii caracteriz[rii morale a lui Mihai Racovi\[, cu ]nlocuirea doar a numelui, ob\inem cheia personalit[\ii
400
Referin\e istorico-literare
cronicarului: „(Neculce) nu este, cum se ar[ta, bl`nd =i =agaciu (glume\) cu to\i =i moale, ce este ]ntr-alt chip, c[ are multe firi, nu numai o fire“. Una din ele, =i cea mai ]n=el[toare, este „firea cea proast[“, adic[ simplitatea cugetului, care a ]n=elat posteritatea, de o sut[ de ani ]ncoace. }n redactarea cronicii sale, Neculce a fost atent s[ nu-=i dezv[luiasc[ politica, acoperind-o sub haina iubirii de \ar[. Gestul larg =i interjec\iile patetice i-au cucerit genera\ii compacte de naivi duio=i, gata s[ pl`ng[ de suferin\ele mul\imii, cu care n-aveau vreo alt[ atingere. Sem[n[tori=tii =i — ceea ce e de mirare — chiar =i poporani=tii, mai orienta\i ]n direc\ia politicii practice, au v[zut ]ntr-]nsul un iubitor al \[r[nimii =i du=manul dezinteresat al domnilor r[i, nerecunosc`nd ]n unii din ace=tia pe cei dint`i sprijinitori ai =erbilor, iar ]n adversarul lor teatral, pe feudalul ireductibil. Aceia=i cititori naivi sau gr[bi\i au fost ]n=ela\i de tonul temperat care i-a ]ng[duit cronicarului, fals bonom, s[-=i strecoare toate insinu[rile (ne g`ndim ]ndeosebi la zvonurile de otr[viri, puse pe seama Cantacuzinilor =i a altor domni neprieteni), cu o irezistibil[ candoare. P`n[ la interpretarea sagace a lui G. C[linescu, nimeni nu adulmecase b`rfelile omului lui Dumnezeu. R`ndurile noastre nu se cade a fi privite ca pornire iconoclast[. }nconjur`nd pe artist cu o nesf`r=it[ admira\ie =i cu un nesecat interes fa\[ de duplicit[\ile sau pluralit[\ile psihice ale cronicarului, ne-am socotit ]ns[ datori a ]mp[rt[=i cititorilor no=tri c`teva din rezultatele unei lecturi c`t se poate de atente. Dac[ ne-am ]n=elat, am fi bucuro=i s[ ne ]nclin[m ]naintea unor argumente ]ntemeiate. +ERBAN CIOCULESCU, La bicentenarul lui Neculce, ]n vol. Variet[\i critice, Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1966, p. 81–85. Istoria literaturii rom`ne ar fi putut ]nregistra cel de al doilea p[trar al secolului al XVIII-lea ca pe un hiatus, urm`nd admirabilei ]nfloriri din etapa anterioar[, dac[ aproape de cump[na veacului ce va deveni cur`nd „al Luminilor“ n-ar fi r[s[rit o oper[ care umple ]ntregul interval cu un splendid apus de soare. Scris[ ]ntre 1733 =i 1743, c`nd str[lucita c[rtur[rime de odinioar[ era, toat[, sub p[m`nt (Cantemir murise ]n 1723, iar Radu Popescu ]n 1729), Cronica lui Ion Neculce este c`ntecul de leb[d[ =i totodat[ apogeul artistic al literaturii rom`ne vechi. Ea ]ntrece, nu numai sub raportul artei, dar =i al propor\iilor, tot ce se scrisese p`n[ atunci ]n acest gen. Cele aproape 400 de pagini ale ultimei =i celei mai bune edi\ii nu-=i au echivalent dec`t ]n operele monumentale ale lui
401
Ion Neculce
Cantemir: Hronicul =i Istoria imperiului otoman, ele ]nsele reprezent`nd apogeul ideologic =i =tiin\ific al aceleia=i epoci. [...] F[r[ a fi un om lipsit de cultur[, Neculce n-a fost un erudit =i nici n-a c[utat s[ fie. Ca =i Ion Creang[ mai t`rziu, el a fost ]ns[ produsul =i beneficiarul unei mari epoci a culturii na\ionale. Opera lui Ion Neculce concretizeaz[ relieful original al unui vast proces de acumulare =i stratificare prin sintez[, ]n care au intrat eforturile de crea\ie a peste dou[ veacuri de spiritualitate rom`neasc[. A=a cum Creang[ nu poate fi imaginat la culmile artei lui mai devreme dec`t epoca marilor clasici ]n frunte cu Eminescu, tot astfel Neculce nu putea lua fiin\[ artistic[ dec`t dup[ ce cultura rom`n[ d[duse, ]n Moldova, pe Varlaam, Grigore Ureche, Miron =i Nicolae Costin, Dosoftei, ]n sf`r=it, pe Cantemir. F[r[ ei, Neculce ar fi fost un Stoica Ludescu, talentat, colorat, cu amintiri personale, dar nu o personalitate rotund[ =i excep\ional[, tot a=a de genial[, ]n felul ei, ca =i savantul =i creatorul multilateral ce i-a fost prieten =i domn. Cu un strict necesar de cultur[ spre a evada din primitivismul frust, „popular“, =i a se plasa pe orbita marii arte, Neculce a avut, ca =i Creang[, facultatea osmotic[ datorit[ c[reia a reu=it s[ ia, integral, \inuta clasicilor s[i contemporani. Lectura celor trei mari predecesori: Ureche, Miron =i Nicolae Costin i-a fost de ajuns, precum lui Creang[ lec\iile lui Maiorescu la „Preparandal[“ =i contactul viu cu Eminescu =i cu cercul Junimii. Instinctul =i ]nzestrarea de mare creator =i-au spus cuv`ntul, =i este de ajuns s[ compar[m pe Neculce cu Axinte Uricariul, =tiutor de limbi str[ine =i copist al tuturor cronicilor muntene =i moldovene, spre a vedea diferen\a uria=[ s[pat[ de acel imponderabil care se cheam[ geniu. }ntre limba „popular[“ a lui Neculce =i limba popular[ vorbit[ ]n timpul s[u este distan\a ]ntre ]nregistrarea folcloric[ de arhiv[ fonografic[ =i limba clasicului Ion Creang[, sau a clasicului Sadoveanu. Paralelismul =i identit[\ile lexicale ori sintactice nu pot estompa ciclul complet parcurs, ciclu trec`nd prin limba lucrat[ pe modele latine, slavone, polone ori grece=ti, a marilor predecesori. Simplitatea limbii lui Neculce este ea ]ns[=i un triumf al culturii na\ionale, la data aceea o solid[ realitate. Neculce ne apare astfel ca ultimul scriitor rom`n al epocii vechi ]n stare s[ compun[ la scara unui Miron Costin, ]ntr-un moment c`nd istoriografia se redusese, ca orizont, ethos =i mijloace artistice, la toat[ acea produc\ie men\ionat[, pe care Letopise\ul |[rii Moldovei de la Dabija-Vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat avea s[ o pun[, artistice=te, ]n umbr[. [...]
402
Referin\e istorico-literare
}n fond, mai pu\in „ideologic“ sau om politic — =i trebuie renun\at la cli=eul pedagogic ]n favoarea realit[\ii — Neculce este structural un mare scriitor al c[rui gen a fost tradi\ionala „cronic[“, transformat[ de el ]n cele dint`i autentice memorii ale literaturii rom`ne. Ca mare scriitor =i cel dint`i mare memorialist al literaturii rom`ne (egalat numai de Ion Ghica), trebuie, deci, citit acest cronicar. El de\ine ]n literatura rom`n[ locul lui Saint-Simon ]n literatura francez[, pe care nimeni nu-l cerceteaz[ cu acelea=i mijloace ca pe Voltaire sau Montesquieu. Nu este un educator, un creator de con=tiin\[ na\ional[ (tentativa de a face din el a=a ceva l-a compromis de dou[ ori, falsific`ndu-l ]n dou[ direc\ii opuse); el e notarul „balzacian“ al unei ]ntregi epoci, n[scut =i format ]ntr-o vreme tulbure =i ]n cuprinsul unei clase ce nu mai tr[ia sub vraja gloriilor stinse, ci ]n atmosfera de p`r[ reciproc[ la Poart[, de jafuri, r[zboaie, spolia\ie financiar[, molime, t`lh[rii, c[lc[ri de o=ti str[ine, n[v[liri t[t[re=ti, ascensiune rapid[ a unor puteri noi, cur`nd dovedite la fel de rapace =i cotropitoare, declin rapid al imperiului otoman. O epoc[ de contraste vii, de sf`r=it =i ]nceput de ev istoric, mai tulbure ]nc[ ]n Moldova, unde n-a existat un Br`ncoveanu s[ cl[deasc[ sub furtun[ p`n[ ]n ceasul al 12-lea. Un ochi de artist, o memorie prodigioas[, o sensibilitate, vie, capabil[ s[ re\in[ =i s[ coloreze totul ]n tonuri personale, o pan[ de mare scriitor puteau scoate din toate acestea o capodoper[ literar[, deci nu direct ideologic[, =i e ceea ce a reu=it s[ fac[ Neculce. Ca =i contemporanul s[u francez care scria ]n aceea=i vreme (SaintSimon =i-a redactat memoriile ]ntre 1723 =i 1750), Neculce este supravie\uitorul unei mari epoci =i martorul ]nceputurilor unei lumi noi. Cea mai mare parte din cronic[ ]nviaz[ o Atlantid[ scufundat[ sub apele istoriei, dar tr[ind vie ]n inima cronicarului, care o recreeaz[ pentru genera\iile viitoare cu magia artei. Lectura acestei cronici ]n care o jum[tate de secol este desf[=urat[ pe 300 de pagini d[ senza\ia transpunerii aievea ]ntr-o lume de o extrem[ varietate =i culoare, care nu =i-a pierdut nimic din tonuri =i via\[, „inima“ cronicarului p[str`nd-o =i fix`nd-o ]n dinamismul ei originar. Structura saint-simonian[ a geniului neculcian este izbitoare =i uneori suntem ]nclina\i s[-l caracteriz[m aplic`ndu-i f[r[ nici o schimbare formule emise ]n contul marelui francez. [...] La baza reu=itei literare excep\ionale a cronicarului Neculce st[ o tehnic[ original[ a nara\iunii istorice, ]n care culmineaz[ totodat[ geniul narativ al poporului nostru =i care valorific[ pe planul artei faptele acumulate de-a lungul at`tor ani de via\[. De fapt, ]ntreaga cronic[ este
403
Ion Neculce
prefigurat[ de cele 42 de legende din O sam[ de cuvinte, a=ezate ca ]ntr-un limb, ]ntruc`t autorul nu le conferea suficient[ veracitate documentar[. Nici c`nd poveste=te legende sau fapte reale, Neculce nu-=i schimb[ tehnica. Ea const[ ]n acumularea de fragmente narative ]nchegate ]n jurul unui personaj, unei situa\ii, unui eveniment , unele epuiz`ndu-se ]n c`teva r`nduri, altele acoperind zeci de pagini, toate ]ns[ av`nd o autonomie artistic[ perfect[, de „atomi“ prin a c[ror integrare ia na=tere ]ntregul. E o art[ rar[ de a face viu evenimentul, ca =i o art[ ne]ntrecut[ de a zugr[vi portrete. Dar compozi\ia prozodic[ r[m`ne bazat[ pe juxtapunere, materializ`nd fluxul povestirii ]ns[=i, ]n detaliile ei infinitezimale, ce reconstituie ansamblul. Este un sim\ al dramaticului, al „]nscen[rii“, extraordinar =i permanent. Cronica poate fi divizat[ ]n sute de subiecte de nuvele =i romane, de unde prolificitatea ei ]n cadrul literaturii moderne. De la marile scene istorice ca apari\ia lui Petru cel Mare la Ia=i (SaintSimon ni-l descrie pe \ar ]n c[l[toria sa francez[), preg[tirea luptei, b[t[lia de la St[nile=ti, retragerea dramatic[, toate decup`ndu-se ca un adev[rat roman istoric, la schi\a de nuvel[ romantic[ din episodul evad[rii cut[rui de\inut politic, binecunoscut ca viteaz, cronica ne trece prin fa\[ o infinit[ gam[ de mijloace narative, toate legate interior cu mortarul stilului a=a de puternic individualizat, care sus\ine lectura, o ]nvioreaz[, o pigmenteaz[ mereu cu reflec\ii =i proverbe („O adev[rat[ poveste a vorbei“, cum ar[ta C[linescu). Istoricii literari au scos citate numeroase, ca dintr-o min[ inepuizabil[, =i nu se poate spune c[ o nou[ lectur[ nu poate descoperi alte fragmente afar[ de cele deja celebre. Saint-simonian[ este, la Neculce, tocmai enorma cantitate de fapte de toate felurile extrase dintr-o memorie infinit[, unde stau al[turi domnii =i dreg[torii, c[rturarii =i obscurile apari\ii episodice prinse ]ns[ ]n plasa infailibil[ a observa\iei =i puterii de expresie a cronicarului. C[ ]n locul cur\ii lui Ludovic al XIV-lea, teatrul de observa\ie este realitatea rom`neasc[ a ultimelor decenii ale veacului al XVII-lea =i primele din veacul al XVIII-lea (memoriile lui Saint-Simon cuprind perioada 1691—1723) =i c[ ]n locul clasicilor francezi avem profilate aici, in contururi deopotriv[ de legend[ =i documentar, figurile lui Miron Costin, Nicolae Milescu, Dosoftei, Dimitrie Cantemir, acestea nu schimb[ tipologia literar[ ]n sine, ciudatul paralelism de destine spirituale: ca =i Saint-Simon, Neculce a fost un scriitor „pentru mai t`rziu“, f[r[ prezen\a =i influen\a ]n epoc[ a unui Varlaam, Ureche, Costin (tat[l =i fiul), Cantemir. }nsu=i stilul s[u, straniu amestec de arhaism =i uimitoare modernitate („un style à la fois archaïque et tout moderne“), este o apari\ie unic[ ]n epoc[, =i va r[m`ne suprema izb`nd[ de aceast[
404
Referin\e istorico-literare
natur[ a literaturii noastre vechi. Pe Neculce l-au descoperit, l-au admirat =i imitat modernii, genera\ia romantic[, pentru care a devenit scriitorul de c[p[t`i, influen\a sa fiind u=or detectabil[ la genera\ia lui Bolintineanu =i Alecsandri, ca =i a lui Iorga =i Sadoveanu. }ncheind capitolul SaintSimon, Lanson scrie: „Entre Voltaire et Montesquieu, il écrit comme il faut écrire pour être admiré au temps de Hugo et de Michelet. Quand la première édition de ses Mémoires parut en 1830, nos romantiques lui firent fête; et c'était justice: le duc de Saint-Simon etait des leurs“. +i Neculce asemeni... Participant la cea mai mare parte a evenimentelor, Neculce arboreaz[ un ton de confesiune liric[, ipostaziind propria sa vibra\ie afectiv[, convertit[ ]ntr-o suit[ de exclama\ii =i interoga\ii retorice. Ca ]n mult citatele impreca\ii: „Oh, oh, oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei, ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia ai avut! Ce sor\i de viia\[ \-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine, de mare mirare este, cu at`tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ ast[dzi ]n tine, Moldov[!“ Dar amprenta memorialistic[ o d[ „cancanul“ de curte, ]n cadrul, dealtfel, al unor circumstan\ieri de atmosfer[ =i portretistice. C[ci at`t de patetic evocata stare a Moldovei se tr[gea din incompatibilitatea conduitei morale a domnului cu ]ndatoririle lui, surpate de u=ur[tate: „Dumitra=co-vod[ [...] era om nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor, geamba= de cei de la Fener din |arigrad. +i dup[-aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ a unei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Ani\a, \iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea, de-o \ine ]n bra\i, de-o s[ruta =i o purta cu s[lbi de galbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic de sobol =i cu multe odoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ de suleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimi\è cu car[ta domneasc[ cu siimeni =i cu vornici [...]“. Un Filimon nu descrie at`t de pregnant pe Kera Duduca romanului s[u de peste un secol =i ceva. C`t despre portretele lui Neculce, ele sunt adev[rate sinteze caracterologice, ]n care identitatea personajului str[bate timpul prin for\a tr[s[turii fizico-morale ]ncadrat[ — aceasta — ]n atmosfera de epoc[ =i definitorie pentru ]ns[=i situa\ia general[ ]n care cel astfel evocat prindea precise linii de contur. Iat[-l pe cel — nu mai pu\in celebru — al lui Constantin Cantemir, pe care, de data aceasta, un Sadoveanu nu l-ar fi dep[=it cu mai mult dec`t cu decalajul acumul[rii de vast[ experien\[ literar[:
405
Ion Neculce
„Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[ bun[ avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i be bine. Semne multe avè pe trup de la r[zboaie, ]n cap =i la m`ini, de pe c`ndu fusese slujitoriu ]n |ara Le=asc[. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rum[n la fa\[, buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada. Cu boierii tr[iè p`n[ la o vreme, pentru c[ era om de \ar[ =i-i =tiè pe to\i, tot anume, pre careli cum era. +i nu era m`ndru, nici f[cè cheltuial[ \[rii, c[ era un mo=neag f[r[ doamn[. +i avè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i era z[log la Poart[ =i cu al\i ficiori.“ De notat c[ ]n textura portretului moral, memorialistul introduce cu o art[, p`n[ la d`nsul profilat[ doar de Ureche, datele de epoc[, ]mprejur[rile de aspect politic, ]ntr-o nara\iune succint[, de o densitate a faptului semnificativ cum ]nc[ literatura noastr[ clasic[ veche nu ]nregistrase. De aici =i for\a at`tor episoade din letopise\ devenite memorabile, precum cel cu uciderea Costine=tilor, cu moartea, apoi, a lui Cantemir-vod[ ]nsu=i, cel cu drumul lui Duca-vod[ prin \ara s[r[cit[, =i multe altele. Tr[ind ]n circumstan\ele istorice ale unui om de stat, observator din v`rful piramidei sociale, pe ale c[rei ]nalte trepte adesea a urcat, dar =i de pe care a trebuit adesea s[ coboare, scriind, deci, cu satisfac\ie, dar mai ales cu invidie =i ciud[, privind asupra lucrurilor din jur cu un ochi p[tima= dar =i filosof`nd ad-hoc asupra lumii, ]nscriindu-se pe spirala memorialistic[, opera lui Neculce se apropie astfel nu o dat[, p`n[ la deplina identitate categorial[, de stadiul, superior, al literaturii artistice. GEORGE IVA+CU, Un Saint-Simon moldav, ]n Istoria literaturii rom`ne, vol. I, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti, 1969, p. 269, 272–273, 276–279. Neculce ]=i scrie letopise\ul dup[ moartea lui Cantemir =i a lui Radu Popescu, dar locul lui, prin tradi\ie, se afl[ ]n seria cronicarilor moldoveni, pe care-i continu[. E adev[rat, pe de alt[ parte, c[ aceast[ continuitate nu mai apare ast[zi la fel de indiscutabil[ ca ieri, c`nd N. Iorga, dup[ care s-au luat to\i istoricii de =coal[, l-a socotit pe Neculce, ]ntr-o pornire tipic[ de romantism ideologic, „un om de cinste, un moldovean cuminte =i cu frica lui Dumnezeu“, incapabil s[ def[imeze sau s[ lingu=easc[, „un b[tr`n foarte b[tr`n, cari, privind ]n urm[, ]n dunga din ce ]n ce mai umbrit[ a trecutului s[u, vede ]n=ir`ndu-se acele ce au fost, at`t de lini=tite, de or`nduite, de frumoase“. S-a ar[tat, ]n anii din urm[, mai degrab[ lipsa de leg[tur[ sufleteasc[ a cronica-
406
Referin\e istorico-literare
rului din veacul fanariot cu moldovenii din veacul anterior =i ]nrudirea lui temperamental[, dac[ nu =i stilistic[, cu muntenii contemporani, ]ntre care Radu Popescu =i Anonimul Br`ncovenesc sunt cei mai ]nsemna\i ca scriitori (+erban Cioculescu, 1966, Valeriu Cristea, 1974). Spre deosebire de Ureche =i de Costin, Neculce nu e ceea ce se cheam[ un c[rturar; e lipsit de entuziasm pentru idealurile care-i animaser[ pe ace=tia; ca atitudine etic[, letopise\ul s[u e mai cur`nd o istorie secret[, din ra\iuni v[dit personale, dec`t o oper[ de educare a spiritului public. Autorul face figura unui mic boier de \ar[, prudent =i chivernisit, intolerant, fricos de schimb[ri, cu parapon pe cei care au reu=it mai bine dec`t el, precar =tiutor de limb[, xenofob, d`nd vina relelor pe greci (de=i are dubl[ ascenden\[ greceasc[). Valoarea ]i vine din personalitatea savuroas[ =i din geniul limbii =i al povestirii. El redescoper[ oralitatea popular[, un veac dup[ ce Ureche descoperise scrisul intelectual, =i, prin ea, tot acel caracter naiv, local =i str`mtorat ]n orizontul mo=iei proprii, care se deosebe=te at`t de mult de universalismul =i europenismul costinian sau cantemirian. Chiar felul ]n care a \inut s[ se ]ntoarc[ din exilul rusesc, unde Cantemir a r[mas =i =i-a continuat opera, ne]n\elegerea lui pentru reformele lui Petru cel Mare, indic[ o alt[ formul[ spiritual[ dec`t aceea a enciclopedi=tilor de tipul lui Milescu sau Cantemir, deloc preocupa\i de depeizare =i g[sindu-=i locul oriunde este cultur[. P`n[ la un punct, de=i continu[ cronologia faptelor de unde o p[r[sise Costin, letopise\ul lui Neculce ]nf[\i=eaz[ o reac\ie la acesta =i anume reac\ia autohtonismului la europenism, a na\ionalului la universal. Acum, spre mijlocul secolului XVIII, c`nd ]=i termin[ Neculce opera, aceast[ reac\ie se produce pentru prima, dar nu =i pentru ultima oar[ ]n cultura rom`n[. O vom mai ]nt`lni de c`teva ori ]n epocile urm[toare. Un teoretician al spiritului etnic ar putea fi condus la ideea c[ noi nu am fost niciodat[ p`n[ la cap[t europeni, f[r[ s[ se fi n[scut opozi\ia localist[, c[ orice universalism este la noi corectat de na\ionalism =i chiar de xenofobie, c[, ]n fine, perioadele dominate de c[rtur[rism elitist alterneaz[ cu cele ]n care se infuzeaz[ sim\ul popular cel mai „s[n[tos“ =i mai riguros cu putin\[. [...] Interesant e =i faptul c[ Neculce a \inut s[ anticipeze cronica propriuzis[ de acele patruzeci =i patru de legende cunoscute sub titlul O sam[ de cuvinte. [...] Spre deosebire de Costin =i apoi de Cantemir =i de stolnicul Constantin Cantacuzino, care au o mentalitate aproape =tiin\ific[, Neculce se ]ntoarce la aceea folcloric[. [...] Dorin\a care le st[ la baz[ este aceea
407
Ion Neculce
foarte fireasc[ de a produce uimire. +i nu ca „un capitol de istoria rom`nilor“, cum zicea Iorga [...], trebuie legendele citite, ci ca ]nt`ia noastr[ oper[ de imagina\ie. C[ci dac[ Neculce n-are mult[ c[rtur[rie, are un talent de prozator ]nn[scut, ca nimeni altcineva ]n ]ntreaga noastr[ literatur[ medieval[. Dou[ tr[s[turi sunt izbitoare ]n O sam[ de cuvinte (=i vor fi =i ]n letopise\). }nt`i, faptul c[ aceste istorioare n-au mare lucru de legend[ ]n ele, culeg`nd ]nt`mpl[ri dintre cele mai obi=nuite, uneori chiar derizorii, =i nu numai ]mprejurarea c[ sunt puse de obicei ]n sarcina unor personaje cu statut istoric le ]nv[luie ]ntr-un abur eroic. Altfel, ]nf[\i=area foarte p[m`nteasc[ a lucrurilor n-ar ridica nici o dificultate. }n al doilea r`nd, istoriile cu pricina reprezint[ un veritabil triumf al spiritului anecdotic: nici descrieri, nici portret, nici comentarii: narativul pur, redus la esen\[. [...] Darul de povestitor al autorului este ]nvederat at`t pe spa\ii mici, c`t =i ]n construc\ii mai ample. C`teva dintre a=a-zisele legende n-au dec`t c`teva r`nduri, dar con\in, ca ]ntr-un degetar, materia unor adev[rate nuvele. [...] Sunt =i c`teva legende construite ca ni=te ample nara\iuni. De exemplu, biografia sp[tarului Milescu, prima de acest fel la noi, sau visul lui Rare=, c`nd mergea cu carele de pe=te la Ia=i, sau, mai ales, extraordinara povestire, scoas[ parc[ din Halima, despre un albanez =i un turc deopotrv[ de tineri =i de s[raci, care-=i caut[ norocul la |arigrad, juruindu-=i s[ nu se uite unul pe altul de vor izb`ndi ]n via\[, turcul ajung`nd vizir =i pun`nd pe albanez domn ]n Moldova. Meritul acestor at`t de celebre povestiri, ]nc`t au devenit pentru rom`ni arhetipale, const[ ]n simplitatea lor f[r[ cusur, ]n stilul „jos“, familiar, lipsit de orice solemnitate, pe care Neculce ]l introduce ]n proza na\ional[. Acest stil se remarc[ de la ]nceput =i ]n cronic[. [...] Neculce are pl[cerea faptului divers, din care cronica lui ne ofer[ nenum[rate mostre. Ilia=-vod[ tocmai ]=i ]ngropa tat[l, ]n tain[, „cu mult[ grij[ =i fric[ de datornicii t[t`ne-su, s[ nu-l prindz[, s[-l ]nchidz[“, c`nd un ceau= al sultanului ]l ia =i-l duce la serai ca s[ fie c[ft[nit domn; Duca e mazilit =i pe cale de a-=i pierde capul, dar se nimere=te s[ aib[ o blan[ ruseasc[ de vulpe neagr[ pe care i-o d[ruie=te vizirului ]n schimbul unei vorbe bune pe l`ng[ sultan [...]. Neculce e un Procopius care pl[te=te contemporanilor toate poli\ele, ]ncondeindu-i pentru posteritate. Cu excep\ia aceluia al lui Dosoftei, toate portretele sunt r[ut[cioase. [...]
408
Referin\e istorico-literare
Cu Neculce revin ]n for\[, ]n proza noastr[ istoric[, spiritul popular =i oralitatea, ajutate de un talent de narator incomparabil =i de o intui\ie a oamenilor, care compenseaz[ ]ngustimea concep\iei =i netemeinicia culturii. Cel mai mare povestitor de p`n[ la Creang[ =i Sadoveanu [...]. NICOLAE MANOLESCU, Istoria critic[ a literaturii rom`ne, vol. I, Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p. 58–59, 60–62, 64–65. O sam[ de cuvinte prin ]nsu=i titlul s[u semnific[, ca =i mai t`rziu „povestea vorbii“ a lui Anton Pann, un sentiment profund al limbii culte =i literare. De=i Neculce nu este ]nt`iul ]n ordine istoric[, el este primul ]ntemeietor al literaturii rom`ne ]n sensul major al folosirii neinventate a limbii. Nem[rturisit, ]n O sam[ de cuvinte el creeaz[ literatura ]n ciuda aparen\ei c[ face istorie. O sam[ de cuvinte are un mit ]n centrul s[u, =i un personaj devenit mitologic, Stefan cel Mare, erou de legend[. Mitul me=terului Manole, mitul sacrificiului care st[ la baza oric[rui act de crea\ie, se transform[ „avant la lettre“ ]n mitul ]ntemeierii m`n[stirii Putna. M`n[stirea Arge=ului a atras la sine un mit preexistent, de natur[ folcloric[, acela=i pe care-l g[sim transformat =i istoricizat cu pregnan\[ ]n mitul ]ntemeierii m`n[stirii Putna. [...] E firesc =i logic s[ ]n\elegem na=terea literaturii rom`ne ca o literatur[ de curte. Dealtfel, num[rul celor care =tiau s[ citeasc[ era at`t de mic ]nc`t practica literaturii scrise nu comunica dec`t cu o elit[. Nu numai Neculce a f[cut o astfel de literatur[, ci ea avea o tradi\ie ]nc[ de la Grigore Ureche. Acesta ni se v[de=te prin stil un curtean =i un diplomat des[v`r=it.[...] Neculce este v[dit influen\at de stilul lui Grigore Ureche. Mai pu\in apt dec`t Ureche s[ generalizeze istoric, totu=i Neculce =tie s[ creeze legendarul, dar =i s[ dea note de verosimil realului printr-un talent literar neegalat. Hot[r`t, el este cel mai talentat dintre cronicari, tocmai de aceea ]=i =i dep[=e=te canonul, fiind pe pagini ]ntregi pur =i simplu literat. La Neculce zona esteticului dep[=e=te pe aceea a istoriei. Din cele c`teva scurte schi\e despre +tefan cel Mare, el ni se relev[ ca autorul primelor nuvele istorice. }n ciuda ]ntinderii extrem de zg`rcite a textelor sale ni se arat[ ca nuvelist =i romancier din numai c`teva pagini. +tefan cel Mare, a=a cum rezult[ din paginile lui, ni-l aminte=te pe cel descris de Eminescu dup[ o pictur[ pe zidul m`n[stirii Putna pe care
409
Ion Neculce
b[nuim c[ au v[zut-o ]n prototip =i Ureche =i Miron Costin =i Neculce.[...] Cu c`\iva ani ]n urm[, Gheorghe Tomozei mi-a atras aten\ia asupra paragrafului 20 din O sam[ de cuvinte, care este prin el ]nsu=i un superb poem epic, o balad[ modern[ demn[ s[ figureze ]n cele mai zg`rcite antologii de poezie rom`neasc[. Iat[ mai ]nt`i paragraful a=a cum se g[se=te el ]n Neculce: „Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijlocul codrului, la o f`nt`n[ ce se cheam[ F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o“, =i iat[ un nou paragraf f[r[ nici o liter[ schimbat[ =i f[r[ nici o virgul[ ad[ugat[, ci numai a=ezat tipografic dup[ ritmul s[u interior care ni-l v[de=te ca pe o capodoper[ a poeziei noastre epice: Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascuns ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o ]n mijlocul codrului la o f`nt`n[ ce se cheam[ F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o. NICHITA ST{NESCU, Ion Neculce, ]n Amintiri din prezent, Editura Sport-Turism, Bucure=ti, 1985, p. 56–57, 59–61.
410
