c
o
z
PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine...
241 downloads
2119 Views
140MB Size
Report
This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
Report copyright / DMCA form
c
o
z
PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar€ a lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'. Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii, pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-
1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor. De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intotdemma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta ,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani, Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea metil;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evoIlIliei ascen dente a apiculturii contemporane. o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are ~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfa§urata, fara ' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit l l1 er'€1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti: l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate Q.l'tic:o/.e pubLi/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md , fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara. C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr 6SC (IUtoM/h,t 11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll' 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb matca, luind cuno~tintA de mArimea alveolelor faguril or, deI·h lll(' du p..l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve, MllI('r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea II" mt'i lcl valoroase ~i selec\ionate. FratH H . ~i F. Rubtner, Triasco ~i CI11'Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mack('n scn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori 'I{'\(-'c \ \Mul i. Aj utati de toti ace~ti inainta~i, apicultura din toata lumea a luat li n fl vlti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in rt'~; U I":'l(, rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup. Cu pu~in in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V. 11 1'U'nnj, !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu nl cn l {,/\ nco lo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile tho '' \If''llll pl . A rek'l15i rccolt{-' Ie ob~in stllpnri i d in L! nill nc~ S ud. Africnntl . U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole u in urm5 cu 8fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei ·~ tll pin(.' de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul {!lilt
111\1' . 1
I I s lupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'lji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-'.
avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt ~i t.ril oi ul 1I1h, HO!1l.inia U lost din trecutut ind~l"lat una di n tal"ile cele mai vcstlW til ro pJ'ivc!7 apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile d e tel ,I tU'Wd 11i le Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111 ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe ere~terea animu11.1111 .• "poi agricultura, an de an s-a enins; ¢'durile s-au deh-i-5at, lncit H\1H1 111 tn I'egiunile de deal ~i muoteslnt r~surse naturale de coles. In ..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de de ha au plante industriale ea rapi\O., "l1l1l1 )iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim ~i tei orel'~ lB 111111111. 101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern ~I 1 "I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e. n ln 1957 de ciod a luat mn~ in tara noastra .Asocia~ia Cresca'"I !l1II 1 CQlulot, " Le atSt d e des folOillt tTl" blolol" albl"",,10r , lne1 1 ar
•
Vlilll
rvli '~L
lit'
I\~"N "
cu ... lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te
pUlea
1111
~te u:prU1A
,,~¥""'.,. ,
. ..
i7
Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele ~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un glulgiu de cearA propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera Interioadi.. Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i colonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii. lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite 1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA, de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar polen pcntru colectivitate. tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate. Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul biol~> !rancez L . Roussy a supus albinele unor experiente pentru a observa comportarea lor, lli n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za cllidit este artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe ocazii marginUe instinctului." Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai izolata. Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe tr8pe mi!iC!!.oor, de a tJrCpati cei npnr ~i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar , de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Corpa tica s-a de7lVOltat l1i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt r'cla.tiv uscot :;;i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a 11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe. &1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~i rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma interrhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.
.,i
C;mput de rase african
numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc. II) I\ pb m ellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de rasIjt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Ia pt pentru cllre Sla\i un ea dc cerceUiri or1'00 ~ aersre II tup de observatie provine de la '
:17
pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a subcare tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care inllIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ eapllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind c l ~ nu fa e aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la lum l nl!. [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do III nl d oparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" . Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate ~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din "tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor). Pc nLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele 111(1 II tu putu i de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o coIlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI rotJ rc pede, Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de iniI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala : lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta Ilmtcn, prime~ te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate .stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce '10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din copltolul "Tehnologia apicola". Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.
ZtJmislitoarea de viel;
8 ~tn\.ll
MATCi\ . CASTA FEMELEI FECUNDATE
_ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care condi\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'a le din prisaca (fig, 7). Ea are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintorilor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele. Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare. Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-
,rIll. 7, _ I _
Malx:a Incit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele 8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic 1){>l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA ('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar prodU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i {I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll riII ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor IL l Illlll'l (w, II,t
Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU, lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'il11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phumycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1 matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma sporilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri me~te matea de la albinele tnso\itoare, ·f ixindu-se in tubuletele ovigen e ~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun·5 i tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului. unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomitent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor. BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, ri, lasA necu:ra\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai (h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei. Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre (I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare". Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35°C. In primele 4 zile albi· nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. 't·J ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare. $J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul polonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele lflf"VC de trintor primes(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-
'lin
(I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de
aster. au aju torul
"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul ('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~ ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit formtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind !lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore ('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin degaJllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase )';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil. Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate proccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este SperlOl.l tozoidul, oul fjind haploitun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA. ~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des Cq>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asemanaloare cu albinele mature din colonie. Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator ~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli~orli l ui depus de albinele doici. Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl 1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare, u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de " lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe. TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e (',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat ,I,· "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta. I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo
tlO
6:1
ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles 11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. glandtru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena hU,·c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului. Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in '~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supratolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia oriZ(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe lillie so vede 0 scobitura pe partea ·sa exterioara, ea un tel de jgheab, 1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta· lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept. La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind socreteaza ceara. Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii. Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se " rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA
cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%. Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de 1,27-2,35 mg. _ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de
ee nu se inalta in aer ? _ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in interior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon. Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate, nu se mal pt a'bsorbi Iloot.urul. Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod Me de a bsorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA ~i form~az!!. UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspiI'nt1.e dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a c rAunciorilor de polen . Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar t ) in stomac, prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tubulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului. Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai poate inapa ia run stomac tn gu ~A sau tn cavitatea bucalA; In schimb poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA. Stomacul a~a-zi s ul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe aceea~ i cale, a porilor. Int.rA tn cireuitul hemolimfal. Albinele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l ~ I 81nt eliminati prin rect, din zbor. Totu~i aeeastA celuJozA ajutA la 0 purglltle mai aecentuatA, fa pt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excremonicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios ce-~i are Incul de predilectie in intestinele albinei. Tn stomac se hidrolizeazA ~i zaharurile cu greutate moleeularA OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului wlnntlc lor pe care fl vom descrie mm depar.te. St.omfll'u i are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind numeI'nrulO cu t e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA mu~chi1 or lon giludlnnl\ , I.t'tllllwersuli ~i obli ci , cu celule striate lotre care se gA5 e~te u n \Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te. UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA
gu ~A,
tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din
' j
" ut
II IlIl H' lIlllf -
COC,}r!), .
13
- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un L1ndr apicultor, - Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate rio «Ibin d, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple Cllre tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom J ntll ~~u mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd ,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub aceas~' forma el poa'te trece u.,or pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair ~i mierea consumatA las! un procerut do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea IIl1'1c(Hl. Sitcul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carAtOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. necesitA~ ~i in rapont de felul Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu secre~iile lor enzimatice, 111(1 u1llndelor din cavi·tatea bucaHi, din gu~ .,i stomac determin.lnd 0 .u rl e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la rei ('\.1m chimi~tii utilizeazA ca'talizatorii. CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor, oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe : PI'O lcine animale ~i grAsimi, care contribuie la construc~a ~i intretinerea orgunismului albinei. Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a .studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia ~j metabolismul coloniei de olbine, Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus, captu~eala stomacului, care ins~ se regenereazli prin ea insli~i. Intrndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare, crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen sou fnloeuitorii acestuia, in conditii ~i cantitAti indestulAtoare. EI IormenzA un inveli~ care se separA prin presiunea sucurilor digestive ~i ructituiesc membrana peritroficli. Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late pc tovcli .,ul (exina) grliunciorilor de polen. Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l' Upe rep'Not ~ i este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore. Slomi\cu1 ell g landele sale secretorJi posed! totdenunu $i cc lule c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu. Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItlu njungc lu illte.~lhl1ll l cr",hwl ~ ou thltlt.el'tol', III d \I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllH lIl nlbir)(,j !HI cste nllm nl ('n sri 7~
retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al procentului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - elim inn u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, ~i prin I'espiratia It l'i.l healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20 u C, permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal ~i astfel albineic. de.,i aproape imobHlzate, pot sA~lii satisfaca necesarul de apa al organismului. Este a~a-zisa "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism", La eclooare din alveo·la natala, albina tinArA are punga reclaW plina cu un lic'hid limpede care se Ingra ~ dnd insecta atinge virstu de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat ~i o circulatie de fosfati. Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA denumHA "corp gras U ~i care este un adevarat organ-tampon ce prime~te in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie detine substantele soJicitate de organismul albinei. V -am amintit de el ~i pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA. Organismul, tn ori care stadiu de cre~tere dezvoltare are grija ca din prisosul alimenta~iei sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului , t~i fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezodermului. Ciod embrionul sparge coaja oului ~ devine larvA, aceasta rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii nu g~siot ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc!SarA formArii ~i dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata. Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de con~inut, ,I n special vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, ~a cum 0 curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub ioveJi~ul corporal al larvei, deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc ~ primii corpusculi proteici, noumulari de grAsimi ~i hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub form a etc glicogenl) . Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul "rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA, IIcrviod In special la cre~terea tineretului, viitorul de roiine al speciei. CorpuZ gras este un organ central al metabolismului ~i veti inteI \lM~ bine impOl~tan~a lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia ~ i illclll\)olismul ci.
.,i
111101'1
',011 "''''11 11 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 an lmtll ... n ll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, ('.."'~ltumd RlzeLVa de 81uelde II Ol'W&I~uluL .
It.
7f,
Aparat~l
circulator
Aptlu
Qtvtlu Clor
t.a albin'
31,3 14,4. 2=
34,4
D,G-U ,5 1-3 '178
330
"0-500
Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea ~i poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia acei~i fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din IMnce ~i cap unde se ,atiA sistemul n ervos central, ~i f!1cind cale intoarsa p6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de , W!C ori fatA de cea de pe abdomen. Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA ptnl1 la 120°C a rezistat nu ~i-a pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA .,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat ~ i- a pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani, Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte atete ciorchinj' pc supratlltn t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn ,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c 1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl. til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' n W:I ~ I wanu lrl Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle
!
r
%
de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata. Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii. I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetAi glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ anumi? indivizi din romunitate. De pildA: Iapti~rul, prddus al glnndclor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in 8cela~i limp ~i lllrvelor de albine lucratoare ~i ce10r de trintori, ~i in mod diierentiat In cele trei caste din colonie. Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrionului sa-~i formeze inveli~urile organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub formA de muguI'a~i. GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind glande de riutl'i~ie, lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei , iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se mi ~ u~or inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl sufere procesul de digestie. La a lbinele tinere abia eciozionete, ncinli au o infa?l?are sticloasll, colturata ~i neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc htanesc abundent CUI polen ~i l.!j:i refac complet eorpul gras, consum nt nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc o dezvoltare mare, 'a tU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i. In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0 hr~n il'c activa datA de apicultor, hr~ire ce consta in substante proteice cum sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie denumiUi. lcipti~or, produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA 15 zile, timp in care glandele faringiene au det l!pti~or diferenliat, cu care doicile au hr!nit larvele cit ~i matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA, illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci, acelea~i gland(' Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare la preil,I('I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel III p,'c lucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un CLI
h,
II 1\"lnl 'I ,,,.. ""I "" vII,.
..
mlel
dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele. proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cM u! pr('l,(lfoln T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan I'rudu~" 'Ii' .. ncllC le ~I 1o"""illlzlnate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o ••
~ tlm) _ ''''U1 "n~ orl;,ullc de nlHUTA ~lIrlJclI%.lI ,prtn ne.liunl ulallUce
\, 'h ,\ "1~~"I"e, ........ J.,II rio ' J
ell
qt )
• 1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i rlll'I'C'hH' I'[\I"I'jI 'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101· de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(. 1.1\ tnnwtl ghm11'1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iu huJI'\' '/11 lIIui hine-wi, cfmnle line. &'CI'C~ill ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul ,I L, r(,I'~mon. Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zbo rlll ·, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu gre~eascr1lor de cearA; 1 _
t'~ule.le
o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun· glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II •
1I11111 U;C\(II' de nectal' l1i de polen, urmat de more-Ie 11"'1)) !I11l"" l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (',Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru 1,"IH, dUI' r'lI'n-lI'a~!i 0 Ilh~ lI ls(,fl l t\ in ~Lup penh'u z[Jc g l'cle de rcsl!·i~tC. " 11111 Tlilltd.tll'n j)('cs t(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezin tli. 1n cOmll1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi ILlti1H vU .1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsu m!i ~ i cur/! lrc('e in H1nd ,/lllll,IUlI 1 till! J.(lU"li til »ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc albl~ 11 " 14' 10011" '111,.1" 1i(,t' II';1 ('(HI~~f ll1 \nd In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu (~ Ir ",dill 111 tllll' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Iit. dj~csl1\', h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1 ' 111/'[\ , I'IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLn l oomunilHlp ] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I....·II~~, l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu .:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel ~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii 11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe. t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de 11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co "11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de 1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te, , 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI' ."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuniIr'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme. ""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~(' )llul\ lu eel e mai mici amanunte, f
I I:J
J::stc mi~cc1.loUl·e 0 tntimplare cHl·e ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ .. IIlbinelmo unei colonii, descr is~ intr-o rev:sta soviet.i~ de lIf,)i(:L,Lll uL·u I lL lim p ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-!urc ~ I I,l L a root gasllA, Aibineie, dupA in.chiderea sru pulu i, s· a u agiluL pn!lu tlndeni pe a lan'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au linL~tit. Stupar'til II ,'I'('rut ca ele au gasit~ iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1 rit c-va zile fAra sa 0 ,a Ue; pe de .alta pade a ibincie nu crescuscL·ii bulr ', ;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l' III'OI.mala, u seas afarA din stup t.o~l faguf'ii ~i abia iltund (l nbS Ct'\IHl UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l',' it' ascunsese intr~ cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de u nd,· "u nu putea S acolo, au hranit-o, uu \In '' permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el. In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i , observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH' un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l 'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de M\lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine lln ere este ce.:1. de adunare Is im..-eput in mict gru pu le~e; abi·a d up~ 40riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu •.
1 1.1
vlft "10 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c, 1n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc. ('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ •. ,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie" "dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul, ~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare, (....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a ducc mai departe destinul coloniei. - Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~ .mbA un apicultor incepA1t>r. - Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. CercetAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite, ..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re§ te~ a puietului mceteazli In tDtlIpm::ntura de 12,8°C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea ,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exteI-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura .xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii 11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din .tIID. pc care albinele 0 regleazli.. ..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati"nrc:? icrmtca. lI n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35°C. men,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are 4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1 11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(l°C - I'educe lunglmea trompei mpi /'11(" In r!,.. t· l ~ 15\11 11 II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC '1',11I dCI.lSllPI·U fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de "ul IHUlt :15,2°C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In II IC1')\ " ) lwC'. In 24 zUe 1
') nlH() utfrtc _ •) Ac Ini -
15G
de lA euvtntul iatinesc acdnw -
boAbA din ciorchine.
~
etas" de pro1t"lne cu
mol~ule
~1
precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"
ma rl. s olubUe in SOlu\ U s aU ne, pre7.e nlC
'n tllo"m A f #lOl£uln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lm un1\.a1.e .
157
tI~
rei
0('0 10
~i
descompun particula in
L'omponen~i
chi mjci
u~or
de asimilat.
au uce"a~i componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul inIQCllle~te suJ1u I".
Ilciz ii nucleici s lnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu nllJ lbolul ADN ~i aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din colonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari din eei mai complec~i ~i servesc drept baz~ materiala a ereditaPl, od u I ~i mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul tie II r ealiza metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor 1111hn81e ~ i vegetale. Una din definiWle ADN-ului ~i ca cuprins ~i ca expunere suH\'~tIVi\ ~i foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care ~pune: "inima cibernetica a celulei este constituita din ~iruri dubIe, " lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate rtlnr~ iile uzinei celulare sint inscrise ill ~irurile acestea bizare, intr-o ,... dlnc ~i cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina I" 'Ipnrare ~i reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii ~i a kt 11(" 'I>etua este continut in ADN ~i comunicat in termeni imperaIlvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se ~tie totu~i di /lc('~ t acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul riboII I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, modeIl'Ozii actiunile microfizice ~i opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua· l '(\n
Loru.
ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado ,co'·ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se com porte, ce trebuie sa caute ~i ce trebuie sa evite. ADN-ul este un reI de arhitect care stabile~te planul de ansamblu al vietti ~i care incredin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonucleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale infa~urate In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma \Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se llpe~te strins de s pu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care transmite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM, urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest). ADN se gase~te obligatomu in nucleu ~i este detectat in toate organitele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii. Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale lapti~orului - mai pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capacitalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in lapti~or, procesul de nimfoza nu se indepline~te complet ~i multe nimfe mor in pl'lIgul trecerii in stadiul de imago. I) P(IU"Wr _ S\lbstan ~A macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA ""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut num Ar oareca.re de molecule de monomer.
Ir,R
In lapti ~or cercetiitorul G. Hoffman a descopedt ~i acidul hidroxidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc ~i toracice. Vitaminele din lapti~orul de matca. mai ales din cel secretat de doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea larvelor ~i mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile, ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile. Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta premergatoare in formarea provitaminei A, care nu se gase~te direct in lapti.or decD! sub forma de compu~i ai ei, dar astfel transformatii are o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande. De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 cantitate mare de vitamina A in stare naturala. A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea lapti~orului proaspiit este bacrtericida ~i bactedostatiea, calitate pe care insa 0 pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile. Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina ~i niacina (acidul nicotinic) au, de asemenea, ca ~i addul pantotenic, 0 deosebita impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti deosebite. In general, s-a stabiliit ca lapti~orul contine urmiitoarele vitamine @rocente date in gamma/gram) : gamma/gram
Tiamina Riboflavina Piridoxina Ni'acina (acid ni'cotini~ - vitamina PP) Acid panthotenic Biotina (vitamina H) Acid folic Inositol Viot:amina C Vitamina A $i 'E Vitamina B12
1,2-1,8 6-28 2,2-50 48,25-125
urme 11il-130 1,6--41 0,16-0,5 76-150 unne
absent
urme
Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii importanta in cre~terea puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pantotenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ. Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec de vitamine ~i albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimulate experimental eu vitamine riirnin active mult timp. In lapti~r s-a mai descoperit "i biopterina ~i neopterina, pe care doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce dovede~te ca ele pot dlferentia calitativ ~i eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti~orului dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din U!:pti~or j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 ~i respect iv 53'10. Lar-
159
vclu - (ill Ptor este 0 echivalenta ca talie ·1i greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o botca ~i crescutli apoi numai cu 1.apti~or, se acomodeaza bine cu noua situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor ~i . albina - exista nu nUmoi 0 diferen~a specifica, ci. ~i nevoia unei alimenta~ii corespunzatoare nevoilo!" particulare\\. . Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve transparente. se face astfel: doica ii?i .i ntroduce capul in aiveola larvei ~i cu ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se ~aza asllei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:lU5
pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'·p nu uuma! pc gura ci ~i prin inveli ~ul corporal aI larvei, care este foarte sub\Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2 mi nu te. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimentUI'C, doicile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, viziIe Ie devin mai dese ~i se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea It,,·velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen ~i apa I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de secre~ie limpede, produsa de ~ 11I",.Ie l e mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM de larve in lipide, marindu-~i in felu.l acesta zestrea corpului gras, de core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe. Uipti~orul nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite. (,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelunI(c~ tc hranirea cu lapti~or incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute tCiamna , au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat 1'1' ulbumine, glicogen ~ i lipide. Ele vor putea cre~te generaiii noi de p" le t in prima\'ara viiroare ~ i citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele ~i-I pot reface de l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ 1'/1 II ,.IIna, fa~ de oricare polen recoltat in cursul verii. Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la forIIUII'oa spermatozoizilor. In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele i~i dezvoltli mult organismuL Creierul i~i mare~te volumul - de~i el ramine toatli viata cu aeola~i numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. Acee~i situatie 0 lnUlnim ~i la lan~1 nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigena. HemoIIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30% din greutatea larvei. Se intelege u~or de ce ele au nevoie de 0 a~a mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta proeesul de dezvoltare. Consumul substantelor a1imentare - mierea ~i polenul - este f'oarte inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva, nlbinele dOici foloses~/3 din volumul unei alveole....cu miere ~i 112 din volumul celei cu polen. Cre~terea larvelor este prodigioasa ~i neintilnitli pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii cre~tere este atribuitli blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii .netabolismul, cit ~i considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0 8eumuleaza. ,I ntr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in U opta zi. deci cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;; ~ I nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza ca.i de putin modificate) taate procesele de transfonnare c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea
or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acceiJr(ldusel efCirea de energie etc. De~i enzimele - contrar catalizalorilor _ pot
fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele eficace dedt catalizatorii, e~ei unele reaetii biolagiee deeurg uc a suIA de mii'l pin~ la un milian de ari mai repede". Ele sint vizibile la microscop ~i asemanatoare oareeum eu levurHe t} dll t 1Ilult mai
C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri ('h lrniec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate Ull Co1'l de acee~i glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, ~i deei rlccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene proIlu o Ulptl$orul pe eare-l euno~teti, iar dupa treeerea eelar 10-12 zile rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste uJonde ofera comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelur"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru ~(')ns umul propriu al inseetei. Tot aceste glande pr~ue $i oxidaza care tlc~i o neaza direct asupra glucozei din gu~A, unde intUoelJote a altA enzimii : Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor agen~ ce or putea hrlecta mierea. Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din gu~a dau $i catalaza, cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii (ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale ~i toracice, secreta enzime foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen, Enzimele amintitemaiinainte-lnvertaza~iamilaza_.de$i slnt produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele r(>zu lta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iili anume: nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn grAunciorii de polen, Ie dizolvli con~inutul ~i rupind moleculele de amidon Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din 1I 11bS l ~ ntel e dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale !nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono. za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia, fruc~ tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA tic ,r,lundclc :fa r ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidroII
100
I," tou r" -
droJd!~.
lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI, trehaloza , raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t' de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii d C'n umesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1(' "diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa. Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un niveJ, dici ('1' variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe con d i ~ii. Til mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn colon ic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcn l.l\ sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml' ci ~i activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 a lbinc lol· culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1 _ crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe indciete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i. Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere la 0 temperatura pestl' 42--45°C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc pAstrata. prea mult timp, ~i mi~oreaza cantitatea initiala de inverta7.ii. Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime ~ i in acest caz mierea va poseda putine diastaze. A'c tiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se mArgin~te numai In ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea polenuIui, elci procesul de descom'punere a polenului continu~ $i in intestinul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli. D c~i gr~unci orii de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin micrdpil ~i izbute~te sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor. inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl" nmilaze : alIa ~i beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin. Amilaza este mai pu~in s ensibilki la caldura