Dicționar englez-român

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN

COPERTA

MIRCIA DUMITRESCU REDACTORI DE CARTE

SORANA GEORGESCU-GORJAN IRINA POPA TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

OFELIA COŞMAN LILIANA KIPPER DIANA TATU

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Univers Enciclopedic

ISBN 973-637-048-8

yv

w

ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE LINGVISTICA „IORGU IORDAN - AL. ROSEITI"

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN EDIŢIA A II-A

univers enciclopedic 2004

EDIŢIA I REDACTOR RESPONSABIL

Prof. dr. LEON LEVIŢCHI REVIZIE FINALĂ

Prof. dr. LEON LEVIŢCHI, ANDREI BANTAŞ, ADRIAN NICOLESCU REVIZII PARŢIALE

PETRU COMARNESCU. (pentru terminologia românească), TUDOR DORIN (pentru ştiinţele naturii), DAN DUŢESCU (pentru sinonimie), CAROL KORMO'S (pentru termenii ştiinţifici), Conf. dr. EDITH IAROVICI (pentru termeni ştiinţifici), TITI IOANITESCU (pentru termeni economici etc.), ROMULUS CĂPLESCU (pentru vocabular de presă), ILINCA CONSTANŢINESCU (din partea Institutului de Lingvistică din Bucureşti), Prof. dr. doc. ANA CARTIANU, Prof. dr. MIHAI BOGDAN REDACTORI

VALERIA ALCALAY, ANDREI BANTAŞ, NICOLETA BURGHELEA, EUGENIA CÎNCEA-POPESCU, VIORICA DĂNILĂ, DAN DUŢESCU, EUGENIA FARCA, ANDREEA GHEORGHIŢOIU, ETTA HAGIGOGUDUMITRESCU, VICTOR HANEA, PAULA IANCOVICI, DR. EDITH IAROVICI, ZAHARIA IONESCU, KURT KHEIL, DR. LEON LEVIŢCHI, DR. MIHAI MIROIU, MARIA MOCIORNIŢA, ADRIAN NICOLESCU, LILIANA PAMFIL-TEODOREANU, IOANA POENARU, VALERIA POP, IOAN AUREL PREDA, VIRGIL ŞTEFĂNESCU-DRĂGĂNEŞTI, COCA VASILIU, RALUCA RUSU TRANSCRIEREA FONETICĂ

DAN DUŢESCU, ANDREI BANTAŞ REDACTOR DE CARTE

SORANA GEORGESCU-GORJAN

EDIŢIAAII-A ÎMBOGĂŢIRE LEXICO-SEMANTICĂ

ILINCA CONSTANTINESCU, PAULA ŞENDREA, FLORIN GHEORGHE IONESCU REVIZIE FINALĂ

SORANA GEORGESCU-GORJAN ILINCA CONSTANTINESCU

CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA I Iniţiat acum 22 de ani de Institutul de Lingvistică din Bucureşti, dicţionarul de faţă a fost elaborat de către un colectiv amplu de cadre didactice, traducători, ziarişti etc. şi revizuit de un grup restrâns de specialişti. O dată cu trecerea anilor, dicţionarul a fost amplificat substanţial. în vederea redactării şi punerii la punct a dicţionarului, s-a folosit o bibliografie care, după părerea autorilor, oglindeşte stadiul actual al limbii engleze aşa cum este aceasta vorbită în diferite părţi ale globului, mai cu seamă în Anglia şi Statele Unite. A fost consultată, de asemenea, o bibliografie auxiliară (pe specialităţi), în scopul de a extinde aria de cuprindere a vocabularului şi utilitatea lui pentru diverse categorii de consultanţi. Aşa cum se*prezintă în forma sa actuală, lucrarea este un dicţionar englez-român de tip general, cuprinzând un fond de aproximativ 120 000 de cuvinte (cu frazeologia aferentă). Pronunţia cuvintelor din dicţionar este redată cu ajutorul alfabetului elaborat de International Phonetic Association (IPA) şi transcris pe baza celor mai recente ediţii din An English Pronouncing Dictionary de Daniel Jones şi din Webster's International Dictionary. Pentru ilustrarea sensurilor şi a unor particularităţi sintagmatice de folosire a cuvintelor, lexicul inclus în dicţionar este însoţit de numeroase echivalente, serii sinonimice, adesea diferenţiate stilistic (v. şi Indicaţiile de folosire de la pag. VII). Dicţionarul este completat cu o serie de materiale auxiliare (o privire generală asupra limbii engleze moderne şi contemporane, liste de nume proprii, prescurtări uzuale etc.). Conştienţi de complexitatea problemelor puse de un dicţionar ca cel de faţă, autorii speră că vor găsi înţelegerea cititorilor şi vor fi recunoscători pentru eventualele observaţii şi sugestii.

CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA A II-A Din a doua jumătate a secolului XX limba engleză şi varianta ei americană câştigă teren ca mijloc internaţional de comunicare. Studierea englezei în şcoală s-a extins de la un an la altul, făcând necesară elaborarea unor instrumente de lucru menite să satisfacă un public din ce în ce mai exigent. în tot mai multe domenii de activitate informarea bibliografică şi documentarea presupun o bună cunoaştere a limbii engleze. Acesta a fost contextul în care, în urmă cu trei decenii, apărea la Editura Academiei cel mai cuprinzător dicţionar englez-român realizat cu concursul a numeroşi specialişti din cercurile universitare şi academice din ţara noastră. Colectivul a lucrat sub îndrumarea eminentului cărturar care a fost Leon Leviţchi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, extinderea relaţiilor internaţionale pe multiple planuri şi diversitatea structurilor economice, politice şi organizatorice noi au dus la apariţia unor realităţi şi fenomene consfinţite, în mod firesc, de formarea unor noţiuni corespunzătoare redate prin neologisme. Multe cuvinte existente au căpătat sensuri noi şi s-au dezvoltat noi combinaţii frazeologice, toate acestea ducând la îmbogăţirea continuă a vocabularului. Este cunoscut că în ţările anglofone apar, la intervale scurte, dicţionare de cuvinte noi, iar autorii de mari lucrări lexicografice le înglobează, în timp, punând la dispoziţia vorbitorilor ediţii noi, îmbogăţite, ale lucrărilor de bază. Activitatea are un caracter permanent. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucureşti, sub egida căruia a apărut prima ediţie a prezentului dicţionar, a introdus în planul de cercetare din anii '80 elaborarea unui supliment menit să completeze materialul publicat în 1974, cu informaţie lexicografică adusă la zi. Realizarea operaţiunilor aferente a fost încredinţată celor două angliste membre ale institutului la data respectivă, Ilinca Constantinescu şi Paula Şendrea. Lor li s-a alăturat după câtăva vreme lector univ. Florin Gheorghe Ionescu. Prin încorporarea acestui supliment de peste 12 000 de adăugiri şi efectuarea unor corelări de ordin tehnic a rezultat un dicţionar bilingv modern de mari dimensiuni, a cărui listă de cuvinte depăşeşte 130 000 de articole. Au fost păstrate, în cea mai mare parte, normele redacţionale ale ediţiei anterioare. Intercalări de termeni şi sensuri noi au fost făcute de Ilinca Constantinescu chiar şi pe parcursul procesului de editare. Revizia dicţionarului a fost asigurată de Sorana Georgescu-Gorjan, căreia institutul îi mulţumeşte pentru efortul depus. Sarcina dificilă a publicării noii ediţii şi-a asumat-o Editura Univers Enciclopedic pentru care îi adresăm mulţumirile noastre cordiale.

INDICAŢII DE FOLOSIRE

C u v i n t c l e - t i t l u , tipărite cu litere aldine ca şi formele lor flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale.adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), sunt aşezate în ordine strict alfabetică (astfel, substantivele compuse nu trebuie căutate în cuibul primului element — de exemplu sea fever în cuibul sea —, ci ca unităţi de sine stătătoare). Fac excepţie verbele complexe (verbele cu particule adverbiale sau prepoziţionale) care au fost grupate, ca şi în prima ediţie a lucrării, în sistem de cuib, la lexemul verbal respectiv. E x e m p l e l e , s i n t a g m e l e , e x p r e s i i l e , p r o v e r b e l e etc., de asemenea tipărite cu litere aldine, nu sunt aşezate în ordine alfabetică. T r a d u c e r i l e r o m â n e ş t i sunt tipărite cu caractere drepte. Cifrele arabe aldine numerotează sensurile unui cuvânt-titlu polisemantic. (aged ['eid3id] adj. 1. bătrân; îmbătrânit; în vârstă; the ~ cei în vârstă; bătrânii. 2. ['eid3d] în vârstă de, având vârsta de; ~ seven în vârstă de şapte ani). Cifrele romane aldine semnalează apartenenţa la două sau mai multe părţi de vorbire. (Etruscan [i'trAskan] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă). La verbe, folosirea lor tranzitivă, intranzitivă, reflexivă este departajată printr-o literă majusculă aldină (A., B., C ) . Când o expresie sau o sintagmă are mai multe accepţii, acestea se indică prin a) ...; b) ...; c) ... E x p l i c a ţ i i l e , i n d i c a ţ i i l e g r a m a t i c a l e , s t i l i s t i c e etc., p r e s c u r t ă r i l e p r i n c a r e se c o m p l e t e a z ă t r a ­ d u c e r i l e (de exemplu cu ac. = cu acuzativul) — cu alte cuvinte tot ce nu reprezintă traduceri ci doar lămuriri suplimentare — sunt tipărite cu caractere cursive. T r i m i t e r i l e la forma de bază sau la o formă mai curentă sunt tipărite spaţiat. La trimiteri, cifrele aldine dintre paranteze fac referirea la partea de vorbire avută în vedere (prin cifre romane) sau la un anume sens (cifre arabe). S i n o n i m e l e sunt separate prin virgulă atunci când sunt apropiate şi prin punct şi virgulă atunci când posibilitatea înlocuirii între ele este mai puţin evidentă. Sinonimele care se pot înlocui între ele într-un context dat de dicţionar sunt separate printr-o bară oblică, de exemplu: in accordance / keeping / conformity with (citeşte: in accordance with, in keeping with, in conformity with). Sinonimele care reprezintă acelaşi element lexical, dar completat cu alte elemente lexicale se citesc prin desfacerea parantezei rotunde, astfel: armă (de foc) (citeşte: armă, armă de foc), sau to put (up)on the table (citeşte: to put on the table, to put upon the table)! O m o n i m e l e sau o m o g r a f e l e sunt marcate prin exponent „la umăr" bore1, bore2, bore3. P r e s c u r t ă r i l e care indică domenii de utilizare sunt aşezate după cuvinte, de exemplu: partridge s. (omit.), dar înaintea expresiilor, exemplelor etc., de exemplu: (war.) to close in the ship. Pentru o identificare mai precisă a cuvintelor din domeniile botanicii şi zoologiei, după traducere se dau, în paranteze rotunde, denumirile ştiinţifice latineşti scrise cursiv: blueweed [~wi:d] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare).

LISTA ABREVIERILOR ac. adj. adv. afirm. afr. agr. amer. anat. aprox. arheol. arhit. art. astron. atr. austr. auto aux. av. bibi. biocli. biol. bis. bot. canad. card.

cfchim. cib. cin. corn. comp. conj. constr. dat. dem. dial. dim. drum ec. electr. entom. etnogr.

eu.fi. expr.

ffam. farm. fierov.

figfiiloz. fiz. fiziol. fon. fot.

fi: gastr.

= acuzativ = adjectiv = adverb = afirmativ = (termen) african = agronomie, agricultură = (termen) american = anatomie = aproximativ = arheologie = arhitectură = articol = astronomie = atributiv = (termen) australian = automobilism = auxiliar = aviaţie = biblic = biochimie = biologie = bisericesc = botanic = (termen) canadian = cardinal = confer = chimie = cibernetică = cinematografie = comerţ = comparativ = conjuncţie = construcţie = dativ = demonstrativ = dialectal = diminutiv = construcţii de drumuri = economie; comerţ; finanţe = electricitate = entomologie = etnografie = eufemism = expresie = feminin = familiar = farmacie = feroviar = figurat - filozofie = fizică = fiziologie = fonetică = fotografie = (termen) francez = gastronomie

= genitiv = geodezie = geografie = geologie = geometrie = (termen) german = gramatică = (termen) grecesc = hidrologie = heraldică = horticultura = hotărât = ihtiologie imperfi. = imperfect impers. = impersonal = industrie ind. = indicativ indic. = infinitiv inf. = interjecţie interj. interog. = interogativ = intranzitiv intr. = invariabil invar. = (termen) irlandez irl. = istoric ist. = (termen) italian hal. = învechit înv. jap. = (termen) japonez = juridic jur. lat. = (termen) latin —lingvistică lingv. Ut. = literatură = locuţiune loc. = logică log­ in. = masculin mar. = marină mat. = matematică med. = medicină inediev. = medieval metal. = metalurgie meteor. = meteorologie = metrică, versificaţie metr. = (termen) militar mii. mine = minerit mineral. = mineralogie initol. = mitologie multipl. = multiplicativ = muzică muz. = neutru n. = negativ neg. nehot. = nehotărât = nominativ nom. = numeral num. numism. = numismatică = optică opt. = ordinal ord. = ornitologie omit. gen. geod. geogr. geol. geom. germ. gram. grec. hidr. herald. lwrt. hot. Hit.

paleont. pari. part. pârtie. past peior.

perfi pers. pi. plast. pol. poligr. pop. pos. pred. prep. prese. prez. pron. prop. prov. psih. pt. . radio

refl. rel. ret. rus. s. scot. sgsilv. si. sociol. smb. smth. span. sport. subj. superi. scol. tăb. tehn. tel. text. top. tr. trec. turc.

TV univ. V.

vb. vet. vulg. zool.

= paleontologie = parlamentar = participiu = particulă = past tense = peiorativ = perfect = persoană; personal = plural = mase plastice = politică = poligrafie = popular = posesiv = predicativ = prepoziţie = prescurtare = prezent = pronume = propoziţie = proverb = psihologie = pentru = radiotehnică = reflexiv = religie = retorică = (termen) rusesc = substantiv = (termen) scoţian = singular = silvicultură = slang = sociologie = somebody = something = (termen) spaniol = sportiv = subjonctiv = superlativ = şcolar = tăbăcărie = tehnic = telecomunicaţii = textile = topografie = tranzitiv = trecut = (termen) turcesc = televiziune = universitar = vezi = verb = veterinar = vulgarism = zoologie

VIII

TRANSCRIEREA

FONETICĂ

ANDREIBANTAŞ

A. SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE ÎN DICŢIONAR Nr. din sistemul IPA

Simbol

Explicaţii

Exemple

Transcriere

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

Vocalismul a) Vocale 1

i:

i foarte lung

feeler

[fi:b]

„filă" (cu i prelung)

2

i

i scurt, foarte deschis, aproape de e

fit

[fit]

„fit" (cu i foarte scurt, nepalatalizat)

3.

e

e puţin mai deschis ca în româneşte

set

[set]

„set" (cu e mai deschis, nepalatalizat)

4

33

e foarte deschis, aproape a

Sam

[sasm]

„seamă" (dar cu diftongul îmbinat)

5

a:

a foarte deschis, format în fundul gurii

bar

[ba:]

„bar" (cu a prelung şi fără r)

6

0

o scurt, deschis spre a, cu buzele trase în jos

tot

[tot]

cod

[kod]

„tot" (dar cu vocala mai apropiată de sunetul ardelenesc din „toată") „cod" (dar mai asemănător cu „coadă")

7

o:

o lung, deschis, cu buzele trase în jos

door lord

[do:] [b:d]

„dor" (cu o lung, deschis, fără r) „lord" (fără r, cu o lung, deschis)

8

u

u foarte scurt

cook

[kuk]

„cuc" (cu u scurtat)

9

u:

u foarte lung

boon

[bu:n]

„bun" (cu u foarte lung, ca în „iulie")

10

A

a foarte scurt şi închis, format în centrul gurii

supper

['SAps]

„sapă" (cu ă foarte scurt, retezat)

11

a:

vocală centrală similară cu un ă foarte lung, rostit Sir cu dinţii apropiaţi şi buzele întinse lateral

[so:]

„să" (cu vocală foarte lungă şi închisă)

12

3

vocală centrală întotdeauna neaccentuată, similară cu un ă foarte scurt

['sits]

„sită" (cu vocala finală închisă şi retezată)

sitter

IX

Nr. din sistemul IPA

Explicaţii

Simbol

Exemple

Transcriere

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

b) Diftongi 13

ei

similar cu diftongul românesc, dar mai deschis şi lay fără palatalizare hey

[lei] [hei]

„lei" (cu vocale mai deschise, fără palatalizare) „hei" (idem)

14

ou

similar cu diftongul românesc ău, dar cu buzele rotunjite, cea de jos împinsă înainte (în unele silabe neaccentuate apare redus la o, de ex.: ['noti'vembs] se poate citi şi [no'vembs], semnul cursiv fiind facultativ

tow

[tou]

„tău" (cu vocala ă rotunjită)

15

ai

similar diftongului românesc, dar mai deschis

sky

[skai]

„scai" (cu a mai deschis, mai lung, uşor nazalizat, şii foarte scurt)

16

au

similar diftongului românesc, dar mai deschis

how

[hau]

„hau" (cu a mai deschis, uşor nazalizat)

17

oi

o deschis (vezi nr. 6) urmat de un i foarte scurt

boy

[boi]

„boi" (dar cu o foarte deschis vezi nr. 6 - nerotunjit, cu buzele trase în jos)

18

is

i deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

fear

[fia]

19

S3

e foarte deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

Mary

fmeari]

20

33

o deschis (vezi nr. 6) urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

door

[dos]

„două" (dar fără u)

21

U3

u scurt, urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

continuer

[ksn'tinjus]

„continuă" cu ă mai scurt (diftong coborâtor)

Consonantismul a) Oclusive (explozive sau plozive) 22

P

p urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca part un h scurt

[pa:t]

„pat" (cu p foarte tare şi a lung vezi nr. 5)

23

b

similar unui b românesc, dar mai sonor (vibrat)

bun

[bAn]

„ban" (cu b foarte vibrat şi a foarte scurt - vezi nr. 10)

24

t

t rostit cu limba la rădăcina dinţilor, urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt

Tom

[tom]

25

d

d foarte sonor, rostit cu limba la rădăcina dinţilor din de sus dun

[din]

„tom" (cu t foarte tare, post-dental, şi cu o foarte deschis) „din" (cu consoanele foarte sonore şi vocala foarte scurtă) „Dan" (idem)

26

k

similar consoanei româneşti c, dar foarte tare, nepalatalizată, urmată (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt

cut

[Ut]

„cat" (cu c foarte tare şi un fel de h urmat de a scurt - vezi nr. 10)

27

g

similar cu un g românesc, foarte sonor

gu miner

[.gAma] '

„gamă" (cu a scurt, - vezi nr. 10 - şi ă scurt - vezi nr. 12)

[d/vn]

X

Nr. din sistemul IPA

Simbol

Exemple

Explicaţii

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

Transcriere

b) Semi-oclusive (africate) 28

t;

/ îmbinat cu ş, ca în rom. ci (nepalatalizat)

touch

[tAtJ] ■

„taci" (cu i foarte scurt, nepala­ talizat, şi a scurt - vezi nr. 10)

29

d3

d îmbinat cu j , ca în rom. gi (nepalatalizat)

jam

[d3aem]

„geam" (cu consoana nepalatalizată şi ea îmbinat)

moot

[mu:t]

„mut" (cu u lung)

nod

[nod]

c) Nazale 30

m

similar cu m românesc

31

n

similar cu n românesc

.

:

32

ţ)

n velar (realizat prin lipirea dosului limbii de vălul bunker palatului ca în rom. „lângă", „crâng", „pungă")

„nod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6)

['bArjksJ

„bancă" (cu n mai nazalizat, şi a şi ă scurte - vezi nr. 10 şi 12)

[lAk] [stil];

„lac" (cu a scurt - vezi nr. 10) „Stil" (cu limba mai retrasă)

d) Laterale 33

1

similar cu / românesc; când consoana apare la luck sfârşitul cuvântului, limba este mai retrasă (/ velar) still

e) Fricative (şuierătoare) 34

f

similar cu/românesc

fin

[fin]

„fin" (cu / scurt)

35

V

similar cu v românesc (dar mai sonor)

vie

[vai]

„vai" (cu diftongul uşor nazalizat)

36

0

consoană surdă, pronunţată cu limba ţinută între thick dinţi

[Oik]

„sic" (cu un s peltic)

37

5

consoană foarte sonoră, pronunţată cu limba ţinută without între dinţi there

[wi'âaut] [5ea]

„zer" (cu un z peltic)

38

s

similar cu s românesc

sauce

[so:s]

„sos" (cu o deschis, lung - vezi nr. 7)

39

z

similar cu z românesc, foarte sonor

zinc

[-ink].

„zinc" (cu i deschis scurt şi n velar - vezi nr. 32)

40

;

similar cu ş românesc

shock

[/ok]

„şoc" (cu o deschis -vezi nr. 6)

41

3

similar cuy românesc, foarte sonor

rouge

[ru:3]

„ruj" (cu r lichid şi u lung)

42

r

consoană lichidă, rostită fără vibraţia limbii bravo (aproape fără fricţiune)

['brcKvou]

„bravo" (cu r foarte moale; la sfârşitul diftongului ou - vezi nr. 14)

43

h

similar cu consoana românească, dar mai gutural high

[hai]

„hai" (cu un /; mai aspru format în fundul gâtului)

XI

Nr. din sistemul IPA

Simbol

Explicaţii

Exemple

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

Transcriere

f) Semiconsoane (semivocale) 44

w

u foarte scurt, rostit cu buzele foarte strânse (folosit oner înaintea vocalelor)

['wAns]

„oană" (cu a scurtat - vezi nr. 10 - şi a scurt - vezi nr. 12)

45

j

i tare, foarte palatalizat (iot), folosit înaintea yod vocalelor

[jod]

„iod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6)

B. ALTE SEMNE SI PROCEDEE LEGATE DE TRANSCRIEREA Conform tradiţiei lexicografice, transcrierea fonetică este cuprinsă între paranteze pătrate, ex.: [ri:t/]. Transcrierea fonetică urmează după fiecare articol de dicţionar, precum şi după formele sale flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), dacă acestea prezintă particularităţi de pronunţare. în cazul în care părţile de cuvânt pe care le formează articolul de dicţionar diferă ca pronunţie, transcrierea fonetică se dă imediat după cifrele romane care despart părţile de cuvânt. Intre paranteze drepte sunt cuprinse şi eventualele variante de pronunţare, despărţite prin virgule. Când diferenţa dintre o variantă şi alta apare doar într-o anumită parte a cuvântului, această parte se transcrie fonetic, iar partea identică se înlocuieşte cu (-). Dacă variantele nu sunt însoţite de indicaţii speciale (învechit, american, în limbajul juridic etc.), se recomandă prima variantă, ca fiind mai frecventă. Dacă variantele constau în diferenţe de accentuare, acestea se marchează astfel: [.meig'neiz,'— (citeşte 'meianeiz)]. Unele variante se referă la formele slabe (de conversaţie) sau tari (folosite în dictări, în exprimarea didactică etc.) ale cuvintelor frecvent folosite mai ales ca unelte gramaticale, comparabile cu formele contrase din româneşte (unde-i, s-au dus etc.). Lista celor mai frecvente forme slabe se găseşte la pag. XII. La unele cuvinte care nu au forme slabe se pot întâlni variante care diferă prin omiterea (eliziunea) unui sunet. Acesta va fi reprezentat grafic prin simboluri fonetice scrise cursiv, ex.: ['haendmeid] se poate pronunţa ['haenmeid] sau ['hasndmeid]. Transcrierea fonetică nu se repetă pentru omonime sau omofoane, ex.: (box1, box2, box3 etc.), dar se indică pronunţarea diferită a omografelor, ex.: (bow1 [bou], bow2 [bau]; sow1 [sou], sow2 [sau] etc.). La cuvintele compuse, pentru economie de spaţiu, transcrierea fonetică a părţii comune se înlocuieşte cu tilda (~), redându-se doar pronunţarea elementului nou. în asemenea cazuri, în afară de căutarea pronunţării primei părţi Ia cuvântul de bază, aflat mai sus, celui care consultă dicţionarul i se cere să ţină seama de următoarele reguli: compuşii de tip adjectiv + substantiv au două accente egale, ca [a:ti'fi/l 'silk]. în compuşii de tip substantiv + substantiv, cel de-al doilea element nu are accent dacă este format dintr-o singură silabă, şi are accent secundar dacă este format din mai multe silabe. Excepţiile,

FONETICĂ

nu prea numeroase, sunt indicate ca atare sau sunt transcrise în întregime. Accentele sunt marcate înaintea silabei accentuate. Cel principal se pune sus ['bjutafl], cel secundar, jos [in>telid39'biliti]. Modificările de accentuare aduse de locul ocupat în propoziţie, de schimbarea funcţiei sintactice, sunt indicate în variante. La cuvintele derivate şi la formele de plural, partea identică se redă prin linie dreaptă (-) după care se adaugă pronunţarea sufixului, terminaţiei etc.: [i'vent], [-jual], [-juali]. în transcrierea, fonetică sunt marcate doar accentele tonice ale cuvântului luat în sine, adică diferenţa de intensitate între silabe, deci accentele vor fi prezente numai la cuvintele de două sau mai multe silabe. Trebuie însă să se ţină seama de faptul că în limba engleză prezenţa unei vocale în silabă nu este indispensabilă în anumite condiţii. Dacă sunt precedate de alte consoane, consoanele [1], [n] şi [m] pot forma împreună cu ele o silabă. Aşadar, cuvinte ca button ['bAtn], listen ['lisn], little flitl], whistle ['wisl], rhythm ['riSm], bottom ['botm], au două silabe, prima purtând accentul. Lungimea unei vocale este marcată de semnul (:), ex.: [a:] este numai lung, [o:] diferă de [o] scurt, [u:] diferă de [u] scurt. Când vocala lungă este scurtată din anumite motive (de exemplu când este precedată şi urmată de consoane surde) semnul lungimii [:] este pus între paranteze rotunde, de ex.: ['ko(:)st] ceea ce indică două variante: [kosf] şi [ko:st], folosite cam cu aceeaşi frecvenţă. Vocalele nazale, necaracteristice limbii engleze, apar în cuvinte franceze sau spaniole şi atunci sunt indicate cu semnul [5], [S], de ex.: ['5(:)rjko]. Semnul r pus sus, la sfârşitul unui cuvânt este r de legătură (linking r) şi arată că r-ul nu se pronunţă când cuvântul este rostit izolat, sau înaintea unei consoane, semivocale (semiconsoane), în schimb se pronunţă când cuvântul următor începe cu o vocală. De exemplu: father and mother ['fa:â3r3riniA59] se pronunţă aproape ca şi cuvântul compus father-in-Iaw ['ia: drinh:], dar father went home se pronunţă ['fa:6a went houm]. Aşa numitul r nedorit (intrusive r), particularitate din ce în ce mai frecventă a pronunţării moderne, nu este marcat în dicţionar întrucât el nu este legat de un aspect grafic (de exemplu the idea of it, pronunţat [âi'aidisrovit], sau I saw him in the street [ai'so:rim in 5a stri:t].

XII

Pronunţarea americană, care în ansamblu diferă de cea britanică, americane care se studiază ca atare (cf. Webster's Third International este redată -printr-o apropiere de sistemul I.P.A.- numai acolo unde Dictionary; Kenyon and Knott, A Pronouncing Dictionary. of există deosebiri majore (accentuare, sunete complet diferite). în rest, American English). trebuie doar să se ţină seama de caracteristicile generale ale pronunţării

LISTA CUVINTELOR MAI FRECVENT FOLOSITE ORAL CU FORME SLABE Nr. crt.

Cuvântul

Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor)

Forme slabe (de Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică conversaţie)

Contexte ilustrative redate în ortografia curentă

1

a

ei

3

a boi

a boy

2

am

asm

am, m

ai am not, aim 'redi

I am not, I'm ready

3

an

aen

an,n

an 'elifant

an elephant /

4

and

asnd

and, nd, an, n

'brAâsran 'sista 'bredn 'bAta

brother, and sister, bread and butter

5

are

a:

a, r, a

Seiahia-

they are here

6

as

xz

3Z, Z

azaru:l

as a rule

7

at

33t

9t

3t WAnS

at once

8

be

bi:

bi

ta bi /ua

to be sure

9

been

bi:n, bin

bin

aiv bin 'weitirj

I've been waiting

10

but

bM

bat

bat ai nou

but I know

11

can (be able)

kasn

kan, kn

ai kan du: it nau

I can do it now

12

could

kud

kad

hi: kad help

he could help

13

do (auxiliary)

du:

du, da, d

ai du nat, da 3ei kAm? hau dja du?

I do not, do they come? How do you do?

.14

does (auxiliary)

dAZ

dsz

daz/i laikit?

does she like it?

15

for

fo:

fa

fa Sa 'pa:p3S

for the purpose

16

from

from

fram, frm

fram 3a wa:k

from the work

17

had (auxiliary)

hasd

had,ad,d

hi had gon

he had gone

18.

has (auxiliary)

haez

haz, 3Z, z, s

hi hazdAnit

he has done it

19

have (auxiliary)

haev

hav,av,v

ai hsvnat ăeiv a'raivd

I have not, they have arrived

20

he

hi:

i:,hi,i

ai 8o:tiwud kAm

I thought he would come

21

her

ha:

a:, ha, a

ai met3:5ea ai laik:a 'brA5a

I met her there I like her brother

22

him

him

im

ai sa: im in 3a stri:t

I saw him in the street

23

his

hiz

iz

put iz 'preznt âea

put his present there

24

is

iz

z, s

hiz 'kreizi, its a:l rait

he's crazy, it is all right

25

ma'am

maem

mam, m

nou mam, jesm

no ma'am, yes ma'am

26

me

mi:

mi

hi bo:z mi

he bores me

XIII Nr. cit.

Cuvântul

Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor)

Forme slabe (de conversaţie)

Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică

Contexte ilustrative redate în ortografia curentă

27'

must

niASt

mast, mas

ju msst li:v ai mss gou

you must live I must go

28

not

nat

nt, n

hi ka:nt, aidou(n)nou

he can't, I don't know

29

of

DV

3V, v , a

f3:st(s)vo:l, kAps(v)ti:

first of all, cup of tea

30

or

o:

3

hedsteil

head or tail

31

Saint

seint

s(3)nt, s(s)n, sin(t)

snt 'pastrik ssn 'niktas

Saint Patrick Saint Nicholas

32

shall

Jael

Jal.il

ai /si gou wi/la:skim

I shall go we shall ask him

33

she

Ji:

/i

Ji nouz it

she knows it

34

should

/ud

Jadjd

Jad Ji du:it? ai/d'a:ns3

should she do it? I should answer

35

Sir

sa:

S3

ss'maikl

Sir Michael

36

some

SAm

ssm, sm

gimi sm 'instnsiz

give me some instances

37

than

5a;n

6sn,5n

mo:3(3)n i'nAf

more than enough

38

that (conj., pron. rel.)

5set

5at

âs buk 6st ai laikt best

the book that I liked best

39

the

5i:

5i (înaintea vocalelor) 6(3)

from 5sta:t

from the start

aeSstaim

at the time

40

them

Cern

3(a)m, (3)m

put âm daun givsm Ap

put them down give them up

41

there

des

33

âsz'nABin dsrs'meni

there is nothing there are many

42

to

tu:

tU,t3

ha:t tu ha:t t3 63'p3:p3S

heart to heart to the purpose

43

us

AS

3S, S

li:v3S3'loun, letsto:ksens

leave us alone let us talk sense

44

was

W3Z

W3Z

ai W3Z 'sari

I was sorry

45

we

wi:

wi

wi Sink sou

we think so

46

were

wa:

W3

ju W3 rait

you were right

47

who

hu:

u:, hu

5s boi u(:) dAZ it

the boy who does it

48

will

wil

l,3l

Ssetldu:

that will do

49

would

wud

wsd,3d, d

it(w)sd'a:ns3 aus'p3:p3S

it would answer our purpose

50

you

ju:

ju.js

wot du ju nou? J3 'Judnt

what do you know? you shouldn't?

51

your

jo:

P

iz J3 waif 'bets?

is your wife better?

XIV

SCURTA INTRODUCERE IN LIMBA ENGLEZA LEON D. LEVITCHI

Limba engleză aparţine grupului germanic al limbilor indo-europene, şi anume grupului vest-germanic, alături de dialectul din Germania de Sus (Hochdeutsch), de vechea saxonă şi de friziană, cu care are o scrie de asemănări lexicale, fonetice şi gramaticale.

I. VOCABULAR § 1. Origini. Caracterul germanic al limbii engleze moderne (1500-) şi contemporane (sec. al XX-lea) se vădeşte în fondul ei lexical de baza şi în structura gramaticală esenţială. Potrivit statisticilor, numai 30-35% din cele peste 600.000 de cuvinte ale vocabularului englez provin (cu sau fără ajutorul afixaţiei) din engleza veche sau „anglo-saxonă", majoritatea celorlalte fiind de origine romanică; dar un calcul bazat pe principiul frecvenţei şi al circulaţiei oferă o imagine cu totul diferită, astfel încât vocabularul germanic se ridică până la 70-80%. După cum au subliniat nume­ roşi autori, un englez sau un american pot exprima absolut tot ce doresc folosind exclusiv cuvinte de origine anglo-saxonă. Dintre limbile romanice, franceza a influenţat cel mai mult vocabularul englez, îndeosebi în perioada „vechilor împrumuturi" (1100-1400), elemente lexicale pe deplin asimilate (proud, minute, second, art, government etc.), spre deosebire de „noile împrumuturi", cele de după 1500 şi, mai cu seamă, de după 1660 (denouement, billet-doux, rendez-vous etc.). Elementul francez a contribuit mult la dezvoltarea extraordinară a sinonimiei de diferite tipuri (ideografică, stilistică etc.). împrumuturile din latină, efectuate în mai multe perioade istorice, pot fi grupate în : a) cuvinte preluate de anglo-saxoni înainte de debarcarea lor în Britania (pear, cheese, copper, inch etc.); b) cuvinte împrumutate de britoni şi preluate mai târziu de anglo-saxoni de la aceştia (port, wall, street etc.); c) cuvinte introduse în engleza veche în sec. al VI-lea, după creştinarea populaţiei din insulă (candle, disciple, shrine etc.); d) cuvinte introduse în engleza veche în sec. XIV-XVI, cele mai multe având un conţinut abstract (maximum, superior, inertia etc.); e) cuvinte introduse după sec. al XVII-lea, în ultimele două secole, mai ales vocabular ştiinţific (acid; formula, memorandum etc.). împrumuturile din greacă se întâlnesc din cele mai vechi timpuri, dar înainte de Renaştere numărul lor era destul'de redus (devil, church, palsy etc.). Ulterior, ele au avut un caracter aproape continuu, îmbogă­ ţind foarte mult vocabularul ştiinţific (epidemics, antonym, geology, encephalitis etc.). Influenţa scandinavă asupra vocabularului englez este destul de greu de stabilit din cauza marilor asemănări dintre cele două limbi în sec. IX-XII, unul dintre criteriile-mai mult sau mai puţin sigure fiind cel al sunetului (de exemplu, prezenţa grupului consonantic [sk] în cuvinte ca scare, skill, sky etc.). Se presupune că numărul total al cuvintelor scandinave din engleza modernă s-ar ridica la 600-1000. Elementul lexical celtic este foarte slab reprezentat (bin, down, flannel, slogan etc.). Engleza a împrumutat şi continuă să împrumute cuvinte din cele mai diferite limbi, astfel: din italiană (concerto, alarm, bust, opera). spaniolă (Negro, armada, chocolate), germană (plunder, iceberg),

olandeză (brandy, skipper, toy), rusă (kolkhoz, kulak, troika), persană (backshish, bazaar, divan), turcă (agha, caftan, turkey), ebraică (cherub, Satan, seraph), arabă (fellah, emir, harem), portugheză (molasses, marmalade), hindu (thug, wllah, bandanna), chineză (tea, china, nankeen), australiană (boomerang, kangaroo, dingo), limbile indienilor din America de Nord (hominy, moccasin, squaw) etc. în prezent, o parte importantă a vocabularului englez o formează aşa-numitele „cuvinte internaţionale" (International Words), cuvinte care, cu puţine modificări ortografice şi ortoepice, au putere de circulaţie în mai multe limbi, cu păstrarea valorii semantice. Majoritatea desemnează noţiuni din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii (biology, refrigerator, classification, diplomat etc.). Un loc aparte îl ocupă aşa numiţii „False Friends", de cele mai multe ori cuvinte internaţionale având aproximativ aceeaşi formă în mai multe limbi, dar deosebindu-se ca înţeles (integral sau în parte), de exemplu: (engl.) actually - (rom.) 1. într-adevăr, realmente; de fapt; 2. (rar.) actualmente; (engl.) commodity - (rom.) articol de uz, pi. marfă; (engl.) concert- (rom.) 1. concert; 2. înţelegere, acord etc.

§ 2. Afixaţia a) Prefixe germanice: be- (peste, de jur împrejurul, complet) to besprinkle, to bedim, to besmear for- (departe, încolo) to forswear, to forbid in- (în) insight, inlet mis- (rău, greşit) to mislead, to misunderstand out- (din; mai mult decât) to outlive, to outshine over- (peste, dincolo) to, overeat, to overflow under- (pe; în; sub etc.) to undertake, to undergo un- (nu) unfriendly, to undo, unnecessary up- (sus) upright, upset

a-, ab-, abs- (de la) to abuse, to abstain ad-, af-, an- etc. (la) to adhere, to accrete, to affirm, to attract bi-, bis- (doi, de două ori) bilingual, bi-monthly com-, con-, co-, cog-, col-, etc. (cu) to compress, to concatenate, to cohere, to cognate, to collide de- (implică separarea, lipsa etc.) to depart, to deprecate dis-, di- (cu valoare negativă) to displease, to dislike, to diverge

1 XV

en- (în) to enclose, to enlarge, to enact ex-, e-, ef- (din) to extend, edition, to efface in-, ii-, ir- (cu valoare negativă) ineffectual, illiberal, irrational non- (cu valoare negativă) non-English ob-, op- (împotriva; spre; pe) to obliterate, to oppose pre- (înainte) to predict pro- (înainte; pentru) to propose re- (din nou) repetition, to re-read sub-, sue- etc. (sub) subject, succint

-ly, -y (germanic; arată calitatea) monthly, princely, friendly, manly, womanly, windy, rainy, dirty, noisy -less (germanic; arată absenţa calităţii) useless, friendless, fearless, leafless -able (romanic; formează adjective care arată posibilitatea acţiunii sau stării exprimate de substantivele respective) capable, understandable, readable, detestable -ful (germanic; arată calitatea caracteristică substantivului la care se ataşează) beautiful, careful, dutiful

greceşti:

verbale:

-ize, -ise (greceşti; ataşate la anumite substantive şi adjective, formează verbe cu sensul de a „aduce în starea exprimată de cuvântul de bază") to realize, to fertilize, to analyse, to sympathize -en (germanic; are acelaşi înţeles ca -ize) to broaden, to whiten, to deepen, to heighten în general, prefixele nu mai sunt productive în engleza contempo­ rană. Excepţie fac: un-, re-, dis-, mis-, anti-,pre-, non- şi alte câteva. -fy, -ify (romanice; au acelaşi înţeles cu -ize) to electrify, to magnify, to intensify, to certify b) Sufixe

an-, a- (cu valoare negativă) anomalous, acephalous di- (de două ori) dioxide, diphthong ec- (din; afară din) eccentric

substantivale:

adverbiale:

-er (germanic; arată autorul acţiunii, agentul) doer, maker, teacher, -ly (germanic; adăugat la adjective, formează adverbe de mod) magnificently, uselessly, carefully, blindly dancer, learner, bringer, lender -ist (grecesc; arată partizanul unui sistem etc.; de asemenea, -ward(s) (germanic; implică ideea de direcţie) forward(s), southward, backward(s), leeward membrul unei profesii) socialist, chartist, realist, typist, dramatist, humanist -ism (grecesc; învăţătură, doctrină, şcoală, curent) socialism, § 3. Conversiunea. Procedeul prin care o parte de vorbire devine, chartism, realism, dramatism, humanism într-un context, o altă parte de vorbire, deci un alt cuvânt, este un -ee (francez; caracterizează persoane) devotee, absentee, adoptee -ess ( francez; formează genul feminin al unor substantive) heiress, fenomen frecvent în engleza modernă şi contemporană. In prezent, părţile de vorbire care reprezintă cele mai active arii ale conversiunii shepherdess, tigress -ese (italian; arată originea unei persoane; de asemenea, stilul) Chinese, sunt substantivul, adjectivul şi verbul, substantivul constituind de cele mai multe ori punctul de plecare, ca în exemplele: tattoo - to tattoo, Burmese, Johnsonese, journalese co-star - to co-star, highlight - to highlight, trial - trial match, rock -eer, -ier (franceze; arată ocupaţia) musketeer, gondolier - rock plant etc. -ling (germanic; peiorativ sau diminutival) hireling, duckling -ster (germanic; arată profesia) brewster, gamester -ite (grecesc; arată apartenenţa) Luddite, pre-Raphaelite -or (latin; arată profesia) actor, doctor, sculptor, director -ing (germanic; arată profesia, calitatea, starea etc.) teaching, doing, making, coming, being, fishing -ness, -ship-, -hood, -dom (germanice; arată starea, calitatea) kindness, usefulness, friendship, kinship, neighbourhood, manhood, kingdom, freedom -th (germanic; de cele mai multe ori, formează substantive din adjective) truth, breadth, length, width., strength -age (romanic; arată totalitatea sau starea) tonnage, leakage, average, parentage -ance, -ence, -ment, -tion, -ation, -sion, -ion (romanice; arată starea, procesul, continuarea, rezultatul unui proces) appearance, continuance, preference, movement, preferment, betterment, diminution, indication, possession, erosion, prostration

§ 4. Compunerea. Prin simpla juxtapunere, diferite părţi de vorbire pot da naştere cuvintelor compuse care, în engleza modernă, dar mai cu seamă în engleza contemporană, au îmbogăţit extraordinar de mult fondul lexical. Cele mai frecvente sunt substantivele compuse cu bază substantivală (ultimul cuvânt dintr-o serie), de exemplu: subst. + subst. adj. + subst. pron. + subst. vb. + subst. adv. + subst.

fieldflower, classroom, motor-car, drawing room blackboard, sweetheart, singing bird he-wolf she-bear makeshift, pickpocket outhouse, uptrain, downstreet

Substantivele compuse cu bază substantivală se scriu fie într-un singur cuvânt (classroom, sweetheart), fie cu ajutorul cratimei (motor-car, clasp-knife), fie separat (motor car, safety razor). Nu există reguli ortografice precise în această privinţă — situaţie care-1 face adjectivale: pe Fowler să vorbească despre „haosul care domneşte în lumea scriitorilor şi tipografilor...când este vorba despre folosirea -ish (germanic; arată calitatea) boyish, whitish, bluish -ed (germanic; are sensul de „înzestrat cu", „caracterizat prin" - prin cratimei..." (Modern English Usage). O categorie aparte de cuvinte compuse o formează aşa-numitele îmbinare cu anumite substantive sau adjective) blue-eyed, verbe complexe, verbe alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială broad-shouldered, felt-hatted, long-fingered

XVI

(up, in, out, through etc.) care, într-o măsură mai mare sau mai mică, modifică sensul verbului de bază. Numărul verbelor complexe din engleza contemporană este impresionant, iar necunoaşterea lor echivalează, după părerea unanimă a lingviştilor englezi şi americani, cu necunoaşterea limbii engleze. Majoritatea verbelor complexe se întâlnesc în limba engleză vorbită, fiind preferate în general sinonimelor „abstracte", „mai puţin colorate": to bring up (to educate), to carry out (to effect), to fall out (to quarrel), to get off (to dismount) etc.

§ 5. Contragerea. Contragerea cuvintelor se realizează în engleza modernă şi contemporană prin a) afereză - reducerea părţii de început a unui cuvânt (bus din omnibus, car din motor-car); b) sincopă reducerea părţii de mijloc a unui cuvânt (mart din market, ma 'am din madam); c) apocopă - reducerea părţii sale finale (pub din public house, sub din submarine, prefab din prefabricated). Productivă în prezent este apocopa.

§ 6. Abrevierea. Reducerea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte la iniţialele sau la primele litere ale acestora este un procedeu atât de răspândit în engleza contemporană încât sporeşte considerabil fondul ei lexical (peste 30.000 de cuvinte): TV (television), radar (radio detection and ranging), GP (general practitioner), P.O.W. (prisoner of war) etc.

în engleza americană

în engleza britanică

Traducere

baggage

luggage

bagaj

bakery

baker's (shop)

brutărie

bookup

bookstall

stand de cărţi

cigar store

tobacconist's (shop) debit (de tutun)

class

form

clasă (de şcoală)

closet

cupboard

bufet

department

office; ministry

departament; minister

fall

autumn

toamnă

gas

petrol

benzină

hog

Pig

porc

information desk

enquiry office

birou de informaţii

mail

post

poştă

movie

picture

film

sidewalk.

pavement

trotuar

sleeper

sleeping car

vagon de dormit

truck

lorry

camion

holidays vacanţă; concediu § 7. Vocabularul american. în linii mari, se poate afirma că fondul vacation lexical al variantei americane a limbii engleze corespunde celui al wheel bicycle bicicletă englezei britanice, cu sublinierea că o serie de diferenţe se fac din ce în ce mai simţite mai ales în limba vorbită, în slang şi în exprimarea în ultima vreme, un număr mare de cuvinte şi expresii americane familiară („colloquial English") - fie că este vorba de unităţi lexicale au pătruns şi s-au. statornicit în engleza britanică, iar delimitările diferite sau de sensuri diferite ale unor unităţi lexicale existente în respective nu sunt întotdeauna uşor de făcut. engleza britanică. Câteva ilustrări: .

II. FONETICĂ Of which vertue engendred is the flour... § 8. Generalităţi. Asemenea oricărei alte limbi moderne, limba engleză a cunoscut, în cursul îndelungatei sale istorii, modificări of 'hwit/ 'vsr'tiu sn^endord .is 8o i/Iu:r] însemnate şi din punct de vedere al ortografiei şi ortoepiei. Engleza contemporană şi modernă se deosebeşte mult în această privinţă nu Text modernizat: numai de engleza veche, dar şi de engleza medie, după cum se poate vedea din „reconstituirea" fonetică a următorului fragment din When that April with his (its) showers sweet Povestirile din Canterbury de Geoffrey Chaucer (1340-1400): ['wen 5ot 'eipral iwi6 hiz/its '/auoz 'swi:t The drought of March has pierced to the root 3o 'draut sv 'ma:t/ hoz 'pisst tu da 'ru:t Text original: And bathed every vein in such liquor and 'beiâd 'evri vein in 'sAt/ 'liko Whan that Aprilie with his schowre swoote ['hwsn 8ot 'a:pril .wi8 his '/u:ras 'so:to Of which virtue engendered is the flower: The drought of Marche hath perced to the roote ov 'wit/ 'vo:tju: in'd3endod .iz âo 'flaus] 03 'drAXt of 'mart/ ha8 'persod to: 6o 'ro:to And bathed every veyne in swich licour, § 9. Ortografia şi pronunţia contemporană. La ora actuală, engleza and 'bo:5sd 'e:vri 'veein in 'swit/ li'ku:r britanică literară cunoaşte o ortografie unitară, cu foarte puţine excepţii

XVII

(judgment sau judgement, aesthete sau esthete, slyly sau slily etc.). [ou] de: întrucât faţă de situaţia din sec. al XV-lea normele ortografice s-au oe, ca în toe, foe, throes modificat doar într-o măsură relativ mică în vreme ce în pronunţie ca în tone, phone, alone, old, stove o, au intervenit schimbări numeroase şi adesea profunde, se poate afirma ow, ca în narrow, know, show, sowing că engleza scrisă redă limba vorbită într-un mod defectuos. Regulile oa, ca în boat, loaf, road privind rostirea anumitor litere şi grupuri de litere sunt însoţite de atâtea excepţii, încât o sistematizare în scopuri practice (didactice) [ei] de: este iluzorie; în ultimă instanţă, fiecare cuvânt trebuie învăţat în parte, ca în make, stake, plate, fame, lady, labour atât ca scriere cât şi ca pronunţie (de aici şi redarea, cu ajutorul a a, ai, ca în pain, gait, paid, tail diverse sisteme de transcriere, a pronunţiei cuvintelor engleze în ay, ca în stay, lay, fay, tray, player majoritatea dicţionarelor). Astfel, grupul de litere ough se citeşte ca în they, prey, grey ey, ca în eight, neigh, neighbour etc. eigh, [ou] în though, although, dough în ought, nought, bought, brought [o:] Pronunţia cuvintelor din engleza britanică variază în funcţie de mediu în cough [of] şi educaţie (pronunţia claselor instruite, pronunţia populară, pronunţia [au] în bough, plough, drought cockney etc.), precum şi în funcţie de ariile geografice (pronunţia în enough, tough, rough [Af] londoneză, pronunţia scoţiană, pronunţia sudică etc.). Pronunţia în borough, thorough M literară, deşi folosită de un număr surprinzător de restrâns de englezi, în through, throughout [u:] reprezintă totuşi tipul „standard" (se aude la B.B.C., în universităţi în hough [ok] etc.) şi este îndeobşte cunoscută ca Received Pronunciation sau, în hiccough [A P ] prescurtat, RP („pronunţia general acceptată")1. grupul op se citeşte: [u:] [u] [A] [us] [ou] [o:]

în spoon, loot, moon, moot în book, look, stood, room (dar şi [ru:m]) în flood, blood în poor, moor în brooch în door, floor

Atât dicţionarele generale monolingve cât şi cele generale bilingve reproduc pronunţia engleza RP; deşi, până şi în acest cadru, nu toate cuvintele au o singură pronunţie; miaul este [mi'aul] sau [mjaul], decimal - f'desimgl] sau ['dessmgl], Celtic - ['keltik] sau ['seltik], chocolate - ['t/okslit] sau ['t/oklit] etc.

§ 10. Ortografia americană. în linii mari, ortografia americană coincide cu cea britanică, deşi se poate vorbi de o permanentă tendinţă de simplificare a celei dintâi. Astfel, grupul britanic -our devine -or în varianta americană a limbii: colour - color, favour -favor, labour' grupul th se citeşte: - labor; grupul -re devine -er. theatre - theater, centre - center, metre [S] în this, that, smooth, this - meter; -II- se reduce la -/-: traveller - traveler, woollen - woolen, cancelling - canceling; -ue se reduce: dialogue - dialog, prologue [9] în thing, three, thick -prolog; sufixul verbal -ise devine —ize: to organise - to organize, [t] în Thames, thyme, posthumous, Anthony etc. to fertilise - to fertilize; cratima dintr-o serie de cuvinte compuse Pe de altă parte, un acelaşi sunet poate fi redat de mai multe litere dispare: to-morrow - tomorrow, good-bye - goodbye etc. şi grupuri de litere. Astfel, § 11. Pronunţia americană. Pronunţia americană se deosebeşte de cea britanică mai cu seamă prin a) American drawl - rostirea [i:] de: încetinită şi prelungită a silabelor accentuate (mai ales la sfârşitul ee, ca în fleet, seen, meet, creek sintagmelor) şi b) nasal twang - rostirea nazalizată a unor vocale ea, ca în meat, lead, leaf, beadle (ca [a;] din stand etc.). ca în Pete, aesthete, he e, [a:] din engleza britanică devine de obicei [as]: class [kla:s] - [klass], i, ca în Nina dance [da:ns]-[da;ns],iar[o] devine [a]: hot [hot] -[hat], body ['bodi] ca în aesthete, formulas ae, - ['badi] etc.; [ju:] în cuvinte ca duty ['dju:ti] sau new [nju:] devine oe, ca în Oedipus [u:] - ['du:ti], [nu:] etc. în anumite cuvinte [w] devine [hw] (what ca în field, chief, thief ie, [hwot], where [hwsa]). De asemenea, [r] se rosteşte indiferent de poziţie (ever ['e\sr],father [Ta:â3r] etc.). ca în receive, perceive, deceive ei,

1 Unii autori o subclasifică în a) conservative RP („RP conservatoare"), folosită de generaţiile mai vârstnice şi, tradiţional, de anumite profesii şi grupuri sociale; b) general RP („RP generală"), ca, de pildă, pronunţia B.B.C.-ului, şi c) advanced RP („RP avansată"), folosită de tineretul din clasele sociale aristocratice.

XVIII

III. GRAMATICA MORFOLOGIE 7) Substantive ale pluralităţii (Nouns of Multitude). Sunt o varietate a substantivelor colective, au numai forma de singular şi se acordă § 12. Categorii de substantive din punctul de vedere al ideii de cu verbul şi determinanţii exclusiv la plural: număr. people (lume, oameni,) - many people - those people - there were 1) Substantive individuale (Individual Nouns). Au forme diferite many people there pentru singular şi plural (cu unele excepţii), se pot „număra" (sunt Atunci când sunt precedate de numerale, acestea se referă la „Countable Nouns"), se acordă în număr cu verbul şi determinanţii: elementele alcătuitoare ale noţiunii respective: table - tables -four tables; impulse - impulses - several impulses; five people (cinci oameni); three police (trei poliţişti) a man - men - a hundred men; one book - two books - many books 8) Substantive individuale ale pluralităţii (Individual Nouns of - the books aren 't here Multitude). Urmează fie regimul substantivelor individuale, fie pe Când sunt folosite în sensul lor cel mai general, sunt precedate de acela al substantivelor pluralităţii: articolul nehotărât sau hotărât la singular şi nu primesc articol (mai fish (peşte sau peşti) - three fish(es) - many fish(es) exact, sunt precedate de „articolul zero") la plural: ani the adverb is a part of speech - adverbs are a part of speech 2) Substantive individuale-defective (Defective Individual Nouns). § 13. Numărul plural al substantivelor (The Plural Number of Au exclusiv formă de plural, dar se pot „număra" prin asociere cu Nouns) un numerativ: trousers - a pair of trousers - three pair(s) of trousers; clothes - In mod obişnuit, pluralul substantivelor se formează prin adăugarea a suit of clothes - several suits of clothes - the clothes are in the unui -s la forma de singular: house - houses, lamp - lamps, kid - kids, apple - apples. Constituie abateri de la această normă: wardrobe - substantivele terminate într-un sunet şuierător (-s, -ss, x, -eh, -sh, 3) Substantive echivalente ale numelor proprii (Proper Noun -iz), care primesc -es: bus - buses, class — classes, box - boxes, touch Equivalents). Sunt substantivele comune a căror „denumire" - touches, bush - bushes, buzz - buzzes; reprezintă şi „numele" lor; au numai forma de singular: - cele terminate în -y precedat de o consoană, care primesc -es şi the sun; the earth; the moon; Nature; the sun is rising transformă pe y în -i-: cry - cries, county - counties, factory 4) Substantive nume de materie (Nouns of Material). Cu unele factories; - cele termnate în -/(respectiv în -fe), care transformă consoana/ excepţii (lees, dregs, victuals etc.), au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi determinanţii, nu se pot număra, iar atunci în v şi primesc terminaţia -es (respectiv în -s); leaf- leaves, sheafcând sunt folosite într-un sens general, sunt precedate de „articolul sheaves, life - lives, thief- thieves; excepţii: roof- roofs, gulf- gulfs etc. zero": - cele terminate în -o, care primesc -es: potato -potatoes, cargo com; iron; meat - the meat is lean - much meat - this meat; honey - cargoes; excepţii: piano - pianos etc. is good for children Forme neregulate de plural: child - children, man - men, woman 5) Substantive abstracte unice (Unique Abstract Nouns). Cu unele - women, foot -feet, goose - geese, tooth - teeth, mouse - mice, ox excepţii (mai ales denumiri de ştiinţe, ca physics, mathematics etc.), - oxen, louse - lice, brother - brethren (pe lângă brothers). Tot aici au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi intră şi „pluralele străine" - forme de plural împrumutate o dată cu determinanţii, nu se pot număra, iar atunci când sunt folosite într-un singularul din alte limbi: erratum - errata, crisis - crises, sens general, sunt precedate de „articolul zero": phenomenon - phenomena, bureau - bureaux etc. neighbourhood; beauty; little importance; the significance that is to be attached to them; knowledge is power § 14. Genul substantivelor (The Gender of Nouns) Formele de plural de tipul mathematics etc. se acordă cu verbul la In limba engleză contemporană există trei genuri: genul masculin singular: (man, boy, father, uncle), feminin (woman, girl, mother, aunt) şi neutru acoustics is the science of sounds (idea, object, window, wall, surprise, moon). Se poate vorbi şi de un 6) Substantive colective (Collective Nouns). Au forma de singular, al patrulea gen, genul comun (Common Gender), incluzând dar exprimă ideea de colectivitate, subliniind elementele alcătuitoare substantive care, în funcţie de context, sunt fie masculine,fiefeminine ale noţiunii respective, ceea ce determină acordul cu verbul (nu pot (teacher - profesor, profesoară; pupil - elev, elevă; poet - poet, poetă). fi însoţite şi de determinanţi) la plural: Femininul se formează family; government; team; crew - the crew (membrii echipajului) a) cu ajutorul unor cuvinte diferite de cele care exprimă genul were on the upper deck masculin: Substantivul (The Noun)

XIX

m.

f.

m.

f.

father

mother

drake

duck

boy

girl

lad

lass

wizard

witch

son

daughter

gander

goose

master

mistress

b) prin folosirea, în compunere, a unor cunvinte ca she, woman, girl, maid etc.; he-goat - she-goat; man-servant - woman/maid-servant. c) cu ajutorul sufixului -ess (mai rar -ine şi altele): lion - lioness, emperor - empress, actor - actress, hero - heroine. Atunci când sunt personificate, noţiunile exprimate de substantive neutre devin masculine (sun, war, love, death etc.) şi feminine (peace, spring, earth etc .J. Atât genul substantivelor personificate cât şi cel al substantivelor denumiri de animale constituie probleme extrem de complexe.

Articolul (The Article) § 16. Articolul hotărât (the Definite Article) the se pronunţă [âa] înaintea cuvintelor care încep cu un sunet consonantic sau semiconsonantic (the man, the road, the university, the wall), [5i] înaintea celor care încep cu un sunet vocalic (the eye, the absurdity, the honour of the team, the honest behaviour) şi [Si:] atunci când este subliniat (he said „the house", not „that house"). Articolul hotărât este folosit în mod obligatoriu în faţa unor substantive proprii şi anume: denumiri de ape curgătoare (the Danube, the Thames, the Seine), de mări şi oceane (the Black Sea, the Mediterranean, the Atlantic Ocean), munţi (the Alps), insule (the Shetlands), canale (the Suez Canal, the English Channel), instituţii (the British Museum), hoteluri (the Savoy), vase (the Mauritania), ziare engleze şi americane (the Times). Aşezat înaintea unor adjective, articolul hotărât le transformă în substantive: sublime - the sublime (sublimul); rich - the rich (bogaţii).

§ 17. Articolul nehotărât (the Indefinite Article) este a, folosit înaintea sunetelor consonantice şi semiconsonantice (a man, a street, § 15. Declinarea substantivelor (Declension of Nouns) a university, a wall) şi an — înaintea celor vocalice (an eye, an apple, In cadrul declinării substantivelor, singurele desinenţe se întâlnesc an idea). Pronunţia obişnuită a lui a este [a] şi a lui an [an]; cea la genitivul sintetic singular (şi ' la plural) şi la numărul plural, ca accentuată, [ei], respectiv [an]. în exemplul: § 18. Articolul zero (the Zero Article) este, de fapt, absenţa oricărui articol „exprimat" în faţa unui substantiv. Spre deosebire de situaţiile din limba română, articolul „zero" poate îndeplini funcţii „generice", arătând că substantivul respectiv este folosit în sensul său cel mai general: iron is a metal (fier»/ este un metal - v. §12, pct. 1, 4 şi 5). O serie de nume proprii sunt precedate de articolul zero şi anume: Dativul cu prepoziţie se foloseşte - în majoritatea cazurilor- după denumirile de continente (Africa, Australia), de ţări (Romania, un acuzativ: France), provincii (Moldavia), comitate (Yorkshire), oraşe (Bucharest He lent his umbrella to Roger. - dar: the Hague); denumirile limbilor (English, Russian), ale zilelor Pe de altă parte, dativul fără prepoziţie precedă acuzativul: şi lunilor (Tuesday, Wednesday, July, August). He lent Roger his umbrella. Dintre celelalte cazuri, genitivul sintetic (the Syntetic Genitive Adjectivul (The Adjective) genitivul în 's, spre deosebire de cel analitic - the Analytical Genitive - genitivul cu prepoziţia of) reclamă o atenţie deosebită atât în privinţa § 19. Adjectivele calitative (Qualitative Adjectives), cele care formării cât şi a funcţiilor sale. exprimă însuşiri ale obiectelor, sunt folosite atât atributiv (a Desinenţa 's se adaugă la forma de singular (my friend's dogs, the beautiful garden) cât şi predicativ (the garden is beautiful). Atunci boy's magazine, Byron's poems) şi la pluralul neregulat al unor când sunt folosite atributiv, poziţia lor obişnuită este înaintea substantive (the women's meeting, the two men's brothers); apostroful substantivului pe care-1 caracterizează (a good man) — cu unele excepţii (') fără s se pune după forma regulată a pluralului (the boys' match, (knight errant, court martial) - iar aşezarea lor post-pozitivă are the students' campus) şi după substantivele proprii terminate în -s implicaţii stilistice, mai ales poetice (once upon a midnight dreary (Dickens' sketches). - E A . Poe). Folosirea genitivului sintetic este limitată la substantivele nume şi Majoritatea covârşitoare a adjectivelor calitative au grade de denumiri de oameni şi animale (George's findings, a sailor's voyages, comparaţie: Pussy's claws, the cat's eyes), substantivele personificării (the Sun's a) comparativul de egalitate (as beautiful as - tot atât de frumos ca light, Love's wings), substantivele denumiri de ţări şi oraşe, mai ales şi), de superioritate (better than - mai bun ca), de inferioritate (not atunci când li se acordă o anumită importanţă, adeseori politică as good as - nu (tot) atât de bun ca; less interesting than - mai puţin (England's agricultural areas). De asemenea, genitivul sintetic se interesant decât); poate folosi cu substantivele care exprimă timpul, distanţele, b) superlativul de superioritate (the best of all - cel mai bun dintre măsurătorile (a year's delay, at a mile's distance, two feet's difference). toţi) şi de inferioritate (the least interesting - cel mai puţin interesant); El apare şi în anumite expresii consacrate (for goodness' sake!, at superlativul poate fi absolut (very good -foarte bun) sau relativ (the one's wits' end). best- cel mai bun). sgN. a man G. a man's, of a man D. (to) a man Ac. a man

pi. N. men G. men's, of men D. (to) men Ac. men

XX

Gradele de comparaţie se formează astfel: de „orice, oricare", interogative - „ceva, câţiva, câteva" etc. şi negative a) Adjectivele monosilabice primesc -er la comparativ şi -est la -„nici un,nici o"). superlativ: b) Adjective demonstrative (Demonstrative Adjectives): this, pi. these; that, pi: those; such I such a; another, other, the other; the long longer the longest former şi the latter; yon(d) (arhaic). thick thicker the thickest c) Adjective posesive (Possesive Adjectives): my, your; thy şi thine light lighter the lightest (arhaice), his, her, its, our, your, their. Dacă adjectivul se termină în -e, el primeşte numai consoana -r la d) Adjective interogative (Interrogative Adjectives): what...? comparativ şi consoanele -st la superlativ: which...? whose...? how much...? how many...? e) Adjective exclamative (Exclamatory Adjectives): what...! what fine finer the finest a(n)...! such...! such a(n)...! Consoana finală se dublează atunci când este precedată de o vocală f) Adjective relative pronominale (Pronominal Relative Adjectives): scurtă: which, what, whatever, whichever (ca în: / don't know which boy did that). red redder the reddest g) Adjective adverbiale (Adverbial Adjectives): alive, asleep, ajar, thin thinner the thinnest agape, abed, amiss etc. Se folosesc numai predicativ (ca în: The door rum rummer the rummest is ajar). -y final precedat de consoană se transformă în -i: h) Adjective numerale (Numeral Adjectives): two, five, a hundred and seven, the first, the twentieth etc. sly slier the sliest Adjectivele de două silabe terminate, în -y, -le, -er, -on şi -ow, precum i) Adjective nehotărâte (Indefinite Adjectives): every, each, a little, şi altele câteva fac gradele de comparaţie asemenea adjectivelor little, many, numerous, a series of, foregoing, next etc. j) Adjective negative (Negative Adjectives): no, not a(n), neither. monosilabice: early common able narrow

the earliest earlier the commonest commoner the, ablest abler the narrowest narrower b) Adjectivele plurisilabice formează comparativul şi superlativul cu ajutorul adverbelor more (la comparativ) şi most (Ia superlativ): natural sensible amazing

more natural more sensible more amazing

the most natural the most sensible the most amazing

c) O serie de adjective se compară neregulat: good bad, ill much; many little far old late. near

better worse more less further, farther older, elder later nearer

the best the worst the most the least thefurhtest, the farthest the oldest, the eldest the latest, the last the nearest, the next

§ 20. Adjectivele relative (Relative Adjectives) exprimă calităţi ale obiectelor prin raportare la alte obiecte (wooden, woollen- cu sufixul caracteristic -en). De regulă, ele nu au grade de comparaţie şi se folosesc numai atributiv (a wooden hut, a singing bird, a stone wall).

§ 21. Adjectivele determinative (Determinative Adjectives) nu exprimă calităţi ale obiectelor, pe care se mărginesc să le precizeze în diferite sensuri (cantitative, în spaţiu, în timp etc.). Cele mai multe nu au grade de comparaţie (o excepţie o constituie adjectivele little, much, many şi far, comparate, pentru motive didactice, la §19) şi se folosesc numai atributiv. Ele pot fi împărţite în următoarele grupări: a) Adjective apropiate de natura articolelor (Article-like Adjectives): some (în propoziţii afirmative); any (în propoziţii afirmative cu sensul

Numeralul (The Numeral) § 22. Numerale cardinale (Cardinal Numerals): 1 one 2 two 3 three 4 four 5 five 6 six 7 seven 8 eight 9 nine 10 ten 11 eleven 12 twelve 13 thirteen 14 fourteen 15 fifteen 16 sixteen 17 seventeen 18 eighteen 19 nineteen 20- twenty 21 twenty-one 22 twenty-two 1000 1009 2 000 3 000 4 552 10 000 32 011 100 000 1 000 000

30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900

thirty thirty-three forty forty-five

fifty fifty-seven sixty sixty-nine seventy eighty ninety alone hundred alone hundred and seven two hundred two hundred and fifty-four three hundred four hundred five hundred six hundred seven hundred eight hundred nine hundred

alone thousand alone thousand and nine two thousand three thousand four thousand five hundred and fifty-two ten thousand thirty-two thousand and eleven alone hundred thousand alone million

XXI

în stilul oficial, anii se citesc cu ajutorul miilor sau sutelor (1970 § 24. Alte numerale: -fractionate (Fractional): 1/2 alone half, 1/3 alone third, 2/3 two - one thousand nine hundred and seventy), iar în stilul familiar sau thirds, 1/4 alone fourth, 3/4 three fourths, 1/5 alone fifth; 0.1 nought neutru, cu ajutorul zecilor (1970 - nineteen seventy). point one, 0.07 (nought) point nought seven, 9.97 nine point nine seven. - multiplicative (Multiplicative): double (dublu), twofold (dublu, îndoit), threefold (întreit),fourfold (împătrit). § 23. Numerale ordinale (Ordinal Numerals) - adverbiale (Adverbial): once (o dată), twice (de două ori), three times şi thrice (arhaic) (de trei ori),four times, five times. 1 the first 2 the second 3 the third Pronumele (The Pronoun) 4 the fourth 5 the fifth § 25. Pronumele personale (Personal Pronouns): 6 the sixth 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900 1000 1009 2 000 3 000 4 552 1 000 000

the seventh the eighth the ninth the tenth the eleventh the twelfth the thirteenth the fourteenth the fifteenth the sixteenth the seventeenth the eighteenth the nineteenth the twentieth the twenty-first the twenty-second the thirtieth the thirty-third the fortieth the forty-fifth the fiftieth the fifty-seventh the sixtieth the sixty-ninth the seventieth the eightieth the ninetieth the hundredth the hundred and seventh the two hundredth the two hundred and fifty-fourth the three hundredth the four hundredth the five hundredth the six hundredth the seven hundredth the eight hundredth the nine hundredth tlie thousandth the thousand and ninth the two thousandth the three thousandth the four thousand five hundred andfifty-second the millionth

N.

G.

D.

Ac.

I

mine (v. şi pron. pos.)

(to) me

me

you, thou (arh.) yours, thine

(to) you, thee

you, thee

he

his

(to) him

him

she

hers

(to) her

her

it

-

(to) it

it

we

ours

(to) us

us

you, ye (arh.)

yours

(to) you

you

they

theirs

(to) them

them

Dintre toate pronumele personale, it poate îndeplini cel mai mare număr de funcţii suplimentare, astfel: - o funcţie demonstrativă: Who is it? It's the postman. - o funcţie impersonală: It's three o'clock. I{ was January. It is raining. - o funcţie introductiv-anticipativă (cu infinitive şi propoziţii subiective): It's easy to learn that poem by heart. It is natural that she should act like that. - o funcţie introductivă - de întărire: It is he who rang up. It's tomorrow that I shall be in a position to give you an answer. It se întâlneşte, de asemenea, în funcţia de complement direct „nesemnificativ" după verbe formate prin conversiune; împreună cu acestea, el formează verbe-expresii cu un pronunţat caracter familiar: to lord it (a face pe stăpânul, pe lordul), to rough it (a face faţă, a se descurca). § 26. Pronume reflexive (Reflexive Pronouns) - întotdeauna neaccentuate, ca în I cut myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 27. Pronume de întărire (Emphatic Pronouns) - întotdeauna accentuate, ca în 7 did it myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 28. Pronume demonstrative (Demonstrative Pronouns): this, pi. these; that, pi. those; another, the other, the others; the one; ones; the... one (ca în Give me the blue one).

XXII

§ 29. Pronume posesive (Possessive Pronouns): mine, yours, thine preteritul (numit adesea şi Past Tense), participiul trecut şi participiul nedefinit (numit uneori şi participiul prezent). (arhaic), his, hers, ours, yours, theirs. Verbele regulate formează preteritul şi participiul trecut cu ajutorul § 30. Pronume interogative (Interrogative Pronouns): wlw? whose? desinenţei -(e)d ca în: to ask (inf.) - asked (pret.) - asked (part, trecut) - asking (part, nedefinit) sau to love - loved - loved - loving. Atât to whom? whom? what? which? verbele regulate cât şi cele neregulate formează participiul nedefinit § 31. Pronume relative (Relative Pronouns): who, to whom, whom prin adăugarea la infinitiv a desinenţei -ing. Dacă infinitivul se termină (pentru persoane), whose (pentru persoane şi lucruri), that, (pentru în -e, aceasta cade (to love - loving, to make - making), cu unele persoane şi lucruri), which (pentru lucruri), but (după propoziţii excepţii (to be - being, to see - seeing). Pe de altă parte, consoana finală a infinitivului se dublează dacă este precedată de o vocală scurtă negative, cu sensul de „care să nu"), such (...) as. Propoziţiile relative introduse de who şi which au îndeosebi un (to stun - stunning, to run - running, to pop -popping). Verbele neregulate se caracterizează prin modificări mai mult sau caracter „descriptiv"', introducând informaţii neesenţiale pentru înţelegerea enunţului: Hisfriend, who is a good mathematician, may mai puţin importante ale preteritului şi/sau participiului trecut faţă help you (enunţul His friend may help you se poate dispensa de who de forma infinitivului (to go, went, gone, going; to write, wrote, is a good mathematician), pe câtă vreme cele introduse de that au written, writing; to bring, brought, brought, bringing). un caracter „restrictiv", „obligatoriu", că în: It's a question that I cannot answer (fără „that I cannot answer", enunţul este incomplet Lista principalelor verbe neregulate: sau îşi schimbă sensul: „It is a question" - „e o întrebare"). Pronumele relative în acuzativ pot fi omise (It is a question I cannot abode abiding to abide abode answer). arose arising arisen O varietate a prenumelor relative sunt pronumele relative-con­ to arise awaking awoke awaked junctive (who, what, which), care introduc propoziţii subordonate to awake awaked subiective, predicative şi completive, ca în: We didn't know who he being been was could be. to be bearing bore borne to bear born § 32. Pronume reciproce (Reciprocal Pronouns): each other, one beating beat beaten another; de asemenea, cu prepoziţii: for each other, by one another, to beat becoming became to become become to one another etc. begetting begot to beget begotten beginning begun began § 33. Pronume numerale (Numeral Pronouns), ca în: Two of us to begin bending to bend bent bent were missing. The third was found out later. bereaving to bereave bereft bereft besought beseeching besought § 34. Pronume nehotărâte (Indefinite Pronouns): some, any, to beseech biding to bid bade somebody, anybody, everybody, something, everything, anything, little, bidden a little, one etc. bid bid binding to bind bound bound biting bitten bit § 35. Pronume negative (Negative Pronouns): nobody, no one, to bite bleeding to bleed bled bled neither, nothing. blowing to blow blown blew breaking to break broken broke breeding to breed bred bred Verbul (The Verb) bringing brought to bring brought building built built § 36. Verbele complexe (Complex Verbs) formează o parte în­ to build burning semnată a vocabularului englez şi sunt folosite la tot pasul în limba to burn burned burned vorbită. Ele sunt alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială: to burnt burnt come out, to bring up, to break out, to fail out, to take in, to shut up, to burst bursting burst burst to set forth. Foarte apropiate de verbele complexe sunt „verbele cu to buy buying bought bought prepoziţie obligatorie" (Verbs with Obligatory Preposition), cu alte can could cuvinte, verbe care fie că nu pot fi folosite fără o prepoziţie.într-un to cast casting cast cast context oarecare (to belong to, to rely on, to be accustomed to), fie to catch catching caught caught că îşi schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, sensul, în funcţie to chide chiding chid(den) chid de prepoziţie (to look at - a privi la, to look for - a căuta, to look to choose choosing chosen chose after - a îngriji de, to look to - a vedea de, a avea grijă de etc.). cleaving to cleave cleft cleft clinging to cling clung clung coming to come come came costing § 37. Verbe regulate şi neregulate (Regular and Irregular Verbs). to cost cost cost creeping Pentru a putea conjuga un verb englez la toate modurile şi timpurile to creep crept crept este necesară cunoaşterea a patru forme de bază: infinitivul, to cut cutting cut cut

] XXIII

) to dare

dared

to to to to to

to drink to drive to dwell to eat to fall to feed to feel tofight to find to flee to fling to fly to forbid to forget to forgive to forsake to freeze to get

dealt dug did drew dreamt dreamed drank drove dwelt ate fell fed felt fought found fled flung flew forbade forgot forgave fosook froze got

to to to to to to to

give go grow hang have hear hew

gave went grew hung had heard hewed

to to to to to to

hide hit hold hurt keep kneel

hid hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit knew laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lay lost made

deal dig do draw dream

to knit to to to to

know lay lead lean

to leap to learn to to to to to to

i

leave lend let lie lose make

dared durst dealt dug done drawn dreamt dreamed drunk driven dwelt eaten fallen fed felt fought found fled flung flown forbidden forgotten forgiven forsaken frozen got (amer.) gotten given gone grown hung had heard hewn hewed hidden hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit known laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lain lost made

daring dealing digging doing drawing dreaming drinking driving dwelling eating falling feeding feeling fighting finding fleeing flinging flying forbidding forgetting forgiving forsaking freezing getting giving going growing hanging having . hearing hewing hiding hitting holding hurting keeping kneeling knitting knowing laying leading leaning leaping learning leaving lending letting lying losing making

may to mean to meet to mow

(înv.) might meant met mowed

must to pay to put to read to rend to rid to ride to ring to rise to run to saw to say to see to seek to sell to send to set to shake shall to shear

paid put read rent rid rode rang rose ran sawed said saw sought sold sent set shook (înv.) should sheared

to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to

shed shone shod shot showed shred shrank shut sang sank sat slew slept slid slung slunk slit smelt smote sowed spoke sped spelled spelt spent spilt spilled spun span spat split spread

shed shine shoe shoot show shred shrink shut sing sink sit slay sleep slide sling slink slit smell smite sow speak speed spell

to spend to spill to spin to spit to split to spread

meant met mown mowed paid put read rent rid ridden rung risen run sawn said seen sought sold sent set shaken shorn sheared shed shone shod shot shown shred shrunk shut sung sunk sat slain slept slid slung slunk slit smelt smitten sown spoken sped spelled spelt spent spilt spilled spun spat split spread

meaning meeting mowing paying putting reading rending ridding riding ringing rising running sawing saying seeing seeking selling sending setting shaking shearing shedding shining shoeing shooting showing shredding shrinking shutting singing sinking sitting slaying steeping sliding slinging slinking slitting smelling smiting sowing speaking speeding spelling spending spilling spinning spitting splitting spreading

XXIV

to spring to stand to steal to stick to sting to stink to strew to stride to strike to string to strive to swear to sweep to swell to swimto swing to take to teach to tear to tell to think to thrive to throw to thrust to tread to understand to wake

sprang stood stole stuck stung stank stunk strewed strode struck strung strove swore swept swelled swam swung took taught tore told thought throve threw thrust trod understood waked woke. wore wove wept would won wound wrung wrote

sprung stood stolen stuck stung stunk

springing standing stealing sticking stinging stinking

strewed strewn stridden struck strung striven sworn swept swollen swum swung taken taught torn told thought thriven thrown thrust trodden understood waked woke worn woven wept won wound wrung written

strewing

contemporană atât prin număr, cât şi prin frecvenţă şi multitudinea funcţiilor şi nuanţelor semantice, exprimă „modalitatea" („atitudinea vorbitorului faţă de enunţ") şi sunt „defective" prin aceea că, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate modurile şi timpurile. Ele mai prezintă şi următoarele particulartităţi: - sunt verbe cu predicaţie incompletă - se cer întotdeauna compli-. nite printr-un infinitiv, exprimat sau subînţeles: You must go at once. Must I? Cele mai multe sunt urmate de infinitive scurte; - cu excepţia lui to have to, ele nu au infinitiv; to be to este un infinitiv teoretic; must, may etc. sunt forme ale timpului prezent şi se traduc în mod convenţional prin infinitive româneşti („a trebui", „a putea"); - nici un verb modal-defectiv nu are participiu trecut; - formele would şi could reprezintă atât preteritul cât şi condiţionalul verbelor will şi can; formele should şi might se folosesc numai în funcţia de condiţional prezent (altădată aveau şi funcţia de preterit); must şi ought to sunt forme ale timpului prezent şi nu au preterit; - la persoana a IlI-a singular timpul prezent, verbele modal-defective nu primesc -s (he must, she can; dar he has, she is); - în propoziţiile interogative, negative şi mixte, ele nu sunt însoţite de auxiliarul do, did (Shall J start now? Can it be he?), cu excepţia lui to have to (Did you have to give it up?).

striding striking stringing striving swearing sweeping swelling swimming swinging taking teaching tearing telling thinking thriving throwing Lista verbelor modal-defective cu specificarea principalelor lor thrusting funcţii: treading a) Shall, should. Shall are valoare modală astăzi mai ales în understanding propoziţiile interogative, implicând necesitatea, oportunitatea etc.: waking . Shall I sum up the whole novel? (Să rezum întregul roman?). In . perioade mai vechi ale limbii, el putea exprima necesitatea în mod wearing to wear subliniat: Thou shall believe in Milton (Byron) (Trebuie să / Să crezi to weave weaving în Milton); to weep weeping Should exprimă necesitatea sau obligaţia internă, adesea will oportunitatea: You should obey your brother (Ar trebui /S-ar cuveni to win winning să asculţi de fratele dumitale); You should see the picture (Ar trebui / to wind winding Ar fi cazul să vezi filmul); de asemenea, probabilitatea: The child to wring wringing should be in the garden (Copilul trebuie să fie în grădină). to write writing b) Will, would. In propoziţii interogative, will se foloseşte la persoana a Ii-a pentru ca vorbitorul să afle dorinţa sau intenţia celui căruia i § 38. Verbele auxiliare (Auxiliary Verbs), cele cu ajutorul cărora se adresează: Will you take a walk? (Vrei să faci o plimbare?). Dorinţa se formează anumite timpuri verbale compuse, sunt: şi voinţa pot fi exprimate de will şi în propoziţiile enunţiative: If you to have, had, had (serveşte la formarea timpurilor Present Perfect, will (Dacă vrei). Past Perfect, Future Perfect, Conditional Past etc.) Would poate fi folosit în orice fel de propoziţii, Ia toate persoanele, to be, was, been (serveşte la formarea timpurilor diatezei pasive şi pentru a exprima voinţa, dorinţa sau intenţia: You would not be late? ale aspectului continuu) (N-ai să întârzii, nu-i aşa?). Ca preterit, would are sensul de „wanted shall şi will (la formarea timpurilor viitoare) to": He would not come? (Nu voia să vină). should şi would (la formarea condiţionalului trecut şi al viitorului c) Must exprimă fie necesitatea şi obligaţia externă privite din punctul în trecut; la formarea subjonctivului analitic) de vedere al vorbitorului (You must help him - Trebuie să-1 ajuţi), to let, let, let (la formarea imperativului) fie posibilitatea sau necesitatea logică (He must be working in his study may, might (la formarea subjonctivului analitic) Probabil că lucrează în biroul său; She must have been very pretty to do, did, done (la formarea propoziţiilor interogative, negative şi in her youth - Trebuie să fi fost foarte drăguţă în tinereţe). mixte, astfel: a) He speaks English; b) Does he speak English? c) He does not speak English; d) Does lie not speak English? dar: Does not Absenţa necesităţii este redată prin needn 't (nu trebuie, nu e cazul) - nu prin mustn 't care exprimă interdicţia în mod subliniat. the boy speak English?) d) To have to este un sinonim întrucâtva mai familiar al lui must, de care se deosebeşte şi prin aceea că exprimă o obligaţie sau necesitate § 39. Verbele modal-defective (Modal-Defective Verbs), o „obiectivă" (fără angajarea vorbitorului): You have to observe therule categorie de verbe extrem de importantă în limba engleză (Trebuie să respecţi regula■- „nu ai încotro", „asta e situaţia").

XXV

To have to (alături de to be obliged to etc.) îl poate înlocui pe must la timpurile la care acesta nu poate fi conjugat, de exemplu la preterit şi viitorul simplu: / had to begin. I shall have to speak to them. To have got to este un sinonim pronunţat familiar al lui to have to. Se foloseşte la Present Perfect: I've got to do it. e) To be to exprimă necesitatea mai ales ca parte a unui program dinainte stabilit: He is to return later (Urmează să se întoarcă mai târziu). f) Ought to este un sinonim mai „categoric" al lui should: You ought to help them (Ax trebui / S-ar cuveni / Ar fi de datoria ta să-i ajuţi). g) Can, could. Can exprimă îndeosebi putinţa, capacitatea, abilitatea: Can you lift this weight? (Poţi ridica greutatea aceasta?). In limba vorbită, poate fi folosit ca sinonim al lui may (a putea, a avea voie): Can I ask you something? (Pot să te-ntreb ceva?). Could se foloseşte fie ca preterit al lui can (He could not swim Nu ştia / Nu putea să înoate), fie ca prezent condiţional al acestuia (7 couldn't do that - N-aş putea face asta). La timpurile la care nu poate fi conjugat, can se înlocuieşte prin to be able to (I had not been able to come - Nu putusem veni). h) May. might. May exprimă posibilitatea (She may stay therefor another two days - E posibil să mai stea acolo două zile), permisiunea (May I smoke here? - Pot fuma aici?) sau nesiguranţa - în propoziţii interogative (Who may she be? - Cine să fie?). Interdicţia, în răspunsuri negative la întrebări în care may exprimă permisiunea, se redă cu ajutorul formei mustii 't (May I smoke here? - No, you mustn 't). Might este un sinonim atenuat (adesea mai politicos) al lui may (He might come any minute now — S-ar putea să vină dintr-o clipă în alta). La timpurile la care nu se poate conjuga, may se înlocuieşte prin to be permitted to şi to be allowed to (evident, atunci când implică ideea de permisiune): / had not been allowed to sing (Nu putusem cânta / Nu avusesem voie să cânt / Nu mi se permisese să cânt). i) Need. Ca verb modal, need nu se foloseşte în propoziţiile afirmative, ci numai în cele interogative şi negative, în întrebările indirecte, precum şi în propoziţiile care conţin cuvinte seminegative (I need hardly say that... - Nu mai e nevoie să spun că...; Need he go there? - Trebuie / E nevoie să se ducă acolo?). j) Dare. Dare se foloseşte fie cu infinitive scurte, fie cu infinitive lungi; în ultimul caz, el are o forţă modală mai accentuată. în propoziţiile interogative şi negative nu este însoţit de do, did, dar tendinţa modernă este de a-1 folosi cu infinitivul lung şi cu auxiliarul: Don't you dare to do that! (Să nu îndrăzneşti să faci una ca asta!). k) Şi verbul do, did poate avea o valoare modală şi anume în propoziţiile afirmative şi exclamative unde subliniază ideea exprimată de verbul notional: He does know them (Ba da, îi cunoaşte). Do come earlier! (Te rog, vino mai devreme!).

§ 40. Verbe tranzitive, intranzitive şi reflexive (Transitive, Intransitive and Reflexive Verbs). După cum s-a putut vedea din §§ 38-39, o serie de verbe auxiliare pot îndeplini şi funcţia de verbe modale, astfel: în I am thinking, am este verb auxiliar (serveşte la formarea timpului prezent continuu), iar în / am to come later este modal („urmează să", „trebuie"). Dar „polifuncţionalismul" nu caracterizează numai grupul verbelor auxiliare şi modale-defective; el se extinde şi la cea mai mare parte a seriei de verbe „noţionale" sau „principale" (verbe cu valoare semantică deplină) - şi aceasta, tot în sensul „predicaţiei" (al

posibilităţii sau imposibilităţii verbelor respective de a avea înţeles deplin singure sau numai cu o complinire oarecare). Un mare număr de verbe intranzitive - verbe care, într-un context dat, nu sunt însoţite de un complement direct - sunt verbe cu predicaţie completă în sensul că nu au nevoie de nici un fel de complinire pentru a constitui predicate: Nick is sleeping. The dogs were barking. When shall he come? Nobody spoke. Everybody wondered. Complinirile posibile, atunci când există în enunţ, pot fi eliminate fără a prejudicia valoarea semantică a verbului, de exemplu: Nick is sleeping (in his room, in the other house, on a chair etc.). The dogs were barking (in the courtyard, when he went to bed etc.). Verbele tranzitive - şi ele, foarte numeroase - se cer neapărat însoţite de un complement direct: I saw him. He dictated the text at a slow speed. What did you say? Sunt verbe cu predicaţie incompletă (alături de verbele auxiliare şi modale-defective). Pe de altă parte, un număr de verbe tranzitive pot fi însoţite de pronume reflexive (myself, yourself etc.), cu urmarea că ele devin verbe reflexive, dintre care multe pot fi folosite ca predicate depline, deci ca verbe cu predicaţie completă: He hurt himself. She had poisoned herself. Do you blame yourself (for having sucli an opportunity)'! în marea majoritate a cazurilor, însă, şi verbele intranzitive şi reflexive au compliniri mai mult sau mai puţin obligatorii: He belongs to another group. They considered themselves happy. Who is looking after the children? He flung himself to the grass. Predicaţia verbelor engleze şi române este departe de a fi concordantă întotdeauna. Există verbe tranzitive în engleză al căror echivalent românesc este intranzitiv (to enter a room - a intra într-o cameră), verbe intranzitive redate prin verbe tranzitive (lie looked at the sketch - privea schiţa) sau reflexive (he went there - se duse acolo) etc. Necunoaşterea corespondenţelor exacte între verbele engleze şi române sub raportul predicaţiei constituie una dintre cele mai importante surse de erori în folosirea uneia dintre cele două limbi. în dicţionarul de faţă s-a dat o deosebită atenţie acestor relaţii verbale, realizându-se uneori situaţii în aparenţă complicate de „tehnică lexicografică", de exemplu: to damage vb. tr. a pricinui pagube (cuiva), a păgubi (cu ac), a provoca pierderi (cuiva). to darken vb. tr. a întuneca, a face întuneric în. to elate vb. tr. a ridica moralul (cuiva). to elide vb. tr. (fon.) a elida; a face eliziunea (cu gen.). to obey vb. tr. a da ascultare (cu dat.); a asculta de; a se supune (cu dat.). to go vb. intr. II to ~ against a contrazice (cu ace), a fi contra/ împotriva (cu gen.).

§ 41. Diateza verbului (Voice of the Verb). Verbul englez are două diateze: diateza activă (Active Voice) şi diateza pasivă (Passive Voice), având aceleaşi funcţii ca în limba română. Diateza activă arată că acţiunea este săvârşită de subiectul gramatical al propoziţiei (He is writing a book - El scrie o carte), iar cea pasivă că acţiunea este suferită de subiectul gramatical (He has been examined - El a fost examinat). în paralel cu situaţia din limba română, timpurile diatezei pasive din engleză se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul trecut al verbului notional (de conjugat): sunt (prez.) întrebat era (imperf.) auzită vom fi (viit.) mustraţi

/ am (being) (Pres.) asked she was (Past.) heard we shall be (Future) scolded

XXVI

în general, în diferite limbi modeme, formele pasive ale verbelor sunt posibile numai atunci când verbul respectiv este tranzitiv la diateza sa activă (a citi - a fi citit: to read—to be read etc.). Şi limba engleză respectă acest principiu, dar, pe de altă parte, ea poate forma contrucţii pasive din verbe intranzitive, îndeosebi din verbe intranzitive cu prepoziţii obligatorii sau nu, precum şi din verbe care, la diateza activă, sunt intranzitive faţă de persoane (cum este, de exemplu, verbul to say - to say something (ac.) to somebody (dat.)): The children are well looked after (Copiii sunt bine îngrijiţi). / was answered at once (Mi s-a răspuns de îndată). He is supposed to deliver a lecture tomorrow (Se presupune că va ţine mâine o prele­ gere). He is said to be too lenient (Se presupune că e prea îngăduitor).

§ 42. Aspectul verbului (Aspect of the Verb). în limba engleză există două aspecte (aspectul este o categorie gramaticală care, prin forme gramaticale distincte, îngăduie să se precizeze cum este concepută acţiunea verbului în timp): a) aspectul nedefinit (the Indefinite Aspect), prin care se exprimă acţiunea fără să se sublinieze ideea desfăşurării ei în timp. Timpurile verbale ale aspectului nedefinit sunt timpurile „obişnuite", de exemplu: He told us his story. They had travelled far and wide. I sliall return in no time. Do you often go to the theatre? b) aspectul continuu (the Continuous Aspect), prin care se sublini­ ază desfăşurarea în timp a acţiunii exprimate de un timp verbal. Timpurile aspectului continuu se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul nedefinit (în -ing) al verbului notional (de conjugat): What are you doing? (Ce faci? - în momentul de faţă, în intervalul de timp prezent). When I returned, he was sleeping (Când m-am întors, el dormea - stare în desfăşurare). / have been practising since four o'clock (exersez de la ora 4).

§ 43. Modurile (Moods). Atât numărul cât şi denumirea modurilor din engleza contemporană sunt probleme controversate, variind de la autor la autor. Pentru scopuri metodologice se poate vorbi despre existenţa a patru moduri: modul indicativ (the Indicative Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea exprimată de verb ca reală (The weather continues fine. John is late. She paints. She is painting. / didn't see them. Shakespeare has written 154 sonnets.); modul condiţional (the Conditional Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind condiţionate sau dezirabile (He would come if he were invited. I should like to listen to it.); modul subjonctiv (the Subjunctive Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind presupuse, ipotetice (// is necessaiy that you should look it up. Go there at once lest he should be angry.); modul imperativ (the Imperative Mood) - exprimă un ordin, o rugăminte, o cerere, o invitaţie etc. (Now look here! Keep silent! Come and see me.)

§ 44. Conjugarea verbului (Conjugation of the Verb). Am menţionat la § 39 că verbele modale-defective, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate timpurile, şi modurile. La acestea trebuie să adăugăm că există şi verbe noţionale care nu pot fi conjugate deplin - în primul rând o serie de verbe care, datorită înţelesului lor (valoare semantică scăzută, valoare semantică ce nu

poate fi percepută ca desfăşurându-se în timp etc.), nu se conjugă la timpurile aspectului continuu: a) verbele modale, majoritatea verbelor auxiliare, de asemenea: to belong to, to contain, to hold, to keep, to have („a avea, a poseda"), to own etc.; b) verbele percepţiei fizice: to see, to hear, to smell, to taste, to feel („a pipăi"); c) verbele care exprimă sentimente şi atitudini: to like, to love, to hate, to prefer, to dislike, to object etc.; d) verbele care exprimă dorinţe: to wish, to want, to desire; e) verbele care denumesc activităţi mentale: to know, to understand, to see („a înţelege"), to believe, to think („a crede, a socoti, a considera"), to doubt, to suppose etc. Conjugarea verbului to ask la toate modurile şi timpurile: I. THE INDICATIVE MOOD Present Tense Indefinite Aspect Passive Voice / am asked (eu) sunt întrebat you are asked he, she, it is asked we are asked you are asked they are asked

Active Voice / ask (eu) întreb you ask he, she, it asks we ask you ask they ask

Continuous Aspect I am asking (eu) întreb you are asking he, she, it is asking we are asking you are asking they are asking

/ am being asked (eu) sunt întrebat you are being asked he, she, it is being asked we are being asked you are being asked they are being asked

Present Perfect Indefinite Aspect I have asked (eu) am întrebat; (eu) întreb you have asked he, she, it has asked we have asked you have asked they have asked

/ have been asked (eu) am fost întrebat; (eu) sunt întrebat you have been asked he, she, it has been asked we have been asked you have been asked they tiave been asked Continuous Aspect

I have been asking (eu) am întrebat; (eu) întreb you have been asking he, she it has been asking we have been asking you have been asking they have been asking

XXVII

Preterite

Future Perfect Indefinite Aspect

/ asked (eu) am întrebat; (eu) întrebai; (eu) întrebam you asked he, she, it asked we asked you asked they asked

I was asked (eu) am fost întrebat; (eu) fui întrebat; (eu) eram întrebat you were asked he, she, it was asked we were asked you were asked they were asked

Continuous Aspect / was asking (eu) întrebam you were asking lie, she, it was asking we were asking you were asking they were asking

/ was being asked (eu) eram întrebat you were being asked he, she, it was being asked we were being asked you were being asked they were being asked

Indefinite Aspect / sliall have asked (eu) voi fi întrebat you will have asked he, she, it will have asked we shall have asked you will have asked they will have asked

1 shall have been asked (eu) voi fi fost întrebat you will have been asked he, she, it will have been asked we shall have been asked you will have been asked they will have been asked

Continuous Aspect / shall have been asking (eu) voi fi întrebat you will have been asking he, she, it will have been asking we shall have been asking you will have been asking they will liave been asking Simple Future (Foretelling Future)

Past Perfect Indefinite Aspect / Iiad asked (eu) întrebasem you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked

/ had been asked (eu) fusesem întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect

1 had been asking (eu) întrebasem; (eu) întrebam you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking

Indefinite Aspect / shall ask (eu) voi întreba you will ask he, she, it will ask we shall ask you will ask they will ask

I shall be asked (eu) voi fi întrebat you will be asked he, she, it will be asked we shall be asked you will be asked they will be asked

Continuous Aspect I shall be asking (eu) voi întreba you will be asking he, she, it will be asking we shall be asking you will be asking they will be asking Simple Future (Future of Command, Promise and Determination; "Modal" Future) Indefinite Aspect

Near Future Indefinite Aspect / am going to ask (eu) am de gând să întreb; (eu) sunt pe cale de a întreba; (eu) voi întreba you are going to ask he, she, it is going to ask we are going to ask you are going to ask they are going to ask

I am going to be asked (eu) sunt pe cale de a fi întrebat; (eu) voi fi întrebat you are going to be asked he, she, it is going to be asked we are going to be asked you are going to be asked they are going to be asked

Continuous Aspect / am going to be asking etc. (formă mai curând teoretică)

/ will ask (eu) voi întreba you shall ask he, she, it shall ask we will ask you sliall ask they shall ask

I will be asked (eu) voi fi întrebat you shall be asked he, she, it shall be asked we will be asked you shall be asked they shall be asked

Continuous Aspect / will be asking (eu) voi întreba you shall be asking he, she, it shall be asking we will be asking you shall be asking they shall be asking

XXVIII

Continuous Aspect

II. THE CONDITIONAL MOOD Conditional Present Indefinite Aspect / should ask (eu) aş întreba you would ask he, she, it would ask we should ask you would ask they would ask

I should be asked (eu) aş fi întrebat you would be asked he, she, it would be asked we should be asked you would be asked they would be asked

I be asking (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you be asking he, she, it be asking we be asking you be asking they be asking b) Preterite Indefinite Aspect

Continuous Aspect I should be asking (eu) aş întreba you would be asking he, she, it would be asking we should be asking you would be asking they would be asking

/ were asked (eu) să fiu întrebat; (eu) să fi fost întrebat; (eu) am fost întrebat you were asked he, she, it were asked we were asked you were asked they were asked

I asked (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you asked he, she, it asked we asked you asked they asked

Conditional Past Continuous Aspect Indefinite Aspect I should have asked (eu) aş fi întrebat you would have asked he, she, it would have asked we should have asked you would have asked they would have asked

1 should iiave been asked (eu) aş fi fost întrebat you would have been asked he, she, it would have been asked we should have been asked you would have been asked they would have been asked

I were asking (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you were asking he, she, it were asking we were asking you were asking they were asking c) Past Perfect

Continuous Aspect I should have been asking (eu) aş fi întrebat you would have been asking he, she, it would have been asking we should have been asking you would have been asking they would have been asking

Indefinite Aspect I liad been asked (eu) să fi fost întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked

I had asked (eu) să fi întrebat you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked

Continuous Aspect III. THE SUBJUNCTIVE MOOD The Synthetical Subjunctive (formă rar folosită, învechită - nu însă în engleza americană) a) Present Indefinite Aspect 1 ask (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you ask he, she, it ask. we ask you ask they ask

I be asked (eu) să fiu întrebat; ca (eu) să fiu întrebat you be asked lie, she, it be asked we be asked you be asked they be asked

I had been asking (eu) să fi întrebat you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking The Analytical Subjunctive Indefinite Aspect I should (might etc.) ask (eu) să întreb you should ask

I should (might etc.) be asked (eu) să fiu întrebat you should be asked

XXIX

he, site, it should ask we should ask you should ask they should ask

he, she, it should be asked we should be asked you should be asked they should be asked

a) activ (Active Infinitive) (to go, to write, to have written, have seen); b) pasiv (Passive Infinitive) (to be seen, to have been seen, be seen, been written). Schemă a formelor infinitivale ale verbului to ask:

Continuous Aspect 1 should {might etc.) be asking (eu) să întreb you should be asking he, she, it should be asking we, you, they should be asking

IV. THE IMPERATIVE MOOD

Indefinite (Present) Active Indefinite (Present) Passive Perfect Active Perfect Passive

Indefinite Aspect

Continuous Aspect

to ask - a întreba

to be asking — a întreba

to be asked — a fi 'întrebat to have asked - a fi to have been asking - a fi întrebat întrebat to have been asked a fi fost întrebat

Indefinite Aspect let me ask! să întreb (eu)! ask! întreabă (tu)! let him, her, it ask! let us ask! ask! let them ask!

let me be asked! să fiu întrebat (eu)! be asked! fii întrebat (tu)! let him, her, it be asked! let us be asked! let them be asked!

Continuous Aspect let me be asking! să întreb (eu)! be asking! întreabă (tu)! let him, her, it be asking! let us be asking! be asking! let them be asking!

§ 45. Formele nepersonale ale verbului (Non-personal/Infinite Forms of the Verb). Un număr de forme verbale ale căror echivalente sunt tratate ca „moduri" în alte limbi modeme sunt denumite „forme" (Forms) în gramaticile limbii engleze (întrucât nu formează predicate). Ele sunt: a) Infinitivul; b) Participiul în -ing; c) Gerund-ul; d) Participiul trecut.

§ 46. Infinitivul (The Infinitive). Infinitivul englez poate fi: a) lung (Long Infinitive), cu particula to (to go, to write, to have seen); b) scurt (Short Infinitive), fără particulă (go, write, have seen). De asemenea, el poate fi: a) nedefinit (sau „prezent") (Indefinite Infinitive) (to go, to write, go, write); b) perfect (Perfect Infinitive) (to have gone, to have written, to have seen, have gone, have written, have seen). Din punctul de vedere al aspectului, el poate fi: a) nedefinit (Indefinite Infinitive) (to go, to write, to have seen, have seen); b) continuu (Continuous Infinitive) (to be going, to be writing, to Itave been going, have been writing). Din punctul de vedere al diatezei, el poate fi:

Infinitivul lung permite, în anumite cazuri, intercalarea unui adverb între particula to şi infinitivul scurt (Split Infinitive - infinitivul cu adverb intercalat, ad lit. „infinitivul despicat"): tofidly realize - a-şi da pe deplin seama, to again come — a veni din nou, to wholly agree - a fi întru totul de acord etc.

§ 47. Construcţii infinitivale (Infinitive/ Infinitival Constmctions). în engleza contemporană există trei construcţii infinitivale specifice: a) Acuzativul cu infinitiv (The Accusative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume în acuzativ şi un infinitiv, după verbe care exprimă dorinţa (to wish, to desire, to want), simpatia sau antipatia (to like, to dislike, to hate), activităţi ale simţurilor (to see, to hear, to perceive), activităţi mentale (to know, to believe, to suppose, to expect), ideea de cauzativ (to make, to cause, to determine), porunca (to order, to command): I want you to be more polite (Vreau să fii mai politicos); I hate you to do that (Nu vreau să faci asta); / saw him run away (L-am văzut fugind); / believe him to be a great specialist (Cred că e un mare specialist); They ordered him to return (l-au poruncit să se înapoieze). b) Nominativul cu infinitiv (The Nominative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume Ia nominativ şi un infinitiv, după un număr de verbe ale percepţiei fizice sau mentale la pasiv (to see, to hear, to know, to consider, to suppose, to believe etc.), după verbele to happen, to chance, to prove, to turn out, precum şi după sintagmele to be likely, to be sure: He was supposed to run another race (Se presupunea că va mai participa la o întrecere); He is known to liave discovered the new chemical element (Se ştie că el a descoperit noul element chimic); He happens to be my friend (întâmplarea face să fie prieten cu mine, întâmplător e prietenul meu); They are likely to attend the meeting (Probabil că vor participa la şedinţă). c) Infinitivul cu For-To (The For-To Infinitive), format din prepoziţia for, un substantiv sau un pronume şi un infinitiv lung: That was a riddle for him to solve (Era o enigmă pe care trebuia s-o rezolve el). § 48. Participiul în -ing (The -ing Participle) este reprezentat de a) Participiul nedefinit (The Indefinite Participle), denumit şi „participiul prezent" (The Present Participle): going (mergând), sleeping (dormind), striking (lovind), cu ajutorul căruia se formează timpurile aspectului continuu (I am reading - citesc, he was dancing — dansa, G. will be singing - G. va cânta) sau care reprezintă

XXX

complemente circumstanţiale sau atribute (Entering the room, he was § 52. Participiul trecut (The Past Participle). Participiul trecut este very much surprised to find nobody in - Intrând în cameră, fu foarte o formă care îndeplineşte funcţii caracteristic verbale, fiind de cele surprins să nu vadă pe nimeni înăuntru; the man sitting in the armchair mai multe ori un element constitutiv al timpurilor compuse (I have - omul care sade în fotoliu; so doing - procedând astfel, dacă procedezi written, she had recovered, they were askedj, ceea ce îl deosebeşte astfel etc.) şi b) Participiul perfect (The Perfect Participle): having fundamental de forma omonimică a adjectivului corespunzător (care gone (plecând, după ce a plecat, întrucât a plecat), having slept exprimă calitatea): in a written (adj.) form, a travelled (adj.) man (dormind, după ce a dormit, întrucât a dormit etc.), denumind acţiuni (comp. cu he had travelled a lot, în care travelled este participiu). sau stări care au avut loc înainte de cele exprimate de predicat: Having Uncle verbe engleze au dezvoltat adjective distincte ca formă alături written the letter, he wentfor a walk (După ce scrise/Scriind scrisoarea, de participii: se duse să se plimbe); Having spoken to the manager, he didn't think Participii Adjective it necessary to insist (Întrucât/Deoarece vorbise cu directorul, nu crezu bound j bounden de cuviinţă să mai insiste). cleft cloven drunk drunken loaded laden § 49. Construcţii participiale (Participial Constructions): loved beloved a) Acuzativul cu participiu (The Accusative with the Participle), melted molten format în acelaşi mod ca şi acuzativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de shrunk shrunken verbe. Deosebirea faţă de acuzativul cu infinitiv stă în aceea că struck stricken acuzativul cu participiu implică ideea de durată a acţiunii sau stării: sunk sunken Isaw him coming (L-am văzut venind, L-am văzut în timp ce venea); Notă. Adjectivele din lista de mai sus au fost şi participii trecute în b) Nominativul cu participiu (The Nominative with the Participle), perioade mai vechi de dezvoltare a limbii engleze. format în acelaşi mod ca şi nominativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de verbe, implicându-se ideea de durată a acţiunii sau stării: He was § 53. Nominativul cu participiu trecut (The Nominative with the seen coming (A fost văzut venind, A fost văzut pe când venea); c) Nominativul absolut (The Nominative Absolute), în care un Past Participle) este o construcţie formată dintr-un substantiv sau participiu nedefinit sau perfect are un subiect al său, diferit de cel al pronume în nominativ şi un participiu trecut cu care se află în raporturi propoziţiei: The agreement being signed, the participants in the predicative: The operation performed, the patient was carried into conference withdrew (Acordul fiind semnat / După ce s-a semnat the ward (Operaţia o dată efectuată, pacientul/bolnavul fu transportat în salon); The man stood still, his heart broken by the sight (Omul acordul, participanţii la conferinţă s-au retras / au plecat); d) Participiul absolut (The Participle Absolute), în care participiul stătu locului, cu inima zdrobită de cele ce văzuse). nu are nici o legătură cu subiectul: Weather permitting, we'll go to the mountains (Dacă ne va permite timpul, vom pleca la munte). Adverbul (The Adverb) § 50. Gerund-ul (The Gerund) este o formă în -ing având atât caracteristici verbale cât şi substantivale (concomitent, în acelaşi enunţ): His leaving so early surprised everybody (Faptul că a plecat atât de devreme a surprins pe toată lumea - his e un determinant nominal iar so early, adverb, un determinant verbal); After walking in the park a little he went shopping (După ce s-a plimbat puţin prin parc, s-a dus să facă cumpărături - after, prepoziţie, arată implicit că walking e substantiv; in the park şi a little, complemente circumstanţiale, demonstrează funcţia sa verbală). Gerundul poate fi nedefinit (Indefinite Gerund - going, singing, fighting, breaking) sau perfect (Perfect Gerund - having gone, having sung, having fought, having broken).

§ 54. Adverbele de mod (Adverbs of Manner) joacă faţă de verbe rolul pe care-1 joacă faţă de substantive adjectivele calitative, ceea ce le permite să aibă grade de comparaţie. Atât gradul comparativ cât şi gradul superlativ se formează în acelaşi mod ca şi superlativul adjectivelor: quick quicker the quickest quickly more quickly the most quickly early earlier the earliest beautifully more beautifully the most beautifully

§ 51. Alte forme în -ing. Cuvinte ca sightseeing în „Sightseeing annoyed her" (Vizitarea oraşului o plictisea) sau reading în „Reading was part of his programme in the afternoon " (Lectura/Cititul făcea parte din programul său de după-amiază) sunt substantive verbale (Verbal Nouns): substantive pentru că îndeplinesc funcţii caracteristice substantivelor (de categoria 5) şi verbale pentru că au o origine verbală. Cuvinte ca flying în „Do you belive in the existence of flying . saucers? " (Crezi în existenţa farfuriilor zburătoare?) sau singing în „singing bird" (pasăre cântătoare) sunt adjective verbale, comparabile cu adjectivele relative - atât că originea lor este verbală.

§ 55. Particulele adverbiale (Adverbial Particles) ţin de categoria adverbelor numai în sensul originii, al provenienţei. Ele nu au valoare semantică deplină şi îndeplinesc funcţii specifice, formând un tot cu verbul de care se ataşează - vasta categorie a verbelor complexe (to give in, to go on, to make up - v. şi § 36).

Majoritatea adverbelor de mod derivă din adjective calitative, având sufixul caracteristic -ly: beautiful - beautiful/)», natural - natural/y, nice - nicety, swift - swift/y.

§ 56. Adverbele determinative (Determinative Adverbs) cele care, aşezate pe lângă verbe, adjective, sau alte adverbe, nu modifică înţele­ sul acestora, ci doar îl precizează în diferite sensuri, se subîmpart în:

XXXI

a) adverbe de loc (Adverbs of Place): here, there, everywhere, now]\ere, anywhere, upstairs, up, down, at home; b) adverbe de timp (Adverbs of Time): now, then, formerly, once, yesterday, last week; c) adverbe de cantitate, măsură, grad şi aproximaţie (Adverbs of Quantity, Measure, Degree and Approximation): much, little, a little, extremely, quite, nearly, almost; d) alte categorii: purposely (arată scopul), that is why (cauza), likely (probabilitatea) etc.

§ 60. Poziţia prepoziţiilor (Position of Prepositions). în mod obişnuit, prepoziţia precede substantivul sau echivalentul său (at noon, on the table, from the window, through the forest, by ten o'clock, before them), dar ea poate apărea şi în postpoziţie (mai ales în limba vorbită): - atunci când corelativul ei este aşezat la începutul unei propoziţii interogative: what were you talking about? - după un pronume relativ în acuzativ, exprimat sau omis: this is the man (whom, that) I wanted to tell you about; - în propoziţiile relative contrase: the ideas insisted upon; - atunci când, la începutul propoziţiei, what are sensul de „ceea ce": what he tried to hint at was perfectly ridiculous; - în unele construcţii pasive provenite din verbe intranzitive cu § 57. Adverbele interogative (Interrogative Adverbs): where? prepoziţii: his remark was not commented upon; when? how? how much? how many? why? etc. - în construcţii infinitivale eliptice: there are other things to pay attention to (aici to este prepoziţia caracteristică dativului).

§ 58. Adverbele conjunctive (Conjunctive Adverbs) - cele care leagă între ele propoziţii independente (so, therefore), ca în: He was a little tired, so he went to bed (Era puţin obosit, aşa că se duse să se culce).

Conjuncţia (The Conjunction)

§ 61. Conjuncţiile pot fi: 1. Coordonatoare (Coordinating Conjunctions) a) copulative (Copulative Conjunctions): and, as well as, both... and...; Prepoziţia (The Preposition) b) disjunctive (Disjunctive Conjunctions): or, either... or...; c) adversative (Adversative Conjunctions): but, while, whereas; § 59. Pentru cei care învaţă limba engleză, prepoziţia constituie unul d) cauzal-consecutive (Causal Consecutive Prepositions): for, dintre cele mai dificile capitole de gramatică, datorită, în primul rând, therefore, accordingly, consequently. faptului că sunt foarte numeroase, că majoritatea au foarte multe sensuri şi că între unele din ele s-a creat o sinonimie bogată şi subtilă 2. Subordonatoare (Subordinating Conjunctions) (ideografică şi stilistică). O grupare impresionantă o reprezintă şi a) de loc (Conjunctions of Place): where, wherever; prepoziţiile obligatorii, mai ales cele care modifică sensul verbelor b) de timp (Conjunctions of Time): before, till, until, after, when; (v. § 36). Prepoziţiile pot exprima diferite raporturi: c) de mod (Conjunctions of Manner): (so) as; a) spaţiale (Space Prepositions): at, on, through, by, by the side of, d) de cauză (Conjunctions of Cause): for, because, since, as; about, below, above; e) condiţionale (Conditional Conjunctions): ;/, provided, unless; b) temporale (Temporal Prepositions): on, at, till, until, before, from, f) de scop (Conjunctions of Puipose, Final Conjunctions): that, so after; that, lest; c) cauzale (Causal Prepositions): because of, on account of, with, g) concesive (Conjunctions of Concession): though, although; through, of; h) comparative (Conjunctions of Comparison): than, as, as if, as d) finale (Final Prepositions): for, though; e) de referire (Prepositions Expressing Reference): about, on, of, i) consecutive (Conjunctions of Result): that, so that; concerning, regarding. j) alte conjuncţii: that (în propoziţii completive directe, subiective şi atributive). Prepoziţiile guvernează cazul acuzativ.

SINTAXA Tipuri de propoziţii (Types of Sentences and Clauses) § 62. Propoziţiile în sensul de sentences (termen care se referă îndeosebi la propoziţiile independente iar, pe de altă parte, poate să însemne „fraze") pot fi clasificate astfel din punctul de vedere al modalităţii: a) enunţiative (Declarative Sentences, Statements): Thomas Malory is the author of Morte Darthur; She didn't utter a word; b) interogative (Interrogative Sentences): Did you speak to the secretary?

în cadrul propoziţiilor interogative se disting: - întrebările generale (General Questions): Have you got a match? -întrebările speciale (Special Questions): When did he ring you up? What is he doing there? - întrebările alternative (Alternative Questions): Shall I take the train or the bus? - întrebările disjunctive (Disjunctive Questions) (formate dintr-un verb auxiliar sau modal şi pronume; sunt negative când enunţul este afirmativ şi afirmative cântl acesta este negativ): You've met him, haven't you? You can speak English, can't you? You speak English,

XXXII

don't you? Your brother-in-law learns French, doesn't he? He's Topica (Word-Order) sleeping, isn't he? John is not sleeping, is he? She can do it, can't § 64. în engleza contemporană, ordinea cuvintelor în propoziţie este she? Roses bloom in May, don 'tthey? It doesn 't snow in November, destul de strictă şi orice modificare a ei poate duce la greşeli, schimbări does it? c) imperative (Imperative Sentences): Get out! Go on! Stop talking! de sens sau de stil şi modalitate. Schemele de mai jos nu reprezintă dacât un punct de plecare pentru studierea problemei. Give me a helping hand, please. d) exclamative (Exclamatory Sentences): What a gorgeous sight it a) Topica în propoziţiile enunţiative was! Isn 't she lucky! He does speak English! în sensul de clauses (elementele alcătuitoare ale frazelor), propo­ I Subiect II Predicat III Compl. IV Compl. 0 ziţiile se împart în a) independente (Independent Clauses) - când (i., d.,prep.) circ. Compl. circ. raportul dintre ele în frază este un raport de coordonare, şi b) regente yesterday his left leg sprained He sau principale (Main/Principal Clauses) şi subordonate (Subordinated Yesterday he his left leg sprained Clauses) - când raportul este de subordonare. Propoziţiile subordonate 1 him a hint gave corespund, în linii mari, celor din limba română: subiective, Every predicative, completive directe etc. he to the used to go Notă. Am exclus din prezentul compendiu de gramatică tratarea părţilor morning beach such a didn't say Mary de propoziţie întrucât, la nivelul la care a fost acesta conceput, clasificarea şi thing analiza lor nu prezintă un interes deosebit. Everybody should the truth know about it Acordul dintre subiect şi predicat (Agreement between Subject and Predicate) b) în propoziţiile interogative întrebări generale § 63. Ca regulă generală, verbul care reprezintă predicatul sau formează partea personală a acestuia se acordă în număr cu I IV II III .-. 0 subiectul: He is playing with the other boys. They are playing on vb. aux.,mod. S P C.c. the lawn. John speaks fluently. c Dintre numeroasele excepţii sau situaţii „aparte" pot fi menţionate Did you see last week? Mr Jones următoarele: Have the pupils had any trouble a) Se acordă cu verbul la singular. with it? - unele substantive-denumiri de ştiinţă la plural: dynamics, physics, Can his sister spell yet? mathematics, ca în: Is physics difficult? Must I re-write the whole - unele substantive-denumiri de jocuri: billiards, skittles, nine-pins, text now? ca în: Skittles requires muscular force; - unele denumiri de boli: measles, mumps, ca în: Measles is catching; întrebări speciale - substantivul news, ca în: What's the news? - două sau mai multe substantive legate prin conjuncţia and dar 0 0 IV I II Ill caracterizând o aceeaşi persoană sau noţiune: By his death, a great Cuvânt vb. aux., S Cc. P c philosopher and writer was lost; mod. interog. - două substantive la singular legate prin either... or..., neither... did tell you him about it last night? nor..., not only... but also..., as well as...: Neither Mary nor her sister What can give me another Who — knows them; instance? - adjectivele each, every, either, neither (cu substantiv) şi pronumele How each, either, neither, somebody (şi alte pronume compuse de acelaşi cost? does it tip): Each plant has its scientific name; Is there anybody in the much are we . supposed parlour? Each influence and relationship has been duly considered; Where to meet? Neither was acceptable; Whom do they mean? - când, într-o serie de substantive, primul este la singular, acesta e precedat de there is: There is a map and two books on the desk. b) Se acordă cu verbul la singular şi la plural:. c) în propoziţiile imperative - pronumele none: None of them knows/know the answer; - what, who (în funcţie de situaţie): What is that? What are those? IV III I II Who is there? Who are there? P C.c. (S) c c) Se acordă cu verbul la plural: your coat! Take off - substantivele colective: The government are going to attend the the question Answer at once! ceremony; me your umbrella Give - substantivele pluralităţii: There are many people who agreed to (You) to it! go and see the proposal.

XXXIII

Să se reţină poziţia complementelor circumstanţiale de timp exprimate prin adverbe de timp nedefinit şi frecvenţă (Adverbs of Indefinite Time and Frequency) - ever, never, always, rarely, seldom, frequently, often etc.: a) între subiect şi predicat atunci când verbul este la o formă simplă (excepţie face însă verbul to be): They often came to our place; I seldom read in the evening; He is never late; b) între verbul auxiliar sau modal şi verbul noţional: She had never been there; I'll always remember that; I could never understand such an attitude (dar: Did you ever see the like?).

Corespondenţa timpurilor (Sequence of Tenses) § 65. Dintre numeroasele reguli privind corespondenţa timpurilor verbale din limba engleză, cele mai importante sunt următoarele: 1) Un timp prezent (Present, Present Perfect) din propoziţia prin­ cipală poate fi însoţit de orice timp (cerut de logica şi intenţiile enunţului) în propoziţia subordonată: / think he was wrong; I think he is wrong; Are you sure that she has arrived here? I bet he won't come off victorious; 2) Un timp trecut (Preterite, Past Perfect) din principală este, în general, însoţit de un alt timp trecut în secundară, şi anume: - preterit + preterit pentru acţiuni simultane: I understood he was ;'// (Am înţeles că e bolnav); Did you see him when he was leaving the precincts? - preterit + Past Perfect pentru a exprima anterioritatea: He said he had crossed the river on foot (Spunea că a străbătut/că străbătuse râul cu piciorul); - preterit sau Past Perfect + Future-in-the Past (viitorul trecutului, identic ca formă cu prezentul condiţionalului) pentru a exprima

posterioritatea: He announced that he would not participate in the race (A anunţat că nu va lua parte la cursă). Verbul din secundară poate fi la prezent, atunci când face parte dintr-un enunţ exprimând un adevăr general (ştiinţific etc.): Who proved that the Earth is round? Propoziţiile secundare relative, comparative, cauzale şi altele câteva nu sunt condiţionate temporal: Did you meet the man who is going to speak tonight? Last year lie was in poorer health than he is now; I didn't mention the problem to him, for I'll see him later today. 3) în propoziţiile temporale şi condiţionale, viitorul din propoziţia principală este însoţit - de timpul Present pentru a exprima simultaneitatea: I'll call on him when I can (când voi putea, când pot); - de timpul Present Perfect pentru a exprima anterioritatea: I'll go shopping when I have finished watering the flowers (după ce voi fi terminat / voi termina / termin cu stropitul florilor). Excepţiile sunt comparabile cu cele de la pct. 2). 4) Condiţionalul prezent din principală cere un preterit în secundară: I should help him if I could (L-aş ajuta dacă aş putea); He would do it if he were not so busy (Ar face-o dacă nu ar fi atât de ocupat); 5) Condiţionalul trecut din principală cere un Past Perfect în secundară: / should have helped him if I had been able to (L-aş fi ajutat dacă aş fi putut); He would have done it if he had not been so busy (Ar fi făcut-o dacă n-ar fi fost atât de ocupat); 6) în propoziţiile finale se foloseşte may atunci când în principală există un timp prezent, viitorul sau imperativul: I'll start earlier (so) that he may still meet me there (Voi pleca mai devreme, pentru ca el să mă mai întâlnească acolo); 7) în propoziţiile finale se foloseşte might (sau should în propoziţii finale negative) dacă în propoziţia principală verbul este la preterit: She hid the jam lest Mary should find and eat it (Ascunse gemul ca nu cumva Mary să-1 găsească şi să-1 mănânce).

A. a1 [ei], pi. A's, a's [eiz] s. 1. A, a, prima literă a alfabetului englez; a capital / large A A mare; a little / small a a mic; it is spelt with two a's se scrie cu doi a; from A to Z de la A la Z, de la alfa la omega, de la început până Ia sfârşit, de sus până jos. din fir în păr; cu desăvârşire, în întregime; (fa/u.) not to know A from B, not to know a large A from a bull's foot a nu şti nimic, a ii cu desăvârşire neştiutor; a fi prost, a fi bătut în cap; (fam.) A1, (amer.) A number one, A No. 1 dc prima clasă, minunat, straşnic, grozav. 2. (amer.) foarte bine, zece, nota cea mai mare pentru o lucrare şcolară; straight A foarte bine. nota maximă pe toată linia / Ia toate materiile. 3. (muz.) (nota) Ia; A major la major; A flat la bemol; A sharp la diez. a2; an [ci, mo.forme tari; o, an, n forme slabe] (a înaintea consoanelor în afară de h mut, an înaintea vocalelor, în afară de cete cu sunet semivocalic; a man, a horse; an hour, an eagle; a youth, a world, a one, a writ) art. nehot. 1. (cu funcţie anticipativă) un, o; a boy un băiat; a girl o fată; a table o masă; an eye un ochi; a man and (a) woman un bărbat şi o femeie; a chain and anchor un lanţ cu ancoră; a Mortimer un Mortimer. 2. (cu funcţie generică; de cele mai multe ori se traduce prin articolul hotărât românesc) a dog is an animal câinele este un animal. 3. (înaintea unor substantive-nume predicative; de cele mai multe ori nu se traduce) un, o; he is a student este student. 4. un (anume), o (anume); I know a Doctor Johnson cunosc (pe) un anume doctor Johnson. 5. un (acelaşi), o (aceeaşi); of a size dc o (aceeaşi) mărime sau măsură. 6. (cu funcţie numerică) un.o; un (singur), o (singură); a hundred o sută; it costs a penny costă un penny; I don't understand a word nu înţeleg un (singur) cuvânt. 7. (în funcţie numeric-distributivă; în acest sens a şi an reprezintă, de fapt, forme slabe ale prepoziţiei on; deseori nu se traduce) pe; într-un, într-o; twice a day dc două ori pe zi; 10 shillings a dozen zece şilingi duzina. 8. un (al doilea), o (a doua): a Byron un (al doilea) Byron. 9. (într-un număr de construcţii şi expresii a căror traducere românească nu-l păstrează) a fine excuse! frumoasă scuza!; what an idea! ce idee!; a few câţiva, câteva; a great deal mult(ă); a great many mulţi, multe: to be in a hurry a fi grăbit; to have a mind to a vrea să, a avea chef să; to be in a rage a li furios; many a hundred multe sute. 10. (într-nu număr de construcţii a căror traducere românească îl păstrează cu schimbarea ordinei cuvintelor) such a man un astfel de om; so wise a man un om atât dc înţelept; too lazy a boy un băiat prea leneş; half an hour o jumătate de oră. a3 [?I prep. (formă slabă a prep. oii) folosită ca prefix în adj. pred. şi adv. ca abed, alive, afoot, ashore şi în expresii ca to go a-begging a umbla cu cerşitul, a cerc dc pomană sau to go a-hunting a pleca la vânătoare. aardvark ['a:dvu:k[ s. (zool.) furnicar-african (Orycteropus afer). aard-wolf ['a:dwulfj s. (zool.) lup-dc-pământ (Proteles cristalus). Aaron I'eoran] s. 1. prelat, înaltă faţa bisericească. 2. (si.) vânzător ambulant. 3. (sl.) the ~ şeful (u/iei bande de hoţi). Aaron's rod ['sarenz'rod] s. (bot.) lumânărică (Verbăscum trapsus). aba ['aebs] s. (arab) 1. ţesătură din păr dc cămilă sau de capră. 2. pelerină (fără mâneci, purtată de arabi). abaa [ei'ba:] s. (fam.) 1. nesindicalist. 2. student care nu face parte din vreo asociaţie. abaca ['zeboko] s. 1. (bot.) cânepă dc Manila (Musa textilis). 2. (text.) manila, fibre dc manila. abacist ['asbosist] s. calculator, socotitor (care foloseşte un abac etc.). aback [o'baskj adv. înapoi, îndărăt. în urmă; în dos: to stand ~ from a se ţine departe dc, a se feri dc: to take (all) ~ a lua prin surprindere; a zăpăci: a uimi, a ului, a năuci; to be taken ~ a fi luat pe neaşteptate; a fi surprins sau buimăcit / zăpăcit / năucit; a se fâstâci, a se pierde, a-şi pierde cumpătul; (mar.) to lay ~ a contrabraţa, a masca (velele). abacus ['^bokos]./;/. abacuses [-iz] sau abaci ['a^bosai] s. 1. (mat.) abac, nomogramă, calculator universal, socotitoare. 2. (arhit.) abacă, partea dc sus a capitelului. 3. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. Abaddon lo'basdan] s. 1. (bibi.) Abaddon, îngerul întunericului. 2. (şijig.) iad, gheenă. abaft [o'bcd't] (mar.) I. adv. la pupa; aproape dc pupa. II. prep. înapoia (cu geu.), îndărătul (cu gen.); ~ the beam înapoia traversei ancorei. abaiser [o'bcisor] s. negru animal (praf negru obţinut prin calci/tarea oaselor), abaka j'ffibsko] s. v. a b a c a .

abalienate [aîb'cilioneit] vb. tr. 1. (jur.) a aliena, a înstrăina. 2. (fig. înv.) a înstrăina, a pierde, a îndepărta dc Ia sine. abalienated [-id 1 adj. 1. (jur.) alienat, înstrăinat. 2. (med.) alienat mintal; senil. abalienation [je-cilia'neijon] s. 1. alienare, înstrăinare. 2. alienaţic (mintală); senilitate. abampere [sb'îempea1"] s. (electr.) amper absolut. abandon I. [o'basndon] vb- A. tr. 1. a lăsa, a abandona, a părăsi, a lepăda; (mar.) to ~ ship a abandona vasul. 2. a renunţa la, a se lepăda de, a lăsa Ia o parte. 3. (înv.) to ~ over a lăsa (în seama), a încredinţa. B. refl. to ~ oneself to a se lăsa dus de, a se lăsa târât dc, a se lăsa în voia (cu geu.). a se deda (cu dat.); to ~ oneself to despair a sc lăsa pradă deznădejdii / cuprins dc desperare; to ~ oneself to the idea of a se lăsa furat de ideca (cu gen.), a se lăsa pradă ideii de (a). C. intr. (sport) a abandona. II. [o'beendon şi pronunţia franceză) s. dezinvoltură; abandon; uitare de sine. abandoned [-d] adj. 1. părăsit, abandonat, lăsat (deoparte, la o parte); lepădat; lăsat baltă / în paragină / la voia întâmplării, neîngrijit; dat uitării; ~ to despair pradă deznădejdii, cuprins dc desperare. 2. desfrânat, destrăbălat, stricat; pierdut; nestăpânit; an ~ wretch un ticălos fără leac, un nelegiuit; an ~ woman o femeie pierdută / stricată; ~ laughter râs nestăpânit. abandoned call [o'brendond rko:l] s. (tel.) convorbire telefonică anulata. abandonee [oiba^ndo'ni:] s. 1. (jur.) agent de asigurare în folosinţa căruia se lasă încărcătura asigurată a unui vas naufragiat sau epava. 2. (jur.) cesionar. 3. (pop.) vagabond, om fără căpătâi. abandoning [o'bEendonin] s. v. a b a n d o n m e n t (1,2). abandonment [o'ba^ndanmont] s. 1. lăsare, părăsire, neglijare, uitare, abandonare. 2. părăsire, renunţare. 3.v, a b a n d o n (II). 4. (jur.) renunţare la o acţiune, retragere a unei acţiuni. 5. (jur.) abandon. abarticulation ['a?boitikju'lci/n] s. 1. (anat.) diartroză. 2. (med.) scrântirc, luxaţie. abase [o'bcis] vb. A. tr. 1. a înjosi, a umili, a degrada. 2. (înv.) a coborî, a micşora, a retrograda (în rang etc.) 3. (înv.) a coborî, a lăsa în jos (ochii). B. refl. a sc înjosi, a se umili. abasement [-mont] s. 1. înjosire, degradare, umilire; umilinţă. 2. (înv.) coborâre* micşorare, retrogradare. abash [s'bîe/J vb. tr. 1. a ruşina; a face dc ruşine / de râs / dc ocară, a da dc ruşine. 2. a tulbura, a face să-şi piardă cumpătul, a stânjeni, a pune în încurcătură. abashed [-t] adj. (at) fâstâcit, stânjenit, ruşinat (dc, din cauza). abashment [-mont] s. 1. ruşine, ruşinarc. 2. încurcătură, jenă, zăpăceală, stinghereală. abasia [o'bcizio] s. (med.) abazic. abask [o'btKsk] adv. (prăjindu-se) Ia soare, (scăldându-se) în soare. abatable [o'bcitobll adj. (jur.) care poate fi anulat/ abrogat. abate [o'bcit] vb. A. tr. 1. a slăbi, a micşora (intensitatea, activitatea etc.); a domoli, a alina, a ostoi, a ogoi (durerea etc.); a face să înceteze (zgomotul etc.). 2. a coborî, a reduce, a micşora, a scădea (preţuri, impozite etc.). 3. (jur.) a anula, a abroga, a aboli. 4. a curma; a pune capăt (cu dat.), a înlătura (un abuz etc.). 5. a toci (ascuţişul). 6. a ciopli (o piatră). 7. (metal.) a desface, a slăbi; a supune tratamentului dc revenire. B. intr. (despre furtuni, epidemii, dureri etc.) a se micşora, a scădea, a sc calma, a slăbi, a se potoli, a sc linişti, a sc domoli. abatement [-mont] s. 1. micşorare, slăbire, domolire, scădere; uşurare, atenuare; potolire, alinare, ostoire, ogoirc. 2. reducere, scădere, descreştere, diminuare, micşorare; rabat. 3. (jur.) anulare, abrogare, abolire. 4. curmare, încetare. 5. talaş; aşchii. abater f-3r] s. (tehn.) amortizor. abat-jour [uTbo'3U3rj s. (jr.) abajur. abat(t)is [sg. 'aîbotis, -ii:, pi. -i:z] s. sg. si pi- (mii.) abatiză, palanca. abat(t)ised [o'bstist] adj. apărat cu abatiză / palanca. abattoir fi£ebo'two:r] s. (fr.) abator, zalhana. abat-voix [ia?ba?'v\vu: si pronunţia franceză] s. (fr.) (arhit.) ecran acustic. abaxial [geb'a^ksiolj adj. abaxial. abb [a3b] s. (text.) 1. urzeală, natră. 2. deşeuri de lână. abba ['xhs] s. v. a b a .

abbacînate

abbacinate [o'ba^sincit] vb. tr. (ist.) a orbi, a face să orbească (cu ajutorul unei bucăţi de metal înroşite la foc). abbacy ['rebosij s. 1. rang / titlu / funcţie de abate. 2. abaţie; proprietate sau administraţie a unei abaţii / mănăstiri. abbatial [o'bci/ol] adj. de abate; de abaţie. abbatis [a'baîtis j s. v. a b a 11 i s . abbe ['jebei şi pronunţia franceză] s. (fr.) v. a b b o t . abbess ['zebis, 'a^besj s. 1. stareţă, egumenită, superioara unei mănăstiri. 2. (fa/u.) directoare de pensionat. abbey ['a?bi] ş. 1. abaţie, mănăstire. 2. v. a b b e y c h ti r c h . 3. (în Anglia) locuinţă somptuoasă, fostă abaţie. abbey church [~ 't/s.'t/J ş. biserică a unei mănăstiri. abbey lands [~ 'lsendzj ş. pi. pământuri / domenii / proprietăţi mănăstireşti. abbey lubber [~ 'lAb3r] s. 1. călugăr leneş. 2. leneş, trântor, pierde-vară. abbey man |~maen],p/. abbey men [~mcn] s. călugăr. abbot [ 'aebgt] s. abate, stareţ, egumen; (înv. glumeţ) ~ of unreason / misrule conducă­ torul petrecerilor de Crăciun. abbotcy [-si] s. (rar) v. a b b a c y . abbotship [-/ip] s. v. a b b a c y (1). abbreviate I. [o'bri:vieit] vb. A. tr. l.aprcscurta,aabrcvia.2. (mat.) a reduce (fracţii). B. intr. a folosi prescurtări. II. [o'briviitj adj. 1. scurtat. 2. (relativ) scurt. abbreviated [o'bri:vicitid| adj. 1. abreviat, prescurtat. 2. (despre vesminte) sumar. 3. (bot.) oprit în creştere, abreviat. abbreviation [oibri:vi'ci/on] s. 1. prescurtare, abreviere; abreviaţie. 2. (mat.) reducere (a unei fracţii). 3. (muz.) abrcvialură. abb wool l'seb \vul] s. v. a b b (2). ABC ['ei'bir'si:, 'eibk'si:] s. 1. alfabet. 2. abecedar. 3. noţiuni elementare/ rudimentare; clemente, baze; introducere; ~ of chemistry chimia elementară, noţiuni elementare de chimie; to be only at the ~ of a fi numai la primele noţiuni de; like~, as easy as ~ foarte uşor, extrem de simplu, simplu ca bună ziua. 4. indicator alfabetic al itinerariilor trenurilor, mersul trenurilor. ABC book ['eibi:'si: buk] s. abecedar. ABC guide [~gaid] s. v. A B C (4). ABC Powers Hpauoz] s. pi. Argentina, Brazilia şi Chile. ABC scholar [~ .skotor] ş. elev din clasele inferioare / din cursul inferior. Abderite [ra?bdorait] s. (fig-, fam.) nătâng, tont, nătărău. abdicant I'Ecbdikont] s. v. a b d i c a t o r . abdicate [ra?bdikeit] vb. A. tr. a abdica de la (tron); a abdica de Ia (principii); a renunţa la (un drept etc.); a demisiona din postul de, a-şi da demisia din; the king had ~d his throne in favour of his son regele abdicase de la tron în favoarea fiului sau. B. intr. 1. a abdica, a demisiona. 2. a renunţa. abdication ['aîbdi'kci/sn] s. 1. abdicare (şiftg.). 2. depunere a unui mandat. 3. demisie. 4. (jur. rar) dezmoştenirc. 5. repudiere. abdicator ['a^bdikcito1'] s. persoană care abdică. abditory f'aebdîtori] s. (rar) ascunziş, ascunzătoare, tainiţă. abdomen ['abdomen; aDb'douman, -min, forme folosite în general de medici] s. (anat.) abdomen, pântece, burtă. abdominal [asb'dominl] «4A 1« (anat.) abdominal, de pântece. 2. (iht.) cu aripioarele abdominale pe pântece. abdominal cavity [~ 'kaoviti] s. (anat.) cavitate abdominală. abdominal fever [~ 'fi:v3rJ s. (med.) febră tifoidă, tifos abdominal. abdominal walls [~ Vo:lz] s. /;/. (anat.) pereţi abdominali. abdominothoracic [a3b'dominoupC:>:'ra;sik] adj. (anat.) abdomeno-toracic. abdominous [asb'dominos] adj. 1. (anat.) v. a b d o m i n a l (1). 2. (fam. rar) pântecos, burduhănos. abduce [a.'b'dju:s] vb. tr. 1. (anat. înv.) v. a b d u c t (1). 2. (fig.) a îndepărta, a abate. abducent muscle [eeb'djmsont 'nusl] s. (anat.) muşchi abductor. abduct [asb'dAkt, ob-J vb. tr. 1. (fiziol.) a abduce; a deriva. 2. (jur.) a răpi, a fura (o persoană). abduction [asb'dAk/on, 3b-] adj. 1. (anat.) (despre muşchi) abductor. 2. Our.) răpitor, persoană care răpeşte (pe cineva). abeam [a'bimi] adv. (mar.) Ia travers. abecedarian [leibisi'deorisn] I. adj. 1. aranjat în ordine alfabetică, alfabetic. 2. elementar, simplu. II. s. (mai ales amer.) 1. persoană care învaţă buchile. 2. începător, novice, învăţăcel. 3. dascăl, îndrumător. abecedarimn [Tcibi:si:'de3riom],pl. abecedaria [ieibi:si:'dfîorio] s. abecedar. abecedary [tcibir'sird^ri] I. adj. 1. alfabetic. 2. neînvăţat, neinstruit. 3. v. a b e c e d a r i a n (I). II. s. 1. abecedar. 2. începător, novice. abed [o'bed] adv. 1. culcat (în pat), în pat, în aşternut; Ia pat; spre pat. 2- în durerile facerii. abele b'bi:l, 'cibolj s. (boţ.) plop-alb (Populus alba). abel tree ['cibal'tri:] s. v. a b e l e . aber J'cibo', 'asba1"] s. (mai ales cuvinte compuse) confluenţă (a două râuri). aberdavine [lasbodo'vainl s. v. a b e r d e v i n e . aberdevine [.Eeboda'vain] s. (omit.) scatiu (FringiUa spinus), Aberdonian [-a.'b:>'doimtenl s. locuitor din Aberdeen. aberrance [o'berons] s. 1. greşeală, abatere, deviere de la drumul drept, rătăcire, îndepărtare. 2. (biol.) abatere de la tipul normal. aberrancy [a'ber^nsi] s. v. a b e r r a n c e .

aberrant [o'beront] adj. 1. aberant, care sc abate, care se îndepărtează, care deviază. 2. (biol.) diferit de tipul normal, anormal, aberant. aberrate I'aeborcit] vb. intr. (rar) a se rătăci, a sc abate din cale. aberration basba'rcijbnj s. 1. deviere, îndepărtare de la calea obişnuită / de la calea (cea) dreaptă. 2. aberaţie; rătăcire a minţii, întunecare; mental ~ a) rătăcire a minţii; b) (jur.) demenţă. 3. greşeală, rătăcire. 4. (ftz., astron. etc.) aberaţie, deviaţie, deviere; (astron.) annual ~aberaţie anuală; (astron.) daily /diurnal ~aberaţie diurnă. 5. (biol.) structură anormală; anomalie. aberrational [s\] adj. aberant, de aberaţie. aberration angle [asba'rcijbn 'asnglj s. (ftz., astron.) unghi de aberaţie. abet [a'bct] vb. tr. 1. a încuraja, a îndemna (la ceva rău); a aţâţa, a instiga; to ~ smb. in a crime a instiga pe cineva Ia crimă; (jur.) to aid and ~ smb. a fi complicele cuiva. 2. a încuraja (un viciu, o crimă). abetment [-niant] s. aţâţarc, instigare, încurajare (la ceva rău). abettal [-1] s. v. a b e t m e n t . abetter [-9r] s. v. a b e t t o r . abetting [-in] I. s. v. abetment; (jur.) aiding and ~ complicitate. II. adj. de aţâţarc, aţâţător, de instigare, instigator; de complicitate. abettor [-or] s. 1. aţâţător, instigator; autor moral; the ~is worse than the doer autorul moral c mai vinovat decât făptaşul. 2. (jur.) complice. abevacuation ['a;bi'kn:d] I. s. 1. acord; înţelegere; concordie, armonie: încuviinţare, consimţământ; bunăvoinţă; to be in ~ with smth. a coincide cu ceva, a fi conform cu ceva; to be out of ~ with smth. a nu coincide cu ceva, a nu fi conform cu ceva; to bring into ~ a pune de acord: of one's own ~ de bunăvoie, nesilit (de nimeni); of its own ~ de la sine, fără intervenţie; with one ~de comun acord, (în mod) unanim, în unanimitate, ca unul. 2. acord, înţelegere, convenţie, contract, tranzacţie, aranjament. 3. (muz.) acord: consonanţă: unison; armonie. 4. (arte) armonie, concordanţă, potrivire. II. vb. A. tr. 1. (to) a acorda, a da.

accordance

a dărui, a oferi (cu dat.),- to ~ a hearty welcome a face o primire cordială. 2. a pune de acord; a împăca. 3. (muz.) a acorda (un pian cu altul etc.); a armoniza. B. intr. (with) a concorda, a se acorda, a corespunde, a se armoniza (eu). accordance [-sns] s. 1. acord, învoială, (bună) înţelegere, potrivire, armonic. 2. con­ formitate, acord; corespondenţă; in ~ with potrivit, conform (cu dat.), potrivit cu, conform cu, în conformitate cu. accordant \-or\t\ adj. 1. v. a c c o r d i n g (I). 2. concordant. according [-in] I. adj. armonic; (to) în armonie (cu), potrivit (cu). H. conj. ~ as proporţional cu, pe măsură ce, în conformitate cu, conform cu, potrivit cu; (fam.) it's all ~ as you (may) take it depinde cum o ici; we see things differently ~ as we are rich or poor vedem lucrurile diferit, după cum suntem bogaţi sau săraci. III. prep. ~ to conform, potrivit (sau cu dat.), potrivit CU, conform cu, în conformitate cu; în funcţie de; după; după cum spune, după cum anunţă, după cum informează, după cunrdeelară; ~ to him după spusele lui, după părerea lui, după el, după câte spune el; ~ to the news agency după cum anunţă / transmite / declara agenţia de ştiri, conform relatărilor agenţiei de ştiri; ~ to all accounts după toate relatările; ~ to circumstances după împrejurări; ~ to custom după obicei / tradiţie; ~ to the latest intelligence potrivit ultimelor ştiri; ~ to law în conformitate cu legea; the Gospel ~ to Saint John livanghelia după loan; ~ to Cocker corect, după toate regulile; he will be punished ~ to the seriousness of his crime va fi pedepsit în conformitate cu gravitatea crimei sale. accordingly [-irjli] adv. 1. (în mod) corespunzător, proporţional; în felul acesta; to act ~ a proceda în consecinţă. 2. deci. prin urmare, în consecinţă; de aceea, drept care. 3.~asv. a c c o r d i n g as ( a c c o r d i n g II). accordion [s>'ko:dj;mj s. (muz.) acordeon; armonică. accordionist [-ist] s. acordeonist. accordion player [o'ksidjnn 'plcia1"] ş. acordeonist. accord loan [o'koid ilounj s. plată / salariu în acord. accost [o'kost] I. s. salut, cuvânt introductiv, cuvânt de deschidere. II. vb. îr. 1. a acosta, a opri, a aborda, a se apropia de; a intra în vorbă cu; a agăţa. 2. (mar.) a acosta, a aborda. 3. (înv.) a ataca. accostable [-abl] adj. (rar) accesibil, abordabil; prietenos. accosting |-irjj s. acostare etc. (v. a c e o s t II). accouchement [orku:/mu:rj. -mom, -mon şi pronunţia franceză] s. (fr.) naştere, facere. accoucheur [iaiku:'J"9:r, s'km/a:1" şi pronunţia franceză] s. (fr.) mânios, obstetrician, ginecolog. accoucheuse [rajkui'/siz şi pronunţia franceză] s. (fr.) moaşă. account [a'kaunt] I. ş. 1. socoteală, calcul (şi fig.); to cast an ~ a face un calcul / o socoteală; to take an ~ of smth. a socoti ceva, a inventaria ceva; (înv.) he made ~ that he should meet them îşi făcea socoteala că-i va întâlni; we may lay our ~ for / on / with ne putem aştepta la, putem H siguri că. 2. (ec.) socoteală; notă de plată; factură; ~ of expenses notă de cheltuieli; to run up on ~ with a cumpăra pe credit dc la. 3. (ec.) cont; pi. debit şi credit, venituri şi cheltuieli; contabilitate; ~ agreed upon încheierea socotelilor, bilanţ; ~ of charges speze; ~ of settlement, balance of ~s bilanţ; continuing ~ v. a c c o u n t c u r r e n t ; current ~ a) cont curent; b) operaţiuni curente; frozen ~ cont blocat; joint ~cont comun; personal ~cont personal; running ~cont curent; special ~ cont special; suspense ~ cont tranzitoriu; cont ncachitat; for / on ~ of în contul (cu gen.); on ~ în cont; payment on ~ acont, arvună; to balance / to square an ~ a balansa / a solda un cont; to keep the ~s a ţine conturile, a ţine contabilitatea. 4. (jig.) cont, socoteală, răfuială; răspundere; the great ~ judecata dc apoi; on one's own ~ pe cont propriu, pe propria sa răspundere; on smb.'s ~ pe socoteala cuiva; to ask an ~ a cere socoteală; to bring/to call smb. to ~ (for) a trage pe cineva la răspundere, a cerc cuiva socoteala (pentru); to give an ~ of a da socoteală de; to give a good ~ of oneself a se prezenta bine, a avea eu ce se lăuda; a face faţă în mod onorabil; (fam.) to go to one's ~, to be called to one's ~, (amer.) to hand in one's ~s a-şi încheia socotelile pe lumea asta, a da ortul popii; (ftg.) he has gone to his ~ a murit, s-a dus pe lumea cealaltă; to settle / to square ~s with a se socoti cu, a se răfui cu. 5. dare dc scamă, raport; referat; recenzie; declaraţie. 6. părere, opinie; referinţă; by all ~s după părerea tuturor. 7. po­ vestire, relatare: expunere; by your ~ după cum spuneţi, potrivit spuselor dvs.; to give an ~ of a face o descriere (a cuiva sau a ceva), a descrie, a zugrăvi, a prezenta o dare dc scamă despre / asupra (cu gen.). 8. apreciere, evaluare; seamă, consideraţie; to leave out of ~ a nu.lua în consideraţie, a nu ţine seama dc; not to hold of much ~ a nu pune prea mult preţ pe, a nu da prea multă importanţă (cuiva); to take into ~, to take ~ of a ţine seama de, a avea în vedere, a lua în consideraţie. 9. motiv, cauză, pricină, temei, raţiune; on ~ of din cauza, din pricina; on no ~ sub nici un motiv, în nici un caz; on my ~ din cauza mea; on that ~ din pricina asta; on what ~? de ce? din ce cauză? 10. însemnătate, importanţă, valoare; of much / poetic high ~ de marc însemnătate, foarte valoros, foarte preţios; of no ~, (amer.) no ~ neînsemnat, fără importanţă; of small ~dc mică importanţă; a man of no ~ un om fără valoare; un om de nimic. 11. câştig, folos, avantaj, profit; to turn to (good) ~a) a valorifica; b) a folosi, a utiliza; c) a profita dc pe urma (cu gen.); a scoate profit din. 12. privinţă, aspect, raport; on all ~s, on every ~ în toate privinţele, din toate punctele de vedere. II. vb. A. tr. a considera, a socoti, a privi ca; a ţine de; the court ~ed him guilty tribunalul 1-a considerat vinovat; I ~ him wise îl consider / îl socotesc înţelept. B. refl. a se socoti, a se considera; I ~ myself happy mă socotesc fericit. C. intr. 1. to ~ for a) a explica, a justifica; I can't ~ for it nu-mi pot explica asta, nu înţeleg (nimic); this ~s for his attitude aceasta îi explică atitudinea; b) a da scama dc, a da socoteală dc; to ~ for a sum of money a da socoteală pentru o sumă de bani, a justifica o sumă de bani; c) a fi răspunzător de; a fi pricina (cu gen.); d) a reprezenta, a se ridica la; agriculture ~ed for 60 per cent of total exports agricultura reprezenta 60% din volumul total al exporturilor; e) (fam.) a omorî; a face de petrecanie (cuiva); a trimite pe lumea cealaltă. 2. to ~ to a fi răspunzător faţă de, a da socoteală

8

(cu dat.); you'll have to ~ to me if anything happens to her o să ai dc-a face cu mine dacă i se întâmplă ceva. accountability [-a'biliti, -Is-] s. răspundere, responsabilitate. accountable f-sbl] adj. 1. (to; for) răspunzător, responsabil (faţă de, în faţa; pentru, dc): he is not ~ for his actions nu este răspunzător de actele sale, este iresponsabil. 2. explicabil, justificabil. accountableness [-oblnis\ s.v. a c c o u n t a b i l i t y . accountably [-sbli] adv. (în mod) explicabil. accountancy [-ansi] s. 1. contabilitate. 2. evidenţă contabilă. accountant [-snt] I. s. 1. (expert) contabil; calculator, socotitor; agent contabil; chartered ~ expert contabil (membru al asociaţiei Institute of Chartered Accountants); chief ~ contabil scf. 2. aritmetician. 3. (jur.) pârât, reclamat. II. adj. (for) răspunzător (de). Accountant General [~ ^cnarol] ş. 1. contabil şef, şeful contabilităţii. 2. procurist. accountant officer [~ 'ofis3r] s. contabil, lucrător la contabilitate; revizor; calculator; socotitor. accountantship [c'kauntcnt/ip] s. post de contabil; loc de contabil. account book [o'kaunt ibukf s. (ec.) registru contabil. account current [~ 'kAnmt] s. (ec.) cont curent. account day [~ idei] s. (ec.) zi de plăţi (la bursă). accounting [o'kauntin] s. 1. (ec.) calcul, socoteală. 2. (ec.) contabilitate; evidenţă contabilă; gestiune. 3. explicare, justificare; there is no ~for tastes gusturile nu se discută. accounting department [~ di'po :tmant] ş. v. a c c o u n t s d e p a r t m e n t . accounts department [o'kaunts di'puitmant] s. contabilitate, serviciul contabilităţii. account sheet [a'kaunt /i:t] ş. (ec.) foaie dc decontare. accounts receivable [~ ri'si:vabl] s. pi. (ec.) conturi debitoare. accoutre [3'ku:t9r] vb. tr. 1. (mai ales mil.) a echipa, a îmbrăca. 2. (with) a echipa, a înzestra; a prevedea (cu). accoutrements [o'ku:t3inonts, -tromonts] ş. pi. 1. (mil.) echipament, efecte personale (mai ales articole de pielărie). 2. harnaşament. accredit [o'kredit] vb. tr. 1. a împuternici, a autoriza; (to) a acredita (pe lângă); a aproba; to ~ an ambassador to a government a acredita un ambasador pe lângă un guvern. 2. a crede, a da crezare (cu dat.) 3. to ~smth. to smb. sau to ~smb. with smth. apune ceva în scama cuiva, a atribui ceva cuiva. 4. (ec.) a acorda acreditive (cu dat.). accreditation [a.krcdi'tei/sn] s. acreditare. accredited [o'krcditid] adj. 1. acreditat, autorizat. 2. (despre opinii etc.) universal acceptat, îndeobşte recunoscut. accrescence [o'krcsans] s. 1. (jur.) acrescământ. 2. creştere. accrete [a3'kri:t. o'k-]. I. vb. A. intr. 1. (bot.) a concreşte, a se uni prin creştere. 2. a creşte, a spori prin adăugare. 3. (to) a se lipi (de). B. tr. a spori, a mări. II. adj. (bot.) concrescut. accretion [a;'kri:j3n, o'k-j s. 1. (bot.) concrcştcre, creştere organică. 2. (to) adaos (Ia); creştere, sporire, mărire. 3. (med.) aderenţă. 4. (geol. etc.) aluviune; depunere, aluvio­ nara; acumulare. accretive [a?'kri:tiv, s'k-J adj. care creşte organic sau prin adăugare. accrual [o'kruial] s. creştere. accrue [a'kru:] vb. intr. 1. a se mări, a creşte, a spori; a se înmulţi; a se adăuga, a se acumula. 2. to ~ from a proveni din, a izvorî din; to ~to smb. a reveni cuiva (dc drept). accrued interest [-d 'intrist] s. (ec.) dobândă capitalizată. acculturation [o-kAltJb'rci/n] s. (amer.) culturalizare. aceumbent [o'kAmbsnt] adj. culcat. accumulate [o'kju:mjulcit] vb. tr. şi iutr. a (se) (a)cumula, a (se) strânge, a (se) aduna; a (se) colecta; a (se) îngrămădi, a (se) aglomera; a (se) stoca. accumulated work [-id rwo:k] s. (jiz.) lucru mecanic acumulat. accumulation [o'kjuimju'Iei/sn] s. 1. acumulare, strângere; îngrămădire, aglomerare; (ec.) primitive ~ acumulare primitivă. 2. grămadă, masă, morman. 3..(uruv.) căpătare concomitentă a mai multor titluri universitare. 4. cumul. accumulation point [~ 'point] ş. (fiz., mat.) punct dc acumulare. accumulative [o'kjmmjuleitiv] adj. 1. acumulativ, format prin acumulare. 2. v. cumulative. accumulative formations [~ lb:'mci/3iiz] ş. pl. (geol.) formaţii de acumulare. accumulator [3'kju:mju:lcitor] s. 1. colector, strângător. 2. om strângător; om econom; zgârcit. 3. (telm.) colector. 4. (telm., electr.) acumulator. 5. (univ.) persoană care capătă concomitent mai multe grade universitare. 6. cumulard. 7. (autom., el/i.) acumulator, sumator. accumulator battery l~iba;t3ri] s. (electr.) baterie de acumulatoare. accumulator box [~ rboks] s. (electr.) cuvă dc acumulator. accumulator car [~-ka:r] s. (te/m.) electrocar; clectromobil. accumulator cell [~ .scl] s. (electr.) clement dc acumulator. accumulator jar [~.d3ci;r] s. v. a c c u m u l a t o r b o x . accumulator plant [~rplti:nt] s. (electr.) l.v. a c c u m u l a t o r b a 11 e r y . 2. staţie de încărcare a acumulatoarelor. accumulator plate [~-plcit] s. (electr.) placă de acumulator. accuracy ['a?kjurosiJ s. 1. acurateţa, grijă, serupulozitatc. 2. exactitate, precizie; corectitudine; punctualitate. 'accuracy of plotting ['aîkjurosi ov ipbtin] s. (geol.) precizie planimctrică. accurate ['rckjuritj adj. 1. scrupulos, atent, meticulos; punctual. 2. exact, precis, corect; fidel; to be (strictly) ~ ca să fiu întru totul exact; ~ to four decimal places cu o precizie de patru zecimale.

acid value

accurately [-H] adv. 1. cu grijă, atent, scrupulos, cu meticulozitate, cu acurateţa. 2. cu precizie, corect, exact. accurateness [-nis] s. exactitate, precizie; acurateţa. aceurse [s'kais] vb. tr. past si jxirt. trec. accursed şi (poetic) a blestema. accursed [-id] adj. 1. blestemat, afurisit. 2. urâcios, nesuferit, scârbos; groaznic. accurst [-t] I. adj. (fx?etic) v. a c c u r s c d . II. vb. tr. (înv.) a blestema, a afurisi. accusable [a'kjuiz^blj adj. (of) acuzabil, blamabil, condamnabil (de. pentru). accusal [3'kju;z3l] s. (rar) v. a c c u s a t i o n . accusant [a'kjuizpnt] s.v. a c c u s e r . accusation [i&kju:'zci/3n] s. acuzare, învinovăţire; acuzaţie, învinuire, vină; to bring an ~ against smb. a acuza pe cineva, a aduce o învinuire cuiva; to be under an ~ of a fi acuzat de. accusatival [sikjuiza'taival] adj. (gram.) al cazului acuzativ. accusative [a'kjuizstiv] (gram.) I. adj. acuzativ. II. s. (cazul) acuzativ. accusatorial [3'kju:zo'to:ri3l] adj. (jur.) incriminator, de acuzare. accusatory [a'kjmzstpri. amer. -.to:ri] adj. v. a c c u s a t o r i a l . accuse [a'kjiKz] vb. tr. 1. (of) a acuza, a învinui; a învinovăţi (de); he is ~d of having stolen smth. este acuzat de a fi furat ceva. 2. a nu fi de acord cu, a critica. 3. (rar) a lămuri, a clarifica. accused [-d] s. the ~ acuzatul, inculpatul; acuzaţii, inculpaţii. accuser [-3r] s. acuzator; reclamant, pârâtor, pârâş. accusing [-irj] adj. acuzator, de acuzare, de învinuire. accusingly [-inii] adv. acuzator. accustom [a'kAstsm] vb. to ~ to A. tr. a obişnui cu / să, a deprinde cu / să, a învăţa cu / să; a adapta la. B. refl. a se obişnui cu / să, a se deprinde cu / să. accustomed [a'kAStsmd] adj. l . ~ t o învăţat, deprins,obişnuit cu/să: to become/ to get ~ to smth. a se obişnui eu ceva; a se deprinde cu ceva; that is not what I am ~ to a) (asta) nu intră în obiceiurile melc; b) cu aşa ceva nu sunt obişnuit. 2. obişnuit, curent, uzual, frecvent. accustomedness [-nis] s. obişnuinţă, deprindere. ace [cis] I. s. 1. (la jocul de cărţi) as, birlic; (la zaruri şi domino) unu; (amer. fam.) ~in the hole a) avantaj ascuns; b) prieten pe care te poţi bizui; prieten adevărat; (fig.) ~ of trumps argument suprem; (fig.) to bate an ~ a face o concesie; (fig.) to trump smb.'s ~ a para lovitura cuiva; ~ of spades a) as de pică; b) (sl.) văduvă. 2. (la tern's) serviciu imparabil. 3. as, campion. 4. părticică, fărâmă, dram; within an ~ of la un pas de; cât pe.ce să. II. adj. dc prima calitate, excelent. Aceldama [a'scktoma] s. (fig.) câmp de bătălie. acentric [o'sentrik] adj. marginal, periferic. acephala fc'sefste] s. pi. (zool.) acefale. acephalous [s'scfotos, ci'-] adj. 1. (zool.) acefal. 2. (despre cărţi) fără început. 3. (fam., despre state etc.) fără conducător. acerbate ['albeit] vb.tr. v. e x a c e r b a t e . acerbity [o'sD:biti] s. 1. astringenţă, asprime. 2. (fig.) acreală; asprime, severitate; cerbicie. acerose f'zessrous] adj. (bot.) acicular. acerose leaf [~ 'li:f] s. (bot.) frunză aciculară; cetină. acerous [a'sarss] adj. (bot.) v. a c e r o s e . acervate |9'so;vit] adj. (bot.) acervat. acescence [a'scsans] s. acrirc. înăcrirc; oxidarc. aceship ['eis/ip] s. (mai ales av.) măiestrie. acetabulum [lassi'tasbjulom], pi. acetabula [-Ia] s. (anat.) cavitatea cotiloidă, acctabul(um). acetal ['ssital] s. (chim.) acctal. acetaldehyde [.assit'aaldihaid] s. (chim.) acetaldchidă; aldchidă acetică. acetaldol ['assatasldolj s. (chim.) aldol, acctaldol. acetate ['aesitit, -teit] s. (chim.) acetat. acetic [a'sktik, a?'s-, 'set-] adj. acetic. acetic acid [~ 'assidj s. (chim.) acid acetic; glacial ~ acid acetic concentrat. acetic aldehyde [~ 'asldihaid] s. (chim.) acetaldchidă. acetification [a'sctifi'kci/^n] s. (chim.) acetificare; oxidarc. acetify [a'setifai] vb. tr. şi intr. a (se) oţeti, a (se) acri; (chim.) a (se) acetifica; a (se) oxida. acetometer [laîsi'tamita1"] s. (chim.) acidimetru. acetone ['assitoun] s. (chim.) acetonă. acetous ['assitas} adj. 1. acetic. 2. acru; acidulat. acetyl ['aesitil] s. (chim.) acctil. acetylate |?'sctilcit. a?'s-[ vb. tr. (chim.) a acetila. acetylene [s'setilim, aVs-[ s. (chim.) acctilcnă. acetylene apparatus [~ sps'reitas] s. (tehn.) generator de acctilcnă. acetylene generator [~ 'djenareita1") s. (tehn.) v. a c e t y l e n e a p p a r a t u s . acetylene series [~ 'su>ri:z[ s. (chim.) acetilcne, seria omologilor acctilcnei. acetylene welding [~ 'wcldirjj s. (tehn.) sudare oxiacctilcnică. acetyl value ['aesitil Vaslju[ s. (chim.) indice dc acctil. Achaean [s'kian] adj., s. (ist.) aheu. acharnement [pronunţia franceză] (fr.) s. cruzime; îndârjire. ache [cik] I. s. 1. durere (continuă); (fam.) to be full of ~s and pains a se văita întruna. 2. dor, alean. II. vb. intr. 1. a durca; my head ~s mă doare capul; my ears ~ with such noise înii ţiuic urechile dc atâta zgomot; (fig.) my heart ~s to see you thus mi se rupe inima să*tc văd aşa. 2. (for) a nu mai putea dc dor (după), a tânji (după). acheless [-lis] adj. nedurcros, fără dureri.

achene [ei'ki:n şi '&ki:n| s. (bot.) achenă. achenium [ci'kimiam, -njam], pi. achenia [ei'kimio] s.v. a c h e n e . achievable [a't/iivsbll adj. care poate fi făcut, realizabil. achieve [g't/i:v] vb.A.tr. 1. a realiza, a îndeplini, a face, a săvârşi; to ~ one's purpose/ end / aim a-şi atinge / a-şi realiza scopul; he will never ~ anything n-o să realizeze niciodată nimic. 2. a dobândi, a obţine, a căpăta; to ~ victory a ieşi victorios, a dobândi/ a câştiga vicloria; to ~ a reputation of a-şi câştiga reputaţia de. B. intr. a reuşi; a-şi realiza scopul sau scopurile. achievement [-mant] s. 1. realizare, îndeplinire, săvârşire; împlinire. 2. realizare; operă; ispravă. 3. reuşită, succes, izbândă. achill [a't/il] adj. pred., adv. îngheţat, rece. ■Achilles' heel Jg'kiliiz 'hi:l] s. (jig.) călcâiul lui Ahilc; punct vulnerabil; slăbiciune. Achilles* tendon [~ 'tcndsnj s. v. A c h i l l i s t e n d o . Achiilis tendo [a'kilis 'tendou] s. (anat.) tendonul lui Ahile. achime [a't/aim] adj. pred., adv. care sună, sunător. aching ['cikin] I. adj. dureros, bolnav. II. s. durere, suferinţă. achondrite [ci'kondrait] s. (astron.) ahondrit. achondroplasiac dwarf [sikondrou'pleiziaîk 'dwo:f] s. (med.) individ cu nanism acondroplazic. achroma [aerkroums, a'k-, ci'k-j s. (med.) acromie; paliditate, paloare, lipsă de culoare. achromat ['askramaH] s. (opt.) (obiectiv) acromat. achromatic [ia.*krou'ma3tik] adj. 1. (opt.) acromatic, necolorat, fără culoare. 2. (muz.) acromatic, fără modulaţie. 3. (biol.) acromatic, refractar la colorare, 4. (med.) daltonic, suferind de daltonism. achromatic eyepiece [isekrou'mastik 'aipi:s] s. (opt.) ocular acromatic. achromatism [s'kroum^tizjm, ze'k-] s. acromatism. achromatize [o'kroumstaiz, ge'k-] vb. tr. (fiz.) a acromatiza. achromatization [ipkroumstai'zci/sn, laskrou-] s. acromatizare. achromatopsy [o'kroumaptopsi, as'k-] s. (med.) acromatopsie, daltonism. achy E'eiki] adj. 1. suferind. 2. dureros. acicular [s'sikjute1". -J3i] adj. acicular, în formă dc ac; cu ace: ascuţit. aciculate [s'sikjulit, -leit] adj. v. a c i c u l a r . acieulite [3'sikjulait, as's-] s. (mineral.) minereu acicular; aikinit. acid ['aesid] I.adf 1. acid; acru; (jig.) ~ looks figură acră, mutră acră, mină acră. II. s. 1. (chim.) acid. 2. (fam.) drog (mai ales LSD). 3. to put the ~ on (austr. sl.) a exercita presiuni asupra (cuiva). acid apparatus 1~ aspp'reitss] s. (chim.) aparate pentru fabricarea acizilor. acid bath [~ rba:0] s. (chim.) baie acidă. acid brick [~ 'brik] s. cărămidă silica. acid carbonate [~ 'kaib^nit] s. (chim.) bicarbonat. acid drops [~ 'drops] s. pi. bomboane acidulate englezeşti. acid egg [~ egl s. (chim.) montejus. acid-fast [~ 'fa:st] adj. (chim.) acido-rezistent. acid fastness [~ Tu:stnis] s. (chim.) rezistenţa la acizi. acid freak [~ fri:k] s. (fam.) toxicoman (care foloseşte LSD). acid hydrolysis [~ hai'drolisis] s. (chim.) acidoliză. acidic [a'sidik, as's-] adj. acid. acidic acids [~ 'assidz] s. pi. (chim.) acizi rezinici. acidification [s-sidifi'kci/^n, x<s-\ adj. acidularc. acidifier [s'sidifaio1] s. (chim.) agent dc acidularc. acidify [a'sidifai.re's-] vb.tr. şi intr. a (se) acidula, a (se) oţeti, a (se) acri; a (se) oxida. acidimeter [t£esi'dimit9r] s, (chim.) acidimetru, areometru pentru acizi. acidimetry [trcsi'dimitri] s. (chim.) acidimetric. acidity [3'siditi, as's-] 1. aciditate; acreală, acrime 2. (fam.) acreală. acidize J'rcsidaiz] vb. tr. şi i/(tr. v. ac id if y . acidless ['aesidlisj adj. fără acizi; nonaeid. acid lining ['assid 'laininj s. (metal.) căptuşeală acidă. acidly ['asstdti] adv. 1. acru, cu acrime; ursuz. 2. cu răutate, aspru; cu furie. 3. rece, eu răceală; pe un ton glacial. acidness ['aesidnis] s. v. a c i d i t y (2). acid number ['aasid 'iiAmba1"] ş. (chim.) indice sau coeficient de aciditate. acidolysis [.resi'dolisis] s. (chim.) acidoliză. acidosis ['sesi'dousis] s. (med.) acidoză. acid-proof I'a3sidpru:f] adj. antiaeid, rezistent, refractar la acizi. acid radical ['aesid 'raxlik.pl] s. (chim.) radical acid. acid rain [~ rein] s. ploaie acidă. acid reaction [~ ri'ask/sn] s. (chim.) reacţie acidă. acid reclaim [~ riiklcim] s. (chim.) cauciuc regenerat (prin procedeul acid). acid resisting [~ riizistirj] adj. v. a c i d - p r o o f . acid slag |~ 'sheg] s. (chim.) zgură acidă. acid sludge [~ 'sUd3] s. (chim.) răşină acidă. acid strength [~ strcrjG] s. (chim.) concentraţie a acidului. acid test [~ .test] s. 1. (chim.) încercare cu acid. 2. (fig.) încercare grea; ispitire. acidulate [s'sidjuleit, a3's-] vb. tr. a acidula. acidulated [-id] adj. 1. acidulat. 2. (fig.) înăcrit; morocănos, bombănitor. acidulated drops [~ 'dropsj s.pl. v. a c i d d r o p s . acidulation [a'sidjulci/sn] s. acidularc. acidulous [a'sidjulas] adj. acid, acidulat; acru. aciduric [lassi'djusrik] adj. (despre bacterii) care se dezvoltă într-un mediu acid. acid value ['aesid 'vzelju:] s. (chim.) indice dc aciditate.

acierage

10

acquire [o'kwakir] vb. tr. 1. a dobândi, a căpăta; a obţine; a agonisi; a cuceri; to ~ a acierage ['assiarid^] s. (metal.) oţelire, îmbrăcare, acoperire, placare cu oţel. taste for a prinde gust pentru, de. 2. a câştiga, a realiza; a atinge; a-şi însuşi (o deprindere aderate ['assiarcitj vb. ir. (metal.) a oţcli. a îmbrăca, a acoperi, a placa cu oţel. ack-ack ['jek'zckj (sl.) I. s. 1. tun antiaerian. 2. tragere antiaeriană. II. adj. antiaerian. etc.); to ~ a language a învăţa/ a-şi însuşi o limbă. acquired immunity [o'kwaiod i'mju;niti[ s. (med.) imunitate dobândită. ack emma ['gek 'cmo] s. (sl.) 1. v. a n t e m e r i d i c m . 2. v. a i r m e c h a n i c . ackey E'a^ki] s. 1. (metal.) soluţie dccapantă. 2. monedă de argint emisă în Anglia pentru acquired qualities [~ 'kwolitizj s. /;/. însuşiri dobândite. acquirement [a'kwaiomant] s. 1. dobândire; obţinere; cucerire; agonisire. 2. câştigare, Africa de Vest, la sfârşitul secolului 18. acknowledge [ok'n^lid^, a?k-[ vb. A. tr. 1. a recunoaşte: a mărturisi; a admite; he is realizare; însuşire. 3. pl. realizări 4. pl. deprinderi căpătate. 5. pl. cunoştinţe, cultură; generally ~d to be c recunoscut de toţi ca; (amer., fam.) to ~the corn a) a recunoaşte educaţie. acquirer [a'kwai3ror] s. persoană care dobândeşte ceva etc. (v. a c q u i r e ) ; achizitor. pretenţiile cuiva; b) a recunoaşte, a mărturisi o vină/ o greşeală. 2. a confirma; to ~ (the) [-aîkwi'zi/sn] s. 1. dobândire; cucerire. 2. achiziţie, câştig. acquisition receipt a confirma primirea. 3. a fi recunoscător (cuiva); a mulţumi (cuiva). 4. a răsplăti. acquisitive [aî'kwizitiv] adj. 1. strângător; acaparator; hrăpăreţ; lacom. 2. receptiv. B. rej7. to ~ oneself defeated etc. a sc recunoaşte învins, a se da bătut etc. acknowledged [-d] adj. (îndeobşte) (rc)cunoscut, (bine) stabilit; admis; notoriu; 3. însetat de cunoştinţe. acquisitiveness [-nis] s. lăcomie, dorinţă de acaparare, sete de câştig. recunoscut (ca autoritate); it is an ~ fact e un fapt bine cunoscut. acquit [o'kwii] vb. A. tr. 1. (jur.) (of) a achita, a găsi nevinovat (de). 2. (of, from) a acknowledgement [-msnt] s. 1. recunoaştere; mărturisire. 2. confirmare. 3. înştiin­ ţare, aviz. 4. adeverinţă de primire; chitanţă, recipisă. 5. (jur.) declaraţie autentificată; scuti, a descărca, a elibera (de). 3. a achita (o datorie etc.) 4. a îndeplini (o obligaţie etc.). B. rejl. 1. (of) a se achita (de); to ~ oneself of a promise a îndeplini o promisiune, certificat. 6. declaraţie oficială. 7. (mai ales pl.) recunoştinţă; mulţumire; in ~ of ca a-şi ţine o făgăduială. 2. a sc achita de, a face, a îndeplini; to ~ oneself well of a task a mulţumire pentru. în semn de recunoştinţă pentru. se achita (onorabil) de o însărcinare. aclinal [s'klainol, a?'k-[ adj. aclinal, orizontal, fără înclinaţie. acquittal [-1] s. 1. (jur.) achitare, scoatere din cauză. 2. (of) scutire, eliberare (de o acline [o'klain. Ee'k-] s. (geol.) strat orizontal. obligaţie etc.). 3. săvârşire, îndeplinire, executare (a unei sarcini etc.). aclinic [a'klinik, aj'k-i adj. (fiz.) aclin. acquittance [-^ns] s. 1. (jur.) (hotărâre judecătorească de) achitare. 2. (of) achitare aclinic line [~ lain] s. (linie) aclină. (de obligaţii-, a unei datorii), scutire, descărcare (de); (prov.) forbearance is no ~ce s-a acme ['askmi] s. 1. culme, vârf; punct culminant, apogeu (şifig.);~ of perfection culmea amânat nu s-a uitat. 3. chitanţă; recipisă de plată (integrală). desăvârşirii. 2. (med.) criză. acre ['cikor] s. 1. acru (măsură de suprafaţă de 4 046,7838 nr), aprox. pogon. 2. pl. acme thread [~ 'Orcd] s. (teh/i.) filet trapezoidal. pământ, pământuri; broad ~ moşii întinse. 3. (canad. înv. sau dial.) măsură de lungime acne ['a?kni[ s. 1. cos. 2. (med.) acnee, erupţie de coşuri, spuzeală. de 20,1168 m. ♦ God's Acre cimitir, loc de veci. acock [o'tok] adj. pred., adv. (despre şapcă etc.) pe o parte, pe o ureche, ştrengăreşte. acreage [-rid3] s. 1. suprafaţă (calculata în acri). 2. (şi ~planted) suprafaţă arabilă, acockbill [o'kokbilj adj., adv. (mar., despre ancoră) atârnat. însămânţată sau de însămânţare. a-cockeye [o'tokaij adv. chiorâş. acred [-d[ adj. (mai ales în cuvinte compuse) cu pământ, posedând pământ; many-~ a-cock-horse [a'kokhxs} adv. 1. (sl.) victorios, triumfător; călare pe situaţie. 2. (limbajul landlords mari proprietari funciari. copiilor) călare. acreman [-mon], pl. acremen [-men] s. agricultor, cultivator de pământ. acolyte ['x'kslait, -kou-j s. 1. (bis.) acolit; dascăl; paracliser. 2. (fig.) acolit, tovarăş, acre yield ['eiks ji:ld] s. (agr.) producţie la acru. ■ ajutor, complice. 3. (jig.) acolit, ucenic; cirac. acrid ['skrid] adj. 1. înţepător, pişcător; picant; iritant; (chim.) corosiv. 2. (ftg.) aspru; aconite ['seksnait] s. 1. (bot.) omag, mărul-lupului (Ac:onitum napellus). 2. (poetic) otravă.caustic, muşcător, sarcastic. acorn ['eiko:n] s. 1. (bot.) ghindă. 2. (zool.) specie de crustaceu din ordinul acridine [-i:n] s. (chim.) acridină. entomostraceelor (Bala/nes). acridity [as'kriditi, s'k-] s. 1. gust sau miros acru / înţepător / iritant. 2. (jig.) acreală; asprime (în maniere, în vorbe). 3. (fig.) causticitate, sarcasm, ironie muşcătoare. acorn beetle [~ 'bi:t![ s. (entom.) gândacul-ghindei (Balaninus glandium).. acridly I'askridli] adv. cu acrime; înţepător; cu asprime. acorn cup [~ 'kA.pl s-'cupă de ghindă. acridness l'a?kridnis] s. (rar) v. a c r i d i t y . acorn nut [~ nAt] s. (mec.) piuliţă înfundată. acrimonious [-askri'mounjos,-ni3s] adj. 1. aspru, brutal. 2. aprig, violent; ~ dispute acorn-shaped [~ 'jcipt] adj. glandiform. ceartă violentă, ceartă la cuţite. 3. arţăgos, certăreţ. 4. acru; caustic, înţepător, sarcastic. acorus J'rckoros] s. (bot.) obligeană (Acorns calamus). acrimoniously [-li] adv. cu asprime; pe un ton răstit. acotyledon [a?ikoti'li:d;m] s. (bot.) acotiledon. acrimoniousness [-nis] s. v. a c r i m o n y (3). acotyledonous [srkoti'Ii;dr>n?s] adj. (bot.) acotiledonat. acrimony f'ackrimnni] s. 1. asprime; brutalitate. 2. arţag, pornire spre ceartă. 3. causti­ acoustic(al) [o'ku:stik(3l), înv. -'kaus-| adj. acustic, auditiv. citate, sarcasm. acoustic duct [~ 'dAkt] s. (anat.) conduct auditiv. acrobat ['îekrobaU,-roub-] s. acrobat, echilibrist; dansator pe sârmă; gimnast. acoustician ['a?ku:s'ti/?nl s. acustician. acrobatic [laskro'bîetik, -roub-] adj. acrobatic. acoustics [o'kmstiks, înv. -'kaus-] s. pl. 1. (folosit ca sg. sau pl.) (fiz.) acustică. 2. (folosit acrobatics [-s] s. pl. (folosit mai ales ca sg.) acrobaţie, (av.) aerial ~ acrobaţii aeriene, ca pl.) acustică (a unei săli etc.). pilotaj de înaltă şcoală. acoustic vault [a'kurstik Vo:It] s. (fiz.) boltă acustică. acrogen ['a:krod3en] s. (bot.) plantă acrogenă. acoustic wave [~ 'weiv] s. (fiz.) unda sonoră. acrogenesis [ia?krou'd3cnisiş] s. (bot.) acrogeneză. acquaint [o'kwcint] vb. A. tr. 1. (with) a face cunoştinţă, a familiariza (cu); to be ~ed acrogenic [i&krou'd3enik| adj. (bot.) acrogen. with a) a cunoaşte, a fi familiarizat eu, a se pricepe la; b) a fi la curent eu; to become acrogenous [3'krr>d3inas] adj. (bot.) v. a c r o g e n i c . / to get ~ed with a) a se familiariza cu, a-şi însuşi; b) a alia că, a auzi de. 2. (with; that) acromegalic J-a3kro//mi'ga^lik] adj. (med.) acromegalic. a încunoştinţa, a înştiinţa, a informa, a comunica (despre; că). B. refl. to ~ oneself with acromegaly [i^krou'mcgoli] s. (med.) acromegalic. a se familiariza cu, a-şi însuşi. acronym I'skrsnim] s. (Ungv.) acronim. acquaintance [-ons] s. 1. cunoştinţă; chance ~ cunoştinţă întâmplătoare; nodding ~ acronymize [o'kronimaiz] vb. tr. şi iutr. a forma un acronim (din). cunoştinţă care nu trece dincolo de salut, cunoştinţă de buna ziua; speaking ~n-lI.adi. (anat.) adenoid, glandular; de ţesut limfatic. II. ş. (mai ales pl.) adenoide, vegetaţie adenoidă. adenoma [rzedi'noumo] s. (med.) adenom. adenopathy [-ajdi'nopaQi] s. (med.) adenopatie. adenotomy baxli'notami] s. (med.) adenotornic, adcncctoniic.

13

adept ['adept, 3'dcpt] I. adj. (in) priceput, competent, versat, cunoscător, expert (în, la). II. ş. 1. cunoscător, expert. învăţat, specialist. 2. adept, aderent, partizan. 3. (ist.) alchimist. adequacy ['asdikwgsi] s. 1. comcnsurabilitate: proporţie justă, proporţionalitatc. 2. potrivire, corespondenţă. 3. competenţă. adequate l'zedikwit] adj. 1. adecvat, potrivit, corespunzător; suficient; ~ definition definiţie justă, corespunzătoare; ~ help ajutor eficace; ~ to the task la înălţimea sarcinii. 2. exact, just. 3. competent. adequately [-li] adv. potrivit etc. (v. a d e q u a t e ) . adequateness [-nis] s.v. a d e q u a c y . adequation [ia?di'kwei/?n] s. 1. adecvare, potrivire; egalizare, nivelare. 2. echivalent, echivalenţă. adhere [ad'hia1", aed-] vb. intr. 1. (to) a se lipi (de), a se alipi, a adera (la). 2. (înv.) (to) a consimţi (la), a fi de acord (cu), a cădea de acord (cu). 3. (jig.) to ~ to a) a adera la, a-şi da adeziunea la; a fi de acord cu; to ~ to a proposal a se declara de acord cu o propunere; b) a se ţine de, a rămâne la. a rămâne credincios (cu dat.); to ~ to one's decision a stărui în hotărârea sa, a-şi menţine hotărârea. adherence [3d'hi3r3ns,aed-]ş. 1. adeziune; aderare; alipire, unire. 2. ~ to a) respectare, ţinere (cu gen.); ~ to specification respectare a condiţiilor tehnice; b) devotament / fidelitate / credinţă faţă de. 3. (tehn.) aderenţă, coeziune. adherence sand [~ sa?nd] s. nisip de aderenţă. adherent [^d'hbrant, red-] I. adj. (to) 1. care se lipeşte, care aderă (la). 2. lipit (de), ataşat (Ia). II. s. aderent, adept, părtaş, partizan. adherer [od'hisra1", xd-] s. v. a d h e r e n t (II). adhesion [ad'hi^sn.red-Js. 1. adeziune, lipire. 2. ~ to adeziune la, credinţă/fidelitate faţă de, constanţă / consecvenţă în. 3. (to) adeziune, acord, încuviinţare, acceptare (cu gen.) 4. (tehn.) (capacitate de) aderenţă; adeziune; ~ of the wheels to the rails adeziunea roţilor la şine. 5. (chim.) atracţie moleculară, coeziune moleculară. 6. (med.) aderenţă. adhesion railway [~ rreilwei] s. (ferov.) cale ferată cu aderenţă. adhesion weight [~ weit] s. (ferov.) greutate aderentă. adhesion wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de fricţiune, roată de angrenare. adhesive [3d'hi:siv, a?d-, -'hi:ziv| I.adj. 1. lipicios, cleios. 2. aderent, adeziv, de adeziune, de lipire. II. s. substanţă adezivă, adeziv. adhesive atraction [~ o'trEek/an] s. (chim.) atracţie moleculară. adhesive capacity [~ ks'passiti] s.v. a d h e s i v e n e s s (1). adhesiveness [ad'hi:sivnis, a;d-, -Tiiiziv] s. 1. adezivitatc. aderenţă; vâscozitatc. 2. (psih.) asociaţie de idei. adhesive power [sd'hiisiv 'pau3 r | s. (tehn.) forţă adezivă, de adeziune. adhesive tape [~ 'tcipj ş. 1. banda adezivă / de lipit; foiţă de lipit. 2. (med.) emplastru adeziv. adhesive water [~ 'w:>:t3r] s. (hidr.) apă pcliculară. adiabat ['eedisbast] s. (termodinamică) adiabată, curbă adiabatică. adiabatic [-axlia'bastik, icidais-] (fiz.) I. adj. adiabatic. II. s. curbă sau Unic adiabatică. adieu [o'dju:] (fr.) I. interj, adio! rămas bun! rămâi cu bine! rămâneţi cu bine! II. s. adio, rămas bun; to make / to take one's ~(s) a-şi lua adio. a-şi lua rămas bun. ad infinitum [sed linfi'naitsm] adv. (lat.) ad infinitum; la infinit. ad interim [red 'intsrim] adv. (lat.) ad interim; între timp. adion [asd'aian] s. (chim.) ion adsorbit. adipose ['axlipous] X.adj. (chim., med.) adipos,gras, grăsos; de grăsime. II. s. grăsime animală. adiposis faxlipousis] s. (med.) adipoză. adiposity [-aîdi'positi] s. adipozitate, grăsime, obezitate. adistance [o'distons] adv. (rar) departe. adit ['îedit] s. 1. intrare; poartă; uşă. 2. acces. 3. apropiere, venire. 4. (mine) galerie Ia zi, galerie principală de pătrundere; intrare în mină; deep ~ galerie de scurgere a apelor. adit end [~ end] s. (mine) front de abataj. adit level [~ ilcvl] s. (mine) nivelul unui galerii de coastă. adjacency [o^eisansi] s. 1. adiacentă; vecinătate, apropiere, învecinare; contiguitate. 2. pi, împrejurimi, vecinătate. adjacency matrix [~ -mcitriks] s. (mat.) matrice asociată. adjacent [s^cisont] adj. 1. (to) alăturat, vecin, învecinat (cu); ~ villages sate învecinate / vecine. 2. (geam.) adiacent, alăturat. adjacent accommodation [~ Otkomo'dci/sn] s. construcţie anexă. adjacent angles [~ 'airjglz] s. pi. (geom.) unghiuri adiacente. adjacent fields [~ Ti:ldz] s. pl. domenii sau discipline înrudite. adjacent plank [~ 'plsnk] s. (constr.) plinta; pervaz. adjectival [ired3ck'taivpl, 'ax^iktival] adj. (gram.) adjectival. adjectivally [i^d^ck'taivpli] adv. (gram.) adjectival, ca adjectiv. adjective ['a2d3cktiv] I. s. (gram.) adjectiv. II. adj. 1. (gram.) adjectival. 2. dependent, pendinte; anex; subsidiar, secundar. adjective clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie relativă, propoziţie atributivă. adjoin [3'd3^in] vb. A. tr. 1. a se învecina cu, a fi vecin cu. 2. (înv.) a uni, a lipi. a pune împreună. B. rntr. a se învecina, a fi alăturat, a sta alături; the two houses ~ cele două case se învecinează, sunt vecine. adjoining [-irj] adj. vecin, învecinat, alăturat. adjoining rock i~ 'rok] s. (geol.) rocă laterală; rocă învecinată cu un zăcământ util. adjourn [a'd33:n] vb. A. tr. 1. a amâna. 2. a suspenda, a întrerupe (o şedinţă, o sesiune etc.) B. intr. 1. a suspenda şedinţa, a întrerupe şedinţa; a ridica şedinţa; the court ~ed curtea a suspendat şedinţa. 2. a schimba locul, a se muta (în altă sală etc.); a se retrage; (fam.) to ~ to the drawing room a sc retrage în salon.

administrate

adjournment [a^ommont] s. 1. amânare. 2. suspendare, întrerupere. 3. retragere. adjudge [a'd3Ad3] vb. tr. 1. a judeca, a considera, a socoti; a declara; a hotărî, a pronunţa; to ~ smb. guilty a găsi vinovat / a declara vinovat pe cineva. 2. (to) a condamna (la), a osândi (la, să). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (un premiu etc. cuiva). 4. (înv.) a judeca, a aprecia, a crede. adjudg(e)ment [-mont] s. hotărâre judecătorească; sentinţă; darea unei sentinţe; ~of adjudecare (cu geu.). decernare (cu gen.). adjudicate [a'd3U:dikeit] vb. A. tr. 1. a judeca (un proces, un vinovat etc.). 2. a declara, a găsi (vinovat, nevinovat). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (cu dat.). B. intr. 1. a fi judecător, a fi arbitru (într-o chestiune). 2. to ~ on / upon a) a da o sentinţă / o hotărâre cu privire Ia; b) a-şi forma o părere despre, a aprecia. adjudication [a^mdi'kei/an] s. 1. judecare. 2. adjudecare, atribuire, decernare. adjudicative [a'd3ii:dikativ,-kcit] adj. (jur. despre un act etc.) declaratoriu. adjudicator [a'd3u:dikeitar] s. arbitru; judecător. adjunct ['a^ArjÂt] I. adj. adjunct, auxiliar, ajutător, subsidiar, secundar. II. s. 1. adjunct, ajutor. 2. (to) completare, adaos (la), supliment, anexă. 3. însuşire, proprietate întâmplătoare / auxiliară. 4. (gram.) atribut; adjunct; clement secundar; cuvânt circumstanţial. adjunct professor [~ pra'fcsar] s. (amer. rar) profesor adjunct. adjuration [i2ed3ua'rci/3n| s. 1. rugăminte stăruitoare; implorare, conjurarc. 2. (luare de) jurământ. adjure [a'd3uar] vb. tr. 1. a ruga fierbinte / stăruitor, a implora, a conjura. 2. a lega prin jurământ. adjust [s'd3Ast] vb. A. tr. 1. a aranja, a rândui, a ordona, a pune în ordine; a sistematiza. 2. a aplana, a împăca (o ceartă). 3. a armoniza; a asorta. 4. (to) a potrivi, a ajusta, a adapta, a acomoda (la). 5. a regla; a pune la punct, a face exact, a corecta; a îmbunătăţi. 6. a elucida. 7. (astron., geod.) a compensa. B. re/7, to ~ oneself to a se adapta (la), (sau cu dat.). C. iutr. (to) a se acomoda (cu), a sc adapta (la). adjustable [-abl] adj. ajustabil; reglabil; adaptabil. adjustable bearing [~ 'bsarirj] s. (tehn.) cuzinct cu pană. adjustable bookshelf [~ 'buk/elfj s. bibiotecă cu rafturi mobile. adjustable dog [~ 'dog] s. (tehn.) limitator, cui de blocare; clichet, declic. adjustable spanner [~ 'spasna1"] s. (tehn.) cheie universală, cheie reglabilă, cheie franceză. adjustage [o'd3A.stid3] s. (înv.) v. a d j u s t m e n t . adjuster [3Fd3ASt3r] s. (tehn.) 1. montator, montor, instalator. 2. ajustor. 3. dispozitiv de reglare. adjuster bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub de reglare. adjusting [9'd3Astin] adj. (tehn.) reglabil; de reglare; ajustabil. adjusting device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv de reglare. adjusting error [~ -era1"] s. (tehn.) eroare de reglare. adjusting key [~ 'ki:J s. 1. cheie franceză. 2. (tehn.) pană de fixare; pană de ajustare / reglare. adjusting man [~ maen] s. (tehn.) ajustor. adjusting ring [~ 'rirj] s. (tehn.) inel de montare / fixare; inel de reglare. adjustiug screw [~ 'skru:] s. (tehn.) şurub filetat de reglare. adjusting shop [~ 'Jop] s. (tehn.) hală de montare, atelier de montaj; secţie de montaj, secţie de asamblare. adjusting tool [~ 'tu:l] s. (constr.) fir cu plumb, cumpănă verticală, nivelă verticală. adjustment la'd3AStmont] s. 1. reglare, aranjare, ajustare, potrivire, adaptare; to make ~ to a sc adapta la. 2. (tehn.) montare, montaj, asamblare; ajustare; reglare. 3. (telm.) mecanism de reglare. 4. (mii.) reglare a tirului; ~in direction reglare a direcţiei de tragere; ~ in range reglare a focului în bătaie; ~ of sight corectare a ochirii. adjustment clearance [~ 'kliaransj s. (tehn.) joc de ajustaj. adjustment curve [~ k3:v] s. (infor.) curbă de acord. adjutage |'ffid3utid3. 3'd3u:t-] ş. (tehn.) 1. ajutaj, duză. 2. ţeava de scurgere. adjutancy ['aed3Utpnsi,-d33t-[ s. (mii.) titlu / rang / funcţie de adjutant; adjutantură. adjutant ['axl3utent, -d33t-[ s. 1. (mil.) adjutant, aghiotant. 2. (constr.) supraveghetor; antreprenor. 3. (şi ~ bird) (omit.) rnarabu, barză-guşată (dm India) (Leptoptitus argala). adjutant bird [~ 'b3:d[ s. v. a d j u t a n t (3). adjutant general [~ ^cn^rl] s. (mil.) 1. aghiotant general. 2. comandant teritorial (al unei regiuni). adjuvant ['a^uvant] I. adj. ajutător, folositor. II. ş. ajutor, sprijin. ad-lib [axl 'libj I. adj. nepremeditat, improvizat, spontan. II. vb. intr. a improviza (în fata microfonului sau pe scenă); a vorbi liber (în faţa microfonului). III. s. (mai ales pl.) improvizaţie (pe scenă sau la microfon). ad libitum [asd 'libitamj adv. (lat.) în voie; la discreţie. adman ['a^dmasn, -nisnj.p/. admen ['asdmcn, -man] s. (ec.) v. a d v e r t i s i n g m a n . admass ['asdmass] s. public căruia i se adresează o reclamă (ca masă de potenţiali cumpărători). admeasure [a;d'mc33r] vb. tr. a măsura, a determina (partea, cota); a împărţi, a repartiza. admeasurement [axTme3 ornant] s. (tehn.) 1. măsurare. 2. dimensiune. 3. proporţio­ nalitatc. adminicle [red'minikl] s. suport, sprijin (şifig.). administer [ad'ministo1"] vb. A. tr. 1. a administra, a conduce. 2. a da, a administra (o doctorie etc.). 3. a împărţi, a face (dreptate). 4. a administra, a pedepsi cu; to ~ the cane a administra o bătaie, a bate cu băţul. ♦ to ~ an oath a presta un jurământ. B. intr. 1. a funcţiona ca administrator. 2. to ~ to a contribui la, a ajuta la. administrate [od'ministrobl] adj. administrabil. administrant lad'nrinistrant] s. persoană care administrează; administrator. administrate |ad'ministrcit] vb. tr. (amer.) a administra, a conduce, a controla.

administration

administration [odimini'strci/sn] s. 1. administraţie, 2. administrare; conducere. 3. guvern, administraţie. administrative [od'ministrotiv, -trcit-] adj. 1. administrativ; gospodăresc. 2. (despre putere) executiv. administrative troops [~ 'tru:psj s. pi. (amer. mii.) unităţi administrative / de apro­ vizionare. administrator [3d'ministrcit3r] s. 1. administrator; conducător; organizator. 2. gestionar. 3. ~ of dătător de, împărţitor de. 4. oficiant; împărţitor al dreptăţii, judecător. 5. (jur.) tutore, curator. administratorship [-/ipj s. gestiune; gerare; administrare; tutelă, epitropie. administratrix lod'ministrcitriks], pl. administratrixes [-iz], administratrices [-trisi:z] ş. administratoare'. admirable ['fedinarabl] adj. admirabil, minunat, splendid. admirably ['Eedmorabli] adv. de minune, admirabil. admirai ['sedmsrd] s. 1. amiral; Admiral of the Fleet / (amer.) Navy aprox. Mare Amiral, comandantul (suprem al) flotei; (si.) ~ of the blue cârciumar; (si.) ~ of the red beţiv (roşu la faţă). 2. vas amiral. admiralship [-/ip] s. 1. demnitate / rang de amiral. 2. (înv.) amiralitate. admiralty [-ti] ,v. amiralitate; ministrul marinei (în Anglia); First Lord of the Admiralty primul lord al amiralităţii, ministrul marinei (în Anglia). admiralty court [~ ko:t] s. (mar.) tribunal maritim, curte maritimă. admiralty knot [~ not] s.v. a d m i r a l t y in i 1 e . admiralty law [~ b:] s. (mar.) drept maritim. admiralty mile [~ mail] s. (mar.) milă marină engleză (1 853,248 m). admiralty ship [~ /ip] s. (mar.) vas amiral. admiration l-sdmo'rei/sn, -mir-] s. 1. (of, for) admiraţie (pentru); entuziasm; preţuire; lost in ~ cuprins de admiraţie, de entuziasm; note of ~ semnul mirării / exclamaţiei; to ~ de minune. 2. minunăţie, splendoare. 3. (înv.) mirare, uimire, minunare. admire [od'mais1"] vb. A. tr. 1. a admira; a fi entuziasmat de. 2. (fa/H.) a-şi exprima admiraţia pentru. 3. (amer.) a dori cu înfocare, a ţine mult la; a vrea cu tot dinadinsul; I should ~ to know aş dori foarte mult să ştiu. 4. (înv.) a fi uimit de, a se minuna de. B.refl. ase admira. admirer [-ror] s. admirator, închinător, adorator. admissibility [odanis3'biliti,-sib-] s. admisibilitate. admissible [od'misobl, -sib-] adj. admisibil. admissible load [~ 'loud[ s. (tehn.) sarcină admisibilă, admission [ad'mi/on] s. 1. acces; intrare; admitere, primire; ~ to the school is by examination only admiterea în şcoală se face numai pe bază de examen; ~ free intrarea liberă / gratuită; ~ by ticket intrare cu bilet. 2. admitere, recunoaştere, mărturisire (şi jur.); to make full ~s a face mărturisiri complete. 3. (telm.) admisic, admisiunc; aducţic, intrare. admission chamber [~ tt/cimbor] s. (tehn.) camera dc admisiune. admission fee [~ fi:] s. 1. taxă de intrare. 2. taxă dc admitere. admission port |~ po:t] s. (auto) canal, orificiu, fereastră dc admisiunc / de spălare. admission quantity [~ kwontiti] s. (tehn.) debit de admisic. admission space [~ speis] s. (tehn.) volum de umplere. . admission stroke [~ strouk] s. (tehn.) cursă de aspiraţie, dc admisiunc admission valve [~ VECIV] s. 1. (auto) supapă de admisiunc. 2. (telm.) supapă de aspiraţie. admit [ad'mit] vb. A. tr. 1. a admite, a lăsa să intre, a primi; he opened the door and ~ted me into the house deschise uşa şi mă lăsă să intru în casă; to be ~ted to the bar a fi primit în barou; to be ~ted to hospital a fi internat în spital. 2. a admite, a permite, a îngădui. 3. a admite; a recunoaşte; this I ~ i s true este adevărat, recunosc; it must be ~ted that trebuie să recunoaştem că; even ~ting it be so chiar dacă am admite că este aşa; he is ~ted to be very learned se recunoaşte că este foarte învăţat. 4. a permite accesul; a fi valabil pentru; the ticket ~s two biletul este valabil pentru două persoane. B. intr. to ~ of a admite, a permite, a îngădui; a suferi; a da loc la: the question ~s of no delay chestiunea nu îngăduie (nici o) amânare. admittance [od'mitans] s. 1. acces, intrare; permisiune dc a intra; to give smb. ~ a lăsa pe cineva să intre; no ~! intrarea oprită! 2. (electr.) conductibilitatc aparentă; admitanţă. admitted [od'mitid] adj. admis, recunoscut. admittedly [-Ii] adv. 1. după cum este recunoscut, după cum se recunoaşte, după cum se ştie (de toată lumea). 2. după cum se presupune. admitting pipe [od'mitirj 'paip] .v. (tehn.) conductă de admisiune, conductă de alimentare. admix [od'miks] vb. tr. şi intr. a (se) amesteca, a (se) adăuga. admixture [?d'mikst/3r] s. amestec, adaos; amestecătură; dozaj; doză. admonish [od'moni/] vb. tr. 1. a convinge; a sfătui, a povăţui. a stărui pe lângă, a ruga. 2. (of) a preveni, a înştiinţa (de); a avertiza (de). 3. a mustra, a dojeni, a certa, a admonesta. admonishment [-mont] s. 1. îndemn, povaţă, stăruinţă. 2. avertisment, prevenire, înştiinţare, punere în gardă. 3. dojana, mustrare, admonestare. admonition [-aximo'ni/on, -mou'n-] s. v. a d m o n i s h m e n t . admonitory [sd'mrmitori. fed-] adj. povăţuitor; prevenitor; dojenitor. ado [o'du:] s. 1. zbucium, agitaţie; zarvă, tevatură, tărăboi; much ~ about nothing multă zarvă pentru nimic; without more / further ~ fără multă vorbă, fără să mai continuăm discuţia. 2. mofturi, nazuri. 3. greutate; necaz; osteneală, oboseală; with much ~ cu multă greutate; we had much ~ to forbear laughing abia ne puteam ţine râsul. adobe [o'doubi, -'doubj s.(constr.) 1. cărămidă nearsă/crudă, chirpici. 2. construcţie dc chirpici. adolescence [-a?dou'lcsns,-d9'f ] s. adolescenţă. adolescent [':edqu'lcsnt, -do'l-f I. adj. de adolescent; tânăr; (geol.) ~river râu dc formaţie recentă. II. s. adolesccnt(ă); băieţandru, băietan; fetişcană, codană.

14

adonize l'axb'naiz] vb. tr. şi intr. (rar) a (se) înfrumuseţa. adopt [s'dopt] vb. tr. 1. a adopta, a înfia. 2. a adopta, a accepta, a primi, a îmbrăţişa; to ~a bill a adopta un proiect dc lege; to ~a decision a adopta o hotărâre; to ~a resolution a adopta o rezoluţie; to ~ another course of action a adopta o altă tactică, a-şi schimba tactica; to ~ an attitude of a adopta o atitudine de. 3. (lingv.) a adopta, a împrumuta (un cuvânt dintr-o altă limba). adoptability |o,dopto'biIiti] s. caracter adoptabil. adoptable [o'doptobl] adj. adoptabil. adoptee [laxtop'ti:] ş. adoptat, înfiat. adoption [o'dop/;?n| s. 1. (jur.) adopţiune. înfiere. 2. adoptare, primire, acceptare, îmbrăţişare. 3. (lingv,) împrumut (al unui cuvânt străin fără modificarea formei). adoptive [o'doptiv] adj. 1. adoptiv, înfiat. 2. capabil să adopte. 3. (jig.) adoptiv, de adopţiune. adoptive country [~ 'kAntri] ş. patrie adoptivă. adorable [o'dr>:robl] adj. 1. adorabil, vrednic dc adorat. 2. adorabil, încântător, răpitor, minunat, splendid. adorably [o'doTobli] adv. adorabil, minunat. adoration [.a3do:rei/cn, -do'r-] s. 1. adorare, închinare. 2. (fig.) adoraţie, cult. adore [o'do:r, 3'door] vb. tr. 1. a adora, a preamări, a se închina la. 2. (fig.) a adora, a iubi nebuneşte; (fam.) a adora, a se da în vânt după, a nu mai putea dc dragul (cu gen.). adorer [-or] ş. 1. adorator, închinător. 2. (fg.) adorator, admirator. adorn [o'domj vb. A. tr. (with) a împodobi, a găti, a înfrumuseţa, a orna (cu). B. rej?. (with) a se împodobi, a se găti (cu). adornment [-mont] s. 1. împodobire, înfrumuseţare. 2. podoabă, găteală. adown [o'daun] adv. (poetic) jos; în jos; spre pământ. adragant [o'drcigpnt] ş. (text.) adragant. adrenal [a;d'ri:nol] (fiziol.) I. adj. suprarenal. II. s. glandă suprarenală. adrenalin(e) [o'drenoîin,-'dri:-] s. (farm.) adrenalină. Adrianople red feidrio'noupl 'red, laxlri-] s. (chim.) roşu de alizarină. adrift [o'drift] adj. pred., adv, în voia curentului, în voia vântului, în voia valurilor; (jîg.) într-un noroc, la noroc, la întâmplare, pe nimerite; în părăsire; to be ~ a circula, a se răspândi; to be all ~ a nu şti ce să facă, a-şi pierde capul cu desăvârşire; to be cut ~ a se desface şi a porni în voia valurilor; to break/ to cut ~a) a se desprinde, a fi luat de curent sau dc valuri; b) (fig.) a-şi pierde orice sprijin; (fam.) he cut (himself) ~ from his relatives a rupt orice legături cu rudele; to go ~ a fi luat de curent sau de valuri, a merge la voia întâmplării; (fam.) to turn ~ a) a izgoni din casă; a lăsa în voia soartci; b) a da afară din serviciu, a arunca pe drumuri. adroit [s'drDit] adj. abil, îndemânatic, dibaci, agil. adroitly [-li] adv. cu îndemânare, abil. adroitness [-nis] s. abilitate, dexteritate. adroop [o'drmp] adj. (poetic) (a)plecat. adry [o'drai] adj. (pop.) 1. uscat. 2. însetat. adseititious [>a?dsi'ti/os] adj. adiţional, suplimentar. adseription [a?d'skrip/5ii] s.v. a s c r i p t i o n . adsorb [a?d'so:b, 3d-] vb. tr. (chim.) a adsoarbe. adsorbant [-ont] adj. (chim.) adsorbant. adsorbate [axTsoibeit] ş. (chim.,fiz.) substanţă adsorbită. adsorber [a3d'so:bor] s. (chim., tehn.) adsorbitor. adsorption [axl'sorp/an] ş. (chim.) adsorpţic. adsorptive [a?d'so:ptiv] adj. (chim.) adsorptiv. adularia [.aîdju'Ieorio] s. (mineral.) adular. adulate ['djulcit] vb. tr. a linguşi în mod josnic, a adula. adulation [i^djulci/an] s. linguşire josnică, linguşire slugarnică, adulaţie. adulatory ['axljulcitori, -lot-, amer. şi -lo'toxi] adj. adulator, linguşitor, slugarnic, servil. adult ['aidAlt, o'dAlt] s., adj. adult. adult education [~ <edju(:)'kei/3ii] s. învăţământ pentru adulţi (cursuri de reciclare, perfecţionare şi culturalizare). adulterant [o'dAltoront] I. adj. alterant, falsificator, care corupe, contraface. II. s. corp străin, impuritate. adulterate I. [o'dAltoreit] vb. tr. 1. a falsifica, a contraface; (with) a amesteca (cu). 2. (chim.) a denatura. II. [o'dAltorit] adj. 1. falsificat; alterat, corupt. 2. adulter. 3. adulterin. adulterated alcohol [-id ra?lkohol] s. spirt denaturat. adulteration [o'dAltorei/pn] s. falsificare, contrafacere, surogat; alterare, corupţie. adulterer [o'dAltoro1"] s. bărbat adulter, adulteress [o'dAltoris] ş. femeie adulteră. adulterine [o'dAltorin, -rain] adj. adulterin. adultery [o'dAltori] s. adulter. adumbrate [i&dAmbreit, -dom-] vb. tr. 1. a schiţa fugitiv: a schiţa conturul (cu gen.); a da o idee generală despre. 2. (jîg.) a reprezenta simbolic, a simboliza; a prevesti, a meni. 3. a adumbri, a umbri. adumbration [ifedAmbrci/sn, -dom-] s. 1. schiţă, prezentare fugitivă. 2. idee vagă. 3. adumbrirc, umbrire, adust [o'dAst] adj. 1. ars. uscat de soare. 2. (despre oameni) bronzat, pârlit dc soare. 3. (despre vreme) înăbuşitor. 4. (fig.) acru; supărăcios. ad valorem i'axl vo'b:rcm, -va;'l-, -rom] adv. (lat.) corespunzător valorii, după valoare. ad valorem duties [~'dju:tiz] s. pl. (ec.) taxe vamale corespunzătoare preţului mărfii. advance [sd'voms, amer. -'vEcn.s] I. vb. A. intr. 1. a înainta, a avansa, a merge înainte. 2- (jig.) a progresa, a propăşi, a avansa, a se dezvolta. 3. a avansa, a înainta (în grad, în serviciu); he soon ~d to the position of manager curând fu înaintat în funcţia de director. 4. (despre preţuri) a creşte, a se ridica. 5. to ~ on / toward(s) / upon a avansa / a înainta

15

spre (un obiectiv militar etc.). B. tr. 1. a înainta, a avansa (pe cineva). 2. a urca, a ridica (preţuri); the bank has ~d the rate of discount to 5 per cent banca a urcat procentul scontului până la 5%. 3. a propune, a susţine, a înainta, a prezenta (o propunere, un protest); to ~ an opinion a-şi spune părerea. 4. a avansa (bani). 5. a debursa (bani). 6. a fixa mai înainte; the date of the conference was ~d from 7 to June 4 data conferinţei a fost fixată mai înainte şi anume, în loc de 7 la 4 iunie. II. $. 1. înaintare, avans; in ~ of înaintea (cu gen.), în avans faţă de; well in ~ la o distanţă considerabilă în faţă; cu mult (mai) înainte. 2. progrcs(c), succes(e); spor; sporire, îmbunătăţire. 3. (ec.) avans; arvună; in ~ anticipat, în prealabil. 4. înaintare, avansare (în grad, în serviciu)- 5. urcare, creştere (apreturilor). 6. (electr.) avans de fază, defazaj înainte. 7. (tehn.) anticipare. 8. (tehn.) avans. ♦ to make ~s a) a face avansuri; a face demersuri; a face propuneri; b) a întinde mâna cuiva, a merge în calea cuiva. advance angle [~ 'sengl] s. (tehn.) unghi de avans. advanced [od'va:nst, amer. sd'vsenst] adj. 1. avansat; înaintat; aşezat în faţă; in ~ years înaintat în vârstă. 2. avansat, înaintat, progresist; ~ ideas idei înaintate; ~ farming agricultură înaintată. 3. (despre elevi) fruntaş, eminent. 4. (despre cursuri etc.) pentru avansaţi, de înaintaţi. advanced guard [~ 'ga:d] s. v. a d v a n c e - g u a r d . advanced mathematics [~ imaeGi'mastiks] s. pi. matematică superioară. advanced student [~ 'stju:d3nt] s. 1. student la cursuri postuniversitare. 2. apro.v. doctorand. advance-guard [sd'vcims gad] s. (mil.) avangardă. advancement [ad'vamsmsnt, amer. sd'vaensmant] s. 1. înaintare. 2. propăşire, progres. 3. progres(e), salt(uri) (în ştiinţă). advance message [ad'vams 'mesidî] s. (mil.) punct de legătură avansat. advance money [~ 'niAni[ s. avans, arvună. advance payment [~ 'peimant] s. (ec.) plată în avans. advantage [3d'va:ntid3, amer. -'v2entid3] I. s. 1. avantaj, folos, câştig, profit; superioritate; to gain an ~ over a câştiga un avantaj faţă de; to derive ~s from a trage foloase din, a trage foloase de pe urma (cu gen.); to have the ~ of a avea avantaje faţă de, a se bucura de avantaje faţă de, a avea superioritate faţă de; you have the ~ of me n-am onoarea să vă cunosc; to take ~ of smth. a profita de. a se folosi de; to take ~ of smb. a înşela pe cineva, a fi mai şmecher decât altul; to take an unfair ~ of a abuza de; a înşela; to take smb. at ~ a-şi folosi superioritatea faţă de cineva; to ~ în mod convenabil, avantajos, bine; într-o lumină prielnică; to have an ~ over a fi avantajat / în avantaj faţă de; to turn smth. to ~ a folosi ceva în propriul său interes; to the ~ of în avantajul; to the best ~ în cea mai favorabilă lumină; în modul cel mai bun; (amer. fam.) to play the ~s over smb. a înşela pe cineva, a trage pe sfoară pe cineva. 2. (la tenis) avantaj; ~ in avantaj serviciu; ~ out avantaj primitor / primire. II. vb. tr. 1. a avantaja, a părtini; a-i fi prielnic (cuiva), a-i prii (cuiva), a-i şedea bine (cuiva), a-1 prinde. 2. a ajuta, a promova. 3. a aduce folos (cuiva), a folosi (cuiva). advantage ground [~ 'graund] s. 1. poziţie avantajoasă (sifig.). 2. (jig.) superioritate. advantageous [i?edv3n'tcid33S, -vu:n-] adj. avantajos, profitabil, folositor, prielnic, favorabil. advection [aîd'vck/an] s. (meteor.) advecţie, deplasare pe orizontală (a maselor de aer etc.). advent ['aedvsnt, -vent] s. 1. the Advent a) naşterea lui Hristos; b) postul Crăciunului. 2. venire, sosire; apariţie, ivire. adventive [ad'vcntiv] adj. (bot., zool.) adventiv, imigrant. Adventism ['axivan.tiz^m] s. adventism. Adventist l'asdvgntist] s., adj. adventist. adventitious [■aedven'ti.fas, -van-] adj. 1. întâmplător, accidental; lateral; străin. 2. adiţional, de adaos. 3. (bot.) adventiv. Advent Sunday ['aedvant 'sAndi] s. prima duminică din postul Crăciunului. adventure [3d'vent/3r] I. s. 1. aventură; întâmplare neobişnuită; păţanie, peripeţie; (înv.) at (all) ~ la noroc; în chip nesăbuit. 2. întreprindere îndrăzneaţă, risc, aventură. 3. (mine) întreprindere minieră; mină. II. vb. A. tr. 1. a risca, a pune în joc; to ~ one's life a-şi pune viaţa în joc. 2. a întreprinde. B. intr. a se încumeta, a îndrăzni, a se aventura. adventurer [sd'vcnt/sra1"] s. aventurier, vântură-lumc; om îndrăzneţ / cutezător. adventuresome [ad'vent/asam] adj. aventuros. adventuress [ad'vent/sris] s. aventurieră. adventurous [ad'vcnt/sros] adj. 1. aventuros; cutezător, îndrăzneţ, întreprinzător. 2. riscat, periculos. adverb ['£edv3:b] s. (gram.) adverb. adverbial fad'vaibial, aed-] (gram.) I. adj. adverbial. II. s. complement circumstanţial. adverbially [-Ii] adv. (gram.) adverbial, ca adverb. adverbial modifier [sd'vaibial 'm^difai3r] s. (gram.) v. a d v e r b i a l (II). adverbial phrase [~ Treiz] (gram.) locuţiune adverbială. adversary ['sedvssari] s. adversar, potrivnic, oponent. adversative [ad'vsisativ, aed-] adj. (gram.) adversativ. adverse ['a;dv3:s, amer. şi sd'vsis] adj, 1. advers, potrivnic, contrar; nefavorabil; dăunător, păgubitor; vrăjmaş, vitreg, hain; ~ winds vânturi potrivnice, vânturi nefavorabile; it is ~ to their interests este contrar / împotriva intereselor lor. 2. opus, aşezat în faţă. adversely [-li, -'--,'-'--] adv. 1. defavorabil; to influence smb. ~ a influenţa pe cineva în rău. 2. ~ to împotriva, în contra (intereselor cuiva etc.). adverseness [-nis] s.v. a d v e r s i t y . adversity [3d'va;siti] s. adversitate, potrivnicie; vrăjmăşie; restrişte, nenorocire, calamitate.

aeolian lyre

advert1 [ad'vait, aed-] vb. intr. to ~ to a-şi îndrepta atenţia spre; a aminti, a menţiona, a vorbi de, a face aluzie Ia; to ~ to other matters a trece la alte chestiuni. advert2 [sd'va.t] prese, de la a d v e r t i s e m e n t . advertence [-ans] s. atitudine atentă; atenţie, băgare de seamă. advertency [-ansi] s.v. a d v e r t e n c e . advertise ['asdvataizj vb. A. tr. 1. a publica, a anunţa; a însera (un anunţ); to ~a child as lost a anunţa pierderea unui copil. 2.(fig.) a trâmbiţa. B. intr. 1. a face reclamă / publicitate, a da un anunţ. 2-. to ~ for a) a face reclamă pentru; b) a căuta prin mica publicitate. advertisement [sd'vsitismsnt], amer. ['sedvs'taizmsnt] s. 1. înştiinţare, aviz. 2. reclamă; anunţ; afiş. 3. prefaţă. advertiser ['aedvataiz?1"] s. 1. persoană care publică un anunţ, o reclamă 2. ziar cu anunţuri. advertiser pillar [~ 'pils1"] s. stâlp pentru anunţuri, stâlp pentru afişe. advertising ['aedvstaizirj] s. (ed.) publicitate; anunţuri. advertize faedvataiz] vb. v. a d v e r t i s e . advice [sd'vais] s. 1. sfat, povaţă, îndemn; aviz; a piece / word of ~ un sfat; to ask for ~ a cerc sfaturi; to ask smb.'s ~ a cere sfatul cuiva; to take smb.'s ~ a urma sfatul cuiva. 2. consultaţie (a juristului, a doctorului); to take medical ~ a consulta un medic. 3. (mai ales pi.) înştiinţare, aviz, ştire, informaţie. 4. (înv.) judecată, părere, opinie. advice boat [~ ibout] s. (mar.) avizo, aviso. advisability [sd'vaiza'biliti] s. oportunitate; caracter recomandabil. advisable [sd'vaizsbl] adj. recomandabil; oportun; potrivit, nimerit, indicat, adecvat; de dorit; înţelept. advise [sd'vaiz] vb.A.tr. l.asfătui,apovăţui; to ~smb. against doing smth. a sfătui pe cineva să nu facă ceva; be ~d by me ascultă sfatul meu. 2. (of) a preveni, a avertiza (împotriva). 3. a aviza, a consulta. 4. a informa, a anunţa. B. intr. (with) a se statui (cu), a se consulta (cu); to ~ with smb. on / about smth. a se sfătui cu cineva asupra unui lucru / cu privire la ceva. advised [-d] adj. 1. informat, avizat; judicios, chibzuit, socotit, cuminte; cu bun simţ. cu judecată sănătoasă; well ~ priceput, chibzuit; ill ~ nepriceput, nechibzuit, nesăbuit; neavizat. 2. intenţionat, premeditat, gândit, voit, conştient. advisedly [ad'vaizidli] adv. 1. dinadins, intenţionat. 2. cuminte, înţelept, judicios; avizat, în cunoştinţă de cauză; după o matură chibzuinţă. advisedness [ad'vaizidnis] s. 1. caracter judicios (al unei acţiuni). 2. oportunitate (a unei acţiuni). advisement [ad'vaizmsnt] s. (rar) judecare, examinare, cercetare atentă. adviser [pdVaiza1"] s. 1. sfătuitor, sfetnic, povaţuitor; medical ~ medic; legal ~ jurisconsult. 2. aţâţător, instigator. advisory [ad'vaizsri] adj. consultativ. advisory council [~ 'kaunsl] s. consiliu consultativ. advisory officer [~ 'ofisa1"] ş. consultant. advisory service [~ 'sa:vis] s. serviciu / oficiu de consultaţii. advocacy ['aedvakasi] s. 1. apărare, pledoarie; susţinere, sprijinire; difuzare, propagare (a unor măsuri, idei etc.) 2. profesiune, funcţie, de avocat; avocatură. advocate I. ['sedvskit, -keit] ş. 1. apărător; susţinător, sprijinitor; aderent, adept, partizan; to be an ~ of/ rar for a) a pleda în favoarea (cu gen.); b) a fi partizanul, prietenul (cu gen.). 2. (mai ales în Scoţia) avocat; (scot.) Lord Advocate procuror general. 3. intermediar, mediator, mijlocitor. II. ['aedvakeit] vb. tr. a apăra, a pleda pentru, a susţine, a sprijini; a recomanda, a răspândi, a difuza, a propaga (o măsură, o idee etc.); to ~ peace a susţine cauza păcii. advocateship ţ'sedvakit/ip] s. 1. avocatură. 2. rolul de mijlocitor / intermediar. advocation [«aedva'kei/an] ş. 1. pledoarie 2. mijlocire. advocator [.aedva'keita1"] s. susţinător, sprijinitor. advoutry [asd'vautri] s. (înv.) adulter. adynamia [.aedi'neimja. -mis] s. (med.) adinamie, slăbiciune musculară. adynamic(al) [iaxlai'n£emik(3l)] adj. (med.) adinamie; slab, sfârşit. adytum ['aedit3m],pl. adyta ['aeditsj s. 1. sanctuar. 2. (jig.) lucru sfânt. adz(e) [aedz] I. s. (tehn.) teslă; bardă; cuţitoaie, cioplitor. II. vb. tr. a ciopli, a răzui (lemn), a fasona (cu o teslă). aecidiospore [i'sidaspD:1", -dou-] s. (bot.) ecidiospor. aecidium [i'sidjsm, -iom],pl. aecidia [-dja, -d[p] s. (bot.) ecidie. aedicula [i'dikjub], pl. aediculae [i'dikjuli] ş. (arhit.) cdicul. aedile ['i:dail] s. (ist. Romei) edil. aedileship [-/ip] s.v. a c d i 1 i t y . aedilian [i'diljan, -ian] adj. de edil. aedilitian [-i:di'li/9ii] adj. v. a e d i l i a n . aedility [i'diliti] s. edilitate. aegilops [i'd3ibps] s. (med.) egilops. aegirine ['i:d3irin] s. (mineral.) egirin. aegis ['i:d3is] s. 1. egidă, scut. 2. (jig.) egidă, scut, ocrotire, protecţie; under the ~ of sub protecţia / egida (cu gen.). aegophony [i'gofoni] s. (med.) egofonic. aegrotat | i'groutaet, 'i:groutset] ş. certificat medical (al studenţilor englezi care nu se prezintă la examene). aeneous [a'imjss, -iss] adj. (zool.) de culoarea bronzului. Aeolian [i'ouljan, -Han] adj. 1. din Eolia, eolian. 2. aeolian eolian; de vânt. aeolian deposit [~ di'p.izit] s. (geol.) depozit eolian. aeolian harp [~ 'hu:p] s. harfă eoliană. aeolian lyre [~ 'laia1"] s.v. a e o l i a n h a r p .

aeolian power station

aeolian power station [~ 'pauo 'stei/an] s. (electr.) centrală eoliană. aeoliation [irouli'ei/an] s. (geol.) eroziune eoliană. aeolic [i'olik] adj. v. a e o l i a n (2). aeolotropic [lioulo'tropik] adj. (chim.) eolotrop, anizotrop. aelotropy [-iou'btropi] s. (chim.) eolotropie. aeon ['iran, 'iron] s. 1. eon; durată nesfârşită de timp; veşnicie. 2. (geol.) eră, vârstă, perioadă, epocă. 3. (filoz.) eon, lume ideală. aconial [i'ounjol, -iol] adj. v. a e o n i a n . aeonian [i'ounjon, -ian] adj. veşnic. aequoreal [i'kworriol] adj. marin, de mare. aera fiore] s. v. e r a . aerarian [i'rsorion] adj. (ist.) fiscal. aerate ['eioreit] vb. tr. 1. a aerisi, a ventila, a primeni aerul în; a aera. 2. a gazifica (apa), a şampaniza (vinul). aerated ['eioreitid] adj. 1. (despre camere etc.) aerisit; aerat. 2. (despre apă) gazos; (despre vinuri) şampanizat. aerated salt [~ 'sorit] s. (chim.) bicarbonat de sodiu. aerated water [~ 'worto] s. apă gazoasă, sifon. aeration [.eio'reijan] s. 1. aerisire, ventilaţie, ventilare, primenire a aerului, afânare. 2. gazeificare. aerhydrous [cio'haidros] adj. v. a e r o h y d r o u s . aerial ['sorişi] I. adj. 1. aerian, atmosferic; de aer; care trăieşte în aer. 2. suspendat (în aer). 3. aerian, din aer. 4. (fig.) aerian, eteric, vaporos; ireal; nepământesc. II. s. (radio) antenă. aerial attack [~ o'tsek] s. (mil.) atac aerian. aerial barrage [~'ba:ra:3] s. (mil.) baraj aerian. aerial bearer cable [~ 'bsoro 'keiblj s. (tehn.) cablu purtător. aerial cableway [~ 'keiblwei] s. (tehn.) 1. macara-funicular. 2. teleferic; funicular. aerial ferry [~ 'feri] s. (tehn.) pod transbordor. aerial gunner [~ 'gAnor] s. (av.) rnitralior de avion. aerialist ['eoriolistj s. acrobat. aerial ladder ['Eoriol 'tedo'] s. scară extensibilă. aerial line [~ 'lain] s. (av.) linie aeriană. aerial manoeuvres [~ mo'nurvoz] s. pl. (av.) pilotaj de înaltă clasă. aerial mapping [~ 'mcepirjl s. 1. (av.) fotografiere aeriană; fotogrammetrie aeriană, aerofotogrammetrie. 2. (geol.) ridicare aeriană, ridicare de planuri din avion. aerial navigation [~ 'nasvi'geijanj s. (av.) navigaţie aeriană. aerial network [~ 'network] s. (electr.) reţea de antenă. aerial observation [~ obzo'vei/sn] s. (mil.) observaţie aeriană. aerial railway [~ 'reilwei] s.v. a e r i a l c a b l e w a y . aerial reconnaissance [~ ri'konisans] s. (mil.) recunoaştere aeriană. aerial root [~ 'rurt] s. (bot.) rădăcină aeriană. aerial ropeway [~ 'roupwei] s.v. a e r i a l c a b l e w a y . aerial structure [~ 'strAktfor] s. 1. (electr.) sistem de antene. 2. (constr.) construcţie de suprafaţă. aerial survey(ing) [~ so'vei(irj)] s. (geol.) cartare fotograrninetrică, fotogrammetrie. aerial tramway [~ 'trremwei] s. (mine) funicular. aerial traverse [~ toevors] s. (top.) aeropoligonăţie. aerial warfare [~ Vo:fEor] s. război aerian. aerie ['sori, 'io-] s. 1. cuib de vultur (sa» de alte păsări de pradă); (fig.) locuinţă construită pe o stâncă inaccesibilă. 2. (fam.) pui (din cuibul unei păsări de pradă). 3. (fam.) păsări răpitoare / de pradă. aeriform ['soriform] adj. 1. aerian, gazos, aeriform, de natura aerului. 2. (fig.) ireal, imaterial. aerify ['eorifai] vb. tr. 1. a gazeifica, a vaporiza; a carbura. 2;a umple cu aer. aerobatics [isoro'baîtiks, eio-, -rou'b-] s. pl. (folosit ca sg.) zboruri acrobatice, acrobaţii aeriene. aerobe ['eioroub] s. (biol.) aerob. acrobia [eio'roubio] s. pl. (biol.) bacterii aerobe. aerobic [eio'roubik] adj. (biol.) aerob. aerobics [eo'roubiks] s. pl. (folosit ca sg.) gimnastică aerobică, aerobic. aerobiology ['soro»bai'olod3i] s. acrobiologie. aeroboat ['sorobout] s. (av.) barcă zburătoare. aerobomb ['eorobom) s. (av.) bombă de avion. aerobus ['eorobAs] s. (fam.) avion mare de pasageri.. aerocamera ['eorou'kaîmoro] s. aparat pentru fotografiere aeriană. aerocartograph l'eoron'kartograrf] s. (geol.) aerocartograf. aerocartography ['eorokar'togrofi, -rouk-] s. (geol.) aerocartografie. aeroclub ['eorokUb] s. (av.) aeroclub. aerocraft ['eorokrarft] s. (av.) aparat de zbor, avion. aerocrete ['sorokrirt] s. (constr.) gazbeton, gazocret, aerbeton, aerocret, beton poros. aerodonetics ['sorodo'netiks] s. pl. (av.) acrodonetică, teoria planorismului. aerodrome ['sorodroum] s. (av.) aerodrom. aerodynamic(al) ['eorondaina?mik(ol)] adj. (fiz.) aerodinamic. aerodynamics ['eorcwdai'naimiks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) aerodinamică. aerodyne ['eorodain] s. (av.) aparat de zbor mai greu decât aerul. aeroembolism ['eoro'embolizm] s. (med.) embolie gazoasă. aeroengine ['soro'end3in[ s. (av.) motor de avion. aerofoil ['eoroifoil] s. (av.) planuri, suprafeţe, portante; profil de aripă; aripă; stabilizator. aerogene gas ['sorod3i:n 'gas] s. (pe/r.) amestec de aer cu vapori de benzină.

16

aerogram ['sorogrami] s. (tel.) acrogramă. aerograph ['eorogrnrfl s. 1. (tel.) radiotclegraf. 2. (tehn.) aerograf, pistol de vopsit; pulverizator pentru retuş. 3. (meteor.) meteorograf. aerography [eo'rogrofi] s. 1. (tei.) radiotelcgrafie. 2. (tehn.) aerografie, vopsire prin pulverizare. aerogun ['eorogAnl s. 1. (av.) tun de avion; tun de bord. 2. (mii.) tun antiaerian. aerohydrous ['eoro'haidros] adj. (mineral.) aerohidric. aerojet ['sorod3ct] adj. (av.) reactiv, cu reacţie. aerolevelling [lEorou'levalirj] s. (top.) acronivelment. aerolite ['eorolait, -roH-[ s. acrolit, meteorit în care predomină silicaţii. aerolith ['eoroliO,-roH-] s. v. a e r o l i t e . aerological [icsra'kxrjikal, -row-] adj. (fiz.) aerologic. aerology [eo'rolod3i] s. (fiz.) aerologie. aeromat ['EoronniaetJ s. (top.) aeromat. aeromechanics [-eoromi'kasniks] s. pl. (folosit ca sg.) aeromecanică. aerometer [so'romitor] s. (fiz.) aerometru. aerometry [eo'romitri] s. (fiz.) aerometrie. aeron ['eoron,-on] s. (metal.) aeron. aeronaut ['soronort] s. aeronaut. aeronautic(al) [isoro'nortik(al)] adj. aeronautic, aviatic. aeronautics [lEoro'nortiks] s. pl. (folosit ca sg.) (av.) aeronautică; tehnica zborului; aviaţie. aeronavigation ['eoroiruevi'geijsn] s. (av.) navigaţie aeriană. aeronavigator [,eoro'na;vigeitoc] s. (av.) navigator aerian, ofiţer de navigaţie aeriană. aerophone ['eorofoun] s. 1. (tel.) portavoce; radio-telefon. 2. pl. (muz.) suflători, instrumente de suflat. aerophore ['Eorofo:r] s. aerofor, aparat pentru respiraţie. aerophotography [isorofo'togrofi] s. (top.) fotografie aeriană. aeroplane ['soroplein] s. (av.) aeroplan, avion. aeroplane carrier [~ 'kasrio] s. (mar.) (vas) portavion, navă portavioane. aeroplane performance [~ po'formons] s. (av.) calităţi de zbor ale unui avion. - aeroplane shed [~ 7ed] s. (av.) hangar. aeroquay ['Eorokir] s. (cănad.) aeroport, aerogara. aerose [i'rous, 'i(o)rous] adj. de alamă. aerosiderite [.eorou'saidorait] s. (mineral.) fier metcoritic. aerosite ['eiorosait, -rou-] s. (mineral.) pirargirit. aerosol ['sorosol] s. (fiz., chim.) aerosol. . aerostat ['eoroustast, -ros-] s. (av.) aerostat, balon. aerostatic [.eorbu'stastik, -ro's-] adj.l. aerostatic. 2. pneumatic. 3. aeronautic. aerostatics [leoron'star-tiks, -ro's-] s. pl. (folosit ca sg.) (av.) 1. aerostatică. 2. navigaţie aeriană. aerostation [isorou'steijon, -ro's-] s. (av.) 1. navigaţie aeriană. 2. exploatare a aerostatelor; aerostatic . ' ■ . aerotechnics [,eoro»'tekniks, -ro't-] s. pl. (folosit ca sg.) tehnică aviatică. aerotherapeutics ['soro'Gero'pjurtiks] s. (med.) aeroterapie. aerotherapy [,£oro»'9cropi, -ro'Gi] s.v. a e r o t h e r a p e u t i c s . aerotopograph [.Eorou'toupograrf, -ro'Gi] s. (geol.) acrotopograf. aerotopography [.eoroto'pogrofi] s. (geol.) acrotopografie. aerotyre ['EorOH.taior] s. anvelopă de avion. aeruginous [io'ru:d3inos] adj. 1. coclit. 2. de culoarea coclelii. aerugo [io'rurgou] s. cocleală. aery1 ['sori, lori] s.v. a e r i e . aery2 ['eiori, 'eori] adj. v. a e r i a l (I). aesthesia [irs'Girzjo, -'0i:3O| s. (med.) estezie, sensibilitate. aesthete ['irsOirt, amer. 'csGirt] s. estet. aesthetic(al) [is'Gctik(ol), amer. es'Gctik(ol)] adj. estetic; frumos, artistic. aesthetically [is'Getikoli] ao'v. estetic; frumos, artistic. aesthetician [lisGi'ti/sn, amer. .esGi'ti/an] s. estetician. aesthetics [is'Oetiks, amer. cs'Getiks] s. pl: (folosit ca sg.) estetică, ştiinţa frumosului. aestho-physiology ['i:s0or/fizi'olod3i] s. (med.) fiziologia organelor de simţ. aestival ['estival, lis'taival] adj. de vară, văratic, estival. aestivate ['estiveit] vb. intr. (despre animale) a fi cufundat într-o stare letargică pe timpul marilor călduri. aestivation [.irstiveijan] s. (biol.) estivaţie. aetheling ['«eGilin] s. v. a t h e l i n g . aether l'i:Gor] v. e t h e r . aetiology [■i;ti'olod3i] s. v. e t i o l o g y . afaint [o'feint] adv. (înv.) slab, fără putere / vlagă. afar [o'far] adv. (mai ales ~ off) departe, în depărtare, hăt departe; from ~ din depărtare, de departe. afear(e)d [o'fiod] adj. (înv.) speriat, înspăimântat. n(t[a:i\ prep., adv. (scot.) v. o f f . affability [lasfo'biliti] s. afabilitate, amabilitate, politeţe, curtenic; bunăvoinţă. affable ['asfobl] adj. afabil, amabil, politicos, curtenitor; sociabil; binevoitor, îndatoritor. affableness [-nis] s.v. a f f a b i l i t y . affably [ra;fobli] ao'v. afabil etc. v. a f f a b l e . affair [OTEO] s. 1. afacere, treabă, chestiune; combinaţie, daraveră, treb(u)şoară; pl. afaceri, treburi, ocupaţii; (fam.) mind your own ~s vezi-ţi de treabă; it is an ~ of a few days e o chestiune de (câteva) zile; an ~ of honour a) o chestiune de onoare; b) duel;

17

kid-glove ~ recepţie, banchet; to settle one's ~s o) a-şi aranja treburile; b) a-şi face testamentul; to tend to one's ~s a-şi vedea / a se îngriji de treburile sale; family ~s chestiuni familiare; at the head of ~s în fruntea guvernului, la conducere; as ~s stand (aşa) cum stau lucrurile; in the present condition / state of ~s în starea actuală a lucrurilor; I wash my hands of the ~ mă spăl pe mâini (în această chestiune); that is not my ~ asta nu c treaba mea; a man of ~s un ora de afaceri; public ~s treburi obşteşti; world ~s probleme de politică internaţională; foreign / external ~s politică externă; foreign ~s debate dezbatere asupra politicii externe (în Camera Comunelor); home / internal ~s politică internă; Minister for Internai Affairs ministru al Afacerilor Interne, ministru de interne. 2. (mit.) ciocnire, luptă; a disastrous ~o înfrângere dezastruoasă. 3. (fam.) poveste, chestie, istorie. 4. (prese, de la Iove ~) aventură amoroasă. affect1 [a'fckt] vb. tr. 1. a afecta, a influenţa, a înrâuri; he is strongly ~ed with the wish to go there ţine foarte mult să se ducă acolo. 2. a afecta, a mişca, a tulbura, a mâhni; the news ~ed him ştirea 1-a tulburat / 1-a afectat. 3. a afecta, a atinge, a prejudicia, a dăuna, a vătăma; to ~ the interests of a dăuna intereselor, a lovi în interesele (cuiva). 4. a ataca, a atinge; ~ed by cold răcit. affect21. [o'fckt] vb. tr. 1. a-i plăcea, a iubi, a îndrăgi, a purta afecţiune (cuiva). 2. a afecta, a se (prc)face că, a pretinde că, a face pe; to ~ ignorance a se preface neştiutor, a face pe prostul. 3. (despre animale) a prefera (pădurile etc.), a frecventa (un Ioc). II. fasfekt] s. 1. (psih.) afect. 2. (înv.) afecţiune, sentiment; dispoziţie. affectation [ia;fek'tci/3n] s. 1. predilecţie exagerată; dragoste de suprafaţă. 2. afectare; fel de a fi nefiresc, manierism, artificialitate (a exprimării etc.),- fandoseală, fasoane, nazuri. 3. prefăcătorie, simulare; ~ of indifference simulare a indiferenţei / nepăsării. 4. (înv.) (of) năzuinţă (spre, către). affected [o'fektid] adj. 1. atins, lovit (de o boală); mişcat; atins, vexat, jignit. 2. afectat, artificial, căutat; prefăcut; fandosit; emfatic. affectedness [-nis] s. v. a f f e c t a t i o n (2). affecting [s'fektinj adj. mişcător, impresionant. affection [s'fekfan] s. 1. afecţiune, ataşament, sentiment, dragoste, iubire; tandreţe; the object of his ~ obiectul dragostei / pasiunii lui; ~ towards smb. afecţiune faţă de / pentru cineva; to fix one's ~(s) on smb. a se îndrăgosti de cineva; to gain / to win smb.'s ~ a câştiga dragostea cuiva; his ~ was not returned nu i s-a răspuns la dragoste. 2. (med.) afecţiune, boală; mental ~ boală mintală; boală sufletească. 3. (psih.) afect. affcctional [-si] adj. afectiv. affectionate [-it] adj. afectuos, drăgăstos, iubitor; duios, tandru; an ~ farewell o despărţire duioasă. affectionless [-lis] adj. (rar) nepătimaş, apatic; lipsit de prejudecăţi. affective [a'fektiv] adj. afectiv, sufletesc. afferent fsefcrsnt] adj. aferent. afferent nerves [~ 'nsivz] s. pi. (anat.) nervi aferenţi. affiance [o'faians] I. s. 1. (in, on) încredere (în), crezare (cu dat.). 2. logodnă; contract de căsătorie. II. vb. A. tr. a făgădui (mâna), a promite în căsătorie; a logodi; they are ~d sunt logodiţi. B. rej7. a se logodi. affianced [-t] adj. logodit; to be ~ to smb. a fi logodit cu cineva; to become ~to smb. a se logodi cu cineva, a deveni logodnicul sau logodnica cuiva. affiant [s'fabnt] ş. (amer. jur.) persoană care depune sub jurământ. affîche [as'fi:/] s. (fr.) afiş. affidavit [.asfi'dcivit] ş. (jur.) depoziţie, mărturie scrisă sub jurământ; atestaţi(un)c; to swear / to make an ~ a da o depoziţie sub jurământ (în faţa unei autorităţi); to take an ~a) a lua o depoziţie sub jurământ; b) a da o depoziţie sub jurământ. affiliate [s'filicit] I. vb. A. tr. 1. (jur.) a înfia, a adopta, a lua de suflet. 2. (to, upon) (jur.) a stabili paternitatea (si jig., a unei opere literare etc.). 3. (with, to) a afilia, a primi, a coopta ca membru (Ia, în). B. intr. (with) a se afilia (la), a se asocia (cu). II. s. asociat, afiliat. affiliated societies [a'filicitid ss'saistiz] ş.pl. societăţi afiliate, affiliated unions [~ 'juinjsnz] ş. pl. sindicate afiliate. affiliation [sTfili'ei/sn] s. 1. (jur.) înfiere, adopţiune. 2. (jur.) stabilire a paternităţii. 3. afiliere, asociere. affiliation fee [~ Ti:] s. 1. taxă de înscriere. 2. cotizaţie. affinage [3'finid3] s. (metal.) rafinare; curăţire; afinaj, afinarc. affinal [oTaind] adj. înrudit. affine [as'fain, s'f-] adj. (geom.) afin. affine connection [s'fain ka'nek/an] s. (geom.) conexiune afină. affine geometry [~ dji'omitri] s. (mat.) geometric afină. affine space [~ 'spcis] s. (mat.) multiplicitate afină. affinor [s'faino'] s. (mat.) afinor. affinity [s'finiti] ş. 1. (with, between) afinitate, asemănare, analogic, înrudire, potrivire (cu, între), apropiere (de, între). 2. rudenie (prin alianţă). 3. înclinaţie, atracţie; afinitate electivă. 4. (chim.) afinitate. 5. (mat.) transformare afină. affirm [3X3:111] vb. A. tr. 1. a afirma, a susţine, a adeveri. 2. a confirma, a întări; a ratifica; a încredinţa. B. intr. a încuviinţa; a spune da. affirmable [a'fomiabl] adj. care se poate afirma, care poate fi afirmat. affirmation [iselb'mei.fan] s. 1. afirmare; afirmaţie; mărturie. 2. (jur.) declaraţie solemnă (a unei persoane care refuză să presteze jurământ). 3. confirmare, întărire; ratificare. affirmative [a'fsmistiv] I. adj. afirmativ. II. s. (gram., log.) afirmativ. pri:'hitoc] s. (tehn.) preîncălzitor de aer. air pressure [~.prefo1'] s. presiune a acrului. air-proof [~pru;f] adj. v. a i r - t i g h t (I). air pump [~pAmp] s. pompă de aer. air raid ['so reid] s. (av.) raid aerian. air raid alarm [~ o'la:m] s. v. a i r r a i d - a l e r t . air raid alert [~ o'lo;t] s. alarmă aeriană. Air Raid Precautions [~ pri'lex/snz] s. pl. apărarea antiaeriană civilă. air raid shelter [~ 7oltor] s. adăpost. air-raid warden [~ 'woidon] s. şeful apărării antiaeriene civile locale. Air Raid Warnings [~ 'womirjz] s.pl.v. A i r R a i d P r e c a u t i o n s . air reconnaissance ['so ri'konisons] s. (mil.) recunoaştere aeriană. air-rifle [~.raifl] s. puşcă cu aer. air route [~ru:t] s. rută / linie / cursă aeriană; rută de zbor. airscape [~skcip] s. (mil.)'fotografie aeriană. air scoop [~sku:p] s. 1. luminator. 2. (av.) manşă de aer, priză de aer. 3. (tehn.) ştuţ de aspiraţie pentru aer. airscrew [~skru:] s. (av.) elice. air-sea rescue [~.si: 'reskju:] s. (organizaţie care se ocupă cu) operaţiuni de salvare a pasagerilor şi echipajelor avioanelor căzute în marc. air shaft [~/d:ft] s. 1. (min.) puţ de aeraj. 2. (tehn.) canal de aeraj. airshed [~/ed] s. (av.) hangar. airship [~/ip] s. dirijabil, navă aeriană; zepelin. air show [~jou] s. 1. teatru la microfon. 2. spectacol aviatic. airsick [~sik] adj. to be ~ a avea rău de avion. airsickness [~.siknis] s. rău de avion. air sniffler [~ .sniflo'] s. (tehn.) supapă de purjare. air space [~ speis] s. 1. (tehn.) cameră de aer. 2. (av.) spaţiu aerian. _j-air sparger [~ .spa:d30r] s. (tehn.) distribuitor de aer.

23

air speed [~spi:d] ş. (av.) viteza acrului; viteza adevărată a avionului; viteză relativă; viteză tehnică. air-speed indicator [~ 'indikeuV] s. (av.) vitezometru, indicator de viteză. air spring [~ sprirj] s. (te/m.) arc pneumatic. air station [~ .stei/^n] s. (av.) aerodrom, teren de aviaţie, aeroport. airstop [~ stop] s. staţie de elicoptere (pentru transfx>rtitl pasagerilor); „heliport". air stove [~ stouv] s. calorifer. air strainer [~ streina1"] s. (telui.) filtru de aer. air strip [~ strip] s. (av.) câmp de aterizare. air sucker [~ is\)&r\ s. aspirator. air survey [~ .S9:vci] s. (av. mii.) ridicare acrotopografică. air tank [~ tîerjk] s. (tehn.) rezervor de aer. air temperature [~ 'temprit/3r] s. temperatura acrului. air thermometer [~ 83'momitor] s. termometru cu gaz. air-tight [~ tait] I. adj. ermetic, etanş la aer. II. s. conserve alimentare. air-to-air ['s3tu(:)'£3r] adj. (mil.) acr-acr, ~ missiles rachete aer-aer. air tool [~ tu:l] s. (tehn.) unealtă pneumatică. air torpedo [~ to:'pi:dou] s. (av.) torpilă aeriană aviotorpedă. a ir-to-surface ['egts'soifis] adj. (mil.) aer-sol, ~ missiles rachete acr-sol. air track [~trrek] ş. v. a i r w a y (1), air traffic ['aa-trsefik] s. (av.) trafic aerian. air traffic line [~ 'lain] s. (av.) linie aeriană. air train [- trein] s. (av.) tren aerian. air tyre ['sa .tab r ] s. (chim.) anvelopă; bandaj pneumatic. air umbrella 1'earAm'breb] s. (mii.) forţe aeriene de escortă (a unei operaţii navale sau terestre). air unit [~ -ju:nit] s. (av.) unitate de aviaţie. air uptake [~ .Apteik] s. (tehn.) aducţie de aer. Air Vice-Marshal ['es'vaisima:/?!] s. (av. mii.) gencral-Iocotcncnt (în aviaţia britanică). airway [~wei] s. 1. linie / rută aeriană. 2. (mai ales pi.) companie aeriană. 3. (mine) lucrare minieră de aeraj; galerie de acraj. air waybill ['ea 'weibil] s. (ec.) fraht aerian. airway bill ['eawci'bil] s. (ec.) v. a i r w a y b i l l . air winch [~ wint/] s. (tehn.) troliu pneumatic. airwoman [~iwum9n],pl. airwomen [~vwimin] s. fcmeie-pilot. airworthiness [~.w3:dinis] s. (av.) capacitate / calităţi de zbor, navigabilitate. airworthy [~<w3:^i] adj. (av.) capabil de zbor, apt / bun pentru zbor. airy ['eari] adj. 1. aerian, eteric, diafan, uşor; graţios, mlădios; nurliu. 2. vesel, voios; nepăsător. 3. degajat. 4. uşuratic, iară griji, fluşturatic, fluieră-vânt, neserios. 5. cu acre / ifose, înfumurat. 6. aerisit. 7. aerian, care se desfăşoară în aer. 8. ca acrul, imaterial. aisle [ail] s. 1. (bis.) strană; naos, navă. 2. (mai ales amer.) trecere, culoar, coridor, interval (de trecere), pasaj (între rândurile de scaune la un teatru sau între banchetele unui compartiment de tren). ait [cit] s. (înv.) insuliţă, ostrov (mai ales pe un râu). aitch [cit/] s. denumirea literei H, ha; to drop one's ~es a nu pronunţa sunetul h în cuvintele care îl conţin sau a-1 pronunţa acolo unde nu există. aitch-bone ['citfboun] s. 1. şold, coapsă. 2. muşchi. ajar [3'd3a:] adj. pred., adv. 1. (despre uşi) întredeschis, crăpat. 2. (despre nervi etc.) zdruncinat, slăbit, şubrezit. 3. certaţi, sfădiţi, la cuţite, în ceartă. ajog [a'd3Dg] adv. în buiestru, la gebea. akene [ei'kim] s. (bot.) aehenă. a-kimbo [a'kimbou] adv. cu mâinile în şolduri; to set one's arms ~ a-şi pune mâinile în şolduri. akin [a'kin] adj. pred. 1. înrudit. 2. (fig.) înrudii, apropiat; asemănător, de acelaşi soi, la tel. akinesia [iaski'ni:sj3, -/ia] s. (med.) akinesic. ala ['eita] pi. alae ['cili:] ş. 1. aripioară. 2. (bot.) expansiune foliacce laterală. alabamine [tEeb'bamii:n] s. (chim.) astatiniu. alabaster I'aebbcKsta1", -bees-] s. (mineral.) alabastru. alabastrine [i£eb'baestrin] adj. de alabastru; ca alabastrul. alack [a'lsek] inter/. (înv.) vai (şi amar)! alelei! aici! alack-a-day [s'lasksdei] interj. (înv.) v. a l a c k . alacrity [s'laskriti] s. vioiciune, sprinteneală; promptitudine, zel, grabă. alalia [a'lcilb, -\'p] s. (med., psih.) alalic. alar ['eibr] adj. 1. înaripat, cu aripi. 2. de forma unei aripi. 3. axilar. alarm [3la:m] I. s. 1. alarmă, alertă, semnal; air-raid ~ alarmă aeriană; to give / to sound the ~ a da, a suna alarma. 2. (fig.) alarmă, tulburare, panică, groază; to take (the) ~ a se alarma. II. vb. A. tr. 1. a chema la arme. 2. (fig.) a alarma, a nelinişti, a tulbura, a vârî în panică. B. in/r. a da alarma. alarm bell [~ bel] s. clopot de alarmă, tocsin. alarm clock [~ kbk] s. (ceas) deşteptător. alarm device [~ di'vais] s. (auto.) dispozitiv de alarmă. alarming [a'lamiirj] adj. alarmant. alarmingly [-li] adv. alarmant; to be ~ ill a fi (foarte) grav bolnav. alarmism [a'lauuizam] s. alarmism. alarmist [s'lamiist] adj., s. alarmist, defetist. alarm post ['alarm poust] ş. (mil.) post de alarmă. alarm signal [~ 'signal] s. semnal de alarmă; semnal de avertizare.

aldehyde

alarum [a'Iesram, -'lu:r-,-'la3r-] s. 1. (poetic, înv.)y. a l a r m (1).2. sunetul deşteptă­ torului. 3. mecanismul sonor al unui deşteptător. 4. (ceas) deşteptător. ♦ ~s and excursions zarvă, tărăboi, freamăt; un du-te-vino continuu. alary ['cibri, 'fel-] adj. (bot.) în formă de aripă. alas [s>'ki:s, -'lass] interj, vai! Alaskan [a'lasskan] adj. din Alaska. Alastor [a'Iaesto:r] s. (rar) demon al răzbunării; demon; zeu al răzbunării. Nemesis. alate ['cilcitj I. adj. (bot., omit.) cu aripi, înaripat. II. adv. (înv.) de curând, recent. alated [-id] adj. v. a 1 a t e (I). alb [relb] s. (bis.) stihar. albacore l'a;lb3ko:r] s. (iht.) specie de ton (Thynnus thynnus; Ghermo alalunga). Albanian [ael'bcinjan, a:l'b-] I. s. 1. albanez, arnăut. 2. (limba) albaneză. II. adj. albanez, arnăuţesc. albata [sel'bcita] s. (metal.) ruolz, argint-nichcl primar. albatross ['selbatros, amer. şi -itros] ş. (omit.) albatros (Diomedea, mai ales Diomedea exulans). albedo [asl'biidou] s. (fiz.) albedo, coeficient de reflexie. albedorneter [p2elbi'domit3r] s. (astron.) albedometru. albeit [o:l'bi:it] conj. (şi ~that) deşi, cu toate că, măcar că; he tried ~ without success a încercat, deşi fără succes. albertite ['slbatait] s. (mineral.) albcrtit. albertype ['aîlbstaip] s. (poligr.) 1. colotipic. 2. placă fotografică acoperită cu gelatină. albescent [asl'bessnt] adj. alburiu, albiu, albicios; care albeşte. albinic [sel'binik] adj. care suferă de albinism. albinism ['selbiiriz^mj s. albinism, absenţa pigmenţilor în piele. albino [ael'bimou. amer. eel'bainou] s. albinos. Albion ['felbjan] s. (\x>etic) Albion, Anglia. albite ['aslbait] s. (mineral.) albit, fcldspat sodic. albitic [sl'bitik] adj. (mineral.) albitic, de albit. albocracy lasrbskrssi] s. albocraţic, dominaţia rasei albe. albugineous [laslbjm^inbs] adj. albicios, albiu, alburiu. albugo [Eel'bjuigou] s. (med.) albugo. album ['aslbam] s. 1. album. 2. (amer.) registru pentru vizitatori; carte de oaspeţi. 3. (muz.) disc; set de discuri. 4. (muz.) casetă (de discuri). albumen ['eelbjumin, £el'bju:men] s. 1. albuş (de ou). 2. (chim., biol.) albumen. 3. (bot.) parenchim nutritiv. 4. (chim.) albumină. albumin ['aslbjumin, £el'bju:min] s. (chim.) albumină. albumină [islbumima] s. v. a l b u m i n . albumin inie te r i'aîlbjumi'nimita1"] s. (med.) al bum ini metru. albuminoid [asl'bju:minoid] (chim., biol.) I. adj. albuminoid. II. s. pl. albuminoide, proteine. albuminose [asl'bjumiinous] adj. v. a l b u m i n o u s . albuminous [Eel'bju:min3s] adj. albuminos. albumin test ['?elbju:min 'test] s. (chim.) analiza albuminci. albuminuria [p2elbju:mi'njuorb] s. (med.) albuminuric albumose ['felbjiiimous] s. (chim.) albumoză. alburnum [Eel'bamam] s. 1. (bot.) alburn. 2. (iht.) obleţ, oblete (Alburnus lucidus). alcaic [a^l'kciik] adj., s., (metr.) alcaic. alcaide [asl'kcid] s. 1. (la spanioli şi la mauri) alcaide, comandantul unei fortăreţe. 2. temnicer. alcalde [a:l'ka:ldi] s. (la spanioli) alcalde, primar al oraşului. alcalescence [trelka'Iespns] s. (chim.) alcalinitatc. alcaloid ['selkabid] s. (chim.) alcaloid. alcayde [asl'kcid] s. v. a l c a i d e . alcazar [zerkaeza1", -'kee9ar, a?lk30a:r] s. (la spanioli) alcazar, fortăreaţă; palat. alchemic(al) [a?l'kcmik(3l)l adj. alchimie, de alchimic. alchemize ['Eelkimaiz] vb. tr. a preface / a transforma prin alchimic. alchemy ['selkimi] s. alchimie. alchimist ['aslkimist] s. alchimist. alcid l'EElsid] (omit.) I. adj. care face parte din sau se referă la familia Alcidae. II. s. pasăre din familia Alcidae. alcohol ['a3lk9hol] s. alcool, spirt; wood ~ alcool metilie; denaturated ~.spirt denaturat. alcoholate ['felkahoileit] s. (chim.) alcoolat. alcool ether ['slkohol 'i:0ar] s. (chim.) eter. alcohol factory [~ 'fasktari] s. fabrică de spirt. alcoholic [laslka'hslik] I. adj. alcoolic, de alcool. II. s. alcoolic, beţiv. alcoholicity [.aîlkaho'lisiti] s. (chim.) concentraţie de alcool. alcoholism ['zelkaholizjm] s. alcoolism, beţie, patima băuturii. alcoholization ['aslka.holai'zei/^n] s. alcoolizarc. alcoholize i'slkaholaiz] vb. tr. 1. a rafina; a rectifica. 2. a trata sau a satura cu alcool; a alcooliza. alcoholometer fi33lk3ho'bmit3r,-houl-] s. (chim.) aleoolmetru. alcoholometry [laelkaho'bmitri, -noul-] s. alcoolomclrie. alcohol thermometer ['selkahol O^'m^mita1"] s. (fiz.) termometru eu alcool. alcoholysis jifelkaho'Iaisis] ş. (chim.) alcooliza. Alcoran |i£elko'ru:n] s. coran, alcoran. alcosol ['aslkasol] s. (chim.) alcoolsol. alcove ['aelkouv] s. 1. (arhit.) alcov; firidă, nişă. 2. (mai ales poetic) boltă (de viţă),' chioşc (de vară), foişor (în grădină). aldehyde ['asldihaid] s. (chim.) aldehidă.

alder

alder ['o:ktor] s. (bot.) anin negru, arin negru (Alnus glutinosa). alder buckthorn [~ 'DAkOcv.n] s. (bot.) cruşân, crăsici, lcmn-câincsc (Rhamnus frangula). alderfly ['oiktofiai] s. (entom.) specie de insectă neuropteră din familia Sialidae. alderman ['o:Idomon],p/. aldermen ['Dildamen] s. 1. consilier municipal, membru al sfatului / consiliului orăşenesc; membru al consiliului districtual. 2. (fam.) consiliu municipal, sfat orăşenesc. 3. (sl., înv.) jumătate de coroană ( 2 1 / 2 şilingi). 4. (şl., înv.) curcan. aldermancy [-si] s. v. a l d e r m a n r y (1). aldermanry [-ri] s. 1. calitate / funcţie de consilier municipal. 2. district condus de un consilier municipal. aldermanship [-/ip] s. v. a l d e r m a n r y (1). aldern ['o:ld3:n] adj. de sau din anin negru (v. a i d e r ) . aldine ['o:ldain| (poligr.) I. adj. aldin. II. s. 1. (literă) aldină; (caractere) aldine. 2. carte sau ediţie tipărită cu aldine. Aldis lamp ['o(:)Idis lamip] s. (mur.) lampă (de semnalizare) Aldis. aldose ['seldous] s. (chim.) aldoză. aldosterone [ta^ldousti'roun,'—•-] s. (fiziol.) aldosteron. ale [eil] s. bere (slabă) englezească (de obicei din malţ); (glumeţ) Adam's ~ apă (chioară). aleak [s'liik] adj. pred., adv. (mar.) crăpat, cu (o) spărtură, cu o fisură. aleatory ['eiliotori] adj. aleatoriu, întâmplător, nesigur. alee ['eilik] ş. scrumbie, hering. alee [o'li:] adv. (mar.) sub vânt, dedesubt; helm's ~ cârma sub vânt. aleft [o'left] adv. la / spre stânga. alehouse ['eilhausl s. berărie. alehouse politician [~ ■pDli'ti/.'m] ş. (fam.) politician de cafenea. alembic [o'Iembic] ş. alambic (şifig.). alert [a'toit] I. adj. 1. vigilent, atent; prudent, precaut. 2. vioi, ager, sprinten; prompt; he is ~in answering răspunde prompt, are întotdeauna un răspuns gata. II. ş. 1. alarmă; semnal de alarmă. 2. (astron.) alertă; to be on the ~ a fi cu ochii în patru, a fi cu băgare de seamă, a fi numai ochi şi urechi; to keep smb. on the ~ a nu da pace cuiva, a ţine pe cineva pe jăratic, sub presiune. alertly [-li] adv. vigilent, atent; prudent etc. (v. a l e r t I). alertness [-nis] ş. 1. vigilenţă, paza, atenţie. 2. vioiciune, agerime, sprinteneală; promptitudine. alewife ['eilwaifl, pi. alewives ['eilwaivz] s. 1. patroană a unei berării. 2. (Uit.) arin, costreş-spinos (Ciupea alosa). alexander [ia?lig'za:ndor, -zasn-] ş. cocteil din cremă de cacao, gin şi frişca. Alexandrine [lEelig'zsendrain] (metr.) I. adj. alexandrin. II. ş. (vers) alexandrin. alexandrite [iSîlig'zasndrait] s. (mineral.) alexandrit, varietate verzui-sticloasă de crisobcril. alexia [o'leksis] s. (psih.) alexie, pierdere a capacităţii de a citi. alexin [o'leksin] s. (med.) alexină, substanţă bactericidă. alexipharmic [oileksi'fa:mik| I. adj. antidotal, de antidot. II. ş. antidot. alfa ['aslfo] s. (bot.) alfa (5'tipa tenacissma). alfalfa [asl'faelfo] ş. (bot.) alfalfa, lucerna (Medicago sativa). alfilaria [iffilfi'Iesriol s.v. a 1 f i 1 e r i 11 a. alfilerilla [.aelfite'rija] s. (bot.) pliscul-cocorului (Erodium cicutarium). alforja [a^To^s] ş. (amer. dial.) 1. desagă. 2. pungă (la animale). alfresco [aăl'frcscou] adj., adv. 1. în aer liber. 2. (arte) al fresco. alfresco lunch [~ 'Unt/] s. dejun / prânz la iarbă verde, în aer liber; picnic. alfresco picture [~ 'piktJV] s. (arte) pictură al fresco. , alga ['a3lgo],pl. algae ['selgi:] ş. (bot.) algă (marină). algal ['ffilgal] adj. de alge, al algelor. algebra ['tek^ibra] s. algebră. algebraic adder [.aeld3i'brciik raxtor]'ş. (infor.) sumator algebric. algebraic(al) [ra;ld3i'breiik(3l)] adj. algebric. algebraically [-EeId3i'breiikoli] adv. algebric, pe cale algebrică. algebraist [.aîldji'breiist] s. specialist în algebră. Algerian [sl'dstorian] adj., s. algerian. algesia ['£eld3i:zto, ~sia] ş. (med.) algezie. algid l're^id] adj. (med.) algid, rece. algid cholera [~ 'knloroj s. (med.) holeră asiatică. algidity I^I^iditi] s. (med.) algiditate. alginates ['a;id3ineits] s. pi. substanţe extrase din plante marine, folosite în diferite industrii (alimentară, cosmetică, textilă etc.). algoid ['algoid] adj. algoid, ca o algă. algol l'îelgol] s. (chim.) albastru algol. algolagnia [.aslgou'lasgnio. -go'l-J s. algolagnie; sadism; plăcere a autoflagelării; active ~ sadism; passive ~ masochism. algologist [2ergol9d3ist] ş. (savant) algolog. algology [a;l'gobd3il s. algologie, ştiinţă sau studiu al algelor. algometer [a?l'gDmit3r] s. (med.) algometru, algezimetru. algometric(al) [ladgou'metrik(ol)] adj. (med.) algometric, de măsurare a durerii. Algonkian [sel'gorjkisn] s. (geol.) algonkian, eră algonkiană. Algonquian [ffîl'gorjkton] adj., s. (etn., lingv.) algonkian. algophobia [.selgou'foubis, -go'f-] s. (med.) algofobie, teamă de durere. algorism ['zelgarizam] s. (mat.) 1. sistem de numeraţie cu baza 10 sau arab. 2. arta socotitului; aritmetică. 3. algoritm. algorithm ['selgoiritfsm] s. (mat.) algoritm.

24

algous ['zelgos] adj. (bot.) 1. (ca) de alge. 2. plin de alge, eu alge. alias l'eilises] I. s. alt nume, nume de împrumut, nume fals. II. adv. alias, altfel numit, zis şi, aşa-zis, aşa numit; Lewis ~ Smith Lewis, alias Smith. alibi ['aîliibai, -to-] s. 1. (jur) alibi, aflare în alt Ioc; to plead / to fall back on / to set up an ~ a invoca un alibi; to produce / to establish an ~ a-şi demonstra alibiul. 2. (fam.) scuză; pretext. alible ['aslibl, 'îetobal] adj. alibil, nutritiv, hrănitor. Alicant ['aelikaent] s. vin de Alicante. Alicante [i&li'ksenti] s. v. A1 i c a n t. alidad ['selidaed] s. (tehn.) alidadă, diopter. alidade ['şlidcid] s. v. a l i d a d . alien ['eilion] I. adj. 1. străin, din altă ţara. 2. străin, al altuia. 3. ~ to străin de, depărtat de; impropriu (cu dat.), necorespunzător (cu dat.); it's ~ to my thoughts e. străin de preocupările melc. 4. (bot.) exotic. II. s. 1. străin, om din altă ţară, cetăţean străin. 2. străin, om (venit) din altă parte. III. vb. tr. (jur.) a înstrăina, a aliena; (poetic) a înstrăina. alienability ['ciliono'biliti] s. (jur.) alienabilitate. alienable ['eilionabl] adj. alicnabil, care poate fi înstrăinat. alienate ['cilianeit] vb. tr. 1. a înstrăina; (jur.) a aliena; a înstrăina; a denatura (sentimentele etc.). 2. to ~ from a îndepărta de, a înstrăina de. alienation [reilia'nci/an] s. 1. înstrăinare; (jur.) alienare; îndepărtare; ~ of affections răcire (a sentimentelor). 2. (şi mental ~) (med.) alienaţie (mintală), nebunie, pierdere a minţii. alienator [lcilteneiter] ş. 1. (jur.) alienator, persoana care alienează, care înstrăinează (bunuri etc.). 2. (fam.) hoţ. alien-born ['cilion'bDin] adj. născut în străinătate. aliene beili'i:n] vb.tr. v. a l i e n a t e . alienee [icilja'ni:, -lis-] s. (jur.) persoană către care au fost transferate bunuri, beneficiarul unei acţiuni de alienare. alien enemy ['cilton 'enimi] ş. cetăţean .străin aparţinând unui stat inamic. alienism ['cilisnizam] s. 1. cetăţenie străină. 2. psihiatrie. alienist ['ciltonist] ş. (med.) alienist, doctor de boli nervoase; psihiatru. aliform ['eilifo:m] adj. în formă de aripă. . alight1 [s'lait], past şi part. trec. ~ed şi (rar) alit [a'Iit] vb. intr. 1. (out of, from) a (se) coborî (de pe, din), a descinde (din), a se da jos (de pe, din), a descăleca (de pe). 2. (on, upon) a se lăsa jos, a coborî (din zbor pe), a se aşeza (pe), a poposi (pe). 3. (av.) a ateriza; to ~ on the sea a amcriza. 4. (rar) to ~ on a da de / peste, a întâlni (întâmplător). alight2 adj.pred., adv. 1. (şi fig.) aprins, în flăcări, învăpăiat; to go ~ a izbucni în flăcări; to catch ~ a se aprinde, a lua foc; to set smth. ~ a da / ă pune foc la ceva; a pune ceva pe foc; to set the fire ~ a aprinde focul. 2. (şi fig.) luminat; eyes ~ with desire ochi strălucind / aprinşi de dorinţă. alighting [-in] s. (av.) aterizare; amerizare. alighting deck [~ 'dek] s. (mar.) punte de aterizare pe un (vas) portavion. alighting gear [~'gior] s. (av.) tren de aterizare. alighting speed [~ 'spi:d] s. (av.) viteza de aterizare. align [a'lain] vb. tr. 1. a alinia, a aşeza în rând, a aşeza în linie dreaptă; a linia; to ~ on the side of (sau against) a cause a mobiliza în favoarea (sau împotriva) unei cauze. 2. a centra; a îndrepta, a potrivi; to ~ the sights (of rifle) and bull's eye a ochi în mijlocul ţintei / în „muscă"; (ferov.) to ~ the track a îndrepta linia. aligning [-in] s.v. a l i g n m e n t . alignment [a'laimont] ş. 1. aliniere, înşiruire; aliniament. 2. centrare; reglare, ajustare, potrivire, îndreptare. 3. (top.) vizare prin mai multe puncte. 4. (mii.) aliniere, front. 5. linie de vizare, proiecţie orizontală; zero ~ linie de credinţă. 6. pl. grupări / blocuri militare. 7. (drumuri) jalonare. alignment chart [~ 't/u:t] s. (mat.) nornograrnă; proiecţie orizontală. alignment nomogram [~ inomagram] s. (mat.) nornograrnă reticulară. alignment stake [~ 'steik] s. miră. . _■'--■■ alike [o'laikj I. adj. pred. asemenea, aidoma, la fel, identic, asemănător; they are very much ~ seamănă foarte mult între ci; ♦ all things are ~ to him toate îi sunt egale / indiferente. II. adv. în acelaşi fel, în acelaşi mod, la fel, întocmai, leit, deopotrivă they think ~ gândesc Ia fel; dressed ~ îmbrăcaţi la fel. aliment ['slimsnt] I. s. 1. aliment(e), hrană. 2. (jur.) întreţinere; pensie alimentară (în Scoţia). II. vb. tr. 1. a alimenta. 2. (jur.) a da (cuiva) (o) pensie alimentară, de întreţinere (î/i Scoţia). alimentai [iSîli'mentol] adj. v. a l i m e n t a t i v e . alimentary [.Eeli'mcntori] adj. alimentar, de hrană, pentru hrană; digestiv. alimentary canal [~ ko'ncel] s. (anat.) tub digestiv. alimentary tract [~ 'traekt] ş. (anat.) v. a l i m e n t a r y c a n a l . alimentation [laslimen'tci/sn] s. 1. hrănire, alimentare, alimentaţie, nutrire. 2. între­ ţinere (a cuiva). alimentative [laîli'mentotiv] adj. hrănitor, nutritiv. alimony ['selimani] s. (jur.) întreţinere; pensie alimentară. aline [o'lain] vb. v. a l i g n . alinement [o'Iainmant] 5. v. a l i g n m e n t . aliped ['zeliped] (zool.) I. adj. aliped, cu picioarele în formă de aripi. II. s. (animal) aliped. aliphatic [iseli'fastik] adj. (chim.) alifatic. aliquant l'aelikwont] adj., s. (mat.) (parte) alicuantă. aliquot ['selikwot] adj., s. (mat.) (parte) alicotă. alish ['cili/] adj. ca berea, (ca) de bere (v. a 1 e). alit [o'lit] paşt şi part. tr. (rar) de la a l i g h t .

25

alive [o'laivj adj. pred. 1. viu (şi jig.), în viaţă; dead or ~ viu sau mort; no man ~ nimeni pe lume; the proudest man ~ omul cel mai mândru din lume; (fam.) ~ and kicking a) teafăr, sănătos (tun); b) plin de viaţă; to keep ~ a întreţine (focul, ura, conversaţia etc. ),a susţine (curajul etc.), aţine viu (interesul etc.). 2. (fam.) activ, plin de viaţă, vioi; însufleţit. 3. proaspăt;fish~ peşte proaspăt. 4. ~to ager, vioi, care prinde uşor, care înţelege uşor; to be fully ~ to smth. a pricepe limpede ceva, a-şi da perfect de bine seama de ceva. 5. ~ with plin / împânzit / înţesat / colcăind / gemând de; the river was ~ with boats râul era împânzit de bărci. 6. (electr.) (aflat) sub tensiune, sub curent; încărcat. 7. în activitate, în (plin) mers, în acţiune; look ~! mai repede! mişcă-tc!; (fam.) man ~! prietene! măi! măi!; ia te uită!; (fam.) man ~! I am glad to see you! pc cine văd! măi măi! ce bine-mi pare că te văd; all ~ numai ochi şi urechi. aliveness [a'laivnis] s. 1. vioiciune, însufleţire. 2. ~ to înţelegere (cu gen.), pricepere (cu gen.). alizarin [a'lizarin] s. (chim.) alizarină. alizarine [a'lizorin, -rain] s. v. a l i z a r i n . alkalemia [.ielk^'limija, -mia] s. (med.) alcalemie. alkalescence baîlka'lcssns] s. (chim.) alcalesccnţă, slabă alcalinitate. alkalescency [u-elka'lesnsi] s. (chim.) alcalinitate. alkalescent [.aslks'lessnt] adj. (chim.) alcalcscent. uşor alcalin. alkali I. ['aslkalaij.p/. alkalis şi alkalies ['eelkalaiz] s. 1. (chim.) alcali(u), bază. 2. (amer.) v. a l k a l i s o i l . alkali flat [~ 'licet] s. (geol.) (sol de) sărătură. alkalify ['aMkslifai, asl'kaslifai] vb. tr.v. a l k a l i z e . alkali metal ['aelkalai 'metlj s. metal alcalin. alkalimeter [»a;lk3'limit9r] s. (chim.) alcalimctru. alkalimetry [paslks'limitri] s. (chim.) alcalimetric. alkaline ['zelkalain] adj. (chim.) alcalin, Icşictic, bazic. alkalinity [taslks'liniti] ş. (chim.) alcalinitate. alkali soil ['relkalai 'soil] s. (geol.) sol de sărătură, sărătură. alkalize ['aîlkalaiz] vb. tr. (chim.) a alcaliza, a alcaliniza. alkaloid ['aslkabîd] s. (chim.) alcaloid. alkaloidal fiOilks'bid^l] adj. (chim.) alcaloid. alkane ['aslkein] s. (chim.) alean. alkanet ['zelkanetj s. 1. (bot.) limba-boului (Anchusa tinctoria). 2. vopsea roşie extrasă din rădăcină de limba-boului. alkene ['aclki:n] s. (chim.) alehenă. Alkoran [.a;lko'ru:n] s.v. A l c o r a n . alkyl f'relkil] adj. (chim.) care conţine un grup alchilic. alkylic [rel'kilik] adj. (chim.) alchilic. alkyne ['aelkain] s. (chim.) alchină. all [o:l] I. adj. 1. tot, toată, toţi, toate; întreg; ~ day toată ziua, ziua întreagă; ~ day long toată ziulica, cât c ziua de mare; ~ the world toată lumea, lumea întreagă; in ~ conscience! pc legea mea! sincer!; with ~ speed cu toată graba, cu maximum de viteză; with ~my heart din toată inima; cu dragă inimă; ~ men toţi oamenii, întreaga omenire; to ~ intents (and purposes) a) în toate privinţele; b) de fapt, (în mod) practic; ~ sorts of fel de fel de, tot felul de. 2. orice, oricare; beyond ~ doubt în afară de orice îndoială. 3. (sport) egal; the are set ~ sunt la egalitate de seturi (la tenis); we are four ~ suntem patru la patru (la jocuri). alpha partide f'selfs-paaikal] s. (fiz.) particulă alfa. alpha-particle bombardment [~ bom'biiidmant] s. bombardament cu particule alfa. alpha-rays f'aelfa rciz] s. pi. (fiz.) raze alfa. alphosis [ael'fousis] s. (med.) alfoză, lipsa pigmenţilor. alpine ['aîlpain, amer. şi 'aslpin] I. adj. alpin, de munte. II. s. muntean. alpine system [~ 'sistim] s. sistem muntos alpin. alpinism ['aslpinizpm] s. alpinism. alpinist [alpinist] s. alpinist. already [D:l'rcdi şi'-— când este urmat de o silabă accentuată] adv. deja; he is~here e deja aici, a şi sosit. alright [bil'rait] adv. (fam.) în regulă, s-a făcut. Alsatian [asl'sci/isn] I. adj. alsacian. II. s. 1. alsacian. 2. (înv.) datornic. 3. câine ciobănesc alsacian. also l'rv.lsou] adv. şi, de asemenea; afară de asta, pc lângă asta; încă; he was ~ there era şi el acolo. also ran [~'rsen] s. (fam.) ghinionist (mai ales la curse). alt [aslt] s. (muz.) alto; in ~ a) cu o octavă mai SUS; c in ~ do de sus; b) (fig.) bine dispus. altar ['o:lt9r] s. altar, jertfelnic, pristol; to lead to the ~ a duce la altar, la cununie. altar cloth [~'kb8j s. (bis.) aer, vălul de pe masa altarului. alter po:Itar] vb. A. tr. 1. a schimba, a altera, a modifica; a diforma; to ~ one's mind a-şi schimba gândul, a-şi muta gândul, a se răzgândi; to ~ one's address a-şi schimba domiciliul, a se muta. 2. (amer., austr.) ascopi, a jugăni. a castra. B. intr. a se schimba, a se modifica, to ~ for the better a se schimba în bine. alteration [oilta'rci/an] ş. 1. schimbare, modificare, transformare; deformare. 2. (geol.) modificare a rocilor ca structură şi conţinut; înlocuire metamorfică. alterative ['o:ltorcitiv. -rat-] I. adj. schimbător, care schimbă, modificator. II. s. (med.) altcrativ, medicament pentru curăţirea sângelui. altercate [o:lta'kcit] vb. intr. a se certa, a avea un schimb de cuvinte, o altercaţie. altercation [oilta'kci/an] s. ceartă, neînţelegere, altercaţie, schimb de cuvinte. alter ego ['o:ltar'i:gou, -r'eg-j s. 1. alter ego, un al doilea cu. 2. prieten intim. alternant |o:l't3:H3nt, amer.'—] I. adj. alternativ. II. s. (lingv.) variantă (ortografică sau fonetică) a unui cuvânt. alternate I. [o(:)l't9:nit, aert-] adj. 1. alternativ, altern; on ~ days din două în două zile. 2. (amer.) de rezervă, suplimentar, complementar. II. ['n:lt9ncit şi o:lta'neit] vb. A. tr. a alterna. B. intr. 1. a alterna, a veni pe rând. 2. to ~ between... and... a) a fi când... când... b) a şovăi, a ezita între... şi... III. [D:l't3:nit, asl'tamit] s. înlocuitor, adjunct, supleant. alternate angles f~ 'a^rjglz] s. pi. (mat.) unghiuri alterne. alternate design [~ di'zain] s. variantă de proiect. alternate member [~ 'memba1"] s. membru supleant. alternateness [D(:)l't3:nitnis] s. (stare de) alternanţă. alternate rhymes [o:rtă:nit 'raimz] s. pi. (metr.) rime încrucişate. alternate terrace [o(:)I't3:nit 'teros] s. (geol.) terasă monolaterală. alternating ['o:lto(:)neitin., 'si-] adj. alternativ, care alternează. alternating current [~'kAr3nt] s. (electr.) curent alternativ. alternating motion [~ 'mou/an] s. (tehn.) mişcare alternativă, mişcare variabilă. alternation [-n(:)lt3(:)'nci/3n, a?!-] s. alternare, alternanţă; ~of day and night alternanţa zilei cu noaptea. alternative [o(:)rta:n3tiv, &Yt-] I. s. alternativă, alegere; there is no other ~ but nu există altă ieşire / altă soluţie decât, singura alternativă este. II. adj. 1. care se exclud reciproc; these two plans are not necessarily ~ aceste două planuri nu se exclud neapărat. 2. alternativ. alternative conjunction |~ ksn^AnÂ-J^n] s. (gram.) conjuncţie alternativă. alternator [o:lto(:)neit9r, 'sel-] ş. (electr.) alternator. alternator transmitter [~ tmiz'inila1"] s. (radio) radio-emiţător cu alternator. alternize ['o:lt3(:)naiz, 'ael-J vb. v. a l t e r n a t e (II). althorn ['a?ltho:n] s. (muz.) corn alt, alto. although [o.Tdkni] conj. cu toate că, deşi, chiar dacă. în ciuda faptului că, măcar că. altigraph ['ailtigru:f] s. altigraf. altilinear [ieelti'linbr, -nj3rj s. (mineral.) tincal. altimeter [a?l'timit3r] s. altimetru. altimetry [ael'tiniitri] s. altimetrie, ipsometric. altisonant [sl'tissnant] adj. răsunător, sonor, zgomotos.

altitelemeter

28

amass [ s t e i ] vb. tr. a masa, a îngrămădi, a strânge, a concentra, a aduna, a acumula. altitelemeter ['adtiti'lemit3r] s. altitclemetru. amassment [-mont] s. 1. masare, îngrămădire, strângere, concentrare, (a)cumulare, altitude ['a3ltitju:d] s. 1. înălţime, altitudine; cotă; to grab for ~ a) (av.) a căuta să câştige altitudine, plafon; b) (fam.) a se supăra foc, a-i sări muştarul. 2. (fig.) culme, apogeu; adunare. 2. grămadă, morman, maldăr. elevaţie. amate [s'meit] vb, tr. (tnv.) a îmblânzi; a speria. amateur [ra;ni3t3:r, -tjuor[ s. amator; diletant; he is an ~of painting e amator în pictură, altitude control [~ ksn'troul] s. (av.) profundor. c un pictor amator; (peior.) he is an ~ at painting e ageamiu în pictură. altitude correction [~ ko'rek/sn] s. (av.) corecţie de înălţime. altitude flight [~ 'flait] s. (av.) zbor de înălţime. amateurish [>aîni3't3:ri.f, -'tjusj-] adj. de amator®, de diletanţi, de neprofesionişti. amateur theatricals ['asnisto: Oi'cetrikidz] s. pl. spectacol de amatori. altitude gauge [~ 'geid3| s. altimetru, ipsometru. r altitude meter [~ 'mi:to ] s. v. a l t i t u d e g a u g e . amative ['aemstiv] adj. iubăreţ, drăgăstos, care se îndrăgosteşte uşor; senzual. amatol ['amiotol] s. (chim.) amatol. altitude traverse [~ .tra;vo:s] s. (top.) drumuire altimetrică. altitudinal [iadti'tju:dinal] adj. de altitudine, altitudinal. amatory ['amistari] I. adj. erotic, de dragoste, de amor. II. s. filtru, elixir, licoare, băutură alto ['asltou, rar 'a:ltou] (nmz.) I. s. 1. alto, altist. 2. violă. 3. v. a 11 h o r n . 4. contralto, fermecată de dragoste. contralt(ă). II. adj. de alto, altist, contralt(o). amaurosis [iamm:'rousis] s. (med.) amauroză, pierdere totală sau parţială a vederii. alto-cumulus ['asltou'kjumijubsj s. (meteor.) nori altocumulus. amaze [s'meiz] I. vb. tr. a ului, a uimi, a surprinde, a face să se minuneze; a încurca. r altogether [o(:)lW'gca;mbi'sinist3r] adj. neîndemânatic (cu ambele mâini). ambit ['annbit] s. 1. împrejurimi, preajmă. 2. graniţe, limite, hotare, cadru; within the alveolated [ad'vblcitid, 'aslvblcitid] adj. v. a l v e o l a t e . ~ of în limitele (cu gen.). 3. (fig.) sferă, domeniu. 4. (arhit.) spaţiu liber în jurul unei alveole ['advioul] s.v. a l v e o l u s . clădiri. S. (IV) contur. alveolus [ad'vbbs, 'advbbs],pl. alveoli [sel'vialai,'—] s. (anat.) alveolă. alvine ['advin, -vain] adj. (med.) alvin, intestinal. ambitendency ['asmbi'tcndansi] s. (psih.) existenţa unor tendinţe contradictorii într-un always ['o:lwez, -wciz, -wiz] adv. 1. (în)totdeauna; mereu, întruna, veşnic. 2. (inv.) individ. totuşi, orişicât. ambition [sin'bi/stn] s. 1. ambiţie, râvnă; sete de mărire, de putere; eaten up with ~ am [amiyorma tare; am, m forme slabe] pers. I. sg. prez. indic, de lato be (eu) ros de ambiţie; unscrupulous ~ arivism. 2. ambiţie, dorinţă neînfrânată; ţintă; it was his ~ to become a writer ambiţia lui era să devină scriitor. sunt. ambitious [xm'bi/as] adj. 1. ambiţios, plin de ambiţie; râvnitor, ahtiat; ~ of power amadou ['asmadu:] s. iască. dornic de putere, râvnind puterea. 2. (despre stil) pretenţios. amah l'o:mo, 'asm-] s. (anglo-indian) 1. doică. 2. servitoare, slujnică. amain [a'mein] aaV. 1. (înv. poetic) din răsputeri, cu toată puterea, cu avânt. 2. dintr-o ambivalence ['asmbi'veibns] s. (psih.) ambivalenţă. dată, repede. 3. grozav, teribil, extraordinar. 4. (mar.) în bandă moale: strike~! daţi drumul ambiversion [.a=mbi'vo:jOT] s. (psih.) stare intermediară între extroversiune şi introla parâme în bandă! versiune. amalgam [o'mîelgom] s. 1. (chim.) amalgam. 2. (fig.) amalgam, amestec, combinaţie. ambivert ['a;mbiva:t] s. (psih.) tip amblvcrt. amalgamable [-oblj adj. care poate fi amalgamat. amble ['aembl] I. vb. bitr. 1. a merge în buiestru, a călări în buiestru. 2. (fig.) a călca amalgamate [-eit] vb. A. tr. 1. (chim.) a amalgama. 2. (fig.) a uni, a unifica, a combina, mărunt, a face paşi mărunţi, a păşi, a umbla nefiresc, afectat. II. s. 1. buiestru. 2. (fig.) a consolida. B. in/r. 1. (chim.) a se amalgama. 2. (fig.) a se uni, a se amesteca, a se combina, paşi mărunţi. a se unifica, a fuziona. ambler [-orJ s. buiestraş. amblyopia [lîembli'oupb] s. (med.) ambliopie. amalgamated [-eitid] adj. unificat, (re)unit, fuzionat; amestecat, combinat; consolidat. amalgamating barrel [sanslgs'mcitin 'barrel] s. (metal.) amalgamator. amboceptor ['a2mb3'scptorJ j . (med.) amb(KCptor. amalgamation [simadgo'mci/an] s. 1. (chim.) amalgamare. 2. (fig.) amestec, ambrein(e) ['fembriini s. (chim.) ambrină. combinare, amestecare. 3. unificare, fuziune (a organizaţiilor, instituţiilor etc.). ambrosia [Eem'brouzis, -3b] 5. 1. (mitol.) ambrozie, hrana zeilor. 2. (fig.) ambrozie. amalgamist [a'madgamist] s. amalgamor. 3. păstură. amandine [.a:ni3n'di:n, iami-] adj. (amer. gastr.) cu migdale. ambrosial [ii] adj. 1. înmiresmat, parfumat, aromat. 2. divin, ambroziae. amanuensis [?>m<enju'ensis],pl. amanuenses [-si:z] s. (lat.) secretar particular; copist. ambulance ]'a:mbjubns] s. 1. ambulanţă, spital de campanie, detaşament sanitar. amaranth ['amisranO] s. 1. (bot.) amarantă, ştir (Amarantlnts). 2. culoare purpurie. 2. ambulanţă (vehicul). 3. salvare. ambulance airdrome [~ 'esdroum] s. (amer.) aerodrom de evacuare. 3. (poetic) floare nepieritoare, floare care nu se veştejeşte. ambulance airplane [~ 'sDplein] s. (av.) avion sanitar. amaranthine [amis'rainBain, amer. şi .ambranOin] adj. 1. purpuriu, cărămiziu, roşietic. ambulance box [~ 'boks] s. (med.) trusă I casetă de prim ajutor. 2. (fig.) nepieritor, veşnic. ambulance car [~ 'ka:] s. autosanitară, ambulanţă; salvare. amaranthus [amio'ramOss] s.v, a m a r a n t h . ambulance man [~ mini s. sanitar; brancardier. amarelle ['amisrclj s. (bot.) varietate de vişin (cu suc incolor) (Primus Cerasus). ambulance train [~ trein] s. tren sanitar. amaryllis [amra'rilis] s. (bot.) amarilis (Amaryllis belladona).

29

ambulant f'aembjutant] adj. 1. ambulant. 2. (med.) ambulator. ambulator ['as mbju leita1"] s. (amer.) tclemctru. ambulatory ['aembjulatari, -lcit-J I. adj. 1. ambulant, care umblă din loc în loc, rătăcitor, pribeag. 2. mobil. 3. trecător,tranzitoriu. 4. (despre tratamente) ambulatoriu. II.s. gang (acoperit), arcadă. ambuscade [ismbas'keid] I. s. ambuscada, pândă. II. vb. A. in/r. 1. a sta la pândă. 2. a organiza o ambuscadă. B. tr. a pândi. ambush ['cenibu/] I. s. pândă, ambuscadă; cursă; to lay (sau to make) an ~ a organiza o ambuscadă, o pândă; a întinde o cursă; to be /to lie i n ~ a sta la pândă. II. vb. A. in/r. v. to a m b u s c a d e . (II A). B. tr. 1. a pândi. 2. a se năpusti de la locul de pândă. ambush bug [~ bAg] s. (entotn.) insectă carnivoră din familia Phymatidac. amebic [3'mi:bik] adj. 1. amibic, de amibă; ca o amibă. 2. (despre unele boli). ameboid [a'nrkbDid] adj. (biol.) 1. amiboid. 2. înrudit cu amiba. ameer [s'nib', 'a?miar] s. emir. ameliorate [a'miiliarcit] vb. A. tr. a îmbunătăţi, a ameliora, a îndrepta, a face mai bun; B. in/r. a se îmbunătăţi, a se ameliora, a se îndrepta, a deveni mai bun. amelioration [simiiUs'reiJsn] s. îmbunătăţire, ameliorare, îndreptare. ameliorative [a'miliareitiv, -rst-] adj. care îmbunătăţeşte, care ameliorează; de ameliorare. ameliorator [a'mi:li3reit3r] s. persoană care ameliorează; reformator. amen [fam. 'a:mcn, 'ei'mcn, bis. 'a:'men] I. ş. amin; to say ~ a-şi da asentimentul, încuviinţarea, binecuvântarea; to say yes and ~ to everything a răspunde „da"' la toate, a aproba totul. II. adv. amin. cu adevărat. amenability [a-mima'biliti] s. 1. (jur.) răspundere, responsabilitate. 2. promptitudine. 3. expunere, predispoziţie (la boli). amenable [a'mimabl] adj. 1. răspunzător; ~ to law răspunzător în faţa legii. 2. ascultător, înţelegător, cu care te poţi înţelege; ~ to discipline care se supune disciplinei, disciplinat. 3. supus, docil, influenţabil, coruptibil; ~to flattery care nu rezistă linguşirilor. amenableness [-nis] s. v. a m e n a b i l i t y . amen corner ['ai'men 'ko:nar] s. 1. colţul credincioşilor fervenţi (în biserică). 2. colţ (pentru discuţii politice confidenţiale). amend [a'mend] vb. A. tr. 1. a îmbunătăţi, a reforma, a îndrepta, a ameliora, a amenda. 2. a amenda, a modifica, a aduce îndreptări (unei legi, unui proiect etc.). B. intr. a se îmbunătăţi, a se reforma, a se îndrepta. amendable [-abl] adj. amendabil, care poate Fi îmbunătăţit, îndreptat, ameliorat, modificat, schimbat. amendatory [a'mciKbtari] adj. corectiv, care aduce o amendare, un amendament. amendment [a'mendmant] s. 1. îmbunătăţire, ameliorare, îndreptare (a unor neajun­ suri); eliberare (de vicii etc.). 2. amendament, modificare (a unui proiect, a unei rezoluţii, a unei legi); an ~ to the Constitution un amendament al Constituţiei; articles of ~articole prin care se propune un amendament; wrecking ~ amendament adus unui proiect de lege prin care se urmăreşte respingerea lui. 3. ameliorare, îmbunătăţire (a stării unui bolnav). amends [a'mendz] s. pl. (folosit ca sg.) compensaţie, despăgubire; (jig.) reparaţie; to make ~ for a compensa, a despăgubi; (fig.) a repara. amenity^3'mi:niti,-'mcn-] s. 1. farmec, graţie; politeţe, curtenie; afabilitate; blândeţe, amenitate. 2. pl. farmec, desfătare, plăceri; amenities of home life farmecul vieţii de familie. amenorrh(o)ea [aimenou'ri:^] ş. (med.) amenorec. ament1 [a'mcnt] s. (bot.) ament, mâţişor. anient2 ['ciment, -mant] s. (med.) debil mental. amentaceous [lamian'teijbs] adj. (bot.) 1. amentaceu, de forma amcntului. 2. cu mâţişori. amentia [a'men/ia] ş. (wed.) debilitate mintală. amentiferous [.asman'tifaras] adj. (bot.) amentifer, iulifer, purtător de amenţi. amentiform [a'mentifoim] adj. (bot.) în formă de mâţişor / ament. amentum [s'mentam], pl. amenta [a'menta] s. v. a n i e n t , amerce [a'mais] vb. tr. 1. a amenda, a da o amendă (cuiva). 2. (with) a pedepsi (cu). amercement [-nisnt] s. 1. amendare. 2. amendă (bănească). 3. pedeapsă (uşoară). American [s'mcrikan] I. adj. american, americănesc. II. s. 1. american (mai ales cetăţean al S.U.A.). 2. (lingv.) engleza americană. Americana [a»meri'ka?n9, -'ka;-, -'kei-] s. 1. (folosit ca pl.) materiale documentare referitoare Ia America. 2. (folosit ca sg.) colecţie de material documentar referitor la America. American aloe [a'mcri'kan 'zelou] s. (bot.) aloe american (Agave americana). American cedar [~ 'si:dar] s. (bot.) cedru-alb (Cedrus). American elm [~ 'elm] s. (bot.) ulm-alb (Ulntus americana). American English [~ 'ingli/] ş. (lingv.) engleza americană. American football [~ Tutb:>:l] s. (sport) rugbi / fotbal american (joc mult mai dur decât rugbiul european). Americanism [a'merikanizm] s. americanism. Americanist [a'merikanist] s. 1. americanist. 2. (amer.) persoană care studiază limba sau obiceiurile populaţiilor amerindiene. Americanization [aiincrikanai'zei/sn] s. americanizare. Americanize [a'merikanaiz] vb. A. tr. a americaniza. B. intr. 1. a folosi americanisme. 2. a se americaniza. American plan [a'merikan plcen] s. (amer.) (la hotel) sistem de plată a unei sume fixe pentru casă şi masă. American red bellflower [~ 'red 'belflaua1"] s. (bot.) zorea (Ipomoea quamoelit). American Revolution [~ -reva'iju:/2n] s. the — războiul de independenţă (purtat de coloniile americane împotriva Marii Britanii, 1775-1783). American Spanish [~ 'spami/] s. (lingv.) spaniola americană.

ammunition wagon

americium [lasma'ri/iam] s. (chim.) americiu. Amerind [asuprind] s. indian sau eschimos american. Amerindian [rsema'rindian] (geogr., lingv.) I. adj. amerindian. II. s. 1. amerindian, indian din America. 2. (limbă) amerindiană. ameristic [.sma'ristik. -cinic-] adj. (bot.) 1. ameristic. 2. nesegmentat. amethyst ['aemiBist] s. (mineral.) ametist. amethystine [laemi'Oistain] adj. de ametist, de culoarea ametistului. ametropia [-asmi'troupia] s. (med.) ametropic. Amharic [a:m'ho:rik, ann'ha>] s. (lingv.) (limba) amharică. amiability i-eimja'biliti] s. 1. amabilitate, bunăvoinţă, politeţe, curtenie. 2. pl. cuvinte amabile, amabilităţi. 3. farmec, graţie; nuri. amiable l'eimjabl] adj. 1. amabil, binevoitor, prietenos, politicos, curtenitor. 2. bun la suflet, blajin, blând. 3. (despre locuri) fermecător, încântător, adorabil. amiableness [-nis] s. v. a m i a b i l i t y (1). amianthus [<smi'£en8as] s. (mineral.) amiantă. amicability [ismika'biliti] s. prietenie, sentimente amicale. amicable ['asmikabl] adj. prietenesc, amical; paşnic. amicableness [-nis] s. v. a m i c a b i l i t y . amicably [-i] adv. prietenos, amical; paşnic. amid [a'mid] prep. în mijlocul (cu gen.), printre, între (exclude însă apartenenţa; compară cu a m o n g); ~ foes printre duşmani. amidase ['asmidcis] s. (biochimie) amidază. amidate ['Eemidcit] vb. tr. (chim.) a transforma în amidă. amid(e) ['asmaid, -mid] s. (chim.) amidă. amidin ['smidin] ş. (chim.) amidină. amidol ['asmidsl] s. (/o/.) amidol. amidopyrine [o.miidou'pai^rin, isemi-] s. (farm.) amidopirină. amidship(s) [a'mid/ips] adv. (mar.) travers, perpendicular; helm ~! cârma drept la mijloc! la zero! amidst [a'midst] prep- v. a m i d . amildar ['a3ni3ldu:r) s. (anglo-indian) inspector financiar; agent Fiscal. amimia [ei'mimja, -mia] s. (med.) amimie. amination [lasmi'nci/pn] s. (chim.) aminarc. amin(e) [a'mi:n, 'a^min] s. (chim.) amină. aminoacid [a'mimou'ssid] s. (chim.) aminoacid. aminobenzene [a.mimou'benzim, -ben'zim, -a?minou-] s. (chim.) aminobenzen, anilină. aminoform [3'mi(;)no«fo:m] s. (chim.) hexamctilentctramină; urotropină; metenamină. aminoplast [a'minoupltKst, -a?st] s. (chim.) aminoplast. amir [a'mia1", asmia1"] s. v. a m e e r . amiss [s'mis] adj. pred., adv. 1. rău, prost, greşit; incorect; to do / to deal ~ a greşi, a proceda greşit, incorect; not ~ nu prea rău, destul de bine; (fam.) she is not ~ nu arată rău, c drăguţă, are pe vino-ncoa(cc); it would not be ~ for you to go nu ţi-ar strica să te duci; to take ~ a lua.în nume de rău, a interpreta greşit; if you do ever so little ~ dacă faci cea mai mică greşeală, dacă nu procedezi cu cea mai mare grijă, cu cea mai mare atenţie; there is something ~ with him c ceva (în neregulă) cu el; are (el) ceva; all went ~ toate au mers / au ieşit anapoda / pe dos. amitate ['asniiteit] s. (antropologie) relaţii sociale strânse între mătuşă şi nepoată. amitosis [lasmi'tousis] s. (biol.) amitoză. amity ['aemiti] s. prietenie, amiciţie, relaţii prieteneşti; treaty of ~ tratat de amiciţie. ammeter ['a2iiiimi:tar] s. (electr.) ampermetru. ammo feemou] s. (mil. fam.) muniţie. ammonal I'asmanal] s. (chim.) amonal (exploziv). ammonia [a'mounja] s. (chim.) 1. amoniac. 2. (şi liquid ~) (fam.) soluţie apoasă de amoniac, hidroxid de amoniu. ammoniac [a'mounjaîk] adj. (chim.) de amoniu, amoniacal. ammoniacal [tasmo'naiakal] adj. (chim.) amoniacal. ammonia water [a'mounja rwo:tar] s. (chim.) apă amoniacală. ammonify [a'moniiăi, a'mou-] vb. A. tr. 1. a trata eu amoniac. 2. a transforma în amoniac sau compuşi amoniacali. B. intr. 1. a se transforma în amoniac. 2. a conţine sau a produce amoniac. ammonite1 ['asmanait] s. 1. (chim.) amonit (exploziv). 2. îngrăşământ chimic (pe bază de azotat de amoniu). ammonite2 s. (jxdeont.) amonit. Ammonite s. (ist. antică) locuitor al Ammonului, amonit. ammonium |a'mounjam] s. (chim.) amoniu. ammonium carbonate [~ iku:b5nit] s. (chim.) carbonat de amoniu. ammonium chloride [~ ikb:raid] s. (chim.) clorură de amoniu, ţipirig. ammonium sulphate [~ .solicit] s. (chim.) sulfat de amoniu. ammonium sulphide [~ iSAlfaid] s. (chim.) sulfura de amoniu. ammophilous [a'moFitas] adj. (biol.) care trăieşte sau se dezvoltă în nisip. ammunition [-îemju'ni/an] I. s. muniţii. II. vb. tr. a aproviziona cu muniţii. ammunition belt [~ belt] s. (mil.) cartuşieră. ammunition boots [~ bu:ts] s. pl. (mii.) cizme date de stat; efecte (numai încălţăminte). ammunition box [~ boks] s. (mil.) 1. ladă cu cartuşe. 2. cutie pentru banda de la mitralieră. 3. nişă, firidă pentru muniţii (în tranşee). ammunition factory [~ .fasktpri] s. fabrică de muniţii; fabrică de praf de puşcă. ammunition hoist [~ rnist] s. (mar.) elevator pentru muniţii. ammunition leg [~ leg] s. (fa/n.) proteză, picior de lemn. ammunition wagon [~ .wsgan] s. (mii.) cheson.

amnesia

amnesia [sem'niizis, amer. asrn'ni^ia] s. (med.) amnezie, pierderea memoriei. amnesiac [Eem'ni:ziaek, -31-] I. adj. (med.) amnezic, suferind de amnezic. II. s. amnezic. amnesty ['as'mncsti] I. s. 1. omisiune intenţionată / voită, trecere cu vederea; conivenţă. 2. amnistie. II. vb. tr. a amnistia. amnion ['amnion, -on], pl. şi amnions [-auz] şi anuria [-his] s. (anat., zaol.) amnios. amniota [lasmni'outs] ş. pl. (zoo!.) amniote. amniotic [isemni'otik] adj. (anat., zool.) amniotic. amoeba fo'mkbsj, pl. amoebae [a'miibi] şi amoebas [a'mkbaz] s. (zool.) amibă. amoebaean [.aîmi'bhan] adj. (prozodie) care se completează reciproc, care sunt în relaţie (precum replicile unui dialog în versuri). amoebic [o'mi:bikl, adj. 1. amibic, de amibă; ca o amibă. 2. (despre unele boli) provocat de amibă. amoeboid [o'mhtoid] adj. (biol.) 1. amiboid. 2. înrudit cu amiba. amok [a'mok şi 'ci:mou pronunţia malaeză] adj., adv. v. a m u c k . among(st) [s'nurjCst)] prep. 1. printre, între, în mijlocul (cu gen.), în sânul (cu gen.), dintre, din (arată de obicei apartenenţa, compară cu am i d ); ~ friends printre prieteni, între prieteni; they quarrelled ~ themselves s-au certat (între ei); one ~ a thousand unul dintr-o mie. 2. Ia; în epoca; ~ the ancient Greeks la vechii greci. amontillado [3inwnti'Ia:dou] s. vin de Xeres demisec. amoral [as'moral] adj. amoral. amorality [icimo'raelitî] s. amoralitate. amorist ['amiarist] s. 1. amorez, cavaler. 2. persoană care scrie despre iubire. amorous ['aemoros] adj. 1. amoros, erotic; senzual; ~ verse poezie erotică. 2. ~ of îndrăgostit de, amorezat de. 3. care se îndrăgosteşte uşor, iubeţ, iubăreţ. amorousness [-nis] s. fire amoroasă, caracter amoros; îndrăgostire, amorezate; sentimentalism; senzualitate, senzualism. amorphism [o'niDrfizsm] s. amorfism. lipsă de fomiă. amorphous [a'moilbs] adj. 1. (chim.) amorf, necristalizat. 2. (fig.) amorf, fără formă. amort [a'mo:t] adj. mort, fără viaţa, neînsufleţit. amortizable [o'moitizsbl] adj. (ec.) amortizabil. amortization [s'moiti'zei/an] s. (ec.) amortizare, amortisment, stingere a unei datorii. amortize .[o'mortaiz şi 3'mo:tiz] vb. ţr. 1. (ec.) a amortiza, a stinge (datorii). 2. a trece (averea) pe seama bisericii sau a statului. amortizement [a'mxtizmant] s.v. a m o r t i z a t i o n . amotion [a'mou/an] s. (rar) înlăturare, îndepărtare, eliminare. amount [o'maunt] I. s. 1. sumă, total; what is the ~ of this? cât face (în total)?; (up) to the ~ of până la concurenţa sumei de. 2. cantitate; a large ~ of work multă muncă; (fam.) any ~ of o grămadă de, o groază de. 3. (fig.) semnificaţie, sens, importanţă, însemnătate, valoare; the ~ of the testimony is this acesta este sensul depoziţiei; this fact is of little ~ acest fapt este de mică însemnătate, este nesemnificativ. II. vb. intr. to ~ to a) a atinge, a ajunge la, a se ridica Ia, a echivala cu, a fi egal cu; the bill ~s to £ 40 socoteala se ridică Ia patruzeci de lire, b) (fig.) a fi egal cu, a echivala cu, a fi tot una cu; this ~s to a refusal aceasta echivalează eu un refuz; to ~ to very little sau not to ~ to much a avea puţină importanţă; what, after all, does it ~ to? la urma urmei, ce înseamnă asta? la ce se reduce asta?; (amer.) it does not ~ to a row / hill of beans / pins nu face nici cât o ceapă degerată; e o nimica toată; (fam.) he will never ~ to much n-o să facă niciodată nici o brânză, n-o să se.aleagă nimic de capul lui. amour [s'muo1"] ş. aventură amoroasă; intrigă amoroasă; legătură de dragoste. amour-propre ['amiuo'propr. 'amiuo'propa1" si pronunţia franceză] s. (fig.) dragoste de sine; amor-propriu; respect de sine. amp [aemp] s. (fam.) prese, de la a m p l i f i e r . ampelography [laempi'bgrafi] s. (hort.) ampclografie. amperage [asm'pisria^, -'peoi] s. (electr.) amperaj, intensitate a curentului. ampere [sem'p£3r şi pronunţia franceză] s. (electr.) amper. ampere-hour [~ausr] s. (electr.) amperoră. ampere-turn [~t3:n] s. (electr.) amper-spiră. ' ampero-meter [.sempa'romita1"] s. (electr.) ampermetru. ampersand ['aimposamd] s. 1. semnul &. 2. (fam.) şezut. amphetamine [sem'fetemiOn] s. (farm.) amfetamina, benzedrină. amphiarthrosis [taemfia:'Grousis], pl. amphiarthroses [-si:z] s. (med.) amfiartroză, articulaţie semimobilă. amphibia [ami'fibb] s. pi. (zool.) amfibii. amphibian [asni'fîbian] I. s. 1. (zool.) amfibiu. 2. (av.) avion-amfibiu. 3. (vehicul) amfibiu. II. adj. 1. amfibiu. 2. (fig.) amfibiu, care are o natură dublă. amphibian tank [~ 'tzenk] s. (mil.) tanc amfibiu. amphibious [aem'fibiasl adj. 1. amfibiu. 2. (mii.) de debarcare. amphibious operation [~ apo'rei/sn] s. (mil.) operaţie de debarcare (combinată). amphibious tank [~ 'tserjk] s. (mii.) v. a m p h i b i a n t a n k . • amphibole ['semfiboul] ş. (mineral.) amfibol. amphibolic [laemiTbolik] adj. 1. amfibologie, echivoc, ambiguu, cu dublu înţeles. 2. nesigur, incert, fluctuant. amphibolite [sem'fibolait] s. (mineral.) amfibolit. amphibolization ['asmfi.bnlai'zei/an] s. (mineral.) amfibolizare. amphibology [.aemfi'b:>bd3i] s. amfibologie, construcţie, expresie cu două înţelesuri, expresie ambiguă, amphiboly [asm'fibali] s. (livresc) amfibolic, amfibologie, exprimare ambiguă. amphibrach ['semfibrsekj s. (prozodie) amfibrah. amphimacer [sem'fimasa1"] s. (prozodie) amfimacru. amphimixis [-aemfi'miksis],/?/. amphimixes [-si:z] s. (biol.) amfimixie. amphioxus [lEemfi'aksds] s. (iht.) amfiox (Branchiostoma lanceolaium).

30

amphipod ['asmfi.pad] adj., s. (zool.) amfipod. amphitheatre ['aemfi'Oiata'] ş. amfiteatru. amphitheatred [ipemfi'Oistad] adj. construit în formă de amfiteatru. amphora ['amifaraj, pl. amphorae ['semfsri] şi amphoras ['semfdraz] s. (grec.) amforă. amphoral ['seinferdl] adj. asemănător cu o amforă, în formă de amforă. amphoteric [lEemlVterik] adj. (chim.) amfoter. ample ['aempl] adj. 1. destul, îndestulător, suficient, de ajuns. 2. cuprinzător, amplu, bogat; copios, abundent. 3. întins, vast, încăpător, spaţios, larg. amplectant [sm'plektont] adj. (bot.) amplectent, care înconjoară tulpina. ampleness ['smplnis] s. 1. întindere, mărime, vastitate; amploare. 2. bogăţie, abundenţă. amplidyne ['seinplidain] s. (electr.) amplidină. amplification [lEemplifi'kei/sn] s. 1. amplificare, mărire, lărgire, extensi(un)c, extin­ dere, întindere; dezvoltare; adăugire; the subject requires ~ acest subiect necesită o tratare mai amplă. 2. răspândire (a unei idei, expresii etc.). 3. exagerare. 4. (radio, electr.) ampli­ ficare, intensificare. 5. (lingv., ret.) amplificare. amplification factor [~ Tsekta1"] s. coeficient de amplificare; factor de amplificare. amplifier ['aempliiaiar] s. 1. persoană care măreşte etc. (v. a m p 1 i f y). 2. (radio, electr.) amplificator. 3. (opt.) lentila dinapoia obiectivului microscopului. amplify ['aemplifai] vb. A. tr. 1. a amplifica, a mări, a lărgi, a extinde, a întinde. 2. a da proporţii (mai mari) (cu dat.), a da amploare (cu dat.); a exagera. 3. a răspândi, a difuza. 4. (radio) a amplifica, a intensifica. B. intr. 1. a se amplifica, a se mări, a se lărgi, a se întinde, a se extinde; a lua proporţii (mai mari). 2. a vorbi pe larg; a se întinde (la vorbă). 3, a exagera, a înflori. amplitude ['seniplitju:dj s. 1. (fiz., astron., electr.) amplitudine. 2. bogăţie, belşug, abundenţă, amploare; măreţie, splendoare. 3. lărgime, extindere; orizont larg (de idei). 4. deplinătate. 5. rază de acţiune, influenţa largă. amply ['sempli] adv. amplu, pe larg etc. (v. a m p 1 e). ampoule ['sempml, sem'pu:l] s. fiolă, sticluţă. ampul ['amip,\lj s. v. a m p o u l e . ampule ['sempjuilj s.v. a m p o u l e . ampulla [seni'pAlo] s. v, a m p o u l e . ampullaceous [lasmpju'lei/as] adj. ca o fiola, în formă de fiolă. amputate ['asmpjuteitj vb. tr. a trunchia, a tăia; (şi med.) a amputa. amputee famipju'ti:] s. (amer.) persoană amputată. amputation [isenipju'teifrn] ş. 1. trunchiere, tăiere; (med.) amputare, amputaţie. 2. (fig.) amputare; eliminare, înlăturare; ~ of expressions eliminare de expresii. amsel ['acmzsl] s. (omit.) mierlă (Turdus merula). amtrac(k) ['femtrsek] s. (amer.) (vehicul) amfibiu. amuch [o'nutfl adj., adv. (fam.) v. m u c h . amuck [a'niAk] I. adj. (at, on, against, with, of) apucat, înnebunit, cuprins de furie, de mânie ucigaşă (împotriva). II. adv. nebuneşte, ca un nebun, ca un apucat; to run ~ a fi cuprins de amoc / de furie ucigaşă. III. s. amoc, atac de furie, criză de furie ucigaşă. amulet ['cemjulit, -let] s. amuletă,-talisman. amurca [s'msikg] s. sedimentul uleiului de măsline. Amur cork [remusr'koik] ş. (bot.) arbore de plută de Amur. (Phellodendron amurense). amuse [a'mjuiz] vb. A. tr. 1. a distra, a amuza; a desfăta, a face să petreacă sau să râdă; you ~ me mă faci să râd. 2. (înv.) a amăgi, a înşela. 3. (înv.) a distrage atenţia (inamicului etc.). B. rejl. a se distra, a se amuza, a se desfăta, a petrece, a face haz. amusement [s'mjuizmant] s. amuzament, distracţie, petrecere, desfătare; for ~ de plăcere. amusement monger [~ 'mAggor] s. căutător de plăceri. amusement park [~ pa:k] s. parc de distracţii. amusement tax [~ 'taeks] s. taxă pe distracţii. amuser [o'mju;zor] s. persoană care înveseleşte societatea etc. amusia [a'mjmzia, -şp] s. (med.) amuzie. amusing [o'mju:zin] adj. distractiv, amuzant; nostim; de râs, hazliu. amusingly [-li] adv. hazliu, cu haz. amusive [o'mju:ziv] adj. v. a m u s i n g . a-mutter [a'niAter] adv. (rar) murmurând, bombănind. amygdala [a'migdob],pl. amigdalae [iii] s. 1. (bot.) migdală. 2. (anat.) amigdală. • amygdalate [s'migdaleit] adj. 1. migdalat, ca migdala. 2. (făcut) din sau cu migdale. amygdalin [o'migdolin] s. (chim.) amigdalină. amygdaloid [a'migdoibid] s. (geol.) rocă amigdaloidă. amyl ['amiil, 'eimil] s. (chim.) amil. amylaceous [.Eemi'lei/as] adj. amilaceu, care conţine amidon. amyl alcohol [~ 'aslkshol] s. (chim.) alcool amilic. amylamine [rsemi'lsmin] ş. (chim.) amilamină. amylase [.amii.lcis] s. (chim.) amilază. amylate ['aemilcit] s. (chim.) amilat. amylene L'aemilim] s. (chim.) amilenă. amylic [o'milik] adj. (chim.) amilic. amylin famiilin] s. (chim.) dextrină. amyloid ['aemiloid] (chim.) I. adj. amiloid(al), amidonos. II. s. amiloid, amidon dextrinizat. amyloidosis [iscmiloi'dousis],/?/. amyloidoses [-si:z] ş. (med.) amiloidoză. amylolysis ['amii'blisis] s. (chim.) amiloliză. amylometer [i2emi'bmitor] s. (tehn.) amilometru, amilograf. amylopectin ['aemilou'pektin] ş. (chim.) amilopectină. amyloplast ['asmilouplasst] s. (bot.) amiloplast. amylose ['temilousj s. (chim.) amiloză.

31

amylphenol ['aemilTimol, 'eim-] s. (chim.) amilfenol. amylum ['sinilam] s. (chim.) amidon. amyotrophy [.euai'otrafi, aenii-] s. (med.) amiotrofic, atrofie musculară. amyxorrh(o)ea [eiimikss'rb] s. (tried.) amixie. an1 [aenforma tare; on, n forme slabe] art. nehot. un; o; se foloseşte înaintea cuvintelor care încep cu o vocală sau h mut (v. a2). an2 [asn] coti/. 1. (înv.) dacă. 2. (dial, şi în Sltakespeare) v. and I 15-17. ana1 ['ama, 'aana] s. 1. culegere de snoave / anecdote; culegere de amintiri, zicale, citate etc. (memorabile). 2.pl. anecdote sau povestiri despre o persoană. ana2 ['asna] adv. (despre componenţii unei reţete) în cantitate egală. anabaptism [-asns'baeptizsm] s. anabaptism. anabaptist [.aîno'baptist] s. anabaptist. anabaptize [.tens'baîptaiz] vb. tr. a boteza din nou, a da alt nume (cuiva). anabasis [a'nsbasis^p/. anabases [isi:z] s. expediţie militară. anabatic [-aîna'bEetik] adj. (meteor.) anabatic; (despre curent) ascendent. anabiosis [.asnobai'ousis] s. (med.) anabioză. anabiotic basnabai'Dtik] adj. (med.) anabiotic. anabole [a'nasbali] s. (med.) vomitare; vărsătură. anabolism [s'nasbalizpm] s. (med.) anabolism. anabranch ['aansbrumtfl s. (hidr.) braţ de râu, verigă. anacamptics [tsns'kasmptiks] s. pi. (folosit ca sg.) (f\z.) catoptrica. anacanthous [.Eens'kîenBas] adj. (bot.) care nu are spini sau ţepi. anachoret [s'nzekarit,-ret] s. v. a n c h o r e t . anachronic [.Eena'knmik] adj. anacronic. anachronical [lEena'kronikal] adj. (rar) anacronic. anachronism [s'naekrsnizam] s. anacronism. anachronist [o'naskranist] s. persoană care săvârşeşte anacronisme. anachronistic(al) [a'najkrsnistikfal)] adj. anacronic; care conţine un anacronism. anachronize [a'neekronaiz] vb. tr. (înv.) a face un anacronism din; a prezenta anacronic. anachronous [a'naskranss] adj. (înv.) v. a n a c h r o n i s t i c ( a l ) . anachronously [iii] adv. anacronic. anaclastics [isna'klaestiks] s. pi. (folosit ca sg.) (fiz.) dioptrică. anacoluthon [ra:k] s. (sport) hanorac. anorexia [lasns'rcksia] s. (med.) anorexie. antaphrodisiac ['asntiaîfrou'disiaek, -fra'd-] s. (med.) anafrodiziac, antiafrodiziae. antarctic(al) [aent'a:kttk(3l),'-'--] adj. antarctic, de la Polul Sud, sudpolar. anorganic [isnoi'g'zenik] adj. (chim.) anorganic. Antarctic Circle [~ 'sa:kl] s. Cercul Polar de Sud. anormal [a'iKxmal] adj. (rar) anormal. Antarctic Pole [~ 'poul] s. polul sud. anormality [icenoi'maeliti] s. (rar) anomalie (de conformaţie, de comportament). antarthritic [»a3nta:'6ritik,'--'—] adj., s. (med.) antiartritic. anormalous [o'no:malas] adj. (tehn.) contrar normei. anorthite [a?n'o:Gait] s. (mineral.) anortit. antasthmatic [aenttKS'msctik] (med.) I. adj. antiastmatic. II. s. (factor) antiastmatic. antatrophic [■aenta'trofik] adj. (med.) care previne sau vindecă atrofia, antiatrofiant. anosmia [a'nosmja, -mia, -ozm-] s. (med.) anosmie. ant bear ['aent bear] s. (zool.) furnicar (Myrmecophaga jubata). another [a'nAtfa] I. adj. (un) alt; (o) altă; încă un sau o; un al doilea; o a doua, mai; ante ['a?nti] I. s. 1. miză. 2. (fam.) parte, cotă (la cheltuieli comune). 3. (sl.) preţ, cost. are you of ~mind? eşti de altă părere? that's ~thing altogether asta e cu totul altceva; (amer.) that is up ~ street asta e altă poveste; ~ cup of tea? mai doreşti o ceaşcă de II. vb. A. tr. 1. (pocher) a miza. 2. (fam.) a achita (o cotă, o parte etc.); he ~d up his ceai? I'll wait ~ day or two o să mai aştept o zi-două; he has become ~ man a devenit half of the bill el a achitat jumătatea ce-i revenea din nota de plată. B. intr. 1. (pocher) un alt om. II.pron. (un) altul, (o) alta; un al doilea; o a doua; one ~ unul pe altul; to one a miza. 2. (fam.) (şi to ~ up) a achita, a plăti. -unul altuia; to help one ~ a se ajuta reciproc; they talked with one — stăteau de vorbă, anteater ['sntii:t3r] s. (zool.) 1. v. a n t b e a r . 2. v. a a r d v a r k . 3. echidnă discutau; one with ~ una peste alta, la un loc, în total; she is a fool, and he ~ ea e o (Tachyglossus aculeaîus). proastă şi el la fel; ~ yet? încă unul sau una?; (fam.) ask (me) ~! de unde să ştiu (eu)?; ante-bellum ['asnti'bclam] adj. 1. dinainte de război, antebelic. 2. (amer. ist.) dinaintea (fam.) you are ~ tu singur eşti (mincinos etc.); give him such ~! mai dă-i una! when războiului civil din S.U.A. (1861-1865). comes such ~? când va mai fi / când se va mai naşte / când va mai apare un al doilea antecede [iaen.ti'si:d] vb. A. intr. 1. a premerge, a fi înainte. 2. a avea întâietate. B. tr. ca el? a întrece, a avea întâietate faţă de. anourous [a'njusras, s'nauras] adj, (zool.) fără coadă; acaudat, berc. antecedence [-ans] s. 1. antecedenţă, anterioritate, precedenţă. 2. întâietate, prioritate, anoxia [ae'noksra] s. (med.) anoxic. precădere. 3. (astron.) mişcare în sens retrograd. antecedency [-ansi] s. v. a n t e c e d e n c e (1). anserine ['sensarain] adj. 1. de gâscă. 2. (fig.) de gâscă, prost, antecedent [-ant] I. adj. 1. (to) antecedent, precedent, anterior (cu dat.). 2. aprioric. answer ['o:nsar,amer.'a?nsar]I.vb. A.tr. 1. a răspunde la (sau cuiva), adaunrăspuns la (sau cuiva), a da o replica (cuiva); to ~ a question a răspunde la o întrebare; to ~ the II. s. 1. antecedent; (log.) premisă; (mat.) ~of ratio antecedent, primul dintre cei doi bell / the door a deschide uşa (după ce a sunat); to ~ a call a) a răspunde la o chemare termeni ai raportului. 2. pi. antecedente; trecut; his ~s trecutul său, antecedentele sale. /unei chemări; ţ>) a răspunde la telefon. 2. a răspunde la (sau cuiva), a auzi, a asculta; antecedently [-sntli] adv. anterior, mai înainte. a da curs (unui lucru); to ~ a summons a răspunde la (o) citaţie, a se prezenta la proces; antecessor [lasnti'sesa/,'—■--] s. (rar) premergător, înaintaş. to-smb.'s prayer a asculta rugăciunea cuiva. 3. a corespunde (cu dat.), ase potrivi CU antechamber ['asntiitjcimba1"] I. s. 1. anticameră, sală de aşteptare. 2. (tehn. mii.) sas. (sau cu dat.), a fi potrivit cu (sau cu dat.); to ~ the description a corespunde descrierii, 3. (tehn.) cameră de precombustie; antecameră. II. vb. intr. (fa/n.) a face anticameră. antechapel ['îentiitjaepal] s. portic (al unei capele). a se potrivi cu descrierea; will this ~ your purpose? va corespunde (oare) scopului dumitale? se va potrivi cu scopul cc-1 urmăreşti? it ~s no purpose n-are nici un sens. antechurch ['eentiit/a:t/] s. (arhit.) pridvor, (de biserică). antecian [asn'tii/an] s. (mai ales la pi.) antipod. 4. a răspunde pentru, a ispăşi (pentru), a plăti pentru. 5. (ec.) a onora; a plăti; to ~a debt antedate ['aenti'deit] I. s. dată falsă, anterioară celei adevărate (mai edes în scrisori). a plăti o datorie. 6. (tehn.) a răspunde la, a asculta de. B.intr. 1. (to) a răspunde, a replica (cuiva); he did not ~ to his brother nu-i răspunse fratelui său. 2. a corespunde, a fi II. vb. tr. 1, a antedata. 2. a anticipa, a presimţi. 3. a preceda, a se întâmpla înainte de. corespunzător / potrivit / adecvat; a reuşi; a fi suficient; this knife must ~ if no one has 4. a grăbi, a zori, a accelera. asharper one c bun şi briceagul ăsta dacă nimeni nu are unul mai ascuţit; I don't think antediluvial [isentidi'Iuivial] adj. v. a n t e d i l u v i a n (1,1). antediluvian [>sentidi'lu:vjan, isn-, -dai'l, -'Iju:-, -via-] I. adj. 1, antediluvian, dinaintea your plan will ~ nu cred că planul tău va reuşi; (fa/u.) it doesn't ~ nu merge, nu se potriveşte; nu face, nu merită. 3. to ~ again a riposta, a replica; to ~ back a) a răspunde potopului. 2. (fig.) învechit, de la Adam Babadam. II. s. om cu idei învechite/înapoiate, obraznic; b) a riposta (justificându-se), a se justifica, to ~ by word of mouth a răspunde antefix ['aentifiksj.p/. antefixae ['aenti'fiksi:] sau antefîxes ['sentiifiksiz] s. (arhit.) antefix.

anteflexion

36

anthropoid ['senurepoid, aen'Groupoid] (biol.) I. adj. antropoid, asemănător omului. II. s. anteflexion [isnti'flek/an} s. (med.) anteflexiune. antropoid; maimuţă antropoidă. antegrade ['sntiigrcid] aay. care progresează, de progres. anthropoidal [lasnOra'paidl, -Grou'p-] adj. v. a n t h r o p o i d (I). antehall ['a;ntiho:I] s. anticameră. anthropolatry [iEen9ro'polotri] s. antropolatrie. antelope ['asntiloup] s. (zool.) antilopă (Antilopa). anthropologic(al) [ia3n9rapa'lod3ik(3l), -Group-] adj. antropologic. Antelope State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Nebraska. anthropologist liasn6ro'polod3ist, -Grou'p-] s. antropolog. antelopian [lasnti'loupjan, -ian] adj. de antilopă. anthropology [ra:n0ra'p3l3d3i, -Orou'p-J s. antropologie. antemeridian ['asntims'ridian, ifen-, -djan] adj. de dimineaţă, dinainte de amiază, a.m. anthropometer [i2enGr3'p3mit3r, -Grou'p-] s. antropometru. ante meridiem ['îentima'ridjam, a:n0ra'pas3fi] s. (jiloz.) antropozofie. ante-palatal ['îenti'pjelatl] adj. (lingV.) prepalatal. anti ['asntai, —ti] s. (amer. fam.) oponent, opozant. antependium [.jenti'pendiam],pl. antependia [-dia] s. (bis.) antependiu. anti- ţ'asnti, amer. 'aentai] (element de compunere) contra-, anti-; antibiotic antibiotic. antepenult ['sentipi'nAlt,-pe'n-] s. v. a n t e p e n u l t i m a . anti-abolitionist ['asntiiîeba'li/snist] s. (ist. S.U.A.) antiaboliţionist. antepenultima ['aentipi'nAltimo, -pe'n-] s. silabă antepenultima. antiacid ['asnti 'assid] s.v. a n t a c i d . antepenultimate ['aentipi'nAltimit, -pe'n-] adj. (despre silabe) antepcnultini. anti-ager ['aenti ieid3ar] s. (lehn.) antiîmbătrânitor, inhibitor de îmbătrânire. anteprandial ['aaiti'praendjal, -dial] adj. dinainte de prânz. anti-air ['fenti'ea] adj. (fam.) antiaerian. anterior [aîn'tiariar, -tja:r-] adj. 1. anterior; precedent, dinainte. 2. anterior, din faţă, anti-aircraft ['Eenti'eakraift, amer. -krarft] (mii.) I. adj. antiaerian. II. s. apărare dinainte. antiaeriană (artilerie şi mitraliere). anteriority [asn.tiari'ariti] s. anterioritate, prioritate, întâietate. anti-aircraft artillery [~ a:'titari] s. (mil.) artilerie antiaeriană. anteriorly [ayi'tiariali] adv. anterior, (mai) înainte; până acum. anti-aircrafter ]'a;nti'E3kra:ft3r, amer. -kreeft-] s. (amer. mii.) tunar sau rnitralior anteriorness [an'tiorionis] s. v. a n t e r i o r i t y . antiaerian. anteroom ['sntirum] s. vestibul, antreu; cameră de aşteptare, anticameră. anti-aircraft gun ['asnti'£3kra:ft 'gAn, amer. -kraft] s. (mil.) tun antiaerian; mitralieră antesteppe ['aintistep] s. stepă cu păduri. antiaeriană. " antesquare ['asntiskwsa] s. antepiaţă. anti-aircraft ordnance [~'3:dn3ns] s. v. a n t i - a i r c r a f t a r t i l l e r y . antetemple ['asntirtempl] s: (arhit.) pridvor (al unui templu). anti-American ['aentismariksn] adj. antiamerican. antetype ['îentitaip] s. formă anterioară; prototip. antibaby pill [«enti'beibi pil] s. (fam.) pilulă contraceptivă. antevert [rasnti'voit] vb. tr. a apleca, a înclina înainte. antibacterial [sentibask'tisrial] adj. bactericid; antibacterian. ant fly ['sent flai] s. (entom.) furnică cu aripi, furnică-leu. anti-ballistic missile ['asntibeilistik 'misail, amer. -'misl] s. (mii.) proiectil antibalistic, ant heap ['sent hi:p] s. v. a n t h i 11. proiectil / rachetă antirachetă. anthelion [£en'6i:ljan],/jl. anthelia [iljaj si anthelions [iljanz] s. (astron.) anthelie. antiballoon ['a;ntiba'lu:n] s. (tot.) antibalon. anthelmintic [.senthel'mintik] s. (med.) antihelmintic, (medicament) vermifug. antibiosis [asntibai'ousis] s. (biol., med.) antibioză. anthem ['anOam, -Oem] I. s. 1. imn, cântec solemn, cântec sacru, cânt de bucurie sa» antibiotic ['asntibai'otik] adj., s. (biol.) antibiotic. de slavă; national ~ imn naţional. 2. (bis.) antifon; cor; coral. II. vb. tr. (poetic) a cânta anti-Birniinghani ['asnti'ba:mirjam] s. (ist.) conservator. imnuri (cuiva), a preamări, a proslăvi (prin cântec). antibody ['asnti'bodi] s. (chim., med.) anticorp. anthemwise [~waiz, -Oem-] adv. (bis.) antifonic. anti-British ['asnti'britif] adj. antibritanic. anther ['a;nOar] s. (bot.) anteră. antic ['asntik] I. adj. (înv.) grotesc, buf, caraghios; fantastic; ~ hay dans grotesc. II. s. anther dust [~ 'dAst] s. (bot.) polen. 1. imagine grotescă. 2. (fnv.) măscărici, bufon, nebun. 3. (şipl.) bufonerie, caraghioslâc; antheridium [.asnGa'ridiam] pl. antheridia [-dia] s. (bot.) anteridie. glumă grosolană; maimuţărie, strâmbătură; ţopăială; măscărici; mascaradă. III. vb. intr. antheroid ['asnGiroid] adj. (bot.) anteroid. a se scălâmbăia, a se maimuţări; a ţopăi (în mod grotesc). anthesis [îen'0i:sis] s. (bot.) anteză, perioadă de înflorire. anticardium [isenti'kaidiam] s. (anat.) epigastru,regiune epigastrică. ant hill ['aent hil] s. muşuroi de furnici, furnicar, cuib de furnici. anticarious ['asnti'kesriss] aay. (med.) care previne sau împiedică fonnarea cariilor. ant hillock [~ ihibk] s. v. a n t h i l l . anticarnivorous ['asntikaVnivarss] adj. vegetarian. anthobian [aan'Goubian] s. (entom.) gândac care se hrăneşte cu flori. anticathode ]'a2nti'ka;Goud] s. (electr.) anticatod. anthological [isen9a'bd3ik3l, -Gou'l-] adj. antologic, de antologic. anticentre ['asnti.sento'] s. (geol.) anticentru, antipod al epicentrului (cutremurului). anthologist [.asnGa'lod3isf] s. autor de antologii, compilator de antologii. antichlor(e) ['aintikb:'] s. (chim.) anticlor. anthologize [a3n'Galad3aiz] vb. A. tr. a include într-o antologie. B. intr. a alcătui o antichrist ['asntikraist] s. (bibi.) anticrist. antologie. antichristian [rasnti'kristjon, -t/on] adj. anticreştin. anthology [a3n'6alad3i] s. 1. antologic, crestomaţie. 2. (înv.) tratat despre flori. anticipant [asn'tisipsnt] I. adj. 1. prevenitor, îndatoritor. 2. ~ of care aşteaptă/ anticipează Anthony's fire ['asntaniz 'faia] s. (med.) erizipel, brâncă. / presimte (ceva). II. s. persoană care aşteaptă / anticipează / presimte. r anthood [ a:nthud] s. (fam.) furnici. anticipatable [sen'tisipeitobl] adj. de prevăzut / aşteptat. anthotaxy ['amQoutaeksi] s. (bot.) antotaxie, modul de aşezare a florilor pe axa anticipate [asn'tisipeit] vb. A. tr. 1, a anticipa, a preîntâmpina, a precede; a o lua înaintea inflorescenţei. (cu gen.); a devansa; to ~ smb.'s wishes a preîntâmpina dorinţele cuiva; death ~d the anthozoon fiasnGa'zouan, -6ou'z-],pl. anthozoa [i33n0a'zoua, -Gou'z-] s. (zool.) polip executioner moartea a luat-o înaintea călăului. 2. a anticipa, a aştepta, a prevedea, coralier; zoofit. a presimţi; a arăta dinainte. 3. a anticipa, a face înainte de vreme / termen; (com.) to ~ anthracene ['aînGrasim] s. (chim.) antracen. payment a plăti înainte de termen. 4. a folosi, sau a cheltui înainte (ae timpul fixat). B. intr. a se bucura, a se întrista etc. dinainte. anthracene oil [~ ail] s. (chim.) ulei antracenic I de antracen. anthracene red [~ 'red] s. (chim.) roşu de antracen. anticipated [-id] adj. anticipat; precedat; devansat; preîntâmpinat. anthracite ['aaiGrasait] s. (mineral.) antracit. anticipation [aen.tisi'pei/sn] s. 1. anticipare, anticipaţie; prevedere, previziune, anthracite coal [~ 'koul] s.v. a n t h r a c i t e . presimţire; aşteptare; by ~ cu anticipaţie, dinainte; anticipat; in ~ of în aşteptarea (cu gen.); thanking you in ~ mulţumindu-vă cu anticipaţie. 2. (jur.) folosire înainte de a anthraconite [am'Grakanait, -koun-] s. (mineral.) antraconit. anthrax [a;n8ra:ks] s. 1. (mea1.) antrax, carbuncul, pustulă, bubă rea / neagră. 2. (vet.) intra în posesiune. 3. (si payment by ~) (ec.) plată anticipată; avans; acont, arvună. antrax, dalac, cărbune. anticipative [aan'tisipotiv] adj. înclinat să anticipeze. anticipator [Een'tisipeitarJ s. persoană care anticipează; persoană care prevede sau anthropobiology ]'a;n0rapabai'olod3i, -Group-] s. antropobiologie. presimte. anthropocentric [lamGrapou'sentrik] adj. antropocentric. anticipatory [jen'tisipatari, amer. ajn'tisipsitori] adj. 1. anticipat. 2. care anticipează / anthropocentrism [izenQrapou'sentrizam] s. antropocentrism. prevede / preîntâmpină. 3. anticipativ. anthropogenesis ['aînGrapa'd3enisis, -Oronp-] s. antropogeneză. anticize ['asnti.saiz] vb. intr. a face giumbuşlucuri; a face pe clovnul. anthropogeny |ia;n0ra'pad3ini,-Orou'p-] s. v. a n t h r o p o g e n e s i s . anticlerical ['senti'klerikl] aay. anticlerical. antliropogeography ['33nGrapad3i'3grafi, -Oron'p-] s. antropogeografie, geografie umană.

37

anticlericalism ['sentikleriklizsm] s. anticlericalism. anticlimax ['asnti'klaimsks, '«-i--] s. 1. pierdere, slăbire a efectului sau tensiunii / încordării; discrepanţă, discordanţă; cădere în gol; descreştere a interesului; descreştere a efectului scontat. 2. (ret.) batos. anticlinal [pasnti'klainal] adj. (geal., anat.) anticlinal. anticline ['asntiklain] s. (geol.) anticlinal; curmătură. anticlinorium ['2entiklai'n3:rbm],p/. anticlinoria [-rp] s. (geol,) anticlinoriu. anticoagulant l'a?ntikou'?egjubnt] s. (chim.) anticoagulant. anticolonial ['sentika'lounjal, -nbl] adj. anticolonial. anticolonialism ['sentiks'lounjalizpm, -njal-] s. anticolonialism. anticonstituţional ['aenti.konsti'tjui/pnl] adj. anticonstituţional. anticorrosive [.Eentika'rousiv] adj. (metal.) anticoroziv, inoxidabil. anticotangent [lasntikou'taendgant] s. (mat.) arc cotangentă. anticreeper ['a?nti.kri:p3r] s. (ferov.) dispozitiv / proptea contra fugirii şinelor. anticum [am'taikamLpl. antica [~ko] s. (bis.) pronaos. anticyclolysis [lEentisai'kblisis] s. (meteor.) anticicloliză. anticyclone ['asnti'saikloun,'—i—] s. anticiclon. antidotal ['jentidoutl, i~'«] adj. (med.) antidot, contracaram, anihilant. antidote i'aentidout] s. (med.) (against, for, to) antidot (sifig.) contra-otravă (împotriva), antidynastic [lasntidi'nsestik, -dai'n-] adj. antidinastic. anti-English ['aenti'ingli/J adj. antienglez. antienzyme f^nti'enzaim, -zim] s. (chim.) antienzimă. antifading [ijenti'fcidin] adj., s. (electr.) antifading. anti-fascist ['eenti'faî/ist, -şist] adj., s. antifascist. antifebrile ['£enti'fi:brail, -'feb-] adj. (med.) febrifug, antitermic. antifebrin ['asnti'febrin] s. (med.) antifebrină. antifederal ['asnti'fedarsl] adj. (ist. S.U.A.) antifcdcral. antifederalîsm ['senti'federalizam] s. (ist. S.U.A.) antifederalism. antifederalist ['aenti'federalist] s. (ist. S.U.A.) antjfcdcralist. antifoaming ['asnti'foumirj] adj. antispumant. antifog agent ['asnti'fog icid3ant] s. (chim.) (agent) antivoal. antifouling ['asnti'faulin] I. s. 1. substanţă de protecţie care împiedică creşterea plantelor pe fundul ambarcaţiunilor. 2. (chim.) antiseptic. II. adj. 1. care împiedică creşterea plantelor pe suprafeţe subacvatice. 2. (chim.) antiseptic. antifreeze ['aenti'frnz] s. (telin.) antiger, antigcl. antifreezing ['aenti'fri:zin] adj. (îehn.) rezistent la frig; antigel; negeliv. antifriction ['aenti'frik/an] s. (tehn.) antifricţiune. antigen ['a;ntid3cn] s. (med.) antigen. Antiguan [a?n'ti:gW3n] I. adj. din Antigua. II. s. locuitor al insulei sau statului Antigua. anti-hero ['aentiihbrou] s. (lit.) antierou. antihistamine ['aenti'hist3mi(:)n] s. (med.) (agent) antihistamine. antihistaminic ['«nti-hists'minik] (med.) I. adj. antihistamine. II. s. (agent) antihistamine. antihum [ra;ntihAm] s. (tehn.) amortizor de zgomot. anti-icer ['aenti'ais9r] s. 1. (tehn.) dispozitiv de protecţie contra gheţii. 2. antigivrant. anti-imperialism ['aentiim'pbrislizam] ş. antiimperialism. anti-imperialist ['aenti im'pbrblist, -pjar-] adj. antiimpcrialist. anti-imperialistic ['amtiim'pbrblistik, -