Cele patru legaminte

DON MIGUEL RUIZ CELE PATRU LEG MINTE CARTEA ÎN ELEPCIUNII TOLTECE Traducere si adaptare: Svetlana Sauciuc EDITURAMIX B...

Author: Miguel Ruiz

218 downloads 1993 Views 721KB Size Report

This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
Report copyright / DMCA form

DOWNLOAD PDF

DON MIGUEL RUIZ

CELE PATRU LEG MINTE CARTEA ÎN ELEPCIUNII TOLTECE

Traducere si adaptare: Svetlana Sauciuc EDITURAMIX BRA OV

DON MIGUEL RUIZ

2

Dedic aceast carte Cercului de Foc; Celor care au plecat dintre noi, Celor care sunt prezen#i printre noi, $i celor care urmeaz s se nasc

3

CELE PATRU LEGAMINTE

CUPRINS TOLTECII 4

INTRODUCERE 6

OGLINDA PR FUIT

6

CIVILIZAREA PLANETEI I VISUL PLANETAR 11

PRIMUL LEG MÂNT

AL DOILEA LEG MÂMT

FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI 31

NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND PERSONAL 49

AL TREILEA LEG MÂNT

AL PATRULEA LEG MÂNT

F

S

NU FACI PRESUPUNERI INUTILE 59

ÎNTOTDEAUNA TOT CE Î I ST

CALEA TOLTEC A LIBERT

II

ÎN PUTERI 68

ÎNC LCAREA VECHILOR LEG MINTE 83

RAIUL PE PAMÂNT 108

RUG CIUNI 114

DON MIGUEL RUIZ

4

TOLTECII

Cu mii de ani în urm , toltecii erau cunoscu"i în partea de sud a Mexicului ca un popor de „femei 'i b rba"i ai în"elepciunii”. Antropologii vorbesc despre tolteci ca despre o na"iune, ca despre o ras , dar, de fapt, toltecii erau oameni de 'tiin" 'i arti'ti care au format o societate ce studia 'i p stra cunoa'terea spiritual 'i practicile str mo'ilor lor. Ei locuiau împreun - mae'tri (naguali) 'i discipoli - la Teotihuacan, vechiul ora' al piramidelor situat în afara ora'ului Mexico City, loc str vechi în care „Omul devenea Zeu”. De-a lungul mileniilor, nagualii au fost for"a"i s ascund vechea în"elepciune 'i s -i men"in existen"a în obscuritate. Cucerirea european , împreun cu folosirea gre'it a puterii personale a unora dintre adep"i, a f cut necesar ascunderea cunoa'terii fa" de cei care nu erau preg ti"i s o foloseasc cu în"elepciune sau care inten"ionau s o foloseasc în scopuri personale. Din fericire, cunoa'terea ezoteric toltec a fost p strat 'i a trecut de la o genera"ie la alta prin diferite linii de naguali. Datorit acestora a r mas "inut în secret timp de sute de ani, iar vechile profe"ii vor fi dezv luite în momentul în care va fi necesar ca în"elepciunea s se întoarc la oameni.

5


Acum, don Miguel Ruiz, un nagual din linia Cavalerilor Vulturului, a fost îndrumat s ne împ rt 'easc puterea înv " turilor toltecilor. Cunoa'terea toltec provine din aceea'i unitate esen"ial a adev rului ca 'i celelalte tradi"ii sacre ezoterice de pe glob. Ea nu reprezint o religie, dar corespunde înv " turii tuturor mae'trilor care au existat pe p mânt. De'i este o tradi"ie spiritual , ea reprezint totodat modul corect de via" , o cale simpl 'i eficace de a ajunge la fericire 'i iubire.

INTRODUCERE OGLINDA PR FUIT

Cu trei mii de ani m urm , exista un om la fel ca noi to"i care tr ia în apropierea unui ora' înconjurat de mun"i. Omul a studiat pentru a deveni doctor, dar nu era complet de acord cu tot ceea ce înv "a. In inima sa sim"ea c trebuie s existe ceva mai mult decât era scris în acele c r"i. Într-o zi, când a adormit într-o pe'ter , el a visat c 'i-a v zut propriul corp adormit. A ie'it din pe'ter în noaptea cu lun nou . Cerul era senin, iar el putea vedea milioane de stele. Apoi ceva s-a petrecut în interiorul s u, ceva care i-a transformat via"a pentru totdeauna. El 'i-a privit mâinile, 'i-a sim"it corpul, iar apoi 'i-a auzit propria voce spunând: „Sunt f cut din lumin ; sunt f cut din stele”. A privit din nou la stele 'i a realizat c nu stelele sunt cele care creeaz lumina, ci lumina creeaz

7


stelele. „Totul este f cut din lumin ; eu sunt f cut din stele, a spus el, 0i spa#iul dintre ele nu este gol”. i a 'tiut c tot ceea ce exist este o fiin" vie, iar lumina este mesagerul vie"ii, deoarece este vie 'i con"ine în ea toate informa"iile. Apoi a con'tientizat c 'i el era f cut din stele, de'i nu p rea una cu acele stele. „Sunt în stele 'i între ele”, a gândit el. Atunci, el s-a numit tonal, iar lumina dintre stele nagual, 'i a 'tiut c tot ceea ce creeaz armonia 'i spa"iul dintre cele dou este Via#a sau Inten#ia. F r Via" , tonal-ul 'i nagual-ul nu ar putea exista. Via"a este for"a Absolutului, a Supremului, a Celui care a creat totul. Iat deci ce a descoperit el: totul în existen" este o manifestare a fiin"ei vii pe care o numim Dumnezeu. Totul este Dumnezeu. i a ajuns la concluzia c percep"ia uman este doar lumina ce percepe lumina. El a v zut c materia este o oglind - totul este o oglind care reflect lumina 'i creeaz imaginile acelei lumini - dând na'tere lumii iluziei, Visul, care seam n cu un fum ce nu ne permite s vedem cine suntem cu adev rat. „Noi, cei adev ra#i, suntem iubire pur , lumin pur ”, a spus el. Aceast realizare i-a transformat via"a. Dintr-o dat , el a 'tiut cine este cu adev rat, s-a uitat în jur la ceilal"i oameni 'i la restul naturii 'i a r mas uimit de ceea ce a v zut. El s-a reg sit pe el însu'i în tot ceea ce exista - în fiecare fiin" uman , în fiecare animal,

DON MIGUEL RUIZ

8

în fiecare pom, în ap , în ploaie, în nori, în p mânt. i a v zut c via"a amestec tonal-ul cu nagual-ul în diferite moduri pentru a crea miriade de manifest ri ale Vie"ii. În acele câteva momente el a în"eles totul. Era foarte emo"ionat 'i inima sa era plin de pace. Cu greu putea s a'tepte pentru a le spune 'i prietenilor s i ceea ce descoperise. Dar cum ar fi putut explica toate acestea în cuvinte? A încercat s le spun ce a descoperit 'i celorlal"i, dar ei nu-1 puteau în"elege. Ei puteau vedea doar c se transformase, c din vocea 'i din ochii s i radia ceva extraordinar. Au observat c el nu mai judeca pe nimeni 'i nimic. El devenise altfel. Putea în"elege pe oricine foarte bine, dar nimeni nu-1 putea în"elege pe el. Ei credeau c el era o încarnare a lui Dumnezeu, dar el zâmbea când auzea aceasta 'i apoi spunea: „Este adev rat. Eu sunt Dumnezeu. Dar 0i voi sunte#i Dumnezeu. Suntem la fel, voi 0i cu mine. Suntem imagini ale luminii. Suntem una cu Dumnezeu”. Dar nici a'a oamenii nu1 în"elegeau. El a descoperit c el era o oglind pentru restul persoanelor, o oglind în care el se putea vedea pe sine. „Oricine este o oglind ”, a spus el. El s-a v zut în ceilal"i, dar nimeni nu 1-a v zut pe el. i astfel, a con'tientizat c toat lumea visa, dar f r a fi con'tient de acest lucru, f r a 'ti cine sunt ei cu

9


adev rat. Ei nu-1 puteau vedea pe el în ei în'i'i deoarece exista un perete de cea" sau de fum între oglinzi. i peretele de cea" era creat de interpretarea imaginilor luminii - Visul oamenilor. Apoi, a 'tiut c va uita curând tot ceea ce înv "ase. Dorind s -'i aminteasc de-a pururi viziunea pe care a avut-o, s-a decis s -'i spun Oglinda Fumurie, astfel încât întotdeauna s 'tie c materia este o oglind , iar fumul este cel care ne împiedic s 'tim cine suntem cu adev rat. El a spus: „Sunt o Oglind Fumurie, deoarece m v d pe mine în fiecare dintre voi, dar noi nu ne recunoa0tem unul pe cel lalt din cauza fumului dintre noi. Acel fum este Visul, iar oglinda e0ti tu, vis torul”.

DON MIGUEL RUIZ

10

Este u0or s tr ie0ti cu ochii închi0i, F r s în#elegi ceva din ceea ce vezi.... John Lennon

11


CIVILIZAREA PLANETEI I VISUL PLANETAR

Ceea ce vedem 'i auzim în aceast clip este doar un vis. Noi vis m chiar acum, de'i creierul nostru este trezit. Visul este principala func"ie a min"ii, astfel încât putem spune c mintea viseaz 24 de ore pe zi. Ea viseaz nu doar atunci când creierul doarme, dar 'i atunci când acesta este trezit. Diferen"a între cele dou st ri (de vis 'i de veghe) const în faptul c atunci când creierul se afl în stare de veghe, noi experiment m un cadru material, care ne face s percepem lucrurile într-o manier liniar . în starea de somn cadrul material rigid dispare, iar visul are tendin"a de a se schimba în mod constant. Oamenii viseaz tot timpul. înainte ca noi s ne fi n scut, oamenii dinaintea noastr au creat un mare vis exterior care a devenit visul societ "ii sau visul

DON MIGUEL RUIZ

12

planetar. Visul planetar este un vis colectiv alc tuit din miliarde de vise personale mai mici, care creeaz împreun vise ale familiilor, vise ale comunit "ii, vise ale ora'elor, vise ale " rilor, iar în final visul întregii umanit "i. Visul planetar include toate regulile sociale, toate credin"ele, toate legile, toate religiile, diferitele civiliza"ii 'i modalit "i de manifestare, guvernele, 'colile, evenimentele sociale 'i vacan"ele. Noi ne na'tem cu capacitatea de a înv "a cum s vis m, iar oamenii care au tr it înaintea noastr neau înv "at cum s vis m visul societ "ii. Visul exterior are atâtea reguli încât atunci când se na'te un om nou, visul îi capteaz aten"ia 'i introduce toate aceste reguli în mintea copilului. Visul exterior se folose'te de p rin"i, de 'coal 'i de religie, pentru a ne înv "a cum s vis m. Aten#ia este capacitatea noastr de discriminare, prin care ne focaliz m numai asupra lucrurilor pe care dorim s le percepem. Noi putem percepe milioane de lucruri simultan, dar prin folosirea aten"iei, nu p str m pe ecranul min"ii noastre decât ceea ce dorim s percepem. Pe când eram copii, adul"ii din jurul nostru ne-au captat aten"ia 'i ne-au inoculat în minte informa"ii, prin repeti"ie. Acesta este modul în care înv " m tot ceea ce 'tim. Folosindu-ne de mecanismul aten"iei, am înv "at o întreag realitate, un întreg vis. Am înv "at cum s

13


ne comport m în societate; ce s credem 'i ce s nu credem; ce este acceptabil 'i ce nu este acceptabil; ce este bine 'i ce este r u; ce este frumos 'i ce este urât; ce este corect 'i ce nu. Toate aceste cuno'tin"e, toate aceste reguli 'i concepte despre modul în care trebuie s ne comport m, erau deja prezente în aceast lume atunci când ne-am n scut noi. Când am ajuns la 'coal , ne-au a'ezat într-o banc 'i ne-au for"at s ne focaliz m aten"ia pentru a asimila ceea ce dorea s ne înve"e profesorul. La biseric , ne-au silit s ascult m cu aten"ie cuvintele preotului. La fel au stat lucrurile cu mama 'i cu tata, cu fra"ii 'i surorile noastre: cu to"ii au încercat s ne capteze aten"ia. La rândul nostru, am înv "at s capt m 'i noi aten"ia altor oameni, dar ne-am creat totodat o nevoie de aten"ie care poate deveni foarte competitiv . Copiii se afl în competi"ie pentru a le atrage aten"ia p rin"ilor lor, profesorilor lor, prietenilor lor: „Uit -te la mine! Uit -te la ceea ce fac! Hei, sunt aici”. La adul"i, nevoia de aten"ie devine foarte puternic 'i continu . Visul exterior ne capteaz aten"ia 'i ne înva" ce trebuie s credem, începând cu limba pe care o vorbim. Limbajul este codul prin care oamenii se în"eleg 'i comunic între ei. Fiecare liter , fiecare cuvânt din fiecare limb este o conven"ie, pe care o putem asem na cu o pagin de carte; cuvântul pagin este o conven"ie pe care noi o în"elegem.

DON MIGUEL RUIZ

14

Odat ce am în"eles codul, aten"ia noastr este captat 'i energia este transferat de la o persoan la alta. Nu noi am fost cei care au optat pentru limba englez . Nimeni nu î'i alege religia 'i valorile morale - ele erau deja aici înainte ca noi s ne fi n scut. Noi nu avem niciodat ocazia de a alege ces credem sau ce s nu credem. Nu alegem niciodat nici chiar cea mai mic din aceste conven"ii. Nu ne alegem nici m car numele. Ca 'i copii, nu am avut ocazia s ne alegem credin"ele, dar am fost de acord cu informa"iile care ne-au fost transmise de visul planetar prin intermediul altor oameni. Singura modalitate de a înmagazina informa"iile este acceptarea lor. Visul exterior ne poate capta aten"ia, dar dac nu suntem de acord cu el, nu vom înmagazina informa"ia. în momentul în care suntem de acord cu el, noi credem în el, iar acest lucru se nume'te credin" . A avea credin" înseamn a crede necondi"ionat. Acesta este procedeul prin care înva" copiii. Copiii cred tot ceea ce spun adul"ii. Ei sunt de acord cu ei, iar credin"a lor este atât de puternic încât sistemul de credin"e ajunge s controleze întregul vis al vie"ii. Noi nu ne alegem aceste credin"e; ne-am putea revolta împotriva lor, îns nu suntem suficient de puternici pentru a câ'tiga aceast lupt . Rezultatul este acceptarea necondi"ionat a acestor

15


credin"e prin liberul nostru accept. Am numit acest proces: civilizarea oamenilor. Prin acest proces de civilizare noi înv " m cum s tr im 'i cum s vis m. în procesul de civilizare a omului, informa"ia visului exterior este convertit în visul interior, creând întregul nostru sistem de credin"e. Mai întâi, copilul este înv "at numele lucrurilor: mama, tata, lapte, sticl . Zi de zi, acas , la 'coal , la biseric , prin televiziune, noi suntem înv "a"i cum s tr im, ce tip de comportament este acceptabil. Visul exterior ne înva" cum trebuie s se comporte un om. C p t m astfel o întreag viziune despre ceea ce este o „femeie” 'i despre ceea ce este un „b rbat”. Mai mult, suntem înv "a"i s judec m: ne judec m pe noi, îi judec m pe ceilal"i oameni, ne judec m vecinii. Copiii sunt civiliza"i la fel cum sunt domesticite animalele. Pentru a înv "a un câine, noi îl pedepsim 'i îi oferim recompense. Exact la fel ne antren m copiii, ca pe oricare alt animal domesticit: cu un sistem de pedepse 'i de recompense. îi spunem: „E'ti un b iat bun (sau: e'ti o fat bun ) atunci când faci ceea ce mama 'i tata vor ca tu s faci”. Când copilul nu ascult îns , îi spunem: „E'ti un b iat r u (sau o feti" rea)”. Atunci când copilul ac"ioneaz împotriva regulilor el este pedepsit; când ac"ioneaz conform regulilor el este r spl tit. Pe când eram copii, am

DON MIGUEL RUIZ

16

fost pedepsi"i de multe ori pe zi, dar am fost 'i recompensa"i de multe ori pe zi. Foarte repede am înv "at s ne fie fric de pedeaps 'i de faptul c nu ne vom primi recompensa. Recompensa este aten"ia pe care o primim de la p rin"ii no'tri sau de la ceilal"i oameni, cum ar fi înv " torii, profesorii 'i prietenii. Ne-am creat astfel necesitatea de a capta aten"ia altor oameni pentru a primi recompensa dorit . Recompensele ne fac s ne sim"im bine, 'i noi continu m s facem ceea ce doresc ceilal"i de la noi, pentru a ob"ine recompensa. Cu teama de a fi pedepsi"i 'i cu frica de a nu fi recompensa"i, începem s pretindem c suntem ceea ce nu suntem, doar pentru a le face pl cere celorlal"i, doar pentru a fi suficient de buni pentru cei din jur. încerc m s le facem pl cere mamei 'i tat lui, încerc m s le facem pl cere profesorilor la 'coal , încerc m s le facem pl cere celor de la biseric , 'i astfel începem s juc m un adev rat teatru. Ne prefacem c suntem ceea ce nu suntem deoarece ne este team c vom fi respin'i. Frica de a fi respins devine frica de a nu fi suficient de bun. în cele din urm , ne transform m în cineva care nu suntem noi în'ine. Accept m convingerile mamei 'i devenim copia ei, accept m convingerile tat lui, ale societ "ii 'i ale dogmelor religioase. Toate tendin"ele noastre normale se pierd în

17


procesul de educa"ie. Când mai cre'tem, iar mintea noastr începe s în"eleag , noi înv " m s spunem nu. Adul"ii ne spun: „Nu fa asta”. Noi ne revolt m 'i spunem: „Nu!”. Ne revolt m deoarece ne ap r m libertatea. Vrem s fim noi în'ine, dar suntem prea mici, iar adul"ii sunt mari 'i puternici. Dup o perioad de timp ni se face fric , deoarece 'tim c de fiecare dat când vom face ceva gre'it vom fi pedepsi"i. Sistemul de îndoctrinare este atât de puternic încât la un anumit punct din via"a noastr nu mai avem nevoie de nimeni pentru a ne educa. Nu mai avem nevoie de mam sau de tat , de 'coal sau de biseric , pentru a fi dresa"i. Am fost preg ti"i atât de bine încât am devenit propriii no'tri dresori. Suntem ni'te animale autodomesticite. Putem continua s ne îndoctrin m singuri, în concordan" cu acela'i sistem de convingeri care ne-au fost oferite, folosind acela'i sistem de pedepse 'i de recompense. Ne pedepsim pe noi în'ine ori de câte ori nu urm m regulile care corespund sistemului nostru de credin"e; ne recompens m atunci când suntem „un b iat bun” sau „o fat bun ”. Sistemul de convingeri este precum o Carte a Legii care ne conduce mintea. F r s ne mai punem întreb ri, tot ce exist în aceast Carte a Legii reprezint adev rul nostru. Ne baz m toate ra"ionamentele pe Cartea Legii, chiar dac aceste

DON MIGUEL RUIZ

18

ra"ionamente se împotrivesc naturii noastre interioare. Chiar 'i legile morale precum Cele Zece Porunci sunt programate m mintea noastr prin procesul de îndoctrinare. Una câte una, toate aceste condi"ion ri sunt scrise m Cartea Legii, 'i ele sunt cele care ne guverneaz visul. Exist în min"ile noastre cineva care judec pe toat lumea, inclusiv vremea, c "elul, pisica, totul. Judec torul interior folose'te ceea ce este în Cartea Legii noastre pentru a judeca tot ceea ce facem 'i tot ceea ce nu facem, tot ceea ce gândim 'i tot ceea ce nu gândim, tot ceea ce sim"im 'i tot ceea ce nu sim"im. Nimic nu scap tiranici acestui Judec tor. De fiecare dat când facem ceva care contravine C r"ii Legii, Judec torul spune c suntem vinova"i, c trebuie s fim pedepsi"i, c trebuie s ne fie ru'ine. Acest lucru se petrece practic continuu, zi dup zi, pe întreg parcursul vie"ii noastre. Exist m noi 'i o alt parte, care prime'te sentin"ele, iar aceast parte este numit Victima. Victima suport toate jignirile, sentimentele de vinov "ie 'i ru'inea. Ea este acea parte integrant din fiin"a noastr care spune: „Bietul de mine, nu sunt suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent, nu sunt suficient de atractiv, nu sunt suficient de plin de iubire... Bietul de mine”. Marele Judec tor este de acord 'i spune: „Da, nu e'ti suficient de bun”. i toate acestea sunt bazate pe un sistem de convingeri

19


în care nu am ales niciodat ce trebuie s credem 'i ce nu. Aceste convingeri sunt atât de puternice încât chiar mul"i ani mai târziu, când avem acces la noi concep"ii 'i urm rim s lu m propriile noastre decizii, descoperim c aceste convingeri inoculate în copil rie înc ne mai controleaz via"a. Tot ceea ce este împotriva C r"ii Legii ne face s sim"im o senza"ie stranie în plexul nostru solar, care se nume'te fric . Înc lcarea sistemului de convingeri din Cartea Legii ne deschide r nile emo"ionale, iar reac"ia noastr imediat este de a crea o emo"ie otr vit . Tot ceea ce este cuprins în Cartea Legii trebuie s fie adev rat, de aceea orice lucru care pare s zdruncine acest sistem de convingeri ne face s ne sim"im nesiguri. Chiar dac ceea ce exist în Cartea Legii este gre'it, sistemul nostru de valori ne face s ne sim#im în siguran# . De aceea, avem nevoie de mult curaj pentru a zdruncina sistemul nostru de valori. Chiar dac 'tim c nu noi am ales acest sistem de valori, nu este mai pu"in adev rat c am fost în întregime de acord cu el. Condi"ionarea este atât de puternic încât chiar dac în"elegem c ceea ce credem noi nu este adev rat, dac ne împotrivim convingerilor noastre, ne sim"im vinova"i 'i ru'ina"i. La fel cum guvernele au c r"i ale legii cu care conduc visul societ "ii, sistemul nostru de convingeri este Cartea Legii care guverneaz visul nostru

DON MIGUEL RUIZ

20

personal. Toate aceste legi exist m mintea noastr , noi credem în ele, iar Judec torul din interiorul nostru ac"ioneaz conform acestor reguli. Judec torul d sentin"e, iar Victima sufer din cauza vinov "iei 'i a pedepsei. Dar cine spune c exist justi"ie în acest vis? Adev rata justi"ie înseamn s pl te'ti pentru fiecare gre'eal pe care o faci. Adev rata injusti"ie înseamn s pl te'ti de mai multe ori pentru fiecare gre'eal . De câte ori pl tim noi pentru o gre'eal ? R spunsul este: de mii de ori. Omul este singurul animal de pe p mânt care pl te'te de mii de ori pentru aceea'i gre'eal . Restul animalelor pl tesc o dat pentru fiecare gre'eal . Dar nu 'i oamenii. Noi avem o memorie puternic . Facem o gre'eal , ne judec m, ne g sim vinova"i 'i ne pedepsim. Dac ar exista o justi"ie, acest lucru ar fi suficient; noi nu am mai repeta pedeapsa. Dar de fiecare dat când ne aducem aminte, noi ne judec m pe noi în'ine, ne g sim din nou vinova"i 'i ne pedepsim din nou, 'i din nou, 'i din nou. Dac avem o so"ie sau un so", ace'tia ne reamintesc gre'elile noastre, astfel încât ne putem judeca pe noi în'ine din nou, ne pedepsim din nou 'i ne g sim vinova"i din nou. Este acest lucru corect? De câte ori nu i-am f cut pe so"ia noastr , pe copiii no'tri sau pe p rin"ii no'tri s pl teasc pentru aceea'i gre'eal ? De fiecare dat când ne amintim

21


gre'eala, noi îi acuz m din nou 'i le trimitem toat otrava noastr emo"ional , con'tien"i c am fost nedrept "i"i, f cându-i astfel s pl teasc din nou pentru gre'eala comis . Este aceasta dreptate? Judec torul din mintea noastr gre'e'te tocmai pentru c sistemul de convingeri - Cartea Legii - este gre'it. 95% din convingerile care au fost înmagazinate în mintea noastr nu sunt altceva decât minciuni, iar noi suferim din cauza faptului c trebuie s credem în toate aceste minciuni. Visul planetei este de a'a manier încât oamenilor li se pare normal s sufere, s tr iasc în fric 'i s creeze drame emo"ionale. Visul exterior nu este un vis frumos; este un vis al violen"ei, al fricii, al r zboiului, al nedrept "ii. Visele personale ale oamenilor variaz de la unul la altul, dar la modul global el este aproape un co'mar. Dac ne uit m la societatea uman , vedem c este atât de greu de tr it tocmai pentru c ea este guvernat de fric . în toat lumea vedem oameni suferind, nervo'i, furio'i, r zbun tori, violen"i pe strad , 'i pretutindeni vedem | nedrept "i de neimaginat. Injusti"ia exist pe diferite nivele 'i în " ri diferite de pe glob, dar frica este cea care ne controleaz visul exterior. Dac vom compara visul societ "ii umane cu descrierea iadului din religiile ce au fost promulgate pe p mânt, vom descoperi c exist o identitate

DON MIGUEL RUIZ

22

perfect . Religiile spun c iadul este un loc al pedepsei, un loc al fricii, al durerii 'i al suferin"ei, un loc în care focul te arde. Focul este generat de emo"iile care provin din fric . De fiecare dat când sim"im emo"ii precum mânia, furia, gelozia, invidia sau ura, noi experiment m un foc care arde în noi. De aceea, putem spune c tr im într-un vis al iadului. Dac privim iadul ca pe o stare mental , atunci nu este greu s ne d m seama c el este în jurul nostru. Degeaba ne mai amenin" ceilal"i c dac nu vom face ceea ce spun ei c trebuie s facem, vom ajunge în iad. Ce s spunem, ce veste proast ! Noi suntem deja în iad, dar tot acolo sunt 'i cei care ne amenin" . Nici o fiin" uman nu o poate condamna pe cealalt s ajung în iad deoarece noi suntem deja acolo. Ceilal"i ne pot împinge într-un iad mai adânc, este adev rat. Dar acest lucru este valabil numai pentru c noi le permitem. Fiecare om are visul s u personal, dar la fel ca 'i visul societ "ii, acesta este guvernat de fric . Noi înv " m s vis m iadul în via"a noastr , în visul nostru personal. Evident, aceast fric se manifest diferit pentru fiecare în parte, dar cu to"ii experiment m aceea'i mânie, gelozie, ur , invidie 'i alte emo"ii negative. Visul nostru personal poate deveni un co'mar în care suferim 'i tr im într-o continu stare de fric . Dar noi nu trebuie s vis m

23


un co'mar. Este la fel de posibil s ne bucur m de un vis pl cut. întreaga umanitate caut adev rul, dreptatea 'i frumuse"ea. Suntem cu to"ii într-o etern c utare a adev rului numai pentru c noi credem doar în minciunile pe care le-am înmagazinat în mintea noastr . Suntem în c utarea drept "ii din cauz c în sistemul nostru de convingeri nu g sim nic ieri dreptatea. Suntem în c utarea frumuse"ii deoarece indiferent cât de frumoas ar fi o persoan , ea nu crede c este frumoas cu adev rat. C ut m 'i c ut m, dar totul se afl deja în noi. Nu exist un alt adev r care trebuie g sit. Oriunde ne întoarcem capul, tot ceea ce vedem este adev rat, dar din cauza credin"elor 'i a condi"ion rilor pe care le-am înmagazinat în mintea noastr , noi nu avem ochi pentru acest adev r. Noi nu vedem adev rul pentru c suntem orbi. Ceea ce ne orbe'te sunt acele false credin"e pe care le avem în mintea noastr . Sim"im nevoia s 'tim c noi avem dreptate, iar to"i ceilal"i gre'esc. Credem în convingerile noastre, dar tocmai ele ne preg tesc pentru suferin" . Este ca 'i cum am tr i în mijlocul unei ce"i atât de dese încât nu ne las s vedem dincolo de vârful nasului. Tr im într-o cea" care nici m car nu este real . Cea"a este un vis, visul nostru personal, care include tot ceea ce credem, toate concep"iile pe care le avem despre ceea ce

DON MIGUEL RUIZ

24

suntem cu adev rat, toate compromisurile f cute cu ceilal"i, cu noi în'ine 'i chiar cu Dumnezeu. Mintea noastr nu este altceva decât o cea" pe care toltecii au numit-o mitote. Mintea noastr este un vis în care mii de oameni vorbesc în acela'i timp, dar nici unul nu-1 în"elege pe cel lalt. Aceasta este starea min"ii umane - un mare mitote, care ne împiedic s vedem cine suntem cu adev rat. Indienii numesc acest mitote: maya, ceea ce înseamn iluzie. Este credin"a personalit "ii c : „Eu sunt”. Tot ceea ce credem despre noi 'i despre lume, toate concep"iile 'i program rile pe care le avem în minte, toate sunt mitote. Noi nu putem vedea cine suntem cu adev rat; nu putem vedea c nu suntem liberi. A'a se explic de ce oamenii se împotrivesc vie"ii. De nimic nu se tem mai mult oamenii decât de a fi vii. Moartea nu este cea mai mare fric a noastr ; cea mai mare fric pe care o avem este s ne asum m riscul de a tr i, riscul de a fi vii 'i de a exprima ceea ce suntem cu adev rat. A fi noi în'ine este cea mai mare fric a noastr , a oamenilor. Noi am înv "at s ne tr im via"a încercând s le satisfacem celorlal"i cererile. Am înv "at s tr im în func"ie de viziunea celor din jur, din cauza fricii de a nu fi accepta"i 'i de a nu fi suficient de buni pentru ei. În timpul procesului de îndoctrinare, noi ne-am

25


format o imagine despre ceea ce este perfec"iunea, în dorin"a noastr de a fi suficient de buni. Ne-am creat astfel o imagine despre cum ar trebui s fim pentru a fi accepta"i de toat lumea. Am încercat mai ales s le facem pl cere celor care ne iubesc, mama 'i tata, fra"ii 'i surorile mai mari, preo"ii 'i profesorii. Încercând s fim suficient de buni pentru ei, neam creat o imagine despre perfec"iune, dar noi nu ne potrivim cu aceast imagine, sau aceasta nu ni se potrive'te întotdeauna. Noi am creat o imagine, dar imaginea nu este real . Nu vom fi niciodat perfec"i din acest punct de vedere. Niciodat ! Datorit faptului c nu suntem perfec"i, am ajuns s ne respingem propria persoan . Iar nivelul de autorespingere depinde de cât de eficien"i au fost adul"ii în distrugerea identit "ii noastre reale. Dup încheierea procesului de îndoctrinare, a fi suficient de bun pentru cei din jur nu mai este suficient. Noi nu mai suntem suficient de buni pentru noi în'ine, deoarece am ajuns s nu mai corespundem, s nu ne mai încadr m în propria noastr imagine despre perfec"iune. Noi nu ne putem ierta deoarece nu suntem ceea ce am dori s fim, sau mai bine zis, nu suntem una cu ceea ce credem c ar trebui s fim. Nu ne putem ierta pentru c nu suntem perfec"i. Noi 'tim c nu suntem ceea ce credem c trebuie s fim 'i ne sim"im fal'i, frustra"i 'i nesinceri. încerc m s ne ascundem 'i pretindem c

DON MIGUEL RUIZ

26

suntem ceea ce nu suntem. Rezultatul este c nu ne sim"im autentici 'i purt m m 'ti sociale pentru a nui l sa pe ceilal"i s observe acest lucru. Ne este atât de fric de faptul c altcineva va observa c nu suntem ceea ce pretindem a fi. îi judec m pe ceilal"i în concordan" cu imaginea noastr despre perfec"iune, dar ei nu se vor ridica niciodat la nivelul a'tept rilor noastre. De multe ori, ajungem chiar s ne facem r u, doar pentru a face pl cere altor oameni. Ne r nim trupul fizic, doar pentru a fi accepta"i de ceilal"i. Câ"i adolescen"i nu iau droguri doar pentru a evita s fie respin'i de c tre ceilal"i adolescen"i. Ei nu î'i dau seama c adev rata lor problem este c nu se accept singuri pe ei în'i'i, c se autoresping deoarece nu sunt ceea ce pretind c sunt. Ei doresc s fie într-un anumit mod, dar nu sunt, 'i din aceast cauz sufer de vinov "ie 'i ru'ine. Oamenii se pedepsesc la nesfâr'it deoarece nu sunt ceea ce cred ei c ar trebui s fie. Ei devin foarte abuzivi fa" de propria persoan 'i îi folosesc 'i pe ceilal"i pentru a abuza de ei. Nimeni nu abuzeaz îns de noi mai mult decât noi în'ine, iar aici apar Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri care ne fac s proced m în acest fel. Sunt oameni care spun c so"ia lor sau so"ul lor, ori mama sau tata, au abuzat de ei, dar este evident c ei î'i fac r u singuri. Modul în care ne

27


judec m este cea mai cumplit judecat din câte exist . Dac facem o gre'eal în fa"a oamenilor, noi încerc m s neg m gre'eala 'i s o acoperim. Dar atunci când suntem singuri, Judec torul preia comanda, vinov "ia devine atât de puternic , iar noi ne sim"im atât de pro'ti, sau atât de r i, sau atât de pu"in merituo'i…în întreaga noastr via" , nimeni nu a abuzat de noi mai mult decât am abuzat noi în'ine. Iar limita acestor autoabuzuri este exact limita pe care o toler m din partea celor din jur. Dac cineva abuzeaz de noi doar un pic mai mult decât o facem noi în'ine, probabil c vom fugi de acea persoan . Dar dac cineva abuzeaz de noi mai pu"in decât o facem noi în mod obi'nuit, vom p stra probabil rela"ia 'i o vom tolera la nesfâr'it. Dac noi abuz m foarte mult de noi în'ine, putem tolera ca altcineva s ne bat , s ne umileasc 'i s ne trateze ca pe un gunoi. De ce? Deoarece sistemul nostru de convingeri afirm : „Merit acest lucru. Aceast persoan îmi face de fapt o favoare, c ci este al turi de mine. Nu merit dragostea 'i respectul ei. Nu sunt suficient de bun”. Noi avem nevoie s fim accepta"i 'i iubi"i de ceilal"i, dar nu ne putem accepta 'i iubi pe noi în'ine. Cu cât ne iubim mai mult pe noi în'ine, cu atât experiment m mai pu"ine abuzuri în via"a noastr . Autoabuzul provine din autorespingere, iar autorespingerea se na'te din faptul c avem o

DON MIGUEL RUIZ

28

imagine a perfec"iunii 'i nu ne ridic m niciodat la în l"imea acestui ideal. Imaginea noastr despre perfec"iune este motivul pentru care ne respingem singuri; este motivul pentru care nu ne accept m a'a cum suntem bazate pe fric 'i s ne proclam m propria putere 'i pentru care nu-i accept m pe ceilal"i a'a cum sunt, personal . Compromisurile n scute din fric incumb o mare pierdere de energie din partea noastr , dar leg mintele care se nasc din dragoste ne ajut s ne conserv m energia 'i chiar s câ'tig m mai mult energie. Exist mii de compromisuri pe care le-am f cut. Fiecare dintre noi este n scut cu o anumit cu noi în'ine, cu ceilal"i oameni, cu visul nostru cantitate de putere personal pe care o recap t în despre via" , cu Dumnezeu, cu societatea, cu p rin"ii, fiecare zi, dup ce se odihne'te. Din p cate, noi cu so"ia, cu copiii. Dar cele mai importante cheltuim o mare parte din puterea noastr personal compromisuri sunt cele pe care le facem cu noi mai întâi pentru a face acele compromisuri, iar apoi în'ine. Aceste compromisuri ne spun cine suntem cu pentru a le respecta. Puterea noastr personal este adev rat, ce trebuie s sim"im, ce trebuie s credem disipat de toate compromisurile pe care le-am creat, 'i cum trebuie s ne comport m. Rezultatul este ceea iar rezultatul este c ne sim"im f r putere. Tot ce ne ce noi numim personalitatea noastr . Aceste mai r mâne

29


este doar atâta putere cât s supravie"uim compromisuri afirm : „Acesta sunt eu. Aceasta este în fiecare zi, c ci risipim cea mai mare parte din ea ceea ce cred eu. Pot face anumite lucruri, iar alte pentru a p stra compromisurile care ne "in lega"i de lucruri nu le pot face. Aceasta este realitate, iar visul planetar. Cum am putea transforma întregul vis aceasta este fantezie; acest lucru este posibil, cel lalt|al vie"ii noastre când nu avem puterea de a schimba este imposibil”. Un singur compromis nu ar fi o problem , dar în cazul în care con'tientiz m compromisurile exist multe asemenea compromisuri care ne fac s care ne guverneaz via"a 'i constat m c visul vie"ii suferim, s c dem, s gre'im în via" . Dac dorim s noastre nu ne place, este necesar s ne schimb m tr im o via" plin de bucurie 'i împlinire, trebuie s leg mintele. Dac suntem dispu'i s facem acest avem curajul s rupem aceste compromisuri care sunt lucru, exist patru leg minte foarte puternice care ne vor ajuta s elimin m din via"a noastr compromisurile 'i condi"ion rile n scute din fric 'i care ne golesc de energie. Atunci când rupem un compromis, când dep 'im o condi"ionare, toat puterea pe care o folosim pentru a le crea se întoarce la noi. Dac vom adopta aceste patru noi leg minte, ele vor genera suficient putere personal pentru a ne ajuta s ne

DON MIGUEL RUIZ

30

schimb m întregul sistem al vechilor noastre conven"ii. Pentru a adopta Cele patru leg minte este nevoi de mult voin" , dar dac vom începe s respect m aceste leg minte, transformarea care se va produce în| via"a noastr va fi incredibil . Drama iadului va disp rea curând din fa"a ochilor no'tri. În loc s tr im într-un vis al iadului, vom putea s ne cre m un nou vis, visul nostru personal al raiului.

31


PRIMUL LEG MÂNT

FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI

Primul leg mânt este cel mai important dintre toate, 'i totodat cel mai greu de respectat. Este atât de important, încât doar prin respectare a acestui prim leg mânt vom putea deveni capabili s trecem pe nivelul existen"ial pe care eu 1-am numit raiul pe p mânt. Primul Leg mânt este urm torul: fii impecabil în 'tot ceea ce spui. Sun foarte simplu, dar este o lege extrem de puternic . De ce pornim de la cuvinte? Cuvântul este puterea prin care noi cre m. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. în Evanghelia dup Ioan din Biblie se spune, referitor la crearea universului: „La început a fost cuvântul 'i cuvântul era la Dumnezeu, 'i Dumnezeu era cuvântul”. Prin cuvânt,

DON MIGUEL RUIZ

32

noi ne exprim m puterea creatoare. Prin cuvânt putem manifesta totul. Indiferent de limba pe care o vorbim, inten"ia noastr se manifest prin cuvânt. Tot ceea ce vis m, tot ceea ce sim"im 'i ceea ce suntem cu adev rat - toate acestea se manifest doar prin puterea cuvântului. Cuvântul nu este doar un sunet sau un simbol scris. Cuvântul este o for" ; este puterea pe care o avem de a ne exprima 'i de a comunica, de a gândi 'i de a crea evenimentele din via"a noastr . Singur omul poate vorbi. Ce alt animal de pe planet poate vorbi? Cuvântul este cea mai puternic unealt pe care o are omul; este unealta magiei. Dar, la fel ca 'i o spad cu dou t i'uri, cuvântul nostru poate crea cel mai frumos vis, dar poate 'i s distrug tot ce exist în jurul nostru. Un t i' al s biei îl constituie a'adar folosirea gre'it a cuvântului, cea care creeaz iadul pe p mânt. Cel lalt t i' îl constituie impecabilitatea cuvântului, care creeaz doar frumuse"e, iubire 'i raiul pe p mânt. în func"ie de modul în care este folosit, cuvântul ne poate elibera, sau ne poate înl n"ui mai mult decât ne închipuim. întreaga magie de care dispunem se bazeaz pe cuvintele noastre. Cuvântul nostru este magie pur , iar folosirea lui gre'it este magie neagr . Cuvântul este atât de puternic încât un simplu cuvânt poate schimba o via" sau poate distruge

33


vie"ile a milioane de oameni. Cu câ"iva ani în urm un om din Germania a manipulat prin folosirea cuvântului unul dintre cele mai inteligente popoare din lume. El i-a condus pe germani în iadul r zboiului prin simpla folosire a cuvântului. I-a convins s comit cele mai atroce acte de violen" . A activat frica oamenilor doar prin puterea cuvântului, iar rezultatul au fost crimele 'i un r zboi mondial. Oamenii din întreaga lume au început s îi distrug pe ceilal"i oameni deoarece le era fric unul de cel lalt. Cuvântul lui Hitler, bazat pe convingeri 'i compromisuri generatoare de fric , va r mâne pentru totdeauna în istorie. Mintea uman este ca un sol fertil în care sunt plantate continuu semin"e. Semin"ele sunt p reri, idei 'i concepte. Plantezi o s mân" , un gând, 'i acesta rode'te. Cuvântul este ca o s mân" , iar mintea uman este atât de fertil ! Drama este c oamenii folosesc prea des aceast fertilitate pentru a planta semin"ele fricii. Fiecare minte uman este fertil , dar numai pentru acele semin"e pentru care este preg tit . Este important s observ m pentru ce fel de semin"e este fertil mintea noastr , preg tindo apoi pentru semin"ele iubirii. S lu m de pild exemplul lui Hitler: acesta a trimis în exterior toate acele semin"e ale fricii, iar ele au crescut foarte puternice, producând distrugeri masive. Con'tientizând for"a cuvântului, putem

DON MIGUEL RUIZ

34

în"elege ce putere se poate manifesta prin cuvântul nostru. O temere sau o îndoial plantat în mintea noastr poate crea o dram f r sfâr'it. Un cuvânt este ca un blestem, iar oamenii folosesc cuvântul la fel ca magicienii negri, blestemându-se incon'tient unii pe ceilal"i. Fiecare om este un magician 'i poate s blesteme pe cineva prin cuvântul s u, la fel cum poate elibera pe cineva de un blestem. Noi îi blestem m adeseori pe al"ii prin p rerile pe care le avem. Un exemplu: vedem un prieten 'i îi spunem o p rere care tocmai ne-a trecut prin minte. îi spunem: „Mm! V d pe fa"a ta acea paloare pe care o au doar oamenii bolnavi de cancer”. Dac el va asculta aceste cuvinte 'i va fi de acord cu ele, el se va îmboln vi de cancer în mai pu"in de un an. Aceasta este puterea cuvântului. În timpul îndoctrin rii noastre, p rin"ii 'i profesorii no'tri ne-au silit s le asimil m p rerile chiar f r s se gândeasc la aceasta. în acest fel, nu am crezut în aceste p reri 'i am tr it cu frica pe care au generat-o în noi, spre exemplu: c nu suntem buni la înot, la sport, sau la scris. Cineva î'i d cu p rerea 'i spune: „Uite, aceast fat este urât !” Fata ascult , crede c este urât 'i cre'te cu ideea c este urât . Nu are importan" cât de frumoas este; atât timp cât ea 'i-a asumat aceast prejudecat , aceast condi"ionare interioar , ea va crede c este urât .

35


Acesta este blestemul sub influen"a c ruia se afl . Prin fixarea aten"iei, cuvântul poate intra în mintea noastr 'i poate schimba un întreg sistem de convingeri în bine sau în râu. Un alt exemplu: putem crede c suntem ni'te pro'ti; eventual, putem crede acest lucru de când ne 'tim. Aceast condi"ionare interioar poate fi foarte în'el toare, silindu-ne s facem o gr mad de prostii numai pentru a ne asigura c suntem pro'ti. De pild , facem ceva 'i gândim: „Cât mi-a' dori s fiu inteligent, dar trebuie s fiu tare prost de vreme ce am f cut acest lucru”. Mintea alearg în sute de direc"ii diferite, iar noi putem petrece zile întregi sub hipnoza credin"ei în propria noastr prostie. i totul pân într-o zi când altcineva ne capteaz aten"ia 'i ne spune c nu suntem pro'ti deloc. Noi credem ce spune aceast persoan 'i facem un nou leg mânt. în consecin" , nu ne mai sim"im 'i nu mai ac"ion m ca ni'te pro'ti. Întregul blestem s-a destr mat, doar prin puterea cuvântului. Invers, în cazul în care credem c suntem ni'te pro'ti 'i cineva ne capteaz aten"ia spunându-ne: „Da, e'ti cu adev rat cea mai proast persoan pe care am întâlnit-o”, convingerea interioar va fi înt rit 'i va deveni chiar mai puternic . Haide"i s vedem acum ce înseamn cuvântul impecabilitate. Impecabilitate înseamn „f r de

DON MIGUEL RUIZ

36

p cat”. Impecabil vine din latinescul pecatus, care înseamn „p cat”. Prefixul im de la impecabil înseamn „f r ”, a'a c impecabil înseamn „f r de p cat”. Religiile vorbesc despre p cat 'i p c to'i, dar haide"i s în"elegem ce înseamn cu adev rat a p c tui. Un p cat este orice faci împotriva ta. Tot ceea ce sim"i sau crezi împotriva ta este un p cat. E'ti împotriva ta atunci când te judeci sau când te critici f r motiv. Când e'ti impecabil, tu e'ti responsabil pentru ac"iunile tale, dar nu te judeci 'i nu te blamezi. Din acest punct de vedere, întregul concept de p cat se schimb , transformându-se din ceva moral sau religios într-un aspect de bun sim". P catul începe cu respingerea propriei persoane. Autorespingerea este cel mai mare p cat pe care-1 po"i comite. In termeni religio'i, autorespingerea (respingerea de sine) este un „p cat mortal”, care conduce la moarte. Impecabilitatea, pe de alt parte, conduce la via" . A fi impecabil în ceea ce spui înseamn a nu folosi cuvintele împotriva ta. Dac te v d pe strad 'i î"i spun c e'ti prost, acest lucru poate ap rea ca o folosire gre'it a cuvântului împotriva ta. Dar, de fapt, eu folosesc cuvântul împotriva mea, deoarece tu m vei urî pentru aceasta, iar ura ta nu este bun pentru mine. De aceea, dac m sup r 'i prin cuvintele mele î"i trimit toat otrava mea emo"ional

37


"ie, eu folosesc cuvântul împotriva mea. Dac m iubesc pe mine însumi, eu îmi voi exprima aceast iubire în interac"iunea cu tine, având grij s fiu impecabil în ceea ce spun, deoarece aceast ac"iune a mea va produce, la rândul ei, o reac"ie. Dac te iubesc, tu m vei iubi la rândul t u pe mine. Dac te insult, 'i tu m vei insulta. Dac -"i sunt recunosc tor, 'i tu îmi vei fi recunosc tor. Dac sunt egoist, 'i tu vei fi egoist cu mine. Dac folosesc cuvântul 'i te voi blestema, m vei blestema la rândul t u. A fi impecabil cu cuvântul t u înseamn a-"i folosi corect energia; înseamn a-"i folosi energia în direc"ia adev rului 'i a iubirii fa" de tine însu"i. Dac faci un leg mânt cu tine însu"i, acela de a fi impecabil în ceea ce spui, aceast simpl inten"ie este suficient pentru ca adev rul s se manifeste prin tine 'i s cure"e toat otrava emo"ional care exist în fiin"a ta. Dar a face acest leg mânt este dificil, deoarece noi am înv "at s facem exact opusul. Comunicarea cu ceilal"i ne-a înv "at s min"im, iar apoi am preluat aceast obi'nuin" , min"indu-ne chiar pe noi în'ine. Noi nu suntem impecabili în ceea ce spunem. În iad, puterea cuvântului este folosit complet gre'it. Noi folosim cuvântul pentru a jigni, pentru a blama, pentru a g si vinova"i, pentru a distruge. Bineîn"eles, îl folosim 'i a'a cum trebuie, dar nu

DON MIGUEL RUIZ

38

prea des. Cel mai adesea folosim cuvântul pentru a împr 'tia emo"iile noastre otr vite, pentru a exprima furia, gelozia, invidia 'i ura. Cuvântul este pur magie, cel mai pre"ios 'i mai puternic dar pe care-1 are umanitatea, dar noi îl folosim împotriva noastr . Pl nuim r zbun ri. Cre m haos prin cuvintele noastre. Folosim cuvântul pentru a crea ur între diferite rase, între diferi"i oameni, între diferite familii, între na"iuni. Atât de des folosim cuvântul în mod gre'it, încât aceast folosire gre'it a devenit chiar modul în care cre m 'i perpetu m visul iadului. Folosirea gre'it a cuvântului este modul în care noi ne împingem unii pe ceilal"i în jos, men"inându-ne reciproc cu capul la fund, într-o stare de fric 'i de îndoial . Deoarece cuvântul este bagheta magic pe care o posed omul, folosirea gre'it a cuvântului înseamn magie neagr , iar noi folosim magia neagr tot timpul, f r m car s ne d m seama de acest lucru. De pild , am cunoscut o femeie care era inteligent 'i avea un suflet foarte bun. Ea avea o fiic pe care o iubea cu adev rat foarte mult. într-o noapte, ea a venit acas dup o zi de munc foarte dificil , obosit , plin de tensiuni emo"ionale 'i cu o durere de cap teribil . Tot ce î'i dorea în acea clip era o stare de lini'te 'i mult pace, dar fata ei cânta 'i s rea fericit prin cas . Fiica ei nu era con'tient de modul în care se sim"ea mama ei; ea era în lumea

39


ei, a'a c s rea 'i cânta din ce în ce mai tare, exprimându-'i bucuria 'i dragostea. Ea cânta atât de tare încât a f cut ca durerea de cap a mamei sale s se înte"easc , iar la un moment dat mama ei 'i-a pierdut controlul. Sup rat , ea s-a uitat la frumoasa sa feti" 'i i-a spus: „Taci! Ai o voce urât . Nu po"i s taci odat din gur ?” Adev rul este c la acea or , mama sa nu ar fi suportat nici un fel de zgomot - nicidecum faptul c vocea fetei era urât . Dar fata a crezut ceea ce i-a spus mama ei 'i în acel moment ea a luat o hot râre fa" de ea îns 'i. Dup aceasta nu a mai cântat niciodat , convins c vocea ei era urât 'i c va deranja pe oricine o va auzi. Ea a devenit ru'inoas la 'coal , iar dac era rugat s cânte, refuza întotdeauna. Chiar 'i discu"iile cu ceilal"i au devenit dificile pentru ea. Totul s-a schimbat pentru feti" din cauza acestui nou leg mânt pe care 1-a f cut, din cauza acestei noi condi"ion ri: ea credea c trebuie s -'i reprime emo"iile pentru a fi acceptat 'i iubit . De fiecare dat când auzim o p rere pe care o accept m 'i o credem, noi facem un nou leg mânt, iar acesta devine o parte a sistemului nostru de valori. Aceast feti" a crescut, 'i de'i mai târziu a realizat c avea o voce frumoas , ea nu a mai cântat niciodat . Mai mult, 'i-a creat un întreg complex din cauza blestemului. Acest blestem a fost aruncat asupra ei de c tre una din persoanele pe care le iubea

DON MIGUEL RUIZ

40

cel mai mult: mama sa. Mama sa nu a observat ceea ce a f cut prin cuvintele sale. Ea nu a observat c f cuse un act de magie neagr 'i c a pus un blestem asupra propriei sale fiice. Ea nu era con'tient de for"a cuvântului s u 'i de aceea nu trebuie acuzat . Ea a f cut ceea ce-i f cuser 'i ei cândva mama ei, tat l ei 'i to"i ceilal"i de atâtea ori. Ea a folosit gre'it cuvântul. De câte ori nu facem 'i noi aceste lucruri cu copiii no'tri? Le oferim tot felul de sugestii, iar copiii no'tri poart aceast magie neagr asupra lor ani 'i ani de zile. Oamenii care ne iubesc realizeaz acte de magie neagr asupra noastr , f r m car s fie con'tien"i c fac acest lucru. De aceea, noi trebuie s -i iert m; ei nu 'tiu ce fac. Un alt exemplu: s spunem c te treze'ti într-o diminea" 'i te sim"i foarte fericit . Te sim"i minunat 'i r mâi o or sau dou în fa"a oglinzii pentru a te face frumoas . Tocmai atunci, una dintre prietenele tale cele mai bune spune: „Ce "i s-a întâmplat? Ar "i atât de urât. Uit -te la rochia pe care o por"i; e'ti ridicol ”. Aceste cuvinte sunt suficiente pentru a te trânti la p mânt, pentru a te împinge în iad. Poate aceast prieten "i-a spus ce "i-a spus doar pentru a te r ni. i a reu'it. Ea "i-a oferit o p rere care era înc rcat cu toat for"a cuvântului s u. Dac tu îi accep"i p rerea, ea va deveni un nou leg mânt, pe care îl vei înc rca cu o parte din puterea ta. Aceast

41


p rere va deveni un act de magie neagr Aceste tipuri de blesteme sunt dificil de dep 'it. Singura cale care poate rupe un blestem const în a face noi leg minte bazate pe realitate. Adev rul este cea mai important parte a unei fiin"e impecabile în cuvintele sale. De o parte a sabiei sunt minciunile, care creeaz magia neagr , iar de cealalt parte a sabiei este adev rul, care are puterea de a rupe blestemul magiei negre. Doar adev rul v va elibera! Dac privim felul în care interac"ion m unii cu al"ii în fiecare zi, putem constata cu u'urin" de câte ori arunc m blesteme unul asupra altuia doar prin ni'te simple cuvinte. De-a lungul timpului, aceast interac"iune a devenit cea mai rea dintre toate formele de magie 'i a fost numit bârfa. Bârfa este un act de magie neagr 'i este foarte rea deoarece este otrav pur . Cu to"ii am înv "at cum s bârfim acceptând bârfa altora. Când eram copii, îi auzeam pe adul"ii din jurul nostru bârfind tot timpul, exprimându-'i p rerea m mod deschis despre alte persoane. Ei exprimau p reri chiar 'i despre persoanele pe care nu le cuno'teau. Otrava emo"ional era transferat odat cu acele p reri, iar noi am înv "at c aceasta este modalitatea normal de comunicare. Bârfa a devenit principala form de comunicare în societatea uman . A devenit modalitatea de a ne sim"i aproape unul de cel lalt, deoarece ne face s ne

DON MIGUEL RUIZ

42

sim"im mai bine v zând c altcineva se simte la fel de r u precum ne sim"im 'i noi. Exist un vechi proverb care spune: „Suferin"ei nu-i place s fie singur ”, iar oamenii care sufer în iad nu vor s fie singuri. Frica 'i suferin"a sunt o parte important din visul planetar; ele sunt modalitatea prin care visul planetar ne men"ine pe un nivel cât mai jos posibil. Folosind analogia 'i asimilând mintea uman cu un computer, bârfa poate fi comparat cu virusul unui computer. Virusul unui computer este o parte a limbajului calculatorului, scris în acela'i limbaj cu celelalte coduri, dar cu o inten"ie rea, d un toare. Acest cod este introdus în programul computerului t u când te a'tep"i mai pu"in 'i de cele mai multe ori când nici nu e'ti con'tient de asta. Dup ce acest cod a fost introdus, computerul t u nu mai lucreaz corect, sau nu mai func"ioneaz deloc, deoarece codurile con"in în ele atât de multe mesaje conflictuale, încât acestea blocheaz efectuarea opera"iilor corecte. Bârfa uman func"ioneaz exact m acela'i mod. De exemplu, începi o nou materie cu un nou profesor 'i vrei s urmezi acea materie pentru o perioad mai îndelungat . în prima zi în care participi la acel curs, te love'ti de cineva care a urmat acel curs 'i care-"i spune: „Oh, acel profesor este un ignorant care nu 'tie despre ce vorbe'te; în plus, mai este 'i un tic los, a'a c fii atent!”

43


Tu e'ti imediat marcat de cuvinte 'i de codul emo"ional al persoanei respective, dar nu e'ti con'tient de motiva"ia pe care a avut-o atunci când "i-a spus aceste lucruri. Aceast persoan poate fi furioas deoarece nu a promovat în anul urm tor, sau face simple presupuneri bazate pe team 'i prejudec "i, dar întrucât tu ai înv "at s accep"i informa"ia la fel ca un copil mic, o parte din tine crede acea bârfa. Ajungi apoi la cursul respectiv. Ori de câte ori profesorul vorbe'te, tu sim"i cum otrava iese din interiorul t u, dar nu realizezi c -1 vezi pe profesori: prin ochii persoanei care "i-a furnizat respectiva bârfa. Apoi începi s vorbe'ti 'i cu ceilal"i colegi de clas despre acest lucru, iar ei încep sâ-1 priveasc pe profesor în acela'i mod: ca pe un ignorant 'i un tic los. Ajungi chiar s ur 'ti aceast materie, iar în curând te decizi s renun"i definitiv la acest curs. Î"i blamezi profesorul, dar unicul lucru pe care ar trebui s -1 blamezi este bârfa. i singura cauz care provoac aceast neîn"elegere este un mic virus în calculator. O mic informa"ie gre'it 'i comunicarea dintre oameni poate fi distrus , infectând fiecare persoan care este atins de el, 'i care devine apoi o fiin" contagioas inclusiv pentru ceilal"i. Imagina"i-v c de fiecare dat când ceilal"i v bârfesc, ei introduc un virus de computer în mintea dumneavoastr , producând o mic'orare a clarit "ii dumneavoastr mentale. Apoi

DON MIGUEL RUIZ

44

imagina"i-v c în încercarea de a v cur "a 'i de a elimina confuziile, îndep rtând o parte din otrav , dumneavoastr bârfi"i 'i împr 'tia"i aceast otrav la cei din jur. Imagina"i-v în continuare c aceast propagare merge la nesfâr'it, într-un lan" care une'te între ele toate fiin"ele de pe acest p mânt. Rezultatul va fi o lume plin de oameni care pot citi informa"ia prin circuite care sunt afectate de un virus otr vitor 'i contagios. înc o dat , acest virus este ceea ce toltecii au numit mitote, haosul miilor de voci care încearc s vorbeasc simultan în cadrul aceleia'i min"i. Chiar mai r i sunt magicienii negri sau hackerii de computere care împr 'tie virusul în mod inten"ionat. Gândi"i-v la o perioad în care era"i sup rat pe cineva 'i dorea"i s v r zbuna"i pe acea persoan . Pentru a v r zbuna pe ea, a"i spus ceva despre persoana respectiv cu inten"ia de a împr 'tia otrav 'i a o face s sufere. Am f cut cu to"ii asemenea lucruri când eram copii, adeseori în mod incon'tient, dar ca adul"i am devenit mai calcula"i în eforturile noastre de a-i distruge pe ceilal"i. Apoi am înv "at s ne min"im singuri, spunându-ne c persoana a primit o pedeaps dreapt pentru gre'elile sale. Atunci când vedem lumea prin virusul unui computer este u'or s ne justific m chiar 'i cele mai

45


crude comportamente. Ceea ce nu vedem este folosirea gre'it a cuvintelor noastre care ne împinge tot mai adânc în iad. Timp de ani de zile am primit bârfe 'i blesteme de la ceilal"i, dar acest lucru a fost posibil inclusiv datorit modului în care noi am folosit cuvintele. In mintea noastr exist un dialog interior constant, 'i de cele mai multe ori ne spunem singuri lucruri precum: „Vai, sunt gras, sunt urât. îmb trânesc, îmi cade p rul. Sunt prost, nu am în"eles niciodat nimic. Nu voi fi niciodat perfect”. Vede"i cum folosim cuvintele împotriva noastr ? De aceea, este important s în"elegem ce este cuvântul 'i ce poate face el. Dac accep"i primul leg mânt 'i devii impecabil cu cuvintele tale, începi s vezi toate schimb rile 'i transform rile care pot ap rea în via"a ta. Apar mai întâi schimb ri în felul în care te în"elegi pe tine, iar mai târziu schimb ri în modul în care interac"ionezi cu ceilal"i oameni, mai ales cu cei pe care-i iube'ti cel mai mult. Gândi"i-v de câte ori a"i bârfit cu cei pe care îi iubi"i cel mai mult doar pentru a le dovedi juste"ea punctului dumneavoastr de vedere. De câte ori nu a"i captat aten"ia celorlal"i oameni 'i a"i împr 'tiat otrav despre persoana pe care o iubi"i, doar pentru a v justifica p rerea? P rerea noastr nu este altceva decât punctul nostru de vedere. Ea nu este neap rat 'i adev rat . P rerea noastr se na'te din credin"ele

DON MIGUEL RUIZ

46

noastre, din ego-ul nostru 'i din visul nostru. Noi cre m toat otrava 'i o v rs m asupra celorlal"i doar pentru ca s ne sim"im bine în ceea ce prive'te punctul nostru de vedere. Dac adopt m primul leg mânt 'i devenim impecabili cu cuvintele noastre, orice otrav emo"ional va fi cur "at din mintea noastr 'i din modul nostru de comunicare interpersonal , lucru valabil inclusiv în ceea ce prive'te comunicarea noastr cu o pisic sau cu un câine. Impecabilitatea cuvântului ne va conferi imunitate fa" de blestemele altora, fa" de oricine gânde'te ceva urât despre noi. Nimeni nu poate recepta o idee negativ decât dac mintea sa este un sol fertil pentru acea idee. Atunci când devii impecabil în ceea ce spui, mintea ta nu mai este un sol fertil pentru cuvintele ce provin din magia neagr . Ea se deschide îns (devine fertil ) pentru cuvintele care se nasc din dragoste. Noi putem m sura impecabilitatea cuvântului nostru prin nivelul iubirii de sine. Iubirea de sine 'i bun starea interioar sunt direct propor"ionale cu calitatea 'i integritatea cuvântului nostru. Atunci când e'ti impecabil în ceea ce spui, te sim"i bine; te sim"i fericit 'i împ cat. Noi nu vom putea transcende visul iadului decât luând decizia de a fi impecabili în ceea ce spunem. Eu plantez acum o s mân" în mintea

47


dumneavoastr . Dac s mân"a va cre'te sau nu depinde de cât de fertil este mintea dumneavoastr la semin"ele de iubire. Depinde de dumneavoastr dac ve"i face acest leg mânt cu dumneavoastr în'iv : sunt impecabil în tot ceea ce spun. Hr ni"i aceast s mân" , 'i pe m sur ce va cre'te în mintea dumneavoastr , ea va genera mai multe semin"e de iubire care vor înlocui semin"ele fricii. Primul leg mânt va schimba tipul semin"elor fa" de care este fertil mintea dumneavoastr . Fi"i impecabil cu cuvântul dumneavoastr . Acesta este primul leg mânt pe care trebuie s -1 face"i dac dori"i s fi"i liber, dac dori"i s fi"i fericit, dac dori"i s transcende"i nivelul existen"ial al iadului. Acest nivel este foarte puternic. El 'tie s se foloseasc de cuvânt. De aceea, folosi"i cuvântul pentru a împ rt 'i iubirea dumneavoastr . Folosi"i magia alb , începând chiar cu dumneavoastr în'iv . Repeta"i-v cât sunte"i de minunat, cât de excep"ional sunte"i. Spune"i-v cât de mult v iubi"i. Folosi"i cuvântul pentru a rupe toate acele mici leg minte care v fac s suferi"i. Acest lucru este posibil. Este posibil deoarece eu am f cut acest lucru, iar eu nu sunt mai bun ca dumneavoastr . Noi, oamenii, suntem cu to"ii la fel. Avem acela'i tip de creier, acela'i tip de corp; suntem oameni. Dac eu am fost capabil s mp toate vechile leg minte 'i s creez altele noi, atunci pute"i

DON MIGUEL RUIZ

48

face la fel. Dac eu pot fi impecabil în ceea ce spun, atunci de ce nu a"i fi 'i dumneavoastr impecabili în ceea ce spune"i? Acest simplu leg mânt este suficient pentru a v transforma via"a. Impecabilitatea cuvântului v poate conduce c tre fericirea personal , c tre un mare succes 'i o mare abunden" ; v poate înl tura temerile 'i le poate transforma în bucurie 'i iubire. Tot ce ave"i de f cut este s v imagina"i ce ve"i putea crea prin impecabilitatea cuvântului. Impecabilitatea cuvântului este suficient pentru a transcende visul fricii 'i pentru a tr i o via" diferit . Pute"i tr i în rai în mijlocul a mii de oameni care tr iesc în iad, deoarece a"i devenit imun la tot acel râu. Pute"i atinge împ r "ia lui Dumnezeu doar prin intermediul acestui prim leg mânt: fii impecabil în tot ceea ce spui.

49


AL DOILEA LEG MÂMT

NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND PERSONAL

Urm toarele trei leg minte deriv din primul. Al doilea leg mânt este: nu considera nimic ca fiind personal. Orice s-ar petrece în jurul dumneavoastr , nu considera"i c este ceva personal. Folosind un exemplu anterior, dac eu v d pe cineva pe strad 'i îi spun: „E'ti un prost”, f r s -1 cunosc, asta nu înseamn c este ceva în neregul cu el, ci cu mine. Dac el va lua cuvintele mele în serios, atunci probabil c va crede c este într-adev r un prost. Poate c va gândi: „Cum de 'tie? O fi un clarv z tor, sau chiar poate vedea toat lumea cât de prost sunt?”. Noi nu ne-am implica personal dac nu am fi de acord cu ceea ce ni se spune. Imediat ce ai fost de acord, otrava se r spânde'te în interiorul t u 'i tu te la'i prins în visul iadului. Premisa acestei capcane

DON MIGUEL RUIZ

50

este ceea ce numim importan#a de sine. Importan"a de sine, sau faptul c lu m lucrurile la modul personal, este expresia suprem a egoismului, deoarece noi facem presupunerea c tot ce se petrece în jur are leg tur cu noi. Noi înv " m s devenim subiectivi (s interpret m totul la modul personal) în timpul educa"iei noastre, al îndoctrin rii noastre, când ajungem s credem c suntem responsabili pentru tot. Eu, eu, eu, întotdeauna eu! Nimic din ceea ce fac ceilal"i oameni nu este din cauza noastr . Este din cauza lor. To"i oamenii tr iesc în propriul lor vis, în mintea lor; ei se afl într-o lume complet diferit de cea în care tr im noi. Atunci când interpret m personal realitatea, noi pornim de la premisa c lumea noastr este cunoscut de ceilal"i 'i încerc m s domin m lumea lor cu lumea noastr . Chiar atunci când o situa"ie pare cu adev rat personal , chiar dac ceilal"i ne insult direct, acest lucru nu are de-a face cu noi. Ceea ce spun ei, ceea ce fac ei 'i opiniile pe care le au sunt într-o leg tur direct cu leg mintele pe care le-au f cut în min"ile lor, cu propriile lor dogme. Punctul lor de vedere s-a n scut din toate program rile pe care le-au primit pe parcursul îndoctrin rii lor. Dac cineva î'i d cu p rerea despre dumneavoastr 'i spune: „Vai, e'ti cam gras”, nu trebuie s lua"i acest lucru la modul personal,

51


deoarece adev rul este c acea persoan se confrunt cu propriile sale sentimente, convingeri 'i p reri. Acea persoan încearc s v trimit o otrav , dar nu poate reu'i acest lucru decât dac ve"i considera p rerea ei drept un afront personal, caz în care prelua"i acea otrav , care devine parte integrant din fiin"a dumneavoastr . Dând lucrurilor o interpretare personal deveni"i o prad u'oar pentru acele animale de prad care sunt magicienii negri. Ace'tia v pot vr ji u'or cu o mic p rere, inoculându-v astfel orice otrav doresc; acordând p rerii lor o interpretare personal , dumneavoastr înghi"i"i otrava. V hr ni"i astfel cu gunoiul lor emo"ional, care devine în acest fel gunoiul dumneavoastr . în cazul în care nu acorda"i îns acestor lucruri o interpretare personal , ve"i r mâne imun în mijlocul iadului. Imunitatea la otrava din mijlocul iadului este darul acestui leg mânt. Felul în care privim acest film depinde direct de leg mintele pe care le-am f cut cu via"a. Punctul nostru de vedere este ceva foarte personal. El nu reprezint decât adev rul nostru, nu 'i al altcuiva. Astfel, dac cineva se sup r pe mine, eu 'tiu c acest lucru îl prive'te. Eu sunt pretextul pentru ca el s se enerveze. i el se enerveaz deoarece îi este fric , deoarece se confrunt cu frica. Dac nu i-ar fi fric , atunci nu ar avea de ce s se enerveze pe mine.

DON MIGUEL RUIZ

52

Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s m urasc . Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s fie gelos sau sup rat. Dac tr ie'ti f r fric , dac iube'ti, în sufletul t u nu mai exist nici un loc pentru astfel de emo"ii, fiind evident faptul c te sim"i bine. Când te sim"i bine, totul în jurul t u este bine. Când totul în jurul t u este excelent, totul te face fericit. Iube'ti totul în jurul t u, deoarece te iube'ti pe tine, deoarece î"i place modul în care e'ti, deoarece e'ti mul"umit cu tine însu"i, deoarece e'ti fericit cu via"a ta, deoarece e'ti fericit cu filmul pe care-1 produci, deoarece e'ti fericit cu leg mintele pe care le-ai f cut fa" de via" . E'ti împ cat 'i e'ti fericit. Tr ie'ti într-o stare de beatitudine m care totul este minunat. în starea de beatitudine tu faci dragoste tot timpul cu ceea ce percepi. Orice ar face oamenii, orice ar gândi sau ar spune ei, nu lua"i aceste lucruri la modul personal. Dac ei v spun c sunte"i minunat, ei nu spun acest lucru din cauza dumneavoastr , ci numai pentru a v face pl cere. Tu 'tii c e'ti minunat, oricum. Nu este necesar s -i crezi pe ceilal"i oameni care-ti spun c e'ti minunat. Nu lua"i nimic la modul personal. Chiar dac cineva ia o arm 'i v împu'c în cap, nu a fost ceva personal. A fost doar o ac"iune extrem . Nici chiar p rerile pe care le avem despre noi în'ine nu sunt în mod necesar adev rate; de aceea,

53


noi nu ar trebui s lu m la modul personal nici chiar ceea ce gândim noi. Mintea are capacitatea de a vorbi cu ea îns 'i, dar are 'i capacitatea de a ob"ine informa"ii din alte lumi subtile. Se întâmpl uneori s auzim în minte o voce 'i s ne întreb m de unde vine ea. Aceast voce poate veni dintr-o alt realitate, m care exist fiin"e similare cu mintea uman . Toltecii au numit aceste fiin"e Alia"i. În Europa, Africa 'i India, ele au fost numite Zei. Mintea noastr exist inclusiv pe nivelul Zeilor. Ea tr ie'te inclusiv în acea realitate 'i poate percepe acea realitate. Mintea vede cu ochii 'i percepe trezirea acestei realit "i. Dar, la fel de bine, ea poate vedea 'i percepe f r ajutorul ochilor; de aceea ne este atât de greu s devenim con'tien"i de aceast percep"ie. Mintea tr ie'te în mai multe dimensiuni. In anumite momente noi putem avea idei care nu apar"in min"ii noastre, dar pe care le percepem cu mintea. Orice om are dreptul s cread sau s nu cread în aceste voci, 'i dreptul de a "ine cont sau de a nu lua în considera"ie ceea ce spun ele. Noi avem dreptul de a alege între a crede sau nu vocile pe care le auzim în min"ile noastre, tot a'a cum putem alege între a crede 'i a accepta sau nu visul planetar. Uneori, mintea poate s vorbeasc 'i s se asculte pe ea îns 'i. Ea este divizat , la fel cum 'i corpul nostru este divizat. Tot a'a cum putem spune: „Am o mân pe care o pot atinge cu cealalt mân ”,

DON MIGUEL RUIZ

54

mintea poate vorbi cu ea îns 'i. O parte din minte vorbe'te 'i cealalt parte ascult . Adev rata problem apare atunci când o mie de p r"i ale min"ii vorbesc în acela'i timp. A'a cum spuneam, toltecii au numit acest fenomen mitote. Mitote poate fi comparat cu o pia" foarte marc, în care mii de oameni vorbesc 'i se târguiesc în acela'i timp. Fiecare dintre ei are gânduri 'i sentimente diferite; fiecare are un punct de vedere diferit. în programarea mental , toate leg mintele pe care le-am f cut, toate condi"ion rile pe care le avem, nu sunt neap rat compatibile unele cu altele. Fiecare leg mânt, fiecare condi"ionare este ca o fiin" vie separat ; are propria sa personalitate 'i propria sa voce. Exist leg minte conflictuale care se îndreapt împotriva altor leg minte, 'i astfel în mintea noastr începe un adev rat r zboi. Mitote este motivul pentru care omul realizeaz cu greu ceea ce dore'te, sau atunci când dore'te. Omul nu este de acord cu el însu'i deoarece sunt p r"i din mintea sa care doresc un anumit lucru, 'i alte p r"i care vor exact opusul. O parte din mintea noastr are obiec"ii fa" de anumite gânduri 'i ac"iuni, iar o alt parte sprijin ac"iunile gândurilor opuse. Toate aceste mici fiin"e vii creeaz un conflict interior, tocmai din cauz c sunt vii 'i fiecare dintre ele are o voce. Noi nu vom putea aplana conflictele din minte 'i nu vom reu'i s

55


facem ordine în acest haos numit mitote decât f când un inventar al condi"ion rilor noastre. Nu considera#i nimic la modul personal, c ci atunci când lua"i lucrurile la modul personal v expune"i la suferin" pentru nimic. Oamenii sunt dependen"i de suferin" pe diferite nivele 'i la diferite intensit "i, dar noi ne sprijinim unii pe al"ii în men"inerea acestor dependen"e. Oamenii sunt de acord s se ajute unii pe al"ii pentru ca s sufere. Dac sim"i nevoia ca altcineva s abuzeze de tine, vei g si imediat pe cineva dispus s fac acest lucru. De exemplu, dac te afli în compania unor oameni care simt nevoia s sufere, ceva din tine te face s abuzezi de ei. Este ca 'i cum ei ar avea un afi' pe spate pe care scrie: „V rog s m lovi"i”. Ei cer justific ri pentru suferin"a lor. Dependen"a lor de suferin" nu este altceva decât un leg mânt pe care-1 înt resc m fiecare zi. Oriunde am merge vom g si oameni care ne mint, iar pe m sur ce devenim mai con'tien"i, observ m cum ne min"im singuri. De aceea, nu ar trebui s ne a'tept m ca oamenii s ne spun adev rul, deoarece ei se mint pe ei în'i'i. Cel mai bine este s avem încredere în sine 'i s opt m singuri între ceea ce dorim s credem sau s nu credem, atunci când ni se spun diferite lucruri. Atunci când îi prive'ti pe ceilal"i oameni exact a'a cum sunt, f r a interpreta nimic la modul

DON MIGUEL RUIZ

56

personal, este imposibil s fii r nit de ceea ce spun sau fac ei. Chiar dac ceilal"i te mint, acest lucru nu te poate deranja. Ei te mint deoarece le este fric . Le este team c tu vei descoperi c nu sunt perfec"i. Renun"area la masca social este întotdeauna un proces dureros. Dac oamenii spun una, dar fac alta, cel mai bine este s te iei dup faptele lor; în caz contrar, nu faci altceva decât te min"i singur. Dac e'ti sincer cu tine însu"i, po"i s scute'ti multe dureri emo"ionale. Recunoa'terea adev rului poate fi dureroas , dar noi nu ar trebui s fim ata'a"i de durere. Vindecarea se va produce oricum, 'i nu este decât o chestiune de timp pân când lucrurile se vor îndrepta de la sine. Dac cineva nu ne trateaz cu dragoste 'i respect, îndep rtarea lui de lâng noi apare ca o binefacere. Dac acea persoan nu pleac de lâng noi, atunci vom îndura, cu siguran" , mul"i ani de suferin" al turi de el sau de ea. îndep rtarea poate s doar pentru o perioad de timp, dar inima noastr se va vindeca. Numai apoi vom putea alege ceea ce dorim cu adev rat. Vom descoperi astfel c nu trebuie s avem tot atâta încredere în ceilal"i cât în noi în'ine pentru a face ceea ce trebuie. Dac ne vom face un obicei din a nu lua lucrurile la modul personal, vom evita multe sup r ri în via" . Sup rarea, gelozia 'i invidia vor disp rea, chiar 'i triste"ea.

57


Dac ne vom face din al doilea leg mânt o obi'nuin" , vom descoperi c nimic nu ne mai poate aduce în iad. Apare astfel o stare de mare libertate interioar . Noi devenim imuni la magicienii negri 'i nici un blestem nu ne mai poate afecta, oricât de puternic ar fi. întreaga lume poate s bârfeasc în leg tur cu noi, dar dac noi nu punem la suflet, vom deveni imuni la bârfe. Dac cineva ne trimite în mod inten"ionat o emo"ie otr vit , dar noi nu o lu m la modul personal, ea nu ne va afecta. Când omul nu accept emo"ia otr vit , aceasta se întoarce asupra celui care a trimis-o, pe care îl afecteaz direct. Ne d m astfel seama cât de important este acest leg mânt. Deta'area 'i non-implicarea personal ne ajut s rupem multe obiceiuri 'i rutine care ne men"in în visul iadului 'i ne produc suferin" inutil . Simpla practicare a acestui al doilea leg mânt ne poate permite eliberarea de zeci de alte condi"ion ri mai mici care ne produc suferin" . Iar dac vom practica simultan primele dou leg minte, ne vom elibera de 75% din aceste condi"ion ri m runte care ne men"in în iad. De aceea, nota"i acest leg mânt pe o bucat de hârtie 'i lipi"i-o de frigider, pentru a v reaminti din când în când: nu interpreta nimic la modul personal, Dac ne vom face un obicei din a nu considera nimic ca fiind personal, noi nu vom mai depinde de ceea ce fac sau spun ceilal"i. Nu vom mai depinde

DON MIGUEL RUIZ

58

decât de noi în'ine 'i de responsabilitatea propriilor noastre alegeri. Nimeni nu este vreodat responsabil pentru ac"iunile celorlal"i; orice om este responsabil doar pentru el însu'i. Cine în"elege cu adev rat acest lucru, refuzând s interpreteze realitatea într-o manier personal , cu greu mai poate fi r nit de c tre ac"iunile sau comentariile jignitoare ale celorlal"i. Dac ve"i respecta acest leg mânt, ve"i putea c l tori în jurul lumii cu inima complet deschis 'i nimeni nu v va putea r ni. Ve"i putea spune: „Te iubesc” f r frica de a fi ridiculizat sau respins. Ve"i putea cerc ceea ce ave"i nevoie. Ve"i putea spune da sau nu, orice ve"i dori, f r s sim"i"i vreo vin sau vreo tendin" de autojudecare. Ve"i putea opta pentru a v urma inima întotdeauna. In acest fel, chiar dac v ve"i afla în mijlocul iadului, ve"i avea starea interioar de pace 'i de fericire. V ve"i putea men"ine în starea dumneavoastr de beatitudine, iar iadul nu v va mai afecta deloc

59


AL TREILEA LEG MÂNT

S NU FACI PRESUPUNERI INUTILE

A treia promisiune este urm toarea: s nu faci presupuneri inutile. Noi avem tendin#a de a face presupuneri asupra oric rui lucru. Necazul este c ajungem s credem c ele chiar sunt adev rate, c sunt realit "i. Noi facem presupuneri asupra a ceea ce fac sau gândesc ceilal"i, interpret m propriile noastre prezum"ii la modul personal, dup care îi blam m pe ceilal"i 'i reac"ion m negativ, transmi"ându-le emo"iile noastre otr vite 'i r nindu-i prin cuvintele noastre. Ve'nicele scenarii pe care le cre m nu înseamn altceva decât noi probleme. Noi facem presupuneri, în"elegem gre'it, interpret m totul la modul personal 'i sfâr'im prin a crea o mare dram pentru absolut nimic. Toate sup r rile 'i dramele pe care le-am tr it în via"a noastr î'i au r d cinile în faptul c am f cut scenarii 'i le-am dat o interpretare personal . Gândi"i-v m car o clip la adev rul acestei

DON MIGUEL RUIZ

60

afirma"ii. Tot acest autocontrol al oamenilor, lipsa de încredere reciproc în rela"iile dintre ei, au la baz simple presupuneri 'i interpret ri personale. Întregul vis al iadului se bazeaz pe aceast premis . Noi cre m foarte mult otrav emo"ional prin simplul fapt c facem presupuneri 'i le d m o interpretare personal , l sându-ne afecta"i de ele, c ci de cele mai multe ori noi începem s bârfim chiar în leg tur cu propriile noastre presupuneri. S ne aducem aminte: modul în care oamenii comunic unul cu cel lalt în visul r ului, transferându-'i otrava de la unul la cel lalt, este bârfa. Din cauz c ne este fric s întreb m pentru a ne l muri, noi facem presupuneri 'i credem c avem dreptate în leg tur cu presupunerile noastre; apoi ne ap r m presupunerile 'i încerc m s facem pe altcineva r spunz tor. Este întotdeauna mai bine s nu facem presupuneri, întrucât presupunerile pe care le facem ne produc suferin" . Marea mitote din mintea uman creeaz un haos complet, care ne face s interpret m totul 'i s în"elegem gre'it totul. Noi nu vedem decât ceea ce dorim s vedem 'i nu auzim decât ceea ce dorim s auzim. Noi nu percepem lucrurile a'a cum sunt ele cu adev rat. Avem obiceiul de a visa f r nici o baz real . De fapt, noi cre m o întreag "es tur în imagina"ia noastr . Atunci când nu în"elegem ceva, facem presupuneri despre semnifica"ia sa, iar când

61


adev rul iese la iveal , balonul de spum din visele noastre se sparge 'i noi descoperim c nu era deloc ceea ce crezuser m noi. S lu m un exemplu: s spunem c mergem la magazin 'i vedem o persoan care ne place. Ea se întoarce c tre noi, ne zâmbe'te 'i pleac mai departe. Putem face o mul"ime de presupuneri asupra acestei experien"e. Folosindu-ne de prezum"ii, putem crea o întreag fantezie. Apoi, dorim cu adev rat s credem în aceast fantezie 'i s o facem s devin realitate. i astfel, un întreg vis începe s se formeze: „Oh, persoana respectiv m simpatizeaz ”. în mintea noastr începe s se închege o întreag fantezie, un fel de Disneyland. Poate chiar ne vom c s tori cu persoana în cauz ... Dar fantezia s l 'luie'te în mintea noastr , în visul nostru personal. în rela"iile de cuplu, prezum"iile nu pot aduce altceva decât probleme. De multe ori, noi facem presupunerea c partenerii no'tri de cuplu 'tiu la ce ne gândim 'i c nu mai trebuie s le spunem ce dorim. Noi pornim de la premisa c ei vor face ceea ce a'tept m de la ei, pentru c ne cunosc atât de bine. Dac nu fac ceea ce credem noi c ar trebui s fac , ne sim"im r ni"i 'i le spunem: „Ar fi trebuit s 'tii...”. S lu m un alt exemplu: decidem s ne c s torim 'i pornim de la premisa c partenerul sau

DON MIGUEL RUIZ

62

partenera noastr de cuplu vede c snicia în acela'i fel ca 'i noi. Dup ce tr im o vreme împreun , descoperim c acest lucru nu este adev rat. Se creeaz astfel un conflict foarte tensionat, dar nici unul din cei doi parteneri nu încearc s clarifice lucrurile. So"ul vine acas 'i î'i g se'te so"ia disperat , f r s în"eleag de ce. Poate c ea a f cut o presupunere, iar el nu a corespuns. Ea nu-i spune ce dore'te de la el, pornind de la premisa c - oricum - o cunoa'te atât de bine, c 'tie ce a'teapt de la el, ca 'i cum el i-ar putea citi gândurile. Se sup r apoi pe el tocmai pentru c nu i-a împlinit a'tept rile. Aceste presupuneri m rela"iile de cuplu conduc la numeroase conflicte, certuri 'i neîn"elegeri, cu oamenii pe care se presupune c îi iubim cel mai mult. Indiferent de tipul rela"iei, noi pornim de la premisa c ceilal"i 'tiu ce dorim de la ei, a'a c nu mai trebuie s le spunem deschis. Ei vor face ce dorim pentru c ne cunosc atât de bine. Dac nu fac ceea ce am presupus noi c vor face, ne sim"im r ni"i 'i ne gândim: „Cum a putut s nu-'i dea seama? Ar fi trebuit s 'tie...”. Dar 'i aceasta este o alt presupunere. Noi cre m astfel întregi drame, din cauza fanteziilor în care tr im 'i a ipotezelor pe care le emitem, care conduc apoi la alte ipoteze, într-un 'ir nesfâr'it. Este foarte interesant s studiem felul în care

63


opereaz mintea uman . Noi sim"im nevoia s justific m totul, s explic m 'i s în"elegem totul, c ci numai a'a ne putem sim"i în siguran" . Avem milioane de întreb ri la care trebuie s r spundem, deoarece sunt multe lucruri pe care nu ni le putem explica cu mintea ra"ional . Nu este important dac r spunsul este corect; simplul fapt c g sim un r spuns ne face s ne sim"im în siguran" . A'a se explic de ce facem aceste presupuneri. Dac ceilal"i ne spun ceva, noi emitem o serie de presupuneri, iar dac ei nu ne spun nimic, facem acela'i lucru, pentru a ne împlini nevoia de cunoa'tere 'i pentru a înlocui nevoia de comunicare. Atunci când auzim ceva 'i nu în"elegem despre ce este vorba, noi ne d m cu p rerea, dup care ajungem s transform m. Apare apoi o ceart , iar unul din noi este r nit suflete'te. Curând, descoperim ceea ce nu am dorit s vedem înainte, dar acum defectul respectiv este amplificat de emo"iile noastre otr vite. Sim"im acum nevoia s ne justific m durerea emo"ional 'i s -1 blam m pe cel lalt pentru propria noastr alegere. Nici un om nu ar trebui s -'i justifice iubirea; ea exist sau nu exist . Adev rata iubire este acceptarea total a celeilalte persoane, exact a'a cum este aceasta, f r a urm ri neap rat s o transform m. Atunci când urm rim s -i transform m pe ceilal"i, aceasta înseamn c nu ne plac cu adev rat.

DON MIGUEL RUIZ

64

Bineîn"eles, dac decizi s tr ie'ti cu cineva, este bine s iei aceast hot râre al turi de cineva care este exact în modul în care tu dore'ti s fie. S g se'ti pe cineva pe care s nu trebuiasc s -1 transformi deloc. Este mai u'or s g se'ti pe cineva care este a'a cum dore'ti tu s fie, decât s încerci s -1 transformi. La fel, acea persoan trebuie s te iubeasc a'a cum e'ti, deci s nu încerce nici ea s te transforme. Dac cineva simte c trebuie s te transforme, înseamn c nu te iube'te a'a cum e'ti. De ce s stai atunci al turi de cineva care nu este mul"umit de modul în care te manife'ti, de felul t u de a fi? Noi trebuie s ne manifest m exact a'a cum suntem, nu trebuie s prezent m o imagine fals . Dac m iube'ti a'a cum sunt, „Foarte bine, hai s st m împreun ”. Dac nu m iube'ti a'a cum sunt, „Foarte bine, la revedere. Voi g si pe altcineva”. Poate s sune cinic, dar acest tip de comunicare înseamn c rela"iile noastre cu ceilal"i sunt clare 'i impecabile. Imagina"i-v ziua în care ve"i înceta s mai face"i presupuneri în leg tur cu iubitul sau cu iubita voastr , 'i în cele din urm 'i cu celelalte persoane din via"a dumneavoastr . Modul dumneavoastr de comunicare se va transforma complet, iar rela"iile dumneavoastr nu vor mai suferi conflicte create de presupuneri gre'ite.

65


Calea de a înceta s mai facem presupuneri const în a pune întreb ri, în a comunica. Noi trebuie s fim siguri c felul în care comunic m este clar. Dac nu în"elege"i ceva, întreba"i. Ave"i curajul s pune"i întreb ri pân când v clarifica"i complet, iar ulterior nu presupune"i c 'ti"i totul despre o anumit situa"ie dat . Odat ce auzi"i r spunsul, nu va mai trebui s face"i presupuneri, deoarece ve"i 'ti adev rul. De asemenea, nu ezita"i s cere"i în cuvinte ceea ce dori"i sau s întreba"i deschis ceea ce dori"i s afla"i. La fel, oricine are dreptul s v întrebe, iar dumneavoastr ave"i dreptul de a r spunde prin da sau nu. Dac nu în"elege"i ceva, este mai bine pentru dumneavoastr s întreba"i 'i s ob"ine"i un r spuns clar decât s face"i o presupunere. în ziua în care ve"i înceta s mai face"i presupuneri ve"i începe s comunica"i limpede 'i clar, eliberându-v astfel de multe emo"ii otr vite. F r presupuneri, lumea dumneavoastr va deveni impecabil . Printr-o comunicare clar , toate rela"iile dumneavoastr se vor transforma, nu doar cele cu iubitul sau cu iubita dumneavoastr , ci cu toat lumea. Nu va mai trebui s face"i presupuneri, deoarece totul va deveni foarte clar: iat ce doresc eu; iat ce dore'ti tu. Dac vom comunica astfel, în cuvinte impecabile, nu vor mai exista r zboaie, nu

DON MIGUEL RUIZ

66

va mai exista violen" , nu vor mai exista neîn"elegeri. Toate problemele umane s-ar rezolva dac ar exista o comunicare clar 'i complet . Acesta este a'adar cel de-al Treilea Leg mânt: nu face#i presupuneri. Aceast afirma"ie pare simpl , dar în"elegerea sa real , 'i mai ales punerea sa în practic este mult mai dificil . Este dificil deoarece de cele mai multe ori noi facem exact opusul. Cu to"ii avem aceste obi'nuin"e de care nici m car nu suntem con'tien"i. Con'tientizarea acestor obiceiuri 'i în"elegerea importan"ei acestui leg mânt este primul pas pe care trebuie s -1 facem. Simpla în"elegere este important , dar nu 'i suficient . Informa"ia sau ideea este doar un gr unte ce a fost îns mân"at m mintea noastr . Cea care confer adev rata eficien" este ac"iunea. Ac"ionând mereu v ve"i înt ri voin"a, ve"i hr ni aceste semin"e 'i ve"i stabili un fundament solid pentru ca noua obi'nuin" s creasc . Practicând suficient de des acest leg mânt el va deveni a doua dumneavoastr natur 'i ve"i vedea cum magia cuvintelor dumneavoastr v va transforma dintr-un magician negru într-un magician alb. Un magician alb folose'te cuvântul pentru crea"ie, d ruire, împ rt 'ire 'i iubire. Punerea în practic a acestui leg mânt v va transforma radical întreaga via" . Prin transformarea întregului vis interior, magia

67


p trunde m via"a noastr . Tot ceea ce ne este cu adev rat necesar se realizeaz incredibil de repede, deoarece spiritul se mi'c liber prin fiin"a noastr . Aceasta este m iestria inten"iei, a spiritului, a iubirii, a recuno'tin"ei, arta de a tr i. Acesta este scopul unui toltec. Aceasta este calea c tre libertatea personal .

DON MIGUEL RUIZ

68

AL PATRULEA LEG MÂNT

F ÎNTOTDEAUNA TOT CE Î I ST ÎN PUTERI (AC IONEAZ IMPECABIL)

Acesta este ultimul leg mânt, dar el este cel care le permite celorlalte trei s se transforme în obi'nuin"e adânc înr d cinate. Al patrulea leg mânt este a'adar: fa întotdeauna tot ce î#i st în puteri. Indiferent de circumstan"e, face"i întotdeauna tot ce v st în puteri, nici mai mult nici mai pu"in. Nu trebuie s uita"i îns c randamentul nu poate fi întotdeauna acela'i. Tot ce exist în jurul nostru este viu 'i se transform tot timpul; la fel, randamentul nostru maxim poate fi uneori la cote foarte înalte, iar alteori nu va fi cel a'teptat. Atunci când ne trezim proasp t 'i energizat diminea"a, randamentul nostru va fi superior celui de seara, când suntem obosi"i. Maximul nostru va fi diferit atunci când suntem s n to'i de cel când suntem bolnavi, sau atunci când suntem treji de cel când suntem be"i. Randamentul

69


maxim depinde de starea noastr , de felul în care ne sim"im, ferici"i sau sup ra"i, nervo'i sau gelo'i. În via"a de zi cu zi noi trecem de la o stare la alta, ceea ce face ca 'i randamentul nostru maxim s se schimbe de la un moment la altul. La fel, randamentul maxim se schimb de-a lungul timpului. Cert este c atât timp cât ve"i aplica cele patru leg minte, f când din ele ni'te obi'nuin"e, randamentul dumneavoastr maxim se va îmbun t "i fa" de cel din momentul prezent. Indiferent de calitatea faptelor dumneavoastr , urm ri"i s face"i tot ce v st în puteri. Dac ve"i face eforturi prea mari, v ve"i risipi inutil energia, iar în cele din urm rezultatul nu se va ridica la în l"imea eficien"ei dorite. Cel care exagereaz cu faptele sale, dep 'indu-'i puterile fire'ti, î'i suprasolicit corpul 'i ac"ioneaz astfel împotriva sa; de altfel, acest gen de ac"iune nu îl ajut cu nimic s î'i ating scopul. Dac face"i îns mai pu"in decât v st în puteri, v ve"i supune astfel frustr rilor, incrimin rii interioare, vinov "iei 'i regretelor. De aceea, face"i tot ce v st în puteri - în toate împrejur rile vie"ii. Nu conteaz dac sunte"i bolnav sau obosit, dac ve"i face întotdeauna ceea ce v st în puteri nu va mai exista nici o modalitate prin care s v sim"i"i vinovat. i dac nu v ve"i sim"i vinovat, nu va mai exista nici o modalitate de a suferi de remu'c ri 'i autopedepsire. F când

DON MIGUEL RUIZ

70

întotdeauna tot ce v st în puteri, ve"i ridica astfel unul din marile blesteme care planeaz asupra dumneavoastr . Se spune c era odat un om care dorea s -'i transceand starea de suferin" , a'a c a mers la un templu budist pentru a g si un maestru care s -1 ajute. El a mers la maestru 'i 1-a întrebat: „înv " torule, dac voi medita patru ore pe zi, cât de mult îmi va lua pentru a reu'i s îmi transcend suferin"a?”. Maestrul 1-a privit 'i a spus: „Dac vei medita patru ore pe zi, probabil c vei ajunge la starea de transcenden" în zece ani”. Convins c ar putea face mai mult, omul a întrebat: „Oh, înv " torule, 'i dac a' medita opt ore pe zi, cât timp îmi va fi necesar pentru a ajunge la starea de transcenden" ?”. Maestrul 1-a privit 'i a spus: „Dac vei medita opt ore pe zi, probabil c vei ajunge la starea de transcenden" în 20 de ani”. „Dar de ce îmi va lua mai mult dac voi medita mai mult?” a întrebat omul. Maestrul i-a r spuns: „Tu nu te afli aici pentru a-"i sacrifica bucuria vie"ii. Te afli aici pentru a tr i, pentru a fi fericit 'i pentru a iubi. Dac nu po"i s dai un randament maxim în dou ore de medita"ie, ci ai nevoie de opt ore pentru acest lucru, vei obosi, te vei îndep rta de scop 'i nu te vei mai bucura de via" .

71


Ac"ioneaz cu eficien" 'i vei ajunge s -"i dai seama c indiferent de timpul alocat medita"iei, po"i tr i, po"i iubi, po"i fi fericit”. Ac"ionând cu randament maxim î"i vei tr i via"a foarte intens. Vei fi productiv, vei fi bun cu tine însu"i, deoarece te vei d rui familiei, comunit "ii, întregii manifest ri. Iar ac"iunea are darul de a te face extrem de fericit. Atunci când e'ti obi'nuit s ac"ionezi cu eficien" maxim , e'ti predispus c tre ac"iune, pentru simplul motiv c iube'ti ac"iunea, nu pentru c a'tep"i o recompens . Cei mai mul"i oameni fac exact opusul: ei ac"ioneaz , ce-i drept, dar numai pentru c a'teapt o recompens , 'i de aceea nu se bucur de ac"iune. i acesta este motivul pentru care nu dau un randament maxim. De exemplu, cei mai mul"i oameni merg la serviciu în fiecare zi doar pentru c se gândesc la ziua de salariu, iar banii pe care-i vor lua pentru serviciul pe care îl presteaz sunt tot ceea ce-i intereseaz . Ei a'teapt cu ner bdare ziua de vineri sau de sâmb t , sau orice alt zi în care î'i vor primi salariul 'i vor putea s -'i ia liber. Ei muncesc pentru recompens , 'i drept urmare, ei se împotrivesc de fapt muncii. Ei încearc s evite ac"iunea, 'i în mod firesc, aceasta devine din ce în ce mai dificil , iar ei nu mai ac"ioneaz la randamentul maxim. Ei muncesc din greu pe parcursul s pt mânii, sunt dispu'i s presteze anumite servicii, s

DON MIGUEL RUIZ

72

ac"ioneze, dar nu pentru c le place ce fac, ci pentru c a'a consider ei c trebuie. Ei 'tiu c trebuie s munceasc pentru c trebuie s -'i pl teasc chiria, pentru c trebuie s -'i între"in familia. Sunt plini de frustr ri, iar dac nu-'i primesc banii, sunt neferici"i. Au dou zile de odihn pentru a face ceea ce doresc, dar ce-'i doresc cu adev rat? Singurul lucru pe care1 încearc este s evadeze. Mul"i beau 'i se îmbat , deoarece nu sunt mul"umi"i de ei în'i'i. Nu le place via"a lor. Sunt atâtea moduri în care ne putem r ni atunci când nu ne place ceea ce suntem. Pe de alt parte, dac ac"iona"i doar din pl cerea ac"iunii, f r a a'tepta vreo recompens , ve"i descoperi c v pute"i bucura de orice ac"iune ve"i face. Recompensa va veni, dar nu ve"i mai fi ata'a"i de ea. Este posibil chiar s primi"i mai mult decât va"i fi imaginat singur c ar putea fi recompensa. Dac ne place ceea ce facem, dac ac"ion m întotdeauna dând tot ce este mai bun în noi, atunci înseamn c ne bucur m cu adev rat de via" . Ne distr m, nu ne plictisim, nu suntem frustra"i. Atunci când faci tot ce î"i st în puteri, nu îi dai Judec torului l untric ocazia de a te g si vinovat sau a te condamna. Dac dai tot ce este mai bun în tine, iar Judec torul încearc s te judece în concordan" cu Cartea Legii, îi po"i oferi r spunsul: „Am f cut tot ce mi-a stat în puteri”. Nu vor exista regrete. A'a se petrec întotdeauna lucrurile atunci când ac"ionezi

73


la randamentul maxim. Nu este un leg mânt u'or de respectat, dar este un leg mânt care te elibereaz cu adev rat. Atunci când ac"ionezi la maximum, înve"i s te accep"i pe tine însu"i. Dar trebuie s fii con'tient 'i s înve"i din gre'elile tale. A înv "a din gre'eli înseamn a practica, a privi cu sinceritate rezultatele, dar mai ales a ac"iona neîncetat. Acest gen de ac"iune amplific continuu gradul de con'tientizare. Ac"iunea f cut cu pasiune nu este resim"it ca o munc , deoarece te bucuri de orice ai face. Când 'tim c ac"ion m conform capacit "ii noastre maxime? Atunci când ne bucur m de ac"iune sau când nu apar nici un fel de repercusiuni negative asupra noastr . Noi ac"ion m cu eficien" maxim deoarece dorim s proced m astfel, 'i nu pentru c ne propunem s sc p m de condamnarea Judec torului, nici pentru c dorim s le facem pe plac altor oameni. Dac ac"ion m pentru c a'a trebuie (din necesitate), nici într-un caz nu vom ac"iona cu eficien" maxim . într-un asemenea caz, cel mai bine ar fi s nu ac"ion m deloc. Singur ac"iunea deta'at , din pur pl cere, ne face s ne sim"im ferici"i. Atunci când ac"ion m cu eficien" maxim din pur pl cere, noi facem acest lucru deoarece ne bucur m de ceea ce facem. Ac"iunea înseamn s tr ie'ti plenar.

DON MIGUEL RUIZ

74

Inactivitatea este practic o contestare a vie"ii. Inactivitatea înseamn s stai în fa"a televizorului în fiecare zi, ani 'i ani la rând, deoarece te temi s fii viu 'i s -"i asumi riscul de a exprima ceea ce e'ti cu adev rat. Exprimarea de sine înseamn a ac"iona. Po"i avea multe idei fantastice în capul t u, dar singura care conteaz este ac"iunea. F r ac"iune, orice idee va r mâne abstract 'i nu va exista nici o manifestare, nici un rezultat 'i nici o recompens . Un bun exemplu pentru a ilustra acest lucru este povestea lui Forrest Gump. Acest personaj ciudat nu a avut idei m re"e, dar a ac"ionat în permanen" . A fost tot timpul fericit deoarece a ac"ionat întotdeauna cu d ruire, indiferent de ce f cea. A 'i fost recompensat din plin, dar tocmai pentru c nu a a'teptat s fie recompensat deloc. A ac"iona înseamn s fii viu. înseamn s te manife'ti în exterior 'i s -"i exprimi visul. Aceasta nu înseamn s -"i impui visul t u în fa"a altcuiva, c ci orice om are dreptul de a-'i exprima visele în egal m sur . A ac"iona cu maximum de intensitate este o obi'nuin" pe care orice om ar trebui s-o cultive. Eu ac"ionez cu eficien" maxim în tot ceea ce fac 'i în tot ceea ce simt. Ac"iunea d ruit a devenit un ritual în via"a mea, tocmai pentru c am f cut aceast alegere. Este o credin" la fel ca oricare alt credin" pentru care am optat. Am f cut din orice ac"iune un ritual 'i întotdeauna îmi consacru toate puterile

75


ac"iunilor mele. Un simplu du' este un ritual pentru mine, c ci prin aceast ac"iune îi spun corpului meu cât de mult îl iubesc. Simt 'i m bucur de apa care curge pe corpul meu. Fac tot ceea ce pot pentru a împlini necesit "ile corpului meu. R spund cu d ruire necesit "ilor corpului meu, 'i de aceea primesc cu bucurie tot ceea ce îmi ofer acesta. În India se practic un ritual numit puja. în acest ritual, indienii iau idolii care-1 reprezint pe Dumnezeu în diferitele sale forme 'i îi îmb iaz , îi hr nesc 'i le ofer toat iubirea lor. Ei incanteaz chiar mantra-e acestor idoli. Idolii m sine nu sunt importan"i. Ceea ce este important este ceea ce fac ei pe parcursul acestui ritual, felul în care spun: „Te iubesc, Doamne”. Dumnezeu este via" . Dumnezeu este via"a în manifestare, deci este ac"iune. Cea mai bun modalitate de a spune „Te iubesc, Doamne” const în a renun"a s mai tr im în trecut, începând s tr im în prezent, în fiecare moment, în fiecare clip . Dac via"a v r pe'te ceva, renun"a"i cu drag inim la acel ceva. Când v abandona"i 'i renun"a"i la trecut, v permite"i s fi"i cu adev rat viu în acest moment. A te deta'a de trecut înseamn s te po"i bucura de visul care se petrece chiar acum. Dac tr ie'ti într-un vis din trecut, nu te vei bucura de ceea ce se petrece în via"a ta chiar în aceast clip , c ci mereu vei dori ca prezentul s fi

DON MIGUEL RUIZ

76

altfel decât este. Atâta timp cât e'ti viu, este absurd s regre"i ceva sau pe cineva care nu mai este, c ci nu ai timp pentru a'a ceva. A nu te bucura de ceea ce se petrece în clipa de fa" înseamn a tr i în trecut 'i a fi doar pe jum tate viu. Acest proces conduce la autocomp timire, la suferin" 'i la lacrimi. Noi am fost n scu"i s fim ferici"i. Ne-am n scut cu dreptul la dragoste, de a ne bucura 'i de a ne împ rt 'i dragostea. E'ti viu, a'a c bucur -te de via"a ta, tr ind-o plenar. Nu te opune vie"ii 'i nu o l sa s treac pe lâng tine, c ci în acest fel îl la'i pe Dumnezeu s treac pe lâng tine. Singura dovad a existen"ei lui Dumnezeu este propria ta existen" . Ea este cea care dovede'te existen"a vie"ii 'i a energiei. Nu este necesar s 'tim sau s dovedim nimic. Este suficient s exist m, s ne asum m riscul 'i s ne bucur m de via"a noastr ; aceasta este tot ceea ce conteaz . S spui nu când vrei s spui nu, 'i da când vrei s spui da. Ai dreptul s fii tu însu"i. Po"i fi tu doar atunci când ac"ionezi dând tot ce este mai bun în tine. Aceasta este s mân"a pe care trebuie s o hr nim în mintea noastr . Pentru aceasta nu este nevoie de mult cunoa'tere sau de mari viziuni filozofice. Nu este nevoie nici de acceptarea celorlal"i. Este o expresie a lui Dumnezeu s spui: „Hei, te iubesc”. Primele trei leg minte vor lucra pentru voi doar dac ve"i ac"iona dând tot ce este mai bun în voi. Nu

77


v a'tepta"i s reu'i"i s fi"i întotdeauna impecabili în afirma"iile voastre. Obiceiurile ruinelor zilnice sunt foarte puternic 'i profund înr d cinate în mintea voastr . Dar pute"i s ac"iona"i la maximum. Nu v a'tepta"i s reu'i"i s v deta'a"i perfect de tot 'i de toate, f r a lua nimic la modul personal; pute"i îns s ac"iona"i cu eficien" maxim . Nu v a'tepta"i s reu'i"i s nu mai face"i niciodat vreo presupunere, dar pute"i s v implica"i în ceea ce întreprinde"i cu toat fiin"a voastr . Dac ve"i ac"iona în acest fel, f când tot ce v st în puteri, obi'nuin"a de a nu v p stra promisiunile, interpretarea realit "ii la modul personal 'i emiterea de presupuneri se vor estompa 'i vor deveni mai pu"in frecvente în timp. Nu trebuie s v judeca"i, s v sim"i"i vinovat sau s v pedepsi"i dac nu pute"i "ine acest leg mânt. Dac face"i - întotdeauna - tot ceea ce v st în puteri, vâ ve"i sim"i împ cat chiar dac ve"i mai face înc presupuneri, chiar dac ve"i continua s da"i din când în când interpret ri personale lucrurilor, chiar dac nu sunte"i înc impecabil în ceea ce afirma"i. Dac v ve"i implica cu d ruire în ac"iunile dumneavoastr , mereu 'i mereu, ve"i deveni un adev rat maestru al transform rii. Maestrul se na'te din practic . Ac"ionând întotdeauna la capacitatea maxim pute"i deveni un maestru. Tot ceea ce a"i înv "at vreodat , a"i înv "at prin repeti"ie. A"i înv "at

DON MIGUEL RUIZ

78

s scrie"i, s conduce"i, chiar 'i s merge"i - prin repeti"ie. Un mare orator (sau scriitor) devine un maestru al vorbirii în limba matern deoarece a practicat foarte mult. Ac"iunea este singurul lucru care conteaz . Dac vei face tot ce-"i st în puteri pentru a-"i descoperi libertatea personal , pentru a descoperi iubirea de sine, vei realiza în curând c nu este decât o chestiune de timp înainte de a descoperi ceea ce cau"i. Nu este suficient îns s visezi cu ochii deschi'i sau s stai ore întregi în medita"ie. Trebuie s te ridici 'i s ac"ionezi, dovedind astfel c e'ti o fiin" uman . Trebuie s onorezi femeia sau b rbatul care e'ti tu. Respect -"i corpul, bucur -te de el, iube'te-1, hr -ne'te-1, cur " -1 'i vindec -1. F exerci"ii fizice 'i tot ceea ce-i face pl cere corpului t u. Aceasta este o puja pentru corpul t u, o cale de comuniune între tine 'i Dumnezeu. Nu este suficient s adori ni'te idoli, fie ei Fecioara Maria, Iisus Christos sau Buddha. Po"i face acest lucru dac dore'ti, iar dac te face s te sim"i bine, este chiar recomandabil. Trebuie s în"elegi îns c propriul t u timp este o manifestare a lui Dumnezeu, iar dac î"i vei onora corpul totul se va transforma pentru tine. Când faci tot posibilul s -i oferi iubire fiec rei p r"i a corpului t u, tu plantezi semin"ele iubirii în mintea ta, iar când acestea se vor

79


dezvolta, vei ajunge s -"i iube'ti, s -"i onorezi 'i s "i respec"i la maximum corpul. Fiecare ac"iune a ta va deveni astfel un ritual prin care tu îl sl ve'ti pe Dumnezeu. Dup aceasta, urm torul pas este s -1 onorezi pe Dumnezeu cu fiecare gând, cu fiecare emo"ie, cu fiecare convingere, 'i chiar cu ceea ce este „bine” sau „r u”. Fiecare gând devine o comuniune cu Dumnezeu, iar tu vei tr i un vis în care nu vei mai judeca pe nimeni, nu te vei mai autocondamn 'i te vei elibera de nevoia de a te bârfi 'i a-"i face singur r u. Dac p strezi aceste patru leg minte, iadul dispare. Este imposibil s mai tr ie0ti în iad. Dac e'ti impecabil în ceea ce spui, dac nu iei nimic personal, dac nu faci presupuneri inutile, dac î"i dai întotdeauna osteneala s faci tot ce î"i st în puteri, atunci vei avea o via" frumoas . î"i vei putea controla via"a în propor"ie de 100%. Cele Patru Leg minte reprezint sinteza unei arte a transform rii pe care am mo'tenit-o de la mae'trii tolteci. Orice om care le respect poate transforma iadul în rai. Visul planetar se va transforma în propriul s u vis despre rai. Cunoa'terea este aici; ea ne a'teapt s o folosim. Cele Patru Leg minte sunt aici; trebuie doar s adopt m aceste leg minte 'i s le respect m semnifica"ia 'i puterea. A'adar, tot ce ave"i de f cut este s respecta"i

DON MIGUEL RUIZ

80

cât pute"i de bine aceste leg minte. V pute"i lua acest angajament chiar ast zi: aleg s respect cele Patru Leg minte. Ele sunt atât de simple 'i de logice încât chiar 'i un copil le poate în"elege. Este îns nevoie de o voin" puternic pentru a p stra aceste leg minte. De ce? Deoarece oriunde am merge vom descoperi c în calea noastr avem o mul"ime de obstacole. Cei din jur ne vor sabota decizia de a respecta aceste noi leg minte. Iar totul în jurul nostru este de asemenea natur încât ne îmbie s le înc lc m. Problema este legat de celelalte leg minte care fac parte din visul planetar. Ele sunt vii 'i sunt foarte puternice. De aceea, va trebui s deveni"i un mare vân tor, un marc lupt tor, ca s ap ra"i aceste Patru Leg minte cu via"a dumneavoastr . Fericirea dumneavoastr , libertatea dumneavoastr , întregul dumneavoastr mod de via" depinde de asta. Scopul lupt torului este de a transcende aceast lume, de a sc pa din acest iad 'i a nu se mai întoarce niciodat . Dup cum sus"in înv " turile tradi"ionale toltece, recompensa const în transcenderca experien"ei umane a suferin"ei, devenind încarnarea lui Dumnezeu. Aceasta este recompensa. Pentru a reu'i s respect m aceste Patru Leg minte va trebui s utiliz m fiecare pic tur de putere pe care o avem. Personal, la început nu credeam s pot face acest lucru. Am c zut de multe

81


ori, dar m-am ridicat 'i am continuat s merg mai departe. Am c zut din nou, dar am continuat s merg mai departe. Nu mi-a p rut r u pentru mine. Mi-am spus mereu: „Nu conteaz c am c zut; sunt suficient de puternic, sunt suficient de inteligent pentru a reu'i!”. M-am ridicat 'i am continuat s merg. Am c zut, dar am continuat s merg, 'i de fiecare dat a devenit din ce în ce mai u'or, chiar dac la început p rea atât de dificil. De aceea, chiar dac ve"i c dea din când în când, nu v judeca"i prea aspru. Nu-i oferi"i Judec torului dumneavoastr satisfac"ia de a v transforma din nou într-o victim . Nu fi"i prea aspru cu dumneavoastr . Ridica"i-v 'i face"i din nou leg mântul. „De acord, mi-am înc lcat leg mântul de a fi impecabil în ceea ce spun, dar am s-o iau din nou de la început. Ast zi îmi propun s respect cele Patru Leg minte. Ast zi voi fi impecabil în ceea ce spun, nu voi lua nimic la modul personal, nu voi mai face presupuneri 'i voi urm ri s fac tot ceea ce pot mai bine”. Dac înc lca"i 'i acest leg mânt, reîncepe"i din nou în ziua urm toare, 'i din nou în cea care urmeaz . La început va fi greu, dar în fiecare zi va deveni din ce în ce mai u'or, pân când, într-o bun zi, ve"i descoperi c v ve"i conduce via"a în conformitate cu cele Patru Leg minte. i ve"i fi surprins de modul în care via"a dumneavoastr s-a

DON MIGUEL RUIZ

82

transformat. Nu este important s fi"i un om religios sau s merge"i la biseric în fiecare zi. Iubirea 'i respectul de sine vor deveni din ce în ce mai mari. Acest lucru este posibil. Dac eu am putut s fac acest lucru, la fel pute"i face 'i dumneavoastr . Nu v face"i probleme în leg tur cu viitorul; tr i"i ziua de ast zi 'i fi"i atent la clipa prezent . Pute"i tr i doar clipa prezent . Face#i tot ce v st în puteri pentru a respecta aceste leg minte 'i curând ve"i descoperi c este foarte u'or. Ast zi este începutul unui nou vis.

83

CALEA TOLTEC


A LIBERT

II

ÎNC LCAREA VECHILOR LEG MINTE

Toat lumea vorbe'te despre libertate. în toat lumea, diferi"i oameni, diferite rase, diferite " ri se lupt pentru libertate. Dar ce este libertatea? în America se vorbe'te despre via"a într-o "ar liber . Dar suntem noi cu adev rat liberi? Suntem noi liberi s ne manifest m cu adev rat personalitatea? R spunsul este nu, nu suntem liberi. Adev rata libertate este legat de spiritul uman - este libertatea de a fi cu adev rat. Cine ne opre'te s fim liberi? Noi condamn m guvernul, vremea, p rin"ii, religia, îl condamn m pe Dumnezeu. Dar cine ne opre'te s fim liberi? Noi suntem singurii care ne opunem acestei libert "i. Ce înseamn s fii cu adev rat liber? Uneori ne c s torim 'i spunem c ne-am pierdut libertatea, apoi divor" m 'i tot nu suntem liberi. Ce ne opre'te? De ce nu putem fi noi în'ine?

DON MIGUEL RUIZ

84

Orice om are amintiri îndep rtate despre o perioad când eram liberi 'i când iubeam aceast libertate, dar noi am uitat ce înseamn cu adev rat libertatea. Dac privim un copil de doi sau de trei ani, vom constata c suntem în fa"a unei fiin"e umane cu adev rat libere. De ce este copilul atât de viu? Deoarece el face exact ceea ce dore'te s fac . El este complet s lbatic. La fel ca o floare, un copac sau un animal, care nu a fost înc domesticit, este perfect natural! i dac observ m copiii care au doi ani, descoperim c majoritatea au un zâmbet larg pe fa" 'i se distreaz . Ei exploreaz lumea. Lor nu le este fric s se joace. Le este fric atunci când se r nesc, când le este foame, când unele din nevoile lor nu sunt împlinite, dar nu le este team de trecut 'i nici nu le pas de viitor; ei tr iesc doar clipa prezent . Copiilor mici nu le este team s exprime ceea ce simt. Ei sunt atât de plini de iubire încât dac percep dragostea, ei se topesc în ea. Lor nu le este deloc team s iubeasc . Aceasta este, de fapt, descrierea unei fiin"e umane normale. Atât timp cât suntem copii, nou nu ne este fric de viitor 'i nici nu ne este ru'ine de trecutul nostru. Singurele noastre tendin"e sunt de a ne bucura de via" , de a ne juca, de a explora, de a fi ferici"i 'i de a iubi. Dar, ce se petrece cu omul care a devenit adult?

85


De ce este el atât de diferit? De ce nu mai este natural? Dac privim lucrurile din perspectiva Victimei, am putea spune c ni s-a petrecut ceva foarte trist, dar dac le privim din perspectiva Lupt torului, putem spune c tot ceea ce ni s-a petrecut este normal. Ceea ce ni s-a petrecut este faptul c am descoperit Cartea Legii, pe Marele Judec tor 'i Victima care ne guverneaz via"a. Noi nu mai suntem liberi deoarece Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri nu ne permit s ne manifest m a'a cum suntem cu adev rat, s fim noi în'ine. Dup ce min"ile noastre au fost îndoctrinate cu toate aceste abera"ii, noi nu mai suntem ferici"i. Acest lan" se transmite de la o fiin" uman la alta, de la o genera"ie la alta, fiind perfect normal în societatea uman . Nu trebuie s ne acuz m p rin"ii pentru c ne-au înv "at s fim la fel ca ei. Ce puteau s ne înve"e dac ei nu 'tiau decât acest lucruri? Ei au f cut tot ceea ce au putut mai bine, iar dac au avut uneori un comportament abuziv, acesta s-a datorat educa"iei lor, temerilor lor, propriilor lor convingeri. Ei nu au avut nici un control asupra îndoctrin rii exterioare pe care au primit-o, astfel încât ci nu ar fi putut s se comporte diferit. Nu trebui s ne acuz m p rin"ii sau pe altcineva care a avut fa" de noi o atitudine abuziv , nici chiar pe noi în'ine. Dar este timpul s încet m cu aceste abuzuri. Este timpul s ne eliber m de tirania

DON MIGUEL RUIZ

86

Judec torului prin schimbarea leg mintelor noastre. Este timpul s ne eliber m de rolul Victimei. Adev rata noastr fiin" este înc un copil care nu a crescut niciodat . Uneori, acest copil iese la suprafa" , atunci când ne distr m sau când ne juc m, când suntem ferici"i, când pict m sau când scriem poezii, ori când cânt m la pian, sau ne manifest m cu adev rat fiin"a interioar . Acestea sunt cele mai fericite momente ale vie"ii noastre - în care realitatea iese la suprafa" , când nu ne mai pas de trecut 'i nu ne facem griji în leg tur cu viitorul. Atunci suntem exact ca un copil. Aceasta este starea noastr natural . Dar ce anume o face s dispar ? Ceea ce noi numim responsabilit #i. Judec torul spune: „Hei, ce faci? Ai ni'te responsabilit "i, ai multe lucruri de f cut, trebuie s munce'ti, trebuie s mergi la 'coal , trebuie s câ'tigi bani pentru ca s tr ie'ti”. Toate aceste responsabilit "i ne trec prin minte. Fa"a noastr se schimb atunci instantaneu 'i devine din nou serioas . Dac îi privi"i pe copii atunci când se joac de-a adul"ii, ve"i constata c 'i expresia de pe fe"ele lor se schimb 'i devine serioas . „Se zicem c eu sunt un avocat”, 'i imediat expresia fe"ei sale se schimb ; îi ia locul fa"a de adult. Dac mergem la tribunal, acesta este genul de mimici pe care le vedem, 'i ele ne reprezint . Suntem înc copii, dar ne-am pierdut libertatea.

87


Libertatea pe care o c ut m este libertatea de a fi noi în'ine, de a ne exprima liber. Dar dac ne uit m la vie"ile noastre, vom vedea c în majoritatea timpului ac"ion m doar pentru a le fi pe plac altora, pentru a fi accepta"i de ceilal"i, în loc s ne tr im via"a 'i s ne facem pe plac nou în'ine. Acela'i lucru se petrece 'i cu libertatea noastr . i dup cum putem vedea în societatea noastr 'i în toate societ "ile din lume, dintr-o mie de oameni, 999 sunt complet „civiliza"i”. Cel mai r u este c marea majoritate a oamenilor nu sunt con'tien"i de faptul c nu sunt liberi. Exist în untrul fiec rui om ceva care îi 'opte'te c nu este liber, dar el nu în"elege despre ce este vorba 'i de ce nu este liber. Drama majorit "ii oamenilor este c ei î'i tr iesc vie"ile 'i nu descoper niciodat c Judec torul 'i Victima le conduc mintea, 'i de aceea nu au nici o 'ans de a fi liberi. Primul pas c tre libertatea personal este luciditatea. Pentru a putea rezolva o problem , este necesar s o con'tientiz m mai întâi. Con'tientizarea este întotdeauna primul pas deoarece dac nu e'ti con'tient, atunci nu po"i transforma nimic. Dac nu e'ti con'tient c mintea ta este plin de r ni 'i de emo"ii otr vite, nu po"i începe s cure"i 'i sâ vindeci r nile 'i vei continua s suferi. Noi nu avem nici un motiv pentru a suferi. Dac am fi con'tien"i, ne-am putea revolta 'i am putea

DON MIGUEL RUIZ

88

spune: „Gata!”. Putem începe oricând s c ut m o modalitate prin care s ne vindec m 'i s ne transform m visul personal. Visul planetei este doar un vis. Nici m car nu este real. Dac intri în vis 'i începi s -"i pui la îndoial convingerile, vei descoperi c majoritatea convingerilor care te conduc c tre suferin" nici m car nu sunt adev rate. Vei descoperi c ai suferit to"i ace'ti ani din cauza unei drame care nici m car nu este real . De ce? Din cauz c sistemul de convingeri care "i-a fost s dit în minte se bazeaz pe minciuni. De aceea, este important s devenim st pânul propriului nostru vis; a'a se explic de ce toltecii au devenit mae'tri ai viselor. Via"a ta este manifestarea visului t u; este o oper de art . Dac nu-"i mai place visul, po"i s -"i schimbi via"a oricând. Mae'trii visului fac din via" o capodoper ; ei controleaz visul f când alegeri con'tiente. Orice alegere are consecin"e, 'i un maestru al visului este con'tient de consecin"e. A fi toltec este un mod de via" . Este modul de via" în care nu exist conduc tori 'i supu'i, în care fiecare î'i are propriul s u adev r 'i î'i tr ie'te propria realitate. Un toltec devine în"elept, devine natural 'i devine liber din nou. Exist trei modalit "i prin care oamenii pot deveni tolteci. Prima este de a fi un Maestru al Con'tiin"ei. Aceasta înseamn s fii con'tient de

89


cine e'ti cu adev rat, cu toate posibilit "ile aferente. A doua const în a fi un Maestru al Transform rii în a studia cum te po"i transforma, ce po"i face ca s nu fii îmblânzit. A treia const în a fi un Maestru al Inten"iei. Din perspectiva toltecilor, inten"ia este acel aspect al vie"ii care face posibil transformarea energiei; este acea fiin" vie care de"ine în ca întreaga energie nediferen"iat a lumii, sau ceea ce noi numim Dumnezeu. Inten"ia este chiar via"a; este iubirea necondi"ionat . De aceea, Maestrul Inten"iei este Maestrul Iubirii. Atunci când vorbim despre calea toltec a eliber rii, ne d m scama c exist o întreag hart care ne ghideaz perfect c tre eliberarea de „civiliza"ie”. Toltecii compar Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri cu un parazit care invadeaz mintea uman . Din perspectiva toltecilor, toate fiin"ele care s-au l sat îmblânzit sunt bolnave. Ele sunt bolnave deoarece exist în ei un parazit care le controleaz mintea 'i creierul. Hrana parazitului sunt emo"iile negative care se nasc din fric . Dac studiem felul în care este descris un parazit, vom descoperi c acesta este o fiin" vie care tr ie'te în alte fiin"e, sugându-le energia, dar care nu le aduce în schimb nici un folos; mai mult, parazitul î'i ucide gazda încetul cu încetul. Împreun , Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri se potrivesc perfect descrierii anterioare. Ele reprezint

DON MIGUEL RUIZ

90

într-adev r o fiin" vie alc tuit din energia psihica sau emo"ional , iar aceast energie este vie. Evident c nu este o energie material , dar nici emo"iile nu sunt o energie material . Nici visele noastre nu reprezint o energie material , dar 'tim c ele exist . Una din func"iile creierului nostru este aceea de a transforma energia material în energie emo"ional . Creierul nostru este o uzin de emo"ii. i a'a cum am afirmat la început, principala func"ie a min"ii noastre este aceea de a visa. Toltecii cred c parazitul - Judec torul, Victima 'i sistemul de convingeri - de"ine controlul asupra min"ii noastre; el ne controleaz visele personale. Parazitul viseaz prin intermediul min"ii noastre 'i î'i tr ie'te via"a prin intermediul corpului nostru. El supravie"uie'te datorit emo"iilor ce se nasc din fric 'i se hr ne'te din drame 'i din suferin"e. Libertatea pe care o c ut m înseamn s ne folosim mintea 'i corpul pentru a ne tr i propria via" , nu s tr im via"a unui sistem de convingeri. Atunci când descoperim c mintea ne este controlat de c tre Judec tor 'i de c tre Victim , iar „eu-1” nostru real este pus la col", nu avem decât dou posibilit "i. Una const în a continua s tr im în modul în care ne-am obi'nuit, s -i sus"inem pe Judec tor 'i pe Victim , s continu m s tr im în visul planetar. Cea de-a doua const în a face ceea ce f ceam atunci când eram copii, atunci când p rin"ii

91


încercau s ne educe (adic s ne îndoctrineze). Putem s ne revolt m 'i s spunem „Nu!”. Putem declara r zboi împotriva parazitului, împotriva Judec torului 'i Victimei, un r zboi pentru independen" , un r zboi pentru dreptul de a ne utiliza mintea 'i creierul a'a cum credem noi. A'a se explic de ce în toate tradi"iile 'amane din America, din Canada pân în Argentina, oamenii se numesc lupt tori, deoarece ei se afl în r zboi împotriva parazi"ilor. Acesta este adev ratul în"eles al conceptului de lupt tor. Lupt tor este acela care se revolt împotriva invaziilor parazitului. Lupt torul se revolt 'i declar r zboi. Dar a fi un lupt tor nu înseamn c întotdeauna câ'tig m r zboiul; noi putem învinge sau putem pierde, dar dac facem tot ce putem, avem cel pu"in 'ansa de a fi liberi din nou. Alegând acest drum, ne ar t m cel pu"in demnitatea de a ne revolta, demonstrând c nu suntem ni'te biete victime în fa"a emo"iilor noastre negative sau care reac"ion m la emo"iile otr vite ale celorlal"i. Chiar dac ne vom num ra printre victimele inamicului nostru, parazitul, cel pu"in nu vom fi printre victimele care nu au reac"ionat. Transformarea noastr într-un lupt tor ne d 'ansa de a transcende visul planetar 'i de a ne schimba visul personal într-un vis pe care îl putem numi paradis. La fel ca 'i iadul, paradisul este un loc care exist în interiorul min"ii noastre. Este un loc al

DON MIGUEL RUIZ

92

bucuriei, un loc în care suntem ferici"i, în care suntem liberi s iubim 'i s fim cei ce suntem cu adev rat. Putem atinge paradisul chiar în aceast via" ; nu trebuie s a'tept m pân murim. Dumnezeu este prezent pretutindeni, iar paradisul exist peste tot, dar înainte de toate trebuie s avem ochi 'i urechi pentru a vedea 'i pentru a auzi acest adev r. Trebuie s ne eliber m de parazit. Parazitul poate fi comparat cu un monstru cu o mie de capete. Fiecare cap al parazitului este una din temerile pe care le avem. Dac dorim s fim liberi, va trebui s distrugem parazitul. O solu"ie este de a ataca fiecare cap al parazitului, ceea ce înseamn s ne înfrângem fiecare team , una câte una. Acesta este un proces lent, dar func"ioneaz . De fiecare dat când ne înfrângem o temere suntem pu"in mai liberi. O a doua modalitate de abordare ar fi s încet m s hr nim parazitul. Dac nu-i mai oferim parazitului nici un fel de hran , îl vom ucide prin înfometare. Pentru a face acest lucru trebuie s ne control m emo"iile, astfel încât s nu mai gener m emo"ii care sunt stârnite de fric . U'or de zis, dar foarte greu de f cut. Este dificil deoarece Judec torul 'i Victima ne controleaz mintea. O a treia solu"ie este a'a-numita ini"iere prin moarte. Ini"ierea prin moarte se reg se'te în numeroase tradi"ii 'i 'coli ezoterice din lume. 0 reg sim în Egipt, India, Grecia 'i America. Aceasta

93


este moartea simbolic care omoar parazitul f r a produce nici un r u corpului nostru fizic. Când corpul fizic „moare” simbolic, parazitul trebuie de asemenea s moar . Aceast solu"ie este mai rapid decât celelalte dou solu"ii, dar 'i mai dificil decât ele. Este necesar s avem un mare curaj pentru a întâmpina îngerul mor"ii. Trebuie s fim foarte puternici. Haide"i s privim mai îndeaproape fiecare dintre aceste solu"ii. ARTA TRANSFORMARII: VISUL CELEI DE-A DOUA ATEM II

Pân acum, am înv "at c visul pe care-1 tr im este rezultatul unui vis exterior care ne capteaz aten"ia 'i ne hr ne'te toate convingerile. Procesul de civilizare poate fi numit visul primei aten#ii, deoarece se refer la modul în care ne-a fost folosit aten"ia pentru prima dat pentru a crea acest prim vis din via"a voastr . Una din c ile prin care ne putem schimba convingerile const în a ne focaliza aten"ia asupra acestor dogme 'i convingeri, transformând leg mintele pe care le-am f cut cu noi în'ine. Altfel spus, noi ne putem folosi de aten"ie pentru a doua oar , creând astfel visul celei de-a doua aten"ii, sau

DON MIGUEL RUIZ

94

un nou vis. Diferen"a const în faptul c acum nu mai suntem inocen"i. Când eram copii, acest lucru nu era adev rat; atunci nu aveam alt alternativ . Dar acum nu mai suntem copii. Acum depinde numai de noi ce credem sau ce nu credem. Putem fi liberi pentru orice fel de credin" , inclusiv pentru credin"a în noi în'ine. Primul pas const în a deveni con'tien"i de cea"a care este în mintea noastr . Trebuie s devenim con'tien"i c vis m tot timpul. Aceasta este singura cale prin care ne putem transforma visul. Dac suntem con'tien"i c întreaga dram a vie"ii noastre este rezultatul convingerilor noastre, iar ceea ce credem nu este real, atunci putem începe s transform m ceva. Mai departe, pentru a ne transforma convingerile este necesar s ne focaliz m aten"ia asupra a ceea ce dorim s transform m. Trebuie s 'tim exact la ce condi"ion ri dorim s renun" m 'i ce anume dorim s transform m în fiin"a noastr . A'adar, urm torul pas const în a deveni din ce în ce mai con'tien"i de limit rile noastre, de temerile bazate pe convingeri personale care ne fac neferici"i. Putem face un inventar al tuturor convingerilor noastre, al tuturor leg mintelor pe care le-am f cut cândva, 'i prin acest proces putem începe transforma-rea. Toltecii numeau acest proces Arta

95


Transform rii 'i considerau c st pânirea acestei arte necesit o mare m iestrie. Orice om poate atinge m iestria transform rii prin înlocuirea leg mintelor bazate pe fric , ce produc suferin" , 'i asta doar prin reprogramarea min"ii. Una din c ile de atingere a acestei m iestrii const m explorarea 'i adoptarea unor convingeri alternative, cum ar fi spre exemplu Cele Patru Leg minte. Decizia de a adopta Cele Patru Leg minte este o declara"ie de r zboi pentru a v recâ'tiga libertatea 'i a v elibera de parazit. Cele Patru Leg minte v ofer posibilitatea de a pune cap t durerii emo"ionale, deschizând astfel o poart nou prin care poate s p trund bucuria 'i începând astfel un nou vis. Depinde numai de dumneavoastr cum ve"i explora posibilit "ile visului dumneavoastr personal, dac sunte"i interesat, în mod real, de aceasta. Cele Patru Leg minte au fost create pentru a v ajuta în Arta Transform rii, pentru a v ajuta s dep 'i"i leg mintele ce v limiteaz , pentru a câ'tiga mai mult putere personal 'i a deveni mai puternici. Cu cât ve"i fi mai puternici, cu atât mai multe condi"ion ri ve"i putea rupe, pân când ve"i putea p trunde chiar în miezul tuturor condi"ion rilor. P trunderea m miezul tuturor condi"ion rilor (leg mintelor) este un proces pe care 1-am numit simbolic p trunderea în de0ert. Atunci când p trunzi în de'ert, î"i po"i întâlni demonii fa" în fa" . La

DON MIGUEL RUIZ

96

ie'irea din de'ert, to"i ace'ti demoni devin îngeri. Practica celor Patru Leg minte noi reprezint un mare act de putere. Renun"area la vraja magiei negre din mintea noastr necesit o mare putere personal . De fiecare dat când rupi unul dintre vechile leg minte, câ'tigi o putere suplimentar . Ve"i putea începe prin ruperea unor condi"ion ri mai mici, mai pu"in importante, 'i care necesit o putere mai mic . Dup ruperea acestor condi"ion ri m runte, puterea dumneavoastr personal va cre'te pân la punctul în care ve"i ajunge s v confrunta"i cu marele demon din mintea voastr . De exemplu, feti"a c reia mama ei i-a spus s nu cânte, are acum 20 de ani 'i continu s nu cânte. O modalitate ca ea s -'i dep 'easc aceast convingere c vocea ei este urât este de a spune: „Bine, îmi propun s cânt, chiar dac nu cânt atât de bine”. Apoi, ea poate pretinde c este aplaudat de oameni care îi spun: „Oh! Ce frumos a fost”. Acest lucru ar putea-o face s -'i dep 'easc condi"ionarea într-o m sur foarte mic , dar aceasta nu va disp rea în nici un caz. Ins acum ea are ceva mai mult putere 'i curaj pentru a încerca din nou 'i din nou, pân când va rupe complet aceast condi"ionare. Aceasta este o modalitate de a ie'i din visul iadului. Dar fiecare condi"ionare care v face s suferi"i 'i pe care o dep 'i"i va trebui s fie înlocuit cu un nou leg mânt care s v fac ferici"i. Numai

97


astfel ve"i putea împiedica vechile condi"ion ri s revin . Dac ve"i ocupa acela'i spa"iu cu un nou leg mânt, atunci vechea condi"ionare va disp rea pentru totdeauna, iar în locul ei va ap rea un leg mânt nou de credin" . În mintea noastr exist atât de multe credin"e puternice încât acest proces poate p rea complet lipsit de speran" . De aceea, trebuie s o lu m gradat 'i s avem r bdare cu noi în'ine, pentru c acesta este un proces lent. Ceea ce tr im acum este rezultatul multor ani de civilizare. Nu ne putem a'tepta s rupem lan"urile civiliza"iei într-o singur zi. Ruperea condi"ion rilor este foarte dificil , c ci noi ne-am înt rit fiecare leg mânt pe care 1-am f cut vreodat prin puterea cuvântului nostru (care este puterea voin"ei). De aceea, puterea de a dep 'i o condi"ionare, de a dezlega un leg mânt, trebuie s fie cel pu"in comparabil . Nimeni nu poate schimba un leg mânt cu o putere mai mic decât cea investit în acel leg mânt, iar aproape toat puterea noastr personal este investit în p strarea leg mintelor pe care le-am f cut cu noi în'ine. Acest lucru se datoreaz faptului c noi suntem puternic dependen"i de leg mintele noastre. Ne-am condi"ionat singuri s fim ceea ce suntem. Ne-am condi"ionat s fim gelo'i, furio'i 'i s ne fie mil de noi în'ine. Ne-am condi"ionat s credem în convingeri care ne spun: „Nu sunt

DON MIGUEL RUIZ

98

suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent. Ce rost are s mai încerc? Se vor g si întotdeauna al"ii care vor face acest luci-u mai bine decât mine...”. Toate aceste vechi leg minte care ne conduc visul vie"ii sunt rezultatul faptului c le-am repetat la nesfâr'it. De aceea, pentru a adopta Cele Patru Leg minte, este necesar s aplic m acela'i principiu al repeti"iei. Punerea în practic a noilor leg minte va face ca via"a dumneavoastr s se îmbun t "easc sim"itor. Repeti"ia este cea care creeaz m iestria. DISCIPLINA LUPT TORULUI: CONTROLUL PROPRIULUI COMPORTAMENT

Imagina"i-v c într-o diminea" v trezi"i devreme 'i sunte"i plin de entuziasm pentru ziua care urmeaz . V sim"i"i bine. Sunte"i fericit 'i plin de energie, gata s face"i fa" zilei ce va urma. Apoi, la micul dejun v certa"i foarte tare cu so"ia, 'i sunte"i inundat de emo"ii negative. V enerva"i 'i în aceste emo"ii ale furiei pierde"i foarte mult din puterea personal . Dup ceart , sunte"i epuizat 'i dori"i doar s pleca"i 'i s plânge"i. De fapt, v sim"i"i atât de obosit încât merge"i în camera dumneavoastr , v sim"i"i distrus 'i încerca"i s v reveni"i. Petrece"i apoi tot restul zilei cufundat în aceste emo"ii negative. Nu mai ave"i energie pentru a continua 'i nu dori"i decât s fugi"i de tot 'i de toate.

99


În fiecare zi, noi ne trezim cu o anumit cantitate de energie mental , emo"ional 'i psihic pe care o cheltuim pe parcursul zilei. Dac permitem emo"iilor noastre s ne fure energia, nu vom mai avea energie pentru a ne transforma via"a sau pentru a o d rui celorlal"i. Modul în care percepem lumea depinde de emo"iile pe care le sim"im. Atunci când suntem sup ra"i, totul în jurul nostru pare gre'it, nimic nu este bine. Pân 'i vremea trebuie condamnat ; indiferent dac plou sau dac soarele str luce'te, nimic nu ne mul"ume'te. Atunci când suntem sup ra"i, totul în jurul nostru pare trist 'i ne face s plângem. Vedem copacii 'i ne sim"im sup ra"i; vedem ploaia 'i totul pare atât de trist. Uneori, ne sim"im vulnerabili 'i sim"im nevoia s ne protej m, deoarece nu 'tim momentul în care cineva va dori s ne atace. Nu avem încredere în nimeni 'i nimic din jurul nostru. i totul deoarece privim lumea prin ochii fricii! Imagina"i-v c mintea uman este la fel ca pielea. Dac ve"i atinge o piele s n toas , v ve"i sim"i minunat. Pielea este f cut pentru a percepe minunata senza"ie a atingerii. Acum imagina"i-v c sunte"i r nit, pielea este t iat 'i se infecteaz . Daca atinge"i pielea infectat , aceasta v va produce o senza"ie de durere, a'a c ve"i urm ri s v acoperi"i 'i s v proteja"i pielea. Atingerea nu v va face nici

DON MIGUEL RUIZ

100

o pl cere, deoarece acum doare. În continuare, imagina"i-v c to"i oamenii sufer de boli de piele. Nici unul nu-1 poate atinge pe cel lalt f r s -1 doar . Toat lumea are r ni pe piele, astfel încât infec"ia pare a fi ceva normal, durerea fiind considerat , de asemenea, normal ; a'a cred oamenii c trebuie s stea lucrurile! V pute"i imagina cum ne-am comporta unii cu ceilal"i dac to"i oamenii din lume ar avea boli de piele? Evident c nu ne-am mai îmbr "i'a unii cu ceilal"i, deoarece ar fi dureros. Altfel spus, ar fi necesar s punem o distan" destul de marc între noi. Mintea uman este exact ca aceast descriere a pielii infectate. Fiecare om are un corp emo"ional complet infectat de r ni. Fiecare ran este infectat cu emo"ii otr vite - cu otrava tuturor emo"iilor care ne-au f cut s suferim, precum ura, furia, invidia 'i sup rarea. O ac"iune nedreapt deschide o ran în minte 'i noi reac"ion m cu o emo"ie otr vit din cauza conceptelor 'i credin"elor pe care le avem despre ceea ce este drept 'i ce nu. Mintea este r nit 'i plin de otrav din cauza procesului de civilizare 'i pentru c toatâ lumea descrie mintea r nit ca fiind ceva normal. Acest lucru este considerat normal, dar eu v pot spune c nu este a'a. Visul nostru planetar este gre'it, iar oamenii sunt bolnavi mental de o boal care se nume'te fric . Simptomele acestei boli sunt toate emo"iile care îi

101


fac pe oameni s sufere: furia, ura, sup rarea, invidia 'i tr darea. Când frica este prea mare, mintea ra"ional cedeaz , iar noi numim acest proces boal psihic . Comportamentul psihotic apare atunci când mintea este atât de însp imântat 'i r nile sunt atât de dureroase, încât mintea prefer s rup contactul cu lumea exterioar . Dac ne-am contempla mintea 'i am observa c este bolnav , am putea descoperi c exist un tratament. Suferin"a nu este necesar . Mai întâi, este necesar sa ne deschidem r nile emo"ionale prin intermediul adev rului, dup care vom putea scoate otrava 'i ne vom putea vindeca r nile complet. Cum putem face acest lucru? Simplu: trebuie s -i iert m pe cei care au gre'it fa" de noi, nu neap rat pentru c merit s fie ierta"i, ci pentru c noi ne iubim pe noi în'ine atât de mult încât nu dorim s mai pl tim pentru nedreptatea comis de al"ii. Iertarea este singura modalitate de vindecare. Noi putem opta pentru iertare pentru c sim"im compasiune pentru noi în'ine. Putem l sa de-o parte resentimentele 'i putem spune: „Gata! Nu voi mai fi marele Judec tor 'i nu voi mai lupta împotriva mea. Nu voi mai abuza de mine 'i nu m voi mai trata cu violen" . Nu voi mai fi Victima”. Va trebui s începem prin a ne ierta p rin"ii, fra"ii, surorile, prietenii 'i pe Dumnezeu. Cine îl iart pe Dumnezeu se poate ierta 'i pe sine. Cine se iart

DON MIGUEL RUIZ

102

pe sine renun" practic la autorespingerea din mintea sa. Începe astfel un proces de autoacceptare 'i de iubire de sine, care va cre'te atât de mult încât în final omul ajunge s se accepte exact a'a cum este. Acesta este începutul vie"ii de om liber. Iertarea este cheia. Dar cum putem 'ti când am iertat pe cineva? Atunci când constat m c nici el nici noi nu mai avem nici o reac"ie emo"ional . Auzi numele persoanei 'i nu ai nici o reac"ie emo"ional . Când cineva poate atinge ceea ce era cândva o ran f r a mai sim"i nici o durere, atunci poate fi sigur c a iertat cu adev rat 'i definitiv. Adev rul este la fel ca un bisturiu. El este dureros, deoarece deschide toate r nile care sunt acoperite de minciuni, 'i astfel ne putem vindeca. Aceste minciuni alc tuiesc ceea ce eu numesc sistemul neg rii. Acest sistem al neg rii nu este în sine ceva r u, deoarece ne permite s ne acoperim r nile 'i s func"ion m în continuare. Dar dac r nile sau otrava dispar, noi nu mai trebuie s min"im. în acest fel, nu mai avem nevoie nici de sistemul neg rii, c ci o minte s n toas este la fel cu o piele s n toas . Este pl cut s o atingi. Necazul cu cei mai mul"i dintre oameni este c î'i pierd controlul emo"iilor. Emo"iile sunt cele care controleaz comportamentul uman, nu omul este cel care controleaz emo"iile. Atunci când ne pierdem

103


controlul, noi spunem lucruri pe care nu am fi dorit s le spunem 'i facem lucruri pe care nu am fi vrut s le facem. De aceea este atât de important s devenim impecabili în gândire 'i în vorbire, transformându-ne astfel într-un lupt tor spiritual. Noi trebuie s înv " m s ne control m emo"iile astfel încât s avem suficient putere personal pentru a ne transforma leg mintele bazate pe fric , pentru a sc pa din iad 'i pentru a ne crea raiul nostru personal. Dar cum putem deveni un lupt tor spiritual? Exist anumite tr s turi ale lupt torului spiritual care sunt aproximativ la fel în întreaga lume. înainte de toate, lupt torul spiritual este con'tient. Acest lucru este foarte important. Suntem con'tien"i c mergem la r zboi, 'i în r zboi mintea noastr necesit disciplin . Nu disciplina unui soldat, ci disciplina unui lupt tor. Nu o disciplin exterioar care s ne spun ce s facem 'i ce s nu facem, ci disciplina de a fi noi în'ine, indiferent de ceea ce se petrece. Lupt torul spiritual de"ine controlul. Nu controlul asupra unei alte fiin"e umane, ci controlul asupra propriilor sale emo"ii, controlul asupra propriei sale persoane. Emo"iile sunt reprimate prin pierderea controlului, nu prin controlul lor. Marea diferen" dintre lupt tor 'i victim const în faptul c victima î'i reprim emo"iile, în timp ce lupt torul 'i

DON MIGUEL RUIZ

104

le domin . Victima î'i reprim emo"iile deoarece îi este fric s 'i le arate, deoarece se teme de ceea ce va spune. A controla nu este acela'i lucru cu a reprima. A controla înseamn a-"i re"ine emo"iile 'i a le exprima la momentul oportun, nici mai devreme, nici mai târziu. A'a se explic de ce lupt torii se consider impecabili. Ei au un control complet asupra propriilor lor emo"ii, 'i implicit asupra întregului lor comportament. INI IEREA PRIN MOARTE: ÎMBRA I AREA ÎNGERULUI MOR II

Modalitatea suprem de a atinge libertatea const în a ne preg ti pentru ini"ierea mor"ii, m a considera moartea ca fiind profesorul nostru. îngerul mor"ii ne poate înv "a cum s fim cu adev rat vii. Nimeni nu 'tie când va muri. De regul , oamenii au ciudata idee c mai au mul"i ani de tr it în viitor. Dar oare chiar mai avem? Dac mergem la spital 'i doctorul ne spune c mai avem o s pt mân de tr it, ce vom face atunci? A'a cum am spus mai devreme, avem dou alegeri de f cut. Una este s suferim deoarece vom muri 'i s le spunem tuturor: „Bietul de mine, voi muri”, iar cealalt este s folosim fiecare moment care ne-a mai r mas pentru a fi fericit, pentru a face ceea ce ne place cu adev rat s facem în via" . Dac mai avem

105


doar dou s pt mâni de tr it, hai s ne bucur m de via" . Hai s tr im. Putem spune: „De acum înainte voi fi eu însumi. Nu voi mai încerca s tr iesc doar pentru a le face pe plac altora. Nu-mi va mai fi fric de ceea ce gândesc ei despre mine. i ce dac voi muri într-o s pt mân ? în aceast s pt mân voi fi eu însumi”. Îngerul mor"ii ne poate înv "a cum s tr im în fiecare zi ca 'i cum ar fi ultima zi a vie"ii noastre, ca 'i cum s-ar putea s nu mai existe un mâine. Putem începe fiecare zi prin a ne spune: „Sunt treaz, v d soarele. Îmi voi ar ta recuno'tin"a fa" de soare, fa" de to"i 'i de toate. Mai am înc o zi pentru a fi eu însumi”. Aceasta este modalitatea corect de a privi via"a, este ceea ce m-a înv "at îngerul mor"ii pe mine - s fiu complet deschis, s 'tiu c nu exist nimic de care s î"i fie fric . Mai mult, am înv "at s îi tratez pe oamenii pe care-i iubesc cu mult dragoste, deoarece aceasta s-ar putea s fie ultima zi în care s le pot spune cât de mult îi iubesc. Nu 'tiu dac te voi mai vedea, a'a câ nu vreau s m lupt cu tine. Dac m voi certa îngrozitor cu tine 'i îmi voi rev rsa asupra ta emo"iile otr vite pe care le am împotriva ta, 'i tu vei muri mâine? Niciodat ! 0, Doamne, Judec torul m va judeca atât de aspru 'i m voi sim"i atât de vinovat pentru tot ceea ce "i-am spus. M voi sim"i 'i mai vinovat pentru c nu "i-am spus

DON MIGUEL RUIZ

106

cât de mult te iubesc. Dragostea care m face fericit este dragostea pe care o pot împ rt 'i cu tine. De ce s neg c te iubesc? Nu este important dac tu m iube'ti la rândul t u. S-ar putea s mor mâine sau sar putea ca tu s mori mâine. Ceea ce m face fericit acum este s -"i spun cât de mult te iubesc. Cu to"ii ne putem tr i via"a în acest fel, preg tindu-ne pentru ini"ierea mor"ii. Ce se petrece în procesul de ini"iere a mor"ii? Visul vechi pe care1 aveai m mintea ta moare pentru totdeauna. Vechile amintiri parazite, ale Judec torului, ale Victimei 'i ale fostelor tale convingeri nu dispar, dar parazitul va fi mort. lat a'adar cine moare în procesul de ini"iere a mor"ii: parazitul. Nu este u'or s accep"i ini"ierea mor"ii, deoarece Judec torul 'i Victima se vor lupta din toate puterile lor. Ei nu vor dori s moar . Vom sim"i atunci c noi suntem cei ce urmeaz s moar 'i ne va fi fric de aceast moarte. Atunci când tr im în visul planetar noi suntem ca 'i cum am fi mor"i. Oricine supravie"uie'te ini"ierii mor"ii prime'te cel mai minunat dar dintre toate: învierea. Pentru a primi învierea este necesar s te ridici din moarte, s fii viu, s fii tu însu"i din nou. învierea înseamn s fii ca un copil, s fii s lbatic 'i liber, dar cu o singur diferen" . Diferen"a este c am devenit liberi prin în"elepciune, nu din inocen" . Suntem capabili acum s distrugem

107


sistemul de civilizare, s devenim liberi din nou 'i s ne vindec m mintea. Ne abandon m îngerului mor"ii 'tiind c parazitul va muri 'i noi voi fi înc în via" , cu o minte s n toas 'i cu un ra"ionament perfect. Apoi vom fi liberi s ne folosim mintea 'i s ne conducem via"a a'a cum dorim. Aceasta este, în viziunea toltec , ceea ce ne înva" îngerul mor"ii. îngerul mor"ii vine la noi 'i ne spune: „Vezi tu, tot ceea ce exist aici este al meu; nu este al t u. Casa ta, so"ia ta, copiii t i, ma'ina ta, cariera ta, banii t i, totul este al meu 'i pot s -"i iau totul oricând doresc, dar pentru moment le po"i folosi”. Dac ne abandon m îngerului mor"ii, vom fi ferici"i odat pentru totdeauna. De ce? Deoarece îngerul mor"ii ne ia trecutul pentru a face ca via"a s continue. Pentru fiecare clip care a trecut, îngerul mor"ii d deoparte ceea ce a murit 'i ne face s tr im în prezent. Parazitul dore'te s ne ducem trecutul cu noi, ceea ce face ca via"a s devin atât de dificil . Dac nu încet m s tr im în trecut, cum putem s ne bucur m de prezent? Dac vis m la viitor, de ce trebuie s ducem cu noi greutatea trecutului? i atunci, când vom mai tr i în prezent? Ceea ce ne înva" îngerul mor"ii este s tr im în prezent.

DON MIGUEL RUIZ

108

RAIUL PE PAMÂNT

Uita"i tot ceea ce a"i înv "at de-a lungul vie"ii. Acesta este începutul unei noi în"elegeri, al unui nou vis. Visul în care tr im este crea"ia noastr . Este percep"ia noastr asupra realit "ii pe care o putem schimba oricând. Noi avem puterea de a crea iadul, dar 'i puterea de a crea raiul. De ce nu am visa un vis diferit ? De ce nu ne-am folosi mintea, imagina"ia 'i emo"iile pentru a visa paradisul ? Folosi"i-v imagina"ia 'i se vor petrece lucruri extraordinare. Imagina"i-v c ave"i capacitatea de a vedea lumea cu ochi diferi"i, oricând dori"i acest lucru. De fiecare dat când deschide"i ochii, privi"i lumea din jurul vostru într-un mod diferit. închide"i ochii, iar apoi deschide"i-i 'i privi"i în jur. Ceea ce vede"i este dragostea care vine din copaci, dragostea care vine din cer, dragostea care vine din lumin . Percepe"i dragostea care eman din tot ceea ce v înconjoar . Aceasta este starea de

109


încântare, de armonie. Percepe"i direct dragostea ce eman de pretutindeni, inclusiv cea care provine din voi 'i din alte fiin"e umane. Chiar atunci când oamenii sunt sup ra"i sau furio'i, în spatele acestor sentimente pute"i vedea c ei emit 'i mult dragoste. Folosindu-v imagina"ia 'i deschizându-v ochii în fa"a noilor percep"ii, v ve"i putea vedea pe voi tr ind o nou via" , un nou vis, o via" în care nu trebuie s v justifica"i existen"a 'i în care sunte"i liberi s fi"i exact a'a cum sunte"i. Imagina"i-v c ave"i permisiunea s fi"i ferici"i 'i s v bucura"i cu adev rat de via" . Via"a voastr este liber de orice conflict cu sine 'i cu ceilal"i. Imagina"i-v c tr i"i f r frica de a v exprima visele. ti"i ce dori"i, ce nu dori"i 'i când dori"i ceea ce dori"i. Sunte"i liberi s v transforma"i via"a în felul în care dori"i. Nu v este fric s cere"i ceea ce ave"i nevoie, s spune"i da sau nu fa" de oricine sau orice. Imagina"i-v c tr i"i o via" f r frica de a fi judecat de ceilal"i. înceta"i s v mai conduce"i via"a în func"ie de ceea ce gândesc ceilal"i despre voi. Nu mai sunte"i r spunz tori pentru p rerea nim nui. Nu mai trebuie s controla"i pe nimeni 'i nimeni nu v mai controleaz pe voi. Imagina"i-v c tr i"i f r a-i judeca pe ceilal"i. Pute"i s -i ierta"i u'or pe ceilal"i 'i pute"i s nu-i mai judeca"i. Nu trebuie s ave"i dreptate 'i nu trebuie s

DON MIGUEL RUIZ

110

face"i pe altcineva s simt c a gre'it. V respecta"i pe voi 'i pe cei din jur, iar ei v respect la rândul lor. Imagina"i-v c tr i"i f r frica de a iubi 'i de a nu fi iubit. Nu v mai este fric de faptul c ve"i fi respin'i 'i nu mai sim"i"i nevoia de a fi acceptat. Pute"i spune: „Te iubesc” f r nici o ru'ine 'i f r nici o justificare. Pute"i merge în lume cu inima complet deschis 'i f r frica de a fi r nit. Imagina"i-v c tr i"i via"a f r teama de a v asuma riscuri 'i de a explora via"a cu adev rat. Nu v fie fric de faptul c ve"i pierde ceva. Nu v fie fric s fi"i vii în lume 'i nu v fie fric s muri"i. Imagina"i-v c v iubi"i exact a'a cum sunte"i. V iubi"i corpul exact a'a cum este 'i v iubi"i emo"iile exact a'a cum sunt ele. Sunte"i con'tien"i c sunte"i perfec"i exact a'a cum sunte"i. Imagina"i-v aceste lucruri pentru c ele sunt perfect posibile! Pute"i tr i visul raiului în starea de gra"ie, în starea de beatitudine. Dar pentru a experimenta acest vis, trebuie mai întâi s -1 în"elege"i. Singur iubirea are capacitatea de a v face s intra"i în starea de beatitudine. Starea de beatitudine înseamn a fi îndr gostit. A fi îndr gostit înseamn a tr i beatitudinea. Sim"i atunci c plute'ti printre nori. Percepi dragostea oriunde te duci. Este în întregime posibil s tr i"i în acest mod tot timpul. Este posibil

111


deoarece 'i al"ii au putut, iar ei nu sunt diferi"i de voi. Ei tr iesc în beatitudine deoarece 'i-au schimbat leg mintele 'i viseaz un alt vis. Atunci când sim"i ce înseamn s tr ie'ti starea de beatitudine, începi s o iube'ti. tii c raiul pe p mânt este un adev r, c raiul exist cu adev rat. Dup ce ai aflat c raiul exist , c este posibil s te men"ii acolo, depinde doar de tine s faci efortul de a te men"ine, de a r mâne acolo. Cu dou mii de ani în urm , Iisus le-a vorbit oamenilor despre împ r "ia lui Dumnezeu, despre împ r "ia iubirii, dar pu"ini 1au auzit, deoarece oamenii nu erau preg ti"i. Ei spuneau: „Despre ce vorbe'ti ? Inima mea este goal , nu simt iubirea despre care vorbe'ti; nu simt pacea pe care tu o ai”. Nu face"i la fel. Imagina"i-v c mesajul iubirii este posibil 'i c voi ve"i g si ceea ce vi se cuvine. Lumea este frumoas 'i minunat . Via"a poate deveni foarte u'oar atunci când iubirea devine o manier de a tr i. Iubirea este posibil tot timpul. Este alegerea voastr . Chiar dac nu ave"i nici un motiv s iubi"i, pute"i totu'i iubi, pentru c iubirea v face ferici"i. Fericirea nu poate ap rea decât acolo unde exist iubire în ac"iune. Iubirea este singura care poate s v ofere pacea interioar . Ea va transforma percep"ia voastr despre lume. Pute"i privi întreaga lume prin ochii iubirii. Pute"i fi con'tien"i c tot ceea ce v înconjoar este

DON MIGUEL RUIZ

112

iubire. Atunci când tr ie'ti astfel, cea"a din minte dispare. Mitote a plecat într-o vacan" permanent . Acesta este idealul pe care îl caut oamenii de sute de ani. De mii de ani suntem în c utarea fericirii. Fericirea este paradisul pierdut. Oamenii au muncit atât de greu pentru a ajunge în acest punct, dar numai evolu"ia min"ii îi poate conduce aici. Acesta este viitorul umanit "ii. Acest mod de via" este posibil 'i este în mâinile voastre. Moise 1-a numit P mântul F g duin"ei, Buddha 1-a numit Nirvana, Iisus 1-a numit Rai, iar Toltecii 1-au numit Noul Vis. Din p cate, identitatea voastr este amestecat cu visul planetei. Toate credin"ele 'i leg mintele voastre sunt în cea" . Sim"i"i prezen"a parazitului 'i v identifica"i cu el. Acest lucru face ca renun"area la el, eliberarea de parazit 'i crearea spa"iului în care este experimentat iubirea, s fie dificile. Sunte"i ata'a"i de Judec tor 'i de Victim . Suferin"a v face s v sim"i"i în siguran" , c ci vai!, o cunoa'te"i atât de bine. în realitate, nu exist nici un motiv pentru care s suferi"i. Singurul motiv pentru care suferim este propria noastr op"iune. Dac v ve"i uita la via"a voastr , ve"i g si multe pretexte pentru a suferi, dar nu ve"i g si nici un motiv adev rat. Acela'i lucru este adev rat 'i în ceea ce prive'te fericirea. Singurul motiv al fericirii este propria noastr op"iune. Fericirea este o alegere, la fel ca 'i suferin"a.

113


Poate c nu putem sc pa de destinul de a fi oameni, dar avem totu'i la dispozi"ie dou op"iuni: de a ne bucura de destinul nostru sau de a suferi din cauza lui. A suferi, sau a iubi 'i a fi fericit. A tr i în iad sau a tr i în rai. Alegerea mea a fost de a tr i în rai. Care este alegerea voastr ?

DON MIGUEL RUIZ

114

RUG CIUNI

Închide"i pentru o clip ochii, deschide"i-v inima 'i sim"i"i iubirea ce vine din inima voastr . Fuziona"i cu aceste rug ciuni în mintea 'i în inima voastr , topi"i-v în iubire. împreun , vom face o rug ciune foarte special pentru a experimenta comuniunea cu Creatorul nostru. Focaliza"i-v aten"ia asupra pl mânilor, ca 'i cum nimic nu ar mai exista decât pl mânii. Sim"i"i pl cerea atunci când pl mânii se expansioneaz pentru a împlini cea mai mare necesitate a corpului uman - respira"ia. Respira"i adânc 'i sim"i"i aerul care v umple pl mânii. Sim"i"i c aerul nu este altceva decât iubire. Observa"i leg tura care exist între aer 'i pl mâni, o leg tur de iubire. Umple"i-v pl mânii cu aer pân când corpul vostru simte nevoia s elimine acel aer. Apoi expira"i 'i sim"i"i din nou pl cerea. Ori de câte ori împlinim o necesitate a corpului uman, acest proces ne produce pl cere.

115


Atunci când respir m sim"im o mare pl cere. Simpla respira"ie este suficient pentru noi pentru a putea fi ferici"i, pentru a ne bucura de via" . Simplul fapt c tr im este suficient. Sim"i"i a'adar pl cerea de a fi viu, pl cerea de a sim"i iubirea... RUGKCUNE PENTRU LIBERTATE Creator al Universului, ne rug m "ie s vii printre noi 'i s împ rt 'e'ti cu noi o puternic comuniune de iubire. Noi 'tim c adev ratul t u nume este iubire, c a fi în comuniune cu tine înseamn a împ rt 'i aceea'i vibra"ie, aceea'i frecven" care o ai tu, deoarece tu e'ti singurul lucru care exist în univers. Ast zi, ajut -ne s fim la fel ca tine, s iubim via"a, s fim una cu ea, s fim iubire. Ajut -ne s iubim la fel cum iube'ti tu, necondi"ionat, f r a'tept ri, f r obliga"ii, f r judec "i. Ajut -ne s iubim 'i s ne accept m pe noi în'ine f r a ne judeca, deoarece dac ne judec m pe noi, ne vom g si vinova"i 'i va trebui s fim pedepsi"i. Ajut -ne s iubim tot ceea ce ai creat tu, necondi"ionat, dar mai ales pe celelalte fiin"e umane, îndeosebi pe cei care tr iesc al turi de noi, toate rudele noastre 'i pe ceilal"i oameni pe care încerc m atât de mult s -i iubim. Deoarece atunci când îi respingem pe ei, noi ne respingem de fapt pe noi în'ine, iar atunci când ne respingem pe noi,. te

DON MIGUEL RUIZ

116

respingem pe tine. Ajut -ne s -i iubim pe ceilal"i a'a cum sunt ei, necondi"ionat. Ajut -ne s -i accept m a'a cum sunt, f r a-i judeca, deoarece dac -i judec m pe ei, îi vom g si vinova"i 'i vom sim"i nevoia de a-i pedepsi. Ast zi, cur " -ne inimile de orice emo"ie otr vit pe care o mai avem, elibereaz -ne mintea de orice judecat , astfel încât s putem tr i în pace 'i iubire. Ast zi este o zi foarte special . Ast zi ne deschidem inimile pentru a iubi din nou, a'a c ne putem spune unul altuia: „Te iubesc”, f r nici o fric , 'i când spun aceasta o spun din tot sufletul. Vino la noi, folose'te vocile noastre, folose'te ochii no'tri, folose'te mâinile noastre 'i folose'te-ne inimile pentru a ne oferi celorlal"i într-o comuniune de iubire cu toat lumea. Ast zi, Creatorule, ajut -ne s fim la fel cum e'ti tu. î"i mul"umim pentru tot ceea ce primim ast zi, dar mai ales pentru libertatea de a fi cei care suntem cu adev rat. Amin. RUGKCIUNE PEMTRU IUBIRE Haide"i s tr im împreun un vis frumos - un vis în care tu vei iubi tot timpul. în acest vis tu e'ti în mijlocul unei zile frumoase 'i însorite de var . Auzi p s rile, vântul 'i un pârâia'. Mergi c tre râu. Pe malul râului st un b trân în medita"ie, iar tu vezi c

117


din capul s u eman raze de lumin de diferite culori. î"i propui s nu-1 deranjezi, dar el î"i observ prezen"a 'i deschide ochii. Are ochii plini de iubire 'i un zâmbet larg. îl întrebi cum de este capabil s radieze o lumin atât de frumoas . îl întrebi dac te poate înv "a 'i pe tine ceea ce face el. El î"i r spunde c în urm cu mul"i, mul"i ani el i-a pus aceea'i întrebare înv " torului s u. B trânul începe s -"i povesteasc povestea vie"ii sale: „înv " torul meu 'i-a deschis pieptul 'i 'i-a scos inima, apoi a luat o flac r frumoas din inima sa. În continuare, mi-a deschis pieptul, mi-a deschis inima 'i a pus acea mic flac r în inima mea. Apoi mi-a pus inima înapoi în piept 'i în curând în inima mea a început s se manifeste o iubire foarte intens , deoarece flac ra pe care o pusese în inima mea era chiar iubirea lui. Flac ra a crescut în inima mea 'i a devenit un foc mare, mare, un foc care nu arde, ci purific tot ceea ce atinge. i acel foc a atins fiecare din celulele corpului meu, iar celulele din corpul meu mi-au trimis 'i ele iubirea lor. Am devenit una cu corpul meu, dar iubirea mea a crescut mai mult decât acesta. Acel foc a atins fiecare emo"ie a min"ii mele, iar toate emo"iile s-au transformat într-o iubire puternic 'i intens . i m-am iubit pe mine însumi complet 'i necondi"ionat. Dar focul continua s ard 'i eu sim"eam nevoia

DON MIGUEL RUIZ

118

s -mi împ rt 'esc iubirea. Am decis s pun câte o f râm din iubirea mea în fiecare copac, iar copacii mi-au r spuns 'i am devenit una cu copacii, dar iubirea mea nu s-a oprit aici, ci a crescut 'i mai mult. Am pus câte o f râm din iubirea mea în fiecare floare, în iarb , în p mânt, 'i ele mi-au r spuns 'i mi-au transmis iubirea lor 'i am devenit una cu ele. Iar iubirea mea a crescut din ce în ce mai mult, pân când a inclus în ea fiecare animal de pe glob. i animalele au r spuns iubirii mele 'i am devenit una cu ele. Dar iubirea mea a continuat s creasc 'i s creasc . Am pus o f râm din iubirea mea în fiecare cristal, în fiecare piatr de pe p mânt, în praf, în metale, 'i ele mi-au r spuns 'i am devenit una cu p mântul. Apoi am decis s pun o f râm din iubirea mea în ap , în oceane, în râuri, în ploaie, în z pad . i ele mi-au r spuns 'i am devenit una cu ele. Dar iubirea mea a crescut 'i mai mult 'i mai mult. Am decis s ofer iubirea mea aerului, vântului. Am sim"it o comuniune puternic cu p mântul, cu vântul, cu oceanele, cu natura, 'i iubirea mea a continuat s creasc . Mi-am îndreptat capul c tre cer, c tre soare, c tre stele, 'i am pus o f râm din iubirea mea în fiecare stea, în lun , în soare, 'i ele mi-au r spuns. i am devenit una cu luna, cu soarele 'i cu stelele, iar iubirea mea a continuat s creasc 'i s creasc . i

119


am pus o f râm din iubirea mea în fiecare om 'i am devenit una cu întreaga umanitate. Oriunde mergeam, cu oricine m întâlneam, m vedeam pe mine în ochii lor, deoarece eu sunt o parte a totului, deoarece iubesc”. Dup care, b trânul î'i deschide pieptul, î'i scoate inima cu flac ra cea frumoas din ea 'i o pune în inima ta. i acum, acea iubire cre'te în interiorul t u. Acum tu e'ti una cu vântul, cu apa, cu stelele, cu toat natura, cu toate animalele 'i cu toate fiin"ele umane. Sim"i c ldura 'i lumina ce eman din flac ra din inima ta. în jurul capului ai o aureol care str luce'te în culori numeroase 'i foarte frumoase. Radiezi de str lucirea iubirii 'i te rogi: î"i mul"umesc "ie, Creator al Universului, pentru darul vie"ii pe care mi 1-ai oferit. î"i mul"umesc pentru c mi-ai oferit tot ceea ce am avut cu adev rat nevoie. î"i mul"umesc pentru 'ansa de a tr i experien"a acestui corp minunat 'i a acestei min"i minunate. î"i mul"umesc pentru c tr ie'ti în fiin"a mea cu toat iubirea ta, cu tot spiritul t u pur 'i nem rginit, cu toat lumina ta cald 'i str lucitoare. î"i mul"umesc pentru c îmi folose'ti cuvintele, pentru c îmi folose'ti ochii, pentru c îmi folose'ti inima pentru a-"i împr 'tia iubirea oriunde a' merge. Te iubesc a'a cum e'ti, 'i pentru c eu sunt crea"ia ta, m iubesc 'i pe mine a'a cum sunt. Ajut -m s p strez iubirea 'i pacea în inima mea 'i s fac din

DON MIGUEL RUIZ

120

aceast iubire o nou via" , care s -mi permit s tr iesc în iubire tot restul vie"ii mele. Amin.

Cele patru legaminte

Cele doua turnuri

Cele doua Diane

Cele doua adevaruri

Cele doua turnuri

Cele rozwoju a makroproporcje gospodarcze

Despre cele două voinţe ale lui Hristos

Motywacja bez granic: w jaki sposób najlepsi osiągają swoje cele i sukcesy?

Cele patru legaminte

Cele doua turnuri

Cele doua Diane

Cele doua adevaruri

Cele doua turnuri

Cele rozwoju a makroproporcje gospodarcze

Despre cele două voinţe ale lui Hristos

Motywacja bez granic: w jaki sposób najlepsi osiągają swoje cele i sukcesy?

Recommend Documents