::
.:
,.
www.dacoromanica.ro
BIBLIA ADICA
DUMNEZEIASCA SCRIPTURA
niNVATATORUL(."4 )
www.dacoromanica.ro
Ate ...
185 downloads
2322 Views
32MB Size
Report
This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
Report copyright / DMCA form
.
::
.:
,.
www.dacoromanica.ro
BIBLIA ADICA
DUMNEZEIASCA SCRIPTURA
niNVATATORUL(."4 )
www.dacoromanica.ro
Ate
L ¡AO
*i
LA EDITIA I: BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU
51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN
ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA
AN
DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU PROF. AL. LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui *URBAN CANTACuZiNo.
TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST FATUITE
I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH
MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LEGATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL
JUTARU I GH. FLORESCU.
ToATE DREPTURILE REzERvATE
www.dacoromanica.ro
BIBLIA ADICA
DUMNEZEIASCA SCRIPTURA A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT
TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE
SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI VASILE RADU
SI
GALA GALACTION
DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II
BUCURESTI FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n
39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39 1939 F;ditia IIIII, www.dacoromanica.ro
10.001-25 000
B.M.B. PatriMOMU
www.dacoromanica.ro
2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta
dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6
Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal xavovou5g.
(Syntagma, vol. 5, p. 429)
PREA INALTATULUI BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN, MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II MAJESTA TE, Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune «Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii
ai Angliei». Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,
amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o deosebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe, n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege, neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor 0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi, vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Greinsr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii streimomti. Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episcopul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul V
www.dacoromanica.ro
PREFATA
veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" bisericeased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor citind aceeapi protestante pi neoprotestante. Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,
cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, revdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf esionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiunea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Biblie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-
stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile poporului. Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaroprotestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe versiunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.
Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.
In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele, munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Biblia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii
deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misionan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se sluj eased tot de textul sectantilor. Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, reinviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi. VI
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II » aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-
diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data' de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Principele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei traducere a intregii Stinte Scripturi. Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noasire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul original. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamentare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Vechiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Akatuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi ..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exegetic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea' in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd. Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice, rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius. El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate, dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd, in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea nevoie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems
sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, englezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romezneyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va
Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox. Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i romemesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina VII
www.dacoromanica.ro
PREFATA
si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la serbeirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice sei fie pastrate pe table de aramei: toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste « nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-
tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin tot popor român este ». Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.
fi a
MAJESTA TE,
Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&
cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincllei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma. Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe. La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-
nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "indeplineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1 vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti. Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Regele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica VIII
www.dacoromanica.ro
PREFATA
strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele arturarilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre cdutiltorit poeziei.
Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strdduinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cdteva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-
nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In traducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul traduccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi, care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai
laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.
Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de veacuri, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii universale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au observat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele
privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori. Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd proclamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet vie gi in necontenitel transformare? Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze, pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare. Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura mamei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate
literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre. IX
www.dacoromanica.ro
PREFAM
Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani, Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirguinta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si
Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta # REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne. Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce
ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca
Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.
MAJESTA TE, Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:
BIBLIA REGELE CAROL II.
Bucure§ti, Octombrie 1937,
Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre prea smeriVi ostenitori Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON
X
www.dacoromanica.ro
VECHIUL TESTAMENT
FACEREA _12. S'r pämäntul a odräslit pajiste
1.
Cele »ase zile ale Creafiunii. La inceput, a fácut Dumnezeu cerul pamântul. i pamántul era fára, chip i pustiu
intuneric era deasupra adâncului, iar Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! »
s'a acut
Si a vazut Dumnezeu ea' lumina este bun& si a despärtit Dumnezeu lumina de intunerie. Si a numit Dumnezeu lumina ziuä intunericul I-a numit noapte. i a fost sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia.
S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele de ape ».
i a fäcut Dumnezeu taria cerului si a despärtit apele care sunt dedesubtul täriei de apele care sunt deasupra täriei. s'a Newt asa.
Si a numit Dumnezeu taria
cer ;
si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva
a doua. S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune apele cele de sub cer la un loo i sä se iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa. Si a numit Dumnezeu uscatul iar adunarea apelor a numit-o mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este bine. S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii,
pämantul pajiste verde, ierburi avand
sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA,
faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa.
verde, ierburi având sämänVa, in ele, dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu rod care are samântil in el, chip& neamul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.
Si a fost sear& si a fost dimineatii;
ziva a treia.
i a zis Dumnezeu: « Sä fie luminätori pe bolta cerului, ca sä, despartä ziva de noapte i sa, fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor si ale anilor. Si ea fie luminatori, pe bolta cerului, ca sä lumineze pe pämant ».
fäcut asa.
i s'a
Deci a facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: lumingtorul cel mai mare, ca ni stäpaneasca ziva,
torul col mai mic, ca sá stapäneasca
noaptea, precum i stelele.
Si i-a pus Duranezeu pe bolta
cerului, ca sa., lumineze pe pämant, i sä stäpaneasca peste zi si peste noapte i ni desparta lumina de intuneric. bine.
i a väzut Dumnezeu cá, este
Si a fost searä, i a fost dimineatä:
ziva a patra. Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune apele de sumedenie de jivine cu viata In ele si pasärile ni zboare pe pamânt si pe intinsul cerului ».
Si a fticut Dumnezeu chiii cei
mari i toate vietäVile viermuitoare de care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate
päsarile zburatoare, dupa soiul lor. a vitzut Dumnezeu ca. este bine. i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-
and: Präsiti-va i va inmulii
1 www.dacoromanica.ro
i (rm-
FACEREA, 2 pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se inmulteascit pe pamitnt ».
i s'a ficut sear& 0 s'a facut dimineata: ziva a cineea. i a zis Dumnezeu:
Sa scoata
mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobitoace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ».
s'a fácut sea. i a facut Dumnezeu fiarele pa-
mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele dupa soiul lor toate taritoarele de pe pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum-
nezeu ca este bine.
i a zis Dumnezeu: Sä. facem om, dup.& chipul nostru i dupit asemanarea noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii
re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste toate jivinele care se taritsc pe pamiint. i a facut Dumnezeu pe om, dup5, chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu 1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut.
i i-a binecuvantat pe ei Dum-
nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti roditori i vit inmultiti, i umplqi pa-
mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului
peste toate vietape care se mi§ea
pe pamant s. i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau voua toate ierbmile care au gambit& in
ele, de pe toata fata pamântului, o toti pomii care au roade eu samanä in ele. Acestea sa fie hrana voastra.
i tuturor dobitoacelor pamantului
tuturor päsärilor cerului o tuturor ji-
vinelor care se tarase pe pämant EA care
au in ele suflare de viata, le dau ca
hrana toata iarba i toata buruiana. » lea facut a§a. i a privit Dumnezeu la toate cate le Meuse i iatä, erau bune foarte. a fost seará EA a fost climineata: ziva a §asea.
2. Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea.
Adam §i Eva in Rai. 1. A§a s'au desavar§it cerul o pitmantul i toatit °Oliva lor.
a sfitr§it Duirmezeu in ziva a
laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA
s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit
lucrarea sa pe care o fäcuse. i a binecuvantat Dumnezeu ziva a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a odihnit de toata lucrarea sa pe care a facut-o Dumnezeu. Iatä ohar§iile cerului 0 ale pamantului, atunci citnd au fost zidite. In vre-
mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut pamitntul i cerul, Niel un copacel nu era pe pamant
niel o buruianit nu rdsitrise, citci Domnul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pamant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,
Ci numai aburi se ridicau de pe
pamant i adapau toatit fate. pamantului. Atunci a zidit Domnul Dumnezeu pe om din arana pitmantului 0 a suflat In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut Adam, flint& vie.
i a sadit Domnul Dumnezeu o
gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-
läluit
pe omul pe care 11 zidise. Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit
sä rasara din pamant tot felul de pomi, frumo0 la vedere buni la mancare; iar in mijlocul gradinii emu pomul EA pomul cuno§tintei binelui i raului,
i un fluviu ie§ea din Eden, ca
sit ude gradina, o de acolo se despartea In patru brate.
Numele celui dintai este Fison. Acesta inconjoarit tot tinutul favila; acolo se aflit aur.
*i aurul acestui tinut e de mare
pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul. *i numele fluviului al doilea este Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§. i numele fluviului al treilea este Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar
al patrulea fiuviu este Eufratul. i a luat Doinnul Dumnezeu pe Adam §i I-a pus in gradina Edenului, ea s'o lucreze i s'o pazeasca. i a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicand: # Din to0 pomii gritdinii vei mamas, Dar din pomul cuno§tintei binelui EA faului O. nu mananci, fiiiidca in ziva cand vei manca din el, ye]. muri!» Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu
este bine sit fie omul singur. Ii voi face lui un ajutor de potriva lui.
2 www.dacoromanica.ro
FACEREA, 3
lepciune, a luat din roadele lui si a mancat si a dat i barbatului ei care era cu ea, si a mancat i el.
Cad Domnul Dumnezeu fácuse din
pamant toate vietuitoarele campului toate pasarile cerului FA le adusese la
Adam, ca st vaza cum le va numi; pe fiecare vietate, cum era s'o nu-
Atunci li s'au deschis ochii la aman-
doi
i si-au dat seama ca sunt goi si
au cusut frunze de smochin i si-au facut
measca Adam, asa era sa fie numele ei. Si a pus Adam nume tuturor do-. bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului
pestelci.
Atunoi Domnul Dumnezeu a adus
Si au auzit umbletul Domnului Dumnezeu, care se plirnba in adierea serii prin griidina, i s'au ascuas Adam femeia lui, de fats. Domnului Dum-
coasta pe care a luat-o din Adam femeie si a adus-o catre Adam. Atunci Adam a gait: « Aceasta este
Adam si i-a zis: o Unde esti? » Atunci el a raspuns: o Auzit-am pasii tái in gradinii i m'am temut, fiindcii stint gol, si m'am ascuns s. Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus
tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam
nu s'a aflat un ajutor de potriva lui.
un somn greu peste Adam i el a adormit, iar Domnul a luat una din coastele lui si a strans carnea la loc. Si a facut Domnul Dumnezeu
nezeu printre pomii Si a strigat Domnul Dumnezeu pe
carnea mea. Aceasta se va cherna femeie,
tie et esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit
Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal eau si pe mama sa si se va lipi de femeia
Atunci Adam a zis: u Femeia pe care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a
acum os din oasele mele si carne din caci din barbat a fost luatä. »
nu mananci ? »
dat din pom i eu am mancat ! »
i vor fi amandoi un trup. Si Adam si femeia lui erau amandoi goi si nu se rusinau.
sa,
Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?» Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a amagit i eu am mancat s.
3.
Zis-a Domnul Dumnezeu catre
peicat. ceiderea Ccilcarea poruncii Feigikluinfa lzbeivitorului. Ci sarpele era cel mai viclean dintre
sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-
stemat sit flu tu intre toate dobitoacele si intro toate fiarele campului; pe pantece sä te târasti i pulbere sa manânci, in toate zilele vietii tale ! Dusmanie voi pune intro tine fo.' femeie, intro semintia ta i semintia ei;
to ate fiarele campului pe care le facuse
Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre
femeie: Adevarat este ca a spus Dumnezeu Bt nu mancati din toti pomii dinii? »
kceasta iti va zdrobi capul, iar tu
de el, ca sa nu muriti!
ai ascultat de indemnul femeii tale si ai mancat din pomul din caro ti-am
vi impunge calcaiul. » Apoi a zis femeii: « Voi inmulti foarte suferintele sarcinii tale ! Intru duren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii barbatul tau i el te va stä,pani.» lar lui Adam i-a zis: « Pentru
Si a raspuns femeia sarpelui: o Din roadele pomilor gradinii avem voie mâncarn, Dar din rodul pomului care este in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu: Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti
Atunci sarpele zise &Una femeie: « Nu yeti muri debe! Dar Dumnezeu stie et in ziva cand yeti manca din el, deschide-se-vor ochii vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele
poruncit:
Sa nu mánanci din el ! »
blestemat st fie pamantul din pricina ta! Cu truda sä te hranesti din el, in toate zidele vietii tele! aduca, Spini i palamida st manânci buruienile campului.
i raul.
Si femeia, vaziind et rodul pomului
Intru sudoarea fetei tale sä nanci paine, pan& and te vei intoarce
este bun de mancare i ispititor la vedere i de dorit, ca unul care dä inte-
3
www.dacoromanica.ro
1*
l'ACEREA, 4
Atunci a grait Domnul catre Cain: « Unde este Abel, fratele tau? » lar el
in pamant, clici din el ai fost luat. Cid pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! » i a pus Adam femeii sale numele
a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt paznicul fratelui meu? »
Eva, caci ea a fost mama tuturor celor vii.
Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !
Glasul sangelui fratelui tau striga catre mine din pamant. i acum blestemat sa fii tu pe pamantul care f}i-a deschis gura ca s'a primeasca sangele fratelui tau, din mana fa!
i a facut Domnul Dumnezeu lui
i femeii sale vesminte de pide
Ada,m
i-a imbracat cu ele.
*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata
Adam s'a facut ca unul dintre noi, cunoscand binele i raul. i acum, sa nu intindil mana si ja j din pomul vietii sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! » Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu din gradina Edenului, ca sá lucreze pamantul din care fusese luat.
Calad vei munci pamantul, sa nu-ti
mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar «a fii pe pamant ! » i a zis Cain catre Domnul:
delegea mea este prea mare, ca sa mi se mai ierte !
Tata, astazi tu ma alungi de pe fata acestui piimant i trebue sa ma ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi
i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat
la raskritul gradinii Edenului. Apoi a pus heruvimi cu sabie de flaca* ca
fi pe pamiint, iar cine va da peste mine, ma va ucide! »
pazeascii drumul spre pomul vietii.
Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu
4.
asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-
Cain fi Abel fi urniafii lor. i Adam a cunoscut pe Eva femeia
sa.
nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1
i ea a zämislit i a nascut pe Cain
va gasi s'a nu-1 omoare. i a purces Cain din fata lui Dumnezeu si s'a salasluit in pamântul Nod, la rasärit de Eden. i a cunoscut Cain pe femeia sa,
si a zis: « Dobandit-am un om de la Dumnezeu ».
Apoi, a doua ()ara, a nascut pe i Abel era pastor de oi, iar Cain era muncitor de pamânt. fratele sau, Abel.
si a zámislit si a niiscut pe Enoh. s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii i-a pus numele Enoh, dupá numele
i dupa catava vreme, Cain a adus din roadele pamantului prinos lui Dum-
fiului sau.
nezeu.
lar lui Enoh i s'a nascut Irad.
i Abel a adus si el din cele intai nascute ale oilor sale si din grasimea lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare pe Abel si jertfa lui, lar la Cain i la jertfa lui nu s'a uitat. Çli Cain s'a aprins de manie fata lui s'a posomorit.
Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-
iael a fost tatal lui Metusael, iar Metusael a fost talla lui Lameh. i Lameh luat doua femei; cea dintai se numea Ada, iar cea de a doua se numea Tila. i Ada a nascut pe Iabel; acesta a fost parintele celor ce saliisluesc in corturi i pase turmele.
i a intrebat Domnul pe Cain: « De
ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a posomorit fata ta?
lar numele fratelui gil a fost
Oare daca ti-e bina mima, nu tii
fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina, pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta
Iubal; acesta a fost parintele tuturor celar ce canta, din chitara' si din flaut. i Tila a nascut i ea pe Tubalcain, Murar de unelte de aroma i de
lui da n'avala spre tine, dar tu pune stapanire pe el! » sala:
ia
«
zis
Cain lui Abel, fratele
fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama. Ci Lameh zis-a catre femeile sale: Ada i Tila, ascultati de glasul mea!
mergem pe câmp! s lar cand
erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel, fratele sau, i 1-a omorit.
Femei ale lui Lameh, luati aminte la
www.dacoromanica.ro 4
FACEREA, 5
spusa mea: Am ucis un om pentru rana mea si un bilietan pentru Vänätaia mea! Si dacii va fi de sapte ori räzbunat Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci sapte de ori. Si Adam a cunoscut iaräsi pe femeia ea a näscut un fiu i i-a pus numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel, pe care 1-a omorit Cain ». Si lui Set do asemeni i s'a näscut un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci
au inceput oamenii sä, cheme numele Domnului.
Deci toate zilele lui Chenan au fost nouä sute zece ani. Apoi a murit. zeci
Si Mahalaleel era in varstit de saii cinci de ani i i s'a näscut Tared.
Si a mai trait Mahalaleel, ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci de ani, si a avut fu i fiice. Deci toate miele lui Mahalaleel au
fost opt sute nouäzeci Apoi a murit. saizeci
Enoh.
i
cinci de ani.
Si Iared era in varstä de o sutä i doi de ani cand i s'a niiscut
Si a mai trait Iared, dupä ce i
s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a
avut fi
5.
6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe.
Iatä izvodul neamurilor lui Adam. In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om, 1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu. Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a
binecuväntat pe ei i le-a pus numele Om, in ziva &Ind i-a Emit. Si Adam ora in varstä de o But& treizeci de ani i i s'a näscut un fiu, dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si
i-a pus numele Set. Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a
näscut Set, opt sute de ani, si a avut fiice.
Deci toate zilele pe care le-a triit Adam au fost nouä sute treizeci de ani. Apoi a murit. i Set era in viirstä de o sutit cinci ani i i s'a näscut Enos. Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a näscut Enos, opt sute sapte ani, i a avut fa si fiice.
i fiice.
toate zilele vietii lui Iared au fost nouä sute saizeci i doi de ani. Apoi a murit. Deci
Si Enoh era in viirstii, de saizeci cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.
Si Enoh a umblat in ciile Domnului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,
trei sute de ani, i a avut fa f}i
fiice.
Deci au fost toate zilele lui Enoh
trei sute saizeci i cinci de ani.
Si fiindcä Enoh umbla in cäile
Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-
nezeu 1-a luat la sine. Si Matusalem era in värstit de o slit& optzeci i apte de ani i i s'a niiscut Lameh.
Si a mai trait Matusalem, dupä, ce i s'a näscut Lameh, sapte sute optzeci j doi de ani fji a avid fi i fiice. Deci toat,e zilele lui Matusalem au
fost nouä sute saizeci i noug de ani. Apoi a rnurit.
Si Lameh era in viirst5, de o sutii
Deci toate zilele lui Set au fost
optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.
Si Enos era in viirstä de nouäzeci de ani i i s'a näscut Chenan. Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a niiscut Chenan, opt sute cincisprezece
« Acesta ne va mängála de munca i de truda mäinilor noastre, clisunate de pft-
noug sute doisprezece ani. Apoi a murit.
ani, si a avut fil si fice.
Deci toate zilele lui Enos au fost nou5., sute cinci ani. Apoi a murit. Si Chenan era in värstä, de saptezeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel.
Si a mai trait Chenan, dupä ce
i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patruzeci de ani, i a avut fu i fiice.
Si i-a pus numele Noe, zicänd:
mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »
Si a mai triiit Lameh, dupä ce
i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si cinci de ani, i a avut fu i fiice. Deci toate zilele vietii lui Lameh au fost sapte sute saptezeci i apte de ani. Apoi a murit. Si Noe era in varstii de cinci sute de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem, Ham si Iafet.
5 www.dacoromanica.ro
FACEREA, 6, 7
s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu
G.
Rdutatea
smoalii.
pdcatelelor lui Adam 'in-
Iatä i mäsura dupa care s'o faci: troj sute de coti sa fie lungimea writbiei, cincizeci de coti lärgimea i treizeci de coi ináltimea ei. SA, faci coräbiei rasuflatori i sä
ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va sccipa de pato p.
lar dup.& ce oamenii au inceput so inmulteasca pe fata pämantului s'au näscut fete, Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au luat de nevesto, din toate, pe acelea pe care i le-au ales. Si a zis Domnul:
*i iarasi au ridicat glasurile iaritsi au plans. Apoi Orfa a särutat pe soacfa-sa si s'a intors inapoi. Inset Rut a ramas nedeslipita de ea. Atunci Noemina i-a zis: a Iat5 curanati-i-ta s'a intors dare poporul ei s't catre dumnezeii ei; du-te inapoi tu dupa curanata-ta ». Ci Rut i-a rä.spuns: o Nu ma sili sä te pitrasese 41: sit ma intorc din preajma
ta, cäci incotro vei merge tu, voi merge si eu s't unde vei manea tu, voi manea eu; poporul tau va fi poporul meu dumnezeul tau, dumnezeul meu. Undo vei muri tu, voi muri eu i acolo voi fi ingropata. Asa sa, faca Dumnezeu cu mine si mai mult sa fad,' decat a-tata, dar numai moartea m5,
va deslipi de tine.» Deci cand a väzut di este hotäzita sä mearga cu ea, Noemina n'a mai stiruit sit se intoarca. Aiitfel au faeut drumul am5,ndou5, prima au ajuns la Betleem, iar
dupa ce au ajuns la Betleem,
cetatea a inceput sä, zvoneasca din pricina lor. i ziceau femeile: « Oare nu
este aceasta Noemina ? » Ci ea le faspundea: « Nu-mi zieeti Noemina, ci ziceti-mi Mara, fiindeit Cel
Atotputernic mi-a dat multä amarliciune.
Mina m'am dus j desartit m'a adus inapoi Domnul. De ce sa-mi mai
o data ce Domnul a martutisit impotriva mea si Cel Atotziceti Noemina,
puternic a adus asupra-mi nenorocire? » Astfel Noemina i cu Rut moabi-
teanca, nora ei, s'au intors venind din tara Moabului si au ajuns in Betleem la inceputul secerisului orzului.
*i Rut moabiteanca a zis catre
Noemina: SA: mä duc in tarinit ca sä, adun spice de pe urma vre-unuia care-mi va ingadui ». i Noemina i-a räspuns: « Du-te, fata mea ».
i a plecat si a intrat in tarima, si
aduna pe seceraturit spicele ramase de la seceratori. i intamplarea a dus-o inteo
ls,ture a tarinii care era a lui Booz, eel din neamul lui Elimelec. i tocmai atunci Booz venea din Betleem si a rostit catre seceratori: Domnul sa fie cu voi ! ei i-au räspuns: a Domnul sui te binecuvanteze ! »
Apoi a intrebat Booz pe sluga sa, care era push,' peste seceratori: « A cui este aceastit tank& femeie? » lar sluga care era pima peste sewrätoii i-a faspuns astfel: « Moabiteanca cea tanara este, care s'a intors cu Noemina, din tara Moabului. i ea mi-a spus: vrea sä culeg si sui adun printre snopi, pe urma seceratorilor ». i a venit ttsi stä In picioare de azi de dimineatä i pan& acum nu
s'a dat la umbra decat putin de tot. »
Atunci Booz a zis c5,tre Rut: a Auzi
tu, fats, mea, sui nu te duci sa strangi In altä taring' si sit nu te departezi de aici, ci tine-te de fetele care secera la mine.
Tine ochii pe tarina in care secerii ca mergi pe urma lor; iar eu sä am poruncit slugilor mele sa nu se ating5, de tine. i dad,' iti este sete, du-te la ulcioare i boa din apa pe care au acos-o slugile. »
Atunci ea a &taut cu fata la pa,mant s't s'a inchinat in fata lui si a grait catre el: « Cum am aflat eu har In ochii
tui ca sit mä bagi In seamä, catä vre-
me eu sunt straina ? »
Dar Booz i-a räspuns si a zis:
« Mi s'a spus cu deamitruntul tot ceea ce ai facut pentru soacr5,-ta, dup5, moar-
tea sotului tau, si cum ai litsat pe tatiil tau si pe mama ta i tara in care te-ai nascut j ai venit in raijlocul unui popor
2.
But adund spice in farina lui Booz divtiget ocrotirea lui.
1. Acum, Noemina avea o ruda dupes,
barbatu-sau, un om cu bun& stare din neamul lui Elimeleo, i numele lui era Booz. 280
pe care nu-1 cunosteai mai nainte.
Domnul sa incununeze fapta ta
deplinä, sä-ti fie räsplata de la Domnul
Dumnezeul lui Israil, la care ai venit ca sa te adapostesti sub aripile lui.
www.dacoromanica.ro
CARTEA RUT, 3 Si a zis Rut: a Fie s gasesc mereu,
doamne, har in ochii VOA, cad tu m'ai mangálat i cuvintele tale au mers la mima roabei tale, cu toate ca eu
nu sunt nici cat una din slujitoarele tato ! »
Apoi, la vremea pranzului, Booz
a zis catre ea: « Vino aici aproape
manancit la masa mea si intinge bucatura
ta in otet ». Si Rut sezu aliituri de
seceratori i Booz Ii dadu gritunte prii-
jite si ea mane& si se satura i Ii mai prisosi, iar ceca ce i-a mai riimas a pus deoparte.
Si s'a sculat ca sit mai strangit, iar Booz a dat poruncit slugilor sale si le-a spus: Poate sit stränga spice si de printre snopi; voi sa nu o dojeniti. Ba chiar scoateti pentru ea ctite ceva din minunchiuri i lasati-o sit adune;
n'o ocariti. Asa a stalls ea spice de pe seceMud,: pima' seara si a bittut ce stransese si a iesit aproape o efit de orz. Si lutindu-1 s'a dus in cetat,e; a vazut soacrit-sa ce culesese. Apoi Rut a scos j i-a dat ceea ce-i mai ramasese dupa ce se saturase. Atunci soacrit-sa a intrebat-o: a Unde ai cules astitzi i unde ai lucrat? Binecuvantat sa, fie cel ce a avut grijit
3.
Rut la aria lui Booz. El se recunoafte rudd.
Dupti acestea, soacra ei, Noemina,
i-a zis: « Se cuvine sii-ti caut un Etapost, ca sa-ti fie bine. Ci acum, Booz, cu ale citrui slujitoare ai fost, este negresit rudit cu noi.
iatii, ca, el vantura in noaptea aceasta orzul la arie. Tu deci spala-te si unge-te cu rnirezme, ja pe tine vesinintele cele frumoase i coboarit-te la arie. Nu te arata omului, Omit ce nu va sfársi de máncat
si de baut. lar cand se va culca, tu sit bagi de seami unde s'a culcat si du-te 4;i ridica
pitura de pe picioarele lui acolo. Si el iti va apune ce si faci. »
Si Rut a zis catre ea: a Tot ce mi-ai spus, voi indeplini ».
Si s'a pogorit la arie si a facut In totul cum i-a poruncit soacra-sa. Ci Booz, dupit ce mancase i bause mima lui se inveselise, s'a dus sit se culce langa o movila de boabe. Si Rut
a venit tiptil si a ridicat pitura de pe picioarele lui i s'a culcat acolo.
Ina, spre miezul noptii, Booz a tresärit de frici i dibuind cu mana, iatit di o femeie era culcata la picioa-
de tine! » Atunci ea, spunand soacrei sale la cine muncise, a grait: o Numele omului la care am muncit astitzi este Booz s.
rele lui. Si a intrebat: 4 Cine esti tu? » Raspuns-a ea: « Eu sunt Rut, roaba ta.
mila lui n'a pariisit nici pe cei vii, nici
de fascumparare. » Zis-a el: Binecuvantatit si fii tu
Ci Noemina a raspuns norei sale: Binecuvantat si fie el de Domnul! Caci
pe cei raposati. » Apoi Noemina i-a spus iar: a Omul acesta ne este ruda; esto unul din neamurile cu drept de riscumpitrare fat& de noi ». Rut moabite,a,nca zise: a El mi-a mai spus: s Tine-te de slugile mele, pará
ce vor isprävi cu tot secerisul rneu! Si a raspuns Noemina norei sale
Rut: a Este mai bine, fata mea, si cu fetele care slujesc la el, decat si te
intampine altii cu supitrare In altit tarinit s.
Deci Rut s'a tinut de slujitoarele lui Booz, culegand mereu, pan& ce s'a
roaba ta, caci tu imi esti ruda, cu drept
de Domnul, fiica mea! Dragostea ta cea din urmi covarseste pe cea de la
inceput, fiindcit nu te-ai dus dupa, oameni tineri, nici sitraci, nici cu stare. Ci acum, fiica mea, nu te tome; toate elite ai spus iti voi face, caci toatit lumea stie, In obstia poporului meu, ci tu esti o vrednicii femeie. Este prea adevarat ci eu iti Bunt ruda de aproape cu drept de riiscumpirare, dar mai este inca o rudit, si mai aproape decát mine. 13.Ramai noaptea aceasta aici, iar mame
dimineata, daci el va voi a, te rascumpere, bine, sit te rascumpere; iar dad,
sfarsit secerisul orzului i secerisul gritului.
Intinde poala vesmitntului tau peste
i stittea la soacri-sa.
281
www.dacoromanica.ro
CARTEA RUT, 4 nu-1 indeamnii inima sit te rasciunpere,
atunci eu te voi riscumpara, pe Dumnezeul cel miiine.
viu!
Odihneste-te
pan&
Si ea a dormit la picioarele lui
pang climineaVa si s'a sculat mai nainte de a se cunoaste la fa Vit om pe om. Caci zicea Booz: « Sä nu se stie ea femeia
a venit la arie!
Ins& a grait: « Adu salul care este pe tine qi Vine-1! Si ea 1-a Vinut. Si el
i-a masurat qase sea de orz ql i le-a pus in carel. Apoi ea a intrat in cetate.
Si a venit la soacrifi-sa si ea a intrebat-o: «Ce aduci tu, fata mea ? »
Atunci Rut i-a povestit toate cate Louse acel om, pentru ea. Apoi a zis: a Aceste sase sea
de orz mi le-a dat, fiinddi a socotit: Sá nu te duci cu mana goal& la sonera-ta! Si Noemina a zis: a Stai linistita, fiica mea, pan& ce vei sti cum va ieqi acest lucru. Fiindeá omul nu va avea tihni pana ce nu va dal*, chiar astazi, pricina.»
Atunci a raspuns Booz: *In ziva cand vei cumplira Orino din mana Noeminei, va trebui sa cumperi si pe Rut moabiteanca, femeia celui mort, ca
sá se pastreze numele celui mort, in mostenirea sa.
Dar cel cu drept de rascumparare 1-a intampinat; o Nu pot s'o räscumpar pentru mine, fiindca stric mostenirea
mea. Ia tu asupra ta dreptul meu de
fascumparare, caci eu unul nu pot s'o rascumpar !
Si, in vechime, in Israil, cand se facea vre-o rascumparare ori vre-un
schimb, pentru intärirea lucrului era acest obicei: unul Isi scotea incilltamintea si o diidea celuilalt. i aceasta era martinie in Israil. Deci rudenia a zis catre Booz: « Cumparii-o pentru tine!
scos
incalVamintea.
lar Booz a rostit catre biltráni
cätre t,ot poporul: a Voi astazi sunteVi martori cá am cumparat din mana Noe-
minei tot ce a avut Elimelec si tot ce au avut Chilion qi Mahlon. Asijderea qi pe Rut moabiteanca,
4.
Ruda a doua se lipsefte de dreptul de reiscumpdrare. Booz ia pe Rut.
i Booz s'a suit la poart,a cetaVii
si a qezut acolo. Si iata cá tocmai trecea
ruda cea cu drept de rascumparare de care vorbise Booz. Si a strigat Booz:
«Vino incoace ql opreste-te aici, tu cutareo.
acela s'a abatut din drum si s'a oprit. Atunci Booz a luat zece barbaVi dintre batranii ceti4ii qi a zis: a SedeVi aici !* i ei au sezut. Apoi a grait Booz cafre rudenia sa: Noemina, care s'a intors din Vinutul Moabului, vinde parten de Varina a fratelui nostru Elimelec.
Si eu m'ara gandit sa mä destai-
nuesc Vie si sa-Vi spun: a Cumpara-o, in
lui Mahlon, am cumparat-o de soVie, ca sa se pastreze numele celui
soVia
mort in mostenirea lui ql sá nu i se piardá
numele dintre fraVii lui
fli
din poarta
cetaVii lui. Voi sunteVi astazi martori ! »
Si tot poporul care era in poart5, b5,tranii au raspuns: Martori suntem ! S'a dea Domnul ca femeia care intra in casa ta BA fie ca Rahila si ca Lia, care, amandou5 au cladit casa lui ql
Israil. Si tu pinde puteri in Efrata, numele tau sa fie pomenit in Betleem. lar casa ta ea fie casei lui Fares asemenea, pe care Tamara I-a näscut lui Iuda, prin urmasii pe care Domnul va h5,riizi, din aceastii femeie tanára!
Astfel, Booz a luat pe Rut, ql a
fats, color ce sad aici qi in fata batr5,nilor norodului meu. De voiesti sa fii räscumparator, fii riiscumparator. Daca
fost femeia lui; si a intrat la ea si Domnul i-a dat sarcinli qi a niiscut un fecior. Atunci au grait femeile catre Nonmina: « Binecuvantat sa fie Domnul care
ca sa, stiu. Caci nu este nimeni, afar& de tine, ca sá discumpere ; si dupa tine vin eu.» i a,cela a zit!: Eu voi fi ras-
Israil !
ins& nu voiesti sa riiscumperi, spune-mi
cumpariitor
nu te-a Meat, astazi, far& riiscumpiirator ! Pomenit sa fie numele lui in El sit-Vi improspiteze sufletul s5, aibit grifá de Une, la bIttriinetiea ta;
282 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 1
&lei pe el I-a nrtscut nora ta, care te iubeste si care e mai bunä, pentru tine
Si iatä care este spita neamului
lui Fares: Lui Fares i s'a nitscut Esron ; Lui Esron i s'a näscut Ram si lui Ram i s'a niiscut Aminadab ;
dead sapte feciori. Si. Noemina a luat pruncul I-a Vinul la sitnul ei si a fost dädaca lui.
Si lui Aminadab i s'a nitscut Naason
lui Naason i s'a nfiscut Salmon ; Si lui Salmon i s'a niiscut Booz lui Booz i s'a näscut Obed ; Si lui Obed i s'a nitscut Iesei
lar vecinele i-au pus numele, zi-
&Ind: Noeminei i s'a ndscut un fecior.
i-au pus numele Obed. El este tatäl lui Iesei, tatäl lui David.
lui Iesei i s'a näscut David.
CARTEA iNTAIA A LUI SAMUIL $i odatä Ana, dupit ce mtincase dupä, ce biluse in Silo, s'a sculat ffi a venit in fats. Domnului. lar Eli, arhiereul, sedea pe scaun, litnget unul din
1. Naisterea
lui Samuil i afierosirea lui, Domnului, In )35'ilo.
Era un om de fel din Ramataim, din neamul lui Tuf, din munVii Efraimului, care se numea Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Tuf Efrateanul. Si el avea doll& femei ; numele uneia
usorii casei Domnului. Si cum era cu sufletul amilrit, se ruga inaintea Domnului varstmd lacrimi.
i ea a ficut o juruinVii, si a zis:
e Doamne Savaot ! Dad'," vei diuta spre
jalea roabei tale si-Vi vei aduce aminte
de mine si nu vei uita pe roaba ta vei da roabei tale o inlädiVa de parte
era Ana si numele celei de a doua era Penina. Penina ayea copii, dar Ana nu
birbäteascit, eu Il voi sfinVi Domnului pentru toate zilele vieVii lui i briciul
avea copii.
Si acest om se suia, din cetatea sa, din an in an, ca sä se Incline si sit
nu se va atinge de capul lui.
Dar pe °and ea stäruia in rue',
aducit jertfit Domnului Savaot, in Silo ; acolo erau cei doi fil ai lui Eli, Ofni Fincas, preoVi ai Domnului.
ciunea ei inaintea Domnului, Eli a luat seama la gura ei.
Si in ziva in care Elcana aducea
Ins& fiindci Ana se ruga in gâ.,ndul
jertfä, avea obiceiul de dädea, pärti din jertfa femeii sale Penina i tuturor fiilor
ei
i numai buzele ei se miscau, iar gla-
sul ei nu se auzea, Eli a crezut ca este
fiicelor ei.
beat&
Insit Anei Ii &idea numai o parte,
totusi el o iubea pe Ana mai mult, cu toate cit Domnul inchisese pfinte-
De aceea Eli a gritit catre ea:
4 Cat& vreme va mai Vine beVia ta? Du-te
trezeste-te
15 Insä Ana a ritspuns si a zis:
cele ei.
!
lar protivnica ei Ii casuna meren necaz ca s'o scoatit din räbditri, fiindcä
nu, doamne ! Sunt femeie amäritil ; n'am
Si asa se intitmpla in fiecare an. Ori de eras ori se ducea la casa Domnului, cealaltä pan& inteatilta o ala, inctit ea plitngea si nu mai mänca. Insä Elcana, bärbatul ei, ii zicea: Ano, de ce pliingi si de ce nu mitnano:3i? Si de ce Vi-e mima rea? Oare nu sunt eu mai de ?rot pentru tine dealt woe feciori?*
Domnului.
Domnul inchisese päntecele ei.
Nut nici vin, nici bituturi imbiltätoare, ci-mi dezvilluesc mima mea inaintea Nu crede cit roaba ta este femeie
netrebnicä, fiindeä din pricina obidei mele
283
si a necazului meu care mil, copleseste,
am stäruit in rugiiciunea mea! Atunci Eli i-a riispuns: Mergi in pace si Dumnezeul lui Israil sà adeve-
reascä cererea ta pe oare ai cerut-o de la el !
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2
lar ea a zis: Sà: afle roaba ta
bar in ocbii
! o Apoi femeia a plecat
intru ale sale si a mincat, o fata ei n'a mai fost abiitutä. Si ei s'au sculat dis-de-dimineati f3i, dupii ce s'au inchinat in fata Domnului, s'au tutors iariisi la casa lor, la Rama. Si Elcana a cunoscut pe Ana, feadus aminte de ea.
meia sa, siDomnul
lar dupit trecere de vreme, Ana, fiind grea, a ndscut un fecior i i-a pus numele Samuil, fiindcii zicea ea: o De la Domnul 1-am zerut ! »
Si a plecat iaräi Elcana, bilrbatul
Doranul ! Sus eta cornul meu, prin puterea Domnului meu! Si gura mea s'a deschis largi impotriva dusmanilor mei, cici mà bucur de ajutorul tau. Nimeni nu este dint precum e Dom-
nul, cad afaril de tine nu este altul
nu este stanch' do scipare la fel cu Dumnezeul nostru.
Nu mai vorbiti necontenit vorbe trufase; din gura voastrii sii nu mai
iasä graiuri nesiibuite. Cáci Domnul este Dumnezeul a toate stiutor si de el toate faptele se cäntiiresc. Areal calor viteji se gar/tin:a, pe &And
riispuns: o Fä asa cum crezi 6, este bine.
cei ce se poticnesc se hieing cu putere. Cei sätui se tocmesc slugi pentru päine, iar cei ce flämänzeau curmä cu foamea. Cea stearp5, naste de sapte ori, iar cea cu multi copii este smeritä. Domnul aduce moartea i Domnul dl viata; el pogoarii si tot el inaltii din mormint; Domnul face pe om sitrac si Domnul il imbogdteste. El smereste, dar tot
Domnul sä adevereascit cuväntul
el 11 Malt& El ridicá din pulbere pe cel Arman,
ei, i toatä casa lui, ca sö jertfeasci Dom-
nului jertfa de fiecare an si s indeplineasdi juruinta Ins& Ana n'a voit sá meargi
ea, ci a zis citre sotul
ei : « Nu voi merge pin& ce pruncul nu va fi intarcat. atunci II voi duce ca si se arate in fata Domnului i sá rinatinii acolo pururea ! »
Atunci Elcana, barbatul ei, i-a
Stai acasä Ong cand 11 vei intirca.
!u
Astfel femeia a stat acasä si a ariptat pe prune pin& ce 1-a intircat. lar dupä ce I-a intiircat, I-a luat cu sine si a rnai luat un juncan de trei ani, o efi de lamuri de fain& si un burduf de vin i s'au dus ei in casa Domnului din Silo, impreuni ca pruncul.
lar dupä ce au junghiat juncul,
mama pruncului s'a dus la Eli. Si i-a gräit: « Rogu-te, doamne! Viu sá fie sufletul tau, stärane. Eu sunt femeia care stätea aici ling& tine rugändu-se Domnului.
Pentru acest prun stäruiam in
rugaciunea mea si Domnul mi-a implinit
cererea cu care mi rugam la el Pentru aceea i eu 1-am harilzit
el inalti din gunoi pe nevoias, ca si-I pun& aläturea cu voevozii çi sii le dea mostenire jilt de slavi, cici
mántului sunt in mina Domnului kd pe ei el a intemeiat lumea. El pizeste pasii cuviosilor säi, iar necredinciosii pier in intuneric, cáci nu prin puterea lui birueste omul. Domnul sfárimil pe cei ce se pun In prieinä cu el. Cel Prea Inalt din cerun îi va nimici Doranul judeca-va marginile pämftntului
i
el va da putere
regelui säu o va inälta cornul unsului siu!
Apoi Elcana s'a dus acasi,
la
Clintarea Anei. Paatele Iiilor lui Eli. Pedeapsa care va lovi casa lui Eli.
Rama, iar copilul slujea Domnului sub privegherea arhiereului Eli. Insi feciorii lui Eli erau oameni vicleni, care nu voiau sá stie de Domnul, Nici de indatoririle preotilor fatá de popor. Ori de ate ori cineva aducen o jertfli, venea sluga preotului, in vreme ce carnea fierbea, cu o furculitä cu trei dinti, in mitni,
1. Atunci Ana s'a rugat si a grAit: * mima mea se veseleste foarte intru
oali, sau in tingire, sau in blid cat scotea furculita lua preotul pentru
Domnului. Toate zilele vietii lui, Domnului si fie hirrait. » Si s'au inchinat ei acolo inaintea Domnului. 2.
284
Si o infigea in
www.dacoromanica.ro
cazan,
sau in
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2 sine. Si astfel se purtan ei Cu toti Israilitii care veneau sä aduca jertfa acolo In Silo.
Ba chiar mai nainte ca sa arzil,
gräsimea, venea sluga preotului i imbia
pe col care aducea jertfit: s Da-i preo-
tului carne de fript, fiinda el nu vrea sit ja de la tine carnea fiarta ci crud& s. Si daca, omul Ii ritspundea: Stiti
sI arda, mai intai grasimea si pe urma ia-ti cat ii pofteste sufletul s, celalalt fi lua vorba: o Nu, ci sa-mi dai acum, iar daca nu-mi dai, iau cu sila!* Astfel pacatul acestor tineri era
grozav de mare inaintea Domnului, fiind-
ei dispretuiau prinoasele Domnului. CI Samuel slujea inaintea Dornnului, copil fiind, incins cu efod de in. Si maicit-sa Ii facea, in fiecare an,
un vesmant mic, de pus pe deasupra, i-1 aducea cand venea cu barbatu-sau,
ca sä &due& jertfa de fiecare an. Si Eli a binecuvantat pe Elcana
si pe sotia lui, zicand: a Daruiasca-ti
Atunci a venit la Eli un om al
lui Dumnezeu i i-a grait: a lat.& ce spune
Domnul: o Adevarat este a m'am descoperit casei strabunului tau, pe and ei erau in Egipt, robi in casa lui Faraon, Si 1-am ales pe el din toate semintiile lui Lsrail, ca sa-mi fie mie preot,
ca sä aduca jertfe la jertfelnicul meu, sa-mi arda jertfe de tamale, sá poarte efodul in fata mea; si am daruit casei strabunului tau toate jertfele care trec prin foc, aduse de fili lui Israil? Atunci pentru ce te uiti cu chid& la jertfele mele si la prinoasele mele pe care _le-am oranduit in locasul meu ? Pentru ce cinstesti pe feciorii till mai mult deal pe mine i vI. ingrasati cu
fruntea tuturor prinoaselor poporului meu, Israil?
Drept aceea asa zice Domnul Dum-
nezeul lui Israil: o Macar ca am spus odinioarit: o Casa ta i casa strabunului tau sit-mi slujeasa mie deapururi ! s, ins&
Domnul copii din femeia aceasta, in locul celui afierosit, pe care tu 1-ai imprumutat Domnului s. i ei au plecat, pe
acum, asa rosteste Domnul: o Departe de mine cuvantul acesta Caci eu cinstesc pe cei ce ma cinsteso pe mine, iar cei ce mä dispretuese sa ramana de
Domnul Insä a cercetat pe Ana
Ca, iatä, vor veni zile and voi taia bratul tau i bratul casei strabunului
urma, acasä,.
ea a zamislit si a nascut inch: trei feciori i dour', fete. Iar copilul Samuil crestea sub paza Domnului.
Eli ajunsese la adanci batranete EA el auzea de toate ate savarseau feciorii sal in tot Israilul si cum ei se culcau cu femeile care faceau de slujba la usa cortului descoperirii.
De aceea el le zicea: e Pentru ce faceti asemenea fapte? Caci eu aud de-. spre voi vorbe rele din partea intregului popor.
Nu asa, copiii mei! CI nu este de
nici o bucurie zvonul pe care 11 aud! Voi impingeti la picot pe poporul Domnului.
Daa un om pacatueste fata de
alt om, judecatorul lui este Dumnezeu; daa ins& omul pacittueste impotriva lui Dumnezeu, cine se va ruga pentru el? Insä ei nu ascultau de glasul pitrintelui lor, aci Domnul hotarise sa-i nimiceasca. In vremea acea,sta, copilul Samuil
se facea mare si era iubit si de Domnul i del oameni.
°cant !
tau, inat sit nu mai fie nici un batritn In casa ta. Si atunci te vei uita cu ciudit la
toate binefacerile pe care Domnul le va
darui lui Israil, ins& in casa ta nu va mai fi nici un batran in veac de veac. Si daca pe vre-unul din ai till nu-1
voi starpi de la jertfelnicul meu, va fi pentru cuviintul ca ochii sIi a se topease& si ea inima lui sà tanjeasa,. Ci tot vlastarul casei tale va pieri in ascutisul
Si iata care-ti va fi semnul, care
va veni peste cei doi fecimi ai Ofni i Fineas: amandoi muri-vor in
aceeasi zi!
Si eu imi voi ridica arhiereu eredincios, care imi va sluji dup.& mimo mea si dupit gandul meu si casa lui va
dainui i el va umbla
intea unsului meu.
deapururi Ina-
lar cel care va mai ramanea din casa ta ea vie si sit se inchine in fats. 285
www.dacoromanica.ro
CARTEA iNTRIA A LUI SAMUIL, 3, 4
lui pentru un ban de argint sau un
codru de päine i sá. se roage: Pandueste-mi, te rog, in vre-una din dregb,torillo preotesti, ca sä minanc i eu o bucatii de paine ! »
In ziva aceea voi adeveri cu Eli tot ceea ce am vorbit despre casa lui, de la inceput i pfinä, la sfärsit. Iar tu dai de stire cä eu voi
pedepsi casa lui in vesnicie, pentru filriidelege, fiindc5, a stiut cà fiii sài huleau
pe Dumnezeu si el nu i-a tinut de
3.
Dornnul se destdinueste copilului Samuil.
Casa lui Eli va pieri. Si copilul Samuil slujea Domnului
sub ochii lui Eli. Iar in zilele acelea cuväntul Domnului era scump i ara-
tarile eran singuratice. Si, odatä,, Eli stätea culcat in culcusul silla. i ochii lui incepuserä, sä, se intunece, astfel cit nu putea ea mai vazä bine.
Pentru aceea m'am jurat pentru
casa lui Eli, ca nelegiuirea casei lui Eli
nu se va ierta in vea° nici cu jertfe, nici cu prinoase ! »
Si Samuil a dormit pitnä, a doua
zi, apoi s'a sculat de cu noapte
a deschis asile casei Domnului. Tusa
Samuil s'a temut sä soma lui Eli ve-
denia.
Ci
Candelabrul Domnului inc5, nu se
stinsese i Samuil dormea in locasul Domnului, unde se afla chivotul lui Dumnezeu.
Atunci Domnul strigit: a Samuile ! Samuile! a Iar el riispunse: » 6. Si a alergat la Eli si a zis: a M'ai strigat ? # Dar Eli a zis: a Nu te-am !
chemat. Intoarce-te si te cala ! s'a dus si s'a culcat.
Si el
Insä Domnul iaräsi 1-a strigat. a Samuile ! » Si s'a sculat Samuil i s'a dus la Eli çi i-a zis: a
! M'ai chemat ? *
Ci räspuns-a Eli: « Nu te-am chemat, fiul mea; intoarce-te si te calca! » Dar Samuil nu cunostea irle& pe Domnul, i cuvântul Domnului pana atunci nu i se descoperise.
Si Domnul a strigat a treia oari pe Samuil si el s'a sculat si a alergat la Eli si i-a zis: a ! M'ai chemat ? * Atunci dat seama Eli cà Domnul
era cel care striga pe copil.
Deci zis-a Eli catre Samuil: 4 Du-te
si te calca! Si daca te va mai cherna,
tu sä, zici: a Vorbeste, Doamne, cä robul tau a,scultit! » i Samuil s'a dus si s'a
i-a zis:
Eli a chemat pe Samuil
Samuile, fiul meu! » Si el a
riispuns:
!
Si 1-a intrebat Eli: Caro a fost cuy:bit:11 pe care Domnul ti 1-a grita ? Nu-mi täinui nimic ! Asa si asa, si inc5, mai mult sa-ti facä tie Domnul, dad, vei ascunde ceva din ceea ce Domnul ti-a vorbit tie ! » Atunci Samuil i-a împàrtàit lui toatà descoperirea, färä, tainuiasc5, ceva. Iar Eli i-a zis: a El este Domnul; faca ceea. ce va socoti cu cale ! Si Samuil crestea i Domnul era cu el si nu läsa sä, cadá pe pitratait nici unul din cuvintele lui. Si a fost cuväntul lui Samuil catre tot Israilul, si tot Israilul din Dan pänä. in Beerseba stia cà Samuil a fost adeverit s'a fie prooroc al Domnului.
Si Domnul i s'a arätat meren in Silo, fiindcit Domnul se descoperea in Silo lui Samuil, prin cuvântul säu dumnezeesc. 4.
.18rail este beitut de Filisteni cliivotul sltint
culcat in culcusul säu.
cade in t'atina dusmanilor. Bcitranul Eli,
dreptul lui i 1-a strigat ca si mai nainte: o Samuile ! Samuile ! Ci Samuil i-a faspuns: Vorbegte, cäci robul tau ascultit,! »
Si a iesit Israil intra intampinarea Filistenilor ca sä se lupte si au intins
Si a venit Domnul si a stat in
Si Doranul a zis catre Samuil: Jata, eu sunt gata sä, fac in Israil un lucra pe care oricine Il va auzi li vor
tiui amándouii, urechile.
auzind aceastd ve8te,
gdtul.
tabilra, lor lângä Eben-Haezer, iar Filistenii isi intinseserä, tabitra lor la Afee. Atunci Filistenii s'au ränduit in sir de luptä, impotriva lui Lsrail i incingändu-se lupta, Israil fu bätut- de Fili-
286 www.dacoromanica.ro
CARTEA INT2IIA A LUI SAMUIL, 5 steni, care ucisera din oastea desfasurata
In citmpie ca la patru mii de insi.
Când poporul se intoarse in tabara, bittritnii lui Israil intrebara: « De ce oare
ne-a infrti,nt Domnul astazi prin mana Filistenilor? Sä ne aducem din Silo chivotul legamitntului Domnului, ca sit vie in mijlocul nostru i sit ne mantuiascit din mitna vrajmasilor nostri ! » Deci poporul a trimis la Silo si au adus de acolo chivotul legamântului Domnului Savaot, cel ce sade pe heruvirni. i cei doi feciori ai lui Eli, Ofni Fincas, erau acolo litnga chivotul legamântului lui Dumnezeu. lar &Ind chivotul legamântului Dom-
nului sosi in tabara, toti fiii lui Israil pornira un strigat de bucurie eat de mare, incitt se zgudui pamântul.
Chad Filistenii auzira zgomotul acestui striglit de bucurie, ei intrebarit: o Ce insemneazii, strigatul acesta mare de bucurie, in tabara Evreilor? » i aflara
chivotul Domnului a sosit in tabara.
acel om in cetate i spuse vestea, toata cetatea incepu sä strige cumplit. Si a auzit Eli cumplitu1 strigitt a intrebat: o Ce va sä zicit aceastit zarvii? »
Atunci oruul veni pe fug&
spuse lui
Eli ce se intamplase. Ci Eli era in vOrstit de nouazeci si opt de ani i ochii lui erau asa Mat nu putea sä mai \Taal,. Omul acela i-a spus lui Eli: Eu sunt care am venit astazi de-a-fuga de la
batalie!* Si Eli l-a intrebat: « Ce veste aduci tu, fiul meu? » Atunci vestitorul i-a rtispuns asa: Israil a fugit din fata Filistenilor poporul a trecut printr'un macel cumplit; chiar cei doi fil ai tái, Ofni i Fineas, au murit, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat pradit. Dar cand omul a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, Eli s'a ritsturnat
din jiltul sau peste cap, acolo langa poarta, i frangandu-0 gâtul, a murit, caci Eli era W.-tram
i
greoi.
i fusese
Vai de noi! Cine ne va mântui din mâna acestui Dumnezeu Atotputernic? Acesta este acel Dumnezeu care a batut pe Egipteni cu tot felul de pedepse cu ciuma Fiti dârji, Filistenilor, i barbittosi,
judecator peste Israil patruzeci de ani. Nora lui Eli, sotia lui Fincas, era insarcinatit si gata sä nascä; i cand a auzit vestea cit chivotul lui Dumnezeu a fost luat i cä socrul ei i biírbatul ei au murit, a ingenunchiat si a nil:scut, caci durerile nasterii o napadisera. lar in ceasul mortii, femeile care stateau in preajma ei, ii ziceau: o Nu te teme, cáci ai nitscut un fecior s. Ins& ea nu ritspundea i nu lua aminte
luptati-va!»
pentru pierderea chivotului lui Dumne-
situ i macelul fu cumplit, &lei din Israil
i ea mai zise: o S'a dus slava din Israil, ciici luat a fost chivotul lui Dum-
Atunci Filistenii se infricosara, ctici cugetau: o A venit Dumnezeu in tabärit la ei ! » Si mai ziceau: o Vai de noi! Cáci
niciodatit nu s'a mai intamplat una ca asta!
ca sit nu ajungeti robi la Evrei, cum au ajuns ei robi la voi. Fiti barbati
Si Filistenii se luptarit i Israil fu invins i dadu fuga fiecare la cortul
cazura, treizeci de mli de pedestrasi. Chivotul lui Dumnezeu fu luat cei doi feciori ai lui Eli, Ofni i Fincas, murirti.
i i-a pus copilului numele Icabod, ctici zicea ea: « S'a dus slava din Israil »,
zeu, a socrului ei
i
a barbatului ei.
nezeu! » 5.
Atunci un om din Veniamin
Filistenii pun chivotul Damnului in templul zeului, Dagon. Semne i pedepse.
la Silo, in aceeasi zi, cu vesmintele sfa-
Dupa aceea, Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu i I-au adus din
fuga de pe campul de bátaie i ajunse
siate i cu pulbere pe cap.
Si ajungand el, iatä ca Eli states, pe scaun lângä poartit i iscodea ulita, caci mima lui tremura de grija pentru chivotul lui Dumnezeu. i când inträ
Eben-Haezer, la Asdod. Si luand Filistenii chivotul lui Dum-
nezeu, I-au yarn in templul lui Dagon si I-au asezat Dagon.
287 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 6 Dar sculandu-se Asdodenii a doua
zi de cu noapte i intrand in templu, iata ca Dagon statea trantit cu fata la pamant, inaintca chivotului Domnului.
Atunci ei 1-au luat pe Dagon asezat la locul lui.
i 1-au
6.
Chivotul Domnului este trimis fm Israil.
i ianài sculandu-se ei a doua si
de dimineata, iata ea Dagon zacea triintit
cu fata la pámant, inaintea chivotului
i a stat chivotul Domnului in tinutul Filistenilor timp de sapte luni. Apoi Filistenii au chemat pe preoti pe vraci i i-au intrebat: 4 Ce sii facem cu chivotul Domnului? Invatati-ne cum
Domnului, iar capul lui Dagon i amitndouä mainile lui zaceau pe prag, taiate,
asa incat ramasese din Dagon numai
truncbiul. Pent-u aceea, pan& in ziva de astazi preotii lui Dagon i toti cei ce intrio,' in
templul lui Dagon nu calca, pe pragul lui Dagon din Asdod. lar mana Domnului s'a läsat grea peste Asdodeni i i-a inspaimantat, fiindca a b5,tut cu bube rele, i Asdodul
tinutul din jurul lui. Deci vazand oamenii din Asdod unele ca acestea, au grait: « Si nu mai ramilie la noi claivotul Dumnezeului lui Israil, fiindca mama lui aims& greu peste noi 10 peste Dagon, dumnezeul nostru!
Deci au trimis si au strans la ei pe toti voevozii Filistenilor si au zis:
a Ce si facem cu chivotul Dumnezeului lui Israil? » i ei au raspuns: « Chivotul Dumnezeului lui Israil sa fie dus la Gat ! »
*i au dus acolo chivotul Dumnezeului luí Israil. Dar s'a intamplat ca, dupa ce 1-au dus acolo, mina Domnului cazu asupra cetatil, cu spaima cumplita. Si el lovi
pe oamenii cetatii, de la mic pana la mare, asa Meat izbucnir5, pe ei bube rele.
lar oamenii care nu mureau erau chinuiti de buboaie i tanguirea cetatii se ridica pan& la cer.
Atunci ei trimisera chivotul lui
Dumnezeu la Ecron. Dar sosind chivotul
lui Dumnezeu la Ecron, locuitorii din Ecron strigari fA se jeluira: # Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israil, ca si ne omoare cu tot poporul nostru!
Atunci ei au trimis si au adunat din nou pe toti voevozii Filistenilor le-au graft: # Lasati chivotul Dumnezeu-
lui lui Israil, sa se intoarne la locul 55,u si si nu ne ucida pe noi cu tot poporul nostru! » Cad o spaima de moarte
intrase in toata cetatea, intruat mina
lui Durnnezeu apasa din greu asupra lor. 288
sa-1 trimitem la locul lui! i ei au riispuns: « Daca yeti trimite inapoi chivotul Dumnezeului lui Israil, sa, nu-1 trimiteti farii nici un dar, ci aduceti-i jertfa pentru atunci va yeti lecui i yeti afla de ce mina lui nu se trage inapoi de la voi » Ei au intrebat: a Ce fel de jertfa pentru yin& si-i aducem? » i ei au rilspuns: Dup6, numarul voevozilor Filistenilor: cinci buboaie de aur si cinci soareci de aur, caci bataia a fost una peste toti, í peste norod, si peste voevozii vostri. Faceti deci chipurile buboaielor voastre i chipurile soarecilor vostri care va strica tarina i dati márire Dumnezeului
lui Israil; poate ci 1i va lua mina de peste voi, de peste dunmezeii vostri
de peste tara voastra.
Ciici de ce ati impietrit mima voastra, precum Egiptenii i Faraon 1i irnpietrisefa mima lor ? i numai dupa ce
s'a razbunat pe ei, au dat drumul poporului Foi el s'a dus.
Deci acuma puneti mana i faceti un car nou i luati doui juncane, care alapteaza, neinjugate inca, apoi injugati
juncanele la car; si viteii care se in dupa, ele aduceti-i inapoi in taro. Pe urma, luati chivotul Domnului
puneti in car, iar lucrurile de aur pe care i le dati ca jertfa pentru vina, puneti-le lute° ladita, alaturi de chivot, dati-i drumul si se duca. Si uitati-va: daca' chivotul apuca In sus pe drumul catre Ora lui, adica spre Betsemes, el este cel ce ne-a pricinuit nou5, acest mare prapiid, iar de nu, vom sti cti, nu mina sa ne-a lovit, ci a fost cu noi numai o inttimplare !»
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMIJIL, 7 Si oamenii asa au facut si au luat doua juncane care alaptau si le-au in-
jugat la car, iar viteii lor i-au inchis In taro.
Si au pus in car chivotul Dom-
Atunci ei au trimis soli la locui-
torii din Chiriat-Iearim, spunfindu-le: o Filistenii au adus inapoi chivotul Dom-
nului. Veniti la vale si luati-1 la voi ! »
nului, impreunii, cu ladita in care erau
soarecii de aur i chipurile buboaielor lor. lar juncanele au pornit de-a-drep-
7.
Ohivotul Domnului in casa lui Abinadab.
tul catre drumul care duce la Betsemes
Israil se pocdelste ,si, birue,ste pe Filisteni.
mugeau fiird sa se abata, nici la dreapta,
Atunci oamenii din Chiliat-Iearim au venit si au ridicat chivotul Domnului
au mers in urma lor 'Ana, in tinutul Bet-
deal, iar pe Eleazar, fiul lui, 1-au sfintit ca sa pazcasea chivotul Domnului.
mergeau intins pe acelasi drum si
nici la stanga. lar voevozii Filistenilor semesului.
Tar cei din Betsemes erau tocmai la secerisul graului, in vale. i ei ridicandu-si ochii lor au vilzut chivotul i-au iesit cu bucurie inainte.
Si carul a venit pan& in tarina
lui Iosua din Betsemes si s'a oprit acolo.
lar acolo era o piatrà mare; si ei au
despicat lemnele carului, iar juncanele le-au adus ardere de tot Domnului. lar levitii dadusera jos chivotul Domnului
i
lildita de tang& el, in
care erau lucrurile de aur, i le puseseriL
pe piatra cea mare. i in aceeasi zi, oamenii din Betsemes au adus ardeni de tot si au jertfit jertfe Domnului. lar cei chid voevozi ai Filistenilor,
cand vilzura, acestea, se intoarsera la Ecron, in aceeasi zi. Si acestea sunt buboaiele de am pe care Filistenii le-au adus Domnului ca jertfa pentru vind pentru Asdod: unul, pentru Gaza: unul, pentru Ascalon: unul, pentru Gat: unul i pentru Ecron: unul.
lar soarecii de aur erau dupti numarul tuturor cetátilor filistene ale celor cinci voevozi, de la cetatile intärite
pa'na la satele din yes. i piatra oca mare pe care au asezat chivotul Domnului et& marturie Omit in ziva de astazi, In tarina lui Iosua din Betsemes.
Lisa. Domnul 1Di-du pe locuitorii din
Betsemes, fiindca se uitasera la chivotul Domnului, lovind din popor saptezeci de iar poporul se tfingui, fiindca Dom-
nul il lovise cu aceasti lovitufa mare. Deci ziceau locuitorii din Betse-
mes: o Cine poat,e sit slujeasca inaintea Domnului Dumnezeului celui sfitnt?
la cine vrea sit place el de la noi?
hau dus in casa lui Abinadab, pe
Si din ziva cand s'a salasluit chivotul in Chiriat-Icalim au trecut multe zile i s'au facut douazeci de ani, i toata casa lui Israil s'a intors cu pocainta dare Domnul.
lar Samuil indemna toatil casa lui Israil, zictind: «Daca, din toata mima
voastrii, voiti sit va intoarceti la Doinnul, depiirtati din mijlocul vostru duinnezeii straini i Astartele i indreptati cu hotarire cugetul vostru spre Doinnul slujiti-i numai lui. Atunci el va va scapa din mana Filistenilor ! o
Si fiii lui Israil indepartara Baalii
çi Astartele EA slujirà numai Domnului.
Apoi a zis Samuil: « Strangeti tot Israilul la Mitpa i eu ma voi ruga Domnului pentru voi ! i s'au strans la Mitpa, i au scos
apa, i au vaisat-o jos inaintea Domnului, si au postit in ziva aceea si s'au marturisit acolo: o Paciituit-am inaintea Domnului! u Si Samuil judcca i Mom dreptate fiilor lui Israil la Mitpa. Dar cand Filistenii au auzit ea fiii lui Israil s'au strans la Mitpa, voevozii Filistenilor au pornit impotriva lui lsrail. Si auzind fiii lui Israil de aceasta, i-a prins frica de Filisteni. Si au zis fiii lui Israil dttre Samuil: Stiirue pentru noi cu rugaciunea ta la Domnul Dumnezeul nostru, ca sa ne mantuiascá din Juana Filistenilor ! » Si Samuil a luat un miel de lapte l-a adus intreg ardere de tot Dom-
nului i cu glas mare s'a rugat Dom-
nului pentru Israil, i Domnul I-a auzit. Pe când Samuil aducea arderea
de tot, Filistenii s'au apropiat ca 289
www.dacoromanica.ro
19
CARTEA TNT 'AIA A LUI SAMUIL, 8
nouä un rege care 86
bat& pe Israil, ins& Domnul a tunat cu bubuit puternic, in ziva aceea, deasupra Filistenilor i i-a umplut de groazit, 'bl-
ne carmuiascit ! Domnului.
au fugärit pe Filisteni i i-au batut, pang
Asculta de glasul fruntasilorpoporului in tot ceca ce-ti vor rosti tie, cici nu pe tine
eat au fost infrfinti de Israil. i au iesit Israilitii din Mitpa ce au ajuns in jos de Bet-Car.
Atunci Samuil a luat o piaträ EA a pus-o intre Mitpa í Iesana i i-a dat numele Eben-ha-ezer FA a zis: s Pan& aici ne-a ajutat nouit Domnul ! o Astfel au fost smeriti Filistenii n'au mai dat naval& in tinutul lui Israil,
lar mama Domnului a stat impotriva Filistenilor in toate zilele vietii lui Samuil.
lar cetätile pe care Filistenii le
luaserit de la Israil au fost date inapoi lui Israil, de la Ecron pa'nä, la Gat. Dar tinuturile lor, Israil le-a smuls din mane, Filistenilor. Intre Israil o Amoriti era pace. Astfel Samuil a fost judecittor peste
Israil in toate zilele vietii lui. i din an in an se ducea si &idea ocol prin Betel, Ghilgal i Mipa, i judeca pe Israil in toate aceste locuri. Apoi se intorcea la Rama, citci intr'insa era casa lui si acolo judeca pe Israil. i a clitdit acolo un jertfelnic Domnului. 8.
Israil este nemultumit de feciorii lui &mutt i cere rege.
Ajungând Samuil bittrAn, a pus pe feciorii sui judecittori peste Israil. Numele fiului siiu Intel nitscut era Ioil, iar numele fiului situ al doilea era
u
Atunci Samuil s'a rugat
Ci Domnul i-a riispuns lui Samuil:
te-au dispretuit, ci pe mine m'au dispretuit, ca sii nu mai domnesc peste ei.
i dupà cum s'au purtat cu mine, din ziva cand i-am scos din Egipt
panit in ziva aceasta, citnd m'au pariisit si au slujit altor dumnezei, tocmai asa se poartit astäzi i cu tine. Drept aceea, ascultá, acum glasul lor, numai liimureste-le drepturile regelui, care va sit domneascit peste ei !
Deci Samuil a spus poporului,
care-i cerca rege, toate cuvintele Domnului.
i a zis: u fate: drepturile regelui care va domni peste voi: el va lua pe feciorii vostri va pune la carul lui va face 6,15,retii säi, ca sa, alerge
inaintea carului sä,u,
va pune ciipitani peste mii
si peste Gate cincizeci, sä, are ogoarele sale
sä., secere holdele sale si sä-i pregatease& arme de ritzboi si arme pentru EA
carele sale. i va lua pe fetele voastre ca sit-i pregateascrt mirezme, sä gateasca bucatele i sä, coed, painea. i
el va lue, cele mai bune din
tarinile, din viile si din mäslinismile
voastre si le va därui slujitorilor Apoi va lua zeciuialä, din sämiinitturile voa,stre FA din podgoriile voastre o le va ditrui curterdlor säi i robilor
Iatit, tu ai
Va lua iaräsi pe robii vostri o pe roabele voastre si pe feciorii vostri cei mai buni si pe asinii vostii si-i va intrebuinta la lucrul situ. Va lua zeciuialli din turmele voastre i voi yeti fi robii lui. i dacit yeti striga in ziva aceea de rilul regelui vostru, pe care vi 1-ati ales, Domnul nu vä va ritspunde in ziva
rostit ei i-a clizut greu in ochii lui Samuil,
de glasul lui Samuil si a strigat: a Nu! Ci vrem sä, avem i noi un rege, Ca sit fim i noi ca toate popoarele, i regele nostru sit ne judece
Abia, i ei erau judecittori in Beerseba.
Dar fiii sal nu umblau in ciiile sale,
ci se lasau induplecati de pofta de castig, luau mite', o judecau stramb. Atunci toti bätranii din Israil s'au
status laolaltit, si au venit la Samuil In Rama,
i au graft dare el:
imbittranit, iar feciorii till nu umblá, in cane tale. De aceea pune peste noi rege, ca sit ne carmuiascit, precum este datina la toate popoarele ! Dar cuvitntul acesta pe care 1-au 290
aceea!
Dar poporul n'a voit sä asculte
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 9
iasg, in fruntea noastr
In razboaiele noastre !»
i sa se lupte
lar Samuil a ascultat toate cu-
sfert de siclu de argint; fl voi da omului lui Dumnezeu, ca sä, ne spunii ce trebue sà facem. In vechime, in Israil, alud se ducea
vintele poporului
i
Domnului.
le-a spus in auzul
cineva ca si intrebe caro este vointa
Ci Domnul a grait lui Samuil:
lui Dumnezeu, zicea asa: o Haidem sa mergem la vazator ; caci o proorocul
o Asculta de cuväntul lor i pune rege peste ei ». i Samuil a poma cit fruntasilor lui Israil: o S'a plece fiecare in cetatea sa! »
de astazi se numea in vechime
o va-
zator ».
Atunci Saul a zis catre sluga sa: « Sfatul tau este bun ! Haide sà mergem i» Deci s'au dus in cetatea unde se afla omul lui Dumnezeu. Dar pe &t'id se urcau ei pe costistea cetátii, au gfisit niste fete care iesiserg, sä aducà apá i le-au Intrebat: Aici este, oare, vazatorul? lar ele au raspuns astfel: o Este
9.
Saul V eniaminitul, cclutind asinele tatcilui sciu Ch4, ajunge ptincl la Samuil.
1. Era un om din semintia lui Ve-
niamin, care se numea Chis, fiul lui Abiel,
fiul lui Teror, fiul lui Becorat, fiul lui
in fa4a ta. Dar grabeste-te, ca ehiar astgzi a venit in cetate, pentru ca astazi poporul aduce jertfil sus pe deal. Daca intrati In oras, tocmai dati peste el, mai nainte de-a se sui pe deal
Afiah, bgrbat din Veniamin, cu bung stare.
aici,
2. Si el avea un fiu al carui nume era Saul, fecior prea frumos, inegt nimeni
din fiii lui Israil nu era mai frumos
decitt el. De la umgrul sau in sus el covarsea cu inaltimea tot poporul. 3. Si s'au ratacit asinele lui Chis, tatal lui Saul; atunci Chis a grait catre Saul,
ca sá manguee. Caci poporul nu mangnea,
pana ce nu soseste el, iar el trebue s'a binecuvinteze jertfa i dup.& aceea incep
feciorul sau: 4 Ia cu tine pe unul din
sa manguee cei poftiti. Deci caci acum 11 yeti gasi! Si s'au suit spre cetate. Dar tocmai cand au ajuns sä intre pe poarta, lata cä Samuil iesea, chiar In dreptul lor, ca sa se urce pe deal. Insä Domnul, cu o zi mai nainte de sosirea lui Saul, instiintase pe Sa-
argati i scoalit-te si du-te de cauta, asinele!» 4. Si Saul a strabgtut muntii Efraim,
a trecut prin tinutulSalisei, dar nu le-a gäsit; au trecut apoi prin tinutul Saalim, dar zadarnic; au strabatut laturea lui Veniamin, dar n'au dat de ele. 5. Sosind ei in Onutul Tuf, Saul a zis argatului care era cu el: 4 Haide sä ne intoarcem acasit, ca nu cumva tatal meu, lasandu-si grija de maggrite, sä intre in grijit pentru noi ». 6. Acela i-a raspuns: Tata, in cetatea aceasta se afla un om al lui Dumnezeu,
muil
spusese:
« Mine, pe vremea aceasta, la tine un barbat din tinutul
lui Veniarain; lar tu sä-1 ungi voevod peste poporul meu, Israil. El va scápa pe poporul meu din mana Filistenilor. Caci am vitzut jalea poporului meu striggtul lui a ajuns pana la mine ! *
un om cu mare vazä; tot ce apune el se intämplä fax& gres. Sa mergem acolo ! Poat,e cà el ne va aräta pe ce cale trebue
lar cand Samuil vazu pe Saul,
sà apuegm a. 7. Atunci a zis Saul slugii sale: o Bine,
s'a mergem! Dar ce-i vom duce acestui om ? Caci merindele s'au sfitrsit in traistele noastre i niel un dar nu avem ca sg-1 ducem omului lui Dumnezeu. Ce avem la noi? » 8. Ci argatul, raspunzand lui Saul, i-a zis: e Iatit, se ggseste In mana mea un
Domnul zise catre Samuil: o Iatä omul despre care *ara vorbit; acesta va etapani peste poporul meu!
Si Saul s'a apropiat de Samuil
care era in poartä. i 1-a intrebat: o Spu-
ne-mi, te rog, unde este pe aici casa vázatorului? » Atunci Samuil riispunzand lui Saul
i-a zis: o Eu sunt vazatorul. Sue-te inaintea mea pe deal si astäzi yeti ospáta
291
www.dacoromanica.ro
19*
CARTEA INTÄIA A LUI SAMUIL, 10
cu mine, iar ratline dimineatä, te voi voi da rdspuns la Idea sä, pleci tot ce se fritmantä, in mima ta. at despre mitgäritele pe care le-ai
pierdut acum trei zile, nu-ti mai bate capul cu ele, azi s'au gäsit. i ale cui sunt toate bunátatile lui Israil, daa nu ale tale si ale tuturor celor din casa
tatálui tau? » Dar Saul räspunse: « Nu stint eu, oare, din semintia lui Veniamin, adia, din cea mai mia din semintiile lui Israil, familia mea nu este ea, oare, cea mai prizitritit dintre toate familiile semintiei lui Veniamin? Pentru ce, atunci, imi spui mie asemenea lucruri? Ci Samuil lug, pe Saul qi pe argatul
duse in cámara de ospät si le diidu lor lee de frunte intro musafirii care erau ea la treizeci de biirbati. Apoi Samuil a poruncit bucátalui
rului: « Adu bucata pe care ti-am dat-o si de care ti-am spus: pune-ti-o de o parte
lar bucátarul a adus coapsa, cu
coada cea grasii, si a pus-o inaintea lui Saul. Iar Samuil a zis: « Iatit ceea ce a fost pus la o parte; pune-o din ainte
ospäteazit, did la timp potrivit a fost pästratit pentru tine, cilnd ti-am spus cä, am chemat poporul! » i Saul a ospätat cu Samuil in ziva aceea. Dupä, ce s'au coborit de pe deal In cetate, i-au asternut lui Saul in foisorul de deasupra casei, si el s'a culcat. and s'a reviirsat de ziug., Samuil
a chemat pe Saul din foisor, zicând:
« Scoalá-te, cáci te las sä, te duci a. Deci
and vei pleca itstitzi de litngá mine,
te vei gási ciitre amiazit cu doi barbati 'thug& rnormántul Rahilei, in hotand lui Veniamin, i aceia iti vor spune: e
situ-s'au milgäritele dupä, care umbli autfindu-le i iatä, tat5,1 tau a uitat pricina
cu mägiiritele si a intrat in grijá pentru voi ziandu-si: « Ce mit fac eu cu feciorul meu ?
lar dupá ce vei porni de acolo mai departe si vei ajunge la stejarul Deborei, te vor inampina acolo trei bärbati suin-
du-se spre locasul Domnului la Betel.
Unul duce in spinare trei iezi, altul duce
trei paini i eel de al treilea duce un burduf de vin. i ei iti vor da binete siîi vor &rid dolt& pâini, iar tu 8'6 le iei din mitna lor.
Dupä, acestea, vei ajunge la Ghibeea-Elohim, unde se afiä, un armui-
tor al Filistenilor. Iar and vei intra tu acolo in cetate, te vei intálni cu o
ceatd de prooroci, care se pogoara de pe culrue, având in frunte harfe, t,obe,
cavale si chitare, si care vor fi stiipitniti de duhul proorociei. i Duhul Domnului va da naval&
peste tine si vei prooroci i tu Cu ei
te vei preface in alt om. lar and ti se vor întâmpla toate
aceste semne, fit cum iti va fi indemilnii,
cad Dumnezeu este cu tine. Apoi sá te cobori inaintea mea In Ghilgal, i iatá mä, voi cobori i eu la tine ca sa, aduc arded de tot si sit jertfesc jertfe de pace. apte zile sh astepti voi aritta páná, ce voi veni la tine ce trebue 86, faci ! o
s'a sculat Saul si au iesit amandoi, el
lar cum si-a intors Saul spatele,
ea sä, plece de la Samuil, Dumnezeu i-a preacut mima intealta i toat,e acele
Samuil, afará din- casii. i cobotind ei pan& la capátul ce-
tátii, Samuil i-a zis lui Saul: o Zi argatului sä, treaa, inaintea noasträ, iar tu stai o clipit locului, sä-ti destitinuesc porunca Domnului*.
semne s'au petrecut in ziva aceea. i and au ajuns la Ghibeea, iatá o ceatä de prooroci i-a iesit in cale si Duhul Domnului a nitválit asupra lui, intre ei insuflat a fost i el cu insu-
flare de prooroc. Deci and toti coi ce Il cunoscuserit mai nainte se uitau la el si-1 vedeau cum prooroceste cu proorocii, atunci lu-
10.
Saul este uns rege de cdtre &mat. 1. Si Samuil a luat cornul cu mir turnat pe capul lui Saul; apoi 1-a sarutat i i-a spus: Etta cà Domnul te-a
mea zicea, unul care altul: « Ce s'a in-
amplat cu feciorul lui Chis? Oare Saul este printre prooroci?
tins pe tine voevod peste mostenirea sa.
292
www.dacoromanica.ro
CARTEA iNVAIA A LUI SAMUIL, 11
Insä unul, de acolo, a dat acest ri-ispuns: « Dar tathl celorlalti cine este' »
De aceea a iesit zicala: s Oare si Saul este printre prooroci ? » Si dupd. ce a sfärsit cu Insuflaren
sa de prooroc, a venit acasd.
i unchiul lui Saul 1-a intrebat pe el i pe argatul lui: « Pe unde ati umblat ? » i i-a rdspuns Saul: « Am cau-
tat mitgäritele; i clacit am vazut eh nu
sunt niedieri, atunci ne-am dus la Samuil. »
Si iardsi a zis unchiul lui Saul: « Spune-mi, te rog, ce-a vorbit cu voi Samuil? »
Dar Saul a rdspuns unchiului sau: o El ne-a incredintat eä mägäritele s'au gdsit. » Dar cu privire la domnie, el nu i-a spus nimio din cele ce-i vorbise Sa-
Si Samuil a rostit dare tot po-
porul: s Uitati-vd la acela pe caro si 1-a ales Domnul, ca nu e nici unul la fel cu el, in tot poporul!» Atunci tot poporul a strigat de bucurie si a zis: o Trdiascii regele ! »
Apoi Samuil a ariitat poporului care sunt drepturile regesti si le-a scris
inteo carte si a pus-o inaintea Dom-
nului. Dupti acestea, Samuil a dat drumul la tot poporul, trimitandu-1 pe fiecare amid. Si a plecat si Saul acasà. la Ghi-
i s'au dus cu el oamenii viteji
beea
a- citror ininaä o atinsese Domnul.
Dar unii netrebnici ziceau: «Ce ajutor sá ne dea acesta? s i 1-au dispretuit si nu i-au adus nici un plocon ; dar el s'a filcut cd nu bag& de seamd.
muil.
Ci Samuil a chemat poporul inaintea Domnului, la Mitpa i a rostit cdtre fiii lui Israil: o Asa griiieste Domnul, Dumnezeul lui Israil: o Eu am scos pe Israil din Egipt i v'am
mäntuit pe voi din maim, Egiptenilor si din mdna tuturor impitratilor care vd asupreau.
Dar voi astiizi ati dispretuit pe
Dumnezeul vostru, care v'a scäpat din toat,e nenorocirile s't stramtorärile voastre, i ati rostit cdtre el: o Nu! Ci pune
un rege in capul nostru! » Hai I Ina-
inaintea Domnului dupä semini dupä neamurile voastre ! » iile Si Samuil apropie toate semintiile lui Israil i semintia lui Veniamin dizu la sort.
Apoi a apropiat semintia lui Veniamin dupä familiile ei si a cazut la sort familia Matritilor. Pe urma, a apropiat familia lui Bicri, ins cu ins, si sortul a chzut pe Saul, feciorul lui Chis. Dar 1-au cdutat pretutindeni si nu s'a gdsit.
Atunci ei au intrebat incit o datit pe
Domnul: « Omul acesta a venit aici ? »
Iar Domnul a räspuns: o Iatd-I, el s'a ascuns fare poverile de drum. Atunci ei au alergat si 1-au adus de
acolo si stand el in mijlocul poporului,
era mai inalt dectit tot poporul de la umiirul sau in sus.
11.
Saul birue§te pe Amonifi si este primit de toti rege. Dupà. acestea, Nahas Amonitul a ve-
nit si a impresurat Iabes-Galaad. Atunci toti locuitorii din Iabes au spus lui Nahas: o F5, legamfunt cu noi i noi vom fi supusii
!»
Dar Nahas Amonitul le-a riispuns:
« Numai asa voi incheia legianitnt cu voi, scot fiecdruia ochiul drept anume:
sa ponosesc cu aceastä mar& tot Is-
railul.
Atunci bfitritnii din Iabes au zis: riigaz de sapte zile, ca eá trimitem soli in tot cuprinsul lui Israil, o
si dacä nu va fi nimeni care sä ne scape,
atunci ne vom supune tie.
Si au venit solii la Ghibeea lui Saul si au istorisit toatä pricina in auzul poglasul porului si tot poporul a plans. Dar tocmai atunci Saul venea din taring, In urma boilor. i a intrebat Saul: « Ce are poporul, de plange? » Si i-au povestit lui solia oamenilor din Iabes.
Atunci Duhul lui Dumnezeu a
Mivälit pest^ Saul, la auzul acestei solii, 1i minks, lui s'a aprins grozav.
Si a luat o pereche de boj i-a fdcut buctiti si le-a trimis, prin infirm solilor,
in tot cuprinsul lui Israil,
293 www.dacoromanica.ro
cu
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 12 aceasta vorba: a Asa vor fi ciopartiti boii celui care nu va veni dupit Saul si dupa
i spaima Domnului a cazut peste popor si au purees ca un singur Samuil ! s om.
i Saul i-a numarat la Bezec, i fiii
lui Israil erau trei sute de mii, iar barbatii din luda treizeci de mii. Apoi a gräit catre solii care venisera: « Asa si. spuneti celor din IabesGalaad: a Maine, cand soarele va arde, va va sosi mantuirea. » i au venit solii si au insVintat pe oamenii din Iabes ; ei s'au bucurat. i cei din Iabes au trimis vorba lui Nahas: Maine ne dam in mama voasträ i faceti Cu noi cum veti gäsi de cuviintä. lar a doua zi Saul a impartit po-
porul in trei tabere si au patruns in
mijlocul tabcrei Amonitilor, la straja diminetii, si au zdrobit pe Amoniti pan& ce s'a infierbantat ziva. i cati au mai
riimas s'au risipit, asa ¡neat n'au mai ramas dintre ei doi laolalt5,.
Atunci poporul a strigat catre Samuil: s Cine sunt aceia care zic: Fi-va Saul rege peste noi s? Dati-ne pe acesti ucidem ! oameni, ca Dar Saul a zis: a Nimeni si. nu fie ucis in ziva aceasta, cad a,stäzi Domnul
a savarsit mantuirea lui Israill* Apoi Samuil a rostit catre popor: Haidem si. mergem la Ghilgal, ca punem acolo inceput domniei.
i tot poporul s'a dus la Ghilgal si au inscilunat acolo pe Saul rege intea Domnului, in Ghilgal, si au jertfit acolo jertfe de pace in fata Domnului, Saul si toti barbatii din Israil s'au veselit acolo cu veselie maro. 12.
Samuil lasel cdrmuirea in Israil #, se del la o parte.
Apoi Samuil a rostit dare tot po-
printre voi i eu v'am calituzit din tineretea mea, panli in ziva de fat& Iata-mii, sunt aici; márturisiti impotriva mea in fata Domnului i in fate,
unsului eau: Ai cui boi i-am luat eu? Sau al cui asin I-am luat? Sau pe cine 1-am jacmitnit? Pe cine 1-am apasat? Sau din mama cui luat-am miti., ca sä inchid ochii asupra lui? Spuneti, ca sa vä dau inapoi! Atunci ei au strigat: a Nu ne-ai jacmanit! Nici nu ne-ai apásat i nimic
n'ai luat din mama nim5,nui. » i el le-a zis lor: a Martor ea fie Domnul in fata voastra i martor sä fie unsul sàu in ziva aceasta, ci. n'ati gäsit
nimic in mana mea!* Raspuns-au ei: Martor este ! *
i Samuil a vorbit mai departe poporului: « Martor si. fie Domnul, care a
ridicat pe Moise si pe Aaron si care a scos pe stramosii vostri din tara Egiptului.
Deci acum, infatisati-va, ca sa ma judec cu voi inaintea Domnului, pentru toate facerile de bine pe care Dornnul vi le-a facut voila i stramosilor vostri. Mild lacob i fiji sal au venit in Egipt i Egiptenii au inceput sa-i asupreasca, atunci strabunii vostri au stri-
gat catre Domnul, si Domnul a trimis pe Moise si pe Aaron si ei au ecos pe strabunii vostri din Egipt si i-au asezat In tara aceasta. Dar ei au uitat pe Doirmul Dumnezeul lor si el i-a dat vanduti in mana lui Sisera, voevodul oast,ei regelui Iabin
din Rotor i in mana Filistenilor mana regelui Moabului, cu care ei s'au räzboit.
Atunci au strigat catre Domnul s'au tanguit: « Pacatuit-am, fiindca
am parlisit pe Domnul si am slujit Baalilor i Astartelor; ins& acum scapa-ne din mana dusmanilor nostri, si-ti vom sluji tie. * i Domnul a trimis pe Ierubbaal
v'am pus rege. i iata acum regele merge in frun-
si pe Baran i pe Ieftae si pe Samuil v'a scos pe voi din mana dusmanilor vostri de jur-imprejur i ati putut locuiti lira de grijä.
incaruntit, lar feciorii mei, iota-i, sunt
gele Amonitilor, vine impotriva voastra,
porul Israil: s lat.& am ascultat de glasul
vostru la toate ate mi le-ati cenit
tea voastra. Eu am imbatranit si am
lar and ati vazut cl Nahas, re-
294 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 13 spus: t Nu! Ci un rege trebue sa ne stapaneasca! o macar ca Domnul Dumnezeul vostru este regele vostru! i acum kola, regele pe care 1-ati ales, pe care 1-ati cerut; cad, iatft, Dom-
Tot asa i eu: departe fie de mine sä pacittue,scs inaintea Domnului i sit
nu mai staruesc cu rugaciunea mea. Ci eu va voi invata pe voi si mai departe calea cea bunit i cea dreapta. Atata numai temeti-va de Domnul i slujiti-i lui cu credinta si din toata mima voastra, cad in priviti ce lucruri m'arete a gout cu voi! Daca ins& yeti starui in fautatile voastre, atunci i voi i regele vostru veti pieri!
nul a pus peste voi un rege.
Dacä, va, yeti teme de Domnul
veti sluji lui i yeti asculta de glasul lui i nu và veti razvräti impotriva po-
runcii Domnului i daca i voi i regele care donmeste peste voi veti umbla Domnul Dumnezeul vostru, atunci bine
va fi de voi
Daca ins& nu yeti asculta de glasul Domnului i và yeti nizvrati fmpotriva
13.
.Cuptele cu Filistenii. Saul cade in prima grepki.
poruncii Domnului, atunci mana Domnului va fi impotriva voastra i impotriva regelui vostru, ca ea vä, nimiceasa. Ci acum stati locului i priviti acest lucre napraznic pe care Domnul Il va sävarsi inaintea ochilor vostri.
i Saul era in varstä, de treizeci de ani cand a inceput sä, domnea,scri, a dormait patruzeci de ani peste
Israil.
Saul si-a ales trei mii de barbati din Israil. Dintre ei erau au Saul doua mii In Micmas i pe muntele Betel, iar
Nu suntem acum la secerisul grau-
lui? Ci eu voi striga catre Domnul ca sa trimita tunete i ploaie. i voi yeti cunoaste i veti vedea cat de mare este inaintea Doranului gresala pe care ati savarsit-o, cand ati cenit rege pentru
o mie erau cu Ionatan in Gheba din Veniamin, iar tot poporul celalalt 11 tri-
misese pe fiecare la cortul sau. i atunci Ionatan a omorit pe carmuitorul Filistenilor care era in Gheba.
voi !
i Samuil a strigat catre Domnul, Domnul a slobozit tunete i ploaie In ziva aceea si s'a spiiimantat foarte
And au auzit Filistenii ca Evreii au scuturat jugul i c5, Saul a sunat din trambita in tonta tara, i cand intregul Israil a aflat ca Saul a ucis pe carmuitorul Filistenilor, Israil a ajuns IA fie urit de Filisteni,
intreg poporul, inaintea Domnului
intea lui Samuil.
i tot poporul a zis lui Samuil:
Roaga-te Domnului Dumnezeului tau pentru robii tfti, ca s'a nu murim, caci
poporul a fost chemat sa vie dupil, Saul la Ghligal. Atunci Filistenii s'au strans i ei casa se razboiasca cu Israil, avand trei mii de
pe Panel,* toate pacatele noastre, am adao-
gat si rautatea aceasta ca sa cerem rege pentru noi!
Ci Samuil a rostit catre popor: 4 Nu va temeti! E adevarat ca voi ati
care si sase mii de carareti i popor nu-
meros ca nisipul de pe tarmul
savarsit toata aceastä, rautate, 'ins& acum
nu va mai razletiti de ling& Domnul,
ci slujiti Domnului din toatä, mima voastra.
i anume nu va mai nizletiti de el umbland dupii idoli deserti, care nu folosesc qi nu aduo mantuire, pentru ca aunt desertaciuni. Fiindcit Donmul, pentru numele eau
cel mare, nu va napusti poporul sau, o data ce i-a placut Domnului sä, và facä,
pe voi poporul situ.
ei au pornit si au tabarit la Micmas, spre rildtrit de Bet-Aven. Cand au vazut Israilitii ca au ajuns
la stramtoare, cad poporul era strans din toate partile, atunci au inceput sa se &sound& in pesteri si in gaurile pamantului si in crapaturile stancilor i In ocnite i in fantani fan', apit.
lar mult popor a trecut Iordanul
in tinutul Gad si Galaad; ins& Saul statea pe loo in Ghilgal, iar tot poporul, de frica, fugise de laugh' el. 295
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTIIIA A LUI SAMULL, 14
Si el a asteptat sapte zile, pima la
vremea pe care i-o hotarise Samuil. Dar Samui.1 n'a venit la Ghilgal i poporul
s'a imprastiat de lingi el.
Atunci Saul a zis: o Aduceti la mine
jertfa pentru arderea de tot si jertfele de pace. » Si el a adus arderea de tot.
Dar abia ispravise de adus arderea de tot, cand iata, veni i Samuil. Atunci Saul iesi ca si-1 intimpine i si-i zica bun sosit. Dar Samuil Ii zise: « Ce ai facut tu? » Saul i-a raspuns: Mild am vazut cli poporul se risipeste de l'inga mine EA tu n'ai sosit la vremea hotarita, iar Filistenii se stränsesera in Micmas, Atunci mi-am zis: Acum Filistenii se vor cobori peste mine in Ghilgal
eu n'arn cerut inc.& indurarea Domnului. Drept aceea m'am silit pe mine insumi si am adus arderea de tot. » Ci Samuil i-a spus lui Saul: o Ai lucrat nebuneste! N'ai plait porunca Domnului Dumnezeului tau pe care ti-o daduse. Caci acum Domnul ar fi intä,rit
domnia ta peste Israil, in veac de veac.
lar acum domnia ta nu va dainui, cä Domnul vi-a cautat un barbat dupa mima sa i Domnul I-a hotarit sit fie domn peste poporul eau, fiindca tu n'ai pazit ceea ce ti-a poruncit Domnul. Apoi Samuil s'a sculat si s'a pornit din Ghilgal si s'a dus in drumul Iar ramasita ostirii a mers dup.& Saul, ca sa intampine ostirea dusmanä. i cand
a ajuns in Gheba, in Veniamin, Saul a numarat poporul care se afla langa el, si era ca la sase sute dp oameni. Si Saul si Ionatan, feciorul situ, IA
poporul care se gasea cu ei stateau in Gheba din Veniamin, pe cand Filistenii aveau tabara lor in Micmas. Si a iesit din tabä,ra Filistenilor o hoard& de jefuitori, care s'a desfacut in trei parti: o ceata a luat-o pe calea catre
Ofra, in tinutul Sual; Alta ceati a luat-o pe calea cátre Bethoron ;
iar a treia ceati a apucat
inspre Gheba, de unde peste voleo Teboim se vedea pustia Iordanului.
Si in tot pamtIntul Israil nu se
gasea nici un fierar, pentru câ Filistenii
chibzuisera: o Nu cumva sa-si faca Evreii
sabii sau sulite! o Asa incat toti Israilitii se coborau la Filisteni ca sa-si ascuta care fierul plugului, care toporul, care securea, care boldul pentru boj, Gaud li se tocise fierul plugului, sau gura toporului, sau gura securii, sau
cand era vorba sä fad, yid boldului
de mänat boii. Asa se face ca in ziva batä,liei de la Micmas nu se gasea nici o sabie nici o lance in mama nici unuia din poporul razboinic care era cu Saul i cu Ionatan ; ci aveau numai Saul si feciorul situ Ionatan. Si un pale de Filisteni a iesit la trecatoarea Micmas. 14.
Vitejia lui lonatan i urnulrile jurcinttintului nechibzuit al lui Saul. Intr'o zi, Ionatan, fiul lui Saul, zise &Are scutierul sau: # Vino sa trecem din-
colo la straja Filistenilor, care este de partea cealaltä a trecittoarei. # Lisa tatälui sau nu i-a spus nimio. Si Saul stätea la capatul celalalt al Ghebei, sub rodiul din arie, iar oastea
lui era de vreo sose auto de insi.
Ahia, fiul lui Ahitub, fratele lui Icabod, feciorul lui Fincas, feciorul lui Eli arhiereul Domnului in Silo, purt,a efodul. Tar poporul nu stia despre plecarealui Ionatan. In mijlocul trecitorii prin care
Ionatan cauta sa, se strecoare, ca ajunga la straja Filistenilor, era un colt de stand, de o parte i un colt de stand, de cealaltä parte ; unuia Ii zicea Botet altuia Ii zicea Sene.
Un colt de stâncg se ridica spre
miaza-noapte, in dreptul Micmasului, iar celklalt se ridica spre miaza-zi, in dreptul Ghebei.
Deci Ionatan a zis catre scutierul « Vino ail, trecem spre atrajo ace-
stor netaiati imprejur. Poate cà Domnul
va avid* lucrul Esau prin noi, caci la Domnul nu e nici o piedicii sä, dea
virea, °xi cu multi, ori cu putini. » Ci scutierul i-a raspuns: «Fa, tot ce te indea,mnä, mima ta. Iatä. eu aunt Janet, tine. Cum simti tu, simt i eu!
296 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14 Zis-a Ionatan: e Iatä, noi vom trece spre acei oameni i ne vom arta lor. Dacii ne vor zice asa: « Asteptati
Dar iatit ci. intre Filisteni fiecare trilgea cu sabia in celàlalt, inter) invilmä.salit
spre ei. Dar de vor zice asa; « Urcati-vii
mai dinainte si care plecaserä cu ei la bailie au fugit i ei, ea si. se unease& cu Israilitii din jurul lui Saul EA lui
pänã ce vom veni la voi », atunci noi vom sta locului si nu ne vom urca la noi s, atunci ne vom urca, fiinda Domnul i-a dat in mâinile noastre
lar Evreii care erau cu Filistenii
Ionatan. lar toti acei Israiliti care se ascunseserä prin muntii Efraien, and prinsera de veste ci. Filistenii fug, se luarit i ei
aceasta sä, fie semn pentru noi ! »
Cänd se arätarit araändoi strajei
Filistenilor,
cumplitä.
dupg Filisteni si se inaierar5, la luptä.
Filistenii strigarii:
Evreii les din vizuinile in care stateau
Astfel Domnul a mántuit pe Israil
aseunsi! » Si au graft oamenii din strap; &are
in ziva aceea, iar lupta s'a intins panit
ceva! » Atunci lonatan a rostit care
scutierul säu: « Ura-te dupE mine, ciici Domnul i-a dat in mäna lui Israil !
iar bàtàlia s'a intins in tot muntele Efraim. Irish Saul a siivarsit in ziva aceea o mare nebunie, ad el a legat
cu scutierul dupi, el, iar Filistenii o rupserä la fuga, In fats, lui Ionatan,
fie acela care va pune in gurä demancare pänä disearä, i pana nu-mi
Ionatan i care scutierul siu si le-au strigat: Suiti-v5, la noi, si, vit spunem
Si Ionatan s'a urcat
la Bethoron.
Si toati oastea care era cu Saul se urcase pfinä la zece mii de oameni, poporul Cu blestem ziand: « Blestemat
el Ii lua in sabie i scutierul, in urma lui, îi ucidea.
Si aceasta a fost Maio luptit Oranceni, pe care au dat-o Ionatan i scutierul Eau, doborind ca la douäzeci de oameni
pe o intindere cat o jumitate de pogon,
adica atät at poate ara o pereche de boj ¡rite° zi. Si s'a iscat spaimä in tabäri.
In amp si in tot poporul raboinic;
straja i cei ce umblau dupit pradä se spitimântari. i ei. i pim'antul Be cutremurä IA fu groaza lui Dumnezeu. Atunci iscoadele lui Saul din Gheba
lui Veniamin aruneändu-si ochii, iati, cä tabära era in mare villmilsag i lumea fugea incoace i incolo. Saul a zis oast,ei sale care era cu el: o Numitrati-vä i vedeti cine s'a dus de la noi. » Si au &cut numärätoarea iota ca lipseau Ionatan i armasul lui. Apoi Saul a zis citre Ahia: o Adu efodul incoace ». Cici efodul era atunci cu Israilitii. Dar pe and Saul vorbea cu preotul, vuetul din tabära Filistenilor se fa-
voi räzbuna impotriva dusmanilor mei ! »
Si nimeni din popor n'a gustat dem'anca re.
Dar pe câmp se aflau faguri de
miere.
Si a ajuns gloata la faguri i iatä mierea curgea din ei. Insä nimeni nu si-a adus mána la gurhi, fiinda poporul se temen de jurimint. Ionatan insä nu auzise de juranantul cu care tail situ legase poporul; si el a intins vârful toiagului, din mama sa,, i I-a varit inteun fagure de miere apoi si-a adus mi.na la guri. Atunci ochii säi s'au luminat inviorati.
Dar un otean a deschis gura si a zis: o Tatäl titu a legat poporul cu
jurämänt zicand: o Blestemat sä fie acela care va pune astai demancare in gurä ! u
Iar poporul era sleit de obosealä. Räspuns-a Ionatan: « Tatäl meu turburä tara. Ta uitati-vit cum s'au luminat ochii mei, fiinda am gustat putin din mierea aceasta. 0, dad), poporul ar fi mincat astäzi
cea tot mai mare. Atunci Saul a zis care preot: o Strange-ti mana! Si Saul si toatä oastea care era eu el se adunarit i intrarit in tabärii.
sit se sature, din piada dusmanilor säi pe care a gisit-o ! Pe cand acum, in-
frängerea Filistenilor n'a iesit prea mare. »
Deci au baut pe Filisteni, in zitia
aceea, de la Micmas pilnit la Aialon, dar 297
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14 poporul care luptase era sfarsit de oboBeard.
Atunci poporul fázboinic a niivalit
asupra präzilor si au insfacat oi, boj, vitei i i -au injunghiat acolo pe loe poporul a mancat carnea cu sange. i
i-au dat de veste lui Saul si
i-au spus: Iata, poporul a pacatuit inaintea Domnului, fiindca, a mâncat carne cu gauge a. Ci el a graft: Ati savarsit nelegiuire! Rostogoliti spre mine, acum, o piatra mare! »
iariísi a zis Saul: cc Imprastiati-va in popor i spuneti-le: Aduceti la mine fiecare boul tau i fiecare oaia sa injunghiati-le aici i mancati-le si nu picatuiti impotriva Domnului, mancánd carnea impreuna cu Angela! » i tot poporul aduse, in noaptea aceea, fiecare vita pe care o avea la indema,na i o i
junghie acolo.
35.i Saul a zidit un jertfelnic Domnului; acesta era intaiul jertfelnic pe
care 1-a zidit Domnului. Apoi zis-a Saul: a Sa ne coborim la noapte i ta urmarim pe Filisteni sa-i nimicim pan& se va lumina de ziva si ea nu lasam din ei nici unul ». Iar ei au faspuns: Fa tot ce ti se pare ca, este bine. » Dar arhiereul a zis: « Sä ne apropiem, intai, aici de Dumnezeu! u
Deci Saul a intrebat pe Dumnezeu: s Sä mä pogor, oare, ca sa urmares° pe Filisteni? li vei da tu in mana
Israil ? * Ins& Domnul nu i-a dat raspuns in ziva aceea. Atunci a zis Saul: Apropiati-va aici toate dipeteniile poporului. Cercetati i vedeti prin cine s'a savarsit azi acest pacat. lui
Cáci viu este Domnul, cel ce mantueste pe Israil! Chiar daca ar fi la
mijloc Ionatan, fiul meu, ta moara pe loc ! » Dar ninieni nu i-a raspuns din tot poporul. Atunci a grilit el catre intregul Israil: s Voi sa stati de aceastä parte, iar eu cu Ionatan, fiul meu, de cealalta parte o. i poporul i-a raspuns lui Saul: « Fa cum crezi ea este bine ! Apoi Saul s'a rugat Domnului: « Dumnezeule al lui Israil, de ce n'ai raspuns astazi robului tau? Daca vina
aceasta, o am eu sau fiul meu Ionatan, fa set iasa TJrim, iar daci pacatul acesta 1-a savarsit poporul tau Israil, atunci fa sa iasa Tumim ». i sortul cazu pe Ionatan si pe Saul, iar poporul iesi din i zise iarasi Saul: a Aruncati sor-
tul intro mine si Ionatan, fiul meu », sortul ca,zu pe Ionatan. Atunci Saul grai catre Ionatan: Spune-mi ce ai facut? » Iar Ionatan i-a
spus i i-a marturisit:
Drept e ca am
gustat putina miere, cu varful toiagului ce era in maul), mea. lath-ma! Sunt gata ta mor !»
Ci rlispuns-a Saul: tt Asa sa-mi faca, mie Dumnezeu i mai ram decat atat,
daca nu vei muri, Ionatame! o Dar poporul a strigat &are Saul: SI, moara Ionatan, care a adus aceasta mare mantuire in Israil? Fereasca Dumnezeu! Viu e Domnul! Nici un par din capul lui sa nu cad& pe piimant! Caci doar cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit el astazi! Astfel poporul scápi pe Ionatan de la moarte. lar Saul a contenit cu urmarirea Filistenilor i Filistenii s'au intors la vetrele lor. i Saul ajungand la domnie peste Israil, s'a luptat cu toti vrajmasii sai
vecini: impotriva Moabului, impotriva Amonitilor, impotriva Edomului, impotriva regelui din Toba, impotriva Fili-
stenilor, si pe toti cu care a dat piept i-a biruit. A aratat mare vitejie, a biltut pe Amaleciti i a scapat pe Israil din ma,na celor ce-1 pradau.
lar fiji lui Saul au fost: Ionatan, Malchisua; i numele celor done!, fete ale sale au fost: Merab, numele celei mai mari, i Micol, numele celei mai mici;
lar numele femeii lui Saul era
numele Ahinoam, fiica lui Ahimaat; voevodului oastei sale era Abner, feciorul lui Ner, unchiul lui Saul.
Atat Chis, tata! lui Saul, cat si Ner, tatäl lui Abner, eran feciorii lui Abiel.
Ci razboiul cu Filistenii a fost aprig, cat a trait Saul; de aceea ori
298 www.dacoromanica.ro
CARTEA INV/1U A LIJE SAMUIL, 15 de cate ori Saul vedea un om voinic räzboinic viteaz, Il lua langli, el. 15.
Nimicirea Amalecifilor 9i marea greigalei
a lui Saul. Dupà. acestea, Samuil a gräit lui Saul: 4 Trimisu-m'a Domnul sä, te ung pe tine rege peste poporul säu Israil. Deci acum ascultä rostul euvintelor Domnului. Aea gr5,ieete Domnul Savaot: o Ti-
nut-am minte ceca ce a facut Amalec lui Israil, cum i s'a pus piedic5, in cale,
atunci cand a ieeit din Egipt. Pentru aceea du-te ei loveete pe Amalec i nimiceete-i toate cate are ucide tot: ei bárEA nu-1 cruta debo bat ei femeie, fo't copil i fátul care suge,
bou ei oaie, e't cämilä ei asin. * Atunci Saul a chemat poporul cel rizboinic ei 1-a numärat in Telam, rei au fost don& sute de mii de pedestraei zece mii de cilläreti.
Apoi Saul a purces spre cetatea
domneascä a Amalecitilor e't a pus oa-
meni la pand5, jos in vale.
i Saul a trimis vorb5, Chenitilor:
«Duceti-väinapoi, depärtati-v5, tsi coboritiv5, din mijlocul Amalecitilor, ea sit nu vä
prapiideso impreunit cu ei, fiinda voi v'ati purtat cu dragoste cu toti fill lui Israil, atunci cand au ieeit din Egipt e. Atunci Chenitii s'au depärtat din cuprinsul Amalecitilor.
lar Saul a batut pe Amaleciti de la Havila pa.nä la sur, care vine la rasäritul Egiptului. i a prins de viu pe Agag, regele Amalecitilor, ei pe tot poporul lui l-a trecut prin ascutieul säbiei. Insä Saul e't poporul au crutat pe Agag EA tot ce a fost mai bun din turme ei din cirezi i vitele cele ingräeate e't mieii ei tot ce era de pret, i n'au voit sit% le starpeasca. Iar tot ceea ce era netrebnic ei de lepädat, au dat pieirii. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Samuil i i-a zis: o Imi pare ran ca am pus pe Saul rege, fiindc5, el nu mai umb1á dup.& mine
poruncile male nu le-a indeplinit e.
s'a mahnit Samuil ei s'a tanguit Domnului toat5, noaptea. i Samuil a purces de cu noapte ca sä intalneascii pe Saul; ins& i s'a adus aceasta veste: o Saul s'a dus la Carmel ei Rd& a pus acolo un stalp de pomenire, apoi a luat drumul inapoi EA a !» mers mai departe ei a coborit in
Deci Samuil s'a dus la Saul
tsi
Saul a gräit lui Samuil: Binecuvantat fii tu de Domnul! Indeplinit-am porunca Domnului !*
Ci Samuil a riispuns: o Dar ce este
acest beháit de oi care ajunge la urechile mele i acest muget de vite pe care-I aud eu ?
Zis-a Saul: u Le-a adus poporul
de la Amaleciti, fiindc5, poporul a crutat
co a fost mai bun din turme ei din cirezi, ca sit adua jertfä Domnului Dumnezeului tau; iar ceea ce a ramas, am nimicit e.
Samuil a riispuns lui Saul: o Stai
sa-ti spun ceea ce mi-a grait Domnul i Saul i-a zis: a Spune!» Atunci Samuil a rostit: o Iatá deei erai mic chiar in ochii täi, ai ajuns astä-noapte. »
cäpetenia semintiilor lui Israil ei Domnul
te-a uns rege peste Israil!
i acum Domnul te-a trimis la
ti-a poruncit: o Porneete i nimiceete pe piicatoeii de Amaleciti i raz-
boieete-te cu ei panä ce Ii vei starpi cu totul e. De ce n'ai ascultat de glasul Dom
nului, ci ai tabärit pe pradä,
i ai
vareit ceca ce este uricios inaintea Domnului ? *
Rfispuns-a Saul lui Samuil: 4 Ba eu am ascultat de glasul Domnului am pornit pe calea pe care Domnul m'a ttimis ei am prins pe Agag, regele Amalecitilor, iar pe Amaleciti i-am nimicit.
Dar poporul a luat din pradii oi vite, fruntea celor häräzite pieirii, ca
sä le aducii jertfä Domnului Dumnezeului
täu In Ghilgal. o Graft-a Samuil: o Tine Domnul
la arderile de tot ei la jertfe, atat cat tine la ascultarea cuvantului sau ? lath, ascultarea este mai bun& decat jertfa supunerea mai bun& cleat gräsimea berbecilor !
299 www.dacoromanica.ro
CARTEA iNTAIA A LUI SAMUTL, 16 Cäci räzvrätirea este la, fel cu päcatul vräjitoriei i neascultarea este la fel
cu inchinarca la idoli si la terafirni,
pentru c5, tu ai pus putinpret pe cuvantul Domnului atunci si el te-a coborit pe tine
16.
8amuil unge pe David rege. David e che-
mat la curtea lui Saul.
Ci Domnul a rostit care Samuil:
din vrednicia ta de rege peste Israil.
a PAM, cand te vei jeli pentru Saul, o data
nului si sfaturile tale, dar pentrucä,
mir i porneste, cäci te trimit la Iesei
Ci Saul a raspuns lui Samuil: cittuit-am, cad am c5,1cat porunca Dom-
ce eu I-am socotit nevrednic s'a mai fie rege peste Israil? Umple comul tiiu cu
temeam de popor,m'am supus glasului säu.
din Betleem, fiindcit mi-am ales rage pe unul din feciorii lui! » Atunci a zis Samuil: « Cum sr, ma due ? Cäci dacä aude Saul ma va ucide ! Zis-a Domnul: Ta cu tine o juncit apune: « Am venit sä aduc jertfá Dom-
Dar acum, te rog, iartä, päcatul meu i intoarce-te cu mine ca
inchin Domnuluil» Samuil ins& a zis lui Saul: s Nu mii voi intoarce cu tine, fiindeit tu ai pretuit putin cuväntul Domnului si Dom-
nul te-a coborit pe tine din vrednicia ta de rege peste Israil! » Si Samuil s'a intors ea sit plece. Atunci Saul 1-a apucat de poala man-
tiei i mantia se rupse. Zisu-i-a Samuil: Rupt-a Domnul
domnia lui Israil astazi de la tine i a
dat-o unui aproape al tau, care este mai bun decät tine.
Si cel ce este slava lui Thrall nu
nului ».
Si cheamit pe Iesei la jertfä i eu te voi inviita ce sä. faci. Fiindca trebue ungi pe acela pe care iti voi spune
lar Samuil a fäcut cum a poruncit Domnul si a venit in Betleem, iar
cetätii, intampinandu-1 cu 1-au intrebat: « Cu pace este venirea ta, väzätorule ?
Räspuns-a el: o Cu pace ! Venit-am
minte si n'are parere de rail, fiindea
ca si. jertfesc Domnului. Curätiti-va veniti la jertfa cu mine. » Si Samuil a euratit pe Iesei i pe feeiorii lui i i-a chemat la jertfä.
toarce-te cu mine ca sit mä, inchin Domnului Dumnezeului täu!
vitzu pe Eliab, el isi zise: « Do bunii
nu este un om, caruia sii-i par& räu. » A zis Saul: 4 Päeätuit-am, dar totusi da-mi cinste in fata bittranilor poporului meu i in fata lui Israil, i fn-
Si s'a intors Samuil cu Saul, iar Saul s'a inchinat Domnului.
Apoi Samuil a rostit: Aduceti la mine pe Agag, regele Amalecitilor o, Agag s'a apropiat de el tremurand, dar Agag zicea: « De buuä, seamä, anaärdeiunea mortii a trecut ». Samuil ins& a rostit: « Precum sabia ta a läsat pe femei färii de copii, tot
asa mama ta sä fie intre femei copii ! » Si Samuil a täiat pe Agag
in bucäti inaintea Donanului in Ghilgal. Apoi Samuil s'a dus la Rama, iar
Saul a pornit la casa lui, in Ghibeea
lui Saul. Si Samuil n'a mai ajuns sä, vadä, pe Saul, pan& in ceasul mortii sale, iar Samuil era mähnit pentru Saul, fiindeä, Domnului Ii pitrea riu ch-1 Mouse pe
Saul rege peste Israil.
lar arid ei au venit
i
Samuil
searnä, inaintea Domnului stä unsul eau! » Lisa Domnul i-a zis lui Samuil:
# Nu te uita la chipul lui, nici la ¡niltimea staturii lui, cäei eu 1-am lepidat. Fiinda, nu la ceca ce se uita omul se
uit5. Domnul, de vi-eme ce omul cautii la fata, pe and Domnul cautä, la mima. » Atunci Iesei a claemat pe Abinadab
si I-a adus in fata lui Samuil, dar el a rostit: « Nici pe acesta nu 1-a ales Domnul ! »
Si Iesei a adus pe Sama; i Samuil a zis: re Nici pe acesta nu 1-a ales Domnul ! »
Astfel Iesei a adus sapte feciori ai säi inaintea lui Samuil ; i Samuil a zis chtre Iesei: Domnul n'a ales din acestia!
Apoi Samuil a intrebat pe Iesei: Atatia sunt toti fliciui tii? Zis-a Iesei:
Ba a mai rimas mezinul, dar iata ea
paste oile ! » Atunci Samuil a poruncit
300 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 17 lui Iesei: s Trimite sa-1 aduc, pentru cä
17.
nu vom sta la mast'', papa ce nu va veni aici.
Infruntarea lui Goliat. David U bintefte.
Deci a trimis i 1-a adus. i el era balan, Cu ochi frumosi i mandiu la vedere. Atunci i-a zis Domnul: s Scoala-te unge, ca acesta este!,>
In vremea aceasta Filistenii si-au status laolalta ostirile pentru luptii
s'au adunat la Soco din luda si au ta-
*i Samuil a luat cornul cu mir
barn intre Soco si Azeca, la Efes-Damim. Atunci Saul si razboinicii din Israil
s'au adunat i au tabarit in « Valea Stes'au asezat in sir de biitiilie, jarului ca sa dea piept cu Filistenii. i Filistenii stateau pe muntele din partea aceasta, iar Israilitii stateau pe
si 1-a uns in mijlocul fratilor sad i Duhul
Domnului a venit navalnic peste David
din ziva aceea si de aci inainte. lar Samuil s'a sculat si s'a dus la Rama. Dupii acestea, Duhul Domnului s'a dus de la Saul si un duh rau de la Domnul
muntele din partea cealalt6,, lar la mijloc era- o vale.
il chinuia. Atunci slujitorii lui Saul i-au zis: « lat.& un duh rau de la Doinnul te turbud). !
i a iesit din andul Filistenilor un luptator al carui nume era Goliat, din Gat, si care era inalt de sase coti si o
Deci Maria Ta sa, porunceasca
slujitorilor
tul,
care
stint
in
palma.
5.,5i in cap avea un coif de aramii si era imbracat inteo platosit de solzi, iar greutatea platosei era de cinci mii de sicli de anima. Peste fluierele picioarelor avea tu-
fata
ta, ea caute pe cineva care sä stie sit ante din harfa. i ori de câte ori duhul cel rail de la Dumnezeu va veni peste tine, acela va cânta cu mama sa si tie IV va fi mai bine!» i Saul a zis cittre slujitorii siti:
retci de amnia si o sulita de anima pe umerii sai. i toporilstea sulitei sale era cat
« Cautati-mi un meter in harfa i aduceti-1 la mine. s Atunci unul dintre copiii de casä riíspunzitind a zis: slatá, eu cunosc un
un drug de tesator, lar varful sulitei cantarea pee sute de sicli de fier. scutierul lui mergea inainte. Apoi s'a oprit si a inceput sá strige
fiu al lui Iesei Betleemitul, meter in
harfa, viteaz i voinic, indemanatec in lupta i iscusit la vorba i barbat chipes, Domnul este cu el. #
spre randurile Israilitilor, zicandu-le: « De ce iesiti i va asezati in sir de Mahe ?
fiul tau, care pazeste oile. »
i voi robii lui Saul? Alegeti-va un barbat care sit coboare la mine. Daca va putea sa se lupte cu mine
cu páine i un burduf de vin i un ied
robi; lar dad, eu il voi birui pe el
eau.
to
Nu sunt eu Filistean
Atunci Saul a trimis crainici la
Iesei i i-au spus: « Trimite-mi pe David,
lar Iesei a luat un asin incarcat
sa mä, ucidá, atunci noi ea vä fim
si le-a trimis lui Saul prin David, fiul
Astfel veni David la Saul si se inaintea lui vi-i fu foarte drag lui Saul si ajunse scutierul lui.
li Saul i-a trimis lui Iesei aceasta. Sa riiman6., te rog, David
vorba:
langa mine, caci a aflat har in ochii mei !
i atunci cand duhul cel rau de la Duninezeu venea peste Saul, David isi lua harfa i citnta cu degetele sale, Saul se racorea era mai bine si duhul cel rau se ducea de la el.
voi ucide, atunci voi sa ne robi ne slujiti noult! i mai zicea Filisteanul: Eu am rusinat astazi randurile razboinicilor lui mie un barbat, ca sá ne Israil. ritzboim impreuni! » i auzind Saul si tot Israilul aceste
cuvinte ale Filisteanului, au ramas incremeniti si au fost cuprinsi de mare frica.
i David era feciorul lui Iesei Efra,
titul, din Betleeinul lui luda, om cu opt feciori, care, in zilele lui Saul, era bittram i inaintat in varetii. 301
www.dacoromanica.ro
CARTEA INVITA A LUI SAMULL, 17
i cei trei feciori mai mari ai lui Iesei porniserli dupä Saul, la razboi. lar numele celor trei feciori plecati la räzboi erau: Eliab, cel dintai niscut, Abinadab, al doilea, si al treilea eraama. lar David era cel mai mic, i cei troj fra0 mai mari ai lai plecaserä dupa Saul.
David bis& se ducea i se intorcea de lang5, Saul, ca 85, pasea oile tatálui s'au, la Betleem.
lar Filisteanul se apropia In fiecare dimineaÇd i in fiecare seara, si s'a aratat asa patruzeci de zile. Zis-a Iesei catre David, fiul sha:
Ia pentru fratii tal o efä din aceste
boabe prajite i aceste zece pálni i du-le
degrabá in tablira la fratii tal;
lar aceste gogoloaie de ca s du-le capeteniei din mia lor. i intreabä de sanatatea fratilor thi i adu un zalog de la ei. Ci Saul si ei i toti bhrbatii din Israil erau in a Valea Stejarului prinsi In luptä ca Filistenii. Deci David s'a sculat dis-de-dimineath, a läsat oile in seama unui paznic, a pus povara pe spate si a plecat, precum Ii poruncise Iesei. i a sosit in taVara carelor de räzboi, tocmai cand
oastea, iesind in siruri de t'ataje, do-
cotea de strighte räzboinice. i Israil i Filistenii s'au intocmit
de luptä, stand ostile fatá in fatá. Atunci David a dat In grijä po-
vara din spate-i paznicului poverilor a alergat in rindurile luptätorilor, i ajungind a intrebat pe fratii sai de sanatate. Dar pe cand vorbea el cu ei, iath cá iesi din rindurile Filistenilor uriasul Goliat, Filisteanul din Gat, i spuse ace-
leasi cuvinte ca mai nainte; si David le auzi.
lar toti oamenii din Israil, cand
l-au vazut pe Goliat, au fugit de dinaintea lui spaimantindu-se grozav. i oamenii din Israil ziceau: Vazut-ati pe acest om care a iesit din rind?
El iese ca sa facä de rusine pe Israil,
fusa pe acela care Il va omori, regale 11 va dhrui cu mari averi si-i va da de sotie
pe fiica sa si va scuti casa tatálui säu
de orice dajdie in Israil. *
Atunci David a intrebat pe cei din preajma lui si a zis: o Ce se va intimpla
cu omul care va ucide pe Filisteanul acesta i va ridica ocara lui Israil? Cine
este acest Filistean netaiat imprejur, ca 85, faca de ras ostile Dumnezeului celui viu » i poporul i-a rhspuns in acelasi chip zicand: a Asa parte va avea omul care-1 va ucide
Insä când fratele shu cel mare,
Eliab, auzi ce vorbea el cu oamenii, manis.
lui Eliab se aprinse impotriva lui David dojeni: a De ce te-ai coborit aici In grija cui ai lasat tu, in b5,riigan, cele
cateva oil Eu cunose trufia ta si vicenia inimii tale, cäci ai venit ca sä te uiti la bitälie! » Ráspuns-a David: Dar ce am fácut eu acum? Au fost doar numai vorbe ! »
Apoi el se intoarse la altul
si-1
filtraba acelasi lucre i oamenii Ii raspunsera cu aceleasi cuvinte ca mai nain te.
i auzindu-se cuvintele pe care le vorbea David, au fost spuse inaintea lui Saul, si Saul a zis 85, i-1
Atunci David a grait catre Saul: a Curajul stäpinului meu eh nu se präbuseascli,! Robul tau se va duce ea se lupte cu acest Filistean I » Dar Saul i-a riispuns lui David:
o Tu nu poi 85, te duci impotriva acestui
Filistean sä te bati cu el, fiindci tu esti baletan, pe cand el este r5,zboinic din tineretea lui. »
David Sns5, i-a zis lui Saul: a In vremea cand robul thu pasteo olla tatälui 85,u i cind venea leul ori ursul riipea o oaie din turma,
Eu tahram pe el loveam si-i smulgeam prada din gura, iar dad, se ridica impotriva mea, fi apucam de git loveam pina ce fl °morara. Robul tau a omorit si lei si ursi, acest Filistean netäiat imprejur va fi ca unul dintre ei, fiindca el a defhimat ostirea viului Duranezeu!
i a zis iarasi David: e Domnul cel ce m'a schpat din ghiarele leului si din labele ursului, el mi va scapa
din mina acestui Filistean I * Atunei Saul 302 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 18
a rostit dare David: o Du-te, si Domnul
sä fie cu tine s.
i Saul fmbrac5, pe David cu yesmintele sale si-i puse In cap coif de anima si-i &Au o platosit.
Apoi David se Incinse cu sabia lui Saul peste vesminte si se Incerett /35, umble, cad nu era deprins Cu ele.
a zis David catre Saul: o Nu pot :35, umblu cu platosa asta, citei nu stint de-
prins Cu ea*. Deci David a lepadat-o de pe el. Dupii, aceea si-a luat toiagul In
si-a ales cinci pietre netede din pardu si le-a pus In traista-i ciobaneasca tolba lui i cu prastia In mina s'a apropiat de Filistean.
lar Filisteanul venea Indus se tot apropia de David, iar omul care-i ducea scutul mergea fnaintea lui. i Filisteanul uitandu-se i vazand
pe David I-a dispretuit, fiindca, era un btiietan, balan i frumos la chip. i Filisteanul a strigat la David:
sunt eu de vii tu la mine cu
toiege? s i Filisteanul blestemit pe Da-
vid In numele dumnezeilor std. Apoi Filisteanul rosti catre David:
i David varl mana In traista luand de acolo o piatra o fnvarti cu
prastia i izbi pe Filistean In frunte, asa
fricat piatra fi patrunse In frunte si el cazu cu fata la pamant. Astfel David birui pe Filistean, cu
pra,stia si cu piatra, izbindu-1 pe Fili-
stean i omorindu-1, i farä ea fi avut David sabie In maim lui. Apoi David a alergat i stand deasupra Filisteanului a pus mana pe sabia
lui, a scos-o din teaca si 1-a isprävit, taindu-i capul cu ea. Iar Filistenii vazand eä uriasul lor a murit, au luat-o
la fuga. Atunci bärbatii lui Israil i ai lui luda au navtilit, cu strigate räzboinice, au urmärit pe Filisteni panála Gat i Omit'
la portile Ecronului, a.sa bleat ranitii Filistenilor au cazut pe calea de la raim pan& la Gat si panä la Ecron. lar dupii, ce fiii lui Israil au venit
fnapoi de la urmarirea Filistenilor, au pritdat tabara lor.
i David a luat capul Filisteanului
si 1-a adus la Ierusalim, iar amelo lui le-a pus In cortul Domnului. (Ji Saul, cand a vitzut pe David
Vino la mine, ciici am sit dau carnea ta piisarilor cerului i fiarelor cam-
iesind fritru hatampinarea Fihf3teanului,
piei !*
o Abner, al cui fecior este tanarulacesta ?* Dar Abner i-a riispuns: Pe viata Ma-
45. Insä David riispunse Filisteanului : Tu vii fmpotriva mea cu Babia, cu su-
i cu täpoi, dar eu viu fmpotriva ta In numele Domnului Savaot, Dumlitä,
nezeul ostirilor lui Israil pe care tu le-ai defaimat. In ziva aceasta Domnul te va da
In mana mea i eu te voi rapune voi lua capul voi da starvul tau
si
starvurile otirii Filistenilor, e,hiar astazi, pasiirilor cerului i fiarelor pämantului, asa Incat tot pamantul sä tie ca, in
Israil este Dumnezeu. i toata aceasta lume adunattt
a intrebat pe Abner, capetenia ostirii:
ri Tale dad',
66. Zis-a regele: o Intreabi tu al cui
fecior este baietanul acesta!
i fntorcandu-se David de la Infran-
gerea Pilistenilor, 1-a luat Abner si 1-a dus fnaintea lui Saul, si David tinea In man& capul Filisteanului. Atunci 1-a fntrebat Saul: o Al cui esti tu, flactiule?* i David i-a riíspuns: 4 Sunt feciorul robului tau Iesei Betleemiteanul.
inteleaga ca, nu cu sabia si cu sulita
18.
mantueste Domnul, fiindca räzboiul ace-
lonatan iubefte pe David, dar Saul
sta este lucrul Domnului i El da pe voi In mâinile noastre.
vi va
fitcepe 864 urascd.
1. lar cand David a ispravit de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s'a lipit de sufletul lui David, asa inctit Ionatan fl
i cand Filisteanul se porni i merse
si se apropie ca sa fnfrunte pe David, David cu grabire alergit din randurile ca sa dea piept cu Filisteanul.
iubea ca pe sine Ins* 303
www.dacoromanica.ro
CARTEA INVAIA A LUI SAMUIL, 18 Insd intregul Israil i luda tineau
Si Saul 1-a luat pe David in ziva
la David, fiinded el era totdcauna in
aceea si nu 1-a mai ltisat ad se intoarch,
fruntea lor.
in casa tatalui sftu. Si Ionatan a legat Cu David legamant de prietenie, caci 1'1 iubea ca pe sine insusi. Astfel lonatan s'a dezbrlicat de
mantia care era pe el si i-a dat-o lui David, asemenea ii zaua sa, sabia sa, arcul sdu i bretul shu. Si. David iesea la rilzboi
Si Saul a zis lui David: « lath,
dau de sotie pe Mera,b, fata mea cea mai mare, numai sd-mi fh viteaz j sft duci rdzboaiele Domnului! Dar Saul se &idea: « Sd nu-1 doboare m'ana mea, ci sa-1 doboare mhna Filivreau
stenilor. »
David ins& a rdspuns lui Saul:
i, ori-
Cine stint eu si care este spita neamului
unde il trimitea Saul, biruia; iar Saul I-a pus mai mare peste ostasi, si era
tatdlui meu in Israil, ea ad, fiu eu gi-
bine vftzut in ochii intregului popor pre-
nerele regelui? »
toreen de de la infrangerea Filistenilor, au
chnd era s'o dea pe Merab, fijen lui Saul, lui David de sotie, fu mdritath. cu Adriel Meholatitul.
Dar asa s'a fdeut, cd la vremea
cum si in ochii curtenilor lui Saul. Si venind ei cu David care se ja-
iesit femeile de prin toate cetdtile lui
Si Micol, fata lui Saul, iubea pe David si, child lucrul Ii fu adus la eunostinti lui Saul, el gdsi vestea pe plac, Cad Saul se &idea: 4 li voi da-o lui de sotie, dar va fi pentru el o curad
lsrail, cântând i däntuincl, intru inthm-
pinarea regelui Saul, cu timpane, cu chiote de veselie
cu chimvale.
Si femeile iispundeau una alteia, clinthnd, chintuind i graind: « Saul a bdtut miile sale, ins& David ale sale
si va chdea Iii metna Filistenilor. » Deci Saul sise lui David a doita oard: « Amin]
zeci de mii! »
tu vei fi ginerele rneu! Tar slujitorilor sal, Saul le &Ulu aceasth porunch: « Vorbiti cu David in taind i spuneti-i: « lath, regele tine la
Atunci Saul se aprinse foarte de crici acest cuvant Il jignea.
mtinie,
el zise: a Lui David ii dan zecile de mii, iar mie numai miile. li mai lipseste doar
tine si toti curtenii lui te iubesc. Fii
domnia.
atunci ginerele regelui! Si slujitorii lui Saul aduserd aceste vorbe la ureehea lui David; insii David
Si din ziva aceea inainte, Saul privi pe David cu ochi pizmasi.
Dar a doua zi, náviuli spre Saul duhul cel rdu, trimis de Durrinezeu, si el umbla prin cash, zbuciumandu-se. Ci
le ritspunse; « Usor lucru este in ochii vostri eh fii ginerele regelui? Eu sunt doar un om sdrao i prizdtit. »
David (Auto, din harfft, ca in toate zilele,
iar Saul avea sulita in mand. Si Saul a azvdrlit cu
lar slujitorii lui Saul Il instiin-
spuserd: Acestea au fost cuvintele lui David. Saul a zis atunci: « Asa sii-i sputarä,
gem-
dind: « Voi pironi pe,David de perete ! » David 1110; se feri, din fata lui, de
neti lui David: Regele nu tine la da-
doud ori.
ruri de nuntd, ci voieste o sutit de thieri imprejur de Filisteni, ca sii, se tazbune
Acum Saul se temen de David,
fiindcti Dornnul era cu el, pe child de la Saul se depártase.
impotriva vrhjmasilor regelui. a lush Saul
Si I-a depArtat Saul de litngh, el si I-a pus chpitan peste o mie. Astfel David pleca i venca, in fruntea camenilor «di.
Si David avea noroc, in tot lu-
crul shu, fiindcii Domnul era cu el. 16. lar Saul vfizetnd eft ii ieseau toate foarte bine, se temea de el. 304
avea in ghnd piardd pe David prin mhna Filistenilor.
Si slujitorii i-au spus lui David
cuvintele acestea, iar David le-a *Men-
viintat, pentru euvetntul ca sâ ajungii ginerele regelui. Si mai nainte ca sit se implineasch, zilele,
David s'a sculat i s'a dus el cu °stash lui si a omorit doui sute dintre
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 19
Ionatan a dus pe David la Saul si el a slujit in fata lui ca i mai nainte.
Filisteni, si David a adus ce-a fost taiat imprejur si le-a dat regelui, toate la numitr, ca sit ajung5, ginerele regelui. lar
Si iarasi a izbucnit ritzboiul, si David a iesit la lupta s't s'a luptat cu Filistenii i i-a biruit intr'o bittälie cramcerlit, asa incitt au luat-o la fug& de dinaintea lui. Dar duhul cel rau, de la Domnul,
Saul dadu pe fiica sa Mico! lui David de sotie.
Atunci Saul vazu vi cunoscu ca
Domnul era cu David si ea; tot Israilul Il iu best e.
a venit iar peste Saul. Si el stittea in
Drept aceea, Saul se temu de David si mai mult si Saul ajunse dusmanul
palatul sau, cu sulita in mana, pe cAnd David cA,nta din harfa. Si Saul a cautat sit pironeasca cu
de toate zilele al lui David. Si voevozii Filistenilor navaleau
sulita pe David, de percte, dar el s'a ferit din fata lui Saul, asa incitt el a infipt 81114a in zid. lar David a fugit si a scapat. In noaptea aceea insA Trimis-a Saul oameni, acasä la
mereu, dar ettnd navideau ei, David avea
mai mare izbanda, decal toti curtenii lui Saul, astfel cà numele situ ajunse la mare slavd.
19.
David, ea pA,ndeascit i sa-1 omoare pan& dimineata. Micol insä, sotia lui
viafa lui David. Ionatan 1i Micol fin parte lui David. David juge la Samuil. Totusi Saul a spus lui Ionatan, fiul Said cautcl 8d ridice
David, 1-a vestit i i-a spus: o Dacit nu-ti
scapi viata in noaptea aceasta, ratline vei fi omorit. *
söu, i tuturor slujitorilor siti ca, voieste
Atunci Micol I-a slobozit pe David pe fereastrA in jos si el s'a dus si a fugit
sa omoare pe David. Ci Ionatan, fiul
si a scapat. Apoi Micol a luat un terafim I-a pus in pat si i-a pus la cap un smoc
lui Saul, avea mare dragoste catre David.
Atunci Ionatan a dat de veste lui
David, zicAnd: o Pirintele meu Saul cautd sit te ucida. Deci amino fii pe pazit pitnit
de par de caw& si I-a invelit cu o mantic.
TrimitA,nd deci Saul pe oamenii säi ca sa ia pe David, ea a spus: o Este
dinaineata si stai inteun loo dosit si ascunde-te.
lar eu voi
iesi
i voi sta langa
bolnav ! »
Si huh.* a trimis Saul pe soli, ca
parintele meu, acolo in cAmpul unde vei fi tu, i voi vorbi cu parintele meu
sá vazit pe David, poruncindu-le: e Adu-
despre tine si dad: voi vedea ceva iti voi da de veste.
ceti-1 la mine cu pat cu tot, ca sa-1 omor !»
Astfel Ionatan vorbi de bine pe
David, cittre Saul. tatill situ, si-i spuse:
« SA nu pacatuiasca, regale impotriva ro-
bului situ David, caci el n'a pacatuit impotriva ta, iar faptele lui au fost de
Dar cAnd solii venirit, iata, in pat era terafimul si la cap avea smocul de par de caprit. Atunci Saul a intrebat pe Micol: vi De ce m'ai amagit inteacest chip si ai
mare folos pentru tine,
dat drumul dusmanului meu, casa scape Dar Micol i-a rAspuns lui Saul: o El mi-a
inejdie si a rapus pe Filistean i astfel Domnul a diíruit, prin =Ana lui, o mare izbanda intregului Israil. Tu ai vazut te,ai bucurat. Atunci de ce vrei
Astfel David a fugit si a scapat si s'a dus la Samuil, la Rama, si i-a
Fiindcit el si-a pus viata in pri-
zis: o Lasit-mit sa mA duc, ea de nu, te omor ! *
faci pacat cu sange nevinovat, i sA omori
istorisit toate cate Ii facuse Saul. Apoi s'a dus cu Sarauil si au locuit la fratio proorocilor in Rama.
cel viu, cä nu va fi ucis Si Ionatan a chemat pe David si
Iatit, David este la fratia proorocilor in Rama! » Atunci Saul a trimis soli ca sit
pe David, &fa' nici un temei? Si Saul a dat ascultare graiului lui Ionatan si Saul s'a jurat: o Pe Domnul i-a impartasit toate aceste vorbe. Apoi
Si i-au adus lui Saul aceasta veste:
vi
prinda, pe David, dar and ei
vitzurit
305
www.dacoromanica.ro
20
CARTEA INTÀIA A LUI SAMUIL, 20
ceata proorocilor care prooroceau si pe Samuil care statea in fruntea lor, duhul lui Dumnezeu veni peste trimisii lui Saul
si se simir ii ei profeti. a i-au spus lui Saul acest lucru ai el a trimis alt rand de soli si duhul
proorocesc i-a insuflat si pe aceia. Dar Saul a mai trimis Inca ()data al treilea rand de soli si au profetit i acestia. Atuncí Saul s'a aprins de mania si s'a dus el insusi la Rama si a ajuns la fantails, cea mare care este pe aria
de pe colina pleuvä i a inceput sa
Zis-a David catre Ionatan: a Iata,
maine este lunà nouä, insi eu nu voi putea sä stau cu regele la mull. De aceea ingadueste-mi sa mä duc ea sa rasa
asomad pe camp Omit'
seara.
poimaine
Daeä tatal tau va intreba de mine, tu sä zici: « David si-a cenit voie de la mine a, se repeadit la Betleem, cetatea sa, caci acolo se jertfeste jertfa de fiecare an pentru toati familia ».
Dad, el va zice atunci: 4 Foarte
bine ! a robu/ tä,u este pe pace; daci ins&
intrebe; o Unde sunt Samuil si David? » unul i-a fispuns: « Iatä, aunt la fratia proorocilor in Rama! »
Ii apuca mania, sa, tii ca s'a hothrit sa faca eau.
spre f ratio proorocilor in Rama, Duhul lui
legamantul Domnului. lar daci am vre-o
Insä, pe cand se ducea de acolo
Ci tu fii indurator fata de robul tau, fiindea ai incheiat cu robul tau
lui Samuil tA a zacut gol la pamant
vina, omoara-mit tu insuti, si nu ma mai duce la parintele tau! » Rispuns-a Ionatan: o Fereasca-te Donanul Daca a ti eu bine ca tatal meu a pus impotriva ta la cale vre-o urgie, nu ti-as fi spus-o eu tie? »
aceea a rämas vorba:
ne-mi va da de veste dad, tat/a tau
Dumnezeu a nivalit i asupra lui, mergand pe cale proorocea, pawl cand a ajuns la fratia proorocilor in Rama.
a aruncandu-si si el hainele de
pe el, se zbuciuma ca un profet inaintea toatii ziva aceea i toatli noaptea. Pentru
este printre prooroci?
a Oare
i Saul
20.
Prietenia dintre David pi Ionatan. Saul rdmdne nefnduplecat.
David a fugit atunci de la fratia proorocilor din Rama si a venit la Io-
natan si a vorbit cu el: o Ce am slivarsit eu? Care este vina mea si care este piacatul meu in fata tatialui tau, de umbla sä-mi ridice viata ? * Ionatan i-a raspuns: o Fereascii,
Domnul, tu nu veí muri ! Iatâ, tatal
meu nu face nici un lucru, fie mare, fie mic, färä sä mi-1 destainuiasca; atunci, pentru ce tatal meu ar ascunde de mine planul acesta ? Nu e debe asa! » Ins& David se jura iar j zise: 4 Taal
tau stie bine 6, eu am aflat har in
ochii tiii si el s'a gandit: a Sit nu §tie
despre aceasta Ionatan, ea sa nu se
Insa, pe Domnul cel viu si pe viata ta, adevar spun di e numai un pas futre mine si amarte. e Atunci Ionatan a graft lui David: a Once va don sufletul tau, eu voi face mahneascit ».
pentru tine !
Intrebat-a David pe Ionatan: a Ci-
iti va da faspuns aspru ? Atunci a zis Ionatan clitre David: Haide sit iesim la camp! » a au iesit amandoi la camp. a Ionatan a grait lui David:
Domnul Dumnezeul lui Israil este mar-
tor: voi iscodi pe tatal meu in aceste
troj zile i, iata, daci.' are gaud bun pentru David, atunci negresit voi trimite la
tine si-ti voi destilinui cum este,
lar daci tatil meu o fi gasit cu
facä, riu, asa sa, fad, Domnul cu Ionatan i Mc& si mai mult, de nu-ti voi destainui i nu-si voi da drumul, ca si te duci in pace. Iar Domnul va fi cu tine precura a fost i cu tatal cale
meu.
a sà dea Domnul, atata timp
eat voi fi in viatA sà arati fat& de mine indurarea Domnului. lar dad!, voi muri, Sä nu retezi niciodatä dragostea ta dinspre partea casei mele. Chiar atunci
cand Domnul va da pieirii pe dusmanii
lui David, unul °ate unul, de pe lata pämântului, Numele luí Ionatan si, nu fie star-
pit de casa lui David, fiindcii Dom-
306 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SANUIL, 20
nul va cere riizbunare din mäna lui
pe mine. Deci acum, dad, am gäsit sä mil duc ca liar in ochii tái, sa-mi vad fratii. » Pentru aceea n'a venit David la masa regelui.
David. »
i Ionatan se juril inca o data lui David pe dragostea sa catre el, cad
Atunci mânia lui Saul izbucni impotriva lui Ionatan Fo'i Saul striga la el: « Tu, fecior de femeie ticiiloasä si
iubea ca pe sufletul eau. Apoi Ionatan li zise: « Mine este lunä nouit i lipsa ta va fi luatä aminte, cäci locul tau va ramanea gol;
vasa, oare nu stiu eu ca tu esti prieten cu feciorul lui Iesei, spre rusinea ta spre rusinea goliciunii mamei tale ?
Dar poimaine lipsa ta va sari si mai mult in ochi. Atunci tu sa te duci la locul unde te ascunsesesi in ziva cu pricina i stäi acolo länga movila de pietre.
Cad atäta timp cat va triti fiul
lui Iesei pe piimänt, nu vei avea tarie nici tu, nici regatul tau. Iar acum tri-
lar eu a treia zi voi azvärli
mite si adu-1 la mine, caci 1-am háräzit mortii!
In preajma ei, ca i cänd aç trage la tinta.
Dar Ionatan a riispuns lui Saul, Pentru ce trebue moar5.? Ce a siivärsit el?
i iatä voi trimite pe bäiat po-
tat5.1 säu, zicând:
runcindu-i: Du-te de-mi gaseste sagetile! » Daca voi zice baiatului: s Tata sagetile sunt de la tine mai incoace, la-le! s,
Atunci Saul a zvärlit cu sulita dupä
el, ca sa-1 ucidá, i Ionatan intelese dinspre partea tathlui sau era lucru ho-
atunci tu vino, dici pricina ta stä bine si nu e nici o primejdie, pe Domnul
tärit sá ucidä. pe David.
cel viu! Daca Trig voi zice bAiatului asa:
Deci Ionatan s'a sculat de la masil
infierbantat de mänie si nu gust& de-
lata sagetile sunt de la tine inainte s, atunci pleac5 fiindeä, Domnul te mitna
mâncare a doua zi dup5, lunä noua, cad era mähnit din pricina lui David si pentru
la drum !
ocara pe care i-o Meuse tatál sau. lar a doua zi dimineata, Ionatan
lar despre ceea ce am vorbit intre noi, eu si tu, iatá Dumnezeu sta martor intre mine F,;i tine, pururea! i David s'a ascuns pe cämp. Iar
a iesit pe câmp cu un biiietan, la vremea
hotiírita cu David.
i a zis atre bäiat:
cänd a fost lunä noult regele a stat la
i regele a stat la locul Sall, ea alte dati, adicá in jiltul de längti pe-
rete, iar Ionatan sedea in fata lui, pe cand Abner sedea alaturi de Saul; si locul lui David era gol. i Saul nu zise nimic in ziva aceea, caci se gändea el: Este o intämplare ;
el n'a fost curat, si n'a putut sä se cufateascii.
Dar a doua zi dup5, lunä nou5., adicii, in ziva cealaltä, locul lui David
fiind tot gol, atunci Saul intrebit pe
Aleargä
gáseste sagetile pe care eu le arunc !* pe când baiatul alerga, Ionatan tintea cu sägeata dincolo de bäiat. i ajungänd bdiatul la locul sä-
masä, ca sä mä.ntince.
getii pe care o zvárlise Ionatan, el a strigat in urma bdiatului zicänd: o Iatiti cä sägeata e dincolo de tine ! » i laid* stiigä Ionatan « Grábete-te! Nu sta locului ! » lar slu-
jitorul lui Ionatan a ridicat sageata a adus-o stäpanului situ. Ci baiatul nu Fitia nimic, numai Ionatan si David stiau tfilcul acesta.
Rtispuns-a Ionatan lui Saul: R Da-
Apoi Ionatan a dat arcul sku tului care era cu el, poruncindu-i: e Du-te si-1 du in cetate o.
la Betleem, Rugändu-mit: o Dä-mi drumul, te rog, cäci este o jertfä a familiei noastre
cu fata la pámânt se inchina de trei ori. Apoi cei doi prieteni se sä.rutara
fiul säu Ionatan: # De ce n'a venit fiul lui Iesei la mas5 nici ieri, nici astazi? »
vid s'a cerut de la mine, ca sä se dud:
in cetate i, jata, fratii mei m'au poftit
Plecand biiatul, David se ridica din dosul movilei de pietre i cazänd unul pe altul i plânserä unul in bratele 307
www.dacoromanica.ro
20*
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 21, 22 celuilalt, David mai cu seamil plangand cu hohote. 42. Pe urrnii, lonatan zise lui David: « Mergi in pace ! Ramii,ne cum ne-am
jurat noi amandoi intru numele Domnului, cand am zis: Domnul sa fie futre tine si mine, futre semintia mea si semintia ta, pururea!»
litä sau vre-o sabio ? ea n'am luat cu
mine nici sabia mea, nici celelalte arme ale mele, fiindca porunca regelui a fost zornicä. »
David in pribegie.
Raspuns-a arhiereul: « Sabia lui Goliat Filisteanul pe care tu 1-ai dipus In Valea Stejarului, iata-o, e invelita intr'un vesmânt i pus& in dosul efodului ; de voiesti s'o iei, ja-o, caci alta decát aceasta nu se afla aici. » lar David a dispuns: 4 Nu mai este alta la fel
8i David s'a sculat si s'a dus, iar Ionatan s'a intors in cetate. i David a mere la Nobe, la ar-
a fugit in ziva aceea din fata lui Saul qi s'a dus la Achis, regele din Gat.
21.
hiereul Ahimelee, i Ahimelec a iesit spe-
riat inaintea lui David si 1-a intrebat:
De ce esti tu singur
i
n'ai pe ni-
menea cu tine ? Ci David i-a raspuns lui Ahimelec arhiereul: s Regele mi-a dat astazi o poruncsa i mi-a spus: « S'a nu stie nimeni nimic despre pricina pentru care te trimit i despre cele ce ti-am poruncit ». Iar cu oamenii mei m'am inteles sa ne gasim
In cutara si cutara loc. i acum, de ai la indemánb, vreo
cinci pâini, da-le in mima mea, sau once se gaseste. » Atunci arhiereul i-a riispuns lui Da-
vid, zicând: 4 N'am delco la indemána pitine obisnuita, ci numai páine sfintitit, numai daca oamenii tal s'au ferit de femeile Ion ».
Ci David a iáspuns arhiereului cu aceste vorbe: o Negresit am tinut infranarea de la neveste, ca i altadata, cand porneam la razboi. Trupurile oamenilor mei sunt curate, macar ea* este vorba
de un lucre lumese. Cu atat mai mult fi-vor ei astâzi eurati eu trupul! »
i arhiereul i-a dat painea sfintitii caci nu avea acolo alta paine, Uní, numai pâinile punerii inainte, care sunt luate dinaintea Domnului, ca sa puna,
In loo páinea proaspati, in ziva eand cealalta este ridicatá.
Dar in ziva aceea era acolo unul
dintre slujitorii lui Saul, poprit inaintea Domnului,
i numele lui era Doeg, de
neam edorait, baciu/ ciobanilor lui Sau/.
i David a intrebat pe Ahimelee: t N'ai tu pe aici la indemânit vre-o su-
Cu ea ; da-mi-o !
Dup.& acestea David s'a sculat
Atunci oamenii lui Achis i-au «pus:
Oare acesta nu este David, omul lui Saul, regele tiirii ? i nu este el acela despre care cantan dantuind i zicand: Saul a ucis miile sale, David insá ale sale zeci de mii ? » Aceste cuvinte 1-au patruns pe Da-
vid la inima si se tema foarte de Achis, regele Gatului.
De acees, el s'a prefacut nebun inaintea lor si se slutea ea un smintit in mâinile lor i batea toba in porti
litsa sa-i cure), scuipatul in barba,. Ci regele Achis a zis catre curtenii siii: 4 Vedeti bine ea, este un om nebun ! De ce 1-ati adus la mine ? Duo eu oare lipa), de nebuni, de mi 1-ati adus si pe acesta ea ea, se schiraonoseasca inaintea mea? Acesta trebuia sa intre in palatal meu ? 22.
David pribegefte mai departe. Saul ucide pe preotii din Nobe.
i a plecat David tid de acolo si vi-a gasit adapost in cetätuia Adulara auzind fratii sal i toata, casa tatalui sau, s'au pogorit acolo la el. Apoi s'au straris langa el tot felul de obijduiti i toti cati aveau camatari pe capul lor i toti cati erau cu mima amanita, iar David era eapetenia lor; asa incat se adunará in jurel lui ea la patru sute de insi. Apoi, de acolo, David s'a dus la Mitpe
din tara Moabului ai a grait catre regele Moalcului: s Ingadue, te rog, sá locuiascá,
308 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 23
tatil meu i muma mea cu voi, ce voi sti ce va face cu mine Dumnezeu. *
i-a Igsat la regele Moabului si au silásluit la el tot timpul cat David a stat in cettitue. Ins& proorocul Gad i-a zis lui David: Nu mai sta in aceastä cetittue, i
ci plead, si te du in pimintul luda. David a purees si s'a dus la Iaar-
gelui, cipitanul paznicilor tu i
cu mare
cinste in casa ta !
Oare in ziva aceea inceput-am eu si intreb pentru el pe Dumnezeu ? De-
parte de mine una ca aceasta! Si nu
scoatii regele nici o yin& robului situ, nici
intregii case a tatilui meu, fiindeá robul tiu nu stie nimio din toatii aceasti pri-
oink nici putin, nici mutt! * Dar regele a rostit:
Ahimelec, vei
i a auzit Saul ci s'a aflat unde
muri fir& nici o vorbi, tu si toatil casa tatilui
lar Saul tocmai sedea in Ghibeea sub
:gateau in preajma lui: o Apropiati-vi
i Saul a inceput sà, spun& dregi-
descoperit. s Dar paznicii regelui nu voids
Heret.
este David si oamenii caro 11 insoteau.
stejarul de pe deal, tinind lancea in mini; iar toti curtenii lui stitteau in torilor lui: Ascultati, fiiai lui Veniamin:
care fiul lui Iesei vi va da, la toti citi sunteti, mosii ql podgorii si pe toti vet va face cápitani peste mii si peste sute ?
Cáci voi toti ati uneltit impotriva mea si nimeni nu mi-a descoperit °And
fiul meu s'a legat cu fiul lui Iesei, nimànui dintre voi nu i-a pint de mine ql nimeni nu mi-a dat pe fat& cum ci
fiul meu a risculat impotrivi-mi pe sluga mea, dusman, precum este astäzi ! s Atunci Doeg Edomitul, care stitea
cu slujitorii lui Saul, a deschis gura si a zis: e Am vizut pe fiul lui Iesei cand a venit la Nobe, la Ahimelec, feciorul lui Ahitub, i acesta a intrebat pe Domnul pentru David si i-a dat merinde, ba i-a dat si sabia lui Goliat Filisteanul. cheme pe *i regele a trimis Ahimelec arhiereul, fiul lui Ahitub, cu toatii, casa tatilui siu, adici pe preotii din Nobe, ql ei venirit cu totii la rege. i Saul a rostit: Asculti, incoace, fecior al lui Ahitub Ci el a rispuns: stipine I *
e
Zis-a Saul ciitre el: e De ce ati uneltit impotriva mea, tu si feciorul lui demincare ql sabie ql inIe,sei, trebind pe Dumnezeu pentru el, ea si se fliscoale
cum se vede astizi? *
dusmineste, pre-
Insi Ahimeleo rispunse regelui ast-
fel:
s Dar cine intre toti slujitorii tii
este oredincios ca David ? Ginerele re-
$i regele a poruncit paznicilor care
ql omoriti pe preotii Domnului, ciici ei Bunt in card cu David, ca unii care au stiut cii el este fugar si nu mi 1-au
intindi, mina si sii se atingi de
preotii Domnului. Atunci regele a poruncit lui Doeg: e Apropie-te tu si loveste pe preoti.
Doeg Edomitul s'a apropiat si a tibirit
asupra preoti/or si a omorit In ziva aceea optzeci ql cinci de insi care purtau efodul de in. Asemenea si Nolbe, cetatea preotilor, o trecu prin ascutisul säbiei, si
bat si femeie ql copil ql prune de tali
ql boi ql asini ql oi, toate prin ascutisul
20. Numai un fecior al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a putut sii scape, sinumele
lui era Abiatar si el a fugit la David. i Abiatar i-a adus lui David ve-
stea cum ci Saul a ucis pe preotii
Domnului.
i David a rispuns lui Abiatar:
e Am stiut din ziva aceea, fiindcb, Doeg
Edomitul se afla acolo, ci, el va da de stir° lui Saul. Eu port vina cii au murit toate aceste suflete din casa tatitlui
Ritmli la mine si nu te teme,
ja viata ta, umia ql viata mea. Lingi, mine esti in bung, pub, ! »
fiindcfs cine umbli
23.
Cefatea Cheila. Domnul oerotefte pe David.
Trddarea
1. Dupii, acestea, i-au adus lui David aceastit
veate: o latii,
809 www.dacoromanica.ro
Filistenii
au
CARTEA INTIIIA A WI SAMUIL, 23 impresurat Cheila
i jáfuesc ariile cu
gritu.
Atunci David a intrebat pe Domnul si a zis: s Sä mg, duc oare i sä bat pe acesti Filisteni? » i Domnul a rgspuns lui David: o Du-te si bate pe Filisteni i scapg, Cheila! »
Insg, oamenii lui David i-au spus:
din Cheila, s'a hisat de gindul lui rizboinic.
Si a stat David in pustie prin
creerii muntilor, petrecAndu-si zilele in tinutul muntos din pustiul Zif, iar Saul
il eguta mereu, insg, Domnul nu voia sä i-1 dea in máng,.
Iatg noi suntem aici in luda i ne e teamg, darmite &Ind ne vom duce la
Deci David vizand di, Saul a pornit si umblä sg-i ja viata, a ramas in pustietatea Zif, la Horesa.
Filisteni in mina ta! Deci a pornit David cu oamenii
mana lui Saul, fatal M611, nu te va gisi, iar tu vei stipini peste Israil, i eu vol
Cheila impotriva ostirii Filistenilor ! Si Davidintrebi bad, o datipe Dom-. nul, i Domnul Ii rispunse: Scoall-te coboarg la Cheila, did voi da pe
siii la Cheila si se rg,zboi cu Filistenii
le luii, turmele si-i infrânse inteo mare Mahe. i astfel David izbiivi pe locuitorii din Chella.
lar cánd Abiatar, feciorul lui Ahimelee, a fugit la David, s'a coborit cu David la Cheila si a luat efodul cu el. Si a ajuns la Saul Etire a ci, David
s'a dus la Cheila. Atunci Saul a zis: o Dumnezeu mi 1-a dat in máng, cgei el s'a inchis singur, venind inteo cetate cu porti cu zavoare! » Si Saul a chemat tot poporul riizboinic sg, meargii la lupti i si coboare la Cheila, impresuránd pe David EA pe oa,menii BM.
David ¡mg., and ail& &a Saul uneltesta aceastg, viclenie impotriva sa, a zis lui
Abiatar arhiereul: oAdu income efodul!* Si David a strigat: « Doamne Dum-
nezeul lui Israil, robul tau a auzit cg, Saul are de gaud sá vie la Cheila sit dârânie cetatea din (pricina mea.
Oare gospodarii din Cheila mä vor
da in mina lui? Oare Saul va veni de-
vale precum a auzit robul Um? Doamne Dumnezeule al lui Israil, di, rispuns ro-
bului tau! » Rgspuns-a Domnul: veni devale!
o Va
Atunci a intrebat David: o Mg vor
da gospodarii din Cheila pe mine si pe oamenii mei in mina, lui Saul ?* Raspuns-a Domnul: a Te vor da! » Atunci David i oamenii sill, ea la sue sute de insi, s'au sculat i au iesit din Cheila i s'au dus care incotro. Saul, cánd i s'a «pus oä David a fugit
lar Ionatan, fiul lui Saul, s'a scillat s'a dus la David la Horesa i a imbärbitat vártutea lui intru numele Domnului,
Si i-a zis: o Nu te teme, fiindeä
fi al doilea dupg tine; i insusi Saul, tatill meu, stie cg, este asa! » Si amándoi se legarg la Horesa cu juramánt in fata Domnului. Apoi David ramose la Hore§a, iar Ionatan
se duse acasg. Atunci Zifeii au venit la Saul in Ghibeea i i-au «pus: o Iatä, David s'a ascuns la noi in ereerii muntilor la Horasa, la Ghibeat-Hachila, care vine «pro miazii-zi de pustie. Deci acum, Mgria Ta, fiindcg su-
fletul tilu doreste cu putero a, se coboare, coboarg-te i noi vom avea in grijä si-1 dii,m in mâinile regelui ! Rispuns-a Saul: o Binecuvântati si
voi de Domnul, cä sunteti piirtasi cu mine in necazul meu. Mergeti dar, luati si mai mult aminte, dovediti i iscoditi ascunzitoarea pe unde °alai, piciorul lui si cine 1-a mai
vgzut pe acolo, did mi s'a «pus cg, este grozav de viclean. Cercetati deci i dati de toate as-
cunzisurile pe unde se piteste, lar cand vg veti intoarce, dati-mi stiri adevirate;
eu atunci voi merge cu voi i (lac& se va afla in tar& eu il voi auta intro toate neamurile lui luda ».
Atunci ei au pornit i s'au dus la Zif inaintea lui Saul; David insg, oamenii sin se pitiserg, in pustiul Maon, adicii in biräganul dinspre miazii-zi de pustie.
Deci, cand au venit Saul si oa-
menii kid ca sg-1 caute pe David, i-au dat de ve,ste lui David si el s'a dat
310 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 24
mai devale, spre muntele stâncos din pustiul Maon. Iar cand a aflat Saul,
s'a luat dupti David in pustietatea Maonului.
i Saul cu oamenii lui mergea pe coast& a muntelui, iar David pi oamenii lui pe cealalta coastä, a mun26.
telui, pi David se zorea, sa, fugä din fata lui Saul, lar Saul pi oamenii lui erau gata inconjure pe David EA pe oamenii sai fo'r sä-i prindä.
Atunci un sol sosi la Saul spu-
Intoarce-te grabnic, cáci Filistenii au naválit in tara! Si Saul s'a intors de la urmarirea lui David i s'a dus sä, dea piept cu Filistenii. Pentru acest cuvant au numit nandu-i:
locul acela:
Sanwa despärtirii s.
ridic mana mea impotriva lui, filmic& el unsul Domnului este s. I David dojeni pe oamenii sal cu cuvinte aspre pi nu-i Ms& sa, tabere asupra lui Saul. Iar Saul a iepit din pepterl vä,zut de drum. Ins& dupä, acestea David se riclica, iepi din peptera i, strigand dup.& Saul, Ii zise: Doamne, Maria Ta! o Si Saul
s'a uitat in urma-i, iar David a cazut cu fata la pamânt pi s'a inchinat. Atunci David a grait lui Saul: a De ce asculti tu vorbele oamenilor care
spun: i Iatä, ca David cauta, sa-ti fact): räu o?
la* astäzi yid ochii täi ci. Domnul te-a dat pe tine in mana mea, acolo In petera, dar, la indemnul ca sä, te
omor, eu te-am crutat pe tine pi am riispuns: a Nu voi intinde man°, mea
24.
impotriva stapanului meu, caci el este
David in Enghedi.
Apoi David a plecat de acolo pi a poposit in locurile intärite i muntoase de la Enghedi. lar cand s'a intors Saul, dupa, izgonirea Filistenilor, i-au adus aceastii Oka: Tata, David se ail& in pustiul En ghedi.
Si Saul a luat trei mii de biirbati alepi din tot Israilul FA a pornit in urmärirea lui David EA a oamenilor lui, pan& la rasarit de stancile caprelor batece.
Si in drum a dat de o :dada de oi. Acolo era o pepterii. S'r Saul a intrat inläuntru ca facji nevoile; iar David Cu oamenii sii erau popositi in fundul pepterii.
Atunci insotitorii lui David « Tata ziva despre care ti-a vorbit Domnul: « lata eu iti voi da in mánii, pe dupmanul tau, ca si. faci cu el cum vei crede de cuviinti. Tar David s'a sculat pi a täiat pe furip poala mantiei lui Saul. Dar pe urma, mima lui David se zbatea in el, fiindca, tâiase poala mantiei lui Saul. a FeSi zicea catre oamenii reasca-mi. Domnul si. fac una ca aceasta
stapanului meu, unsului Domnului, ca
311
unsul Domnului. Ci acurn, parinte, privepte i vezi poala mantiei tale in mana mea! Fiindca
am táiat poala mantiei tale pi nu te-am °morn. Intelege pi vezi, prin urmare, cii, din partea mea nu e nici o räutate pi nici o nelegiuire 51 ca eu n'am picatuit impotriva ta, pe cand tu pandepti viata mea ca s'o iei. Domnul sit judece intre mine pi tine pi Doranul si. mä razbune im-
potriva ta, dar mans, mea nu se va
ridica impotriva ta. Precum spune zicala din batrani: « Din cei färadelegeiese faradelegea s, dar
mana mea nu se va ridica impotriva ta. Dap& cine a pornit Cu razboi re-
gele lui Israil? Pe cine urmitrepti tu? Un caine mort, un purice. Domnul sa, fie judecator 51 sa ju-
dece intro mine pi tine pi sa cerceteze scoata sä apere pricina mea pi dreptatea din mana tal*
lar dupii ce David a sfarpit de
vorbit aceste vorbe catre Saul, grait-a Saul: o Nu este oare acesta glasul tä,u, Davide, fiule? » Si Saul a inceput sit planga cu hohote. Apoi a zis catre David: a Tu epti mai drept decat mine, fiindca mi-ai ras-
platit cu bine, pe cand eu si-am rasplatit Cu ram.
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIIA A LUI SAMUIL, 25
Si tu ai dovedit azi binele pe care mi 1-ai facut, intrucät Domnul m'a dat
In mama ta si tu nu m'ai omorit.
Cad dad, gitseste cineva pe vráj-
masul situ, 11 va lasa oare s&-si mearg5, drumul cu bine ? Ci Domnul a& te noro-
cease& pentru ceea ce astázi tu ai varait fat& de mine.
Si acurn, jata,stiu c& tu inteadeviir
vei fi rege i cà regatul lui Israil va propäsi in mama ta. Drept aceea, jur5.-mi inaintea Dom-
nului, ca' nu vei starpi pe urmasii mei dua moartea mea si ca nu vei nimici numele meu din casa parintelui meu! Si David facu acest jur&mant lui Saul. Dup.& aceea, Saul s'a dus la casa
sa, iar David ei oamenii sái s'au suit in creasta muntelui.
Intreab5, pe oamenii tai i ei iti
vor spune. De aceea afle voinicii mei har
in ochii t&i, fiinda am venit la tine inteo zi de bucurie. Därueste, te rog, robilor taj ei fiului au David ceea ce te las5 mima! Deci venind voinicii lui David, au grait lui Nabal toate aceste cuvinte in numele lui David, apoi au asteptat. Dar Nabal a raspuns oamenilor lui David urmatoarele: Cine este David ?
Si cine este fiul lui Iesei? Astazi aunt multe slugi care au fugit de la stapardi lor.
Nu cumva am sà iau eu ainea
mea si vinul meu si carnea pe care am junghiat-o pentru tunzátorii mei, ca s'o
dau unor oameni despre care nu stiu de unde Bunt? o
Atunci voinicii lui David facur5
calea intears& i venir5, inapoi si-i spu25.
serli,
Moartea lui Samuil. David, Nabal Abigail.
Dui:A acestea, Samuil ; si s'a adunat tot Israilul ei 1-au jelit ei 1-au
ingropat la mosia lui, in Rama. Iar David
s'a pogorit in pustiul Maon. Si era in Maon un barbat care avea o gospodärie in Carmel; e omul era
foarte bogat: avea trei mii de oi si o mie de capre. i tocmai se afla in Car-
mel, la tunsul olor. Il cherna Nabal, si pe sotia lui o
cherna Abigail. Dar pe and femeia era agerg la minte i frumoas& la inflitisare, bhrbatul era iabras i desmetic in fap-
tele sale. Si era din neamul lui Caleb.
Si David auzind in pustie cà Nabal
îi tundea oile, A trirnis zece voinici si a vorbit voinicilor astfel: Suiti-v5 in Carmel si duceti-v5, la Nabal i spuneti-i multä
sanatate din partea mea, Apoi sà ziceti: S*5 traiesti! Pace tie si pace casei tale si noroc in toate
ate ai!
Ci am auzit acum c5, esti la tunsul oiler. Deci a& stii cà ciobanii Via au fost impreun& Cu noi j noi nu le-am pricinuit nici un neajuns si nu le-a lipsit
nimic, in toata vremea at au fost in Carmel.
lui David toate aceste vorbe. lar David a poruncit oamenilor Incingeti-v& fiecare cu sabia! o Si
toti s'au incins cu sabiile lor. Si David
la fel s'a incins cu sabia. Si s'au suit
dupä David ca la patru sute de insi ; iar (lea sute au riimas läng5, poverile lor.
Ins& unul dintre slujitori a ve,stit pe Abigail, sotia lui Nabal, j i-a spus:
Iat5 David a trimis din pustie nieto
soli ca sä spun& mult& s5,natate stap&-
nului nostru, si el i-a luat la goan&. Si acesti oameni au fost tare buni
cu noi, n'am fost agubiti cu nimio nu ne-a lipsit nimic in toata. vremea at am umblat cu ei pe nand eram la aune.
Zid au fácut pentru noi ei noapt,ea
ei ziva in toate zilele cat am fost cu ei
si at am ascut oile.
Deci acum chibzueste si vezi ce este de fäcut, fiinda prapad s'a hotarit impotriva stä,panului nostru i impotriva
casei lui intregi. Iar el este un om sucit cu care nimeni nu poate sä vorbeasc5. Atunci Abigail porni degrabli, si luä dourt sute de päini si dou5, burdufuri cu vin, cinci oi pregatite, cinci sea de
boabe prajite, o sut& de ciorchini de
struguri uscati ei doll& sute de siruri de smochine, ei pe toate le incarc5 pe asini. Apoi a zis c5,tre slujitorii ei:
Por-
niti inaintea mea, a eu, iatrt, viu in
312 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 25
urma voastra. s Dar barbatului ei, lui gata in manunchiul celor vii de langa Nabal, nu i-a spus nimic. Domnul Dumnezeul tau. Iar viata vrajSi pe cand ea mergea calare pe masilor tai ea o azvarle ea din leaganul i cobora printr'o vägliunit a muntelui, tocmai atunci David si oamenii sái veneau inaintea ei, astfel c s'a pomenit cu ei in fatit.
unei prastii. i cilnd Domnul va da stapanului meu tot norocul pe care ti 1-a fagaduit
a,sin
si te va pune domn peste Israil, S5, nu fie aceasta, pentru tine,
lar David zisese: o Atunci zadarnic
am pazit eu in pustie intreaga avere a
prieina de poticnire i mustrare de cuget
pentru stitpanul meu, ca a varsat sange fárá, dreptate i c5, stäpanul meu s'a ritzbunat singur. Iar citnd Domnul iti va da fericire, atunci adu-ti aminte de roaba ta! Atunci David a grait cätre Abigail: o Binecuvantat fie Domnul Dumnezeul lui Israil care te-a trimis pe tine astiizi intru intampinarea mea. Si binecuvantatit fie intelepciunea ta i binecuvantata fii tu, cit m'ai oprit
acestui om, astfel ea n'a lipsit nimio din toate cite avea, ciici el mi-a intors acum
raul in locul binelui. Asa sa fad, Dumnezeu cu duemanii lui David si mai mult cleat atilt, dad+, voi mai litsa pang, mitine dimineatii, din tot ce are omul acesta, macar un pui de om! »
Vitzánd Abigail pe David, s'a pogorit de grabit de pe asin i s'a plecat inaintea lui David si i s'a inchinat pan& la pamant.
In ziva aceasta, ca sit n'ajung la v5,rsare de kluge si s5,-mi scot dreptatea
Apoi aruncandu-se la picioarele lui
a gráit: o A mea sit fie vina, doamne! Ingadue pe roaba ta sii vorbeascit in
singur.
Dar viu este Domnul Dumnezeul
auzul tau si asculta dezvinovittirea roa,bei tale. Rogu-mii, domniei tale, sa, nu-ti pui mintea Cu acest om deauchiat, adiclt
lui Israil,
care m'a impiedicat
fac vre-un neajuns! Daca nu te-ai fi grit-
bit sti-mi vil inainte intru intampinare,
n'ar mai fi ramas din casa lui Nabal,
cu Nabal, cad precum Ii este numele asa este ei el. Nabal il chiama i nebunie
Van& cand se lumina de ziu5,, nici un pui de om ! »
vazut pe voinicii stitpanului meu, pe care
ceea ce Ii adusese foi a zis &titre ea: o Du-te
Apoi David a luat din mana ei
e in capul lui. Ins& eu, roaba ta, n'am
cu pace la casa ta. Vezi, am ascultat de glasul tiiu £A m'ara uitat la obra-
i-ai trhnis. lar acum, stitpane, inaintea, Domnului celui viu i pe viata ta, drept este ca. Domnul te-a oprit sit ajungi la varfaci dreptate tu eare de kluge si
zul tau! * Dar cand a ajuns Abigail la Nabal,
singur. Iar dusmanii tai i toti cei ce uneltese rele impotriva stapanului rneu ea ajungit ca Nabal.
iatii el avea praznic in cani, bogat ca
un praznic regesc, i mima lui Nabal era plink de desfatare, cad Valise de se Imba-
tase, astfel bleat ea nu i-a spus lui nimic pant), in faptul
Cat despre ploconul acesta, pe care
1-a adus stapanului meu roaba ta,
sit
fie daruit voinicilor care insotesc pe eta-
p5,nul meu in bataliile lui. Iartit, te rog, pacatul roabei tale, iar Domnul va intemeia stapitnului meu o cas5, statornica, fiindeä stapanul meu duce razboaiele Domnului i nici o rau-
lar a doua zi dimineata, cand trecuse lui Nabal betia, i-a spus sotia
lui toatit imprejurarea. Atunci mima lui
tate nu se va dovedi in tine in toate
zilele tale. Iar ciao& se va mai scula cineva ea sit te prigoneasca i sä4i cauto viata,
atunci viaa stapanului meu ea fie le-
313
li amorti in piept si el incremeni. lar dupa vreo zece zile, Domnul lovi pe Nabal si el muri. Si auzind David despre moartea lui Nabal, a strigat: s Binecuvântat fie Domnul, care m'a riizbunat de ocara adusa mie de Nabal, iar pe robul situ I-a oprit ca sä faca eau i rautatea lui Nabal i-a intors-o lui in cap Is Apoi David
www.dacoromanica.ro
CARTEA INT1iIA A LUI SAMUIL, 26
a trimis cuvant catre Abigail ea si-o va lua lui de soSie. Deci slujitorii lui David au venit la Abigail in Carmel i i-au spus astfel: David ne-a trimis cittre tine ea ea te peSim lui de soSie!* i ea s'a sculat i apoi s'a inchinat cu faSa la parnant FA a rostit: Iata, roaba ta vrea sa, fie slujitoarea ta, ca spele picioarele robilor stapanului meu!
i s'a sculat degraba, si Abigail a
incalec,at pe asin i cinci dintre roabele sale au pornit chip& ea. i a mars dup.&
trimili lui David si a ajuns sosia lui. 43.i pe Ahinoam din Izreel, David vi-o luase de sot* si au fost amândoui soSiile lui.
44. lar Saul mitritase pe fiica sa Micol,
femeia lui David, cu Palti, fiul lui Lais din Galim. 26.
Saul prigone,ste din nou pe David fi ajunge
incd o datd in mdna lui David, dar acesta Ii cruld viata. Dupit acestea Zifeii au venit la Saul In Ghibee,a spunandu-i: o David «ta ascuns la Ghibeat-Hachila in marginea pustiei !
i s'a sculat Saul si s'a pogorit in pustia Zifului, avand cu el trei mii de insi alesi unul i unul din Israil, ca sa caute pe David in baraganul Zifului. i Saul a tabitrit la Ghibeat-Hachila, chiar lângä pustie, in coasta drumului. In vremea asta David statea in pustie. i cand a prins de veste ca. Saul
a venit dupä el, in pu/AB,
David, trimiSand iscoade, a aflat cii,
Saul este in apropiere. Atunci David s'a sculat si a venit pang, la locul unde era tabara lui Saul. David a vit'zut unde anume odihneau Saul si Abner, feciorul lui Ner, cape-
tenia ostilor. Ci Saul statea culcat in ocolul carelor, pe cand ostirea era tabaritit de jur-imprejur.
Apoi David a deschis gura si a
grait catre Ahimelec Heteul i catre Abisai, fiul lui Teruia, fratele lui Ioab: o Cine se pogoarä, cu mine la Saul in tabarli? s lar Abisai a zis : o Eu mávoi pogori cu tine ! s
i s'au pogorit David i Abisai in
tabilrit pe intuneric i iatä Saul statea dormea in ocolul carelor, iar lances lui statea infipta in pa,mant la capataiul
lui, in vreme ce Abner si ostasii dormeau in jurul lui. Abisai atunci a zis &titre David: o Duranezeu ti-a dat astgzi in iranit pe duamanul tàu, deci acum lasà*-ma sd-1 pirones° in pamant, cu lancea lui, dintr'o singura izbitura, citci de a doua nu mai am nevoie! s
Insä David a raspuns lui Abisai:
Sà, nu-1 omori, caci cine ar putea sa.-0
intindà, mana impotriva unsului Domnului si ta ritmanit nepedepsit?* i David a adaogat: o Pe Domnul
cel viu, cá Domnul il va lovi: sau va sosi ziva 5i va muri, eau va porni In ritzboi si va pieri.
Sá má pazeasca Domnul, sä ridic mana mea impotriva unsului Domnului.
Dar ja, te rog, sulita de la capätaiul lui ulciorul cu apà, i sá plecám. Astfel David lua sulita i ulciorul Cu apit de la capittaiul lui Saul si plecarit. i nimeni n'a vitzut si nimeni n'a stiut i nimeni nu s'a desteptat, pentru ca toSi erau adormiti, intrucat un somn greu de la Donmul citzuse peste ei. Apoi David a trecut de cealaltä
parte si a stat pe vitrful muntelui la mare depOrtare, asa incat un loo larg era intre ei. i David a strigat care ostasi catre Abner, fiul lui Ner, F01 a inceput sit le zica: o Nu raspunzi nimic, Abner ? Ci Abner a ritspuns si a zis: o Cine esti
tu care zbieri la rage ?*
Ins& David a urmat vorba cu Abner: Tu esti bärbat, si cine mai este ca tine in Israil ! Atunci de ce n'ai pa,zit Po stapanul tg,u, pe regele? Oki a venit
cineva din popor ca sa, omoare pe regele, stapanul tau. Nu e de nici o laud& pentru tine acest lucre pe care 1-ai facut. Pe Domnul cel viu, voi sunteSi vrednici de moarte
ca unii care n'ati pitzit pe stapanul vostru, pe unsul Domnului. Cáci ia te WU vezi unde se ail& suliSa regelui ulciorul cu alai, care erau la cäpataiul lui!
314 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTRIA A LIT! SAMITIL, 27
Atunci Saul a cunoscut glasul lui David si a zis: Nu este oare acesta glasul tau, fiule David ? Ritspuns-a David: Glasul meu este, doamne, Maria Ta! Si a adaogat: a De ce oare stipanul meu prigone§te pe robul sau ? Ce am facut
eu ? Ce nelegiuire se drain mama mea ? Ci acum aiba bunatate sä asculte stapanul meu regele, cuvintele robului
sau: Dad. Domnul este cel ce te in-
Cara:tit', atunci primeasca el mirosul eel cu bun& mireazma al prinosului; iar dacii
Bunt oameni, atunci blestemafi a fie ei inaintea Domnului, fiindca, m'au alun-
gat azi ca sä nu mai am parte la mo-
de mana lui Saul. Nu Himane nimio mai bun pentru mine decal sà,' fug in
finutul Filistenilor. Atunci Saul va pierde
once nadejde §.1 va conteni cu goana lui dup.& mine prin tot cuprinsul lui Israil. Si a§a voi scapa din mana lui. » Astfel David se scula §.1 trecu, el siCu cei sase sute de insi care erau cu el, la Achi§, fiul lui Main, regele Gatului.
Si David s'a salasluit la Achi§, in
Gat, el si oamenii sai, fiecare cu fa-
milia lui, iar David cu cele doua neveste ale sale, Ahinoam din Izreel i Abigail
din Carmel, sofia lui Nabal.
Ci Saul, cand a aflat cum ca David
stenirea Domnului, spunându-mi: Du-te de slujeste dumnezeilor straini! F, Ci acum s nu cada sángele meu pe pamant, departe de fate, Domnului!
a fugit la Gat, a contenit cu prigoana.
vfineze viafa, cum se vaneaza potarnichea prin munfi. Atunci Saul a raspuns: o Am picatuit ! Vino inapoi, fiule David, cáci nu-fi voi mai face nici un rau, intrucat
impreunit cu tine in cetatea domneasch ? s
nebune§te i am gresit peste masura! »
luni.
Fiindca regele lui Israil a ie§it sa-mi
astitzi viafa mea a fost de mare pref In ochii täi. Inteadevar, m'am purtat Raspuns-a David i a zis:
Iatä treacä incoace unul
Apoi David a zis lui Achis: « Daca
am aflat har in ochii täi, sa mi se dea un loe inteuna din cetafile fiírii, ca
«tau acolo. De ce sa locuiasca robul tau
Si Achi§ii därui in ziva aceea cetatea Ticlag. Pentru acest cuvant, Ticlagul a ramas in stapanirea regilor din
luda pan& in ziva de azi.
Si timpul petrecut de David in finutul Filistenilor a fost un an §i patru Si David si oamenii säi porneau in
sulifa regelui. S din osteni si s'o ja. lar Domnul sä rasplatea,sca fiecaruia dupä dreptatea si dupti credinciosia lui, caci Domnul te-a dat azi in
sus si navaleau asupra Ghesurifilor si Perezifilor i Amalecifilor, caci acestia sunt locuitorii finutului care se intinde
mama mea impotriva unsului Domnului.
finut, nu rasa in viafa: nici barbat, nici femeie, i le lua turmele si cirezile si asinii i camilele si ve§mintele i apoi se intorcea iarkii la Achi§. Si daca Achi§ intreba: Incotro afi nitvalit azi ? » atunci David raspun-
mana mea, §i eu n'am voit sa intind
Si precum viafa ta a fost azi de
mare pref in ochii mei, tot asa de mare pref sa, fie viafa mea in ochii Domnului el sit ma mantuiasca din toatii stramtorarea ! »
Atunci Saul a strigat dare David: Binecuvântat sà fii tu, fiule David ! Vei lucra lucrul tau cu spor vei isprivi cu biruinfa. » Si David a mers In calen sa, iar Saul s'a intors acasa. 27.
David se duce la Filisteni i poposefte in Ticlag. 1. Ins& David si-a zis in gandul sttu: t De bunit mama cá, inteo zi, voi pieri
de la Telam pang, catre Sur i pan& &are Egipt. lar ori de cate ori David batea acest
dea: «In laturea de miaza-zi din Iuda» sau o in laturea de miazit-zi a Ierahmeelifilor »
sau « peste Chenifii din miaza-zi. Deci David nu lasa in viatii, nici barbafi, nici femei, ea sit, nu fie nevoie aduca, la Gat. Fiinda, isi zicea: a Nu cumva ne vadea,sca spunit: asa
a facut David ! » Aceasta a fost chibzuiala lui in toatii vremea, cat a stat In finutul Filistenilor. lar Achis avea incredere in David cugeta: a El a ajuns sa fie urit de catre
315 www.dacoromanica.ro
CARTEA YNTAIA A LUI SAMUIL, 28
poporul sau, de catre Israil ; astfel va ritmânea pururea sluga mea! 28.
Saul la vreijiloarea din Endor. In zilele acelea, Filistenii adunat-au ostirile lor, ca sit porneasca razboi fm-
potriva lui Israil.
i Achis a zis catre
David: o Bine FA EOtii ca vei iei cu mine in camp de lupta, tu si oamenii taj. o
Ci David i-a faspuns lui Achis:
Prea bine ! Acum vei vedea ce poate sä faca robul tau. « Atunci grait-a Achis dare David: « Tocmai de aceea te fac paznicul meu, pe viola! * Murind in vremea aceasta Samuil, I-au jelit toti liii lui Israil i 1-au ingropat
la Rama, in cetatea sa. i Saul gonise din Ora pe chemittorii de duhuri si pe vraci.
Deci Filistenii s'au adunat si au
venit i au tabarit la Sunem, In vreme
ce Saul, adunand fntregul Israil, a titbärft pe muntele Ghilboa. Dar Saul, vazand tabara Filistenilor, a fost cuprins de frica i inima lui s'a cutremurat foarte.
Si Saul a intrebat pe Domnul, ins&
Domnul nu i-a dat ra,spuns, nici prin vise, niei prin Urim, nici prin prooroci.
Atunci Saul a poruncit oamenilor shi: a Cautati-mi o femeie care chiarai duhurile, ca sä ma duo la ea si sit o fntreb. s Iar oamenii säi i-au riispuns: a Jata, o femeie care chiama duhurile se afla In Endor ». Atunci Saul 0-a schimbat Infiltisarea si s'a fmbeficat cu alte haine a pornit intovarasit de doi oameni. au ajuns la femeie In ceas de noapte. Si Saul a zis: a Te rog ghiceste-mi chemand duhurile i scoate-mi pe acela pe care ti-1 voi spune. o
Femeia frisit' a raspuns: a Tu trebue
ceea ce a fitcut Saul, cum adica a starpit pe cherratorii de duhuri i pe vracii din Ora. Atunci de ce fmi curs6, i vrei sa m6, omori ? * Dar Saul i se jur5, pe Domnul
zicand: a Pe Domnul cel viu, nu vei avea nici o vina din pricina aceasta!*
i femeia a zis: a i pe cine vrei
Ritspuns-a Saul: a Pe Se, muil sä mi-1 aduci ! Dar cand femeia zari pe Samuil, sä ti-1 aduc ?
a secs un tiptit groaznic si a zis catre Saul: a De ce m'ai amagit? Fiindc6, tu esti Saul. o
Ci regele a zis catre ea: a Nu te
Raspuns-a femeia catre Saul: o Vd o aratare dumnezeittsca iesind din pamânt ! a Si a fritrebat-o Saul: a Cum arata la fat& ? Raspuns-a femeia: a E un om blitran caro se ridica si este fnfasurat Jute° mantie. » Atunci a fnteles Saul ch, este Samuil si a citzut cu fata la pateme ! Ce vezi ?
mint si s'a frichinat.
16. Atunci Samuil a rostit catre Saul: a De ce fmi turburi linistea, ca sa, ma aduci incoace ? »
Iar Saul a raspuns:
« Sunt In mare cumpánit, pentru ca Filistenii au pornit razboi impotriva mea Dumnezeu s'a depiirtat de la mine nu-mi mai rispunde nimio, nici prin proo-
roci, nici prin vise. Pentru aeeea te-am chemat, ca sit mä fnveti ce trebue 56, fac !»
Grait-a Samuil: # Dar de ce ma mai intrebi, o data ce Domnul s'a departat de la tine si a ajuns vrajmasul tau?
Caci Domnul a facut asa precum a spus prin graiul meu, adica Dornnul a smuls domnia din mana ta si a dat-o aproapelui tau, lui David. De vreme ce tu n'ai ascultat porunca Domnului i n'ai adus la hide-
plinire hotarfrea crancenei lui manii fmpotriva lui Amalec, pentru acest cuvant Dornnul ti-a facut acestea, astazi. Ba Inca Domnul va da si pe Israil,
o data cu tine, In mána Filistenilor. Iar maine tu si feciorii täi yeti fi la mine ; ostirea lui Israil va da-o Domnul in mana Filistenilor. * Atunci Saul fngrozindu-se foarte s'a prabusit deodata la pamant, cat era el de lung, si din pricina cuvintelor lui Samuil qi din pricinä cä era vlig-uit de put,ere, fntrucat nu mancase nimio o zi fritreaga qi o noapte intreaga. Atunci femeia aceea s'a apropiat de Saul, si vizandu-1 atilt de cuprins de spaimi, i-a gr6,it: a Jata, roaba ta a ascultat de glasul tau i mi-am pus viata
316 www.dacoromanica.ro
CARTEA 1NTAIA A LUI SAMUIL, 29, 30
In primejdie si am Indeplinit porunca pe care mi-ai dat-o. Deci acum, te rog, ascultit si tu glasul roabei tale si Ingidue 864 pun dinainte putinä, demäncare
ca sä, ai putere In tine cänd vei porni la drum. o
Ci el nu se invoia i zicea: t Nu
vreau si mänânc I* 11185, slujitorii Bid precum i femeia au stitruit de el si el
le-a ascultat sfatul si s'a sculat de la pimitnt si a sezut pe pat.
lar femeia avea la casa ei un vitel Ingrisat, si ea 1-a junghiat degrabb,, apoi
a luat fäin
din ea azime,
i fritmäntind-o a fitcut
Si le-a pus Inaintea lui Saul si
fnaintea slujitorilor lui; iar ei, dupä ce au mincat, s'au sculat si au plecat chiar In noaptea aceea.
Atunci Achis a chemat pe David si a vorbit cu el: Pe Domnul cel viu,
tu esti un om de ispravä, i mi-ar fi pitrut bine sä fii pitrtas cu mine la rilzboi,
ffindcit n'am gitsit In tine viclesug, din
ziva °And ai venit la mine si pb,n5, astitzi;
dar tu esti räu vizut de ceilalti 05, pitani. Drept aceea fntoarce-te si du-te cu
pace, ca si nu faci ceva nepliicut in ochii voevozilor Filistenilor.
Si David a zis lui Achis: *Dar ce prilej am dat eu si ce cusur ai gä,sit tu robului Mu din ziva cand am intrat In
slujba ta, pani In ziva de fati, ca sti, nu-mi fie ingiduit sä pornesc la lupti fmpotriva dusmanilor stäpitnului meu, regele ? *
Raspuns-a Achis astfel lui David:
Tu stii eä esti scump in ochii mei,
ca un Inger al lui Dumnezeu, Ins& principii Filistenilor au rostit: 4 Sä, nu meargi
29.
David nu este vidzut ca ochi buni de cdpeteniile Filistenilor i pleacd dintre ei.
Filistenii si-au adunat toate °stile lor la Afee, iar Israil a täbiLrft la Ain din Izreel.
Si voevozii Filistenilor veneau In cetele lor de sute si de mii de oameni, iar David si cu oamenii lui veneau la urmi Impreuni cu Achis. Dar voevozii filisteni au fntrebat: Ce rost au acesti Evrei? Atunci Achis a Mspuns voevozilor filisteni: Doar acesta este David, slujitorul lui Saul, regele Israilului, i caro sti längi mine nu numai de citteva zile, dar de am
de zile, i eu n'am gash intr'Insul nici o viclenie din ziva cänd s'a acivat la mine
si pan& astizi
Insi voevozii Filistenilor se mitniarä pe Achi i gräirä dare el: * Trimite pe om fnapoi ! Sä, se intoarcii, la locul pe
care i 1-ai hotirit i sä nu se pogoare cu noi la luptit, ca sit nu ne fie protivnio
cu noi la räzboi *
Deci acum scoalä,te devreme, fmpreunit cu oamenit stipitnului tau, care au venit cu tine i, sculb,ndu-vit de cu
noapte, and se va cräpa de zidit por-
nii
Astfel s'a sculat David si oamenii aid ca sä, porneascä in zori i ea se In-
toarci In tinutul Filistenilor, iar Filistenii au pornit i ei spre Izreel. 80.
Amalecifii jeituasc riclagul pi-i dau foc. David fi urnairage pi le smulge prada.
Cand sosi David si cu ceata sa In Ticlag, a treia zi, iatit cä Amalecitii nä, viliseri In Negheb i In Ticlag i prä, daseri Ticlagul si-i diduserit foo. Si luaserit In robie femeile si ce era In cetate, de la mic pan& la mare, dar nu omorfseri pe nimeni, i mänändu-i din urmii porniserit la drum.
In ritzboi. Cad cu ce mijloc ar putea el sit fmbuneze mai bine pe stiiptInul
Deci, ajungänd David si oamenii la cetate, iatä, eft fusese mistuitä, de foo femeile lor i feciorii lor i fecioarele
spun si cfintä In danturile lor: Saul a ucis cu miile, iar David cu zecile de
cu el au Inceput si se jeleascä, si au plans pänä ce n'au mai avut In ei pu-
siu, dad, nu au capetele acestor oameni? Oare nu e acesta David despre care mii
?
lor emu luati in robie. Atunci David si poporul care era tere sä mai piing:it.
317 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 30 Si fusesera hiato roabe si cele douä, femei ale lui David, Ahinoam din Izreel si Abigail, sotia lui Nabal din Carmel.
lar David era la grea cumpänit,
cáci poporul voia sa-1 ucidit cu pietre, deoarece fiecare om din popor avea su-
fletul amarit, de pe urma fiilor si a
fiicelor. Ci David s'a imbarbätat, bizuindu-se pe Domnul Dumnezeul situ.
De aceea, David a grait lui Abia,
tar arhiereul, fiul lui Ahimelec: «Te rog adu-mi efodul 0. i Abiatar a adus lui David efodul.
Si David a intrebat pe Domnul
astfel: « Sit pornesc pe urma acestor jei i-a fetsfuitori? Ajunge-i-voi, care ? puns Dorruaul: s In-te dupit ei, caci vei ajunge s't vei mântui pe cei robiti.*
Si a pornit David, el si cei sue sute de oameni care-erau cu el, si au ajuns in valea paräului Besor, unde cei ce ramaneau in urmá, se oprira,
lar David cu patru sute de in§i
gonifa inainte, iar doll& sute rtimasera pe loo, cáci erau prea sleiti de puteri, ca sit mai tread, lunca Besorului. Si au gasit un egiptean in campia larga i l-au dus la David si i-au dat demancare sä mitnance §.1 i-au dat apit sä bea. Apoi Ii mai &Aura o bucatii, dintr'o
turtit de smochine i doi ciorchini de struguri uscati. Si el a mancat i i-a venit iarasi sufletul, cad nu mai mancase paine si nu mai bause apii de trei zile si trei nopti.
Si 1-a intrebat David: 4 Al cui esti tu si de unde vii7s Si el a räspuns: « Sunt un rob egiptean, slugarunui amalecit. stäpanul meu m'a napustit, fiindcä acure
trei zile am citzut bolnav. Noi am navalit In Neghebul Cretanilor i in tinutul lui luda i in Neghebul lui Caleb §i am dat foc Ticlagului.
Atunci David i-a zis: s Vrei
ma duci pan& la ceata lor7 s Ci el a idspuns: « Jura-mi, inaintea lui Dumnezeu, cá, nu mil vei ucide si cä, nu ma vei da
pe mama stapanului meu i atunci te voi duce devale la ceata lor.* Si l-a dus devale. i iata Amalecitii erau risipiti pe tool& fata cam-
piei, mâncand, band si petree'and de bucuria atator präzi bogate pe care le lua-
sera din Ora Filistenilor si din tinutul Iudei.
Si David i-a mticelarit din zori
de ziu'a i pana a doua zi seara f}i n'a sclipa:t nici unul dintre ei, far& numai
patru sute de robi, care au incillecat pe chmile si au fugit. Astfel David marital tot ceea ce hriípisera Amalecitii §i liberà i pe cele doub, femei ale sale. Si nimic nu le-a iesit lipsa, de la ce-a fost mai mic panä, la ce-a fost mai mare, nici din feciori, nici din fete, nici din pradit si din tot ce luasera Amaleeitii de la ei ; toate le-a adus David inapoi.
Si au luat toate turmele i cirezile si le manau inaintea lui s't strigau: Aceasta este prada lui David!)) Apoi venind David spre cei douii sute de in§i, care, de multa oboseala, nu se putuserit tines, dup.& David si pe
care ii rasase la viroaga Besorului, acestia
au iesit intru intampinarea lui David si a multimii care era cu el si s'au apropiat de el si de osta§ii lui si le-au urat multa sinatate.
Dar atunci au ridicat glasul tot
felul de netrebnici §i de zavistnici dintre oamenii care merseserit ou David si au « De vreme ce n'au mere inceput
cu noi, sa nu le dam nimio din prada
pe care am cit§tigat-o, ci fiecaruia: sotia ja §i 85, se §i copiii. Pe acestia ducal* Insit David a grait: « Sä, nu faceti
una ca aceasta, dup.& cele ce Domnul ne-a daruit i dup.& ce a plizit pe ai nostri si a dat in mâinile noastre ceata care a navalit peste noi. Si cine vä, va da you& ascultare in pricina aceasta7 Mind* precum este partea celui ce intr.& in luptit, a§a, sit fie partea celui ce a ritmas laugh: poveri: amandoi sit impart& deopotrivit
Si asa a ramas din ziva aceea
inainte; ell el a fäcut aceasta a§ezitmant
pravila lui Israil, pan& in ziva de
astitzi.
Apoi David, intoreandu-se in Ticlag, a trimis din prada, batranilor din Luda, dupii cetä,tile lor, spunandu-le:
818 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 1
Iatä, acesta este un dar pentru voi, din prada luatit de la vritjmasii Dom-
i Saul a luat sabia si s'a aruncat in ea. lar cfind scutierul a viizut cum a era plin de spaimg.
nului !
murit Saul, s'a aruncat 0 el in sabie
Celor din Betuel i celor din Rs,mat in Negheb, i celor din latir; i
si a mtuit litngg Saul. Astfel murit-a Saul 0 cei trei fe-
celor din Arara 0 celor din
Sifmot i celor din Estemoa;
ciori ai sai i scutierul sgu i toti oamenii
i celor din Carmel si celor din Ierahmeelitilor si celor din ce-
Cu totii, in ziva aceea. lar cAnd Israilitii din cetiltile resului 0 din cetätile de längb, Iordan au prins de veste cii ostasii din Israil au
tiqile Chenitilor ;
i celor din Horma si celor din
Bor-Asan i
i
celor din Atac;
fugit i at,' Saul si cu feciorii lui au murit, ei au ngipustit cetitile lor si au pornit in bejenie. i au venit Filistenii i s'au
celor din Hebron si de prin
toat,e locurile pe care David le cutreerase cu oamenii dd.
asezat in ele.
Ci a doua zi, cg,nd au venit Fili-
stenii ca sg jgfuiascä pe cei ucisi, au ggisit
31.
pe Saul 0 pe cei trei feciori ai lui zà,'clind pe muntele Ghilboa. Atunci i-au täiat capul i I-au des-
Israilifii sunt invinsi de Filisteni. Moartea
lui Saul si a i Filistenii au inceput lupta cu cei din Israil, dar Israilitii au luat-o la fug& din fata Filistenilor 0 au citzut
puiat de arme 0 au trimis soli ca
le plimbe pria inutul Filistenilor si si vesteascg, prin capistile idolilor lor poporului, aceastit veste de bucurie.
ucisi, pe muntele Ghilboa.
i au pus armele lui in capistea
Ci Filistenii au urn:41.A de aproape
Astartei, iar lesul lui 1-au spgnzurat pe
pe Saul 0 pe fiii sái, 0 au ucis Filistenii
pe Ionatan si pe Abinadab si pe Mal-
zidul Betseanului.
chisua, feciorii lui Saul.
Ins& auzind locuitorii din Iabes-
i lupta impottiva lui Saul a fost
Galaad cele ce fitcuserg Filistenii lui Saul,
nimerit qi a fost greu fanit in vin-
meni de luptgi, 0 au mers toatä, noaptea
Atunci Saul a graft cgtre scutierul « Trap sabia 0 striipunge-mli cu ea, ca sä nu soseascg, acesti pdggni sa mg strapungli ei i sg-si Leg, l'AS de mine ! o Dar scutierul siu n'a voit, citei
s'au intors la Iabes, 0 acolo le-au ars. Apoi le-au adunat oasele 0 le-an ingropat subt stejarul din Iabes si au tinut post de sapte zile.
Au purees cu toii, cati erau oa-
cranceng, cad arcasii cu sigetile lor I-au
si au luat lesul lui Saul 0 lesurile fe-
tre.
ciorilor lui de pe zidurile Betseanului
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL lui David, citzu la plimant si se in-
1.
ching,.
Un amalecit vine si spune lui David cit el a ucis pe Saul, greu rail. David rds-
De unde vii ? » 1 a intrebat David, 0 acela i-a rgspuns: « Am fugit din tabitra Israilitilor!»
pliiteste pe sol cu nwartea.
L-a intrebat iargsi David:
lar dupg moarte,a lui Saul, intor-
candu-se David de la infrángerea Ama-
lecitilor, a rimas doll& zile in Ticlag. i iatä cg, a treia zi, un om sosi
« Cum
»tau lucrurile? Te rog apune-mi! » Ráspuns-a el: a Oastea a fugit din luptii,
din tabgirg de la Saul, cu hainele sfasiate Cu pulbere pe cap 0, ajungand inaintea
multi din oaste au citzut 0 au murit. insusi Saul si feciorul srtu Ionatan sunt mortil*
319
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 2
Ci David a zis catre tanarul care-i aducea aceast5. veste: 4 De unde stii tu
ca Saul i Ionatan feciorul sau cunt morti ?
Tanarul cel cu vestea i-a spus atunci:
4 Mg aflam din intamplare pe muntele Ghilboa i iatà, pe Saul, sprijinindu-se in sulita, dar iatá, si care si calareti care 11 ajungeau din urma. lar el, cautând inapoi i zarindu-ma, m'a strigat; i-am rAspuns: o Iata-ma!* M'a intrebat: o Cine esti tu ? i-am raspuns: Sunt amalecit. » Atunci mi-a zis: 4 Vino incoace la mine si omoar5.-ma, caci impitienjeneala
mortii m'a cuprins, dar vista mea este Incä in mine !
i m'am apropiat de el si 1-am
ucls, caci imi diideam seama cgt, dupä prabusirea lui, nu putea sa mai traiasci. Apoi am luat coroana caro era pe capul lui i brate,ra de pe bratul lui i adusu-le-am stapanului meu. Atunci David si-a apucat vesmintele qi le-a sasiat i la fel au facut oamenii ca.re erau cu el.
i au jelit si au plans si au tinut post pan& seara, pentru Saul si pentru Ionatan, feciorul situ, i pentru poporul lui luda i pentru casa lui 'Brad, pentru cä de sabie cazuserit. Dup.& aceea, a intrebat David pe
Dar nu duceti vestea in Gat, si pe uliti n'o rostiti, ea
In Ascalon
sa nu se veseleaccii fetele Filistenilor, ca sä nu zburde fecioarele paganilor ! 0, muntilor Ghilboa, plaiuri amagitoare, nici roua, nici ploaia ea nu se mai pogoare peste voi ! Caci acolo a fost
zdrobit scutul vitejilor, scutul lui Saul, cel ce nu era uns cu untdelemn,
2. Ci cu sangele celor rapusi, ci cu
°Banza celor voinici! Areal lui Ionatan nu &idea niciodata inapoi i sabia lui Saul nu se intorcea in teacii MAI isprava.
Saul i Iona,tan! Atilt de dragi, atat de scumpi unul altuia! In viola ca In moarte ei nu s'au despartit; mai repezi ca vulturii ai mai vartosi ca leii ! Fecioare din Israil, jeliti pe Saul,
cel ce va invesmanta in porfira si in
vesminte de in subtire, cel ce punea gateli
de aur pe mantiile voastre ! 0, cazut-au coi viteji, in toiul bettaliei ! Doborit a fost Ionatan pe dea-
lurile tale ! Jale grea este in mine, dup.& tine, frate-meu Ionatane ! Caci mult mi-ai fost
tu drag. Mai de pret mi-era iubirea ta decat dragostea femeilor.
0, cazut-au cei viteji i tandari cunt armele de lupta! »
tâniirul care-i adusese vestea: 4 De uncle
esti tu? * Raspuns-a el: o Sunt feciorul unui amalecit, acivat in Israil! » i David a rostit catre el: o Cum nu te-ai temut sa intinzi mama ta i sá omori pe unsul lui Dumnezeu? » Atunci David a chemat pe unul din voinici i i-a poruncit: 4 Apropie-te ii doboara-1*. i 1-a lovit i a murit. lar David a rostit asupra lui: gele tau ea fie asupra capului titu! Cad gura ta a marturisit impotriva ta, cand ai zis: Omorit-am pe unpul Domnului ! »
Dupa aceea, David alatuit-a acest
cantec de jale, pentru Saul si pentru
feciorul sau Ionatan,
i a poruncit ca fili lui ludo sa
invete o Cântecul Arcului », care se afin serie in o Cartea Celui Drept 5: o Pe dealurile tale, 'crane, doborita a fost podoaba ta! 0, cazut-au coi viteji ! 320
2.
David doinnefte in luda vi 4ba,e2 in Israil. Rdzboial dintre ei.
Dupa acestea, David a intrebat pe Domnul si a zis: o Sit ma due, oare, in vre-una din cetatile lui luda? s lar Domnul i-a raspuns: o Du-te ». Unde ea ma due ? » a zis David. Riispunsu-i-a: o La Hebron s. Deci David s'a due acolo, impreunä
cu cele doua femei ale sale, Ahinoam din Izreel i Abigail din Carmel, care fusese sotia lui Nabal; Asemenea si pe oamenii care erau cu el i-a luat David, pe fiecare cu familia lui, si au locuit in vecinitatea Hebronului.
i au venit oamenii din luda
1-au uns acolo pe David rege paste casa lui luda. Apoi i-au adus lui David stire:
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMML, 2
Oamenii din Iabes-Galaad sunt aceia care au ingropat pe Saul*.
lar David a trimis soli catre lo-
cuitorii din Iabes-Galaad cu aceasta so-
lie: a Binecuva,ntati
i a fost In ziva aceea o lupti
17:
cráncenit foarte si Abner EA oamenii din
Israil au fost batufi de partasii lui David.
voi de Domnul,
cäati aratat aceasta dragoste pentru stapanul vostru, Saul, si hati inmormántat. Drept aceea Domnul sa, va, arate you& iubirea i credinciosia sa ; iar eu de partea mea va, voi rasplati aceastit bunatate, pe care ati dovedit-o cu fapta
aceasta. Ci acum intareascii-se bratele voa, stre i fiti cu inima viteazii, cä s'a sä-
varsit din viata st5,panul vostru Saul, iar pe mine unsu-m'au cei din casa lui luda rege peste ei
Ins5. Abner, fiul lui Ner, capetenia
ostirii lui Saul, a fost luat pe Isboset,
fiul lui Saul, 0 adus la Mahanaim, i ha fäcut rege peste Galaad, peste
Aser, peste Izreel, peste Efraim, peste Veniamin 0 peste intregul Israil. Iar Isbopet, feciorul lui Saul, era
In varstä de patruzeci de ani cand a ajuns rege in Israil, si a domnit doi ani.
Ci casa lui luda a mere duplt David. i timpul cat David a stat rege In Hebron, stapanind peste casa lui luda,
a fost sapte ani i sase luni. VI a iesit Abner, fiul lui Ner, ca robii lui Isboset, fiul lui Saul, din Mahanaim inspre Ghibeon,
lar Ioab, fiul lui Teruia, cu robii lui David au pornit i ei i s'au intalnit cu ceilalti la helesteul din Ghibeon; s'au asezat unii de partea aceasta a he-
lesteului, iar altii de partea cealalta a helesteului.
i Abner a zis &titre Ioab: a Sa
se scoale flitcaii i di se batä in sabii In fata noastra *. Ritspuns-a Ioab: a S5, se scoale !
VI s'au sculat i s'au potrivit la
numar: doisprezece din Veniamin, adica,
de ai lui Isboset, fiul lui Saul, si doisprezece din oamenii lui David.
i s'au inhatat de par unul cu
altul i si-au infipt sabia in coast& unul altuia i s'au prabusit cu totii; de aceea locul acela, care este laugh, Ghibeon, se numeste s Poiana Vrajmasilor p.
i erau acolo trei feciori ai lui Te-.
ruia: Ioab i Abisai i Asad; iar Asael
era iute de picior ca o gazela din campie.
Ci Asael a urmarit de aproape pe
Abner 0 nu s'a abatut din mersul lui, nici la dreapta, nici la stanga, tinandu-se pe urmele lui Abner. Atunci Abner s'a uitat inapoi a intrebat: Tu esti oare, Asael ?* acesta a raspuns: Eu sunt!*
- 21. Zis-a catre el Abner: «Abate-te ori la dreapta, ori la «tangs, i pune mana
pe unul din flacai
i ia-ti armele do pe el! s Dar Asael n'a voit sa, se abatà sa nu-1 mai urmilreasca.
22. VI Abner a mai zis inca, o data catre Asael: Da-te la o parte de dinapoia
mea! De ce vrei sa te dobor la piimant? VI pe urmet cum voi ridica ochii
mei dare Ioab, fratele tau? 23 Ins& el n'a volt si se de,a in laturi. Atunci Abner intorcand sulita lovit in pantece i sulita i-a iesit prin spate 0 a cazut acolo si a murit ande a cazut.
i toti cati soseau la locul ande se prabusise i murise Asael se opreau locului.
lar Ioab i Abipai au urmarit pe Abner 0 cand soarele era in asfintit au ajuns la Ghibeat-Ama, care este drept
In drept ca Ghiah, pe calea dinspre pustia Ghibeonului. Dar Veniarainitii s'a adunat in ju-
rul lui Abner 0 au alcatuit o singura ceata, si au stat pe varful unui deal. Atunci Abner a strigat catre Ioab
si a zis: a Sit nu se sature oare sabia niciodati ? Nu stii tu oare ea, sfársitul va fi amara,ciune ? i cat& vreme vei mai ingadui ostirii sà urmareasca pe frati? *
Ritspuns-a Ioab: a Pe viul Dumnezeu, daca n'ai fi vorbit tu, oastea ar fi staruit 'Ana, maine de dimineata sa urmáreascit pe fratii sai I *
VI Ioab a sunat din bucium toata, oastea s'a oprit 0 n'a mai ur-
miirit pe 'Broil, i n'au mai pornit lupta
din nou.
321 www.dacoromanica.ro
21
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 3 Apoi Abner si oamenii sai au stra-
batut f;esul teat& noaptea aceea si au trecut Iordanul, au taiat de-a-curme-
zisul lunca Iordanului i au ajuns la Mahanaim.
rintele tau, fat,a de fratii lui si de prie-
tenii lui, si nu te-am läsat sa cazi in
i tu astazi mä, vinovat din pricina unei femei ! Asa sà fad, Dumnezeu lui Abner atatea sa-i mai adaoge, daca nu voi
mâinile lui David !
Ioab, de alta parte, intorcandu-se de la urmarirea, lui Abner si-a adunat
lucra pentru David, asa precum i s'a
Ins& partasii lui David au batut si au ucis din Veniamin si din oastea lui Abner trei sute saizeci de insi. La urmii, au ridicat pe Asael l-au inmormantat in mormantul parintelui silu, din Betleem. i au mars Ioab
Ii era fried' de el. i Abner a trimis soli la David,
toata oastes i aulipsit de la numar dintre oamenii lui David nouasprezece insi precum si Asael.
oamenii sai told& noaptea i li s'a luminat de ziuil la Hebron. 8.
Feciorii lui David ndscuti in Llebron. .Moartea lui Abner.
i lupta intro casa lui Saul si casa lui David a dilinuit multi vreme i, pe cand David se intilrea din ce in ce mai mult, casa lui Saul slä,bea necontenit. i i s'au nascut lui David in Hebron acesti feciori: intaiul siu nascut a fost Amon din Ahinoam cea din Izreel. Al doilea fecior a fost Chileab,
cut de Abigail, sotia lui Nabal din Carmel. Al treilea a fost Absalom, nascut de Maaca, fata lui Talmai, regele Ghesurului.
Al patrulea a fost Adonia, fiul Haghitei, i al cincilea, a fost efatia, nil:scut
de Abital. lar al saseled, a fost Itream, nascut
de Egla, femeia lui David. Acesti fii s'au nascut luí David in Hebron.
i pe vremea luptei dintre casa lui Saul si casa lui David, Abner tinea cu
credintä la casa lui Saul. Ci Saul avusese o tiitoare anume Ritpa, fiica lui Aia, i °data Isboset a zis dare Abner: o De ce ai intrat la tiitoarea tatalui meu ? Atunci Abner s'a umplut de manie pentru aceste cuvinte ale lui Isboset
a zis: «Ce sunt eu azi? Cap de caine
In slujba lui luda? Eu care m'am purtat cu credinta fail); de casa lui Saul, pi-
jurat Dumnezeu, Mica sä, inlatur stapanirea de la casa lui Saul si sä, ridic tronul lui David peste Israil i peste luda, de la Dan si pang la Beerseba. » lar Isboset n'a putut mai riíspundä, nici un cuvant lui Abner, fiindca
la Hebron, cu intrebarea: o Acule e tara ?
spuna: o Fa legamant cu mine iatä, mana mea va fi cu tine, ca aduc tot Israilul de patea ta.
Raspuns-a David: o Prea bine; voi incheia legamant cu tine. Ins& cer de la
tine un lucru, anume: tu nu vei vedea fata mea, pan& ce nu vei aduce pe Micol,
fiica lui Saul, atunci cand vei veni sa te infiitisezi inaintea mea.>)
Apoi David a trimis soli la Is-
boset, fiul lui Saul, zicand: DA-mi pe femeia, mea, pe Micol, pe care am do-
bandit-o cu o Rita de taieri imprejur filistene ».
lar Isboset a trimis i a luat-o
de la barbatul ei, de la Paltiel, fiul lui Lais
i barbatul ei a mers cu ea plangea in urma ei, pana ce-au ajuns la Bahurim. Atunci Abner a rostit clitre el: ((Plead'', ! Intoarce-te acasii! s i s'a intors acasä. Apoi Abner a intrat in vorba cu mergand
batranii lui Israil i le-a spus: o Din zile
vechi voi ati tot cautat sa faceti pe David rage peste voi. Acum
! Cad Domnul a
rostit catre David: o Prin mana lui David,
robul meu, mantui-voi pe poporul meu Israil din mana Filistenilor i din mama tuturor vrajmasilor sai. »
Tot asa vorbi Abner la urechea
celor din Veniamin i pe urma Abner se duse sá impartaseasca lui David, la Hebron, tot ce gasise cu cale atat Israil, cat i intre,aga casa a lui Veniamin.
322 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 4 Si a venit Abner la David, la Hebron, si avea cu el douä,zeci de ostasi, iar David a preglitit °spit lui Abner ostasilor care erau cu el.
pe fratele lor Asael in lupta de la Ghibeon.
Dupit aceea, a poruncit David lui Ioab si tuturor ostenilor lui: vesmintele i incingeti-v5, cu saci i jeliti pe Abner. s i regele David mergea in urma sicriului.
Si a rostit Abner cittre David: i mä voi duce si voi intruni tot Israilul in jurul stipanului a Scula-ma-voi
Si au inmormintat pe Abner in Hebron, si regele si-a ridicat glasul
meu, regele, ea s5, incheie cu tine legi-
mint i tu s5, domnesti intru totul precum doreste mima ta. » Apoi David a lisat pe Abner sä, plece si el s'a dus cu
a izbucnit in plins la mormintul lui Abner si plingea tot poporul cu el. lar regele a cântat acest cântec
pace.
de jale lui Abner si a griit: a A fost
Tocmai atunci robii lui David, impreun5, cu Ioab, se intorceau de la o
vilire aducind eu ei multi pradi. Iar
-
Abner nu se mai afla la David in He-
bron, fiincici Il läsase si plece i el piecase cu pace. Deci Ioab i toatä oastea care era cu el au sosit. i i-au adus lui Ioab aceasti veste: a A venit Abner, fiul lui
«A moar5, Abner de moarte de miel? 34. Legate nu au fost nicic5,nd a tale máini i n'au fost ferecate picioarele-ti In lanturi! Ucis ai fost ea unul rapus de ucigasi! o Si tot poporul se tinguia si mai virtos de moartea lui. Apoi tot poporul a venit la David s5,-1 indemne sä mánince cât mai era ziui. Dar David s'a jurat cu jurimint:
Ner, la rege i regale i-a dat drumul el a purees eu pace !*
a Asa si, fac5, Dumnezeu cu mine si atátea
Atunci Ioab a intrat la rege
atitea, si mai adaoge, claci voi gusta paine sau altceva, pin& ce nu va apune
i-a zis: Ce-ai Merit? Iati ca Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul ca si plece eu pace ? Tu cunosti doar pe Abner, fiul lui Ner. El a venit aft te amigeasc5, afle cifirile tale si stie tot ceea ce faci!» ai de gind
soarele !
Si tot poporul a luat aminte
i-a pirut bine, deoarece tot ceea ce ficea regele era pe placul intregului popor. Astfel stiur5, toati oastea si tot Israilul, in ziva aceea, ei n'a pornit din
Apoi Ioab, iesind de la David, a tri-
mis crainici pe urma lui Abner, si acestia 1-au adus inapoi de la fintina Sira,
fitri ca David sá stie ceva.
Astfel Abner s'a intors la Hebron Ioab 1-a luat laoparte, ling& poart5,, ca s5,4 gritiasei nestingherit si acolo
I-a lovit in pintece; si Abner a murit din pricina sfingelui lui Asael, fratele lui Ioab. Si cand a aflat David, in urm5,, despre aceasta, a rostit: a Nevinovat sunt eu i stipinirea mea in fata Domnului, In veac de vox, de singele lui Abner,
partea regelui uciderea lui Abner, Bill lui Ner. Si regele a grait &are slujitorii e V5, dati voi seama ci un principe si un mare clipitam s'a pribusit astizi In Israil?* Ci eu astizi aunt slab i deabia miruit rege, iar oamenii aceia, feciorii lui Teruia, sunt mai iabrasi deal mine. Domnul
rispliiteascit fiptuitorului
Vita dupi autatea lui! 4.
fiul lui Ner;
Baana
din casa lui Ioab cei ce pritimesc de
a murit Abner, i se tiiari mainile de grijä i Israilul tot se turburit.
S5, cadi In ca,pul lui Ioab i peste toatá case, tattilui situ si nu se curme
Recab ucid pe Ifbopt, inset David riabunei moartea lui.
i auzind Isboset, fiul lui Saul, c5,
curgere, leprosii, slâbänogii, coi omoriti de sabie i cei lipsiti de plane ! Ci Ioab i Abisai, fratele lui, omoriser& pe Abner, fibula; acesta ucisese
Iar Isboset, fiul lui Saul, avea doi
cipitani peste cetele sale; pe unul
cherna Baana si pe al doilea 11 cherna
323
www.dacoromanica.ro
21*
CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 5 Recab, feciorii lui Rimon Veniaminitul din Beerot. Càci i Beerotul era socotit al lui Veniamin,
Apoi au luat capul lui Isboset si 1-au Ingropat In mormlintul lui Abner din
la Ghitaim i s'au acivat acolo panii in ziva de azi. Ionatan, fiul lui Saul, avea un fecior care era olog de picioare. El era In varsta de cinci ani, cand sosi din Izreel vestea mortii lui Saul si a lui Ionatan. Atunci doica sa 1-a luat si a
David ajunge rege peste tot Israilul, cucerege Sionul 0 bate pe Filisteni. Atunci au venit toate semintiile lui
Hebron.
Dei oamenii din Beerot au fugit
5.
Israil la David in Hebron si i-au spus noi suntem osul tau astfel: si carnea ta, i chiar si mai nainte vreme, pe
fugit, ins& grgbindu-se ea sg fug5,, copilul a citzut si a rimas ologit. Numele lui era Mefiboset. lar feciorii lui Rimon din Beerot, Recab çi Baana, s'au dus i au intrat, In arsita, zilei, in casa lui Isboset, care-si dormea somnul de dup5, amiaza.
când Saul era rege peste noi, tot tu
erai cel ce scotea pe Israil la lupta aducea inapoi, cad Domnul ti-a zis tie: o Tu vei paste pe poporul meu Israil pi tu vei fi capetenie peste Israil! » Astfel venira la rege in Hebron toti bittranii lui Israil, i regale David facu
i iata cii, portarita casei, care alegea graul, picase de somn i adormise. Atunci
Recab si Baana, fiatele eau, se strecurara pe fur* Deci intrar5, in cast); i, pe °and el dormea In pat, in iatacul sgu,
cu ei leggmant la Hebron, inaintea Domnului. lar ei unserii pe David rege peste Israil.
David era in vb,rstii de treizeci de
ani and a fost ales rege, si a domnit
lovirfi in pântece de moarte, apoi thindu-i capul, 11 luarg cu ei i baturil drum toatà noaptea prin campia Iordanului.
patruzeci de ani.
David la Hebron 0 au gráit catre rege:
a domnit peste tot Israilul rid luda trei-
In Hebron a domnit peste luda
i au adus capul lui Isboset lui
sapte ani ii sase luni, iar in Ierusalim
o Tat& aici capul lui Isboset, fiul lui Saul,
zeci
dusmanul tau, care umblil sg-ti ridice viata. Insa Domnul a daruit astrizi re-
i
trei de ani.
Apoi regele a pornit cu oastea spre Ierusalim impotiiva Iebusitilor, care locuiau In tarii. i Ii spuneau lui David: o Nu vei patrunde aici; cäci orbii i ologii
gelui, stapanul meu, razbunare Impotriva
lui Saul i a urmasilor lui. Atunci David a raspuns lui Recab lui Baana, fratele acestuia, feciorii
te vor pune pe fuga», adic5, voiau spun& ca David nu va intra in cetate.
lui Rimon din Beerot, asa: o Pe Domnul
Totusi David a cucerit cetate,a Sio-
cel viu, care a mantuit viata mea din
nului, adicii cetatea lui David.
Pe acela care mi-a adus vestea: o Iatii Saul a murit », si el se socotea
va bate pe Iebusiti si va pune mans, pe
toate necazurile !
lar in ziva aceea David a zis: 4 Cine
hruba de apà si pe ologii si pe orbii
pe sine aduc5,tor de vesteeu 1-am
urgisiti de sufletul lui David, ea fie mare apitan n. De aceea a iesit vorba: u Orbul ologul sa nu intre in casa Domnului! >
prins 1-am ucis, la Ticlag, ca sa-1 rasplateso pentru veste.
Pe urm5,, David s'a asezat in cetate i i s'a zis a Cetatea lui David ». lar el a clgdit intgrituri de jur-im-
Cu atilt mai mult, când niste oameni misei au ucis pe un om nevinovat
la el in casá si in patul lui, sit nu cer eu stIngele lui din mana voastra nu va starpe,so de pe pilmant? » Atunci David a dat porunca voi-
prejur, de la Milo si pans& inliluntru.
i David mergea tot crescand
nicilor siii si i-au ()morn; apoi le-au tiliat mginile i picioarele i le-au spanzurat pe tarmul helesteului de lane& Hebron.
intaiindu-se, lar Domnul Dumnezeul Sa-
vaot era cu el.
Atunci Hiram, regele Tirului, tri-
mis-a soli la David cu lemn de cedru
324
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 6 dulgheri i cioplitori in piatra, ca sa-i cladeasca palat lui David. Ci David a inteles ca Domnul 1-a intarit pe el rege peste Israil i e& a ridicat sus domnia lui din pricina popo-
rului su Israil.
Dup& acestea, David si-a mai luat alte tiitoare i femei in Ierusalim, dupti
ce s'a stramutat de la Hebron. Si lui David i se mai !Ascua biieti si fete. Iat i numele copiilor care i s'au niscut in Ierusalim: Samua, Sobab, Natan si Solomon. Apoi Ibhar, Elisua, Nefeg i Tafia,
Elisama, Eliada i Elifelet. lar cand Filistenii au auzit e& Da-
vid a fost une rege al lui Israil, s'au ridicat cu totii ea sil pun& mana pe David, fusa, David afland vestea s'a po-
gorit in cetatea lui intarita.
Deci Filistenii au venit i s'au ras-
pandit in valea Refaim. Atunci David a intrebat pe Domnul si a zis: o S& ponles° impotriva Filistenilor ? Ii vei da tu oare in mana mea? *
Iar Domnul i-a raspuns lui David: a Por-
neste, cäci Ii voi da pe Filisteni in
mana ta!»
Si David a venit la Baal-Peratim si a infrânt acolo pe dusmani i a zis: o Dumnezeu a rupt pe dusmanii mei
inaintea mea, cum se rupe un stavilar de ape o. Pentru aceea s'a numit locul acela Baal-Peratim. Si
idolii lor
Filistenii au nipustit acolo i i-au luat David i oamenii
Apoi iarlisi au pumas Filistenii
au patruns in valea Refaim.
Atunci David a intiebat pe Domraspuns: Nu-i lua In piept, ci ocoleste prin spatele lor talar& pe ei dinspre lastarisul cu monul, i Domnul lifti.
lar cand vei auzi zgomot ca de pasi prin varful moliftilor, grábete-te, caci atunci Domnul a purces inaintea ta, ca a& zdrobeasc& ostirea. Filistenilor !
Si David a facut asa precum i-a poruncit Domnul si a batut pe Filisteni de la Ghibeon pana catre Ghezer.
6.
David aduce chivotul legii /a Ierusalim. Dupa acestea, David a adunat inca o data pe toti fruntasii din Israil, in numär de treizeci de Si s'a sculat David si a purces cu tot poporul razboinic care era cu el la Baalat in luda, ca a& aduc& de acolo chivotul lui Dumnezeu, care se numeste cu nu-
mele Domnului Savaot, cel ce sade pe heruvimi.
Si au incarcat chivotul lui Dum-
nezeu inteun car nou, ridicandu-1 din casa
lui Abinadab, care era in varful dealului. Iar Uza i Ahio, feciorii lui Abinadab, insoteau carul cel nou.
Deci, ridicand din casa lui Abinadab,
din varful dealului, chivotul lui Dumnezeu, Ahio mergea inaintea chivotului.
lar David si toat& casa lui Israil dantuiau inaintea Domnului din toate puterile i cantau cantece din chitare si din harfe EA din timpane i din flauta si din chimvale. lar cand au ajuns la aria lui Nacon, intins mana catre chivotul lui Uza
Duranezeu si 1-a tinut bine, cacii erau sa-1 rástoarne.
Inda mânia Domnului s'a ardua
impotriva lui Uza i Dumnezeu 1-a rapus acolo, pentru nechibzuinta lui, si a murit
rangä chivotul lui Dumnezeu Ci David s'a málinit ca Domnul a sfaramat astfel pe Uza, de aceea locul acela s'a numit PeretrUza, pan& in ziva de astazi. Si s'a infricosat David inaintea. Dom-
nului in ziva aceea si a grait: Cum va mai putea ajunge la mine chivotul Domnului? »
Deci David n'a vrut sa aduc& la
el chivotul Domnului, in cetatea lui Da-
vid, ci 1-a adus in casa lui Obededom din Gat. Si chivotul Domnului a ramas in casa lui Obededom din Gat vreme de trei luni; i Domnul a binecuvantat pe Obededom i tonta casa lui. Si i-au opus regelui David acest euvant: o Domnul a binecuvintat casa lui Obededom i toate cate are, pentru chivotul lui Dumnezeu I Atunci David
325 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 7
s'a dus si a ridicat chivotul lui Dum-
nezeu din casa lui Obededom, aducindu-1 in cetatea lui David cu bucurie.
Si cind coi ce purtau chivotul
Domnului ficeau sase pasi, el jertfea un
i un vitel gras. lar David däntuia din toate pu-. tenle inaintea Domnului i era incins cu efod de in subtire. bou
Astfel David si toatil, casa lui Israil aduceau chivotul Domnului cu strigate de bucurie in sunetul trimbitei. lar cánd chivotul Domnului trundea in cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, s'a uitat pe fereastr i a vitzut pe regele David sirind i däntuind Inaintea Domnului si ea 1-a dispretuit mima ei. Apoi au adus chivotul Domnului
si 1-au asezat la locul lui, in mijlocul cortului pe care i-1 intinsese David, si David a jertfit arden i de tot i jertfe
de pace inaintea Domnului.
lar cänd a isprävit de adus arderile de tot si jertfele de pace, a bineeuvintat poporul in numele Domnului Savaot.
Si a impirtit la tot poporul, la
toati multimea lui Israil si la Várbati la femei, la fiecare cite o paine, cite o bucati de carne fo'i cite o turtä de struguri. Apoi tot poporul s'a dus fiecare la casa lui. Si s'a tutors David si-si binecuvinteze casa, iar Micol, fiica lui Saul, i-a
iesit in intimpinare i i-a spus: o cinste ficut astitzi regele lui Israil dezgolindu-se inaiptea ochilor roabelor robilor sii precum s'ar dezgoli un om
de niraic Griit-a David dare Micol: a Dintui-voi inaintea Domnului ! Viu este Domnul, care m'a ales pe mine in locul
tatillui tau i in locul casei lui intregi, asezindu-mit dipetenie peste poporul Domnului, peste Israil; drept /teem dininaintea, Domnului !
Si mä voi smeri fo'i mai mult dealt atitt i voi fi josnio in ochii
dar fati de roabele de care ai vorbit, voi fi in mare cinste Si Micol, fiica lui Saul, n'a avut niel un copil Omit cind a murit.
7.
CuvtIntul Domnului adus de proorocui Natan, lui David, cel ce se glindea sd zideascd templu.
lar dupi ce regele s'a sitlisluit in casa sa i Domnul i-a dat tihni din parten tuturor dusraanilor ail din veci-
nittate, Gritit-a regele lui Natan proorocul: Ia priveste: eu locuesc inteun palat de lemn de cedru, pe cind chivotul lui Dumnezeu stä sub prime de cort o.
Si Natan a rispuns regelui: t Tot
ceea ce ai in cugetul täu, apucii-te i bade-
plineste, fiindcá Domnul este cu tine !* Dar in noaptea aceea, cuvintul Dom-
nului rosti astfel cdtre Natan: Du-te i vorbeste cu sluga mea, ou David. Asa gritieste Donanul: e Vrei zidesti templu, ca sä locuesc in el?
Doar eu n'am locuit niciodati, in templu, din ziva când am scos pe fiii lui Israil din Egipt i pin& in ziva de azi,
ci am cilittorit in adäpostul cortului. Pretutindeni pe unde am umblat,
Cu toti fiji lui Israil, gráit-am eu un cuvint &tare vre-unul din judecittorii lui Israil, clirora le dädeam porunci si storeasci pe poporul meu Israil? Zis-am eu: o De ce nu-mi clädii mie templu din lemn de cedru? Drept aceea spune asa, slugii mele, lui David: o Astfel gráieste Doranul Savaot: o Te-am luat de la tirlit, de dindirä,tul olor, ca sä te fac principe peste po-
porul meu, peste Israil;
Si am fost eu tine in toate ale
tale FA am stäxpit din fats, ta pe toti dusmanii tii. i voi face ca numele titu sä, fie mare ca numele color mai
mari stä,pitnitori de pe pitmtint. Si voi statornici un loo poporului meu Israil si-I voi sädi, ca sâ locuiasci acolo si si nu se mai zbuciume, iar asupritmii vritjmasi id nu-1 mai impileze ca odinioari,
On in vremea °and puneam judecatori peste poporul meu Israil. Ci Ii voi da odihnit din parten tuturor vrijmasilor sä.i. Si pe tine Donuml te va
märi, cad Domnul iti va intemeia cad' domnitoare.
326 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 8
lar dupi ce zilele tale se vor im-
plini i vei adormi ling&prinii tii, ri-
dica-voi pe urmapul tau, de dupi tine, care va iepi din miiruntaiele tale pi voi statornici domnia lui. Ace,sta va cladi templu inchinat numelui meu i eu voi intEri pe veci
tronul stapinirii lui. Eu voi fi paiintele lui pi el va fi fiul meu; pi dam& va grepi, eu il voi mustra cu toiagul » ca oamenii cu bataia ca pe copii. i nu voi depirta milostivirea mea de la el precum am depirtat-o de la Saul, pe care 1-am izgonit mai nainte de tine,
Ci casa ta i stapinirea ta vor fi si raining intemeiate in veac de veac tronul tau statorrdc deapururea! » Intocmai cu aceste vorbe i cu aceastii descoperire, grait-a Natan lui David.
Dupl aceea venit-a regele David pi a stat inaintea Domnului pi a gräit: Cine sunt eu, Stapine Doamne, pi ce este casa mea, ci m'ai adus pin& aici? i aceasta este hicä prea putin in midi taj, Doamne Dumnezeule, dar tu mai vorbepti despre casa robului tau pentru vremuri indepartate. Este oare
aceasta pravili omeneasca, Doamne Dumnezeule ?
i atunci ce poate 85,0 mai zicit. David? Ati.ta doar: tu cunopti pe robul tiiu, Doamne Dumnezeule!
De dragul robului tau çi dupi
inima ta facut-ai aceastii mareatit, intocmire i ai robului tau. Drept acees,, mare epti tu, Doamne Dumnezeule, i nimeni nu este ca tine
pi nu este alt Duranezeu afarii de tine, dupi toate cite le-am auzit cu urechile noastre. i unde s'a pomenit vre-un alt po-
por pe pilmint ca poporul tau, ca Israil,
ca sa, porneasca Dumnezeu BS: pi-1 cum-
pere de popor faci nume mare fapte mari i infricopate sä sivirpeascii
gonind, de dinaintea poporului tau, pe care
ti 1-ai riscumparat din Egipt, neamuri dumnezei!
Tu ti-ai intemeiat pe poporul tau Israil, popor intru vecie pi tu, Doamne, facutu-te-ai Dumnezeul lui. 327
Ci acum, Doamne Dumnezeule,
giiduints, pe care ai facut-o robului tau casei lui implinepte-o in veact de veac adeverepte-o precum ai zis. j numele tä,u marit si fie In veac si se zicit: Domnul Savaot este Dumnezeul lui Israil i. Iar casa robului tau David va fi intemeiatil inaintea ta. Gad tu, Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israil, ai de,scoperit la urechea
robului tau: Casi iti voi zidi tie ! » De aceea robul tau ei-a luat indemnul sä se indrepteze spre tine cu aceasta rugliciune.
- 28. Deci acum, Doamne Dumnezeule, tu epti Dumnezeu i cuvintele tale adevarul, i tu ai fagilduit robului täu aceste bunatitti. 29. Binevoiepte acum i binecuvinteazi casa robului tau, i si dainuiascä dea-
pururi inaintea ta, dup.& figaduinta ta prin binecuvintarea ta, binecuvintati va fi pururea casa robului tau! s 8.
Alte reizboaie ale lui David. Dregalorii lui David.
lar dupii acestea, David a batut
pe Filisteni ii i-a supus, pi David a cuprins Gatul cu aseziírile lui din mina Filistenilor.
Apoi a infrint pe Moabiti i, dupa ce i-a doborit la pitmânt, i-a miisurat
Cu funia pi anume Cu doui futili, cu una ca sii fie ucipi i cu altit funie co ramie in viatä. Astfel Moabitii au ajuns robii lui David pi birnici. Pe urmä, David a batut pe Hadadezer, feciorul lui Rehob, regele din Toba, cand acesta pornise intäreasca stä-
pinirea la Eufrat. i David i-a luat o mie papte sute de ciilareti i doultzeci de mii de pio-
tapi. i David Cade vinele tuturor cailor de /a carele de razboi pi nu Vasa, decit o sutii. Cind Sirienii din Damasc au shrit inteajutorul lui Hadadezer, regele Tobei, David a infrint douazeci i doua de mii de Sirieni.
i David a pus cirmuitori peste
Sirienii din Damage i Sirienii au ajusn
robi lui David pi aducitori de dajdie.
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LITI SAMUIL, 9
casa lui Saul, ca si fiu milostiv cu el de dragul lui Ionatan Ci in casa lui Saul era un rob, pe
Astfel Domnul ii &idea lui David izbanda, ori incotro se indrepta. Atunci a luat David scuturile de aur pe care le aveau ostasii lui Iladadezer
care-1 cherna Tiba, i pe acesta hau che-
lui Hadadezer, regale David a luat aroma
bat: o Tu esti Tiba ? » Raspuns-a el: o Eu, robul tau! u
Si Tou, regale Hamatului, aftand ci
Zis-a regele: o Mai este cineva din casa lui Saul, ca sii, m5, port cu el cu
si le-a adus la Ierusalim. lar din Tebah si din Berot, orasele
mat la David. Si regale David ha intre-
multa afara din cale.
milostivirea lui Dumnezeu ? » Raspuns-a
David a infrant toatà ostirea luiiIadadezer,
Tiba regelui: o Mai este un fiu al lui
A trimis pe feciorul eau Ioram la regale David, cu tot felul de odoare de aur, de argint si de aramii., ea sa-i spunii multi sanatate urari pentru biruit ; s'a luptat cu Ha,dadezer EA
Ionatan, olog de amandona picioarele ! »
Atunei regale ha intrebat: « Uncle este el ? s Tiba i-a dat faspuns regelui: o lata, el at& in casa lui Machir, feciorul lui Amiel, in Lodebar. » Atunci a trimis regale David
fiinda Tou era mereu in lupta cu Hadadezer.
luat din casa lui Maehir, feciorul lui
Ci i pe acestea regale David le-a afierosit Domnului impreuni Cu argintul
Amiel, din Lodebar.
cu aurul afierosit i luat de la toate popoarele pe care le subjugase: Edomul, Moabul, Amoritii, Filistand, Amalecitii, precum si din prada
Si a venit Mefiboset, feciorul lui Ionatan, feciorul lui Saul, la David si
a cazut cu fata la pilm'ant i s'a inchinat ; iar David a strigat: s Mefiboset ! » Si el
a zis: 4 latá robul tiu!
lima, de la Hadadezer, feciorul lui Rehob, regale din Toba.
Atunci David a graft catre el: o Nu
te teme, cici vreau ea fin induraor
Si David îi facu i raai mare nume,
Cu tine de dragul lui Ionatan, parintele tau. Drept aceea iti voi da inapoi
intorcándu-se de la infrangerea Sirienilor,
caci bätu optsprezece mii de Edomiti In Valea Sarii. Apoi el a pus carmuitori peste Edom, paste tot Edomul a pus el cri,rmuitori, i toti Edomitii au ajuns robii
mosia lui Saul, tatal tau, iar tu vei
manca pururea la masa mea. Si Mefiboset s'a inchinat i a zis: Ce este robul tau, cti, tu te intorci
cu indurare la un dine mort precum
lui David. Astfel Domnul daduse izbanda,
lui David, ori incotro se indreptase. Si David a domnit peste tot Israilul si David a fost judecator i impiartitor de dreptate pentru tot poporul sau,
aunt eu ?
Dup5, aceasta a chemat regale pe Tiba,
sluga lui Saul, i i-a zis: o Toatti, mosia
lui Saul si tot ceea ce a avut casa lui le-am d5,ruit feciorului stapimului tau.
lar Ioab, feciorul lui Tends, era general peste ostire ;ilosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar. Tadoc, fiul lui Ahitub, i Abiatar, feciorul lui Ahimeleo, erau arhierei, iar
Deci lucreaza-i tarina, tu ai feciorii
robii täi, i aduna roadele ca sa
aiba, hranri, casa stripanului tau. Iar Mefiboset, fiul stapanului tau, se va infrupta
pururea din masa mea. » i Tiba avea cincisprezece feciori i douazeci de robi.
Sausa era mare scriitor al taxii. Benaia, feciorul lui Ioiada, era ciipitan peste Creti si peste Pleti. Iar fiii lui David erau cei mai de seam& sfetnici ai lui. 9. Buneitatea lui David lagi de feciorul lui lonatan. 1. Dupä acestea, David a intrebat. eMai
este oare cisieva care s5, fi limas din
Atunci Tiba a gait cdtre rege:
o Intocmai precum a poruncit Maria
Sa Regale slugii sale, asa va face sluga ta s. Iar Mefiboset a fost partas la masa lui David, ea unul dintre fedora regelui.
Si Mefiboset avea un prune pe
care-1 cherna Mica, si toti cati locuiau In casa lui Tiba erau slugile lui Mefiboset.
328
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A MR SAMUIL, 10, 11 13. Astfel, Mefiboeet s'a 5616,quit in Ierusalim, fiind pururea oaspele regelui la masii, ralicar c6, era olog de amAndoui picioarele.
Sirie-
nilor.
lar cealaltit (*ire o puse sub porunca lui Abiai, fratele situ, ei o ineirä In fata Amonitilor. Apoi a zis: 4 Dac6, Sirienii m6, vor
10.
birui, s6-mi sari inteajutor, iar dactt Amonitii te vor dovedi, atunci eu voi
Rdzboi cu Amonitii i cu Sirienii. 1. lar dupà acestea, Nahae, regele Amo-
nitilor, a murit i a ajuns rege in locul sAu, fiul s'au Hanun. 2. Atunci David s'a gAndit: # MA voi purta prietenos cu Hanun, fiul Jul Nahae,
pentru prietenia pe care mi-a artitat-o tatäl eau. Ded David i-a trimis prin solii säi euvinte de m6,ngAiere pentru fatal lui. i c6,nd dreghtorii lui David
intrar6, in tara Amonitilor, 3. Principii Amonitilor ziserit lui Ha,
nun, domnul lor:
puse in rAnd de lupti in fata
Crezi tu oare
sari in ajutorul tau.
Fil bArbatos i biírbAtoei sä ne do-
vedim pentru poporul nostru
pentru cettitile Dumnezeului nostru. Iar Domnul sá fac5, ceca ce este cu cale in ochii sàí.e
Atunci Ioab i oastea care era cu
61 s'au apropiat sa se incaiere la lupt6, cu
Sirienii, dar ei au rupt-o la fug6, de
dinaintea lui. lar cAnd Amonitii vazurA, c6, Sirienii au fugit, fugirá i ei de dinaintea lui Abiai intrar6, in cetate. i Ioab se intoarse de la infrAngerea Amonitilor iarAei la Ierusalim. 't
David ti-a trimis mAngAietori in cinstea tatAlui täu ? Nu I Ci David trimis-a pe dregEttorii sdi ca sà iscodeasc6, oraeul, ca sA-1 ispiteasci i sà-1 nimiceascA. s 4. Atunci Hanun a prins pe dreglitorii lui David i le-a tuns bArbile pe jumittate ei le-a retezat veamintele pe jumh-
tate pin& la coapse i apoi le-a dat
drumul. 5. CAnd i s'a dat de veste lui David, el a trimis intru intämpinarea lor, c6,ci solii
erau foarte rueinati, crainici au aceasti portmc6, din partea regelui: Stati in Ierihon pEtni cAnd vA va creete barba, dupit aceea veniti acasa. » 6. Deci, cb,nd au vitzut Amonitii c6, s'au fAcut uriti in ochii lui David, au trimis sä,
toomeascit de la Sirienii din Bet-Rehob tp't de la Sirienii din Toba,douitzeci de
CAnd Sirienii vAzurä di au fost
infrAnti de lsrail, se strfinser6, impreunA, Si Hadadezer trimise soli LA aduse
pe Sirienii de dincolo de Eufrat. i ei au venit p6,n6, la Helam, in fruntea lor cu Sobac, cApitanul oetirii lui Hadadezer. CAnd aceastä veste Ii fu adusa lui David, el aduntt tot Israilul i trec6,nd
Iordanul inaintA pAnit la Helam. Iar Sirienii se orfinduirii sä dea piept ou David ei incepurä lupta cu el. Insä, Sirienii fugirá din fate lui Israil
ei David nimici eapte sute de care ale Sirienilor impreunii cu caii lor i patruzeci de mii de pedestraei; aeijderea rApuse
pe Sobac, dipitanul oetirii, care muri acolo.
de pedestraei, apoi pe regele din Maaca,
Cu o mie de ostasi, i pe cei din Tob, douisprezece mii de oameni.
7. Dar eänd a aflat David despre
acestea, a trimis pe Ioab cu toat6, oastea
sa de viteji.
Deci cAnd toti regii care fuseserA supuei lui Hadadezer vAzuri c6, au fost
infranti de Israil, ei incheiarit pace cu Israil e't ajunserit supueii lui. Astfel Sirienii se ternunt BA mai sad+, in ajutorul Amonitilor.
8. Si au ieeit Amonitii i s'au ränduit in
ir do bittälie la poarta cetAtii, in vreme ce Sirienii din Toba FA din Rehob i cei din Ietob i Maaca erau randuiti osebit pe
11.
David, Bat,seba i uciderea lui Une.
1. lar dupit ce a trecut anul, pe vremea
cAmpie.
9. C6,nd vitzu Ioab c6 ar putea fi strAns
ei din fatä ei din spate, alese din toti fruntasii lui Israil o oetire pe care o 329
cAnd regii pornesc la ritzboi, trimie-a David pe Ioab ei pe ostaqii edi cu el ei tot Israilul ei au pustiit tara Amonitilor
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 11
si au fmpresurat Rabo; lar David states, In Ierusalim.
Si, odat5 In faptul serii, sculandu-se David din orivatul situ si plimbandu-se pe terasa palatului domnese,
vazu, de pe terasi, o femeie care se scalda.
i femeia era la vedere tare fru-
moasi.
Atunci David trimise ea si caresteze In privinta femeii. Dar el fsi zise: Aceasta este Batseba, flies lui Eliam, sotia lui Une Heteul ». Ci David trimise soli ca s'o Si ea veni la el si el se °Weil Cu ea. lar ea tocmai se curatise de necufatenia ei. Apoi s'a Intors lar femeia a r5,mas grea si a trimis si a vestit pe David si i-a spus: *Am rimas grea !
Apoi David i-a trimis lui Ioab porunca: s Trimite-mi pe Une Heteul*.
Ioab trimise pe Une la David.
Sosind Urie la el, David fl Intreba
ce face Ioab, cum se luptä oastea
85, se culce in culcusul eau Impreunà ou
casnicii stapanului eau, dar acasi nu se duse.
A doua ni de dimineafá, David serse o scrisoare lui Ioab si o trimise prin mana lui Une. lar in serisoare el seria asa: t Du
pe Urie unde va fi lupta cea, mai aprigä, apoi dati fnapoi din spatele lui, ca sà fie lovit i sä moarii!* Cand Ioab Impresura cetate,a, puse pe Urie In locul unde stia ea aunt luptatori mai viteji. Atunci ostasii din cetate facura un jure s si se inciierara eu Ioab si din oo,stea
lui David c5,zuri, cativa ostasi, iar Urie Heteul muri si el.
Pe urmi Ioab trimise veste lui
David cu toate amanuntele luptei. Atunci el didu aceasta porunei. trimisului: 4 Dupi, ce vei ispravi de spus
regelui toate Imprejurárile luptei, Daci, va izbucni mania regelui va striga la tine: *De ce v'ati apropiat de
cum merge räzboiul.
cetate ca sh, vä luptati? Nu stiati voi
Pogoarli-te In casa ta ti spali-te pe picioare!* i Une a iesit din palatul doinnesc i dupá el porni un dar de la
fiul lui Ierubaal? Nu i-a zvarlit oare
Apoi David i-a poruncit lui Une:
masa lui
Dar Urie se culei la poarta pala-
tului domnesc, impreuni, cu toti =mica stapanului eau si nu se pogorf la el acasii. Si i-au opus lui David vestea: s Urie
nu s'a dus la el acasii.!* Atunci David a
zis lui Urie: e Ai venit de pe drum; de ce nu te-ai pogorft In casa ta? Rispuns-a Erie lui David: 4 Când chivotul i Israil i ludo locue,sc In corturi i generalul meu Ioab i ostenii stäpanului meu stau tabariti in camp deschis, cum o sit mi, due eu la mine acasä, si, miinanc, di beau si sa ma culo cu nevasta-mea? Pe viata ta si pe viata sufletului tau, cä treaba aceasta nu voi face-o !
Grait-a David lui Urie: Mai stai astlizi aici i ratline Ii voi da drumul D. Deci Une ramose in Ierusalim i In ziva aceea.
lar a doua zi David fl chemi, la masi, çi Une =Inca i hau fnaintea lui David fl fmbata. Insi seara Urie
330
ea và vor arunca, pietre in cap?
05, doar cine a omorit pe Abimelec,
o femeie o piaträ de ra.9niti de pe zid
a murit la Tebet? Atunci de ce v'ati apropiat de ziduri? s Tu fnsi, ni. fa's-
punzi: t Robul tau Urie Heteul a murit si el!» Deci s'a dus solul pi a intrat i i-a povestit lui David tot ceea ce-i daduse In grijä Ioab si tot sirul Si solul a istorisit lui David:
a °sta.:Ai din cetate au fost mai viteji dealt noi si au dat un hire, fmpotriva
noastri, in camp deschis. Atunci noi am tabarit pe ei si am ajuns pima la poarta cetätii.
lar areasii slobozeau de pe zid
sageti impotriva ostasilor täi, i din ostasii regelui si-au gasit moartea vreo optsprezece insi, si a murit i robul tau Urie. Rostit-a David catre sol: Asa sa
spui lui bah: s Nu-ti fie mimo rea din aceasta pnieinä, fiindea asa minancà
sabia, cand pe unul, cand pe altul. Inelitrjeste-te la luptit fmpotriva cetatii i da-o la pamant. Asa sit-1 fmbarbatezi!*
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 12 Si femeia lui Une a auzit ea Une, jelit sotul.
sotul ei a murit
lar dup5, ce zilele de jale au trecut,
a trimis David si a luat-o la el in casa,. Astfel a ajuns sotia lui si a nascut un fecior. Dar aceasta Upa, pe ca,re o eavarsise David, a fost faptii res in ochii Domnului.
12. Dumnezeu mustrd pe David prin procrrocul Notan. Pedeapsa lui David ?i pocclinta lui.
Deci Domnul a trimis pe Notan la David. Si el a venit la David si i-a grait:
e Erau odatá doi oameni tuteo cetate, unul bogat i altul sarao, Bogatul avea turma i cirezi afara din cale de multe.
Saracul insa n'avea altceva decat o singura oita mica, pe care o cumparase. Si el o crescuse si o facuse mare impreuna
ochii mei? Pe Une Heteul 1-ai ucis cu sabia, 1-ai omorit cu sabia fiilor lui Amon, iar pe femeia lui ti-ai luat-o tie de femeie.
10. De aceea sabia nu se va departa niciodatii de casa ta, cici pe mine m'ai dispretuit, iar pe femeia lui Une Heteul luat-o tie femeie. 11. Dar iatil ce rosteste Domnul: Iatit
iti voi urzi prapadul chiar din casa ta, cáci voi .lua sub ochii tIti pe femeile tale .
FA le voi da aproapelui tau, care se va calca cu femeile tale in vitzul soarelui acestuia.
12. Si daca tu ai savarsit fapta in
asearla, eu voi sivarsi-o la arittare inaintea a tot Israilul i la lumina soarelui.*
13. Atunci a grait David lui Natan:
e Pacatuit-am inaintea Domnului !* Raspuns-a Natan lui David: a Si totusi Dum-
nezeu a iertat pacatul tau: Nu vei muri. 14. Ci, fiindca, prin fapta aceasta tu ai dispretuit pe Domnul, pruncul ce ti s'a nascut va trebui sil, moara.*
Cu copiii sal Si manca din imbucatura lui i bea din nastrapa lui i dormea la sanul lui, aa incat era ea si copila lui. Si a venit un drumet la omul cel bogat, si lui i-a venit peste maná ni, ia din turmele ori din cirezile sale, ca s'a gliteasca ospat drumetului care venise la el, si atanci a luat oita omului celui sarao si a gatit-o omului venit la el in gazda!* Atund David s'a aprins strasnic de manie impotriva acelui om si a zis lui
imbolniivi.
moarte este omul cara a savarsit amista, fapta! lar pentru taita sá, dea o ispasa de
18. A saptea zi pruncul muri. i curtenii lui David se temeau si-i spuna ca pruncul a murit, ci chibzuiau: a Ta vedeti!
Notan: «Pe Dumnezeul cel viu, vrednic de
sapte ori mai mane, fiindeil a silvarsit aceasta faptii, i pentru ca, a fost fára erutare. lo
Atunci Notan a gráit lui David:
« Tu esti omul acela! Asa rosteste Domnul Dumnezeul lui Israil: a Eu te-am uns
pe tine rege al lui Israil si eu te-am
scapat din mana lui Saul. Datu-ti-am casa domnului tau si la sanul tau pe femeile stapanului tau, Datu-ti-am casa lui Israil si a lui luda si daca aceasta ar fi fost proa putin a mai fi adiiogat atatea i atatea! Pentru ce ai dispretuit cuvantul Domnului ai facut ceca ce urgisesc
15. Apoi Natan a plec,at acasä, iar
Domnul lovi pe pruncul pe care i-1 nas-
case lui David femeia lui Une si el se
16. Si David chemä in sfantul locas
milostivirea lui Dumnezeu pentru pruno. i
inu post FA intrand in casa masa
noaptea jos, invelit in sao. 17. lar batritnii de la curtea lui venir& indata la el ea sa-1 scoale de jos, lusa, el nu voi i nici nu puse nimio in gura.
Când pruncul era in viata, noi i-am vorbit i el n'a ascultat de glasul nostru.
Cum fi vom apune acum: a pruncul a murit u? Ar putea savarsi vre-o nonorocino.*
19. lusa, David a bagat de seama ca slujitorii säi optesc futre ei i David
a inteles oä pruncul a murit. Atunci
David a intrebat pe slujitorii Bah a Asa e ca prancul a murit? Iar ei raspunsera, a A murit! 20. Dupa, acestea, David s'a sculat de jos si s'a spalat 1.1 si-a uns parul si si-a schimbat vesmintele. Apoi s'a dus in casa Domnului si s'a inehinat. Pe urma
331 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13
s'a intors acasa si a poruncit sa i se dea de mancare si a mäncat. Atunci slujitorii sal i-au gait: a Ce va sä zica aceasta purtare a ta? Cand
copilul mai era in viaä, ai postit i ai plans, iar acum and a murit, sculat i ai cerut de mancare!
te-ai
Rirspuns-a el: « and pruncul mai traia, am postit si am plans, cad ma Ondeam: Cine stie ? Poate ca, Domnul se va indura de mine EA va 1.5.sa copilul cu viata. lar acum, dupe': ce a murit, de ce sa, mai postesc. Pot oare sa-1 mai aduc inapoi ? Eu ma voi duce la
el, dar el nu se va mai intoarce la mine!
Pe urma David a mangaiat pe
Batseba, so0a lui, si a intrat la ea si ea a
zamislit o ea a nascut un fecior pi el i-a pus numele Solomon, si Domnul iubea.
Si Domnul i-a trimis vorba prin Natan proorocul i i-a pus numele
Iedidia, dup& euvântul Domnului.
Dup& acestea, Ioab a batut Ra-
ba, orasul domnesc al fiilor lui Amon, EA a cuprins cetatea apelor. Si Ioab a trimis vestitori lui David spunand: « M'am razboit cu Raba si am cuprins cetatea apelor.
Deci acum tu aduna, oastea care a mai ramas i impresoara cetatea, cucereste-o, ca sa nu cuceresc eu cetatea poarte numele meu. Atunci David a strans toatä oastea si
a pornit impotriva Rabei, pe care
a impresurat-o si a cupiins-o. Si a luat cununa idolului Milcom de pe capu-i, i din ea David si-a facut una pe capul lui; si ea cantarea un talant de aur i avea pe ea o piatrá, nestimatit,
care a fost pusä pe capul lui David. Si el a ecos din cetate mare multime de prada.
lar poporul din cetate, 1-a scos
afar& EA I-a pus la corvezi, eu fierästraul
cu imblacia de fier i cu securea, lucreze la cuptoarele de caramida. asa a Moat cu toate cet4ile Apoi David, impreuna, cu teat& oastea, s'a intors la Ierusalirn. sa,
18.
Tamara, Amnon si Absalom. lar dupä acestea, Absalom, fiul lui David, avand o sorb: prea frumoasa, care
se chema Tamara, Amnon, tot fiul lui David, s'a indragostit de ea. Si Amnon era chinuit greu si gata sa caza, bolnav, de dragul sora-si Tamara, caci ea era fecioara i lui Amnon i se piirea lucre cu neputinta sa, apuce pe vre-o cale cu ea. Ci Amnon ayes, un prieten, anume Ionadab, fiul lui imea, fratele lui David,
Ionadab era om tare iscusit.
Deci el zise lui Amnon: « De ce esti
tu, o principe, atat de abatut, zi de al? Nu vrei sa-mi spui mie ? Raspuns-a lui Amnon s Iubeso pe Tamara, sora lui Absalom, fratele meu.* Atunci i-a spus Ionadab: « Culca-te
In patul tau, si fa-te ca, esti bolnav.
cand tatil tau va veni sä te vaza,
rogi: s Afj vrea sa. vina. Tamara, sorti-mea,
ca sa-mi dea ceva de mancare. i sa tease& mancare,a inaintea ochilor mei, ca sä vád i eu i sir mananc din mans, ei! Si Amnon s'a culcat ka s'a fäcut ca e bolnav i, venind regele sii-1 vazä, zis-a Amnon catre rage: e Sri, vie Tamara, sora pregateasca sub ochii mei mea, si
doll& turte, sit manane din mlina 61*
Atunci David a trimis in palat, dupä Tamara si i-a poruncit: SS, te duci in faci ceva casa fratelui tau Aranon de mancare e.
Si astfel Tamara a venit in casa, la
Amnon, fratele ei, si el era culcat. Ci ea a luat coca si a framantat-o EA a facut
turte inaintea ochilor lui si a pus turtele la foc. Apoi a luat tigaia si a riisturnat-o inaintea lui. Ins& el n'a voit ea manance EA a strigat: s SA, jasa. toti din fata mea s.
Si au iesit toti de la el. Zis-a
Amnon
catre
Tamara :
Adu-mi de mancare in iatao, sä nano din mana ta e. Si Tamara a luat turtele pe care le Meuse si le-a dus fratelui ei, Amnon, in iatac. Dar Gaud a venit langa el sä-i dea
manance, el a prins-o
Ri
i-a spus:
a Vino! Culea-te cu mine, sora-mea! s
332 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13 Riispuns-a ea: s Nu asa, frate-meu! Nu mg lua ou sila, c5,ci nu se face asa in Israil ! Nu stivfinsi aceasti !
zitori la tunsul oilor. Binevoiasci regale
si vie cu curtenii sii, la robul siu.
ea, a luat-o cu de-a-sila i s'a culcat cu ea.
lust, regale i-a rapuns lui Absalom: a Ba nu, fiul meu! Si nu mai venim toti, ca sit te impovirim. a Totusi Absalom a stäruit pe 15,ngit rege, dar regale n'a voit sá mearg5, si 1-a binecuvintat sä, place. Atunci gräit-a Absalom: 4 Dacii nu, s5, meargi cu noi cel pupa Amnon, fratele meu 1 Ci regale rispunse: e De ce sä meargi Cu tine ?
care o iubise. i atunci Amnon a strigat
tuturor fiilor regelui si vie la el. Si Absalom a poruncit slugilor
Oki incotro m voi duce eu cu
ocara mea? Iar tu vei fi in Israil ea unul dintre netrebnici. Ci vorbeste a,cum eu regale, cad el nu se va impotrivi sä dea dupi tine. »
Insti el n'a voit si asculte de ru-
gimintile ei, ci fiind mai värtos decit
Dar Absalom s'a tinut de rege pin5, and i-a dat voie lui Amnon si
Si Amnon sin* pentru ea o ur5, mare din cale afarg, ci era mai mare ura cu care o ura, death dragostea cu la ea: a Scoali-te! Du-te Si ea a zis care el: 4 Nu, fratele meu, oici, dads, mä gonesti, mai mare
sale si le-a spus: a Rigati de salmi: când Amnon va incepe sá se inveseleasci de vin çi eu voi rosti care voi: s Loviti pe Amnon !», voi s5,1 omoriti. Si nu v5, fie
este nelegiuirea aceasta decit cealalti pe care ai cu mine a. Dar el n'a voit dea nici o ascultare, Ci a chemat pe copilul situ de cas5 care-1 slujea, si i-a poruncit: 4 Alungi-o pe aceasta de la mine, dark i inchide
team& ! Cäci eu ;aunt eel ce vtt poruncesc.
dovediti-vi viteji ! Fii curajosi Si slugile lui Absalom ficuri cu
Amnon precum le poruncise Absalom. Atunoi toti fili regelui se sculari si incalecari fiecare pe catitrul situ si fugir5,. Si pe cind ei eran inc5, pe drum, sosi la David zvonul acesta: a Absalom a injunghiat pe toti fili regelui si n'a mai rimas dintre ei nici unul! sgsiat Si s'a sculat regale si vesmintele si s'a culcat la pämtInt;
usa dap& ea. »
Si. Tamara avea pe ea o hainá cu mäneci, fiindci asa se im-
bricau inainte vreme fiicele regelui, cat
erau fecioare. Deci slujitorul a dat-o
afar5, si a inchis usa dupi ea. Atunci Tamara si-a pus cent's& pe cap i haina cea lung5, de pe ea, cea cu mined, a sfisiat-o i s'a apucat cu nile de cap si a pornit sä meargi i 85, tipe pe cand mergea.
toti easnicii din jurul lui stiteau cu
vesmintele sfäsiate. Dar Ionadab, fiul lui imea, fratele
lui David, se ridic5, i grid: # Si nu gin-
Ci a intrebat-o Absalom, fratele ei: # Nu cumva Amnon, fratele tau, a fost cu
tine? Dar acum, sora mea, linisteste-te,
aid e fratele tiu. Nu-ti fie mima rea
deasc5, stilp5,nul meu cä, au fost omoriti, toate odraslele, fili regelui, fiindat numai
Amnon trebue ai fi murit, cäci dupä
capul lui Absalom nenorocirea aceasta
pentru aceasta. s Deci Tamara rimase
era hotirità, din ziva cand Amnon a
Si auzind regale David de toat5, aceastil failmplare, se mania foarte.
Deci acum, stipinul meu, regale si nu punil la inimä gändul ac,esta i sä,
nemingiiatä in casa fratelui ei Absalom.
umilit pe sorit-sa Tamara.
Absalom Ins5, nu vorbi cu Amnon
nici in räu, nici in bine, dar Absalom
creadi eft au murit toti principii,
ci
ura pe Amnon, pentru cuvintul cá smerise pe sorit-sa Tamara. Dup.& doi ani de zile, Absalom puse sä-i tuna: oile, la Baal-Hator ling&
numai Amnon singur trebue sit fi murit !» Ins5, Absalom fugise. i ridicindu-si ochii ostasul care era de strajil uitändu-se, iatä, cä gloat& multä, venea pe povirnisul de la Horonaim la vale.
Iat5, ci robul tiu are tunzi-
a Tait, fili regelui sosesc. Precum a zis robul tiu asa s'a si intimplat ! » De abia isprivise cuvintul
Efraim, i Absalom pofti pe toti fiii regelui, Anume ductIndu-se la rege
Atunci Ionadab zise care rege:
333
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 14
Dar femeia din Tecoa a raspuns
fili regelui sosira, i riclicand glasurile lor
regelui: i Asupra mea, stiipane, Maria
plinser5 si la fel si regele i toti curtenii lui au pornit sa planga cu jale mare.
Ta, s5, ramana vina ii asupra casei tatalui meu! Iar regele i tronul sau sa
In vremea aceasta Absalom fugise; s'a due la Talmai, feciorul lui Amihud,
fie fara yin& ! *
Zis-a regele: s Cine iti va cauta pricina, sa-1 aduci la mine si nu se va mai lega de tine!» RA spuns-a femeia: Aduca-si a-
regele din Ghesur. Ins& David era in mare tristete toata vremea, din pricina
feciorului situ. Astfel Absalom fugind i ajungb,nd
la Ghesur a stat acolo trei ani;
minte regele de Domnul Dumnezeul sau,
ca rizbunatorul sângelui sa nu savar-
Iar duhul regelui conteni cu mania lui impotriva lui Absalom, cad se mangaiase acum de moartea lui Amnon.
seasca acest mare prapad FA sit nu piardi
pe feciorul meu!* Atunci regele grad: a Viu este Domnul! Nici un fir de par al
fiului tau nu va &idea pe pamânt.*
14.
Intoarc,erea
lust:
Absalom Inaofitoare.
i
Vorbit-a iar femeia: s Ingadue roabei tale sa, mai spun& un cuvant stapanului meu, regele. Räspunsu-i-a:
mprejurclrile
Ci Ioab, fiul lui Teruia, a inOles
Vorbeste ! *
ca mima regelui tanjeste dupa Absalom. Drept aceea Ioab a trimis la Tecoa
Atunci a zis femeia: # De ce, dar,
cugqi tu una ca aceasta impotriva poporului lui Dumnezeu ? Cad rostind re-
si a adus de acolo o femeie iscusita a vorbit cu ea: Fl-te ca esti cu mare jale si imbrac5-te in vesminte cernite, si nu te unge Cu untdelemn si fil ca o
gele cuvântul acesta, el este de-a-dreptul
vinovat, pentru ca nu aduce inapoi pe
izgonitul sau. Ci noi vom muri far&
femeie care de multe zile plange dupa, un mort. Si intl.& la rege i vorbeste-i asa.
suntem ca apa varsatii, pe piimant si care nu se mai aduna. Dar Dumnezeu nu va lua viate, acelui care 1i bate capul i face planuri ca sa nu laso In
Ioab a invatat-o cuvintele pe care
avea sit le spunii. rege
Deci femeia din Tecoa a intrat la i a cazut cu fala la pämânt si s'a
surghiun pe cel surghiunit de rang& sine.
lar acum am venit ca ea spun
inchinat si a grait: a Maria Ta, ajuta-ma Zis-a regele catre ea: a Care este
acest cuvânt regelui, domnul meu,
murit !
roabei sale. De bung seamá regele va da ascul-
gloata m'a speriat i atimci s'a gandit roaba ta: i Ja sa vorbesc cu Maria Sa ! Poate cá regele va implini rugamintea
piisul tau? * Rispuns-a ea: a Vai, sunt o femeie vaduva,, caci barbatul meu a
Si roaba ta avea doi fecimi i s'au inciiierat amandor, pe camp, i nefiind nimeni care despartä, unul a lovit pe celalalt si 1-a omorit. Si iata s'a sculat tot neamul impotriva roabei tale si strigii: Da-ne pe cel ce a omorit pe fratele situ, ca sa-1
tare vi va izbavi pe roaba sa din mana omului care umbla sa ma, piarda, pe mine impreuni Cu fiul meu, din moste-
nirea lui Dumnezeu.
Apoi s'a gandit roaba ta: Cuvantul stapanului meu, regele, sa-mi aducá ! Cad intoemai ea ingerul lui Dumnezeu, ass, este stapanul meu, regele, ca se. asculte i binele i raul. Ci
vim, rizbunand viata fratelui situ, pe
care 1-a ucis ; i vom nimici i pe mostenitor !* Astfel ei vor sit sting& taciunele
care mi-a mai ramas, ca sá nu-i mai laso sotului meu niei nume, niei urmasi pe fate pamantului Atunci regele a gait catre femeie:
Du-te la casa ta, caci eu voi da po-
runei spre binele tau!
Domnul Dumnezeul tau sit fie cu tine! »
Atunci raspunzand regele a zis
dare femeie: a Te rog di nu ascunzi de mine nimic din cele ce te voi intreba Grait-a femeia: Porunceasca stapanul men, regele!*
334
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMTTIL, 15 Deci a intrebat regale: 4 Nu cumva
mana lui Ioab este cu tine, in toati
aceastä pricina ?* Atunci femeia a faspuns astfel:
o Pe viata ta, stapane,
Maria Ta, dac5, poate sâ eb,rmeasca cineva la dreapta ori la sttinga, din tot ce a spus stapanul meu regale! Inteade-
vär, robul tau bah, el este cel ce mi-a dat porunca si care a pus in gura roabei tale toate aceste euvinte.
Robul tau Ioab a urzit aceastä
poveste, ea sâ schimbe, prin pildä, infätisarea lucrului, ins& stripanul meu este intelept, cu intelepciunea ingerilor lui
Dumnezeu, asa incat stie t,oate ate se intampla pe parnant.* Atunci regele a rostit cittre Ioab: 4 lata c5, tu ai pus la cale treaba aceasta. Deci du-te, Absalom !*
adu inapoi pe lidiat, pe
Si Ioab a cazut cu fata la pämänt si s'a inchinat EA a binecuvantat pe rege si a zis mai departe: o Azi a eunoscut robul tau, doamne, M'aria Ta, ca am aflat har in ochii tai, intrucat Maria Ta a indeplinit rugiimintea robului Apoi Ioab s'a sculat si s'a dus la Ghesur i a adus pe Absalom la Ierusalim. Ci regele a poruncit: o Intoareit-se
la el mask dar fata mea ea n'o vaza!* Astfel Absalom s'a intors la el acasa, fara sa vaz.ft fata regelui. j barbat frumos ca Absalom si foarte de 15,udat nu se afla altul in tot Israilul. De la talpa piciorului pan& in
sài q Vedeti ea tarina lui Ioab este vecina cu mine si are pe ea holde de orz. Duceti-va çi dati-i foc. * i slujitorii lui
Absalom au dat foc lanului. Si au venit robii lui Ioab la el cu vesmintele sfasiate si i-au spus: Oamenii lui Absalom au aprins o parte din holda.* Deci atunci s'a sculat Ioab si a a venit la Absalom aca,s5, si I-a intrebat: o Do ce au dat foc oamenii taj holdei de pe tarina mea? Raspuns-a Absalom lui Ioab: q Jata,
am times la tine oameni earesa-tispuna: o Vino incoace*, ca sa te trimit la rege sa-lintrebi de ce am venit din Ghesur. Mi-ar fi fost mai indemana 85, fi ramas acolo ! Ci acum vreau sä vad fata regelui;
si daca ¡mi gaseste vre-o vina, sa dea mortii ! *
Deci Ioab s'a dus la rege si i-a
impärtäsit toate acestea. Apoi regale 1-a chemat pe Absalom si el a venit la rege
si el s'a inchinat, cu fata la pamant,
inaintea regelui. Atunci regale a särutat pe Absalom. 15.
Rdscoala lui Absalom çi fuga lui David. Dup5, acestea, Absalom fil-a Injghebat car si armlisari i eincizeei de
voinici, care alergau inaintea lui.
Pe urma Absalom se scula de cu i states, lângä drumul care ducea in poarta. Si pe orisicine avea vreme
se
vre-o pricinit de judecatä ì trebuia sa se dud); la rege ca 86,1 judece, Absalom cherna si-i vorbea: o Din care cetate esti
parul, i de aceea 11 tundea, greutatea pärului capului sau era de cloud, sute de sicli, dup.& cantarul regelui.
pricina ta este bunä i dreaptä, dar,
crestetul capului, nu gliseai la el nici un CUSUT.
lar cand Ii tundea parul,
i
tundea din an in an, cad il impovara
Si j s'au nitscut lui Absalom trei o fiicä, pe care a numit-o Tamara si care era tare mandrä la vedere. Si a stat Absalom in Ierusalim doi ani, dar faja regelui n'a väzut-o. Dupà, aceea, Absalom a trinais
cierne pe Ioab, ea si4 indemne 85, se duo& la rage; ins5, Ioab n'a voit ea vie la el. Dad a trimis si a doua oar& si tot n'a voit sä vie. Atunci Absalom a zis slujitorilor
335
tu?* i omul raspundear Robul tau este din cutare semintie a lui Israil Atunci Absalom Ii spunea: Vezi,
dinspre partea regelui, nu este nimeni care sa te asculte ! S'r Absalom adaoga: Daca m'ar pune cineva judeeätor in tara, oricine ar veni la mine cu vre-o carsenie de jude-
eu i-as face dreptate.* lar cand omul se apropia ca sa se
inchine lui, el intindea mama si-1 säruta.
apuca
In asa chip se purta Absalom eu
toti eei din Israil, care veneau
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 15 scoati dreptatea de la Vod, ql fura mima bsarbatilor
Cand s'au implinit patru ani, Ab-
salom a graft cittre rege: Duce-m'as sä indeplinesc, la Hebron, juruint,a cu care m'am legat cu Domnul.
Cad robul tin a ficut o juruinti
pe cii,nd locuiam la Ghesur, in Siria, si am zis: Daci Domnul mi va aduce inapoi la Ierusalim, atunci voi sluji Domnului, in Hebron. o Si regele i-a rispuns: Du-te cu pace ! Si el s'a sculat si s'a dus la Hebron.
Si a trimis Absalom iscoade in
toate semintiile lui Israil cu aceastil stafeta: Când veti auzi glasul trimbitei, atunci sä strigati: t Absalom s'a ridicat rege in Hebron 1 o
lar impeuni cu Absalom au purees din Ierusalim doui sute de barbati, care fuseseri poftiti ql mergeau in toatii
nevinovatia lor, si care nu stiau de aceasti punere la cale. Si pe cand Absalom aducea jert-
fele, a trinais ea cheme din Ghilo, cetatea
sa, pe Ahitofel Ghilonitul, sfetnicul lui David. Astfel rtízvrittirea s'a intarit gloata venea ql sporea in jurul lui Absalom.
Si a venit un vestitor la David si i-a spus: mima Israilipor s'a intors spre Absalom o.
Atunci David a strigat catre toti curtenii slti, care se aflau cu el in Ierusalim: Sculati-vi sâ fugim, ciici nu va fi pentru noi altä, sciipare din fala lui Absalom. Zoriti-vä ql plecai ca nu cumva,
zorindu-se el, si ne ajunga, ql sit aduc5,
präpäd peste noi si sa tread, cetatea
prin ascutisul sabiei ! Curtenii regelui au gait citre rege: o Once cale ar alege stipinul nostru, regele, iatâ, robii tii stau la porunci !
Si a iesit regele pe jos pi toat5,
casa lui si a läsat zece tiitoare ea; pazeascii, palatul.
Astfel a iesit regele Mari, cu toti curtenii sal dupi el si s'au oprit la casa cea de la margine. Si toatä, oastea lui mergea pe ling.& el, precum ql toi Cretii ql Pletii, pe cand toti coi din Gat, sase sute de 336
oameni, care veniseri pe jos dupi el din Gat, mergeau inaintea regelui. Atunci regele a zis &fare Itai din Gat: « De ce vii si tu cu noi ? Intoarce-te ql rämiti cu regele, fiindcli tu esti strain, ba inch, ql surghiunit din patria ta. Ieri ai venit ql astäzi 85, mergi cu
mine in bejenie ? Dar nici eu nu stiu unde ! Intoarce-te ql ja si pe fratii tii
Cu tine, iar harul ql credinciosia Domnului sa, fie cu voi ! Insi Itai a räspuns regelui si a zis: Pe Domnul col viu si pe viqa ta, doamne, Miria Ta, in locul unde va fi stapa,nul meu, regele, ori la moarte, ori
la viati, acolo va fi si robul táu. »
Rlispuns-a David lui Itai: Atunci haide ql treci. o Si a trecut Itai din Gat cu toti oamenii sai ql cu toatá familia sa. Si toati Iara s'a jelit cu glas mare
si tot poporul tot trecea, in vreme ce regele stiltea in lunca Chedronului, ql toati
gloata se scurgeai pe dinaintea lui, pe drumul care duce in pustie. Si apoi iatâ ca, Tadoc ql Abiatar, care duceau chivotul lui Duranezeu, au pus
jos chivotul lui Dumnezeu, pin'S; ce tot poporul a contenit IA a iesit afar& din cetate. Atunci regele a rostit lui Tadoc lui Abiatar: DucOi inapoi chivotul lui
Duranezeu in cetate, ca sá diming la locul eau. Dad', voi gag har inaintea Domnului, atunci el má va aduce inapoi
ql mi va litisa sá yid iarasi chivotul locasul
Ina, dad, el imi va spune astfel: Nu mai am niel o ingilduinti, pentru tine o, atunci iati-mi: faci el cu mine cum va giisi cu cale in socotinta sa! Deci zis-a regele lui Tadoc arhiereul: Vedeti, tu si Abiatar, intoarceVi-vi
cu pace in cetate impreuni cu amtindoi feciorii vostri, anume cu Ahimaat, fiul
tiu, ql cu Ionatan, fiul lui Abiatar.
Uitati-vi, eu voi zäbovi pe la
vadurile pustiului, pia, ce 1mi va sosi de la voi vre-un ouvint, ca «â-mi &due& o
Atunci Tadoc ql Abiatar au dus inapoi in Ierusalim chivotul lui Dumnezeu si au ramas acolo.
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 16
Si David s'a urcat pe suisul Muntelui Mlislinilor si urca plangand i cu capul acoperit i mergea cu picioarele goale. Agijderea si tot poporul care era
cu el, fiecare era cu capul acoperit
tot urcau si urcand plangeau. Atunci li sosi lui David aceasta veste: Ahitofel este printre razvratiti impreuna, cu Absalom Ci David a raspuns: Doamne Durnnezeule, zada,r-
nicegte sí atol lui Ahitofel
lar cand David a ajuns pe varful muntelui unde se rugau lui Dumnezeu,
iatit czt fi iese inainte Husai Architul, prie-
tenul lui David, eu vesmantul sfasiat cu pulbere pe cap. Atunci David i-a zis: a Daca, vei merge °u mine, imi vei fi o povara,
Daca fusa; te vei intoarce in cetate, sa, vorbesti asa lui Absalom: e Vreau sa,
fiu sluga ta, Maria Ta; am fost altadata
sluga tatalui tau, voi fi de aci inainte sluga ta! e In felul acesta tu vei zadarnici spre binele meu sfatul fui Ahitofel.
Caci, hotarit, vor fi acolo cu tine
arhiereii Tadoc i Abiatar, astfel Inda erice rtire pe care voi auzi-o din palatul regelui Impartaseste-o arhiereilor Tadoc Efi Abiatar.
Tata, acolo se afla impreunii cu ei cei doi fii ai lor: Ahimaat, al lui Tadoc Ion atan al lui Abiatar ; i prin mijlocirea
ion trimiteIi la mine toate vegtile pe care le veti auzi. * Astfel Husai, prietenul lui David, a intrat in cetate, tocmai cand Absalom sosea in Ierusalim. 16.
David pribegeiste. Absalom se ural pe tron.
Dupa, ce David trecuse cu ceva
dincolo de varful muntelui, iata inainte libo, robul lui Mefiboget, ou doi
mägari ou samarele pe ei, incarca.ti cu dond sute de paini, o suta de ciorchini de struguri uscati, o Bufa de siruri de smochine gi un burduf de vin. Si regele a intrebat pe Tiba: ß Ce vrei s'a faci cu aceste lucruri? » Ras-. puns-a liba: Màgarii sunt pentru familia regelui, ca sé, incalece pe ei. Painea
smochinele sunt de mancare pentru
iar vinul este bautura pentru
coi sfars4i de obosealii, in pustie ! *
Si 1-a mai intrebat regele: « Dar
unde este fiul domnului tau? e Räspuns-a
Tiba ciltre rege: e ata, a ramas in Ierusalim, caci zicea: e Astazi cei din casa lui Israil 1ml vor da inapoi domnia tatalui meu! Zis-a regele catre libo: e lata, al tau sil fie tot avutul lui DIefiboget ! Zis-a Tiba: e Md inchin pana, la pamant ! De afla har in oehii tal, stapane, Maria Ta! - 5. Cand regele a sosit la Bahurim, a iesit de acolo un om din neamul i din
casa lui Saul, anume Simei, fiul lui
Ghera. Si pe cand yenes, incoace, blestema necontenit. Apoi a inceput s'a arunce Cu pietre dupa David ai dupa toti slujitorii regelui, macar ea toata oastea i te4i voinicii
mergeau pe dreapta si pe stanga lui
David. Si plintre blestemele lui, Simei striga astfel: # cara-te, ucigasule
om de nimic A tutora Domnul 1mpotriva,t4 tot
sangele varsat in nea,mul lui Saul, in locul caruia ai ajuns tu rege, i a dat
Domnul stapanirea in mana lui Absalom,
fiul tilu; i iata,"-te acum incoltit de nenorocirea ta, flindca, esti un varsil,tor de sango:,!*
Atunci Abiai, fiul lui Teruia, a
grita catre rege: e Pentru ce aceastii, mor-
täciune de caine blestemil inteuna pe
stapanul meu, regele ? Lasa-ma, reped la el i sa-i retes capul. » Irisa regele i-a raspuns: e Voi, fii ai lui Teruia, ce am de descureat eu cu voi ? Lasati-1 ed blesteme, fun deA Domnul
i-a zis lui:
Blestema pe David! »; atunci cine 11 va Iine de rau, spunand: *De ce faci una ca asta? » Apoi rostit-a David lui Abisal si catre toti curtenii e lata fiul meu, care a iegit din maruntaiele mele, timbra ridice viata, dormite acest fiu al lui Veniamin Lisati-1 eA blesteme, caci
Domnul i-a poruncit! Poate cd Domnul va cauta la tialosia mea si Domnul imi va rasplati cu bine in locul blestemului sau de astazi ! e
337 www.dacoromanica.ro
99
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 17 Astfel David 0 oamenii sal au mers in calen lor, in vreme ce $irnei mergea pe
coasta din fata, in dreptul lui David, 0 blestema necontenit i arunca cu pietre
inspre David si zvarlea cu taranii dupii el.
Si a ajuns regele i toata gloata
care era eu el, sleiti de putere, pans& la
mii de barbati i sa, pornesc urmaresc pe David in noaptea aceasta. Voi tibitri pe el, cand va fi ostenit
vlaguit, i voi baga spaima in el. Iar toata gloata c,are este cu el va lua-o la fuga, asa incat voi omori numai pe rege.
Atunci voi aduce inapoi tot po-
Iordan si acolo au rasuflat. Ci Absalom cu toti berbatii lui Israil au sosit in Terusalim, insotit de
porul la tine ca i cand ar veni inapoi un singur om. Caci tie ii trebue numai viata
Ahitofel.
pace. o
Si. dad Husai Architul, prietenul lui David, ajunse ling& Absalom, liu§ai a strigat catre Absalom: e Traiasca regele ! Traiasca regele !*
Atunci Absalom 1-a intrebat pe
Husai: e Aceasta este dragostea ta &Litre
prietenul tau? De ce nu te-ai dus cu prietenul tau? o Dar Husai a faspuns lui Absalom:
unui om i pe urma tot norodul va fi pe Acest cuva.nt a placut lui Absalom,
ca i tuturor bátranilor din Israil. Ins& Absalom a zis: e Chiama, te
rog, 0 pe Husai Architul, ca sá auzim
sfat din gura lui!*
Intrand Husai la Absalom, Absa-
lom i-a spus: Acesta este sfatul pe care 1-a rostit Ahitofel. Sit indeplinim planul
lui? Daca nu, vorbeste tu! o
inaintea ta !
Atunci Husai a grait dare Absalom: e De data asta, sfatul pe care 1-a dat Ahitofel nu este bun ». Si Husai a aditogat: 4 Tu stii bine ca tatal tau i voinicii lui sunt viteji le este mima ()feria., ca a unei ursoaice din pustie, ai cärei pul au fost rapiti.
sà facem ?
astampar &Ind doarme oastea. lata, in aceastà clip& el stá ascuns
e Nu asa, ci acela pe care 1-a ales Domnul poporul acesta i top Israilitii, al aceluia aunt i eu i langä acela rtiman. Afar& de aceasta, pe cine voi sluji
eu? Oare nu pe fiul sau? Precum am
slujit inaintea tatälui tau, tot asa
Dupit aceea, Absalom a gait lui Ahitofel: s Dati-ne un sfat! Ce trebue
Raspuns-a Ahitofel &tare Absalom: 4 Intr.& la tiitoarele tatälui tau, pe care el le-a lasat ca sá plizes,sca palatul.
cand va auzi tot Israilul ca ai inta-
ratat urgia tatalui tä.u, prinde-vor curaj
top cei ce s'au dat de parten ta. Atunci au intins pentru Absalom un Cort pe teras3 palatului si a intrat Absalom la pitoarele tatälui eau, in fata intregului Israil. lar sfaturile lui Ahitofel pe care i
le &idea in acele zile, erau luate in
seam& ca 0 cum ar fi fost povata ceruta de la Dumnezeu. Asa erau toate sfaturile
lui Ahitofel, pretuite 0 de David 0 de Absalom. 17.
Uneltirile lui Ahitofei sung nimicite. Moartea lui.
Apoi tatäl tau este viteaz care n'are
in vre-o vegauna sau in vre-un alt loe
ferit E;si dacit se intamplii cà, chiar de la inceput, cad cativa, din oastea ta si se va auzi i va iesi vorba: Ostirea care
merge dup.& Absalom a patit o infrangere! o,
Atunci chiar cel mai viteaz, chiar cel cu inima de leu, Ii va pierde curajul, ca doar tot Israilul stie cum ca tatall tau este vajnic razboinic i ostenii lui viteji in cercati.
Drept aceett, kart sfatul meu:
se adune in jurul tau tot Israilul, de la Dan pang, la Beerseba, mult de tot ca nisipul de pe tarmul márii, iar tu insup sà pornesti la lupta, in mijlocul lor. Si de vom da peste el in vre-un loe unde se gaseste, vom tabari pe el, precum c,ade roua pe fata pimantului, ca nici el 0 nici unul din oamenii lui sit nu scape cu viatä. ! lar dad, se va da inapoi in vre-o ce-
1. Dupii aceea Ahitofel a zis lui Absalom: u Vreau sa-mi aleg douisprezece
tate, atunci tot larailul sá lege cu funii 338
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18
cetatea aceea i s'o tirim devale, ca 85, nu mai rimini dinteinsa nici macar o piatri. Atunci Absalom §i toti oamenii din Israil strigarti: Sfatul lui Hu§ai Architul este mai bun deat sfatul lui Ahitofel s. Ci Domnul anume hotiírise sä zidlirniceasa, sfatul cel bun al lui
Ahitofel, ca si adua, pripild
peste
Absalom.
Dup5, acestea, Hu§ai a spus arhiereilor Tadoc j Abiatar: « A§a §.1 a§a a
sfituit Ahtofel pe Absalom §i pe bitrinii lui Israil, eu insi i-am sfituit aka aqa.
Deci acum triinitei in sirg §i dati
de veste lui David §i spuneti-i: a nu mid noaptea aceasta in vadurile pustiei,
ci treci numaidecit inainte, ca si nu dea pieirea peste rege §i peste tot poporul care este cu el ».
Ci Ionatan
Ahimaat st5,teau lângâ Ci§meaua Roghel. O roabi a venit §i le-a dat de veste ca ei si se dua, §i 85, 1n§tiinteze pe regele David, cici nu puteau sit se dea in vileag §i nici sä intre In cetate. Dar un biliat i-a vizut i i-a spus lui Absalom. Atunci amtindoi au pornit la fug& §i au ajuns la casa unui om din Bahurim, care avea in curte o tint:init. §i
Ci Ahitofel vizind c5, sfatul siu n'a fost urmat, a pus samarul pe migar qi a plecat §*1 s'a dus acasi in e,etatea sa. Apoi §i-a ortinduit casa §i s'a spinzurat. Deci murind, a fost inmormintat in mor-
mintul parintelui situ. i David sosise la Mahanaim and Absalom trecea Iordanul, 1mpreuni cu toti blirba¡ii din Israil. Absalom f5,cuse pe Amasa voe-
vodul o§tirii sale in locul lui bah; iar
Amasa era fiul unuia pe care 11 cherna
Itra, Ismailit, §i. care trliise Cu Abiga1, fiica lui I§ai, sora lui Teruia, muma lui log). i Israil cu Absalom au tibirit in tinutul Galaad.
Dupi ce a sosit David in Maha-
naim, obi, fiul lui Naha§ din Raba, capitala AmoniOlor, §.1 Machil, fiul lui
Amiel din Lodebar, §i. Barziki Galaaditul, din Roghelim,
Au adus paturi, macaturi, mis-
trape, vase de p5,mánt, precum §i griu,
orz, fäinä, boabe präjite, bob §i linte, Apoi miere, unt, oi §i brinzti de vaci.
i le-au adus lui David §i poporului
care 11 insoVise, ca si ranince, cici cugeta: e Poporul fliminzise §i era sleit de puteri §i pittimise de Bete in pustie ».
ei s'au pogorlt in fintini. lar gospodina a luat o scoarti, a
18.
intins-o peste gura flintinii §i deasupra a presarat poame de pe jo», mitt incit nu se cuno§tea nimio.
Deci and au sosit oamenii lui
Absalom in casa femeii §i au intrebat-o: « Uncle sunt Ahimaat §i Ionatan? femeia le-a rii,spuns: 4 Au trecut spre apa Iordanului ; iar ei au ciiutat i, negiisind nimic, s'au intors la Ierusalim. Dup.& plecarea lor, cei doi au ie§it
din noting, s'au dus §i au dat de veste
regelui David. Spus-au lui David: Sou§i treceti degrabi apa Iordanului, cikci iati ce sfat a dat impotriva voastri
Moartea iui Ab8alarn.
Apoi David a ficut num5,ritoarea
oamenilor care il insoteau §i a pus peste ei c5,pitani la cite o mie §i capitani la ate o sutit.
i David §i-a irapirtit oastea in
trei cete: o treime a pus-o sub porunca
lui Ioab, o treime sub a lui Abi§ai, fiul lui Teruia, fratele lui Ioab, FA o treime sub porunca lui Itai din Gat. i regele a zis
osta§ilor: s Vreau §i eu si pomeso cu voi la luptil! Atunci osta§ii i-au fispuns. t Nu ti
se cade sä porne§ti cu noi, aci, claci am
Ahitofel s.
lua-o la fugii, nu s'ar biga de seami;
cu toati gloata care 11 insolea §i au
biga se searni. Dar tu prque§ti cht
Atunci David a pornit impreuni
trecut Iordanul. Pine': la revirsatul zorilor nu mai rimisese nici unul care si nu fi trecut Iordanul.
de-am muri jumátate din noi, tot nu s'ar
zece mii ca noi. Drept aceea e mai de
folos si stai in cetate, ca si ne sai in ajutor I s
339
www.dacoromanica.ro
22*
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18 Atunci regele a rrispuns: s Voi face asa cum chibzuiti ca e mai bine o. Astfel
regele a ste,t in dreptul porii, iar told& oastea iesea randuitä, pe sute si pe Dar regele a poruncit lui Ioab lui Abisai qi lui Itai astfel: s Purtati-vä
bland cu bidatul, cu Absalom o. i toati
oastea a auzit ce a poruncit regele tuturor cipitanilor cu privire la Absalom. Si castes, a iesit in camp deschis
ea si dea piept cu Israil, §i lupta s'a desfasurat in codrul lui Efraim. Atunci Israilitii fur& bell* acolo de ostasii lui David si a fost in ziva aceea
o infrangere mare, eizand douazeci de rnii de insi. i luptele de acolo s'au intins in tot
tinutul si codrul a mancat mai Inuit norod decat a mancat sabia, in ziva aceea.
Atunci Absalom a dat intamplator peste oamenii lui David, si Absalom mergea cillare pe un catar si catarul a intrat sub rtimurisul unui stejar batran si chica lui Absalom s'a incalcit in stejar, asa Meat el a ramas spanzurat intro cer
pamtint, pe cand catarul de sub el s'a tot dus inainte.
Vimand aceasta, un osta§ a vestit
16. S'au apropiat zece tineri, scutierii lui Ioab, si au lovit de istov pe Absalom l-au omorit.
Atunci Ioab a sunat din bucium
si oastea s'a tutors de la urmärirea Israilitilor, cici bah a voit sä crate norodul.
Si au luat pe Absalom si
l-e,u
aruncat in codru, intr'o pripastie adanci si au grämädit peste el un morman mare de pietre. Apoi toti Israilitii au dat fuga fiecare la vatra lui. Dar Absalom Inca, din viati tsi ridicase columna de pomenire care este In Valea Regelui, cáci zicea el: s N'ara
Did un copil care
pomeneasca numele Astfel legat numele de aceasta columna. i i se zice Columna lui
Absalom panrt Iii ziva de azi.
Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a
grait: s Vreau sä alerg f;si
duc regelui
vestea cea .buna, cà Domnul i-a dat
izbandi impotriva vrajma§ilor lui o. Rispunsu-i-a Ioab: o Nu esti omul care sit due& astazi vestea. Ai putea si
duci vestea intr'alta zi, astrizi ins& nu esti bun de dus vestea, fiindca a murit chiar fiul regelui
Atunci Ioab a poruncit unui rob
i-a spus: s Vitzui scum pe Absalom spanzurat de un stejar o.
etiopian: s Du-te si spune regelui aceea
Rilepuns-a Ioab omului care-i adusese vestea: Ei ! Daca 1-ai väzut, de ce nu l-ai doborit atunci acolo, la pamant ?
chinat inaintea lui Ioab si a pornit in fugä. Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, vorbi
pe Ioab
i
Si eu ti-as fi dat zece sicli de argint si un brau! Dar ostasul a rEspuns lui Ioab: e Chiar dad; mi-ar fi numärat cineva in palm& o mie deesicli de argint, n'as fi intins mana mea impotriva fiului regelui, de vreme ce in auzul nostru regele ti-a dat
ce ai vazut s. Si robul etiopian s'a in-
din nou si zise lui Ioab: o Once se va intampla, ma voi repezi i eu dupi etiopian o. Zis-a Ioab: o De ce vrei sä alergi
si tu, fiul meu? Nu vei avea nici o räsplat& pentru asemenea veste !
El totusi a raspuns: o Orice ar fi, eu voi da o fuel s. Deci i-a zis Ioab:
tie si lui Abisai si lui Itai aceasta porunca: s Fiti de straja, pentru
Alearga *. Si Ahimaat a pornit la fugä pe cale,a din lunca Iordanului si 1-a intrecut pe etiopian.
Si dacä cu primejdia vieii mele tot as fi Jost viclean, fapta mea n'ar fi ramas tainuitä, in fate, regelui, iar tu te-ai fi dat in laturi de la mine. Ioab insà, a intampinat: Nici-
porti, iar sträjärul se urcase pe coperi§ul portii, deasupra zidului i, ridicandu-si ochii i uitandu-se, iatá ca un om venea In goana singur.
decum
dat de veste regelui i regele a 7,12 : s Mix& este singur, atunci are o veste de adus
pentru Absalom o.
Il voi striipunge cu tine de fata.*
Si a luat atunci trei sulite in man& si le-a infipt in pieptul lui Absalom. Si hinder' el tot mai Wahl intro crengile stejarului,
Ci David sedea intre cele dourt
Atunci stfájárul, strigand tare, a
lar acela alerga intins si se apropia.
Ci strajarul a vizut Inca' un om care alerga si sträjärul a strigat spre
340 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19 poartit qi a zis: s lath: Inca un om singurs care vine in fugli *. i regele a spus: o i acesta este un binevestitor s.
Dar stritjärul a adiogat: s M. uit la alergatura celui dinainte i vad
seaman& cu alergatura lui Ahimaat, fiul lui Tadoc *. i regele a intampinat: Acesta este un om de isprav& si el vine
cu o veste bung!» Si Ahimaat a strigat intampinand pe rege: o Bun& pace!» Si s'a inchinat inaintea regelui cu fata pan& la pämant si a graft: 4 Binecuvfinta,t fie Domnul Dumnezeul tau, care a varit in mare stramtoare pe cei ce si-au ridicat mama lor impotriva stapanului meu, regele!* Ins& regele a intrebat: a Este sanatos fltteaul meu Absalom?* Ahimaat
I-a intampinat: * Am vizut un välmasag mare cand Toab trimetea pe robul
tiiu la Maria Ta, dar robnl tau n'a vazut ce s'a intamplat.
Atunci regele a dat porunca: Treci laoparte i rtimal aici s. i s'a dat laoparte si a stat In picioare. Si jata ca soseste i etiopianul etiopianul rosti: Primeascä veste buni Stlipanul meu, regele, 0'5,6 Domnul ti-a
Lout astazi dreptate impotriva tuturor celor ce s'au dizvratit asuprá-ti! » Ci regele a Intrebat pe etiopian: o Este oare sinatos flacaul meu Absa-
Astfel izbanda din ziva aceea s'a prefacut in jale pentru toata ostirea,
caci ostirea a auzit in ziva aceea aceastä stire: s Regele e greu mahnit din pricina fiului situ E Si castes, s'a tutors pe furis in ziva
aceea in cetate, precum se furiseazi o oeste coplesitä de rusine, cand a fugit din lupta.
In vremea aceasta regele isi acoperise fata si se vaita cu glas mare: s Copilul meu Absalom! Absalom, copilul meu! Copilul meu! * 6.-Ci Ioab s'a dus la rege acasa, i i-a
spus: o Tu ai umplut de rusine astazi fata tuturor slujitorilor tai, care totusi ti-au scapat viata i viata fiilor si a fetelor tale si viata femeilor tale si viata tiitoarelor tale,
Fiindc& tu iubesti pe cei ce te ufasc sj urtisti pe cei ce te iubesc. Ca tu dovedesti astazi ca i principi si robi, pentru
tine n'au nici un pret; ba eu inteleg astäzi ea, dad, Absalom ar fi in viatä, iar noi cu totii am fi astazi morti, in ochii täi ar fi foarte bine. Dar acum, scoala-te i iesi i vorbeste prieteneste cu robii tai, caci, ma jur tie pe Domnul, &zit nu vei iesi, nu
va mai manea nici un om cu tine in
lom?
noaptea aceasta si aceasta fi-va pentru tine o nenorocire mai mare cleat toate nenorocirile care au venit peste tine din tineretile tale si pan& acum
sa-ti fad, rau.*
poartä si au dat de veste la tot poporul spunand: s Tata, regele sta.' in poarta!* Si tot poporul s'a perindat pe dinaintea
Atunci a rtispuns etiopianul: o Ca acestui flacau, sà le mearg& dusmanilor Stapanului meu, regele, i tuturor acelora care se ridica impotriva ta, cu gand
regelui. Insä toti Israilitii fugisera ficcare
19.
David este iardqi rege ; pacea /a curte fi in popor. Fi regele s'a cutremurat de durere
si s'a urcat in foisorul de deasupra portii s'a pornit pe plans i plimbandu-se se tanguia astfel: « 11111 meu Absalom!
Copilul meu! Fiul meu Absalom, de
ce n'a fost sa fi murit eu in
locul
tau? Absalom! Copilul meu! Copilul meu!*
Atunci a fost instiintat Ioab: ca regele plange si se tangueste dupii Absalom !
Fr s'a sculat regele pi a sezut in
la vatra sa. Atunci poporul din toate semintiile lui Israil a inceput sä cartease&
sit zica: s Regele ne-a mantuit din mina dusrnanilor nostri ii ne-a izbavit din mans, Filistenilor, ins& acum a fugit din tara, de dinaintea lui Absalom. Dar Absalom, pe care 1-am fost uns rege peste noi a mtuit in luptii. Deci, acum, de ce zaboviti voi ca sa aduceti pe rege inapoi? Atunci regele David a trimis acest cuvant catre arhiereii Tadoc i Abiatar:
4 Spun* aga batranilor din luda: a De
341 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19 ce sunteti voi cei din urmi cand e vorba aduceti inapoi pe rege in palatul sau ?
Clici ceca ce se vorbea in tot Israilul
ajunsese pana in palatul regelui. o Voi sunteti fratii mei; voi sunteti osul meu si carnea mea. Atunci de ce si fii cei din urma cand e vorba de intoar-
moari astlizi cineva, in Israil? Oare nu stiti ca, astazi sunt rege peste Israil?* Si regele a adiogat cittre Simei: # Nu vei muri! s i regele a intirit cuvantul Cu juramant. Mefiboset, fiul lui Saul, s'a pogorit
spuneti: a Tu lar lui Amasa esti osul meu si carnea mea! Asa sa-mi faca mie Dumnezeu i sa mai si adaoge, daca, tu nu vei fi la curtea mea deapurmi
si el ca sii intampine pe rege. Ci Mefiboset nu-si mai apilase nici picioarele, nu-si mai pieptanase nici barba si nici nu-si mai spilase vesmintele din ziva plecinii regelui pana in ziva sosirii lui Cu sinátate.
Astfel el a induplecat mima tuturor
ca sii intampine pe rege, 1-a intrebat
cerca regelui?»
capitanul oastei in locul lui loab!*
celor din luda ca mima unui singur om,
asa incal ei au trimis vorbá regelui:
e Vino inapoi tu si toti dregatorii tal! » Deci s'a intors regele spre casa si a venit pana la Iordan, in timp ce Iudeii venisera la Ghilgal ca s intampine pe rege i sá.-1 petreacä pe rege peste Iordan.
Asemenea iSimei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din Bahurim, a pornit degraba, si s'a pogorit cu oamenii din luda intru intampinarea regelui David. Si erau cu el o mie de barbati din Veniamin. Si era i Tiba, vechilul casei lui Saul, cu cei cincisprezece fii ai sili
Cu dougzeci de robi care alergari la
Iordan inaintea regelui. Si se pusera pe lucru, ca sii treaca familia regelui si si faca toate in placul regelui. lar Simei, fiul lui Ghera, a cazut
inaintea regelui, dup5, ce a trecut Iordanul.
Si a grait catre rege: 6 Sa nu-mi ia in seami stitpanul meu nelegiuirea sa nu-si aduci aminte i sa nu puna regele la inimä cele ce a picatuit robul tau, in acea zi, ca.nd domnul meu, Mario,
Ta, a iesit din Ierusalim. Caci robul tau stie ca am gresit foarte. De acees iata venit-am astitzi cel dintai, din toatit casa lui Iosif, pogo-
rindu-mi, ca si ies intru intampinarea
stapanului meu, regele. Dar Abisal, fiul lui Teruia, a des-
chis gura si a zis: t Oare pentru fapta
aceasta, ea, a blestemat pe unsul Domnului, nu se cade ca Simei si moará ? » Rispuns-a David: o Ce pricinit este
filtre mine si voi, fii ai lui Teruia, ci va faceti astizi protivnicii mei? Poate 85,
Si cand a venit din Ierusalim,
regele: « De ce n'ai mers cu mine, Mefiboset? *
Rispuns-a el: a Doamne, Mina Ta, singa mea m'a amagit, cici eu, robul tau, i-am poruncit: s Pune-mi samarul
pe migar, ea si incalec
i sii plec cu regele s, fiindca robul tau este olog.
Apoi el a defilimat pe robul tau la domnul meu, Mina Ta; tusa domnul meu, regele, este ca un inger al lui
Dumnezeu. Deci fi ceca ce vei gisi ca, este mai bine in socotinta, ta.
Dei torda casa tatitlui meu este
alcatuita din oameni care aste,aptil, moar-
tea de la stapanul meu, regele, tu fusa ai pus pe robul tau in rand cu mesenii de la masa ta. Atunci ce drept mai am eu? Si el tot striga la rege. Irisa regele i-a faspuns: o De ce cheltuesti atatea vorbe ? Am hotärit: tu si Tiba yeti imparti mosia! Ci Mefiboset a ráspuns regelui: Poate s'o ia chiar intreagi, de vreme
ce stiipanul meu, Mina Ta, a venit saniitos acasii!
Barzilai din Galaad s'a pogorit
din Roghelim i a trecut cu regele Iordanul, ca sa-lpetreacit pana, dincolo de rau. lar Barzilai ajunsese la adanci batranete, fiind in varsta, de optzeci de ani.
Si el adusese regelui de ale mancaxii,
cand se gasea la Mahanaim, cid era om chiabur. Si
regele a gráit lui Barzilai:
o Vino cu mine in Ierusalim, caci voi avea grijit de batranetele tale ».
Dar Barzilai a ritspuns regelui: 6 Citti vor mai fi anii vieii mele, ca si ma sui cu regele, in Ierusalim?
342 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 20
Sunt de optzeci de ani, in clipa aceasta. Mai pot eu s fac osebire
intre bine si tau? Mai are robul tau gust pentru mancare i pentru bäutura ? Mai am eu auz pentru glasul cantaretilor
al cantaretelor? Atund, de ce sit mai fie robul tau povara domnului meu, regele ?
Robul tau voit-a sit petres,ca pe rege, o palm& de loo, peste Iordan. De ce sä-mi ritsplateascit regele cu asemenea
20.
i moartea lui ,Yeba. Dar era acolo un om miel, pe care-1 cherna Seba, fiul lui Bicri, din neamul lui Veniamin, i acesta a sunat din buoium si a inceput ad (Tuna: # Cu David noi n'avem parte ! Cu feciorul lui Iesei nimio de mostenit ! Ismiliti, fiecare la cortul eau!» Retzorcitirea
Si astfel pornira toti Israilitii de
ritsplati? Ingadue robului tau sit se intoarcit
rang& David si se luara dupa Seba, fiul lui Bien, insä, oamenii din Iuda riimit-
si sit mor in cetEttea mea, si sit fiu ingropat
seserit credinciosi regelui lor, de la Iordan
In mormântul tatälui meu si al maicii mele. Ci iatä robul tau Chimham sit meargä cu domnul meu, regele, i ad faci pentru el ceea ce socotesti ca este bine Atunci regele a zis: # Chimham sit
treaca cu mine si eu voi face pentru el
ceca ce vei socoti ca este bine, si tot ceca ce ai pofti de la mine voi implini! Atunci toad& oastes, a trecut
danul, iar regele stätea si se uita. Apoi regele a särutat pe Barzilai, i dup.& ce 1-a binecuvantat, Barzilai s'a intors in patria sa. Si regale a ajuns la Ghilgal, iar Chimham venea cu regele, si tot poporul din Jude, petrecuse pe rege, cum si jumit-
tate din poporul lui Ismil. Dar iata cit toti blirbatii din Israil au venit la rege si au gräit catre el:
Pentru ce fratii nostri, oamenii din
Iuda, te-au furat si au trecut peste Iordan pe rege si familia lui, cd doar toti oamenii
lui David sunt poporul lui? Atunci toti oamenii din luda au fitspuns celor din Ismil: 4 Pentru ea regele este rudi cu noi. Si de ce ad vi faceti supärare din pricina aceasta I Nu cumva
avut-am ceva de mancare din partea regelui ? Sau datu-s'au noug ceva plo-
pani la Ierusalim. Ajungand David in palatul sax din Ierusalim, a luat pe cele zece tiitoare pe care le läsase sft-i pitzeasca gospodäria
le-a pus inteo cash; strajuita si le-a
purtat de grija, dar la ele nu s'a mai due, si au ramas inchise pawl la ceasul mortii lor, traind in vaduvie. Apoi regele a poruncit lui Amasa: Sa-mi chemi pe bärbatii din Iuda pana In trei zile i ad vii si tu aici de fatit s. Si Amasa a plecat ca sä cheme pe cei din Judo, dar a intarziat peste timpul
care i se hotarise. Atunci David a zis lui Abisai: a De data aceasta Seba, fiul lui Bien, ne va fi mai de primejdie decat Absalom ; deci acum ja pe robii stapanului tau i urmit-
gaseasca cetäti reste-1, ca nu cumva Intitrite i ad ne scape din ochi ! *
Si au pornit in urma lui Abisai
°stash lui Ioab i Cretii s't Pletii ii toti voinicii i au iesit din Ierusalim, ca urmarea,sca pe Seba, fiul lui Bicri. Cand au ajuns la piatra cea mare care se aflä, in Ghibeon, Amasa sosise inaintea lor. Dar Ioab era incins pe sub vesminte cu o sabie bitgat5, in teacti
care Marna la coapsa lui. Si el a nos
Dar cei din Israil au rasputui asa celor din Iuda: a Noi avem zoco parti
sabia incetisor. Si Ioab a intrebat pe Amasa: a Cum mergi cu sitnitta,tea, frate ? * i Ioab 1-a
de voi. Atunci de ce ne-ati dispretuit?
barba ca sa-1 sarute.
wane ?
din rege i noi suntem intai nascuti fat& Si n'a fost care ouvantul nostru cel dintai,
cand a fost vorba ca sit aducem inapoi pe regele nostru? * Dar cuvintele celor din luda emu mai aspre decat cuvintele eelor din Israil.
apucat pe Amasa cu mana dreapta de
Ci Amasa n'a bägat de seam& sabia
care era in mana stanga a lui Ioab. Ioab 1-a lovit cu ea in pantece i i-a värsat maruntaiele pe pimant ca sä.-1 mai loveascit a doua omit, Amasa a
343 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 21
murit. Dupà aceea, Ioab i Abiai, fratele lui, au urmarit pe Seba, fiul lui Bicri,
lui Bien, i 11 aruncarä lui Ioab. Atunci
stiitea langil Amasa si striga: e Cine tina
fiecare la vatra lui. lar Ioab s'a intors In Ierusalim, lana rege. Si Ioab era mai mare peste toati
Ci unul dintre ostasii lui Ioab
la Ioab si cine este de partes lui David sl urmeze pe Ioab Si Amasa se rostogolise plin de sange in mijlocul drurnului. Deci acel
om vazand cä toti ostasii stäteau locului,
a axil pe Amasa laoparte din drum,
pe camp, si a aruncat o mantie peste el, citci vedea cii toti care treceau se opreau In loc.
lar cand a fost tras din drum, au
pomit toti oamenii dup."), Ioab, ca sä ur-
mareascä pe Seba, fiul lui Bicri. Ci Ioab trecu prin toat,e semintiile lui Israil pana la Abel-Bet-Maaca Efi aduna
pe toti oamenii de nadejde dupii el. Si au sosit ei i 1-au impresurat In Abel-Bet-Maaca ffi au ridicat un val impotriva cetätii. Si tot poporul care
era cu Ioab sápa la zid ca
prabu-
seascä.
Atunci o femeie cu minte a strigat din cetate: Ascultati! Ascultati! Spu-
neti va rog lui Ioab: o Apropie-te pana aici, ea vreau sâ vorbeso cu tine! » Si cänd el s'a apropiat, femeia 1-a
intrebat: o Tu iesti Ioab ?» Raspuns-a el:
Eu sunt ». Zis-a ea cätre el: a Asculth cuvintele roabei tale v. o Stau i ascult a, a zis Ioab. o Se spunea altiidatit zicala aceasta:
Intreaba in Abel kä in Dan daca' mai are putere Cutare datinä pe care au orandit-o
credinciosii din IsTail », si tu cauti ucizi o cetate-muma in Israil ! De ce vrei tu da: dárâmi mostenirea Domnului?
Ioab a raspuns asa: o S'a m'a fe-
reasca, sä ma fereascä Domnul! Nu
vreau nici nimicesc, nici sâ daram. Nu stä lucrul asa! Ci un om din muntii Efraim, cu numele Seba, fiul lui Bien, a ridicat mana-i impotriva regelui David. Predati-1 numai pe el, si eu
el a sunat din bucium i toti s'au imprdstiat din fata cetatii, ducandu-se
oastea lui Israil, iar Benaia, fiul lui IehoPleti. iada, era capitanul peste Creti Adoniram era peste corvezile obstesti, si Iosafat, fiul lui Ahilud, era oronicar. Seva era scriitor ; 'pido° si Abiatar erau arhierei. Asijderea si Ira din Iair era sfetnic de seama la curtes, lui David. 21.
Urmcqii lui Saul isp4esc uciderea Ghibeonitilor. Alta lupte cu Si a fost, in zilele lui David, foamete, trei ani, unul dupli altul. Atunci
David a cautat fata Domnului. Iar
Domnul a ráspuns: Sange varsat apasä asupra lui Saul si asupra casei lui, finadca Saul a macelärit pe Ghibeoniti ». Deci regele a chemat pe Ghibeoniti
si a gräit catre ei. Ghibeonitii nu erau din fiii lui Israil, ci din ramasita Amo-
ritilor i, macar ca Israilitii li se legaserii
cu juramánt ca fi vor cruta, Saul cauta sä-i starpeasca In ravna lui pentru fiii lui Israil i pentru luda. Si a Intrebat David pe Ghibeoniti: o Ce sä fac pentru voi si ce ispasä sii va dau, ca sä binecuvantati mostenirea Domnului? Zis-au lui Ghibeonitii: 4 Nu e vorba
de argint ori de aur futre noi si Saul si casa lui, si nu stil in putinta noastrá sa ucidem pe nimeni din Israil a. Ci el a zis: « Ceea ce veti apune voi, aceea voi Indeplini s. Riíspuns-au ei regelui: o Omul care
ne-a starpit si a nazuit sä ne nimiceascä,
asa incat sa nu mai haldiluim In tot
loab: s Iata, capul lui ti se va arunca
cuprinsul lui Israil, Din urmasii lui sä ni se dea sapte oameni, ca «à-i spanzuriim Inaintea
Si s'a dus femeia in cetate
Domnului, In Ghibeon, pe muntele Domvoi da! » nului. » i regele a rostit:
depärtez de cetate. » Zis-a femeia catre peste zid! »
i a,
vorbit, in intelepciunea ei, poporului intreg, astfel ca ei tajara cipul lui Seba, fiul 344
Irisa regele a crutat pe Mefiboset, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, din pricina
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 22 jur5,mantului fitcut in numele Domnului,
care era intre ei, intre David si Ionatan, fiul lui Saul. Ci regele a luat pe cei doi feciori ai Ritpei, fiica lui Aia, pe care Ii niscuse lui Saul, pe Armoni si pe Mefiboset, cum pe cei cinci feciori ai lui Merab, fiica lui Saul, pe care ea II näscuse lui Adrid, feciorul lui Barzilai din Abel-Mehola. $i i-a dat In mans, Ghibeonitilor
ei i-au spinzurat inaintea Domnului, pa munte. $i au c5zut, cite sapte, impreunit.
$i au murit in cele dintai zile ale secerisului, cand incepe secerisul orzului.
Atunci Ritpa, fiica lui Aia, a luat un vesmant de jale pe care 1-a intins pe
stanci, de cand a inceput secerisul orzului pang cand apele din cer s'au reviirsat peste cei ucisi. Astfel ea n'a ingiduit ca pftsitrile cerului sit dea peste ei, in timpul zilei, niel fiarele campului, In timpul i
i s'a spus lui David ceea ce
ficuse Ritpa, fiica lui Aia, tiitoarea lui Saul.
Atunci David a purees si a adunat osemintele lui Saul i osemintele fiului siu Ionatan, de la gospodarii din Iabes-
Galaad, care le dosiseri din maidanul Bet,eanului,unde le spanzuraserit Filistenii, cand Filistenii infránseri pe Saul pe rnuntele Ghilboa. Deci a ridicat de acolo osemintele lui Saul si osemintele fiului situ Ionatan au adunat i oasele celor spanzurati. Apoi au ingropat osemintele lui Saul si ale fiului säu Ionatan, ca i ritmiísitele color spitnzurati, in tinutul lui Veniamin, la Sela, in gropnita lui Chis,
tatil siiu. Astfel implinit-au toate cite poruncise regele i dup5, acestea Dumnezeu si-a revitrsat indurarea peste
$i Filistenii au pornit iar5i r5,zboi cu Israil. $i s'a pogorit David impreuni ou ostasii sii ii s'au intarit la Gob i s'au
rizboit cu Filistenii. $i David n'a mai
Ci Abisai, fiul lui Teruia, i-a sirit inteajutor si a lovit pe Filistean EA I-a
omorit. Atunci ostasii lui David i-au
f5,cut jur5,mant i au zis: a Tu 65, nu mai
iesi cu noi la luptii, ca si nu stingi sfesnicul lui Israil Dupi acestea, iarlisi a fost r5,zboi, la Gob, cu Filistenii. Atunci Sibecai Husa,titul a fitpus pe Saf, unul din neamul Refaitilor.
$i ¡neä o dati a fost la Gob rhz-
boi cu Filistenii. i Elhanan, fiul lui Iair din Betleem, a doborit pe Lahmi, fratele lui Goliat din Gat, care avea o lanéb groa,s5, ca un sul de la rizboiul de tesut. $i apoi iar5,si a mai fost r5,zboi
la Gat. $i era acolo un bärbat grozav
de inalt, care avea la maini si la picioare
cite sase degete, peste tot douizeci patru de degete. $i era si el urmas al Refaitilor.
$i tot ociira pe Israil. Dar 1-a
räpus Ionatan, fiul lui $imei, fratele lui David.
Acestia patru erau urmasii Refaitilor din Gat i au clizut de mina lui David si de mi.na ostenilor 22.
David dined clintare de mulfumitd Domnului.
$i David a indreptat ciitre Domnul
cuvintele acestei cintari, atunci cand
Domnul I-a mantuit pe el din mana tuturor dusmanilor Baisi din mana lui Saul.
Atunci a zis: « Pe tine te iubesc, o, Doamne, vartutea mea! Domnul este stanca mea si int5,ritura mea i mantuitorul meu. Durnnezeul meu este stanca de 045, post intru care gisesc scliparea mea, este scutul meu i izvorul mantuirii mele,
cetatea mea i ascunzitoarea mea, iz-
blivitorul meu, care mi izbiveste de
silnicie
Pe cel proa vrednic de laudä, pe
putut de obosealit.
Atunci s'a sculat Dodo, fiul lui
Ioafo, unul din neamul Refaitilor. Sulita
lui cantärea trei sute de sicli de aramä si.era incins cu o sabie noui. $i se liuda si doboare pe David:
345
Domnul, Il chem si de dusmanii mei aunt mantuit. 6. Mid mä inconjuraseri valurile mortii si suvoaiele celui viclean mä"späi
mintau,
www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 22
i lanturile eolu1ui m prinseser5, la mijloc i cursele morii dideau peste mine,
Atunci, in stramtoarea, mea am
chemat pe Domnul i catre Dumnezeu am inaltat strigarea mea. i el a auzit, din al sail palat, glasul meu, i strigatul meu ajuns-a la urechile sale. Ci pamantul s'a miscat din lc() si s'a zguduit, iar temeliile muntilor s'au cutremurat i s'au cump5,nit incoace incolo, caci aprinsa era mania lui.
Din närile sale se ridica fum, foc mistuitor iesea din gura sa; Aratec viu zbucnea din el. El apleca cerurile i scobori, in vreme ce nouri intunecosi stateau sub picioarele sale.
i purc,ese pe un cherub si-si 1u5,
vant i pluti pe aripile vantului. i se infasura, in intuneric, de jurimprejur, ca inteun cort, in intunecimi de ape si in nouri desi. Din strälucirea din fata lui razbateau grindina i carbuni aprinsi. j
din ceruri Domnul porni sa
tune si Cel Prea Inalt slobozi glasul sau. i slobozi fulgerele sale si risipi pe dusmani i pr5,v5,li trasnetele sale si-i invalmasi. Atunci se dezgolira ziciitoarele märii i tälpile p5,mantului se diidur5, pe
fata, din pricina dojanei tale, Doamne, din pricina viforului rasuflärii närilor tale!
El li intinse de sus din Inaltime mina sa i mä apuca i mä, scoase afarii, din puhoiul apelor.
El ma izbavi de napraznicii mei dusmani si de cei ce m5, urau, tocmai cánd emu mai tari decat mine. Naväliser5, peste mine in ziva res-
tristii mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu. i m'a scos la loe larg si m'a izbävit, cAci buná p15,cerea lui era de partea mea.
Domnul mi-a risplittit dup5, dreptat,ea mea, dup5, curatia mäinilor mele mi-a plait dreaptil rasplat5,. Caci am plizit &idle Domnului, n'am lepadat niciodatit legea Dumnezeului meu.
Toata pravila lui stä sub ochii mei
poruncile lui nu le-am lepädat de la mine.
i am fost fax% prihana in fata lui
m'am ferit de prihana cea din mine insumi.
Intru aceea, Domnul mi-a intom dupä dreptatea mea, dup5, curatia mainilor mele, asa cum se arata ea inaintea ochilor s5,i.
Cu cel cucernic, cucernic esti; cu cel desavarsit, tu esti desavarsit.
Cu cel ce e curat si tu esti prea curat, insit cu cel viclean, viclean te arati si tu. Tu izbtivesti norodul dosidit, iar
ochii trufasi
Tu esti lumina mea din sfesnic,
Doamne, i Dumnezeul meu care lumi-
neaza intunericul meu.
Cu ajutorul tau räzbesc ostirile
dusmane i cu Dumnezeul meu tree peste ziduri,
Dumnezeu, ale ciirui °Ai aunt prea
curate, ale cärui cuvinte sunt lämurite, pav5,za este pentru toti care isi pun nit.dejdea in el. Cad cine este Dumnezeu, fara numai Domnul, si cine este stand, de scapare, dad, nu Dumnezeul nostru? Dumnezeul care ma incinge ca putera si face far& prihan5, calea mea, Cel ce face picioarele mele agere
ca ale cerboaicelor si sus de tot mä ridicä,
Cel ce deprinde mainile mele cu iscusin0 razboiului, ca braVul mea incordeze arcul de arama. Daruitu-mi-ai scutul mantuirii tale pogoramantul tau m'a f5,cut sá fiu mare.
avant
Tu ai dat pasului mea largime i
gleznele mele n'au stiut de
Am urm5,rit pe dusmanii mei i-am ajuns i nu m'am intors inapoi pani ce nu i-am zdrobit. I-am srarsit, i-am nimicit, ca sä nu se mai scoale, si sub picioarele mele s'au prabusit. Tu m'ai incins cu putere pentru luptii tu ai frant sub mine pe coi ce s'au ridicat impotriva mea.
346 www.dacoromanica.ro
ri;si
CARTEA A DOUA A LUI SAMUTL, 23
Pe dupmanii mei i-ai pus pe fugi, inaintea mea pi pe cei ce mä udisc i-am spulberat. Ei strigar5., dar nu le ajutä nimeni;
ei strigarä catre Domnul, dar el nu le
räspunse. Miicinatu-i-am ca pe pulberea pa-
mäntului, anitu-i-am ca pe noroiul de
Pe uliti. Tu m'ai mäntuit de vrlijbile norodului, tu m'ai pus in fruntea neamurilor; popoare pe care nu le cunoptem, au ajuns sá mä slujeascit. Oamenii din täri striiine mit curte-
nesc; numai di au auzit ou urechile,
ascultii de mine. Stainii sunt sleiti de puteri pi din castelele lor ies tremurand. Viu este Dumnezeu i binecuväntaa, este sanca, mea de sclipare i prea fnalt este Domnul, sanca mántuirii mele: Dunmezeul care m'a ritzbunat a pogorit neamurile sub picioarele mele !
Dumnezeul care m'a izbavit de vriijmasi care m'a ridicat deasupra E,4
potrivnicilor mei: izbiivitu-m'ai de omul sil niciilor.
Drept aceea, preamiiri-te-voi, Doamne, printre neamuri i numele
au 11 voi slävi in cântece
El este cel ce däruepte regelui säu mari biruinte revarsä indurarea peste unsul säu, peste David, pi peste semintia
lui, pänä in veac».
23.
Cuvintele de pe urmd ale lui David. Reizboiul vitejilor lui.
Iatä i cuvintele lui David cele din urmä: Rostirea lui David, fiul lui Iesei, pi rostirea omului ridicat in slavä de Cel Prea Inalt, unsul Dumnezeului lui Iacob cântiretul psalmilor lui Israil. a Duhul Domnului gait-a prin mine cuvá..ntul lui este pe limba mea. Dumnezeul lui
Iacob a vorbit,
sanca lui Israil rostit-a &are mine: Cine
stipanepte cu dreptate peste oameni,
cine stäpánepte intru frica lui Durrinezeu,
Este ca lumina diminetii cand risare soarele i dimineatä e färä non i zimislepte dupä ploaie verdea tä pe pämänt.
Cu adev5,rat intäriti este casa mea lânga Domnul, dici el a legat cu mine un vepnic legämänt care este intärit bine päzit, cáci toatä mäntuirea, mea pi toatä dorirea mea, nu le-a fäcut el sä odasleascii
Iar5, vajmapii inverpunati sunt ca märácinii din pustie pe care nimeni nu-i apucii cu m'Ana,
Si nu se atinge de ei decat cu fierul sau cu coada sulitii, sau, c5,nd li se foc, sá ardä acolo pe loe! * Iatä numele vitejilor lui David: Ipbaal din Bet-Chemon, capetenia celor trei: el a invärtit subita impotriva celor
opt sute pe care i-a omorit dinteo datä.
Dup5, el vine Eleazar, fiul lui Dodo
Ahohitul, unul din cei trei viteji. El se afla cu David la Pasdamim, efind Filistenii se adunaserä acolo sà: se razboiascii diiduserii inapoi.
Insi el s'a tinut därz i a lovit in Filisteni pan& cänd i-a obosit mana pi i s'a lipit de sabie. Astfel Domnul i-a häräzit îñ ziva aceea o mare biruintä, iar poporul veni in urma lui, dar numai ca sä prade. Apoi dup.& el vine Sama, fiul lui Ela Hararitul. Ci Filistenii se adunasea
la Lehi pi era acolo o fäpie de tarind
sämä,nat5, cu linte. Iar poporul a luat-o la fugä in fata Filistenilor. Tusa el s'a tinut bine in mijlocul ogorului cu linte i 1-a ap5,rat pi a bátut pe Filisteni. i iarapi Domnul i-a fäcut
parte de mare biruina.
Altädatä au pogorit trei dintre cei treizeci de capita.ni, la inceputul seceripului, pi au venit la David, in intäritura
Adulam, pe eänd o ceaa, de Filisteni era abiritä in valea Refaim. Si David era atunci in cetätuie,
iar o strajá a Filistenilor stajuia, la Betleem.
Si lui David i-a venit un dor pi a
zis: a O, de mi-ar da cineva sä beau apii, din fänana dela Betleem, care este ling5, poartà!*
Atunci coi trei viteji au pätruns
In tabära Filistenilor i au scos apii din
ana,na din Betleem, eare este lfingi poarti, pi au adus-o la David; insä el
347 www.dacoromanica.ro
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 24
n'a voit s bea, ci a turnat apa inaintea Don) nului ,
Zicand: Fereasca-ma Domnul sa fac asa ceva! C5, este sangele voinicilor
care s'au dus punandu-si viata in pri-
mejdie !* Si David n'a voit sâ bea. Tata ce au silvarsit cei trei viteji ! Abisai, fratele lui bah i fiul lui Teruia, era voevodul celor treizeci; el
a rapus cu sulita trei sute si era vestit
futre cei treizeci.
Dintre cei treizeci el fu cel mai slavit si fu capetenia lor, dar n'a ajuns pe cei trei.
Elifelet fiul lui Ahasbai din BetMaaca ; Eliam, fiul lui Ahitofel din Ghilo ; Hetro din Carmel; Paarai din Arba;
Ioil, fiul lui Matan din Toba, Bani din Gad; Tele() Amonitul; Naharai din Bee-
rot, scutierul lui Ioab, fiul lui Teruia; Ira din latir; Gareb din latir; Une Heteul. Peste tot, treizeci sapte.
24.
David numeird poparul. .111tinia pedeapsa lui Dumnezeu.
Apoi Benaia, fiul lui Iehoiada, b5,rbat viteaz, cu multe fapte vitejesti, de felul lui din Cabeteel; el a rapus pe cei doi fil ai lui Ariel din Moab. Tot el a coborit si a rapus leul din fundul unei fantani, inteo zi cand ningea.
inca o data impotriva lui Israil i a inta-
de om; i macar cä egipteanul avea o suliti in mana, el s'a dus la egiptean, cu un toiag, i i-a smuls egipteanului sulita din mana i 1-a omorit cu
« Str5,bateti,
Tot el a ucis un egiptean, o namila
lui.
ratat pe David impotriva Jor, zicand: Haide, numarii, pe Israil si pe luda ». Atunci regale a poruncit lui Ioab capitanilor ostirii, care erau cu el: toate semintiile lui Israil, din Dan pb,nii in Beerseba, numärati poporul, ca sä tiu i eu nu!*
Aceste fapte savb.rsit-a
Benaia,
fiul lui Iehoiada, si era vestit futre cei treizeci de viteji. El a intrecut in slava pe cei treizeci, dar n'a ajuns pe cei trei; si David l-a pus capitan peste garda sa. Asael, fratele lui Ioab, era futre cei treizeci. Tot astfel Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem. Sama din Harod; Elica din Harod ; Helet din PaIti; Hira, fiul lui Iches
din Tecoa; Abiezer din Anatot; Sibecai din
Hilo;
Dar mania Domnului s'a aprins
Talmon din Alioli; Maharai din
Netofa; Heled, fiul lui Baana din Netofa ;
Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea lui Veniamin ;
Benaia din Piraton; Hidai din
Nahale-Gaas;
Abibaal din Araba; Azmavet din
Atunci Ioab a grita catre rege:
Domnul Dumnezeul tau si inmulteasca
poporul inca de o sutil de ori pe agita ochii Mariei Sale, stapa,nului meu,
vada aceasta. Dar pentru ce staplimul meu, regele, nutreste acest gand?* Totusi porunca regelui a biruit pe Ioab si pe c5,pitanii ostirii, iar Ioab capitanii ostirii au iesit din fata regelui ca sa numere poporul Israil. Si au trecut Iordanul si au inceput cu Aroerul l cu cetatea care se afla, in Apoi, au strabatut semintia lui Gad pana la Iazer. Au ajuns dupa, aceea in Galaad In tara Hetitilor, la Cades, i s'au indreptat spre Dan si de aci spre Sidon. Apoi au sosit la ceta,tea Tirului In toate cetätile Hevitilor si ale Canaanitilor, apoi au mers l'atine la Beerseba, la miazit-zi de Iuda.
Astfel, au cutreerat toata tara si
Eliahba din Saalbim ; Iasen din
dupit noua, luni i douazeci de zile s'au intors la Ierusalim.
Fiul lui Sama Hararitul; Ahiam,
numarul care iesise la numaratoarea, po-
Bahurim ;
Gun ; Ionatan,
fiul lui Sarar din Harod;
Atunci bah a incredintat regelui
porului, ¡din Israil eran opt sute de
348 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTItIA A REGILOR, 1 de razboinici manuitori de sabie, iar in luda erau cinci sute de mii de insi. Lisa, inima lui David s'a zbatut In el dupi ce a numarat poporul. Apoi
David a gait &are Domnul: s Pica-
tuit-am foarte intru ceea ce am faptuit! Ci acum, Doamne, iartä faradelegea robului tau, eitoi nerozie mare am savarsit !*
Si s'a sculat David a doua si de dimineatä, iar cuvantul Domnului s'a indreptat &titre Gad vaziitorul, i i-a zis:
s Du-te si graieste lui David: Asa
rosteste Domnul! Trei lucruri iti pun inainte. Alege-ti unul dintre ele, ca sa ti-1 adeverese !*
Deci Gad a venit la David pi i-a dat de veste i i-a spus: o Ce vrei? Sa
hantue sapte ani foametea in tara, ori fugi trei luni dinaintea dusmanului tau
si el sit te urmareaseä, ori sä se abata
Ci David, vazand pe ingerul care prapadea poporul, a rostit citre Domnul
s'a tanguit: s Iata, eu am pacatuit farildelege am facut. Dar aceste oi ce au filcut? Porneasca mama ta impotriva mea si impotriva familiei mele ! s
Si in aceeasi si venit-a la Gad David si i-a spus: o Du-te t¡i cladeste Domnului un jertfelnic, pe aria lui Aravna Iebuseul !*
Si s'a dus David, dupi euvantul
lui Gad si dupit porunca Domnului. Si and s'a uitat Aravna si a vazut pe rege si pe curtenii sai ca vin spre el, atunei le-a iesit Aravna inainte i s'a inehinat regelui cu fata pan& la pamant. Si a griiit Aravna: o Pentru ce a venit Maria Ta, stapanul meu, la robul sau ? i Raspuns-a David: o Ca sa cumpär de la tine aria si sñ. chides° un jertfelnic Domnului, ea sa se curme bataia noro-
peste tali, trei zile de ciuma ? Acum, gandeste-te i vezi ce raspuns sa duo celui
dului
In mana Domnului, cad mari aunt indurarile lui, dar in mana oamenilor sa
treeratoarea i jugulboilor in loo de lemne.
ce m'a trimis ?* Raspuns-a David lui Gad: s Sunt la mare cumpanit ! Sä cadern mai bine nu mai cad ! *
Astfel alese David ciuma, si era
toemai vremea secerisului de gram, cand
ineepu bataia in popor. Deci Domnul slobozi ciuma in Israil, de dimineata pan& la vremea hotaritii. Si au murit din popor, din Dan Valli in Beerseba,
saptezeei de mii de oameni. Si Domnul trimise un inger la Ierusalim ea
pustiascá. Ins& Donanului
i-a parut ram de acest pretpad si a poruncit ingerului care ucidea poporul: Destul maim ! Trage-ti mana inapoils lar ingerul Domnului se gases la aria lui Aravna Iebuseul.
Dar Aravna a
zis lui David: jertfea,sca, Maria Sa, etapanul meu,ce va socoti ea este bun in ochii
Iata boll, pentru arderea de tot, si
Toate acestea, Mina Ta, le darueste Aravna Märiei Tale ! » Apoi a mai zis Aravna catre rege: o Domnul
fie tie milostiv ! Dumnezeul tau Elsa regele i-a raspuns lui Aravna: Nu aya, ei vreau sa o cumpar cu bani
pesin si nu voi jertfi Domnului Dum-
nezeului meu arderi de tot, luate pe
degeaba s. Deci a cumparat David aria boii pe pret de cincizeei de sieli de
argint.
Si a zidit acolo David jertfelnic Domnului si a adus arden i de tot pi jertfe de pace. Si astfel s'a milostivit Domnul de tarii, si bataia a fost curmatä, din Israil.
CARTEA iNTMA A REGILOR 1.
So/omon.
1. Si regele David era batra,n, batran de zile, i cu toate ca-1 inveleau cu ve-
linte tot nu-i mai era cald.
2. Atunci dregatorii i-au spus: s SLI, cautam pentru stapanul nostru rege, o tanarit fecioara, care sii-1 slujeasca, pe rege i sitA fie ingrijitoare, iar cand se
va culca la pieptul säu, si-i fie cald domnului meu rege 349
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A RE GILOR, 1
Ea i-a raspuns: a Tu, Maria Ta,
Si au cautat in toatii tara lui E:zafa o fata frumoasa, si au glisit pe Abisag Sunamita, pe care au adus-o la rege. Si fata era tare mandra! Si. a fost
tau, roabei tale: 4 Solomon fiu/ tau va domni dupil mine si el va sta pe scau-
ingrijind de rege vi-i slujea tui, dar regele
nul meu o.
nu a cunoscut-o. Insa Adonia, fiul Haghitei, s'a trufa, i cugeta: Eu voi fi rege ! aSi si-a pregatit ca,r i citlitreti, i cincizeci de oameni care si alerge inaintea lui,
Filiada tata] saz nu-1 tinuse de
räu In vremea vietii lui i nici nu-i zisese:
a De ce faci aya? Dar si el era tare frumos la chip si fusese nascut dupa Absalom.
El se intelesese cu Ioab, fiul lui
Teruia, i cu Abiatar arhiereul, care erau
de partes. luí Adonía, Pe cfind Tadoc arhiereul, impreuna cu Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Simei i Rei, vitejii lui David, nu tineau cu Adonia. Si Adonia a facut ospat la e piatra
sarpelui a, care se da Janga Cismeaua Roghel, cu vite mici i rnari i vitei grasi, si a poftit pe toti fratii lui, feciorii
regelui, si pe toti barbatii din luda, care slujeau pe rege, lar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu i-a poftit. Atunci a zis Natan catre Batseba, mama lui Solomon: Ai auzít, cred, ea,
Adonia, fiul Haghitei, s'a &cut rege,
fata ca domnul nostru David sä stie ceva ?
Si iata acum, vino si te sfatuese cum sa-ti scapi viaja ta i viata fiului tau Solomon.
e
T'Ara indata la regele David si-i apune: a Oare nu te-ai jurat tu, Maria
Ta, roabei tale si nu mi-ai fagaduit: Fiul tau va fi dupli mine rege i va
sedea pe tronul meu *? Pentru ce a ajuns rege acum Adonia ? Si in vi-eme ce tu vei grai cu regele,
ai facut jurilmant pe Domnul Dumnezeul
Dar iata ca acum Adonia a ajuns rege, fitrA ca tu, M'aria Ta, s'a stii nimio.
graso
Ba el a mai junghiat boi, vite i multime de oi s't a poftit pe
toti fiii regelui, pe Abiatar arhiereul pe loab gheneralul ostirii, iar pe Soloraon, robul tau, nu 1-a poftit. Si acum, Stapane, M'aria Ta, ochii
intregului Israil stau atintiti spre tine, ea sil arati cine se va sui pe tron, tine, &apane, Mafia Ta! Altfel, dupií ce Ataxia Sa rege/e va
adormi cu párintii säi, eu i fiul meu Solomon vom fi socotiti ca mari vinovati.o
Dar pe ca,nd ea vorbea cu regele, jata ea a sosit tfi profetul Natan. Si i s'a dat de veste regelui: s Tata' profetul Natan !* Si el a intrat inaintea regelui i i s'a inchinat pana la pamant. Si i-a zis Natan: a Tu,' Stapane, Miíria Ta, trebue sil fi zis: a Adonia sa fie rege dupa mine si sa se suie pe tronul meu De vi-eme ce el s'a pogorit astizi
a junghiat boi, vitei grasi si multe oi
si a poftit pe feciorii regelui si pe Ioab gheneralul otirii i pe Abiatar arhiereul. iata-i ci. ei mananea si beau inaintea lui i striga: e Traiasea regele Adonia! o lar pe mine, sluga ta, pe Tadoc arhiereul, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Solomon, robul tau, nu ne-a poftit. Oare lucrul acesta s'a fiícut cu invoirea ta, o, Stapane, Mario. Ta, fiíra
ea tu si vestesti pe servii tal eine se
va sui dupá, el pe tronul Mariei Tale, stäpanul meu ?
Atunci a rlispuns regele David si
a zis: e Chemati la mine pe Batseba! aSi
eu voi intra dupft tine si-ti voi intari
Batseba a intrat i a stat inaintea regelui.
Si a intrat Batseba in iatacul re-
este Domnul care a mantuit sufletul meu din toate stramtoiarile !
Si regele s'a jurat i a zis: s Viu
spusele tale !
gelui. i regele era tare Jalarán, iar Abisag
Sunamita cauta de el. Si cand Batseba s'a plecat la pamant i i s'a inchinat regelui, regele a intrebat-o: a Care este pricina ta ? *
Precum m'am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israil ca fiul tau Solomon va domni in locul meu i el se va sui pe tronul meu, a,sa voi face astazi !*
350
www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A REGILOR, 2
Dar Ionatan i-a riispuns lui Adonia: s Dimpotrivii! Domnul nostru, David, a facut rege pe Solomon.
Atunci s'a plecat a't s'a inchinat Bataeba cu fata la pamant inaintea regelui ai a zis: Viu sä fie in veci regele meu David !s Pe urma regele David a poruncit:
44.i regele a trimis cu el pe Tadoc
arhiereul, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Creti i pe Pleti,
« Chemati pe Tadoc arhiereul, pe profetul Natan i pe Benaia, fiul lui Iehoiada!*
l-au suit calare pe catarul regelui. lar Tadoc arhiereul, impreuna cu profetul Natan 1-au uns rege in Ghihon si au purees de acolo inapoi cu bucurie. Aceasta este za,rva pe care ati auzit-o
ei au intrat inaintea regelui.
Atunci regele le-a poruncit: e Luati
cu voi pe dregatorii stapanului vostru
suiti calare pe Solomon, fiul meu, pe catfirul meu i sa va, duceti cu el pan& jos la Ghihon. 34.i acolo Tadoc arhiereul i profetul Natan unga rege peste Israil
in cetate ! »
i Solomon chiar s'a suit pe tronul regatului. Apoi au venit i dregatorii regelui i-au urat regelui David, domnul nostru, aya: e Sit dea Dumnezeul tiiu ca numele
sunati din trâmbita ai sa strigati: « iascit regele Solomon !
lui Solomon ea fie mai vestit cleat al tau ai scaunul lui sit fie mai presus decat scaunul tau! » i regele s'a plecat In patul lui cu fata spre pamant.
Apoi sä veniti impreuna, cu el, ca sa se Buie pe tronul meu si el sa, domneascii, in locul meu, caci pe el
1-am pus stapanitor peste Israil si peste
In urma, regele a cuvantat astfel:
luda. *
Atunci a raspuns Benaia, fiul lui Iehoiada, ai a zis: i Aaa sa fie! Domnul Dumnezeul stapanitorului meu rege sa-i adevereasa spuaa!
Binecuvantat sit fie Domnul Dumnezeul lui Israil, care mi-a dat astazi un urmaa la tronul meu ai pot sa-1 vad cu ochii mei ! *
Atunci Tadoc arhiereul, profetul
ai s'a due ai s'a prins cu mainile de coal,nele jertfelnicului.
an suit calare pe Solomon pe catarul
Solomon: s Adonia se teme de regele
Atunci toti cei poftiti, care erau cu Adonia, cuprinai au fost de spaima fiecare a apucat caro incotro. Dar si pe Adonia 1-a cuprins spaima de Solomon, de aceea s'a sculat
i precum a fost Domnul cu Maria Ta, stiipanul meu, asa sa fie ai Cu Solomon, sa inane tronul lui mai mult decat tronul stapánului meu David ! *
Natan i Benaia, fiul lui Abiatar, impreuna cu Creti i Pleti, s'au pogorit regelui David si I-au dus Ghihon.
pang la
Acolo, Tadoc arhiereul a luat cor-
nul cu mir din cortul descoperirii si a uns pe Solomon. Apoi an dat porunca sa sune trambitele, si tot poporul a strigat:
Tfaiasca regele Solnmon !
i tot poporul a pornit in urma
i poporul se prinsese in hora ai se veselea cu veselie mare, incat pamantul se cutremura de chiotele lui. i a auzit Adonia i toti mesenii lui.
lui, caci ei ispravisera de mancat, ai a auzit i loab glasul trambitei ai a zis: Ce este zarva aceasta in cetate ? i pe cand vorbea el, iata, ea a sosit Ionatan, fiul lui Abiatar. i a zis Adonia: antra, ca tu eati om bun si de isprava, aducator de veste buna!
Dar cand i s'a dat de afire lui
Solomon, §.1 iat7a, ca, s'a apucat cu mai-
nile de coarnele jertfelnicului i zice: Sà-mi jure acum regele Solomon ea, nu va omori pe robul sau cu sabia s, Solomon a riiepuns: s Daca, va fi om de isprava, niel un fir de par nu i se va clinti, iar dacá va fi ticalos, sabia il va ajunge i va muri ! * Apoi a dat poruncit sä-1 ia de la jertfelnic i sä-1 aduca la sine.
i Adonia
s'a inchinat inaintea regelui Solomon, iar regele i-a zis: 4 Pleaca la casa ta! * 2.
Moartea lui David.
1. Cand s'a apropiat vremea mortii
lui David, el i-a dat fiului situ Solomon aceste povete: 351
www.dacoromanica.ro
CARTEA ItNTILk A REGILOR, 2
4 Eu pornesc pe calea pe care toti
pamantenii merg. Fii barbiitos i lii om ! Pazeste credinta catre Domnul Dum-
nezeul tau ea si umbli in chile lui i si tii cu tirie legile lui, poruncile lui, indreptilrile lui i descoperirile lui, precum aunt serse in legea lui Moise, ca izbutesti in tot lucrul de care te vei apuca i ori incotro te vei intoarce, Ca Domnul tina fagiduinta pe care igni-a facut-o mie: Daci, liii tai vor pazi fir& prihana calea vietii lor, umblind inaintea mea cu credinta, din toata mima lor si din tot sufletul lor, urmasii tal nu se vor curma de pe tronul lui
Tu stii ce mi-a ficut mie Ioab,
fiul lui Teruia, cum i celor doi cipitani ai ostirilor lui Israil, lui Abner, fiul lui Ner, i lui Amasa, fiul lui Ieter, cum i-a ucis i cum a varsat in vreme de pace
sang° ea in rizboi si s'a rizbunat i a pitat cu sange nevinovat braul de pe coapsele mele i incaltamintea din picioarele mele. SA, te porti cu el dupi socotinta ta,
ca se, nu se pogoare cu pace in Seol
cdruntetea lui. Cu fili lui Barzilai din Galaad fil indurator i sâ fie laolalta eu musafirii
care manancli la masa ta, cad tot asa m'au intampinat i ei pe mine cand am
fost silit sit fug din fata lui Absalom, fro,-
tele tau.
Dar iatä ea tu ai lfinga tine pe
Simei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din
Bahurim. El m'a blestemat cu crunt
Atunci Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batseba, mama lui Solomon. Si ea 1-a intrebat: 4 Cu gaud bun vii tu ?
Si el i-a rispuns: Cu gaud bun !*
Si el i-a zis: s Am o verba cu tine! *
Si ea i-a rispuns: o Spune ! 6 Tu stii ce. a mea a fost domnia
spre mine erau atintiti ochii intregului Israil ea s'a me. faca rege, dar domnia a trecut la fratele meu, cad de la Domnul
i-a fost dat asa. Acum am sa-ti fox o rugaminte ; nu-ti intorci fata ta de la mine !» Si ea a zis: * Spune I » VI el i-a spus: s Roagit-1 pe regele
Solomon sa nu-si intoarca fata i sa-mi dea pe Abisag Sunamita de femeie
Si ea i-a raspuns: o Bine I Am sa vorbesc cu regele pentru tine !
Dar cand a intrat Batseba la
vorbeasca pentru regele Solomon ea Adonia, s'a sculat regele i s'a dus inaintea ei i i s'a inchinat, si a statut pe tronul sau. Si a fost pus un tron i pentru mama regelui, si ea a stat de-a-dreapta lui. Si ea a inceput se. zici: o Am si-ti
fax: o micii, rugilminte, sa nu-ti intorci fato !# i regele a rispuns: oCere, maleo mea, c5,ei nu-mi voi intoarce fata !
Si ea a urmat Cu vorba: o dai de femeie lui Adonia, fratele tau, pe Abisag Sunamita ! *
Atunci regele Solomon a raspuns mamei sale asa: o De ce ceri tu pentru Adonia pe Abisag Sunarnita ? Cere mai degraba domnia, cici el este frate mai mare
blestem in zivarcând pornisem spre Ma-
decat mine, fiindeil de patea lui este si
ramant in fata Domnului si am zis:
Domnul si a zis: « Asa ia-mi faca mie
hanaim. Si mi-a iesit in intampinare la Iordan, de aceea m'am legat cu ju-
oNu te voi omori cu sabia!* Dar tu sa nu-1 cruti, caci esti om intelept i vei sti ce sa-i faci ca ea pogori ciruntetea lui cu sange in Seol. Apoi David a adormit cu sai fo'i a fost ingropat in cetatea lui David.
Vremea cat a domnit David peste
Israil a fost de patruzeci de ani: sapte ani in Hebron si treizeci i trei de aid in Ierusalim.
Si Solomon s'a suit pe tronul lui David, pkintele sau, ii domnia lui s'a in tarit foarte.
Abiatar arhiereul i Ioab, fiul lui Teruia
Si s'a jurat regele Solomon pe
Dumnezeu,
i asa sa am parte, daca
ceea ce a grait Adonia, n'a grait spre pierzarea lui!
Dar viu este Domnul, care m'a
intärit i m'a suit pe tronul lui David, tatal meu, care mi-aintemeiat casa precum
mi-a figiduit ; astizi Adonia va muri ! * Si indata a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care I-a lovit si 1-a omorit.
lar arhiereului Abiatar i-a spus regele: o Du-te la mosia ta in Anatot, clici esti vrednic de moarte, dar astázi
352 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTILIA A REGILOR, 3
nu te voi omori, fiindeit ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu inaintea lui David, tatal meu, i ai pätimit tot ccea ce a piitimit si tatäl meu!
Atunci Simei a riispuns regelui:
aBun este cuväntul, i precum a poruncit
stiipitnul meu, asa va face robul tau! *
$i a locuit Simei in Ierusalim
Si 1-a izgonit Solomon pe Abiatar nu mai fie arhiereu al Domnului, ca sii se implineascä cuvantul rostit de Domnul, pe
vreme.
lar dupii, un rästimp de trei ani, doi din robii lui Simei au fugit in Gat
la Achis, fiul lui Maaca, regele din Gat. $i i s'a adus veste: a Iatit, robii tal aunt in Gat ! Atunci s'a sculat Simei f4 a pus
care I-a rostit pentru casa lui Eli, in Silo. Cänd vestea despre aceasta a ajuns
la bah
did Ioab trecuse de partea
lui Adonia si nu linuse cu Solomon
a
fugit Ioab la cortul Domnului si s'a
samarul pe asinul lui si a plecat in Gat la Achis, ca sä-si caute robii. i dupà, ce a adus robii din Gat, plecat Simei
apucat de coarnele jertfelnicului. Si i- au dat de stire lui Solomon: Ioab a fugit la cortul Domnului i iatii-I längä jertfelnic ! » Atunci a trimis Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, cu porunca: a Du-te de-1 omoarii! Si s'a dus Benaia la cortul Domnului i i-a zis: « Asa zice regele: Iesi! Si. el a riíspuns: « Nu ies, ci aici vreau sit mor I
I s'a spus lui Solomon M. Simei a plecat din. Ierusalim si s'a dus in Gat si s'a intors. Atunci a trirnis regele sd cherna pe
Simei i i-a zis: a Nu m'am jurat eu oare
pe Domnul si nu V.-arn hothrit: a In ziva &And vei iesi i vei pleca incotrova,
Atunci s'a intors Benaia la
stii cii vei fi omorit» ? Si atunci tu mi-ai räspuns: a Bun este cuvântul Am
rage cu räspunsul acesta: late,' ce grd,ieste Ioab i iatii ce mi-a rdspuns ! » Atunci regele i-a spus: a Fki-i precum a grdit. Omoarii-1 i ingroapii-1, ca sä depärtezi de mine si de casa tatdlui meu Angelo pe care I-a viirsat Ioab ! Si. sit intoardi Domnul in capul lui stongele värsat in zadar, fiinddi a omorit
auzit !
Pentru ce deci n'ai päzit jurd.mäntul Domnului i porunca pe care 0-am poruncit-o ? Atunci a rostit regele ciitre Simei: Tu singur stii, i inima ta 11 stie,
rilul pe care 1-ai facut lui David, tatiil meu. Dar Dumnezeu sit intoarcii, räul tiiu in capul
pe cei doi bärba# mai drep# FA mai buni decb,t el, foi i-a ucis cu sabia färii, stirea tatalui meu: pe Abner, fiul lui Ner, cdpi-
!
Si Regele Solomon sit fie binecuvdntat i tronul lui David ad, stea neclintit inaintea Domnului in veac ! Apoi regele a poruncit lui Benaia,
tanul otinii lui Israil, si pe Amasa, fiul lui Ieter, ciipetenia otirii lui Iuda. Si sangele lor viirsat sit cadä in capul lui bah si al seminfiei lui in veci,
fiul lui Iehoiada. Acela a iesit si 1-a omorit.
iar David, semintia lui,neamul lui i tronul lui sit aibä deapururi pace de la Domnul !» Si a plecat Benaia, fiul lui Iehoiada,
3.
si 1-a lovit si a murit. Si el a fost ingro-
Celsätoria lai Solomon. .11Iarea lui infelepciune.
pe Tadoc arhiereul, in locul lui Abiatar. Pe urmil, regele a trimis sä cheme pe Simei i i-a zis: a Zidestegi casá. in
1. $i dupit ce regatul s'a intiírit sub stdpfinirea lui Solomon, s'a inrudit Solomon cu Faraon, imparatul Egiptului, si s'a disiitorit cu fiica lui Faraon i a adus-o in cetatea lui David, pan& ce si-a
pat la conacul lui, in pustie. Atunci regele Solomon a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, peste ostire
Ierusalim i locueste inteinsul, lar de
aici sk nu mai iesi nichieri !
lar in ziva cand vei iei i vei
sfdrsit de zidit palatul sau i teinplul Domnului, precum i zidul din jurul
trece apa Chedronului, sii tii cii vei fi
Ierusalimului. 2.1nsä. poporul aduceajertfe pe fiinddi pan& in zilele acelea nu fusese incit
intoarce in capul tau! o
zidit templu inchinat Domnului.
omorit, i sfingele värsat do tine se va 353
www.dacoromanica.ro
23
CARTEA INTAIA A REGILOR, 3 1i Solomon iubea, pe Domnul, fiindcit umbla dupit povetele tatalui sAu David, dar aducen jertfe i tämtlieri pe in5,1timi.
°data regele s'a dus ca s aducä
jertfit la Ghibeon, pe cea mai de seama inaltime, si pe acelasi jertfelnie a adus
o mie de arderi de tot. In Ghibeon, Domnul i s'a arittat lui Solomon in vis de noapte i i-a zis Dumnezeu: o C,ere ce sä-ti dau! Attmci Solomon i-a ritspuns: Tu ti-ai arittat induritrile tale cele mari catre David, phrintele meu, fiindcii, el a umblat inaintea ta in adeviir, in cucernicie intru neprihanirea inimii, i i-ai pii-
strat mereu indurarlie tale, si i-ai dat un fecior care astäzi stá pe tronul lui. 1i aeum, Doarnne Dumnezeul rneu,
tu ai pus pe robul tttu rege in locul lui David, tatäl meu. Dar eu sunt om tanar si nu stiu calen vietii mele. 1.1 fiindcit robul titu se aflä in mij-
locul poporului titu pe care 1-ai ales, popor mare, °are nu se ponte numära, nici socoti din pricina
Pentru aceasta d5, inimä intelegittoare robului tau, ea sä stäpftneascit poporul tau si sä osebeasc5, binele de ritu, m'id cine ar putea sá domneasc5, peste poporul tau cel afara din cale de mara? o 1.1 i-a pläcut Domnului cuväntul, di Solomon i-a cenit tocmai acest lucru. De aceea Dumnezeu i-a räspuns: o Fiindca ai cenit numai acest lueru n'ai cenit viatb, lung5,, niel bogatie
nici viata vrajmasilor tOi, ci ai cenit Intelepeiune 'ea .13á; faci dreptate,
lata ca-ti implinese cuväntul tau! Iat5, ca-ti voi da intelepciune i pricepere, ca 85, fui cum n'a mai fost altul inain-
tea ta si cum nici nu se va mai ivi dup.& tine.
Dar si ceca ce n'ai cenit iti voi da: bogatie i márire, incitt nici unul dintre imparatii din vremea ta nu va
fi ca tine. lar daca vei umbla in chile mele vei pâzi legile i poruncile mete, precum a umblat David, parintele täu, voi da i vio*, Jungâ. » 15. Citnd s'a desteptat Solomon din somn, iatit ca fusese vis cu tblc. Apoi
s'a intors in Terusalim, a stat inaintea chivotului legamántului Domnului i a
adus arden de tot, jertfe de pace si a
facut ospät pentru dregatorii säi. Atunci au venit la rege douit femei desfrb,nate i s'au infatisat inaintea lui. 1i una a zis: # Rogu-te, doamne, eu i femeia aceasta, stam in aceeasi casa i eu am näscut cu ea in cas5,. 1.1 dupa trei zile de la nasterea copilului meu, a näscut i femeia aeeasta. eram noi singure. Nimeni strain nu
se afla cu noi In C8.96 ci numai noi amândoult eram in casii.
Dar noapte,a a murit hui femeii
acesteia, fiindca in somn s'a dat peste el.
1i in puterea noptii s'a sculat
mi-a luat pe fiul meu de litngá, mine, pe cfind roaba ta dormea, i 1-a pus la piep-
tul ei, iar pe fiul ei cel mort, 1-a pus la pieptul meu. lar alud m'am
sculat 85-mi al5,ptez copilul, jata cá, era mort, i dimi-
neata cánd m'am uitat mai cu luare
aminte la el, nu era el copilul pe ca,re 11 n5,scusem.
Dar cealalta, femeie a iáspuns: Nu! Fiul meu este cel viu, iar fiul tau
este cel mort ! u lar ea Ii spunea: o Al thu
este cel mort si al meu este cel viu!
1i pe când ele vorbeau inaintea regelui, Regele a prins a gr6,i: #Una zice: o Cel viu este fiul meu, i cel mort al täu », iar cealaltä: o Nu! Cel mort este fiul tau i col viu al meu! Apoi regele a poruncit: Aduce ji-mi o sabie! 1.1 dupä ce au adus o sabie inaintea regelui, Regele a poruncit: o Titiati copilul
cel viu in doua i dati jumätate la una
jumitate la alta!»
26. Atunci femeia al citrei copil era
viu a rlispuns regelui fierbea inima ei pentru copilul ei i-a zis: # O, Doamne ! Dati-i ei copilul cel viu i nu-1 ornoriti! lar cealaltà zicea:
o Si% nu fie nici al meu, nici al tau! »
Atunci regele
a prins a grai:
ei copilul cel viu si nu-1 omoriti!
Ea este mama lui ! 11 a auzit tot Israilul de judecata
pe eare a facut-o regele i toti 11 einsteau
354 www.dacoromanica.ro
CARTEA INTAIA A REGILOR, 4,5 pe rege,
fiindcä vedeau cä inteinsul
este intelepciunea lui Dumnezeu ca sa faca dreptate. 4.
Dregcltorii ?i, mclrirea lui Solomon.
1. Si regele Solomon a fost rege peste tot Israilul. 2. lat.& marii dregatori ai Azaria, fiul lui Tadoc, arhiereul sfetnic ; 3. Elihoref i Ahia, fili lui Sisa, erau scriitorii regelui; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicarul; 4. Benaia, fiul lui Iehoiada, generalul ostirii; Tadoc i Abiatar emu arhierei. 6. Azaria, fiul lui Natan, era vistiernicul regelui, iar Zebud, fiul lui Natan, era omul apopiat al regelui ; Ahisar era ispravnicul palatului; Adoniram, fiul lui Abda, era marele
supraveghetor peste lucrarile obstesti.
Si Solomon avea doisprezece isprav-
nici peste tot Israilul, care ingrijeau de hrana regelui Efi de casa lui. i anume fiecare, cate o lunä pe an, trebuia sa-i aduca merinde. Tata numele lor: Ben-Hur in muntele Efraim. Ben-Decher in Ma,cat i in Saalebim, Bet-Seme, Elon ffi Bet-Hanan.
Ben-Hesed in Arubot. El mai aves,
tinutul Soco si Hefer.
Ben-Abinadab peste tot plaiul Dor.
Tafat, fiica lui Solomon, era femeia lui. Baana, fiul lui Ahilud, peste Taanac i Meghido, peste tot Bet-Seanul,
laugh, Tartan, mai jos de Izreel, de la
Bet-Sean si panii, la Abel-Mehol, pan& dincolo de Iocmeam. Ben-Gheber peste R,amot-Galaad; ale lui erau asezarile lui Iair s, fiul lui Manase, care sunt in Galaad. Al lui
era plaiul Argob care este in Basan: saizeci de cetati mari inconjurate cu ziduri i porti cu :maneje de mama. Ahinadab, fiul lui Ido, la Mahanaim.
16. Ahimaat in Neftali. i el a luat pe Basemat, fiica lui Solomon, de sotie.
Baana, fiul lui Husai, in Aser
Bealot.
Iosafat, fiul lui Paruah, in Isahar. Simei, fiul lui Ela, in Veniamin.
Gheber, fiul lui Un, in tinutul
Galaadului, tara lui Sihon, regele Amori-
a lui 0g, craiul Basanului. El era singur ispravnic peste acest tinut. luda i Israilul erau multi ca nisipul marii ; mancau, beau si se vetilor,
seleau.
5.
Pregcltiri pentru cleidirea templului.
Si Solomon stäpanea toate regatele de la fluviul Eufratului pan& in tara Filistenilor i pan& la granite, Egiptului,
care Ii aduceau daruri si au fost supuse lui Solomon, in tot timpul vietii lui. Solomon avea nevoie pentru hranä
pe fiecare zi de treizeci de cori de la,mura
de fain& si de saizeci de cori de fain& de rand, Zece:vite mari, ingrasate, douazeci de vite de suhat, o auto de oi, in afarä de cerbi, cäprioare, capriori i gaste in grasate.
Cad el isi intindea stapanirea peste
tot tinutul de dincolo de Eufrat, de la Tifsah pang' la Gaza, si peste toti regii de dincolo de Eufrat i se bucura de pace din partea vecinilor Si asa, in toatä vremea domniei lui Solomon, Israil i Judo au trait in
pace, fiecare sub vita lui i sub smochinul lui, de la Dan ffi pan& la Beerseba. Solomon avea patru mii de iesle de cai pentru carele lui i douasprezece mii
de calareti. Si ispravnicii aveau grijii de hrana regelui Solomon si de toti cei care erau poftiti la masa regelui, fiecare in ctite o lun5 i nu ltisau lipseasca nimic. Cat despre orz i fan pentru caii de trasurä i cei de la carele de razboi,
fiecare aducea cu randul, in locul in
care se aflau. Si Dumnezeu i-a dat lui Solomon intelepciune, mare istetime i bogiitia duhului, ca nisipul de pe tiirmul märii. Intelepciunea lui Solomon intreces, intelepciunea Räsiíritenilor si era mai
presus decat tool& intelepciunea Egiptului.
El era mai fntelept decat orisicine
dintre Edomiti, decal Etan Ezrahitul,
366 www.dacoromanica.ro
23*
CARTEA INTAIA A REGILOR, 6 decb.t Heman, Calcol i Darda, fiji lui Mahol, iar numele lui era vestit la toate neamurile vecine.
mine! Eu Ii voi face voia ta, atat
incep'and cu cedrul Libanului i sffi,raind
descárca, iar tu sii-i primeati. In schimb,
pentru cedri cat
Solomon a rostit trei mii de proverbe, iar cantari, cinci mii. i el a mai vorbit despre copaci, cu esopul care create pe Mitiga ziduri; el a mai grait despre dobitoace, despre pasari, despre taritoare i despre peati.
Si din toate neamurile veneau
care mai de care sa asculte intelepciunea lui Solomon, precum i acei dintre regii pamantului care auzisera de intelepciunea lui.
In vremea aceea a trimis Hiram, regele Tirului, dregatori din parten sa
la Solomon, faldea Mime c'a fusese uns rege in locul tatalui sau, caci Hiram
fusese prieten cu David in toatti, vremea.
DupE, aceasta a trimis cuvant So-
i pentru chiparoai!
Slugile mele fi vor pogori din
Liban la mare, iar eu voi da porundi sa-i duca pe plute pana la limanul pe care mi-1 vei hotarl. Acolo eu li voi
ai tu sa-mi faci voia mea: sa-mi dai
paine pentru curten mea!'> Atimci Hiram i-a dat lui Solomon
lemn de cedru ai de chiparos, atat cat i-a fost voia,
Si Solomon i-a dat lui Hiram
douazeci de mii de cori de grita pentru hrana casei lui çi doub,zeci de mii de bati de untdelemn de mäsline. Asa, fi &idea Solomon lui Hiram an de an. Si Dumnezeu i-a dat, dup.& cum Ii fitgaduise, intelepciune lui Solomon, ai
intre Hiram i Solomon a fost pace, iar
lomon catre Hiram:
amandoi au incheiat legamant. i Solomon a hotarit zile de ciad,
numelui Domnului Dumnezeului s'a'', din pricina riízboaielor cu popoarele vecine,
de oameni. Pe aceatia i-a trimis in Liban cate
,
714 www.dacoromanica.ro
zice Domnul.
ISAIA, 60
Portile tale mereu vor sta in
21. a Iatä, acesta este legiimántul meu
cu ei, zice Domnul: Duhul meu care odihneste peste tine, si cuvintele male pe care le-am pus in gura ta s'a nu se depärteze din gura ta nici din gura urmasilor täi i nici din gura urmasilor urmasilor täi s,
zice
Domnul,
zi i noapte vor rämknea deschise,
ca oamenii sit care la tine bog54iile noroadelor, i imparaVii lor vor pAsi in frunte.
lar poporul i imparitVia care nu
n de
vor sluji Vie vor pieri ; atari popoare vor fi
acum i 'Ana in veac ! »
1VIAreVul Liban la tine va veni cu chiparosii, ulmii i molifVii lui, ca sii im-
60.
podobeasci, sfântul mea locas, iar eu
Slava cea netreciitoare a noului Ierusalim.
cinste 85, dau locului ande se odihnesc
Lumineazk-te, lumineazä-te, Ieru-
picioarele mele.
salime, ciici a venit lamina ta si slava Domnului peste tine a disärit!
Si feciorii apiisitorilor taj smeriVi vor veni la tine s't se vor inchina la picioarele tale toVi cei ce te-au urit, pe tine te vor numi: cetatea Donumlui,
Pe cat& vreme intunericul acopere bezna popoarele, Vie iVi räsare
Sionul Sfintului lui Israil.
Domnul si slava sa sträluceste peste tine.
Popoarele umblä in lumina ta
Din pkräsit5, i defilimata i niipustitä ce erai, voi face din tine mândria cea deapururi i inclintarea popoarelor,
impäraVii in razele rásärítuluí täu.
Ridici iraprejur ochii täi çi vezi, caci toVi se adunä, se indreaptä i vin spre tine. Fili tdi vin de departe si fiicele tale vin aduse in brats. Atunci vei vedea s't vei sträluci; mima ta se va zbuciuma si se va largi, deoarece spre tine se va indrepta bogäVia máril i avuViile popoarelor care
din neam in neam.
Tu vei suge laptele noroadeIor FA
la sitnul impArateselor alAptat vei fi. Atunci vei cunoaste cá eu sunt Domnul, Mântuitorul i Riscumpärätorul tau, Viteazul lui Iacob. In loo de ararna iti voi aduce aur, in loo de fier, argint, i in loo de lemn, anima., in loo de pietre, fier. Si voi pune
tine vor ourge. Caravane de c5,mile te vor prididi,
judecatori ai tki: pacea,
dromadere de Madian i Efa, Din Seba ele vor sosi grilmadä, incärcate cu atur sit tamale i vestind cu bucurie faptele
i stäpknitor peste tine: dreptatea. Si nu se va mai auzi de silnicie in Vara ta, de pritpiid si de pustiire in cuprinsul Värii tale. Zidurilor tale le voi zice: mintuire; i porVilor tale: slay&
cele de slavä ale Domnului.
Toate turmele din Chedar la tine se vor aduna; berbecii din Nebaiot vor sta la Indemb.na ta i ea o jertfä bineplácutá se vor urca pe jertfelnicul meu,
Nu te va mai lumina soarele in
timpul zilei, FA luna nu-si va mai reviirsa
lumina sa, ci Domnul va fi deapururi
ca eä se prosläveasc5, locasul cel plin de slava al mea. Cine zboadi ca norul i ca porum-
lamina ta i Dumnezeul täu striducirea ta. Soarele täu nu va. mai asfinVi luna nu va mai descreste, chici Domnul va fi lumina ta cea deapurud i zilele jelirii tale se vor apropia de sfärsit.
biVele spre sklasurile lor?
Da, pentru mine se adung coräbiile, in frunte cu cele din Tarsis, ca sä de departe pe feciorii tái, impreun5, cu aurul i argintul lor, pentru numele Domnului Dumnezeului tau i Proa Santului lui Israil, care te preamareste !
Atunci poporul tau intreg va fi
popor numai de drepVi, i pämiintul pe
veci Il vor
odraslä din cele
Feciori de neam sträin zidi-vor
sitdite de Domnul, lucrul mkinilor mele, fiteut spre slava mea.
vor fi; did intru urgia mea te-am lovit, dar intru indurarea mea m'am milosti-
o seminVie FA cel mai neinsemnat popor
zidurile tale si impliraVii lor in slujba ta
vit de tine.
Atunci cel mai mic va ajunge ca
puternio. Eu Domnul sm hotiirit acestea si la vreme voi fi plinitorul lor ! 715
www.dacoromanica.ro
ISAIA, 61, 62 colVe§te, tot a§a i Domnul Dumnezeu
61.
Robul Domnului soli-va mintuire, iertare fri infiere pentru cei Cu inimd primitoare.
va face dreptatea sii riisarà i inaintea tuturor neamurilor slava sa!
Duhul Doinnului este peste mine, cAci Domnul m'a uns s binevestesc 8E-
Ierusalimul, diadema celor
racilor, m'a trimis sä vindec pe cei cu inima zdrobitit, sä vestesc celor robiti liberare i celor in lanturi mântuire,
SA, cräinicesc un an de milostivire al Domnului pi o zi de rlizbunare a Dumnezeului nostru;
Sä mangiii pe cei intristati; celor
62.
muntele rugeiciunilor.
Din pricina Sionului nu voi tiicea pi din pricina Ierusalimului nu voi sta locului, prtnii ce dreptatea lui nu va fasiiri ca reviirsatul zorilor i phnä ce mantuirea lui nu va lumina ca o fiche aprinsä.
ce jelesc Sionul, sä le pun pe cap cununa in Ion de cenu§ä, untdelemn de bucurie In loo de veaminte de jale, slay& In loo
Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta i toVi imparaVii slava ta, pi te vor cherna pe tine cu nume nou pe care il va rosti gura Domnului.
preamArirea lui.
Si tu vei fi ca o cununii strillucitoare in mitna Domnului §.1 ca o diademit im-
de desnadejde. Ei vor fi numiti: stejari ai dreptiiVii, sad al Domnului, spre Ei vor zidi pe vechile ridica-vor de iznoavli striivechile mine, innoi-vor cetäVile därâmate, paragina veacurilor trecute.
Oameni de neam strain vor veni §i 1§i vor papte turmele, feciori din alt norod vor fi plugarii i vierii noptri, lar voi veVi fi preoVi ai Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru yeti fi numiti. BunitäVile popoarelor voi le yeti manca pi cu averile ion vá yeti mändri. Fiinddi ocara ion era indoitii, batjocurá pi scuipari erau paltea ion, pentru aceasta in pämantul lor mopteni-vor indoit i de slava cea deapururi ei se vor bucura. Si fiindcá eu Bunt Domnul care iubesc dreptatea i uriisc jaful cel filrit de lege, le voi da cu credinciopie plata lor legämitnt vepnic cu ei voi incheia. Cu nume mare va fi neamul lor intre neamuri i odraslele lor in mijlocul noroadelor. Coi ce Ii vor vedea vor da márturie cá ei sunt neam binecuvfi,ntat de Domnul. Bucura-mii-voi intru Domnul, siilta-va de veselie sufletul meu Intru Dumnezeul meu, did m'a imbrlicat In haina mântuirii i cu vepmfintul dreptliVii m'a acoperit. Ca unui mire mi-a pus cununä, §i ca pe o mireasä m'a impodobit Cu podoabä.
Ca pämäntul care odräslepte ierburi §i ca o gràdinii In care säminVa, in-
päräteascii in raäna Dumnezeului tau.
Si nu Vi se va mai zice Vie: o näpustitä » §i VArii tale: o pustiitä ci tu te vei cherna: intru ea am binevoit §i Vera ta: cea cu bfirbat », deoarece Dom-
nul va binevoi intru tine §i pämäntul va avea sot. Si in ce chip se insoVe§te tänärul cu fecioara, cel ce te-a zidit se va insoVi cu tine, §.1 in ce chip mirele se veselepte de
mireasii, apa se va veseli de tine Dumnezeul tau. Pe zidurile tale, Ierusalime, voi pune strAjdri, care nici zi, nici noapte nu vor tiicea,! Voi care aduceVi aminte Domnului de filgilduinVele lui, BA: n'aveVi odihnä !
Si sä nu-i dati rägaz pan& ce nu va clädi la loo Sionul pi pb,nit ce nu va face Ierusalimul, pe pilmânt, de mare slavii !
8: Juratu-s'a Domnul pe dreapta lui, pe bratul situ cel tare: 4 Nu voi mai da de aici inainte grâul tâu hranii vriijmapilor täi i cei de neam strain, vinul tau, rodul muncii tale, nu-1 vor mai bea.
Ci numai cei ce au adunat graul
vor mânca §.1 vor läuda pe Domnul i coi
care au facut culesul vor boa vinul, in curtile templului meu cel dint ! » TreceVi, treceVi pe porli! PreettiVi calea! NeteziVi-i, neteziVi-i drumul,
curigiVi-1 de pietre, inàlai steag peste neamuri.
716 www.dacoromanica.ro
ISALA, 63, 64
Sionului:
Dar ei s'au razvratit si au turburat Duhul lui cel sfant. Atunci el li s'a facut dusman si s'a razboit impotriva lor.
Si ei se vor cherna: « popor sfânt, mantuitii Domnului», i ie i se va zice: cea cautatä », cetatea cea neparasita
stravechi, de sluga sa Moise: Unde este cel ce a scos din mare pe pastorul turmei sale ? Unde este cel ce a pus, in mijlocul lor, Duhul sit,u cel sfant?
63.
càläuzit dreapta lui Moise, cel ce a des-
Tata., Domnul ve,steste ace,stea pana
la marginile pámantului: « Zicei fiicei
lata, Mantuitorul tau vine! Plata lui este cu el tfi rasplatirile merg inaintea lui!» !
Pedeapsa lui Edom, indcircltnicit in pdcate.
Cine este cel ce vine din Edom, in vesminte stacojii, din Bosra? Mare este In imbracárnintea lui si se ridica mândru plin de puterea lui s Eu sunt acela al carui cuvant este: dreptate,a i puternic este sil mantuiascii! »
Ci ei isi aduserä, aminte de vremile
Cel care cu bratail sau slavit a
picat apele inaintea lor, faciindu-0 un
nume vesnic ?
Cel ce i-a purtat prin adancurile
marii, ca pe un cal in pustie, i ei nu s'au poticnit?
Ca vitele care coboarä in vale
stacojie i vesmantul tau este rosu ea
larga, astfel Duhul Domnului Ii ducea la astfel calauzit-ai pe poporul tä,u, ca sa-ti faci nume prea Priveste din ceruri i vezi din palatul tau cel sfant j stralucit: unde este rfivna i putere,a ta? Unde este zbuciumul inimii tale i indurarea ta?
nit pe vesmantul meu i mi-am pátat
esti pitrintele nostru! Avraam nu ne stie, Israil nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti
Pentru ce imbracamintea ta este
al unuia care calca, strugurii? Singur am calcat in tease si dintre popoare nimeni nu era cu mine; si am calcat intru mania mea, i-am strivit intru intarataxea mea si sangele lor a 04toat,e straiele mele.
Caci o zi de razbunare era sortita In inima mea i anul ascumpiirarii sosise.
Priveam in jur: nici un ajutor! Mä
cuprindea
mirarea,
dar nu era
nici
un sprijin! Atunci braVul meu m'a ajutat i urgia mea a fost sprijinul meu. In urgia mea am calcat in picioare noroade si le-am zdrobit in furia mea, si sangele lor 1-am imprastiat pe pamiint.* Milostivirile Domnului läudându-le,
le voi pomeni, faptele cele slavite ale Celui Vesnic, asa precum le-a savfirsit pentru noi Domnul, cel plin de bunatáll cu casa lui Israil; pomeni-voi cele ce
a fkiptuit pentru noi, dupa indurarile
Au contenit pentru mine! Dar tu
'fatal nostru; Mántuitorul nostru, din carunta strä,vechime este numele tau!
Pentru ce, Doamne, ne-ai 1Isat ratacim din calle tale i ne-ai impietrit inimile noastre ca a, nu ne mai temem de tine? Intoarce-te! De mila robilor de mila semint,illor care sunt mostenirea ta!
Pentru ce au pangaiit cei nele-
giuiti templul tau i dusmanii nostri au caleat in picioare altarul tau? Am ajuns ca un popor peste care tu de multa vreme nu mai stapa'nesti care nu mai este numit cu numele tau. O, daca ai sfasia cerurile í te-ai pogori, munii s'ar zgudui inaintea ta!
sale 11.1 dupti multimea milelor sale.
a zis: « Cu adevarat ei sunt poporul meu, fil care nu vor fi necredinSi
ciosi!»
Si
el le-a fost mantuitor in toate
stramtorarile lor. Si n'a fost niei sol i nici
inger, ci fata lui i-a mantuit. Intru iubirea lui i intru indurarea lui, el i-a ritseumparat, i-a sprijinit i i-a calauzit In toatä vremea de demult.
64.
Fafd in /ata': cei alungati i cei miluifi. Ca un foc care arde vreascurile, ca o para care fierbe apa in clocot, fa pe vrajmasii tal sa cunoa,sca numele tau tremure noroadele inaintea ta, Facand minuni neasteptate,
Despre care niciodatä, nu s'a pome-
nit. Caci urechea n'a auzit, nici ochiul
717 www.dacoromanica.ro
ISAIA, 65
n'a vazut alt Dumnezeu gaff), de tine, sivarsind unele ca acestea, pentru cei ce nadajduese in el. Tu vil intru intampinarea celor ce
cu bucurie savarsese fapte bune aduc aminte de tine umbland pe cäile tale. Si tu te-ai intaratat impotriva noas-
trii din pricing' cä, eram vinovati prin necredinta i prin färädelegea noastrá ! Toti am ajuns ca spurcatii i toatä, calea vietii noastre ca un vesmant in-
gnat ! Noi toti am cäzut ca frunzele uscate i farädelegile noastre ne spulberau ca vantul.
Nimeni nu cherna numele tau 0
nici unul nu-si venea in fire ca sil se intoarca, iarasi la tine. Caci tu ai ascuns fata ta de noi i ne-ai läsat in voia päcatelor noastre. Si acum, Doamne, tu esti pärintele nostru, noi suntem lutul 0 tu olarul, fäptura mainilor tale!
0, Doamne, nu te mania, pe noi
foarte i nu-ti aduce aminte deapururi
de färadelege,a noasträ! Priveste, caci noi toti suntem poporul täu! Cetatile tale sfinte au ajuns
Sionul este ca o pustietate i Ierusalimul ca un loe paraginit! Templul nostru sfant i slavit, in
care te-au proslävit pärintii nostri, a
ajuns prada focului i toate cele scumpe
nouä daramaturi! impietresti, sä. Poti tu oare Bk. taci, Doamne, i sà. ne smeresti atat de greu?
65.
Minunat este Damnul, atAt in indurdrile gi in dreptele lui certdri. Cautat am fost de cei ce nu intrebau de mine, gasit am fost de cei ce nu mil,
cautau. Si am zis: Iatä-mii, iata-ma,
aici, la un neam care nu cherna numele meu!
Tins-am mainile mele in toata
vremea catre un popor rázvratit, care
mergea pe mid rele, dupä socotintele sale,
Un popor care intarata deapururi fata mea jertfind in gradini, si in foisoarele pardosite cu cilrämizi arzand mirezme,
Oameni care stateau in mormanturi
maneau in crapaturi de stanca
miincau carne de pore, 0 ale caror vase erau pline de mancäri spurcate;
Si ziceau: a Stai locului 0 nu te apropia de mine, cilei eu aunt Wait fatii, de tine!» Unii ca acestia sunt ca
un fum care se urcil in narile mele, i ca o vapaie care arde far& sfarsit. Is,t6 este seria inaintea mea: 4 Nu voi avea tihna pan& ce nu voi rasplati, turnandu-va räsplata in Ban, Faradelegile voastre i faradelegile parintilor vostri laolaltä. », zice Domnul,
ale color care au adus jertfa de ta-
maie pe miurti si pe dealuri, hulindu-mä pe mine. Eu le voi da räsplata, in sanul lor, dupii faptele lor i cu mama Asa zice Domnul: 4 Ca atunci cand gäsesti must inteun strugure çi zici: nu-I
rupe, cäci in el se afla binecuvantarea de la Domnul, tot astfel voi face 0 cu robii mei; 0 nu-i voi prapädi pe toti. i voi face sä, räsari din Iacob o odraslii 0 din luda un mostenitor peste muntii mei, 0 cei alesi ai mei Ii vor stitpani i slujitorii mei vor locui acolo. Si Saronul va ajunge pilsune pentru turme i Acorul girl& de vite, pentru norodul meu care m'a cautat. Si voi, cei ce ati piirasit pe Domnul,
care ati uitat de muntele meu cel dint, care intindeti mask pentru dumnezeul Gad 0 umpleti cupa pentru Meni, Pe toti vä, voi trece prin ascutisul sabiei i yeti pieri in macel, flindca am strigat catre voi 0 nu mi-ati räspuns, am grait 0 nu m'ati auzit, ci ati facut fapte rele in ochii mei 0 ceca ce nu mi-a
pacut all ales*. Drept aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: «Tata, slugile mele vor manca
0 you& va va fi foame, vor bea i voi yeti fi insetati, se vor bucura, lar voi vá yeti ruina! Tata, slugile mele vor salta de ve-
acije, lar voi yeti striga de multi in-
tristare a inimii, si de frant ce va fi duhul
vostru, veti tipa!
Si yeti lasa numele vostru alesilor
mei ca vorba de blestem:
Domnul
Dumnezeu sä. te ucida, ca pe cutare
»
Dar slujitorii mei vor fi numiti cu alt nume.
718 www.dacoromanica.ro
ISAIA, 66 Cine se va binecuvants, pe pamant binecuvanta-se-va intru Dumnezeul ade-
värului, i cel ce se va jura pe pamfint se va jura pe Dumnezeul cel adevarat; cad nenorocirile din vremile de demult au fost uitate i ascunse de ochii mei. Cad, iatâ, voi zidi ceruri noi pamânt nou. Nimeni nu-ai va mai aduce aminte de lucrurile vechi, i nu vor mai veni in mintea nim5.nui; Ci se vor bucura ai se vor veseli de ceea ce voi face acum, câci, Rita, voi intemeia Ierusalimul spre buctuie poporul lui spre desfatare. Si ma' voi bucura de Ierusalim mâ voi veseli de norodul meu, ai nu
se va mai auzi in el nici pla'ns, nici
Nu vor mai fi acolo copii care sit tritiasca numai cateva zile i nici batrâni care sa nu ajunga, la capittul vietii! Caci tanár va fi cel ce va muri la o slit& de ani i chiar cel pacittos deabia la o sutit de ani va fi lovit de blestem! Si ei vor zidi case fo'i vor locui in ele, a't vor sitdi vii ai din rodul lor vor
2. Toate acestea =Ina mea le-a fiicut sunt ale mele s, zice Dorrunul. Ci spre unii ca aceatia imi indrept privirea mea: spre cei smerii, cu duhul umilit ai care tremura la cuviintul meu!
3. Cel ce junghie un bou ai in acelaai timp omoara un om, cel ce jertfeate o oaie i in acelaai timp rupe gatul unui cel ce aduce prinos, dar cu sange de porc, col ce aduce jertfa de tiimaie, dar in acelaai timp se in china la idoli, toti aceatia si-au ales ad nelegiuite intru uriciunile lor sufletul lor se desfitteaza.
4. Pentru aceasta i mie imi va pliicea oropsesc ai cele ce Ii infricoaeazil
sit le aduc peste ei; ciici am strigat nu mi-au raspuns, am gritit ai nu m'au
auzit; au facut ceea ce eu urgisesc [0.1 tocmai ceea ce uriisc aceea au ales.
Asculta# la cuvantul Domnului, voi care tremura# de el! Iatit ce gridesc
fratii voatri care va uräsc i va prigonesc, pentru numele meu: Sa-ai arate
manca.
Domnul slava sa, ca sä, vedem i noi bucuria voastra! Dar ei se vor face de °café,. o
cuiasca, nici nu vor sadi ca altul sä miinance. Cilci varsta poporului meu va fi ca viirsta copacilor i cei aleai ai mei se
lor.
Dar nu vor clädi ca altul sä lo-
vor bucura de osteneala mainilor lor. Nu se vor trudi in desert i nu vor naate feciori pentru o moarte Lira de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit de Domnul i impreunit cu ei i odraslele lor. i inainte de a ma' cherna pe mine, eu le voi i riispunde i inainte de a grill eu ii voi i auzi. Lupul va paate la un loe cu mielul, leul va manca paie ca boul i arpele
cu 0:ran& se va hräni. Nici o pagub5,
nici o stricaciune nu vor mai cikauna in tot zice Domnul. muntele meu cel sf5,nt o, 66.
Iardsi slava noului lerusalim ; cei nelegiuifi i impietrifi nu vor avea parte de slava lui.
1. Aaa zice Domnul: o Cerul este seaunul meu, i pamantul aaternut picioarelor mele ! Ce fel de casit, deci, imi ve# zidi voi i ce loe de odihnit pentru mine ?
Auzi! Un vuet din cetate! Un glas din templu! Este glasul Domnului care riísplitteate vräjmaior siti dupit faptele Inairite de a se zvarcoli in durerile
de naatere, fiica Sionului a nascut ;inainte
de a simfi chinul, ea a nitscut un fiu. Cine a auzit sau cine a vitzut unele ca acestea? Oare o t,arit se va naate inteo singura zi, un popor se va naate dintr'o data? Abia au apucat-o durerile naaterii fiica Sionului a ai niiscut feciori ! o Oare eu voi deschide pantecele
far& sa-llas sâ nasal:? o zice Domnul. Sau eu, col ce fac sit nasca, voi opri nitszice Dumnezeul tau. Bucurit-te, Ierusalime, i voi cei care-1 iubiti, sälta# de veselie! Tresältati carea ?
de bucurie mare, voi cei care 11 jeleati, Ca sa sugqi fts'i sa vâ sittura# la pieptul mangaierilor lui, ca sä sorbiti sa và desfátaVi la sitnul maririi lui! Cad aaa zice Domnul: Varsa-voi
pacea peste Ierusalim ca un fluviu, ca un aivoi icait din albie, slava noroadelor ! Ca pruncii voi yeti fi duai la sin dezmierdai pe genunchi!
719 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 1
Dupli cum mama Ii mangaie pe
fiul ei, i eu va voi mangaia pe voi
anume in Ierusalim mangaiati yeti fi.
Cand yeti vedea, mima voastra va tresari de bucurie i oasele voa,stre vor
intineri ea jaiba cea tallará. Si mana Domnului se va arlita slujitorilor iar vrajmasilor sai: urgia sa. Caci, jata, Domnul vine in vapaie carele lui sunt ca o vijelie, ca sä-si reverse mania in aria i certarea lui in
para focului.
Atunci Domnul va judeca cu foc cu sabie pe toata faptura i multi vor fi cei ce vor cadea, de bataia Domnului !
«Cei ce se sfintesc si se curatese
pentru inchinaciunile din gradini, inteun
loe ascuns in mijlocul unei adunäri de ucenici, i cei ce mananca mancari de carne de porc, mancad scarnave i oareci, loalaltá îi vor vedea sfarsitul », zice Domnul.
« Dar eu cunosc faptele i scopurile lor i voi veni ea ea adun toate neamurile i toate lirnbile. Ele vor veni
vor vedea slava mea, Si le voi da un semn si pe unii din cei scapati Cu viata Ii voi ti-imite catre
popoarele din Tarsis, Put, Lud, Mesee, Ros, Tubal, lavan, catre tinuturile cele
mai indepartate, caren'au auzit de numele meu i n'au vazut slava mea. Si ei vor
vesti futre popoare slava mea. Si din toate neamurile, vor aduce
pe fratii vostri prinos Domnului: pe cai, In cartzte, in lectice, pe catar i pe camile, pana la muntele cel sfant al meu, la Ieru-
asa precum zice Domnul, fili lui Israil aduc prinoase in vase curate, pentru templul Domnului. Si din ei voi lua preoti i leviti e, zice Domnul. «Cäci precum cerul cel nou i pasalim »,
mântul cel nou, pe care le voi zidi vor ramânea inaintea zice Domnul, mea, asa va dainui deapururi neamul vostru i numele vostru. Si din luna nouil in luna noua din Sambatä, in Sambata vor veni toti si se vor Inclina inaintea mea », zice Domnul. «
i cand vor iei, vor vedea star-
vurile celor care s'au razvratit impotriva mea, caci viermele ion nu va muri i focul lor nu se va stinge, i vor fi, pentru toata faptura, priveliste de groaza. »
PR OFETUL IEREMIA a Inainte de a te fi urzit in pan-
1.
Chemarea lui Ieremia la servirea profetied. El este ehemat de Domnul in doud rdnduri. Imbeirbdtare pentr uinc,eputul propoveduirii.
Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hil-
chia, dintre preotii din Anatot din tinutul lui Veniamin,
Catre care a fost cuvântul Domnului In timpul domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, in anul al treisprezecelea
al domniei sale,
Si a dainuit si in vremea lui Toa-
chim, feciorul lui Iosia, regele lui luda, pina la sfarsitul anului al unsprezecelea
tecele maicii i inainte ca sa fi iesit din pantecele mamei tale, te-am sfint,it te-am randuit prooroc al neamului ».
6, Atunci am räspuns: O, Doainne Dumnezeule ! Jata ca nu sunt in atare sa vorbesc, /Elida sunt tallar! e Dar Domnul mi-a spus: e Nu zice:
« Eu sunt prea tallar! e Du-te incotro te voi trimite i orisice iti voi da poruna, vorbeste Nu te teme de ei, caci eu sunt cu tine ca s'a te mantuesc »,
zice Domnul.
al lui Sedechia, fiu/ lui Iosia, pana in
Si Domnul a intins mana inspre mine i s'a atine de gura mea, apoi
locuitorilor Ierusalimului.
tele mele in gura ta! Vezi, eu te-am pus astazi peste
luna a cincea, la ducerea in roble a Si-a fost cuvantul Domnului catre mine ei mi-a zis:
Domnul mi-a zis:
Tata, iti pun cuvin-
popoare i peste imparatii, ea s'a smulgi
720 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 2
si, arunci la pämänt, sá papidesti si si dirárni, sI. zidesti i sä sädesti ! * Apoi a fost cuvintul Domnului ditre mine intr'acest chip: 4 Ce vezi tu, eu am rispuns: s Vild Ieremia ? crangi de migdal ! *i el mi-a glisuit: ir Bine ai väzut, fiindc5, eu veghez ca si: se adevereasci cuvintul meu!
euvintul Domnului a fost a doua oari cätre mine: 4 Ce vezi tu? o i
Atunci eu am riispuns: 4 Vid, dinspre miazä-noapte, un cazan in clocote cu gura intoarsä ineoace !
Dar Domnul a zis ciare mine:
Dinspre miazti-noapte se va desläntui pripiidul peste toti locuitorii Viril; C5,ci iatI. voi cherna toate tiile de la miazi-noapte zice Domnul.
i vor veni i fiecare Ii va aseza tronul säu la portile Ierusalimului si de e
jur-irnprejurul zidurilor lui,
i in toate
cetitile lui luda. voi trage la judecatä pentru
färädelegile lor, Linde& m'au pariisit au adus tämitieri altor dumnezei i s'au
inchinat la fiptura mâinior lor !
4 Du-te tfi propovedue,ste in auzul
Ierusalimului ! .Asa zice Domnul:
Mi-
aduc aminte de dragostea tineretii tale, de iubirea din vremea, logodnei tale, cänd
mergeai dupi mine prin pustie, inteun tinut filma siminituri. Lucru sfint a fost Israilul pentru Domnul, párga rodurilor lui. Toti cei
care au mineat dinteinsul au trebuit
ispäseascii päcatul, fiindc5, peste
ei s'a privillit nenorocirea o, Domnul.
zice
Ascultati euvantul Domnului, voi cei din casa lui Iacob i toate neamurile cele din casa lui Israil! Asa graieste Domnul: « Ce nedrep-
tate au gisit in mine pärintii vostri,
de s'au depärtat de mine si au umblat dupii idolii cei dese* ea sI. ajungit ei deserticiune, i nu s'au intrebat: Unde este Doranul cel ce ne-a ecos pe noi din tara Egiptului i ne-a dus prin pustie, printeun tinut de biriigane si de prilpästii, tinut sterp i stingher färi tipenie de om i färit o urm5, de sala
Incinge-ti acum coapsele, là-tesi le propovedueste tot ceca ce iti voi porunci. Nu te infricosa in fata lor, Mude& nu vreau siLli fie frie& inain-
omenesc ?
tea lor !
nirea mea ati prefäcut-o hateo grozávie.
cetate tare, ca un stälp de fier §1.1 ea un zid
Preotii nu m'au intrebat: Unde Talcuitorii de lege nu m'au cunoscut, pästorii poporului au lepädat credinta, proorocii au proorocit in numele lui Baal si au umblat
Vezi ci eu te-am fieut astâzi ca o
de aramil, impotriva Viril intregi, pentru
regii lui luda i pentru dregätorii i pentru poporul
pentru preotii sài tärii.
i se vor räzboi impotriva ta, dar
nu te vor putea birui, cáci eu voi fi Ring& tine ca si te izbivese o, zice Domnul. 2.
Dumnezeu este credincios /ad de poporul seiu care era si el credincios cdtre Dum-
i v'am dus pe voi inteo tarä ca gritdini, ca sI. mincati din roadele si din buniititile ei; dar cand ati intrat inteinsa, ati p5,ngärit-o i mosteeste Domnul ?
dup.& dumnezei care nu pot si vie kit? ajutor. Pentru aceasta la judecat5, voi impotriva voasträ o, zice Domnul, impotriva nepotilor vostri voi cere
osindi!
idoli, lucru nemai pomenit la nici un popor la curgerea vremii, ca adiad sei-pi fi pcircisit pe dumnezeii sed.. Dumnezeu, va judeca poporul seiu,intinat de inchinarea idoleasccl.
Treceti la ostroavele Chiteilor vedeti, trimiteti la Chedar i cerceta,ti cu luare aminte i vi" incredintati de se aflä asa ceva! schimbat oare un popor vreodati dumnezeii ? dei ei nu sunt
i a fost cuvintul Domnului catre mine astfel:
veni inteajutor.
nezeu. Dar acuni poporul se inchind
1.
Poporul meu si-a schimbat Dumnezeu. slava lui cu un dumnezeu care nu-i poate
721 www.dacoromanica.ro
lERE MIA, 2 Minunati-vii ceruri, de aceasta, infiorati-v5, i ramitneti stall& de piatra
zice Domnul,
« Oki dou5, lucruri rele a fitptuit poporul meu: m'a päräsit pe mine, izsäpat fantani, vorul de ap& vie pi
fiintani care nu pot tine apa!
A fost oare Israil rob, rob nliscut In casa? Pentru ce a ajuns prod& ?
Leu räcneac impotriva-i i slobozesc urletele lor. Tara lui au prefitcut-o In pustie, cet5,ti1e lui sunt parjolite, farit
tipenie de om in ele; Chiar i locuitorii din Nof i cei din Tahpanhes ti-au päscut pe teastii 1 Oare n'ai ajuns aici din pricin5, ca ai pärasit pe Domnul Dumnezeul tau, In vremea cand el te ducea pe cale ? i acum ce inseamnit fuga ta inspre Egipt, ca sâ bei din apa Sihorului, drumul spre Asiria, ca a& sorbi din apa Eufratului? 19. Ritutatea ta te pedepsepte neseama credinta ta te urgisepte. chibzueste ea rä,u i amarnic este sa te ritzletepti de Domnul Dumnezeul titu nu-ti mai fie fricit de mine *, zice Domnul Dumnezeul Savaot. « Cad de multa vreme ai sfaramat jugul täu, ai rupt funiile tale pi ai zis:
Pazepte-te 85, nu iambi descult
gitul tau ea nu-ti ard& de seto! Dar
tu ritspunzii i Degeaba! Nu, imi plao streinii i ma voi duce dup5, ei ! a Dup.& cum se rupineaza hotul cand
esta descoperit, apa trebue sa se rupineze casa lui Israil: regii, dreg5,torii,
i proorocii, Care zic lemnului: i Tu epti tatid meu! i pietrei: oTu m'ai nitscut! Ei stau cu spatele la mine, i nu cu fata, iar in vreme de restripte striga: i Scoala ne mantuepte Unde iti sunt duranezeii pe care tu i-ai fiturit? Sá se scoale çi sà te mantuiaseit daca pot, in vreme de restripte! Ciici dumnezeii täi, Judo, aunt tot atitti la numitr ca i cetiitile tale. o Pentru ce va starniti impotriva mea? Toti ati ajuns fàrä credintil preotii
zice Domnul.
o In zadar am biitut pe feciorii
voptri, fiindcit ei nu s'au invittat minte;
sabia voastrá a priipädit pe proorocii vostri, ca un leu priidalnic. Neam prost ce sunteti! Luati aminte la cuvantul DomnuluHo Am fost
eu oare o pustietate pentru Israil sau
un tinut beznatec? Din care pricing, poporul meu a zis: « Noi suntem liberi
o Nu pot sit mai fiu slug& I* Si de atunci pe orice colinà i sub once copac verde
pi nu ne vom mai intoarce la tine! a
Eu te sadisem vita bunk told&
stea poporul meu m'a uitat din zile
te-ai desfriinat ca o ticaloasit.
de bun soi, dar cum te-ai preficut in vitii sträina, de neam prost! Chiar de te vei spilla cu nitru
te vei freca cu lepie, tot ma,njita de
singe va 6:manes, in ochii mei faradelegea ta *, zice Domnul. o Cum poi apune: o Nu m'am intinat i n'am umblat dupa Baali Uitii-te la semnele urmelor tale din vale chibzueste ce ai fäcut! Cämilà sprinten& care umbra' in lung i in lat pe toate
Mt& oare fecioara gitteala sa si mireasa cingatoarea sa ? Cu toate acefar& numár !
Cat de iscusit iti urmezi tu calea, cand e s5, cauti iubirea! Tot lip pi
pentru fitriidelegile tale pe cararea ta
te-ai deprins sà mergi! Chiar i poalele vemintelor tale sunt pritate de sangele celor sarmani
fiträ de prilianit, pe care cu toate cit nu i-ai giisit spiirgind zidul, dar tot pentru aceleapi pricini tu i-ai omorit. Si cu toate acestea mai indritz-
care in aprinsa ei poft5, umbla adul-
o Da, sunt nevinovat! De bun& seam& mania lui s'a abatut de la mine! a Dar iatit c5, acum voi incepe proces cu tine care spui: oN'am savarpit pitcat!*
sit nu se osteneascit, fiindcit o vor afla la luna ei 1
schimbi calen? Tu vei fi facutit de ru-
24. Asin& salbateca deprins5, in pustie,
meeänd vantul ! Cine ar putea impiedice dorul ei? Cine vrea s'o gaseasca
nepti BA; zici:
De ce te zoresti acum ea sit-ti
722 www.dacoromanica.ro
1ERE141A, 3
sine In Egipt, precum ai fost de ocari fácut i in Asiria!
Ca pentru desfranärile lui i-am dat
carte de despirtenie lui Israil cel ne-
credincios, Iuda, sora lui necredincioasa,
37. Si de acolo vei ie§i cu capul intre mani! Fiindcii, Domnul a aruncat la o
n'a fost cuprinsa de spaitnä, ci s'a due
parte pe cei in care tu ti-ai pus na-
o s'a desfranat o ea,
dejdea, pe cei cu care tu nu vei avea
Si cu nerusinarea desfranarilor ei, ea a pangärit tara, savar§ind desfranari cu pietrele i cu lemnele. Si luda, sora cea vicleané nu s'a
izbandit. 3.
Ncideidea poporului in milostivirea lui
mai intors la mine cu toatä mima, ci
Dumnezeu. Regatul lui luda n'a twit
cu prefitcatorie a,
aminte vi n'a scos inviipiturei din milania lui Israil. Indemnuri la pociiintii. Poporul noi di se va vocal: da
parinfii nostri au paccituit impotriva Domnului Dumnezeului nostru din tinereOle noastre fi pana in zina de acum.
zice Domnul.
Atunci a zis Domnul c5,tre mine: Israil cel necredincios este mai putin vinovat decat Iuda cel necredincios ! Du-te 0 propovedue§te propovedania aceasta catre miaza-noapte i apune: Pocaeste-te, Israile necredincios »,zice
»
Domnul,
Si a mai graft: e Cand un bärbat
« cad nu ma voi mai uita
incruntat la tine, fiindca sunt milostiv a, zice Domnul, « i urgia mea nu va dainui in veac.
se desparte de femeia sa, FA ea pleacä,
de la el 0 ajunge femeia altuia se va mai putea intoarce inapoi la barbatusau ? Aceastä femeie nu este cu totul
Ci marturiseste-ti numai farädelegea ta, cA ai &Meat credint,a, Domnului
intinata ? Tu te-ai iubit cu multi ibovnici
Dumnezeului tau EA ti-ai irosit vremea
acum ai vrea sA te intorcila mine! #
dupl cei straini pe sub orisice copac
zice Domnul. «Ridica ochii Val spre inältimi §i te uitii! Pe unde nu te-ai de,sfranat? Ieseai
verde, 0 de glasul meu n'ai ascultat a, zice Domnul. a Pociiiti-va, voi copii cazuti de la zice Domnul, a c5,ci eu credinta! a, stint stapanul vostru, i vä voi lua pe
la drum BA stai la pandit, ca arabul in
pustie. Deci tu ai pangärit
cu desfranärile tale i cu ticalosiile tale!
Iubitii tai fiirá de numiir au fost o curs& pentru tine. Tu ai luat chip
voi, pe unul dintr'o cetate 0 pe doi ante° semintie, i va voi intoarce in
Si acum m5, strigi: 'fatal meu! Prietenul tineretilor mele tu esti ! o mai cugeti:
Si v5, voi harilzi pastori dup.& mima mea, care va vor p5,stori pe voi cu intelepciune si Cu pricepere. Daca vä yeti inmulti si yeti spori
Sion,
de femeie desfranata i ai litsat rusinea laoparte!
la numar in tara, in vremea aceea »,
e Oare el va fi mereu manios ? mania lui deapururi? Vezi!
a nu se va mai auzi spunand: a 0, chivotul leg5,mfintului Domzice Domnul,
Asa vorbesti tu, ins& tu sävarsesti ticalo§ii si nu te la§i! »
Atunci a zis Domnul catre mine: a In vremea domniei regelui Iosia, n'ai vazut tu oare ce a savarsit Israilul cel necredincios ? S'a dus pe varful oricArui
deal si sub once copac verde 0 acolo a filptuit desfrfinari.
Dar eu am cugetat: Dupa ce se va sätura de facut toate acestea, se va intoarce la mine #. Dar nu s'a intors. cu toate c5, luda, sora lui necredincioasa,
a vazut,
nului! u Oki nu se va mai sui la mima voastr5 i nimeni nu va mai pomeni de el, nu va mai fi nici cäinat i nici nu se va mai face altul din nou. In vremea aceea, Ierusalimul se va numi e Scaunul Domnului » i inteinsul se vor strange toat,e neamurile In numele Domnului si nu se vor mai lua dupa impietrirea inimii lor.
In vremea aceea, casa lui luda se va duce la casa lui Israil, 0 se vor
fntoarce impreunä din tinutul dela miaza723
www.dacoromanica.ro
46*
IEREMIA, 4
noapte in tara pe care am däruit-o mostenire parintilor lor. Si am mai chibzuit: Cum te voi voi da moaseza in randul fiilor stenire o tara mandra, mandretea mandretei popoarelor! Si am mai chibzuit:
Domnul! >>, toate neamurile te vor bine-
noastra, i ocara noastra s'a ne acopere, fiindca i noi i pitrintii nostri am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru, din tineretile noastre i panä, in ziva de acum si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru!
se va departa de la noi ! »
cuvânta si te vor proslävi. Cäci iatä, ce zice Domnul locuitorilor din luda si din Ierusalim: « Desinimilor voastre si nu mai teiniti aruncati &imanta printre spini ! Täiati-va imprejur pentru Domnul Tu imi vei zice: tatál meu! si nu te' Dumnezeul vostru i dati laoparte nevei mai razleti de mine. Dar vai 1 Precum o feme'e calcä täierea imprejur a inimii voastre, voi credirrta iubitului ei, tot asa si tu, neam oameni din luda i locuitori ai Ierusaal lui Israil, te-ai purtat ca o necre- limului, ca nu cumva urgia mea sa izbucneasca valvätaie i sa va mistuiasca zice Domdincioasa fati de mine », nu se poatii stinge din pricina fapnul. Auzi ! Pe inältimile plesuve se aud telor voastre celor rele! Vestiti in luda í in Ierusalim plansete i tänguiri ale fiilor lui Israil, care au apucat pe cäi ce due aiurea trirniteti solie: « Sunati din trambita, stligati din toate puterile i ziceti: AduQi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. nati-va, ca sá intram in cetätile cele 4 copii necredinciosi, intarite! eu va voi tämädui de necredinta voaRidicati steag inspre Sion, adasträ !* lata cà noi vom veni la tine, postiti-va, fan', zabavä ami eu voi porni fiindcil tu esti Dumnezeul nostru! priípäd de la miaza-noapte i pierzanie Cu adevärat minciuna sunt coli- mare nde i zarva praznicelor de pe dealuri! Un leu s'a näpustit din desisul sau, Adevárat este ca numai in Domnul Dum- pustiitorul a pornit si a iesit nezeul nostru este mitntuirea lui Israil! din tinutulnoroadelor ca sá pustiasclt tara. 0! Idolii cei de ocarä, au mistuit Cetatile vorsau stradania parintilor nostri, din tineretea de om in ele.fi surpate i fara tipenie lor: turmele lor, cirezile lor, feciorii Pentru aceasta, invesmantati-vil in fetele lor ! vesmant de jale, tanguiti-vii i va boDeci sil. atara culcati intru rusinea fiindca vapaia maniei Domnului nu 4 In ziva aceea ».
va pieri curajul regelui
Pociiinta sd fie fdcutd Cu zguduire i Cu prelacere lduntricd. Nimicirea regatidui luda se apropie, dar el nu va fi nimicit cu totul : « l'oatd (ara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici Cu totul! Prof etul vede (ara ninticitet i tara; fipenie
de om intr'insa. s Daca vrei sil' te pociesti, Israile s, zice Domnul, 4 pociieste-te! De vrei s'a gonesti idolii tai din ochii mei, nu mai sovai I Cand te vei jura din inima, cu crel
i
al dregato-
rilor, preotii îi vor pierde cumpätul,
4.
dinti
zice Domnul,
cu inima curati: t Viu este
724
iar proorocii vor fi cuprinsi de spaimá, Si vor zice: 0, Doamne Dumnezeule ! Tu ne-ai inselat poporul acesta i Ierusalimul cand ne-ai fagaduit: «Yeti triti in pace! # Dar iatä, C a sabia ne-a strapuns de moarte In vremea aceea, se va spune norodului acestuia i Ierusalimului: Un vant arzii.tor de pe plesuvele culmi porneste din pustie, inspre fiica poporului meu, nu pentru vanturatul i nici pentru curatatul graului I
Un vant naprasnic imi vine in-
tr'ajutor: acum rosti-voi hotiirirea!* Iatä-1 cum se apropie ca nourii de vijelie, carele lui durueso ca o vifornitä
lui mai iuti sunt decat vulturii. Vai de noi, cáci suntem prapäditi! caii
www.dacoromanica.ro
IERENLIA, 5
Spala-ti mima de picata, Ierusalime, ca sä afli mantuire. Cid vor
sälälui inlä,untrul tau ticaloase planuri?
Auzi! Vine solie din Dan si o
veste de papad din muntii lui Efraim: 16 e Strigati i dati de stire in luda, trimiteti atafea in Ierusalim: Din tara
depärtatä vin impresuratorii i impotriva
cetatilor lui luda ridicil strigatul lor de razboi;
Ca paznicii din tarini impresoara ei Ierusalimul, fiindc& s'a azvatit impotriva mea s,
zice Domnul
Purtarea ta i ale tale fapte rele
ti-au pricinuit aceasta! Iata cat de amar este rodul rautlitii tale, care te-a ajuns la inimii! 0, pieptul meu! O, pieptul meu!
La strigitul calaretilor si al arcasilor, tara intreag& e pus& pe fuga; toti se ascund in desia de codru i se catara pe stanci; cetätile pariísite i Jara tipenie de om in ele.
Si tu pustiito, acum ce vei face? Invesmanta-te in porfirii cu giuvaeruri de aur impodobeste-te i da-ti ochii cu dresuri! In zadar frumoas& te vei face! Iubitii täi te dispretuesc si-ti vor numai viata.
Dar ce aud? Tipät de femeie care
se trudeate sä nasca, duren ca la nasterea cea dintai! E glasul fiicei Sionului, care geme si-si intinde mainile: « Vai!
Ucigasii mi-au curmat viata! 5.
Cât ma zbucium! O, pereti ai inimii mele! mima mea zvacneete ai nu pot avea tihna! Fiindca sunet de trambita
Striceiciunea se intinde peste tot regaba
vine si tima tara este nimicitä. Tuteo clip& corturile mele sunt doborite la
trebuia sd vinei. Cutreerati ulitele Ierusalimului, cercetati in piete: priviti, chibzuiti
aud eu i zarvil de rdzboi. Papad peste prapad se vesteate
painant, rfi adiposturile mele cat ai clipi din ochi. Cata vreme vom mai vedea steagul bätaliei i glasul trambitei il vom auzi
tui luda fi mai cu osebire n lerusalim.
Din aceastd pricinei un neam crunt Il va cuprinde va pustii. Aceastet pedeapsa
daca va fi vre-unul care sa ia hoariri drepte i 8â fie cu credinta, atunci voi
Poporul meu este nebun i nu mil
ierta cetatea. Chiar cand ei zic: a Viu este Domnul ! », ei jura stramb.
0, ce lips& de lumina! M'aria uitat la munti: O, cum se cutremurau, i colinele se pavilleau
sunt aaa fä,rä, de minte si nu cunosc
mereu ?
cunoaste! Copii fila de minte i fila intelepciune, iscusiti sa faca räul, iar pentru bine nici ca-si dau osteneala ! Mi-am aruncat ochii pe pamant: O, ce pustiu intins! Si apoi, catre cer:
incoace i incolo !
M'am uitat in jurul meu: Nimeni! Si toate pasarile cerului fugiseril! Si m'am mai uitat din nou: Tarina era o pustietate ! Toate ceatile dä,r&mate
de Domnul, de urgia maniei sale! Cilci asa graieste Domnul:
Toat&
tara se va preface in pustietate, dar nu o voi nimici cu totul!
Pentru aceasta pamantul va fi cuprins de jale si sus cerurile se vor intuneca. Cu adevarat am gait i nu-mi va parea rä,u, am faurit planul í neindeplinit nu-1 voi laso. »
Doamne! Ochii tai oare nu cauta credinta ? Tu i-ai lovit, dar ei n'au simtit durere, tu i-ai dat pierzärii, dar ei n'au vrut sä, ja inviltatura. Si-au incruntat fetele mai mult decat stanca n'au vrut la pocaint& se se intoarca. Si am cugetat: a Numai cei de rand
calea Domnului, pravila Dumnezeului lor.
Dar ma voi indrepta catre cei de
frunte cj le voi grai ca unora care
cunosc calea Domului, legea Dumnezeului lor. » Dar si ei au sfaramat jugul si au rupt funiile Pentru aceasta Ii sfasie leul din padure, i lupul din pustie Ii sugrumi, pantera pandeste lánga cetatile lor oriaicine iese dinteinsele este rupt, fiindca s'au inmultit filradelegile lor s'au intetit lepadárile de la credinta. a Deci cum as putea iert? Feciorii tal m'au pädtait ci jur& pe dum-
725 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 6
nezei care nu-si au fiin.Si Cu toate
ca i-am pus sii-mi jure credintä, ei au faptuit desfrául i spre casele desfraului
ei s'au pornit in carduri. Cai bine tinuti, far& stapan,
fie-
care necheaza dupa femeia, aproapelui s au !
Pentru aceasta nu trebuia pedeapzice Domnul, impotriva unui asemenea norod nu trebuia sä ma sà
fázbun ? »
&trip peste zid in vie si o ciumpaviti, dar nu cu desivarsire ! Täiati vitele, dici ele nu sunt ale Domnului !
« Casa lui Israil si a lui Iuda nu
mai cred in mine » zice Domnul. Au tägiiduit pe Domnul si au zis: « Nu este el acela si peste noi nu va veni nenorocirea! Ba nici sabia, nici foametea noi nu le vom vedea! Proorocii proorocesc in van, &ad
in ei nu este descoperirea Domnului! De aceasta i ei sa aib5. parte !» Pentru aceea, iatii ce zice Domnul
Savaot: « Din pricinä cà ei au vorbit a,stfel, Mt& cl va fi cuvântul meu in gura ta foo, iar poporul acesta va fi ca aschiile care se aprind.
Iatä ca eu voi mana impotriva
voastra un neam din depärtare, o! casii a lui Israilo, zice Domnul, «neam nebiruit, popor strävechi, al cirui grai nu-1 f}tii si nu-1 poti intelege &Ind el grilieste.
Gura 1m este mormant deschis. toti sunt viteji de luptil. El va mânca secerisul i painea ta, pe fiii si pe fiicele tale, turmele cirezile tale, via si smoehinii tal. El va pane stä.panire cu sabia pe intáriturile tale pe care tu te bizui. Dar si in ziva aceea »,
minte! Ochi au, dar nu vid, urechi au, dar nu aud ! De mine nu vreti sa và temetin, inaintea mea nu zice Domnul, tremurati? Eu am pus nisipul hotar al stavilà vesnica peste care ea nu va
trece. Valurile se vor invifora, dar nu o vor birui i talazurile ei se vor invol-
bura ii nu vor trece pe deasupra. Dar norodul acesta are inima
räzvratitil si darzä, se depirteaza de mine si
Si nu cugeti in mima lui: ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care ne da ploaie din belsug, ploaie timpurie i tarzie la vreme i satura campiile FA ne tine holdele ».
Faridelegile voastre vä lipsesc de
i päcatele voastre va departeaza de acesti fericire. Cáci se gäsesc in poporul meu nelegiuiti care stau la panda pitulati ca
aceasta,
vanatorii i intind curse ca sa prindi oameni.
Precum o colivie este plinit de
pisitri, tot astfel i casele lor aunt ticsite
de agonisealä cu inseliiciune. Asa au ajuns ei mari i bogati, cu pielea lucioasä. Ei fapGrau i
tuesc fapte rele
i izbutesc. Nu judeca pricina orfanului i procesul celui orfan nu-1 hotäräsc.
pedepsesc*, Oare nu trebuia «ii impotriva unui neam ca acesta sá má razbun ?
zice Donmul,
infricosate
Proorocii
proorocesc
minciuni,
preotii invata ca i ei, iar poporul meu
simte plácere! Dar la capat ce yeti face ?
zice Dom-
«nu va voi präpädi cu total. Si daci, unii vor intreba: Din care pricinli Domnul Dumnezeul nostru ne-a facut una ea asta? », sä le spui: « Precum voi m'ati parasit i v'ati inchinat la dumnezei streini in tara voastra, tot asa sà vä, inchinati la cei streini, dar nu in tara voasträ ». Vestiti despre aceasta casa lui Iacob i trimiteti solie in Judo, asa: a Ascultati, oameni nebuni i färii
i
Lucruri niiprasnice
se petrec in aceasta tara:
6.
nul
Impresurarea i cucerire,a Ierusalimului. Nimicirea nu intdrzie sd vincl din pricina necredinfei poporului. Pcrrnirea ndvalnicif a poporului de la miazd-noapte, care va cuceri Ierusalimul.
1. Adapostiti-vi, voi iii ai lui Venia-
min, afarii, din Ierusalim. i in Tecoa
sunati din trambiti, la Bethacherem
faceti semne: infigeti un steag! Cad o
726 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 6
usoara, zicand: e Minunat! minunat! »,
nenorocire Be iveste dinspre miaz5,-noapte,
°and ea merge fiu
prápad färil pereche. Frumoasa i alintata fiicii, a Sionului voi nimici-ol La ea vor veni ciobanii cu turmele lor; de jur-imprejurul ei ridica-vor corturi i fiecare îi va paste turma in parten sa. « Pregatiti-vb, de luptii impotriva ei, scul4i-v5, sä mergem in miez de zi! Vai noua, caci ziva dá inspre sear& i umbrele
Se rusineaza ei cumva pentru grozäviile lor ? Debo! Ei nu se rusi-
neazi fA nu stiu de mug ! Pentru aceaata
ei vor &idea cu cei ce cad i ei se vor prabusi in ziva 06,nd Ii voi pedepsi a,
zice DomnuL Asa gra,ieste Domnul: a Luati dru-
se intind mereu!
mul cel de demult i cautati caile cele de altädat6 calea binelui, i mergeti pe ea qi yeti afla odihna sufletelor voastre! Dar ei au räspuns: a Nu
Haidem sa, pornim la miezul noptii
sit doborim palatele ei! Oki asa griiieste Domnul Savaot: « Tiliati copaci i ridicati val impotriva
mergem! a
Si am pus Ring& ei straji: Luati aminte la glasul trambitei! » Dar ei au
Ierusalimului! Vai cetate mincinoasa cu launtrul plin de silnicie ! » Precum apa din fântilna, e proaspiita
räspuns: a Nu luäm aminte !
Pentru aceasta ascultati, ceruri, fiti märturie de ceca ce li se va
intampla!
mereu, asa si räutatea ei izvoraste färä de incetare. Silnicie i nedreptate se ande
Asculta i tu,.pamantule ! Iat6 eu voi aduce peste norodul acesta o pier-
striggind in ea, lar in ochii mei mereu: boalä, i raniri. Prinde de veste, Ierusalime, ca nu cumva sufletul meu sä se desprinda, de tine si sit nu te fac pustietate, piimant
zanie, rodul neeredintei lor, fiinde5, n'au
luat aminte la eaile rnele si au lepädat legea mea! Ce folos de tämilia din Seba si de
trestia aromati dinteo tar& depifirtatä? Arderile voastre de tot nu le mai vreau 0 de jertfele voa,stre nu mai simt nici
nelocuit !
B. Asa zice Donanul:
0uIegei, cule-
geti cu deamäruntul ea pe o vie fa-
mäsita lui Jaral], puneti mana pe vits
o phicere. o
Pentru aceasta asa graieste Domnul: a la* voi pune in caben poporului acestuia piedici de care sa se impiedice laolaltä parintii i copiii, iar vecinul eel de alaturi de el sä piara, a. Asa zice Domnul: e lath, s'a pornit un popor din miazii-noapte, un popor s'a seulat de In marginile pamantului, Inarmat cu arc si cu lance, neam crud 0 Ma rail& strigiitul lui e muget de mare calare vine si glitit de luptit
ca i vierul
Cui sa gräiesc si pe cine sä iau
marturie ca sa ma azurite ? Urechile lor
sunt netdiate imprejur si nu pot ea ja arninte. Intr'adevar. cuvantui Domnului
a ajuns pentru ei ea o batjocurii, si nu mai au gust de el! lat.& c5, sunt plin de urgia Domnului si nu o mai pot tine ! Varsä-o peste copiii cei de pe ulitä EA in obstia fläcäilor ! Caci femeia i bärbatul vor fi luati in robie, b6,tranul ea si cel
ea, un om, impotriva ta, fact), a Sionuluia. Am auzit de faima lui ! Minnie
runtit de vreme. Casele lor vor trece la streini impreunä cu tarinile i cu viile lor, caci eu
ni s'au inmuiat, spaima ne-a cuprins,
zvarcoliri ea ale unei femei in na§tere. La camp sà nu iesiti i nici sit, nu porniti la drum, fiindea sabia vräjmasului t De la eel de rand pang, la cel maiimprästie pretutindeni groaz6,. 0, fi ea poporului meu! Incinge-te de frunte, toti aunt lacomi de castig, proo-
imi voi Intinde mina impotriva locuitorilor tarii a, zice Domnul. rocul ea si preotul, toti umblä cu min-
cu sao si te tävaleste in cenusä Boceete-te amarnie ea duni singurul fin, caci
ciuna.
intr'o clipa pustiitorul va da navala
Zdrobirea, poporului naeu ar putea o timaduiasca, intoemai ca pe o rang,
peste noi! 727
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 7
Ispititor te-am pus peste poporul
meu, limuritor de aur, ca sit ispiteati cercetezi viata lui.
Toti sunt rizvrititi cerbicoai aramä. i fier toti sunt ti-
hulitori
caloaiti.
Foalele au inceput sá sufle
Oare acest templu inchinat nume-
plumbul s'a topit ! In zadar se face himurirea! Ce-i Hitt nu se mai desface. a Argint de aruncat o le va fi numele, fiindca Domnul i-a aruncat pe ei.
lui meu este in ochii voatri peaterä de tillhari? Acum pricep ! s
zice Domnul.
Ducqi-v5, in locaaul meu din
salialuise numele meu a'r vedeti ce i-am Ificut din pricina Hiutätii poporului meu Israil ! Si acum fiindci ati sävârit aceste zice Domnul « cind cu rtivni fapte *, Silo, unde altädatii,
7.
Pro povedania prof etului Ieremia la poarta
templului, impotriva inchindrii la idoli. Dumnezeu ii spune lui Ieremia set nu se rouge pentru poporul idololatru, cdci nu-1 va asculta. Cared poporul a lost scos din
Egipt, Dumnezeu nu i-a ordnduit ardeni de tot, ci i-a poruncit asculte poruncile. Rdzbunarea dumnezeiasa pustiirea
Cuvintul Domnului care a fost care Ieremia; e Stai la poarta templului Domnului i propovedueate euvintul acesta spune: Ascultati cuvitntul, voi, toti Iudeii care intrati pe portile acestea ca s'a và inchinati Domnului! Aaa zice Domnul Savaot, Dumne-
zeul lui Israil: s Imbunatititi-vi purtirile i faptele voastre i vi voi si locuiti in locul acesta. Nu vá puneti nidejdea in cei care
v'am griit mereu fA nu m'ati ascultat,
am strigat la voi si nu m'ati auzit,
Ma voi purta cu acest templu
inchinat numelui meu, in care voi v'ati pus nidejdea, i eu locul pe care 1-am ditruit vouä a'r sträbunilor voatri, aaa cum m'arn purtat cu Silo.
Si vi voi arunca din fata mea
precum am aruncat pe toti fratii voatri, pe tot neamul lui Efraim. «Dar tu nu te ruga pentru poporul acesta
i nu inilta pentru el nici tin-
guire, nici rugiciune, nici nu stärui pe pe ling& mine, cici nu te ascult!
Nu vezi tu ce fiptueso cei din
cetitile lui luda ii cei de pe ulitele Ierusalimului ?
cuvinte inaelitoare: s Templul Domnului ! Templul Domnului! Aici este templul Domnului!* roste,se
Citei numai dacä vá yeti purtirile i faptele voastre i dad: yeti face dreptate celor impricinati, Daeä, nu yeti asupri pe strein, pe orfan ai pe viiduvi
inchinarea la dumnezei streini pe care voi nu-i cunoasteti!... slujiti in templul Si veniti acesta fnchinat numelui meu i ziceti: Am seitpat! s, ea si sävinsiti ai mai departe toate acele blestemätii.
a'r nu yeti virsa
singe nevinovatin locul acesta ; daci nu yeti umbla dupri dumnezei streini spre pieirea voasträ, Atunei vá voi trisa sá locuiti in locul
acesta, in tara pe care am dat-o parintilor noatri din yea° ai pin& in veac.* Dar val! Voi ntidäjduiti in cuvinte inaelatoare i faà de nioi un folos:
Furtul, uciderea, desfrinarea, jurit-
mintul strimb, jertfa adusä lui Baal, 728
Copiii aduni lemne, pirintii atitä focal, femeile frimitnti aluatul sà feat turte impririte,sei cerului i aduc jertfe cu turnare dumnezeilor streini ea &A inthrite urgia mea. Pe mine me, ocgriso ?»
zice Dom-
batjocura le « Nu! Pe ei stä in fatà ! Deci aaa zice Domnul: « Iota! Mania mea ai furia mea se vor vase, in nul
locul acesta, peste oameni ai peste dobi-
toace, peste copacii cimpului ai peste
rodurile tarinilor pe care le vor arde, ai
nimeni nu le va putea stinge !*
Aaa griieate Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: at Ortimilditi arden de tot pe altarele voastre çi mincati carne,
Ciei n'am rinduit nimbé tai nioi nu le-am porunoit
voatri
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 8
nimio pentru arderea de tot a'r pentru
8.
jertfii cánd i-am scos din tara Egiptului, Ci iota ce le-am poruncit atunci: Ascultati de glasul meu i eu vd, voi fi Dumnezeu, iar voi imi yeti fi mie popor ai
Rufinea ce-i afteaptcl pe Inchineitorii la idoli : scoaterea oaselor din mornAnturi risipirea lor ; iar c,ei care vor cu viafd vor vrea mai degrabd 8d moard.
umblati in toate &idle pe care eu
Domnul va pedo psi cunzplit poporul. Profetul se tangueste pentru nenorocirile care se vor abate peste popor. o In ziva aceea», zice Domnul, a vor fi scoase din mormanturi oasele regilor lui luda, ale dregiitorilor, ale preotilor,
voi porunci, ca ul. vg fie bine !
Dar ei n'au ascultat i n'au plecat
urechea, ci, dimpotrivi, au mars diva,
inchipuirile lor, drip& impietrirea inimii lor rele, ai mi-au aratat spatele ai nu fata.
Din ziva in care au ieait párintii voatri din tara Egiptului i Omit acum, am trimis la ei necontenit pe slujitorii
ale profetilor ai ale loeuitorilor Ierusa-
limului, Si vor fi impfdatiate la soare ai la lung inaintea oastei cerului, pe care le-au iu-
mei profeti.
Dar ei n'au ascultat de mine ai
nu ai-au plecat urechea, ci ai-au invärtoraat grumazul mai riiu decat parintii
bit, carora /e-au slujit, dupä, care au umblat, pe care le-au intrebat i cgrora li s'au
inchinat. Nu vor mai fi adunate a'r nici ingropate, ci vor sluji de gunoi pe ogor. Si toti care vor rämänea din acest neam ticitlos vor alege mai bine moartea
/or.
Si dad, le vei propovedui cuvintele acestea, i ei nu te vor asculta, i daed vei striga la ei, i nu-ti vor räspunde, Apoi spune-le: Acesta este poporul care nu ascultit de glasul Domnului
decdt viata, in toate locurile pe unde zice Domnul Savaot.
i-am izgonit
Dumnezeului säu rai nu ascultii de povat& ! Credinta a pierit, s'a dus din gura lor !
« Si tu mai spune-le: o Asa gritieate
Domnul: Cei care cad nu se mai scoalg oare, a'r coi care cad de la credinta nu se
Tunde-ti pirul tdu eel lung ai
mai poctlesc ?
arunc6-1! Pe viirfuri pleauve cfmta un eäntec de jale, ciici Domnul a lepadat ai a urgisit neamul urgiei sale ! « Fiii lui luda au dtvârait färädelegi in ochii mei », zice Domnul,
Pentru ce acest norod necredincios al Ierusalimului stilrue necontenit in
necredinta lui, tine cu tärie la greaala lui a*r nu se pocieate? Am ascultat bine si am auzit: ei nu
gräiesc drept i nimeni nu se cäieate de ticaloaia lui EA nu zice: Ce-am fa",cut? Ba mai värtos ! Nimeni nu se intoarce din goana lui, asemenea unui cal care se avänta la riizboi. Barza cunorrate dupd cer anotimpul sdu, turturica, randunica i cocorul
a pusu-ai-au idolii lor in templul inchinat mie, ea s5,-1 pangareascii;
Zidit-au înältimi cu altare: Tofet In vales. Benhinom, sä ardi in foc pe fiii ai pe fiicele lor, lucru pe care nu I am poruncit i nici in inimg, nu 1-am
avut. » o Dar iatä cä vor veni zile s, - zice Domnul, o &Ind nu se va mai spune Tofet i valen Benhinom, ci o valet], uciderii », ai din lipsä de loe vor fi ingro-
zesc vremea pribegiei lor, iar poporul meu nu cunoaate legea Domnului ! u Cum yâ vine sd ziceti: a Noi suntem intelepti i avemlegea Domnului cu noi?»
Dar iatii-o preficutli in rainciund prin a ciirturarilor ademenitoare pang. Inteleptii vor rämänea de ()card, infricoaati i prinai in cursä. Ei au
pati la Tofet,
lar leaurile acestui popor vor fi
mäncarea pdsärilor cerului si a fiarelor,
fiindcd, niineni nu le va putea goni. Si voi opri in cetä,tile lui luda qi pe ulitele Ierusalimului once chute° de bucurie ai de veselie, cântecul mirelui ai al miresei, fiinded tara va fi prefiicutd in pustietate !
dat cuviintul Domnului, iar intelepciunea
lor la ce le foloseate ?... Pentru aceasta voi da femeile lor altera i tarinile lor la alti stapâni, filndcd de la mic i pang la mare, toti umblä 729
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 9 dupä chstig nedrept; proorocul si preotul,
toti umblä cu minciuna. Zdrobirea poporului meu ar putea s'o ttimiiduiaseli intocmai ea pe o ranä wart, chnd zic: Minunat! Minunat ! EA
ea merge au ?
9.
Profetul se tangueste pentru ticeilosia poporului, care nu vrea sei, se pochiascd Räzbunarea i pedeapsa lui Dumnezeu
vine: (ara va fi pustiitii. Tdnguirea prof etului. Adevdrata intelepciune este cu-
Se rusineazit ei cumva de grozitviile lor ? Debo! Ei nu se rusineaza EA
noasterea lui Dumnezeu ; cu aceastd (elepciune sei se fdleasca poporul. 0, de mi-ar face cineva o colibit
nici nu stiu de ocarii.! Pentru aceasta vor cddea cu cei ce cad, in vremea chnd zice Domnul Ii voi pedepsi », «i când vor aduna rodurile tarinei,
In pustie, a päräsi pe poporul meu
pleca de la el, cä,ci toti sunt desfrttnati,
se vor pritbusi».zice Domnul,--i nu se
gloat& de necredinciosi! o Ei ii incordeazä, limbo ca un arc, ca sti sloboadit minciuna. Nu cu adevärul au ajuns puternici in tarit, de aceea
vor mai afla nici struguri in vie sinicismo. chine in smochin, frunzisul lor vestejit va fi, si le voi da celor ce vor nhviili in tara lor. »
tuesc rituthti peste rilutäti pi pe mine
De ce stäm locului? Strängeti-vä, haideti in cetittile cele intitrite ca pierim in ele, fiindci Domnul Dumnezeul nostru ne-o nimicit i cu apá otrit-
nu mg cunosc »,
säu j nimeni sh, nu se increachl, in fratele sä,u, ctiei orisice frate umblä cu viclesuguri i orisiee prieten cu bfirfeala.
vita ne-a adäpat, din pricinä cä am piicittuit impotriva Domnului !
Sit asteptim pacea ? In zadar ! Timp de lecuire ? Dar iatä groazä ! Din Dan se aude sforditul cailor ! De nechezatul armitsarilor riisuná tara intreagä. i vin EA vor manca tot rodul din
Ora, cetatea
i toti locuitorii ei. o Dar luatI seama !... Eu voi tri-
Se instalä unii pe altii si nu spun adevä,rul; ei isi invatá limbo cu vorbit mincinoasä umbra: cu strâmb'ittatea nu se strädueso spre pocäintit ! o Silnicie peste silnicie i viclenie peste viclenie ! De aceea nu vor sá§tie zice Domnul. de mine »,
Pentru aceasta asa zice Domnul
mite peste voi serpi, serpi otritvitori,
impotriva cdrora nu este vrajä,. EA vä, vor mura pe voi, fiträ, putintit de vindecare *. zice Domnul.
Savaot:
Jalea rnä coplerste, mima mi-e Ascultit ! E strigätul poporului meu
din tarä, depärtatä: s Domnul nu mai este in Sion ? i imptiratul nu mai este intr'insul? * Dar de ce m'au atatat cu inchinarea la chipurile lor cioplite i cu
fiicei poporului meu ? '7. Limbo lui este stigeatit ucigasä EA graiurile Ii sunt viclene. Sänätate ! li zice prietenului situ, iar in inimit-1 pitndeste. zice Domo EA impotriva unui astfel de neam di nu se räzbune sufletul meu ? » Sä-i las fart]. pedeapsä »,
idoli din täri streine ? o Secerisul a trecut, culesul poa-
Plángeti muntii i Ináltati thnguire cantec de jale pentru pitsunile pustiului, caci au fost pustiite EA nu mai calci nimeni pe acolo si mugetul turmelor nu se mai ande! Pàsäribe cerului, phuä i dobitoacele au fugit, s'au dus !
melor s'a sfärsit i noi n'am fost izbáviti !» Din pricina cäderii poporului meu,
sunt frant, sunt mhhnit
i m'apucä, spaima. Nu mai este oare balsam alintitor in Galaad i nici un vraci pe-acolo 1De ce rana poporului meu nu merge spre vindecare?
lacrirrd, sá plttng zi i noapte pe coi ucisi ai fiicei poporului 13:mu!
O clip& ! Eu Ii voi topi EA.
voi cerceta cu deamhruntul ! Cum as putea altfel sá ma port cu fitritdelegea
bolnavit !
0, de-ar face cineva capul meu izvor de präns i ochii mei izvor de
zice Domnul.
Sä se pázeasch fiecare de piietenul
« Dar si Ierusalimul il voi preface
in mormane de pietre, vizuinft pentru sacali, lar cetä,tile lui Judo le voi preface in pustietate, fir& tipenie de om intr'insele !*
O. de-ar fi vre-un intelept care i sá thlcuiasoá ceca ce i-a
inteleagit 730
www.dacoromanica.ro
IEREM1A, 10
griit gura Domnului: Vara va fi nimicita, prefacuta in pustietate i nimeni n'o va mai strábate ! Atunci Domnul a zis: o Fiindea au päräsit legea mea pe care eu le-am dat-o, n'au ascultat de glasul meu dupi, el ei nu s'au luat, Ci s'au potrivit impietririi lor ai au umblIt dup.& Baali, precum i-au deprins párinVii lor Pentru aceasta iati, ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: o De acum
inainte voi hrani cu pelin pe poporul acesta vi-1 voi adipa cu toare !
Si-i voi impriatia printre popoa, rele pagine pe care nu le-au cunoscut niciodatä, nici ei, nici parinVii lor,
voi
urmari cu sabia pina Ii voi prapidi ! Aaa zice Domnul Savaot: s Luati arninte ! ChemaVi bocitoarele si vina TrimiteVi la cele mai istele, Si vini, in graba ai sá ne cánte un cantee de jale ! Din ochii noatri sa muga piraie i genele noa,stre airoaie de lacrrimi si, verse ! Auzi !
Tipete jalnice se aud din
Sion: O, cum am fost pierduVi! Ce ocara, maro! Sá pierdem Vara i casele noa,stre
si le parasim!*
Dar aacultaVi, voi femeilor, cuvintul Domnului i urechile voastre «a, audi
graiul gurii lui ! DeprindeVi pe fiicele
voastre canteo de tinguire, ai una pe alta invilVaVi-vii cintec de jale:
41 Ah! Moartea a intrat pe fere-
strele noastre, a patruns in palatele noa-
stre, ca sa piara, pe copiii de pe uliVe
ai pe flacaii din pieVe ! Si mai spune: o Aaa zice Domnul!
Starvurile zac ca gunoiul pe cimp, ca snopii pe urna secerifitorului, farii ca nimeni sä, le adune! s .Ataa griiieate Domnul:
InVeleptul
si nu se fttleasci Cu inVelepciunea lui nici cel vitea,z Cu vitejia lui i nici cel bogat Cu bogiiVia lui,
(Ji acel care se frileate di se faleaseâ cá este inVelept i mä, cunoaate, fiindci eu sunt Domnul ai la m'ne este: indurarea, judecata i dreptatea, pe piimint i inteinsele este phicerca mea s,
zice Domnul.
e Tata vin zile s,
zice Domnul,
a cánd voi pedepsi pe cel Wat imprejur
ea ai pe cel netiliat imprejur: Pe Egipteni, pe Iudei, pe Edo-
miti, pe AmoniVi, pe Moabiti, pe cei cu pirul tuns la timple i ca,re locueso in pustie. Cazi toate aceste neamuri pagine sunt netaiate imprejur, iar casa lui Israil este ai ea cu mima netaiata imprejur. 10.
N imicnicia idolilor, Pipturd de mând de
mc,ster iscusit. Atotputernicia lui Dumnezeu, Dumnezeul cel viu i impdrat vefnic.
Tdnguirea poporului pentru judecata care va veni. Rugaciunea poporului. .AscultaVi cuvintul pe care Domnul II vorbeate nouâ, cei din casa lui Israil !
Lao, zice Domnul: o Nu vi deprindeVi pe calea paginilor roi de semnele de pe cer sä, nu vá infricoaati, cici numai pagânilor le este frica de ele. Slujirea idolilor este lucru deaert:
un copac taiat din pidure, faptura de meter, sculptat cu dalta, InfrumuseVat cu aur i eu argint, intarit cu cuie i cu lovituri de ciocan ca s'a nu se clatine,
Ca o sperietoare tuteo harbuzarie,
caci nu vorbesc a'r trebuesc purtati, fiindci
altfel nu merg. Nu vá temeVi de ei,
ciici ei nu pot face niel bine, nici rau! Nimeni nu este ca tina, Doamne: tu eati mare, ai mare ¡A puternic este numele tau! Cine nu se teme de tine, imparate al popoareIor ? Caci Vie Vi se cuvine cinstea! Intre toVi inVelepVii neamurilor
futre tonta imparaViile, nu este nimeni ea tine ! ToVi sunt proati i nebuni, torda, inOlepciunea idoleasci: lemn ! Argint cecinit din Tari i aur de Ofir, lucru de meter i mina de Murar, imbracaVi cu porfirri violeta, i roaie, fap-
tura de meater iscusit I
Irisa Domnul este adevaratul Dumnezeu, el este Dumnezeu viu i imparat
veanic ! De minia lui pimintul se cutremura, i popoarele nu pot indura urgía lui. Inteaaa chip si le graiVi: o Dum.
731 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 11
si I-au nimicit
nezeii care nu au facut nici cerul, nici pamantul, s piara, de pe pa,mant si de
i
pa:sullen lui au pu-
stiit-o.
sub cer !*
El a facut pmantu1 cu puterea
sa cu intelepciunea sa, el a intemeiat lumen, i cerurile le-a intins cu price-
perea sa.
La glasul tunetului sa,u, apele free,-
mata in cer ! El ridica nourii de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Once om este prost cu toati stiinta lui, orice argintar iscusit se rusineaza de chipurile sale cioplite. Chipurile turnate sunt insehiciune, fari duh
Necredinta poporului lard de legiimtintul incheiat cu Domnul ; de aceea va pedepsit. Uneltirea locuitorilor din Anatot impotriva lui leremia. Domnul va trimite prcipad peste ei.
Cuvantul Domnului care a fost tre Ieremia: « Ascultà,' cuvintele leg5,mantului acestuia i propovedueste-le locuitorilor
din luda si din Ierusalim,
Si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil! Blestemat 85, fie omul care nu va asculta de cuvintele tului acestuia, Pe care 1-am poruncit stramosilor
sele:
Desertaciune, chipuri de ras! Cand
va veni vremea vor pieri. Dar partenjudecatii' lui Iacob nu este ca ei, ci el este ziditorul lumii, iar Tamil
vostri in ziva cand i-am secs din tara
este semintia mostenirii lui. Numele lui este Domnul Savaot. Aduna-ti inteun loo poverile tale,
Egiptului, din aceasta topitorie de fier,
si le-am zis: Ascultati de glasul met' impliniti tot ceea ce v'am poruncit voua! Si voi yeti fi poporul ineu, iar eu voi fi Duranezeul vostru,
tu care esti impresurata! Caci asa zice Domnul: e Iatä, voi
Ca sa, se adevereasca juramantul pe care 1-am jurat strimosilor vostri, ea le voi da o tara in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de azi Atunci eu am faspuns si am zis: e Da,
animen departe pe locuitorii acestei tari voi baga la stramtoare, ca sii mil, gii,sea,sca, pe mine*.
Vai mie din pricina r5,nii mele !
Rana mea este far& leac, dar zic: eAceasta
este boala mea si o voi indura! Cortul meu este pustiit i toate
Doamne
Si Domnul a zis catre mine: e Propovedueste toate aceste cuvinte in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului spune: Ascultati cuvintele acestui legamiint si le impliniti!
fiiniile rupte; copiii mei i turmele mele
nu mai Bunt! Nimeni nu mai desface cortul meu si nu mai intinde p5,nzele lui. Ciobanii au innebunit si pe Dom-
nul nu 1-au cautat: pentru aceasta ei nu au spor i toata turma este imprastiata,.*
Auzi! Vine o stire: mare cutremur de la miazii-noapte ! Cetatile lui luda vor
fi pustiite: vor fi vizuini pentru sacali.
Stiu, Doanme, cii nu omul îi alego
calen lui. Omul nu este stapan pe mer
sul lui si pe tinta pasilor lui.
Pedepseste-ma, Doamne, dar cu dreptate, si nu intru mania ta, ca sa nu mä, nimicesti!
Varsii, Doarane, mania ta peste
popoarele ptigitne, care nu te cunosc pe tine, si peste neamurile care nu chiama
numele tau, cad au mistuit pe Iacob
7. Cad din ziva cand am scos pe striimosii vostai din tara Egiptului i pana In ziva de azi, cu ravnit i far& incetare am indemnat: e Ascultati glasul o
Dar ei nu 1-au ascultat si nu au
plecat urechea, ci fiecare a umblat dupá impietrirea inimii lui, pentru aceasta am adus peste ei amenintarile lega,mintului
acestuia pe care 1-am poruncit ca Bi-] impline,asca, dar nu 1-au luat in seama. *
Apoi a zis Domnul catre mine: e
uneltire s'a pus la cale intre locuitorii lui luda i ai Ierusalimului: Ei s'au intors la faradelegile cele de altadatio, ale
párintilor lor, care
n'au vrut sa asculte de ouvintele mele, 732
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 12 ci au umblat s slujeasca alter dumnezei. asa neamul lui Iuda i neamul lui Israil au stricat leg5,m5ntul pe care il incheia-
Pentru aceasta asa graieste Domnul despre oamenii din Anatot, cei care cauta sufletul meu si-mi Zie: 4 Nu prooroci in
sem cu parintii lor. Pentru aceasta ass, zice Domnul: Iata ca voi aduce peste ei o nenoro-
numele Domnului de vrei sä, nu mori de mana noastra! »
Asa graieste Domnul Savaot: e Cu adeviirat Ii voi pedepsi! Flacaii lor
cire de care nu vor putea sá «cape,
iar cand má vor striga, eu nu-i voi auzi.
Si atunci cetatile lui Iuda
i
vor inuri de sabie, iar fiii i fiicele lor de foame;
lo-
cuitorii Ierusalimului sa se dud, sä, strige
Si nu va mai fa:manes, nimeni din
care dumnezeii lor, carora le-au adus tamaieri, dar ei nu-i vor izbavi in vremea restristii lor. Caci cat de numeroase aunt cetatile tale, sunt i dumnezeii tai, Judo, yi cat de multe sunt ulitele Ierusalimului, tot atátea jertfelnice ati inaltat idolilor de ocar5, i pentru tamaierile
ei, fiindca eu voi porni prapad peste locuitorii din Anatot in anul când voi pedepsi pe ei!
12.
Nepritrunsa iconomie a lui Dumnezeu. Proletul intreabei pe Dumnezeu despre buncistarea i fericirea celor nelegiuifi
lui Baal.
necredinciosi. Pldngerea Domnului pentru rara cea pustiitd. Dumnezeu se va indura de norodul seiu si va nintici pe vriijmasi. 4 Tu esti drept, Doamne, cand intru
Si tu, Ieremia, nu te ruga pentru
poporul acesta i nu inalta nici tanguire,
nici rugiciune, cáci eu nu te voi asculta c,and má vei striga in vremea restristii lor.
Co cauta norodul meu iubit in
la judecata cu tine ! A vrea sa te in-
templul meu, de vreme ce unelteste ? Juruintele icarnea sfanta a jertfelor putea-vor oare sä, departeze nenorocirea
treb despre judecata dreapta: Pentru ce cei far& de lego proplyesc in viata lor, si cei necredinciosi trä,lesc tihniti ?
Tu ii didesti vj ei îi infig
tu iarasi fa te veselesti? »
cina, creso si fac roade. Aproape esti
s Maslin deapururi verde, Lupodobit Cu roduri zninunate s, iata nu-
de buzele lor, dar departe de irdma lor !
mele pe care ti I-a pus Domnul. Dar la pornire,a unei vijelii, foc s'a aprins inteinsul i ramurile lui s'au rupt. Si Domnul Savaot, care te-a sadit pe tine, a hotirit restristea ta, din pricina faradelegilor pe care le-au faptuit
Dar tu, Doamne, ma cunosti, ma i m'ai incercat (lac& mima mea sta langa tine! Tartiste-i ca oile la junI ghiere i hotaraste-i pentru ziva Cat& vreme tara va jeli i iarba de pe camp va fi uscata ? Pentru rauvezi
tatea locuitorilor dobitoacele i pasarile pier. Si ei cu toate acestea zic: Dumnezeu nu vede caile noastre ! a Dacit intrecerea sa fugi cu cei ce
cei din neamul lui Israil i cei din neamul
lui Iuda, ca sa mä, atate cu tamaieri aduse lui Baal. Si Domnul mi-a dat de stire i eu stiu... Si tu, Doamne, mi-ai aratat varsirile lor.
Si eu eram ca un miel bland dus la junghiere i nu stiam planurile lor
impotriva mea: e Sâ taiem copacul in nattzga lui i sa-1 nimicim din pamântul celor vii i sä, nu se mai pomeneasca de numele lui!
0, Doamne Savaot ! Tu esti ju-
decator drept, care ispitesti mima i riirunchii! 0, de-ay vedea rä,zbunarea ta impotriva lor, caci tie ti-am descoperit pricina mea!
fug pe jo» te oboseste, cum te vei lua la intrecere cu caii, i dad: tu fugi inteo tarä, pasnica, co vei face cu hatiyurile Iordanului?
Chiar fratii tal i cei din casa tatälui tau, i ei se poarta viclean Cu tine striga cat Ii -tine gura despre tine Nici chiar cand lti vorbesc prietenos, nu-i crede ! » « Parasit-am casa mea, am lasat mo-
stenirea mea si pe iubitul sufletului meu
1-am läsat sä, cad& in mina vrajmasilor 733
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 13 Mostenirea mea a ajuns pentru mine
ca un leu In pidure si si-a ridicat glasul impotriva mea, de aceea o uräsc. Mostenirea mea este ca un vultur pestri i asupra ciiruia vulturii se nilpustesc din toate partite. Porniti, adunati-vä voi fiarele chmpului, toate, veniti
te incinge peste mijloc, dar sä nu speli britul s.
Si dupä porunca Domnului am cum-
Pdstori nenumärati au pustiit via mea, cälcat-au in picioare tarina mea
parat bräul i m'am incins. Atunci a fost cuvantul Domnului a doua oarä i mi-a zis: brttul pe care hai cumpärat cu care te-ai incins, scoalä-te si o ia spre râul Fara i piteste-1 acolo lute() vägäunit de stanca!
stietate ;
briul la räul Fara, precum imi porun-
si sfasiati !
ogorul meu drag 1-au preficut In pu-
L-au prefäcut in pustie fiírä, picior de om. Tara toatä-i pustietate, fiindcii pe nimeni nu-1 doare mima.
Pe toate plesuvele piscuri ale pustiului au venit pustiitori. Ciici a Domnului este sabia i ea pustieste de la o margine Van& la cealaltä, margine a pilmitntului i nici un pämäntean nu aflii,
Si am plecat inteacolo si am ascuns
cise Domnul.
i dupä o bucata de vreme, Domnul mi-a dat poruncä: 4 Scoalii-te si te du la rfiul Fara i in brfiul pe care ti-am poruncit sa-1 ascunzi acolo 1 S't am plecat la rim/ Fara i am di-
pat si am luat bräul de unde ilascunsei iatä cfi brfiul putrezise si nu mai
eru tare !
sem.
De °car& au ajuns cu rodurile lor, din pricina iutimii mttniei Domnului! A.sa griiieste Domnul: Pe toti vecinii cei rid care se vor atinge de mostenirea pe care eu am däruit-o poporului meu Israil, Ii voi smulge din tara lor i din mijlocul lor voi smulge casa lui luda. i dupä ce îi voi fi smuls, iaräsi mä voi milostivi si pe fiecare Il voi intoarce la rnostenirea sa i in patria sa.
nului dare mine:
Sämitnat-au gräu si au secerat spini i vi-au irosit puterile far& de folos.
Si dads,' se vor obisnui cu cdile no-
rodului meu, ea di jure pe numele mat: 4 Viu este Domnul ! s, precum i ei au deprins pe poporul meu sii, jure pe Baal,
atunci vor fi asezati statornic in mijlocul poporului meu, lar dad, nu vor asculta, voi smulge poporul acesta, il voi smulge din riidlicing, voi pierde a, zice Domnul. 13.
Pedepsirea poporului care nu se mai
intoarce la Domnul. Parabola cu brdul care a putrezit i tdlcuirea ei. Parabola ca ukiorul plin de vin i tdkuirea ei. Pro poveduire pentru intoarcerea poporului la pocciintd.
1. Si iatii ce mi-a mai zis Domnul: e Du-te i cumpiirii un brill de in 734
era bun de nirnic.
Dupii aceasta a fost cuvintul Dom-
e Asa zice Domnull Inteacest chip voi pierde trufia lui Iuda i trufia Ierusalimului.
Acest popor räu, care nu vrea asculte cuvintele mele i umblä, duph impietrirea inimii, care slujeste si se inchina la dumnezei streini, BA fie ca
bräul acesta care nu mai slujeste la nimic !
Precum se lipeste braul de coapsele cuiva, asa mä lipisem eu de toatä casa lui Israil si de toatä casa lui Ltd& ». ca ei sä fie popoi ul zice Domnul, meu: faima mea, lauda mea i podoaba
dar ei n'au ascultat.
mea ;
« Apoi mai apune-le i cuviintul aeesta: « Asa griiieste Domnul Dunme-
zeul lui Israil ! Orisicare ulcior trebue sä fie plin de yin ! Si dad, Ii vor punde: « Stim noi ca tot ulciorul trebue
sit fie plin de vin a,
Atunci apune-le: e Asa zice Dom-
nul ! latà voi umplea de betie pe toti
locuitorii acest,ei tali, pe toti regii care stau pe scaunul lui David, pe preoti, pe prooroci si pe toti locuitorii Ierusalimului,
S't Ii voi zdrobi unii de altii, pe i pe feciori laolaltä, a, zice
plirinti
www.dacoromanica.ro
IEREM1A, 14 crutare i flub: mili, i Ii voi pierde fära indurare !* 16. Ascultati j luati aminte ! Nu vä Domnul,
vazut. Vai de tine, Ierusalime, dad, nu te vei curati ! i cand te vei pocai? *
trufiti, càei Dornnul griete!
Dati slava Domnului Dumnezeului
vostru inainte de venirea intunericului,
inainte ca picioarele voastre ea se loveascil de munti intunecosi. Zadarnic asteptati lumina, fiindc5, el o preface In intuneric i in bezna. lar dad, nu veti asculta, mä voi dosi sa phing obijduirea voasträ i voi värsa lacrami. Ochii mei vor värsa si-
roaie de lacrämi, fiindca turma Dom-
nului va fi luatä in robie.
Spune regelui i reginei: o Smeriti-va, caci coroana de slay& va cadea de pe capetele voastre! Cetatile din Negheb stau inchise
nimeni nu le va deschide. luda va fi dus in robie, cu totul in robie. Ridicati ochii vostri i vedeti pe cei ce yin de la miaza-noapte ! Unde este
turma care ti-a fost incredintata, oile tale slit' vite?
Ce vei zice tu cand ei te vor
cerceta ?
i cei pe cate te-ai deprins
sa-i crezi prietenii täi îi vor fi stapani pe cap ? Oare nu te vor cuprinde zvir-
colirile ca pe o femeie gata sa flan& ? Si dacä, tu chibzuesti in inima ta:
o Pentru ce s'au abätut acestea peste
Sä. stii ! Din pricina multimii faradelegii tale. pulpana hainei tale va fi ridicata i cälcaile Idsate sä se vada.
mine ?
Poate oare un Etiopian schimbe coloarea pielii si un leopard pielea lui tarcata ? Asijderea i voi ! Pu-
tea-yeti oare sä faceti bine, fiind deprini cu raul ?
Pentru aceast,a ii voi imprästia ca paiele pe care le risipeste väntul din pustie !
Iata partea ta care ti-a cäzut la
sorti, rasplata razvratirii tale fmpotriva mea *, zice Domnul. s Fiindca m'ai uitat i ti-ai pus nlidejdea in minciunä,, Si eu îi voi intoarce pulpana
vesmintului tau peste cap, ea sä se vadii ocara ta.
Desfranitrile, nechezarile tale, pit-
catele desfritului tau pe coline i pe ogoare precum
i ticalosiile tale le-am
14.
Domnul nu va ierta pe poporul
situ.
Privelistea cumplitei secete. Rugeiciunea
poporului cdtre Domnul. Dumnezeu nu ascultd rugeiciunea poporului. Projetul
leremia se roagei Domnului ca sd ierte poporul.
Cuvántul Domnului care a fost &Litre Ieremia:
Din pricina secetei luda se tángueste, cei ce stau la portile Ierusalimului jelesc incovoiati la pardint. Stri-
gatul Ierusalimului se ridica pan& la cer. Dregatorii trimit slugile la apà: ele
vin la fántâni, dar nu gasesc apá i se intorc cu vedrele goale. De rusine stau nedumiriti acopär capul. Din pricina ca nu mai ploua pe camp,
plugarii sunt cuprinsi de spaima ; de rusine stau nedumiriti i îi acopar capul. 6. Chiar i cerboaica salbatica, dupà
ce naste puii, ii lasa fiindca nu gäseste iarba.
Asinii sälbat'ci »tau pe culmi ple-
suve cu nasul in vánt ca croccdilii. Ochii li se sting, cá. DU mai au iarba.
Cu toate ea faradelegile noastre
marturisesc impotriva noastra, Doamne, cruta-ne pentru numele tau. Necredinta
noasträ a sporit si am pacätuit impotriva ta.
Tu esti nadejdea lui Israil, Doamne,
Miintuitorul lui in vreme de restriste I
De ce esti tu ca un strain in aceastä
tara, ca un drumet care poposeste numai sä maie noaptea ? Pentru ce esti ca un om farii de vlaga, ca un viteaz care n'are putere sá biruiascii ? Ins& tu, Doamne, in mij-
locul nostru petreci i ie ne rugäni: nu ne hisa Asa zice Domnul catre oamenii
din poporul acesta: o Sa hoindreasca, asta lor le place si nu-si crut.ä. picioareIe. Dar
Domnul n'are placere fan' ei. El îi va aduce acum aminte de farädelegile lor va pedepsi pentru päcatul lor. Si mi-a mai zis Domnul: (4 Nu te ruga sa iert pe poporul acesta I
735 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 16
Daci vor posti, nu voi asculta
rugaciunile lor, dacä imi vor aduce ar-
den i de tot si prinoase, nu voi simti ph-were, ci Ii voi starpi cu sabia, cu foamete l cu Dar am zis: q Doamne Dunmezeule ! Iatä ce le fitgaduesc proorocii: « Nu vh, temeti de sabio, foamete nu yeti avea, aci in locul acesta v5, voi dárui adeviiratä pace! »
Atunci mi-a räspuns Domnul: Minciuni proorocesc in numele meu proorocii! Nici nu i-am trimis, nici nu le-am dat poruncä i nici lor nu le-am
vorbit. Vedenii mincinoase, proorocii de-
arte, inchipuiri inselätoare din duhul
lor: acestea-s proorociile lor! » Pentru aceasta asa zice Domnul:
Proorocii pe care nu i-am trimis care proorocesc in numele meu i zic: Sabie
i
foamete nu va fi in tara
aceasta*, de sabie si de foamete vor muri acesti prooroci. Si oamenii, carora ei le fac proorocii, vor fi aruncati pe ulitele Ierusalimului, si vor muri de foame 0 de sabio si nu vor avea cine ingroape, pe ei, pe femeile lor, pe feciorii i pe fetele
lor, cáci eu voi varsa peste ei neno-
rocirea lor. gräiesti! Ochii Acest cuvânt mei vor vitrsa lacrámi zi i noapte, incetare, pentru cumplitul präpäd cu care a fost nimicitä fecioara poporului meu, pentru rana ei far& de leac! les pe ogoare i iatà vAd sträpunsi
de sabie! Vin in cetate, dar iata vad
pägänilor dättitori de ploaie, sau cerul de la sine plouit? Doamne, tu esti Dumnezeul nostru i in tine Midajduim, tu faci toate acesteal . 15.
Dumnezeu nu vrea M ierte poporul pentru fdrddelegile lui. Tdnguirea pro/etului, pentru starea in care se Old prigonit de
ai Mi. Profetul este dojenit de Domnul, care il va scdpa din meina asupritorilor.
Atunci a zis Domnul care mine: Chiar de ar veni inaintea mea Moise
Samuil, mima mea tot nu s'ar in-
toarce spre acest popor. Izgoneste-i plece !
Si de te vor intreba: Incotro sä ne ducem? », räspunde-le: Asa zice Domnul ! Cine-i pentru moarte la moarte, cine-i pentru sabie la sabie, cine-i pentru foamet,e la foamete i cine-i pentru robie la robie !*
3.s i voi porni impotriva Ion patru
neamuri de nevoi s, zice Domnul sabia ucidä, sfásie, cerului i fiarele manânce präpadeasa. Si-i voi face sperietoare tuturor impáratiilor, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele Iudei, pentru ceea ce
a faptuit el in Ierusalim.* Cdci cine se va indura de tine,
i cui Ii va pärea räu cine va veni la tine sä to intrebe de Ieru.salime,
sänátate ?
I Tu insuti m'ai aruncat s,
zice
mi-ai triton spatele, dar eu iti voi intinde milna ca sä te pierd, caci sunt obosit de atitta indurare !
chinuiti de foame I Ba chiar proorocul
Domnul.
ne lovesti cu präpäd färä, de lea° ? däjduiam la pace, dar iota nu vine nimio
la portile tärii, Ii voi lasa fárä de copii, voi pnäpädi poporul meu, dar nu se vor
groazal Doamne, noi marturisim plicatele noastre, ferädelegile pkintilor nostri,
deat nisipul mänii. Voi aduce peste
preotul cutreefá tare fárá rost!» Ai aruncat pe luda i sufletul tau simte sarbä, pentru Sion? Atunci de ce
bun, la vreme de tämiiduire, dar iatil
fiinda am peiciituit inaintea ta. Nu ne dispretui, pentru numele
tau, si nu face de oar& tronul slavei tale! Adu-ti aminte 0 nu stiea legämäntul
cu noi!
Sunt oare intre idolii deserti ai 736
Cu vantuatoarea Ii voi vintura
citi de färildelegile lor. Vaduvele lor vor fi mai numeroase
mamele tinerilor osteni un prädätor in raiezul zilei, intr'o clipä voi aduce peste ele spaima i groaza. Mama cea cu sapte copii 10 simte sfirsitul, simte va da duhul. Soarele ei asfinteste and tot mai este ziuä, simte rusine i maxi. Pe coi care vor mai
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 16
r5,manea li voi trece prin ascuIivul säzice biei, in fa4a vrajmavilor lor
f5,c5,torilor vi din mana celor asupritori
te voi seäpa. *
Domnul.
Vai mie, maica mea, c5, m'ai
16.
cut s5, fiu om de ceart i de sfadit cu toat5, lumea! N'am luat cu imprumut,
Felurite porunci date de Dumnezeu lui
oAva, Doamne ! Eu te-am slujit cu
legii. Pescan i vdniitori vor intinde curse poporului. Pdgdnii vor recunoaste cä Dumnezeul cel atotputernic este Domnui.
nici n'am dat cu imprumut, i toti
ravnä vi in vreme de restrivte vi de
stramtorare eu am stäruit cu rugiiciunea mea chiar pentru vrajmav, tu bine vtii !
Oare fierul se va rupe in bucitti,
fierul cel de miazit-noapte i arama? Bog4ia i vistieriile tale le voi
da pradä far& pret in cuprinsul tärii, pentru pitcatele tale, Si te voi face rob la vridmavii täi intr'o tar5, pe care nu o cunovti,
cad foc aprins impotriva voastrit palpae In nárile mele.
Doamne, adu-ti aminte de mine
poart5, de grija i ma ritzbun5, impotriva prigonitorilor mei! Nu m5, läsa pieirii intru indelung5, ritbdarea ta: BA
vtii cá pentru tine mar comfit,
Din partea defitimAtorilor cuvintelor tale. Nimicevte-i! Sä fie cuvantul täu bucuria i veselia inimii mele, port numele tau, Doamne Dumnezeule Savaot !
In obvtia batjocoritorilor n'am stat ca sit ma, desfittez cu ei, ci inapins de
mana ta am stat singur, fiindcb, m'ai umplut de mânie. Pentru ce durerea mea este aril', de sfárvit i rana mea färit de lene?
Vrei sá fii tu pentru mine un faulet
invelator cu ape in care s5, n'ai nadejde ?
Pentru aceasta, ava zice Domnul: o Dad, tu te vei cái, atunci i eu te voi intoarce la mine FA vei sluji iafavi inaintea
mea; dac5, tu vei osebi lucrul de pret de cel far& de pret, vei fi ca gura mea. Atunci ei se vor intoarce spre tine nu tu spre ei. Si te voi face pentru acest popor zid tare de antra& vi se vor räzboi impotriva .ta, dar nu te vor putea birui, cäci eu voi fi cu tine ca s5, te ntântueso vi sit te izblivesc*, zice Domnul. o Si te voi mantui din mana räu-
leremia preinchipuesc nimicirea poporului.
Nimicirea poporului ci nenorocirile care se abat asupra lui sunt din pricina calcdrii
Apoi a fost cuvantul Doranului catre mine: e Nu4i lua femeie, ca si nu ai feciori §i fete in locul acesta, Caci ava zice Domnul despre fiicele care se vor navte in locul acesta,
despre mamele care ii vor navte vi de-
spre parintii care vor avea piunci in
pámantul acesta: De moarte cumplitá vor muri, nici ingropati, ci nu vor fi nici vor fi ca gunoiul pe ogor, vor pieri de sabie vi de foamete, iar levurile lor vor fi hranä pentru päsitaile cerului i pentru fiarele campului.* Apoi mi-a poruncit Domnul: o Nu
intra inteo casà, de jale vi nu te duce nici sá jelevti morii, nici
c5,ci am luat pacea mea, harul rile de la norodul acesta*, zice Domnul. Si °and vor muri oameni de frunte
oameni de rand din aceasta tafá, nu vor fi ingropa# i nici jeIii, nimeni nu-vi va face scrijilituri pe trup i nici nu-vi va rade capul pentru ei. Nimeni nu va fránge o paine de
jale, ea mangaiere pentru mort, i nimeni nu va umplea un pahar de vin, ca pentru moartea unui pärinte, ori a unei mame.
Nu intra in casä de osp4 sä stai
de vo, bit, B5, mana,nci i sa bei cu cei de acolo, Clici ava zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: s Jata, voi innEtbuvi
In locul acesta, sub ochii voatri vi in zilele voastre, cantecele de bucurie de veselie, cântecul mirelui vi al miresei.
Si °and vei vesti acestui popor toate aceste fapte vi te vor intreba: o Pentru ce Domnul a pornit asupra noa-
737
www.dacoromanica.ro
47
TEREMIA, 17
strii toate aceste mari nenorociri i Cu ce fitritdelegi i cu ce pitcate am mitniat pe Domnul Dumnezeul nostru ? s, Sit le riíspunzi: s Fiindc5, pärintii vostri m'au piträsit s, zice Domnul, au umblat dup.& dumnezei streini, le-au slujit i li s'au inchinat i pe mine m'au päräsit i legea mea nu au päzit-o.
17.
Din pricina inchineirii la idoli vi a Idrclelelegilor seivdrvite, Dumnezeu va pedepsi cumplit pe poporul seiu : el va ajunge rob.
Fericirea omului este numai cdnd el stet ldngei Domnul i neiddjduevte in el. Rugdciunea lui leremia impotriva protivnicilor batjocoritori. Ascultarea de legea Dom-
Dar voi ati fiícut fapte mai rele decal pärinii vostri; fiecare din voi se
nului imbldnzevte pe Domnul gi duce la mdntuire.
poartä dupä, invärtosarea inimii sale rele, far& sit rat' &setae pe mine.
Päcatul lui luda scris este cu con-
Pentru aceasta vâ voi arunca din aceastä tar& in altii tafá, pe care nici
dei de fier, cu vistrf de diamant ; säpat este
pe lespedea inimii lor si pe coarnele
voi, nici pärintii vostri nu au cunoscut-o,
jertfelnicelor lor,
si acolo veti sluji la alti dumnezei zi noapte, ciici nu vä voi mai därui
Pe stilpii lor cu pisanii, pe Aserele
lor, pe orice copac verde, pe inaltele
indurarea mea!*
piscuri,
rice Domnul, a and nu se va mai zice: # Viu este Dom-
i pe dealurile tarii. Voi liisa pradit vriíjmasului bogittia ta i toate vistieriile tale, inältimile tale mide di-
tare Egiptului *, Ci: Viu este Domnul, care a
vitrseai pitcate in cuprinsul hotarelor tale.
> Dar Ghedalia, fiul lui cam, nu i-a crezut. Si Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis In taind lui Ghedalia in Mitpa: s Ingli-
dueste sä, omor peIsmail, fiul lui Natania, fänä sä, stie nimeni! Pentru ce sä, te
omoare el pe tine i sit impriístie din nou toti Iudeii, care s'au adunat pe
Iiing5, tine i asa sä, piarä, riimitsita lui luda? »
Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, i-a
räspuns lui Iohanan fiul lui Careah: o Nu faptui asa ceva, fiindcg, ceea ce zici despre Ismail este minciunä ! »
copii,
impreuna cu säräcimea tärii, care nu fuseser5, dusi in robie,
41.
Au venit la Ghedalia, care era in Mitpa, ei impreunii cu oamenii lor
Onwrirea lui Ghedalia in Mifpa. Ismail
Ionatan, fiii lui Careah, Seraia fiul lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa
infro fcintamei. A mai luat fi robi, pe care i-a liberat Ioh,anan, lui Careah, i i-a adus la Ghidrot-Chimham, ldngeí Betleem, ca de acolo treaca- la Egipt, ciici se temeau de Caldei.
anume: Ismail, fiul lui Natania, Iohanan
Iezania, fiul Maacatitului. 9. Si Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, i-a incredintat cu juramânt pe ei i pe oamenii lor: o Nu vä fie team& de dregatorii Caldeilor ! Stati in tara i slujiti pe imparatul Babilonului va va merge bine! lar eu, iatti cii aunt inainte stätätor pe fang& Caldeii care au nävitlit peste noi. Voi sing strängeti vinul, poamele i untdelemnul i puneti-le in jitnitele voastre j locuiti in cetatile in care sunteti asezati! » Gaud au auzit toti Iudeii care fugiserit in Moab, in Amon i in toate tärile megiese, cit imparatul Babilonului
a mai litsat o riimásitä in luda i ca a pus ocarmuitor peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan,
a mai onwrit i cclOva pelerini care veneau
la Mitpa si meiceleirindu-i i-a aruncat
Insä in luna a §apte-a Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elisama, de neam regesc, a venit in Mitpa cu dregatorii
regelui i insotit de zece oameni la Ghe-
dalia, fiul lui Ahicam.
Si pe &and ospätau ei acolo in Mitpa,
s'a ridicat Ismail, fiul lui Natania, i cei
zece oameni ai lui si au lovit pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, cu sabia. Astfel a omorit el pe oCarmuitorul pe care imparatul Babilonului 11 pusese peste tara. Ismail a mai omorit pe toti Iudeii,
pe toti Caldeii si pe toti ostasii care se aflau cu Ghedalia In Mitpa. A doua zi dupä omorlrea lui Ghedalia, pe când nimeni nu stia de aceasta,
766 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 42
Au sosit oameni din Sihem si din
Apoi Iohanan, fiul lui Careah,
Silo cu barbile tunse, cu vesmintele sfasiate, cu scrijilituri pe trup, ca prinoase
impreuna cu toti capitanii de ostire, care 11 insoteau, au luat tot norodul care mai ramdsese i pecare Ismail, fiullui Natania, 11 robise din Mitpa, dup.& ce omorise
cu tarnaie in manit, ca sa le aduca
la templul Domnului.
Atunci Ismail, fiul lui Natania, a iesit intru intampinarea lor, din Mitpa, pe and ei mergeau si se jeleau, si and
pe Ghedalia, fiul lui Ahicam: barbati osteni, femei, copii, oameni de curte,
pe care el Ii adusese din Ghibeon, I-au adus cu ei i au facut popas la Ghidrot-Chimham, langa Betleem, ca de acolo sit treacit in Egipt,
s'a intalnit cu ei i-a imbiat ziand:
Veniti la Ghedalia, fiai lui Ahicam ! »
Si dupa ce au ajuns in mijlocul
Departe de Caldei, de care se
cetätii, Ismail, fiul lui Natania, impreunit ca oamenii lui i-au macelarit i i-au
temeau, fiindca Ismail, fiul lui Natania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care iiriparatul Babilonului Il pu.sese c:irmuitor al tarii.
aruncat inteo antana.
Zece din oamenii care se aflau acolo
s'au rugat de Ismail: « Nu ne omori, aci avem merinde ascunse in camp: orz, untdelemn i miere !
ant si nu i-a ucis ca pe fratii lor.
42.
i-a
Ieremia hind imbiat de al pitanii
Dar fantana in care Ismail aruncase
precum fi de norod, sd cadd cu rugeiciumea
hoiturile oamenilor pe care Ii omorise
lui inaintea Domnului, intreabd pe Dom-
era o fantana mare, aceea, pe care o facuse
nul. El le aduce riispuns de la Domnul ed rdritânci sub stdpinirea Caldeilor, in lard, 9i ed ?la se ducd in Egipt, uncle
Asa, and se apara impotriva lui Baesa, Aceastä, antana, Ismail, fiul lui Natania, a umplut-o de
regele lui Israil.
vor muri de sable, de loame i de ciumd.
oameni morti.
Dupä, aceasta, Ismail a luat in
Apoi toti capitanii ostirii, impre-
robie toatit ramasita, poporului care se gasea in Mitpa, domnitele, precum celalalt popor din Mitpa, pe care Nebuzaradan, capetenia garzii, 11 daduse in paza lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; pe acestia Ismail, fiul lui Natania, i-a luat robi si a purces la drum ca sa-i treaca granita la Amoniti.
unit cu Iohanan, fiul lui Careah, Azaria, fiul lui Maaseia, i tot norodul mic mare,
S'au apropiat de profetul Ieremia i-au zis: o Aibit har inaintea ta rugaciunea noastra ces, din inimä qi roaga-te pentru noi la Domnul Dumnezeul tau, pentru toti care au mai ramas din Iuda, 6,6 din multi ce eram, am ritmas putini precum ne vezi cu ochii Domnul Dumnezeul tau sä ne arate
Mild a aflat Ionatan, fiul lui Careah, toti capitanii oastei, despre ticalosia pe
care o faptuise Ismail, fiul lui Natania,
Au luat toti oamenii lor
si
au
calea pe care sa apucam i ce sit facem !
pornit sa faca ritizboi cu Ismail, fiul lui
Natania, si au dat peste el la iazul cel
mare din Ghibeon. Gaud oamenii lui Ismail au vlizut pe Iohanan, fiul lui Careah, i pe toti capitanii ostirii care 11 insoteau, s'au veselit,
Si tot poporul pe care Il ducea
Ismail din Mitpa in robie s'a rasucit a trecut de partea lui Iohanan, fiul lui
Dar profetul Iereruia le-a ritspuns:
o Am auzit! Iatä, eu mä voi ruga la
Domnul Dumnezeul vostru dupit spusa
voastra si tot ceea ce-mi va raspunde Domnul, vi-1 voi impartiisi you& far& sa va tainuesc nimio. Atunci ei au incredintat pe Ieremia zicand: « Domnul sa% ne fie martor ade-
várat i credincios, daca noi nu vom urma intocmai toate poruncile pe care
Careah.
Domnul VI le va descoperi tie !
lar Ismail, fiul lui Natania, a sapat din mana lui Iohanan cu opt oameni
a trecut in tara Amonitilor.
Ori de va fi bine, ori de va fi rau ,
noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau, catre care noi te tri767
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 43
vapaia urgiei mele peste locuitorii Ierusalimului, asa voi vársa urgia mea peste
mitem; dar noi t i m di, va fi spre fericirea noasträ, dac5, vom asculta de gla-
voi and via yeti duce in Egipt, i yeti
sul Domnului Dumnezeului nostru! »
ajunge de blestem si de uimire, de ocara
lar dupit un ritstimp de zece zile,
de ras f;,i nu yeti mai vedea locul
a fost cuvantul Domnului cittre Ieremia.
acesta. »
Si el a chemat la sine pe Iohanan, fiul lui Careah, si pe toti capita,nii ostirilor EA tot poporul de la mic la mare, Si le-a gritit: « Asa zice Domnul
Si vouit celor din rämäsita lui luda, iatä ce v'a gräit Domnul: a Nu plecati in Egipt! Sit stiti bine c5, astäzi eu v'am dat de stire.
Dumnezeul lui Israil &Litre care voi m'ati trimis, sit cad cu rugitchmea voastrii
Và faceti räu you& insiva, and ma trimiteti la Domnul Dumnezeul
inaintea lui: « Dacit voi yeti sta nestriimutati
vostru i stitruiti: oRoagit-te pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru si tot ceea
in aceastä tara, v5, voi cladi iariisi nu v5, voi mai dariima, va voi
ce va grai Domnul Dumnezeul nostru, descopere-ne nouit ca sit implinim !
si nu va voi mai smulge, fiindcit imi pare
Astitzi v'am descoperit, dar n'ati ascultat de glasul Domnului Dumnezeului vostru, i nici de vre-unul din toate cele cu care m'a trimis sà vi le
fau de nenorocirea pe care v'am pricinuit-o.
Nu vit temeti de impäratul Babilonului, de care va prinde spaima, nu v5, temeti »,
zice Domnul,
propoveduesc vouä !
eu
sunt cu voi ca sä, va mântuesc i sä vit scap din mans, lui. Si eu voi cere indurarea lui pentru voi i el se va indura de voi i va va lass, sä locuiti in pitmantul patriei voastre. Dar ciao& voi yeti cugeta impotrivh: o Nu vrem sä locuim in tara aces,sta » i nici nu yeti asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru, Ci yeti zice! o Nu! » Sä ne ducem
Acum sa stiti bine! Voi yeti muri de sabie, de foame si de ciuma in tinutul !» In care vreti sà vä 43.
Ei n'au ascultat de glasul 0 de porunca Domnului, ci au plecat in Egipt, ludnd fi pe Ieremia Cu ei, 0 au ajuns pand la Tahpanhes. Dar aici leremia insullat de Domnul vestelste supunerea Egiptului de cdtre Nabucodonosor, impdratul Babilonului.
in tara Egiptului, sä nu mai vedem r5,zboi,
i nici sunet de trambita sit' nu
auzim i sit nu fim flamanzi de paine, ei acolo sa ne sálasluim a,
i dup.& ce a isprävit Ieremia de
Ascultati, acum, cuviintul Domvoi care ati mai ramas din Iuda! « Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui Israil: o Dacit voi chibzuiti in mintea
voastra sä plecati in Egipt ca sit vit säläsluiti inteinsul,
Sabia de care vii infricosati, va va ajunge in tara Egiptului i foamat de care v5, temeti va veni pe urma voastr5, in Egipt i yeti muri acolo.
spus poporului toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, cu careDomnul Dumnezeul lor 11 trimisese sit le spun5
Azada, fiul lui Maaseia, Iohanan,
fiul lui Careah i impreuna cu toti oamelui Ieremia au zis: o Minnil ciunit graiesti! Domnul Dumnezeul nos-
tru nu te-a trimis sä ne spui: Nu plecati
In Egipt, ca sä vä asezati intr'insul
Si toti oamenii care qi-au intors fata spre Egipt, ca sà se duc5, i sit se
aseze intr'insul, vor muri acolo de Babia, de foamete EA de ciumä. i nimeni nu va
scäpa, nici nu se va mitntui de nenorocirea pe care o voi aduce peste ei. »
Citici asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: o Dupit cum am värsat 768
Ci Baruh, fiullui Neria,te tot asmuta impotriva noastra, ca sà ne dea in mane, Caldeilor sä ne omoare, ori sä ne ia robi In Babilon. Astfel Iohanan, fiul lui Careah, cu toti ciipitanii ostirilor i impreun5, cu
intreg poporul n'au ascultat de glasul Domnului, ca 85, stea in pämäntul lui Iuda,
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 44
Ci Iohanan, fiul lui Careah, i toti
care locuiau in Egipt, in Migdol, in Tah-
sesera dintre toate popoarele pe unde
zeul lui Tamil! Ati vazut toate nenororocirile pe care le-am adas &supra lerusalimului i asupra tutaror cetatilor
capitanii ostirilor au luat pe toti cei care mai ramasesera din luda si care se inter-
panhes, in Nof i in tinutul Patures:
s A§8., zice Domnul Savaot, Dumne-
fusesedi imprastiati, sa locuiesca in luda:
Barbati, femei, copii, derange, in
sfirsit pe toti aceia pe care Nebuzaradan, capetenia gárzii, Ii incredintase lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, cum
lui luda, care sunt astazi niraicite
fárä picior de om in ele, Numai din pricina faradelegilor pe care le-au 4, faptuit, ea sit mä, atate, umbland ni, educe-, jertfii, de thmaie slujire la dumnezei streini, pe care nici ei, níci voi i nici pärintii vostri mi i-au
si pe profetul Ieremia si pe Baruh, fiul lui Neria,
Si au trecut in tara Egiptului, in sit asculte de &sal Domnului. au ajuns pan& la Tahpanhes. Dar la Tahpanhes a fost cuvintul
loo
cunoscut I
Atunci v'am trimis necontenit pe toti servii mei prooroci ca sä va spuna: Nu savarsiti aceste lucruri cumplite
Domnulai catre Ieremia:
s Ia cu mana ta pietroaie i le ingroapa, in fata Iudeilor, in caldaramul
pe care en le wise! a
de dub: mizi de la poarta palatului bu Fa-
Dar ei n'au ascultat i nici nu si-au plecat urechea, ca sä, se pocaiascit de faradelegile lor: sa nu mai aduca jertfa
raon din Tahpanhes,
Si le apune: s Asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil: 'eta eu voi aduce pe robul naeu Nabucodonosor, imparatul Bablionului, si el Ii va pune
tronul situ deasupra acestor pietre pe pe care tu le-ai ingropat si el Ii va intinde peste ele schiptrul situ. Si va veni si va infrange Egiptul:
de tamale la dumnezei streini.
De aceea vapaia urgiei mele s'a värnat si a párjolit cetittile lui luda ulitele lerusalimului, iar cetatik au fost preficute in daramaturi i in pustietate, precum se vede in ziva de azi.
care va fi pentru moarte va fi omorit, cel pentru robie va fi dus in robie qi cel pentru sabie va fi °merit cu sabia. Si va da foe templelor dumne-
Si acum, iatii, ce zice Domnul Savaot, Duranezeul lui Lsrail: «Pentru ce vEt pri-
tatea Soarelui din Egipt, iar templele
care ati venit sa locuiti, ea ea fiti nimieiti i cd liti buni de ble,stem si de batjocura pentru toate popoarele Oman-
zeilor Egiptului si le va arde, ei-i va lua In robie i va pureca pamántul Egiptului, precum puree& ciobanul Barka luí, si de acolo va pleca cu santitate; Si va sfarama obelisctuile din Cedumnezeilor Egiptului le va arde cu foe !* 44.
cinuiti voua, Inivá aceasta Mare nenorecite, de faceti sa piara din luda barbati, femei, copii i prunci, ca di nu mai ramitneti nici unul, Melinda-ma cu lucrurile máinilor voastre i aducand jertfe de tamaie durnnezeilor
streini din tare Egiptului, in
tului ?
Lupta lui leremia ca Iudeii inchintitori la idoli cu care se dusese in Egipt. CuvtIntul ameninfdtor al lui Ieremia impotriva Iudeilor, cdrora le aratd cd toatd nenorocirea care s'a abcitut peste ei este
Ati uitat faradelegile pärintilor vos-
tri, faradelegile regilor lui Iuda si ale
dregatorilor lor, i fáradelegile femeilor
voastre pe care le siivarseau in tara lui luda si pe ulitele Ierusalimului?
din pricina idololatriei. .Rdspunsul obstiei si al lemeilor cci vor sci se inchine imparcitesei c,erului. Alt cuvdnt de ameninfare al
Ei nu s'au pocitit nici pan& in
lui Ieremia, ardidnd nenorocirile care se
ziva de azi, nici nu se tem i nici nu umbla In legea mea si in pravilele mele, pe care
vor ndpusti peste el,.
1. Cuvantul Domnului care a fost
catre Ieremia, impotriva tuturor Iudeilor
eu le-am asezat in fata voastrit j in
fata parintilor vostri. Pentru aceasta, asa zice Domnul Tat& ea Savaot, Dumnezeul lui
769
www.dacoromanica.ro
49
IEREMIA, 44
voi atinti privirea mea spre voi, spre nenorocire, ea sä pripiidesc intregul luda!
Apoi voi lua pe cei din ramitsita,
lui luda, care si-au intors privirea cu gaud eh se dual,' in tara Egiptului
sitlitsluiasch, acolo: ei vor fi cu växsire nimiciti in tara Egiptului vor &idea de sabie si de foame, i de la mks phnä, la mare vor pieri de sabie i vor muri i vor ajunge de blestem, de pominä, de ocarit si de batjocurit.
Atunci voi pedepsi pe toti locui-
torii thrii Egiptului, precum am pedepsit
Ierusalimul cu sabie, cu foamete i cu ciumg,
Si nimeni nu va salpa si nu va
riimitnea cu viatä nimeni din cei care au venit sh se aseze in Egipt, ca sh se mai intoarcä, in luda, cu toat,e cá, ei vor nitzui sit se intoarch i sä, locuiascit in patrie;
dar nu se vor intoarce decitt chiva fugari.*
Atunci toti bärbatii aceia care stiau pe femeile lor eh' aduc jertfh de thmhie la dunmezei streini, impreunit
Cu toa,te femeile care fäcuserit mare adu-
nare acolo, si tot norodul care locuia in Ora Egiptului i in tinutul Patures, au räspuns astfel: 4 Noi nu vom asculta cuvantul pe care tu l-ai graft in numele Domnului, Ci vom face ceea ce am fitgitduit
cu gura noasträ: sh' aducem jertfä, de tàmâie impOrätesei cerului i jertfe cu turnare, precum am adus noi, nostri, regii i dregittorii nostri in cetitile lui luda i pe ulitele Ierusalimului. Pe-atunci ne saturam de phine, eram fericiti pi nu stiam ce este nenorocirea. Dar de chnd am incetat cu jertfa de tamale i cu turnitrile pentru implirateasa cerului, indurilm de toate
suntem secerati de sabie i de foamete ! o_ Si femeile au räspuns: Iar chnd aduceam impáratesei cerului jertfit de tamtlie i turnitri, era cumva fiträ, vrerea bArbatilor nostri eä, faceam turte cu chipul ei i aduceam jertf& cu turnEri ?*
Atunci Ieremia a graft &titre tot poporul, dare barbati i catre femei tuturor oamenilor care ii rhspunseserh, aceste cuvinte:
4 Dunmezeu
adue aminte de 770
jertfa de tiimhie pe care voi ati adus-o In cetittile lui luda si pe ulitele Ierusalimului, voi, pärinii vostri, regii, dregatorii vostri, precum i poporul thrii,
ea s'a suit la mima sa! Si el n'a mai putut indura fap-
tele rele i grozhviile pe care voi le tap-
tuiti, pentru aceea tara voastrit a fost prefä,cutit in mormane de ditritmatuii, lucru de spaimä si de blestem i fan', locuitori, precum este astitzi; Fiindch ati aprins tämttie, ati phatuit impotriva Domnului i n'ati asculta,t de glasul Domnului i in legea lui, dupti orânduirile lui i intru desco-
perhile lui n'ati umblat, din pricina aceasta a slobozit peste voi aceasth nano-
rocire, precum se vede in ziva de azi.* Si a mai propoveduit Ieremia la toti oamenii si la toate femeile: Ascultati cuvântul Domnului, voi toti Iudeii din tara Egiptului ! Asa graieste Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: Voi i femeile voastre
ati rostit cu gurile i ati indeplinit cu mäinile voastre:
Vona implini juruin-
tele noastre pe ca,re le-am fitcut aducem jertfit de thmhie i cu turnari imphrhtesei cerului! Tinqi cu thrie la
kumintele voastre i aduceti jertfele cu turrari ale voastre! De aceea, ascultati cuvintul Domnului, voi toti Iudeii care locuiti in tara
Egiptului! Inteadevitr, mà jur pe numele meu cel mare o,
zice Domnul
Niciodath numele meu nu va mai fi rostit de vre-un Iudeu undeva in Egipt foi
eS zich:
Viu este Domnul!
lath ch, eu voi veghia peste
spre nenorocire
§d
nu spre
ei,
fericire,
iar toti Iudeii din tara Egiptului vor fi priipäditi cu desitvhrsire de sabie si de
foamete.
Dar numai chiva, care vor scrtpa de sabie, se vor intoarce din Egipt in Iuda, i atunci se vor incredinta toti cei
care au ramas din Jada i s'au dus in Egipt sà se aseze acolo, al cui cuvhnt are mai multi', tärie, al meu, ori al ion !
Si iatá care vh va fi semnul
vS voi pedepsi in locul acesta, ca
stiti cS amenintarea mea se va adeveri impotriva voasträ spre feu »:
www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 45, 46
30. Aaa zice Domnul: « Iat eu voi da pe Faraonul Hofra in mana vritjmaailor säi
i in mana celor ce vor sa-i
ja viata, precum am dat pe Sedechia,
regele lui Iuda, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, vfajmaaul eau, care cauta viat,o lui ! »
Inh5,maV can i cu avant porniVi !
Cu cliatile in cap inairaVi-va la rand,
lustruiVi audit) i cu platoae va inzaufgi !
Dar ce vitd ? Ei vor fi dobor4i la pamant, vor da inapoi, vitejii lor vor fi
infranVi, vor fugi cu apriga fug& Mfg sit
se uite inapoi! Spaima de pretutindeni Ii va cuprinde »,
45.
Cuvlintul de mlingtliere al lui Ieremia ccitre Baruh.
Cuväntul pe care proorocul Ieremia I-a graft lui Baruh, fiul lui Neria, child in anul al patrulea al lui Ioachim, regale lui Iuda, i-a serie in carte aceste cuvinte din rostirea lui: e Aaa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil despre tine, Baruh!
Fiindca tu te
jeleati: i Vai de
de mine, ca Domnul a adaugat jale peste durerea mea, sleit sunt de suspinul meu ai nu-mi aflu odihnä!
A§8, sà,-i spui: AEA zice Domnul ! e Eu zideso i eu &dram, i ceea ce am sitdit, eu smulg acelaai lucru
pentru toata tara!
Vrei sä ceri lucruri mari pentru
tine ? Nu cere ! Cäci iatä eu voi aduce ne-
norocire peste toati faptura»,zice Dom-
nul,sdaritivoidäruiviatata ca pe o prada, incotro cu fata, te vei indrepta! o
46. Prolef ii impotriva popoarelor peigtIne. Pro-
fefie impotriva Egiptului, and Faraanul Neco parnise in ajutorul Asiriei sci, se rerzboiasa
Cu
Nabucodonosor, impäratul
Babilonului. Infrtingerea lui Neco /vese 110k-trig de Damnul, deci nu se putea nu se ingmple. .211tingaiere pentru Israil.
Cuvantul Domnului care a fost
catre Ieremia impotriva popoarelor, Impotriva Egiptului: Impotriva oatirii Faraonului Neco, imp5Aatul Egiptului, care se afla la Carchemia, pe flu-
viul Eufratului, ai pe care 1-a infrant
Nabucodonosor, impfiratul Babilonului,
In anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regale lui Iuda: e Gätii scuturi i paveze i porn* la lupti, I
zice Domnul.
s Cel iute de picior nu va scapa, ai eel viteaz nu-vi va mantui viata: la
miaza-noapte pe Varmul Eufratului, acolo se vor poticni EA se vor prabuai. Cine-i acela care inainteaz5, ca Nilul i ca talazurile fluviilor care fierb In clocot ?
Este Egiptul care vine ca Nilul
ai ale cfirui ape clocotesc navalnic ! Si zice: voi naboi p5,mantul, voi prapädi oraaele impreunä cu locuitorii lor !
Voi cai, luati-o la goan5 voi care de luptä, daV unul peste altul, voi, Etiopieni i Libieni inarmati cu scuturi i Lidieni meateri incordeze i sa trag5, cu arcul ! Dar aceasta-i ziva Domnului, a Domnului Savaot, zi de räzbunare, ca sa-ai razbune impotriva duamanilor sai, zi in care sabia va manca rid se va satura,
ai de sangele lor ea fi-va adapatä din belaug, fiindcä macel va face Domnul
In Vnutul cel de la miaza-noapte, la flu-
viul Eufrat!
Fecioar5,! Tu, ffica a Egiptului, du-te in Galaad ia mirezme !... In zadar ins& vei präpadi leacurile tale,
cici rana ta nu are leac !
Popoarele au aflat de ruainea ta, pämantul s'a umplut de strigatul tau! Viteaz cu viteaz s'au ciocnit impreuna
s'au pritbuait amandoi Cuvantul pe care I-a grait Domnul
cätre proorocul Ieremia despre payola lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, ca sa cucereasca Egiptul: DaVi de :Aire in Egipt, daV de atire in Migdol, vestiti in Nof i in Tahpanhes,
i ziceti:
Stati de straja
gata de luptä, caci sabia prfipadeate In jurul vostru...
Ce?... Apis, boul tan sfant, fuge ai nu se impotriveate, ffindca Domnul 1-a lovit !
771 www.dacoromanica.ro
49.
IEREMIA, 47, 48
Multimea de neamuri se potici fiecare zice dare Sa ne sculam i sá ne intoarcem in patria noastra, la adäpost neste i eade, aproapele sau:
toate popoarele printre care te-am risi-
pit, dar pe tine nu te voi nimici, ci te voi pedepsi dupä cum esti vrednio de
pedeapsa, i nepedepsit nu te voi läsa
de sabia pustiitoare 1* Si lui Faraon, impáratul Egiptului, nume: o Zarvib>, care scapa clipa
47.
Prof efie impotriva Filistenilor. Cuvrtntul Domnului care a fost
hotäritoare !
Viu sunt eu », zice imp5,ratul, al
carui nume este Domnul Savaot ! o Precum
Taborul este intre munti i dupa cum Carmelul stäpaneste Marea, asa va veni el !
Pregitteste-ti poverile pentru ro-
bie, fiica a Egiptului, tu care locuesti
inteinsul, fiindert Noful va fi pustiit, ars i far& locuitori ! Egiptul este o jimica mandril'
peste care s'a napustit un täune de la miaza-noapte.
Seimenii ei sunt ca viteii grasi
care se intorc i laolaltä fug, fir& sä se impotriveaseä, fiindc5, ziva nenorocirii va veni peste ei, vremea pedepsirii lor...
Ascultà ! and vor veni cu oastea lor, vor fi ca un sarpe care suera, ei vor veni cu topoare ca acei ce taie lemnul din p5,dure,
Si vor dobori pridurea i, zice Domnul. Vor fi mai numerosi cleat stolurile de lacuste, de nu se vor putea numara i nici socoti ! Fiica Egiptului va fi facutit de ocar5, EA va &idea in mans, poporului de la miaza-noapte,
Caci iatit ce a hotarit Domnul
Savaot Dumnezeul lui Israil: Eu voi pedepsi pe Amon din No pe Faraon, Egiptul, dumnezeii i pe imphratii lui Po toti care 0-au pus nridejdea, in el. voi da in mrtna acelora care caut5, sufletul lor, in mama lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, si in mane dregatorilor lui, iar dupft aceista el va fi iarrisi locuit ca in zilele de alta data' »,
alce Doranul.
o Dar tu nu te teme, servul meu Iacob, i tu, Israile, nu te inspitimanta, et-Lei te voi mantui din tare cea departata neamul tau din tara robiei; Iacob
se va intoarce i va fi linistit i /a post de once spaimä. 28. Tu nu te infricosa, servul meu
crttre Ieremia proorocul, impotriva Filistenilor, inainte ca Faraon sit fi cuprins Gaza: e .Asa alce Domnul Dumnezeu! 'eta' cä vor veni ape de la miaza-noapte si se vor preface in ram care iese din matcri, si
se vor revarsa peste tot cuprinsul
tarii i vor inneca ceta,tea impreunii, Cu locuitorii ei! i oamenii vor striga toti locuitorii tärii se vor vrtiari, De ropotul copitelor cailor s5.i, huruitul carelor sale de lupta, de scar-
taitul roatelor sale! Parintii nu se vor intoarce dare feciori, caci spaima va slabi mâinile lor, Din pricina zilei care va veni sä, nimiceasd, pe toti FiliBtenii, sa taie Tirului
Sidonului once nidejde de ajutor, °lei Domnul va präpädi pe Filisteni ceea ce a mai r5,mas din ostroavele Caftorului! Gaza jeleste, cu capul ras, si .Asca-
lonul va pieri ! Asdodule, ramiisit.5, a Enachitilor, cat& vreme li vei mai face scrijilituri pe trup ?
0, sabie a Domnului, cat timp nu vei sta locului ? Intoarce-te in teacä, stai tihnitä si nu te clinti ! Cum ea st,ea ea locului, dad, Dora-
nul i-a dat porunca! Impotriva Ascalonului si a coastelor mènii, inteacolo i-a dat el solie ! » 48.
Profefie impotriva Moabului. El va fi cu totul nimicit. In mremea ces de apoi va fi adus n starea lui esa dintlii. Impotriva Moabului. Asa alce Dom-
nul Savaot, Dumnezeul lui Israil: Vai de Nebo, cáci el va fi pustiit, Chiriataim va fi cuprins de mine, cetatea va fi fitcutrt de ocara i daramatit,
Slava Moabului nu va mai fi !*
Iacob, crici eu voi fi Cu tine si voi nimici
www.dacoromanica.ro 772
IEREMIA, 48
In Hesbon se unelteste impotriva lui:
cunoasteti din nume
sabia va merge in arma ta! Auzi ! Strigate se aud din Horonaim:
sceptrul cel de slava!* Pogoafi-te din slay& i 'AM pe gunoi, tu fiica locuitoare a Dibonului, cäci pustiitorul va navili peste tine si
aud papa in Toar. Pe arousal de la Luhit, cum te urci,
Stai de straja pe cale, tu care locuesti in Aroer, intreaba pe cei care fug
Haidem A4 nimicim dintre popoare I * Dar i tu, Dimoane, vei fi nimicit
Pripad i mare därapiinare ! Moabul este nimicit Strigate se
se aud plansete, pe coborisul de la Horonaim se aud strigate de nenorocire. Fugiti ! Scapati-v5, viaja, i locuiti ca asinul salbatic in pustie !...
Fiindca tu te-ai bizuit pe lucrurile
mainilor tale i in vistieriile tale, si tu vei fi cucerit, i Chemos va merge in robie impreuna eu preotii i cu slujitorii lui,
lar pustiitorul va veni si va nvitli
scape vre-una, In toate cetö4ile, fara valen va pien i campia nimicita va fi, intoomai precum a zis Donmul. Ridicati un stalp de pomenire Moabului, Ad el va fi pustiit cu deAvarsire I Cetatile lui vor fi prefricute in pustietate
qi fir& urinä de om in ele ! Blestemat ea fie cel care indeplineste fa:xi tragere de inima lucrarea Domnului, blestemat si fie cel care isi
fereste sabia de Ange ! 11. Moabul a fost tihnit din tineretile
i a stat linistit pe drojdie i n'a fost ravicit dintr'un vas intealtul, sale,
In robie n'a fost dus, deci gustul i-a ramas acelasi i mireazma nu i s'a schimbat.
De aceea, iata vin zile *, - alce
Domnul, - 4 And voi trimite peste el ravacitori, care 11 vor ravaci si-i vor deserta vasele, iar burdufurile le vor sparge!
Atunci Moabul va avea rusine in fata lui Chemos, precum casa lui Israil s'a rusinat de Betel, nadejdea ei. Si oricat ati zice: Viteji suntem, osteni zdraveni pentru lupta *, Pustiitorul Moabului va niivali intr'insul i floarea tineretii lui va
cidea in mä.cel - zice Imparatul al
al carui nume este Domnul Savaot. e Prapadul Moabului este aproape sâ vinä,, ii nenorocirea lui zoreste tare A-1 ajung5, Toti vecinii lui jeliti-1 i toti care-1
a 0, cum
a fost saramat toiagul cel puternic,
va nimici cetatile tale.
si pe cei care au seitpat: « Ce este ? Moabul a ajuns de ocara, Ad a
fost sfarttmat ! Urlati i strigati, vestiti in Arnon: Moabul a fost pustiit! Judecata va veni asupra trtrii din yes: asupra Holonului, asupra Iahtei a Mefaatului, Asupra Dibonului, asupra lui NeboBet-Diblataim, Chiriataim, Bet-Gamul, Bet-Meon, Cheriot, asupra Bosrei i a tuturor
cetatilor de aproape sau de departe ale Moabului.
Cornul Moabului va fi titiat bratul lui va fi sfaramat*,-zice Domnul.
Imbiitati-1, Aci el s'a fázvratit
impotriva Doranului i a bitut din palme. Si ajunga si el de ras! Dar oare Israil n'a ajuns de rásul
tau? Aflatu-l-ai printre hoti, e5 mi de Ate ori vorbeai de el, clatinai din cap ? Lisati cetatile i locuiti pe stanci, voi locuitori ai Moabului, i fiti ca po-
rumbita care Ii face maul pe margini de stanci pripästioase.
Am auzit de trufia Moabului, el e trufas foarte, - de ingli,mfarea, de mândria, de indrazneala si de cutezanta
inimii lui. « i eu cunosc semetia lui *,- zice
Domnul - vorbele lui goale
i lucru-
rile lui far& rost I* Pentru aceasta voi jeli Moabul
pentru Moabul intreg voi striga i voi
suspina pentru locuitorii din Chir-Heres,
Si te voi plange pe tine, vie din
Sibma, cu mai mult plánset de AtIazerul:
vitele tale se intindeau dincolo de mare pang la Iazer. Pustiitorul va da naval& peste pometurile tale i peste culesul viilor tale ; Atunci bucuria i veselia vor pieri din livezile cu pomi i din tara Moabului. Vinul va seca in teascuri i calcatorul nu
773 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 49
va mai &lea in tease: chiuitul nu va
nul. ARA se sfir§e§te judecata Moabului.
pia, la Eleale, ig glasul lor se va auzi la Ialug, din Toar pin& la Horonaim ii pin& la Eglat-eliqia. Chiar
49.
mai fi chiuit de veselie. Strigitul din He03on va stritbate
apele Nimrimului vor seca. * i voi nimici din Moab zice Domnul, o pe cei care se sue pe aduc jertfi de timlie dumnezeilor lor! r
Pentru aceasta mima mea cinti ca un flaut de jalea Moabului, mima mea pieuri jalnic ea un flaut pentru
oamenii din Chir-Heres, fiindci ceca ce a mai rimas va pieri. Toate capetele vor fi plepve, birbile tunse, miinile scrijuite, coapsele infisurate in sac;
Pe toate acoperifourile Moabului
In pietele lui numai plinset, fiindci am sarimat Moabul #, alce Domnul, o ca pe un vas netrebnic!* Cum a fost zdrobit !
Cum se intoarce cu spatele de ruline Moabul a ajuns de ris qi de
groazi pentru toti vecinii A.la zice Domnul: s Iati, dumanul va pluti ca un vultur Foi i§i va intinde aripile peste Moab! Cetitile vor fi cucerite i intiriturile cuprinse, iar inima vitejilor Moabului va fi in ziva aceea, ea inima unei femei gata ea, nasci. i Moabul va fi nimicit din rindul popoarelor, fiindci a infruntat pe Dom!
nul.
Groazi, groapi i curs& vor veni peste tine, Moabe1# zice Domnul. * Cine va fugi de groazi va cidea
In groapli, cine se va scula din groapi, va cidea in cursi. i acestea le voi aduce asupra Moabului in anul pedepsirii lui !
*
zice Domnul.
La umbra HeOonului
se
vor
opri färä vlagä, iar din Hefobon foe va ieqi, i vipaie din cetatea lui Sihon ii va mistui timplele Moabului §ri cre§tetul co-
lor fizvrititori!
Profefie impotriva Amonifilor, care in vremea c,ea de apoi vor fi pv,i in starea lor cea dintdi. Profefie impotriva Edomului. Pedepsirea lui. Profefie impotriva Damascului, impotriva seminfiilor arabe impotriva Elarnului.
Impotriva Amonitilor.
Asa zice Domnul! o Oare Israil n'a avut nici ffi, nici mo§tenitor? Atunci,
de ce Milcom a moOenit pe Gad qi po-
porul lui s'a a§ezat in cetiti?*
o Pentru aceasta, iati vor veni zile s, stg in Raba Amonului
alce Domnul,
voi face si se audit strigitte de rizboi, cetatea va fi preficutit, in morman de
cetiitile invecinate cu ea vor
fi arse, iar pe Israil Il vor moOeni moalce Domnul. qtenitorii lui*, Jele§te-te He03oane, cici pustiitorul se apropie! Strigati, voi fiice din Raba! Incingeti-vi cu sac, tinguiti-vi si vä faceti scrijilituri, cáci Milcom se va duce in robie, preotii lui i slujitorii
laolalti!
Ce te mindresti cu vale tale im-
bel§ugate, necredincioasi fiicä, increzitoare in comorile tale: « Cine va veni impotriva mea? s Dar iatit cà voi aduce peste tine groazit din toate partile i, zice Domnul, s i yeti fi imprá§tiati care incotro nimeni nu va putea aduna pe fugari. Apoi voi schimba soarta fiilor lui Amon o, zice Domnul! Impotriva Edomului. Aa zice Domnul Savaot! Oare nu mai este intelepciune in Teman? Sfatul celor priceputi nu mai este f¡i iscusinta
lor a pierit? Fugiti, plecati, ciutati adapost in vizuini adânci, locuitori ai Dedanului,
fiindcä voi aduce pripid peste Esau,
Vai de tine, Moabe ! Tu eqti pierdut,
In vremea pedepsirii lui. Oare furii nu te vor &ilea? Tilhari
luati in robie i fiicele tale vor fi prinse! s Dar In zilele cele de apoi eu voi schimba soarta Moabului*, zice Dom-
vor pustii ! Fura-vor indeajuns I Sau eind vor veni la tine culegitorii?... Putini ciorchini de poamit-ti vor lisa!
popor al lui ChemW Flu täi vor fi
In vreme de noapte?... 0! cum te
774 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 49
Eu voi dezveli pe Esau vi-i voi descoperi ascunatorile lui, ca sit nu se poatá ascunde. Neamul lui va fi starpit impreuna cu fratii i vecinii lui, ai nu va mai fi.
va cutremura, iar rasunetul va ajunge
niidejdea in mine! coi Aaa gaieate Domnul: care nu erau osanditi s bea paharul
Impotriva Damascului. Ilamatul i Arpadul s'au ruainat and
Lasil pe orfanii ti, aci eu li voi tine cu viaä, i vaduvele tale sä-0 pun& il vor bea, iar tu vei fi crutat! Dar nu vei fi nici tu crutat, caci vei fi nevoit sii-1 bei !
Iatäm jur pe mine insu-mi »,
zice Domnul, 41 cii Bosra va fi spaimil, batjocur i blestem, iar cetätile brie-
cinate cu ea, morman de ditritmaturi deapururi!*
Am auzit o veste de la Domnul ai un sol a fost trimis la neamurile gane:
Adunati-vä i porn* sculati-vä la luptit !*
Iatil cä mic te voi face intre popoare, dispretuit intre oameni! Trufia inimii tale 0 semetia ta
te vor inaela, tu care ai Bala in vilgiluni
de stâncil, care te-ai aaezat pe varf de deal! « Chiar daca iti vei zidi cuibul trtu sus ca al vulturului, 0 de acolo te voiu dobori a,
zice Domnul.
« Edomul va fi ceva de spaima
oricine va trece pe laugh, el va rilma-
nel uluit ai va fluera pentru papildul din el.
Si precum s'a intamplat cu pieirea Sodomei 0 a Gomorei FA a cetatilor innimeni nu zice Doranul, vecinate
va mai locui in Edom i nici pui de om nu va mai ave.% Bala acolo ! Iat5-1 cum Bare ca un leu din hitiaul Iordanului spre pitaunea din Teman ! Dar 'lute° cip 11 voi goni i voi aaeza acolo pe alesul meu! Cad cine este ea mine sit' des, piept cu mine 0 care este pastorul caro sä mi se impotriveascit?* Pentru aceasta ascultati hotitrirea Domnului impotriva Edomului i planurile pe ca,re le pune la cale impotriva Temanului : Ei vor fi tariti ca oile
cele märunte, iar päaunea, va fi pa,rjolit& !
De vuetul &Meiji lor prtmantul se
sä se Enid& pan& la Marea Rosie.
Iatä-1, ca un vultur se va sui in
vilzduh i aripile sale 0 le va intinde
pe deasupra Bosrei. Atunci mima vitejilor Edomului va fi ca mima unei femei gata a nascii.
au auzit aceaste veste rea mima lor s'a topit de grijii, i nu-ai mai gase,so
astampar! Damascul Ii va pierde cumpittul ai se va gilti de fugä, cuprins de spaimä,
de chin 0 de durere, ca o femeie gata sä nascil.
Vai de ea! Cetatea slävitä, orasul desfiltárilor va fi päräsit:
« Bacilli ei vor adea in pieta 0 toti vitejii ei vor pieri in ziva aceea*,
zice Domnul Savaot. «Apoi voi da foe zidurilor Damas-
cului, iar palatele lui Benhadad vor fi mistuite de flacari !
Impotriva Chedarului 0 a rega, tului Rigor, pe care 1-a infant Nabu-
codonosor, impitratul Babilonului. Aaa zice Domnul: Sculati i porniti impotriva Chedarului, i pustiiti pe Fiii Räsitritului ! Corturile i turmele lor a: fie ril-
pite, covoarele lor i toate lucrurile lor ciimilele lor sil fie luate i sä li se strige: Groaza vine de pretutindeni ! 4( Plecati, fugiti degrabit, ascundeti-vil in vägäuni, voi locuitori ai Hafiinda Na, torului *, zice Domnul, bucodonosor, impáratul Babilonului, a
fileut sfat ai a urzit un plan impotriva
voastra! Sculati i porniti spre un norod mai
färä grijä, care stä la adilpost *, zice
(4 care n'are nici porti, nici avoare ai care locueate in singuratate Camilele lor vor ajunge prada, iar multimea turmelor lor jaf, 0 pe coi eu tämplele tunee li voi impraatia in toate
Domnul,
partile 0 de pretutindeni voi aduce peste ei nenorocire e, «
i
zice Domnul.
Hatorul va ajunge vizuini
pentru acali, pustietate deapururi1 Nimeni nu va mai locui acolo, 0. tipenie de om nu va mai sälitslui in el ! *
775 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 50
Si vor intreba cu fetele intoarse
Cuvantul Domnului care a fost atre Ieremia proorocul, la inceputul domniei lui Sedechia, regele lui luda,
inspre Sion: s Veniti sa ne lipim de Domnul prin legamá,ntul cel vesnic, care
e Asa zice Domnul Savaot! Iatä voi zdrobi arcul Elamului, puterea lui
de oi pierdute, ciobanii lor le ratácisera
imnotriva Elamului: de capetenie!
Si voi aduce peste Elam patru vánturi, din cele patru colturi ale cerului, i voi imprästia locuitorii lui in aceste patru vanturi, incat nu va fi popor la care ea nu caute ocrotire fu-
garii Elamului! Si voi face ca Elamul sa-si piarda cumpatul de spaimil in fata vrajmasilor
lui si a celor care cauta sufletul lui! voi pravali peste ei nenorocire:
mâniei mele *, zice Domnul, «
voi
urmäri cu sabia piinä cand Ii voi nimici.
Si voi aseza tronul meu in Elam
voi starpi pe implirat si pe dregatori», zice Domnul.
e Iar in zilele cele de apoi voi
aseza Elamul in starea lui cea dintai zice Domnul! 50.
nu se va uita!
Poporul meu a fost ca o turmii
din cale si le impinsesera spre munti,
mergeau din munte in colinci, uitand de stana lor1 Toti cei care le gaseau le mancau, iar dusmanii ziceau: Noi nu suntem de vina, fiindcä au piicatuit impotriva Domnului, salasul dreptatii i nadejdea parintilor lor
4( Fugiti din Babilon çi din tara
Caldeilot ieiti, i fiti ca tapii inaintea turmei! Cad iata eu voi porni i voi aduce
impotriva Babilonului hoarde de popoare mari din tinutul cel de la miazil-noapte, care il vor impresura i il vor cuprinde, iar sitgetile din maini de osteni incercati
vor lovi drept In tinta. Si Caldeii vor fi pradati
i toti cei ce-i vor pritda se vor indestula s,
zice Domnul. e Fiti veseli i tresaltati de bucurie, voi care ati pradat mostenirea mea,
Prof elie impotriva Babilonului. Cciderea
zburdati ea viteii pe pajiste, nechezati
care vine de la miazd-noapte. El nu poate sci i se impotriveascd. La cdderea lui va
Maica voastril va fi rusinata groaznic i nascatoarea voasträ va fi
Babilcmului i nimicirea lui de un popor
ea armlisarii !
tremura pdmdntul, lar rdsunetul lui va
de ocarit! Iatä ea ea va fi °ea mai de pe urmit dintre neamuri: pustie, tinut
ajunge sa- se audit printre neamuri.
Cuvantul pe care l-a grait Domnul impotriva Babilonului 0 a Valli Caldeilor,
prin gura proorocului Ieremia: a Dati de veste i trimiteti vorba printre neamuri, ridicati steag i faceti
cunoscut, nu tainuiti mimic, ci ziceti:
e Babilonul va fi cucerit, Bel va fi facut de °car& i Marduc trántit la pamant!
Cáci iatil va porni un popor de la miazit-noapte, care va preface Ora in pustietate, fara picior de om, far& locuitori Efi Lira dobitoace: toti vor fugi
si se vor risipi!
In zilele acelea i in vremea aceeas,
zice Domnul, fiii lui Israil, impreuna Cu fili lui Iuda, vor veni pe cale si vor plange i vor cauta pe Domnul Dumne-
zeul lor,
ii pustietate! Din pricina urgiei Domnului nu va fi locuita, ci toat5, va fi prefácuta in baragan. Oricine va trece pe lang5. Ba-
uscat
bilon va fi uluit si va fluera pentru toate nenorocirile lui.* Asezati-v5, impotriva Babilonului
In linie de bataie, In jurul lui, voi toti arcasii! Fulgerati sageti inteinsul EA nu crutati nici una, fiindc5, a paciituit impotriva Domnului! Strigati in juru-i cu necontenit strigat de razboi! Dar hail ea ridica mainile:
turnurile lui cad si zidurile lui prabu-
site sunt la pamánt ! Aceasta-i rázbunarea Domnului: Razbunati-vil pe el; precum
a fácut, asa
faceti lui!* R Nimiciti din Babilon si pe sa,miniitor si pe seceritor. Din fata sabiei
776 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 50 pustiitoare, fiecare sä se intoarci la no-. rodul situ, fiecare s& fug5, in patria lui
dup& fapta lui: dup.& fapta ritsplat5.! Fiindc& s'a tinut trufas impotriva Domnului, sf&ntul lui Israil.
Asiriei a raincat-o, apoi Nabucodonosor, impkatul Babilonului, i-a zdrobit oasele.
in piete
Savaot, Dumnezeul lui Israil ! * Pe impitratul Babilonului 11 voi pedepsi im-
zice Domnul Dumnezeu Savaot, e &lei a venit ziva ta, tirnpul pedepsirii
Fost-a Israil ca o oaie pierdut5, gonit& de lei: mai intái imp&ratul Pentru aceasta asa zice Domnul
preun& cu tara lui, precura am pedepsit pe impiiratul Asiriei,
lar pe Israil Il voi intoarce la
piisunea lui si va paste Carmelul i Ba.,sanul i in muntele Efraimului i in Galaad se va siitura.
*In zilele acelea i in vremea aceea », zice Domnul, farildelegea lui Israil va fi chutatà, si nu va fi, asijderea i p&catul lui luda, A nu se va afla, cäci eu voi ierta rilmilsita pe care o voi fi 15,sat in
»
Porneste impotriva tinutului Merataim i impotriva locuitorilor din Pepräpfideste », zice Domnul precum ti-am poruncit. » Auzi! Bdtálie in tar& EA mlicel cod !
« Asa i
sa, cad& fliic&ii lui morti toti ostenii lui 8à piar& in
ziva aceea s. zice Domnul. Tat& eu sunt impotriva ta trufiei,
tale,
trufia* se va impiedica si va
i nimeni nu o va putea soul°, de jos. i eu voi pune foo cetätilor c&dea
lui i focul va mistui imprejurimile lui !*
Asa zice Domnul Savaot: *Dads' cei ce impileaz& pe fih lui Israil i pe fili lui Iuda, laolaltà. i cei ce i-au robit in si nu vor s&-i libereze, M5,ntuitorul lor. al citrui nume este
Domnul Savaot, este tare EA el va sti s& apere pricina lor, ca sä aducit liniste locuitorilor Varii i zbucium Babilonului: Sabia va veni impotriva Caldeilor *,
zice Domnul,* impotriva locuitorilor Babilonului, a dreg&torilor si a intelep-
tilor lui;
Cum a fost doborit i sfár&mat
Sabie impotriva 1àudäroior, ca ei sà innebuneascit, sabie impotriva vite-
0 curs& ti se va intinde i tu,
jilor. ca a& se 1ngrozeasca, Sabie impotriva cailor si a carelor si a gloatei de noroade din mijlocul lui, ca ei s& ajung5, ca femeile ! Sabie impotriva
cumplit!
ciocanul lumii ! Ce spaim5, r&sp5,ndise odinioarii Babilonul printre neamuri!
Babiloane, vei c5,dea intensa, fär& sà,
vei fi prins EA insflicat, fiindc& te-ai
ritzvriitit impotriva Domnului!
Iat& c5. Domnul îi va deschide vistieria sa si va scoate armele m5,niei sale, cäci o fapt& mare a Domnului Sa-
vaot se va petrece in tara Caldeilor ! Pomiti impotriva lui de la inde-
piirtatele margini, deschideti jitnitele lui, faceti-1 girezi de snopi ca
nu rilmitie nimio din el!
Omoriti vieii lui; ei sit fie dusi la zalhana! Vai de ei, cäci ziva lor, vremea pedepsirii a sosit! Auzi! Fugan i
sciipati cu zile, din
tara Babilonului! Ei vin sä vesteasc5,
In Sion r&zbunarea, Domnului Dumne-
zeului nostru, räzbunarea pentru templul s5u!
Chemati arcasii impotriva Babilonului, pe cei ce incordeaz& arcul! AO in jurul lui, ca nici unul s& nu scape !
vistieriilor lui. ca s& fie pradate Seceti, peste apele lui, ca ele a& Baca! Fiindc& ei sunt o tar& plin& de idoli s't din aceste chipuri cumplite isi
Pentru aceasta, vulpile se vor incuiba acolo si puii de strut îi vor glisi Alas si In veac de veac nu va mai fi locuit i asezare omeneasci nu va mai fi in neam de nea.m.
*i cum a fost dup5, nimicirea Sodomei i Gomorei EA a cetlitilor invecinate s, zice Domnul, asa va fi si acum: nimeni nu va locui inteinsul EA nici un om nu-si va mai aseza sida
in el!
Luati seama! Un popor va veni
din miazii-noapte, un neam putemic multi impiírati se vor porni de la marginile pgmantului, Inarmati Cu arcuri i cu länci, cruzi
777 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 51 farg, milä; vuet ca de mare ce mugeste,
°Mari pe cai, osteni gata de lupta, impotriva ta, fiica a Babilonului!
Cand imparatul Babilonului va afla
de aceastä, veste, mâinile i se vor taia s't cuprins va fi de chin ca o femeie gata sä nascti.
o Iatii-1 cum Bare ca un leu din hätisul Iordanului spre piisunea din Te-
man! Dar inteo clip& II voi goni
voi aseza intrInsul pe alesul meu! Caci cine este ca mine sä dea piept cu mine si care este pästorul care sa mi se impotriveaseä? Pentru aceasta, ascultati horarirea Doranului impotriva Babilonului i pla-
ntuile pe care le urzeste impotriva tarii Caldeilor: Thriti sa fie ca oile cele märunte, iar pasunea, sä ramting, inrnannurita!
La vestea: o Cuprins a fost Babilonul a, va tremura pamantul, iar sunetul lui va ajunge sa se audit printre ne,amuri! 51.
Puterea Babilonului si ceiderea lui. Judecata Domnului este de mull feicuti :
impeiratul _Medici il va cuceri. Ciocanul lumii. Insemneitatea judeceifii lui pentru istoria lumii. Cucerirea Babilon,ului. Mtingdiere pentru Israil. Blestemul pentru Babilon aruncat de Seraia in Eufrat. Asa zice Domnul: o Voi ridica impotriva Babilonului i impotriva locui-
torilor Caldeei un duh nimicitor! Si voi trimite impotriva Babilonului favácitori care il vor ravaci si care vor deserta tara, i in zi de nenorocire o vor impresura de toate pärtile! » Arcasul sa, nu incordeze arcul i sa nu imbrace platosa! Nu °rut,* pe flitcaii lui, nimiciti toatä tara lui! SI cad& morti in pämtuitul Caldeilor f4 sträpunsi in piete,
Cad tara lor este piing, de färädelegi inaintea sfântului lui Israil, iar Israil i Iuda n'au ramas Domnul Dunmezeul ion.
vaduvi de
Fugiti din Babilon! Fiecare scape viata! Nu stati sä pieriti din pricina firädelegilor lui, caci aceasta este razbunarea Domnului, rasplata pe care i-o pläteste.
Fost-a Babilonul o cup& de aur in mama Domnului cu care imbttta tot pamantul. Din vinul ei au bäut popoarele
neamurile si-au iesit din fire.
De aceea Babilonul va &idea si se va zdrobi: s Plangeti-1 amarnic I Aducetd balsam pentru rana lui, poate se va vindeca».
o Am vrut sä lecuim Babilonul, dar nu-i de lecuit! Läsati-l! Haidem sit met,.
gem fiecare in patria sa, caci fapta lui a ajuns pan& la ceruri i spre judecatä pang la non!» o Dar Domnul va scoate la iveala dreptatea noastr5,! Veniti sa povestim In Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru! Ascutiti sägetile i umpleti tolbele! Caci Domnul a trezit duhul imparatului Mediei, al carui gand este impotriva Babilonului ca präpadeascii. Aceasta-i rázbunarea Domnului, razbunarea
pentru templul sau. Ridicati steag impotriva zidurilor Babilonului, intäriti paza, puneti Ara,jari, asezati oameni la panda, cad Domnul a urzit un plan i cu ceea ce a amenintat pe locuitorii Babilonului el va aduce la fin-0'. 0, cetate! Tu care locuesti pe tarmul marilor ape, inde,stulatä de comori, ti-a venit sfarsitul, vremea jafurilor tale
s'a implinit! Domnul Savaot s'a jurat pe sine
o Te voi =plea de oameni ca
de lacuste i ei vor izbucni in chiote de biruinta! Domnul care a fäcut cerul prin puterea sa, care a intemeiat pamtantul cu intelepciunea sa i prin priceperea sa a intins cerul !
La glasul tunetului slim apele spumegá in ceruri, apoi el ridicit nouri de la marginile pamantului, sloboade fulgere pentru ploaie i scoate vanturile din vistieriile sale. Orisice om e ca un nebun i farii stiintä, once fäurar se rusineaza de idolul futu, cáci minciuna aunt idolii säi turnati Mfg, duh rtu3
Desertaciune, lucruri de luat in i caro vor pieri in ziva judecätii! Dar partea mostenirii lui Iacob
nu se aseamana cu ei, ci el este ziditorul
778 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 51
lumii, numele su e Domnul Savaot Israil semintia mostenirii sale. it Tu esti ciocanul meu si arma mea de luptä ! Cu tine voi sfärâma popoarele i voi nimici Cu tine voi sfäräma caii i pe c5,15.reti, voi sfäritma carul de fázboi si pe cäpitanul lui, Voi sfäräma pe bärbat si pe femeie, voi sfiiräma pe biträn si pe tánir, voi sfäräma pe faciiu 0 pe fecioarii, Voi sfärâma pe cioban si turma lui, voi sfärtima pe plugar i boä lui,
voi sfiirima pe satrap 0 pe apitani,
Voi pläti Babilonului i locuitorilor Caldeei toatit färidelegea pe care sub ochii vostri au fä,ptuit-o impotriva Sionului s,
zice Domnul.
Iatä ci, eu sunt impotriva ta
munte al pieirii »,zice Domnul, e care ai pierdut tot pimántul ! Intinde-voi mana impotriva ta si te voi rostogoli de pe stinci si te voi preface in munte ars,
Si nu vor mai lua din tine nici
pietre de pus in capul unghiului i nici pietre de temelie, ci vei fi daramilturit deapururi *,
zice Domnul.
Inältati steag pe pämänt, sunati din trambitii printre neamuri, pregatiti-le de ritzboi impotriva lui, chemati impotriva lui regatele: Ararat, Mini si Aschenaz ! Asezati
ostäseascii, aduceti merosi ca hicustele
etipetenie
cai nu-
Pregiititi de rizboi impotriva lui pe regele Mediei, pe satrapii lui, pe ea-
pitanii lui 0 tot cuprinsul stäpfinirii lui ! Pimântul se cutremurä si se zbuciumi, cAci se adevereste cu Babilonul planul urzit de Domnul, sä prefacit tara Babilonului in pustietate fä,r5, locuitori. Vitejii Babilonului au incetat lupta
sta.0 in intárituri! Vâxtutea lor e pe sfärsite si au ajuns ea femeile. Sälasurile lui vor fi arse si zävoarele lui sfärb,mate vor fi.
Sol dup5, sol, vestitor dupá vestitor aleazga sà dea de stire tului din Babilon, eft cetatea lui a fost cuceritä de la un cap la altul, Vadurile au fost cuprinse tile cu stuf aprinse, oamenii de luptä au totii späimantati!
C5,ci asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: Fiica Babilonului este ea o arie in vremea treeratului, i peste putin va veni i vreme,a secerisului s. e Nabucodonosor, impliratul Babilo-
nului, m'a mâncat si n'a hisat nimio din mine, si m'a desertat ca pe un vas gol, m'a inghitit ca un balaur, umplut pAntecele 0 m'a lipsit de buniitäti ! Silnicia care a dat peste mine, BA, se intoara peste Babilon va zice locuitoarea Sionului, si stingele meu peste locuitorii Caldeei s, va zice Ierusalimul
Pentru aceasta asa zice Domnul:
Iatä, eu voi judeca pricina ta,
voi
aduce la biruinlii rázbunarea ta, voi seca marea lui i voi hisa färä picittur5, de apä izvorul lui.
Si Babilonul va ajunge morman de dä,r5maturi, adlipost pentru spaimit i uimire, färä locuitori. Toti vor mugi ca leu i vor ca puii de leu, lar cand pofta se va aprinde inteinsii, le voi face ospiit voi ca piardä mintea, i vor adorrni somnul cel de veci 0 nu se vor mai trezi*, zice Domnul. e voi duce ea pe miei la zalhana, ca pe berbeci pi ea pe tapi. Cum a fost cucerit i cuprins ep°, podoaba lumii ? Cum a ajuns Babilonul
spaimft printre neamuri ? Marea a dat nävalä in Babilon si el va fi acoperit de multimea valurilor ei ! Cetátile lui vor ajunge pustii, Ora arsä, de soare i pustietate, tar& in care
nimeni nu va mai locui, i nici pui de om n'o va mai sträbate. Si voi pedepsi pe Bel din Babilon voi
inghitit,
scoate din gura lui ceea ce a i popoarele nu se vor mai
scurge ciitre el. Dar 0 zidurile lui vor 45. Tu poporul meu, iesi dinteinsul fiecare s5.-0 scape viata de viipaia mäniei Domnului !
46. Ski; nu pierdeti curajul i sä nu
temeti de vestea care se va fitspändi
In tarä ! Cad intr'un an va veni o veste, iar intr'altul alt.& veste, i silnicie va fi
In tari, un tiran impotriva altui tiran.
779 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 52 t Pentru aceasta, iatá, vor veni zile voi pedepsi idolii din Babilon,
cand
toatä tara va fi &cut& de ocarä i toti locuitorii ei vor &idea ucisi in cuprinsul ei. Atunci cerul i pämântul, cu tot ce se aflä inteinsele, vor striga de bucurie, citci se vor porni impotriva lui pustiitorii de la miaziú-noapte zice Doranul.
Si Babilonul va adea pentru cei
care au fost omoriti din Israil, dupit cum
pentru Babilon au cdzut din toatä
lumea omoriti pentru el. Cei care ati scapat din ascutisul sábiei lui, fugiti si nu vé, opriti! Din depärtitri, proslitviti pe Domnul, i Ierusalimul si fie deapururi in mima vos,strift!
Am ramas de rusine ctind am aflat
de °caza noasträ: streinii au pätruns in templul nostru, in templul Domnului, si hula acoperea fetele noastre! 4 De aceea, iatä, vor veni zile #, zice Domnul, cand voi pedepsi chipurile cioplite, iar de gemä,tul celor ucisi
va fi plin pämäntul! Chiar daca Babilonul îi va
dica ziduri pitnä, la cer, si-si va zidi ce-
tate nebiruitä, la porunca mea, pustiitorii vor veni impotriva lui #, zice Domnul !
Auziti! Strigitt din Babilon i präpitd mare in tara Caldeilor 1 Domnul pustieste Babilonul curmii, zarva dinteinsul; valurile lor mugesc ea noianul milrii i riispändesc mugetul lor.
Pustiitorul vine impotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinsi i arcurile zdrobite. Domnul este Dumnezeul
ritsplätirilor si el ritsplittcste de bunä s
i voi imbitta pe dregittorii
pe inteleptii lui, pe satrapii lui i pe citpeteniile lui, si pe vitejii lui, i vor adormi somnul cel de veci si nu se vor mai trezi u, zice impitratul al cärui nume este Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot! Zi-
durile cele mari ale Babilonului vor fi därämate pänii la temelie i portile cele inalte vor fi arse ! Popoarele se tru-
desc pentru lucruri desarte, ii neamurile se striidueso pentru foo ! Porunca pe care proorocul Ieremia
i-a dat-o lui Seraia, feciorul lui Neria,
cänd a plecat cu Sedechia In Babilon, in anul al pafiul lui Mahseia,
trulea al domniei lui. i Seraia era oilmitras.
Atunci Ieremia a Boris intr'o carte
toate nenorocirile care se vor näpusti peste Babilon,toate cele ce erau sá vinit aeupra Babilonului, Si i-a poruncit lui Seraia: s Cttnd vei ajunge in Babilon, sátii minte citesti toate cuvintele acestea, Si zici: 4 Tu, Doamne, al ame-
nintat locul acesta cu präpidire, ea sil nu mai fie nimeni intrInsul: nici oameni, nici dobitoace, ci si fie deapururi pustiu!, Si dupii ce vei sfirsi de citit aceastà, carte, leal): de ea o piatrit o aruncit in mijlocul Eufratului, Si spune: Asa sk se duo& la fund Bablionul i sä nu se mai scoa/e din
priipädul pe care eu II voi aduce peste el i sá râmânä fárit vlagit ! s Aici se sfitraesc cuvintele lui Ieremia. 52.
Dardmarea lerusalimului i ducerea In robie a lui Sedechia. Templul este ars.
Nabucodonosor amara la Ribla pe cei mai de seamd din poporul pira. In anul al treizeci si faptelea dupd ducerea robie, Evil .Merodah, impiratul Babilo-
scoate pe Ioachinz din temniiii se poartii cu el onzeneste, punandu-1 m'induce la masa impcirdteascci. Cänd s'a suit pe tron, Sedechia era de doultzeci i unu de ani, iar in Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe mama sa o cherna Hamutal ei era hice, lui Ie-
remia din Libna. Si el a sävärsit fapte rele In ochii Domnului, precum a sitvitrsit Ioachim. Din aceastä pricinä, mânia Domnului s'a intetit impotriva Ierusalimului
i impotriva lui Iuda, incät el i-a
aruncat din ochii säi. i fiindci Sedechia se räsculase impotrivs,
din Babilon,
780 www.dacoromanica.ro
IEREMIA, 52
In anal al nonálea al domniei lui,
In luna a zecea, in ziva a zecea, a pornit Nabucodonosor, impäratul Babilonului, impreunts cu toatit armata lui, impotriva Ierusalimului, pe care 1-a impresurat
a ridicat impotrivit-i val de pamânt de jur-imprejur.
Si cetatea a stat impresuratft pttnä In anal al unsprezecele,a al domniei regelui Sedechia.
lar in luna a patra, in ziva a noua, s'a intetit foametea in cetate, si nu se mai gitsea pline pentru poporul Atunci a fost cuceritä cetatea toti ostenii au fugit si au iesit noaptea din cetate, pe poarta dintre cele douá ziduri de Ifingá grädina regelui, desi Caldeii erau imprejurul cetälli, si au apu-
cat inspre Araba. Dar ostirea Caldeilor s'a luat duprt rege i 1-a ajuns pe Sedechia in sesul Ierihonului, dupá, ce intreaga sa ostire se impritstiase.
Si au prins pe rege i 1-au adus la impiiratul Babilonului, la Ribla, in tinutul Hamatului, si acolo i-a ränduit pedeapsa.
Imparatul Babilonului a miceliirit pe feciorii lui Sedechia in ochii parinte-
lor, asijderea qi pe toti dregittorii lui luda i-a omorit in Ribla. lui
Lui Sedechia i-au scos ochii, I-au ferecat in lanturi de gram& si 1-au dus In Babilon, la impäratul Babilonului,
1-au aruncat in temniVá, mide a stat Omit' la moartea lui.
rämiisese in cetate, pe fugarii cei care trecuserit la impiratul Babilonului, norodul de rtind. Din sttriicimea àrii, Nebuzaradan,
capetenia gArzii imparittesti, a beat o parte ca podgoreni i muncitori de päm Ant.
Apoi Caldeii au sfarttmat columnele cele de aramti ale templului Domnului, temeliile si marea de aramit din templul Domnului i toatà arama au dus-o in Babilon. De asemenea, au luat oalele, lopetile, cutitele, ibricele de stropit i cupele i toate odoarele care se intrebuintau la slujba dumnezeiasci.
Si apetenia gärzii impärätesti a
mai luat: lighenele, mucärile, ibricele de stropit, oalele, sfesnicele, cupele si tale-
rele, fie ca erau de aur, ori de argint; Cele doult columne, marea si cei
doisprezece boj de aranati pe care se spri-
jinea marea i pe care Ii Meuse regele Solomon pentru templul Domnului, inat nu se mai putea cttntári arama care intrase in aceste lucruri. Columnele erau inalte de optspre-
zece coi fiecare, rotundul lor de doi-
sprezece coi, grosimea de patru degete pe dinlituntru erau goale.
La caplitul fiecareia era un capiteliu de aramr, Malt de cinci coti;
de jur-imprejurul fiecitrui capiteliu era
ca o horbota cu rodii in intregime de aroma:. Dar i columna a doua avea
lar in luna a cincea, in ziva a
zecea a lunii, adieä in anal al nouti-
sprezecelea al lui Nabucodonosor, Babilonului, Nebuzaradan, citpetenia gärzii imparittesti i sfetnic al im-
paratului din Babilon, a venit la Ierusalim,
Si a dat foci templului Domnului palatului domnesc i tuturor caselor din lerusalim, i once castt mare a ars-o ou foc.
Toatii ostirea Caldeilor, care insotea pe ciipetenia gärzii impärätesti, a ditramat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
Nebuzaradan, capetenia gärzii impärätesti, a dus in robie pe norodul care
Cu totul erau noutizeci i sase de
rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o
sutä de rodii erau de jur-imprejurul horbotei.
Apoi capetenia gärzii imparittesti a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie, al doilea preot, si pe trei dintre pazitotorii de la pragiui. Atunci
Nebuzaradan,
capetenia
gärzii impärätesti, a luat din cetate o ciipetenie ostaseasca, mai mare peste
ostasi, sapte oameni slujitori ai regelui,
care se aflau in cetate, pe scriitorul capeteniei ostirii insärcinat sit inscrie
pentru ostire poporul tärii, precum
saizeci de oameni din poporul titrii, care
se aflau atunci in cetate,
781 www.dacoromanica.ro
PLANGERILE LUI IEREMIA, 1
Si i-a dus la Ribla, la Impäratul Babilonului, Si impäratul Babilonului i-a omorit
In Ribla, in tinutul Hamatului. Astfel luda a fost dus din patria sa in robie ! Iatä i numitrul calor pe care Nabucodonosor i-a luat robi: In anul al saptelea al donaniei lui, a luat trei mil doultzeci i trei de Iudei; In anul al optsprezecelea al dom-
niei lui Nabucodonosor, a luat din Ierusalim opt sute treizeci i douil de suflete ;
In anul al dou5.zeci si treilea al
domniei lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, ciipetenia gärzii impärittesti, a dus
In robie sapto sute patruzeci i cinci de suflete. Cu totii: patru mii i sase sute.
lar In anul al treizeci si saptelea,
dupä ducerea in robie a lui Ioachim,
regale lui luda, in luna a doutisprezecea, In ziva a doultzeci i cincea, Evil Me-. rodah, imparatul Babilonului, in anul suirii sale pe tron, s'a lndurat de loa,.
chim, regele lui luda, si 1-a ecos din temnitä,
Si i-a griit prieteneste, i tronul
lui a fost pus mai sus decid tronul regilor care se aflau atunci robi la el In Babilon.
Apoi i-a schlinbat hainele lui de temnitä, si a mäncat la masa impiratului in toate zilele vietii lui.
Si tainul lui tain neintrerupt i s'a dat de la curte& impäratului Babilonului, zilnic, in toatä viata lui, la moarte.
PLANGERILE LU1 IEREMIA 1.
silii sä place In robie, inaintea cuce-
PleIngerea
irosit toattt stralucirea! Principii ei sunt ea berbecii care nu au päsune, s'a fug sleiti de puteri de dinaintea prigonitorului.
Cetatea Ierusalimului, pustiitd, cautd gdiere. Sianul cere rdzbunare de la Domnul impotriva dufmanilor.
0, cum a rämas pustie, cetatea
cea cu mult norod ! Ajuns-a ca o vitduv5.,
cea mai vasta& dintre popoare; doamna cetätilor ajuns-a birnicit!
Noaptea plänge necontenit cu lacrimi pe obraz i dintre top GAP o iubeau, nici unul n'o mai mángáie ; top prie-
tenii ei si-au ctticat credinta si au ajuns vrttjmasi.
ritorului. Astfel, fiica Sionului
Cetatea
Ierusalimului
Ii
aduce
aminte in restristea i in zbuciumul ei de tolda, strálucirea pe care o avea in trecutele vremuri. Acum insä, cand poporul a ctizut In mttna vrajmasului cänd nimeni nu-i vine inteajutor, dusmanii ei se uitti la ea si rid de pritbusirea ei. Ierusalimul a pä,cátuit greu, pentru
amasta a ajuns piiveIite de groaztt;
luda a plecat aiurea din pricina
top cei ce-1 släveau il dispretuesc, cáci i-au väzut goliciunea, iar el suspini
gonitorii lui 1-au prins la stramtoare.
De poala vesmintului stä lipitä necurittenia, ctici la sfilnsitul lui el nu
impilitrii si de muna grea ; el sidáslueste printre pitgäni s'a nu are tihnä. Top pri-
Drumurile care duc spre Sion sunt jalnice,
fiindca nimeni nu mai vine
la praznice. Toate portile sunt pustii; preopi ei suspinit ; fecioarele sunt duse in
robie si ea este amiritä. Vfalmasii ei sunt biruitori, dusmanii ei sunt plini de voie 1:luna; ciici Domnul a mihnit-o, din pricina mul-
telor ei picata; iar feciorii ei au fost
ascunde fato,.
s'a gändit. S'a präbusit in chip uluitor
si n'are pe nimeni care sit-1 m'A ngfi,:e! Vezi, Doamne, obida mea, caci masul birueste ! * Dusmanul si-a intins intima la toate
podoabele. Viizut-a pe ptigani intränd In templu, neamuri pentru care ai dat poruncit:
Stt nu intre in obstia ta!
782 www.dacoromanica.ro
PLANGERILE MIT IEREMIA, 2 Tot poporul suspinit eä,utand piline,
odoarele pentru demancare, ca a Vezi, Doamne, i ja stt-si iná viata. aminte cum am ajuns at fiu dispretuit! «Nu vt induiosati voi care treceti pe cale ? Uitati-vä incoace i vedeti (lac&
este vre-o durere ca durerea mea care mt copleseste i cu care Domnul m'a impovärat In ziva pâlpâirii maniei sale!
05, tu te-ai purtat aka cu mine. Adtt peste ei ziva pe care ai fägiiduit-o i sä ajungä i ei ca mine! Toatit färildelegea lor
mea boleste.
Foc a trimis de sus in oa,sele mele 0 m'a smerit, curs& a lilting picioarelor
2.
PkIngerea a d,oua. Nimicirea
mele 0 m'a dat inapoi; m'a pustiit m'a vliiguit!
Legat a fost de mama lui jugul
plicatelor mele; greu impletite, ele atitrnit
pe grumazul meu; sfitrimat-a putere,a mea 0 m'a dat in mitna celor care sunt mai puternici cleat mine. Spulberat-a Domnul pe toti vitejii mei din mijlocul meu; el a chemat adunare de siirbittoare impotriva mea, ca sii nimiceascit pe voinicii mei. SM.,
panul a toate a strivit ca in tease pe fecioara, fata Iudei. Pentru acestea, eu plang mereu;
din ochii mei izvoriíse Lacrimi, c5.ci de-
parte de mine este mangaietorul, cel ce mt imbärbetta. Feciorii mei cu totii au
fost dati pieirii, cad dusmanul avut-a biruintá. *
Sionul a intins mainile sale, dar
nu e nici un mangaietor ! Domnul a dat poruncti tuturor vritjmasilor lui Iacob sä-1 impresoare. Ajuns-a Ierusalimul Ina-
intea ochilor lor ca o grozttvie.
Drept este Domnul, cáci impo-
triva poruncilor lui m'am rttzvrätit. Lua0
aminte, voi toste popoarele, i vedeti obida mea: fecioarele mele i feciorii mei au fost dusi in robie. Strigat-am care iubitii mei, dar ei m'au inselat; preotii i bittranii mei au pierit in cetate, cautand hranit, ea scape viata. Vezi, Doamne, cat sunt de stramtorat ! Lituntrul meu se zbuciumit. Inima mea se zvárcoleste in trupul meu, pentru cit m'arn ritzvrätit. Afarit,sabia secerä
pe feeiorii mei, iar In cetate pustieste moartea.
Ascultii, suspinul meu, coi n'am pe nimeni mangaietor ! Toti dusmanii mei stiu de nenorocirea mea 0 se bucurä, 783
sä.
fnaintea ta i s'a le faci lor precum mi-ai fäcut i mie, pentru toste pitcatele mele! Citci multe aunt suspinele mele i mima
0, cum a acoperit cu nori Domnul,
intru mania sa, pe fiica Sionului! Din cer a trantit pe pimiint slava lui Israil 0 in ziva mâniei sale nu
adus aminte
de asternutul picioarelor sale. Domnul a nimicit fárá milt toate lasele lui Iacob; intru intäratarea urgiei sale doborit-a la piimant intäriturile fiicei lui luda; fitcutu-le-a una cu pitmantul, pangälit-a impitriVia 0 pe voevozii ei. Intru aprinderea mfiniei sale, a zdro-
bit toatit put,erea lui Israil; inaintea dusmanului si-a tras dreapta sa inapoi. Aprins-a in Iacob un parjol care parjoleste de jur-imprejur. El a incordat arcul säu ca un dusman ; el s'a atinut cu dreapta sa ca un protivnic ; el a fiicut praf tot ce desfäta ochiul, in cortul fiicei Sionului ; viirsat-a mania sa, ca o väpaie.
Stitpitnul s'a artitat ca un dusman: nimicit-a pe Israil, a sters toate palatele lui i i-a ditramat intitriturile; iar peste fiica lui luda a grämädit jale peste jale. Culcat-a la pamitnt ca pe o vie cortul
pustiit-a locul adunärilor sale de präznuire; curmat-a Domnul, in Sion, adunärile i Simbiita lepädat, In iusitu ;
timea maniei sale, 0 pe rege 0 pe
preot. Scarbitu-s'a Domnul de jertfelnicul situ, pangarit-a sfiintul situ boca; dat-a in mina dusmanului zidurile templului priiz-
nuirilor sale; dusmanii au chiuit in templul Domnului ca in zi de praznic.
Socotinta Domnului a fost ca sit
surpe zidul fiicei Sionului, de aceea intins-a funia si n'a tras fnapoi maim sa, pan& ce nu I-a nimicit. Cufundat-a in
www.dacoromanica.ro
PIANGERILE LUI IEREMIA, 3 jale zidul i valul de dinaintea lui. Jalnicii e darapanares, lor!
nu te lasa odihnei; ochiul tax sa nu conteneasca!
voarele lor le-a stricat i le-a sfaramat; regele ei i voevozii stint pribegi printre pagani. Legea sfântil, nu mai este; chiar profetii nu mai aft& nici o descoperire
noapte, la inceputul strajilor noptii;
Stau la panatint si tac batranii fiicei Sionului; in cap si-au presärat tarani i s'au incins Cu sae; iar fecioarele
Vezi, o, Doamne, si te uitii cui i-ai mai facut asal Sä manance femeile rodul pantecelui lor, pe copiii pe care Ii alinti? Sa fie ucisi In templul Domnului preotul s't profetul!
Portile ei au intrat In pamant, zi-
de la Domnul.
Ierusalimului in capetele lor plecate spre pamant.
La tine case& gura lor toti protivnicii tal, fluerit, scrasnesc din dinti zbiara: a L-ara mancat! Da! Aeeasta
este ziva pe care am asteptat-o ! Am ajuns-o! Am tritit-o !
Doranul a facut cee,a ce-si pusese de gaud si faca, i a adeverit cuvantul
situ cu care el ne ameninta de multä, vreme: el a nimicit Para de mila, dat-a
prilej de bucurie dusmanilor tad si a se-
metit pe protivnicii Va. Striga tare catre Domnul, tu fecioara, fiicit a Sionului! Sa curet lacrimile tale ca un parau, ziva i noaptea;
Domnului! Spre el tidica-ti mana pentru viata pruncilor tai, care se prapidesc de
foame la coltul tuturor ulitelor.
de sabie. Ucisu-i-ai in ziva urgiei tale, macelgtritu-i-ai fitrit indurare. Chemat-ai ca In zi de praznuire pe toti cei ce, de jur-imprejur, mä, ingro-
zeau. i in ziva maniei Domnului n'a fugit si n'a scäpat nici unul dintre cei pe care i-am alintat i i-am crescut; pe toti i-a omorit dusmanul!
Cu cine ea te pun alituri, ca si pot sà te mangai, o, fecioara, fiica Sionului? Cici netärmurit, ca marea, este prapadul tau! Cine sit te timaduiasci? Profetii tii ti-au profetit minciuni inselaciuni si nu ti-au dat pe fata vina ta, ca sà intoarcit de la tine robia ta, ci ti-au arittat vedenii inseratoare ii adu-
fiicei Ierusalimului: i Aceasta este oare cetatea pe care o numeau cununa frumusetii, buctuia lumii?*
mima ta varsa-o ca apa inaintea fetei
batran. Fecioarele i feciorii mei cazut-a,u
pricina copiilor si a pruncilor care mor
catoare de pieire. Bat la tine din palme toti drumetii, fluera i clatina din cap, in pofida
te jeleste in ceas de
Stau culcati jos, pe ulii, tanär
Ochii mei se sfarsesc de plans, liuntrul meu arde ea vipaia, fierea mea se varsa pe plimant din pricina prabusirii fiicei poporului meu, din de foame, In pietele cetätii. Ei striga catre maicile lor: Unde este piiine, unde este yin?* $i cad sleiti, ca doboriti de sabie, in pietele cetatii, 1;d. dau duhul la siinul maicilor lor. Cu ce vorbe si te ogoesc? Ce asemanare sa-ti gases°, fiica lerusalimului?
Scotia: si
s.
Pitingerea a treia. Niideide ai marigcliere.
Eu sunt omul care am simtit nenorocirea sub varga aprinderii lui.
El m'a =That s't m'a bagat in
mima intunericului, si nu la lumina.
Da, impotriva mea el Intoarce s't iar intoarce, in toata vremea, mama sa. Vestejit-a trupul meu i pielea mea; sfitramat-a oasele mele.
Zid a ridicat Impotriva mea si
m'a innecat Cu fiere i cu necaz. Cufundatu-m'a in bezna, ca pe mortii cei din vea,c.
M'a imprejmuit cu zid, de n'am
pe unde si ies; ingreuiat-a lanturile mele;
Oricat a striga i a racni, el nu aude rugaciunea mea fierbinte. El a imprejmuit caritrile mele cu
i a intortochiat potecile mele. Urs care ma pandeste, asa a ajuns el pentru mine, leu care sta gata sä, sarä din ascunzatoare. bolovani
El m'a abiitut din drum si m'a
affisiat, m'a nitpustit; 784
www.dacoromanica.ro
PLANGERILE LUI IEREMIA, 3
El a incordat arcul pi m'a pus
tinta pentru sageata lui. Infipt-a in ritrunchii mei toate sagetile pe care le-a avut in tolba. Ajuns-am de rits in fata tuturor popoarelor, cantecul lor de ras de fiecare zi.
El m'a saturat de amarticiuni,
adapatu-m'a cu pelin; Mi-a dat sa sfaram pietrip cu dintii pi m'a taválit in cenupa. Tu ai fápit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea, Si am zis: o S'a dus puterea vietii mele p't nädejdea mea in Dornnul!»
Adu-ti amirite de obida mea pi de zbuciumul meu; nu mai ptiu decat de amaraciune pi de otrava! Impovarat de amintiri, sufletul meu se incovoaie in mine. Dar iata ce anume imi amiiatesc incotro merge nädejdea, mea:
Miele Domnului nu s'au sfarpit,
milostivirile lui Bunt nesecate.
In fiecare dimineatä sunt altele, mare este purtarea ta de grijä! Parten mea este Domnul, a zis
sufletul meu, pentru aceasta voi nadajdui inteinsul.
Bun este Domnul pentru acei ce nädajduesc in el, pentru omul care-1 cautà.
Bine este sa aptepti in tacere ajutorul Domnului.
Bine este pentru om sa poarte
jugul din tinerete-i; Sa stea laoparte in tacere, dacä Domnul i 1-a pus pe grumaji; Sa sfirute pulberea cu buzele lui: poate mai este nadejde! intinda obrazul spre lovire pi sit se sature de ocara! C5ci Domnul nu aruncit pe om,
un om, oare Domnul nu vede toate acestea?
Cine a zis pi s'a fä.cut, far& ea Domnul sa fi poruncit? Nu iese oare din gura Celui Prea Inalt binele ca í räul ? Dece sit suspinam twit& viata sá ne plängem pacatele? Sá cereetam cararea noastra ne ispitim i sá ne intoarcem cu pocaintä, la Domnul! Sä ridicam inimile i mâinile noa,s-
tre dare Dumnezeu cel ce este in ceruri!
Noi am paciituit i ne-am vrätit i tu nu ne-ai iertat. Tu te-ai invepmantat in mitnie ne-ai urmärit; tu ai secerat far& erutare.
Te-ai invaluit in nori, ca s'a nu treaca nici o rugaciune pana la tine.
Tu ai fäcut din mine mitturatura
gunoi, in mijlocul popoarelor.
Toti dupmanii noptri au cascat
gura impotriva noastra; De spaimit i de groapä am avut parte, de pustiire FA de nimicire.
Siroaie de lacrarni liicfameaza ochiul meu, din pricina präpadului fiicei Sionului.
Ochiul meu varsii lacrámi färä incetare, fiindca n'are ragaz, Pana ce Domnul sib se uite in jos priveasca din ceruri. Din pricina fiicelor cetätii mele, tot ce vede ochiul meu ma slit*. Ca pe o pasäre m'au vinat, f5,rá
cuvant, vriljmapii mei,
Au praupit in groapä viata mea, cu pietre au azvarlit in mine. Ape navaleau peste capul meu cugetam: o Sunt pierdut! »
Atunci chemat-am numele tau,
Doamne, din adancul prapastiei.
de veci, Ci el pedepsepte pi se milostivepte
Tu ai auzit glasul meu: o Nu astupa urechea ta, la suspinul meu i la
Si nu de bunä voie. umilepte pedepsepte pe fiii oamenilor. Cand calciim in picioare pe toti
te-am strigat i ai zis: o Nu te tome! 0, Doamne, tu ai judecat pricina
dupä multimea milelor sale;
strigiitul meu! »
Tu mi-erai aproape In ziva and
mea, tu ai mantuit viata mea!
robii Vail, Cand incovoiem dreptatea aproa-
V5,zut-ai, Doamne, apiisarea mea, ajutii-mi fa dreptate!
pelui inaintea fetei Celui Prea Inalt; Cand jafuim de dreptul lui pe
Tu ai vä.zut toatä setea lor de
785
www.dacoromanica.ro
60
PLINGERILE LUI IEREMIA, 4 ce se prapadeso incet, doboriti de lipsa roadelor de pe camp.
razbunare, toate planurile lor Impo-
triva mea! Auzit-ai toate ocrile lor, o, Doamne, toate chibzuirile lor impotiva
Cu mainile lor, femei duioase si-au
fiert copiii, ca sä se hraneasa, In vre-
mea!
mea caderii fiicei poporului meu. Sfärsit-a Domnul otarirea sa, viir-
Cuvintele protivnicilor mei si gandul lor ascuns sunt deapururi impotriva mea!
sat-a pe deplin mania sa i in Sion a aprins un foc, care a mistuit temeliile lui. Niciodata n'ar fi crezut
Priveste: ori de stau, ori de se eu sunt pricina rasului lor!
pamintului i toti locuitorii lumii, impresuratorii i dusmanii vor intra andva pe portile Ierusalimu-
Rasplateste-le, Doamne, dupa faptele mäinilor lor ! Orbeste mima lor Blestemul tau sá. caza peste ei! Urrnareste-i cu manie i star-
lui !
Ci s'a intamplat din pricina telor profetilor si a faildelegilor preotilor,
peste-i de sub cerul tau, Doamne!
care au varsat in mijlocul Ierusalimului sfingele celor drepti!
Pe uliti umblau in nestire
4.
ea
Plagerea a patra.
niste orbi, patati de sange, M nimeni nu se putea atinge de vesmintele lor.
schimbat fata aurul cel mai lamurit! Sfintele tale pietre au fost aruncate
lumea dupa ei. « Fugiti, laoparte, nu vá atingeti de ei ! » i daca fugeau ratiiceau näuei, chiar i päganii la care fugiserá ziceau: e Sa nu mai stea
Impresurarea Ierusalimului. 0, cum s'a innegrit aurul, cum vi-a
e Paziti-va! Un necurat !
colturile tuturor ulitelor ! Feciorii Sionului, cei mai de seama,
aici ! »
altadatä canthriti Cu aur, cum au ajuns M fie pretuiti ca vasele de lut, lueru de
16 Mania Domnului i-a risipit i el nu se mai uitä la ei. Pe preoti nu-i mai cinsteau, pe blitrani nu-i nnai crutau.
mana de olar! Ciliar si sacalii dan tatele ior, ca
i
nostri släbesc si
se
uitat departe, spre un popor al carui aju-
tor nu mai venea. Ei pandeau toti pasii nostri, fica inciit nu mai puteam sa umblam prin pietele noastre. Sfärsitul nostru se apro-
pia, zilele noastre erau pe fund. Inteadevär, ne venise sfarsitul! Urmäritorii nostri erau mai iuti deeat vulturii cerului; ne vanau cu in-
gunoaie.
Caci pacatul fiicei poporului meu a fost mai mare decat faradelegea Sodomei, präbusitä inteo clipa, nu de mita,
verunare prin munti, ne pandeau in
omeneasca.
pustie. Suflarea vietii noastre, unsul Dom-
Priñcipii ei erau mai stralucitori (leen zapada, mai albi decat laptele;
trupul lor era trandafiriu ca miirgeanul;
ochii
sting asteptand ajutor zadarnic ! Din turnurile noastre de straja ne-am tot
puii lor sa suga, dar fiica poporului meu ajuns-a cruda, ca strutii, in pustie.
De sete, limba pruncului ce auge i s'a lipit de cerul copiii cer paine, dar nimeni nu le-o intinde. Cei care mancau odinioara mandiri alese cad de foame pe uliti; cei care au fost crescuti in porfirä stau culcusiti in
striga
infatisarea lor era mandra ca safirul. Dar acum chipul lor a ajuns mai negra decat funinginea; pe uliti nu-i mai curiosti; pielea lor s'a zbareit pe oase, s'a uscat ca o coaja de copa°.
nului, a, fost prins in groapa lor, acela despre care noi ziceam: «La umbra lui vietui-vom printre popoare ! Bucura-te i tresalta, fiica Edomului, tu care locuesti in pamantul pe la tine va trece cupa; te vei imbata i fti vei arata goliciunea!
Mai fericiti au fost cei ucisi de sabia,
Pedeapsa fáradelegii tale, o, fije&
a Sionului, s'a sfarsit; el nu te va mai
decat cei secerati de foame i decat cei 786
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 1 duce in robie. Dar el cerceteaza picatele tale, o, bici a Edomului tfi dii, pe fata faradelegile tale!
Ei au batjocorit femeile din Sion, fecioarele din cetatile lui luda. Principii au fost spanzurati ai la obrazul batrlinilor nimeni nu s'a mai uitat. Feciorii invartesc la raanitä i copilandrii se poticneso sub povara sarcinilor de lemne.
5.
Plangerea a cincea. .Rugeiclunea proletului Ieremia.
Adu-ti aminte, Doamne, de ceea ce ni s'a intamplat nona, uita-te i vezi
Batranii nu se mai adunä
poarta
ocara noastr5,1 Moatenirea noasträ a cazut in mana
S'a dus
streinilor, casele noastre in mana celor de alt neam. Am ajuns orfani, f5,r5, de tata, mamele noastre ca vaduvele. Bem apa noastra ou parale, lemnele noastre le luam cu plata. Impilatorii stau pe grumajii noatri deai suntem vaguiti, n'avem parte de odihna. Intindem mana spre Egipt i catre Asiria ca sa avem paine ea ne saturara. Parintii noatri au greait ai nu mai
sunt, dar noi ducem färädelegile lor.
Stiipanii noatri sunt robi, i nimeni nu ne scoate din mana lor. Primejduindu-ne viata agonisim
painea noasträ, in fata sabiei care ne
amenintä din pustie. Pielea noasträ arde ca un cuptor de fierbinteala frigurilor foamei.
la
i cei tineri nu mai canta; din veselia inimii noastre,
jocul nostru s'a schinabat in jale.
C5zut-a cununa de pe capul nostru ;
vai nou5 caci am pacatuit! *i mima noastr5, e bolnava i se
intunecä ochii noatri, Cand vedem muntele Sionului a ramas pustiu i vulpile cutreerä pe el!
Tu, Doamne, stai deapururi in jiltul tau, si imparalia ta in neam de neam!
De ce ne uiti tu de istov i ne
pariseati atta de lungii. vreme? Intoarce-ne catre tine i ne vom intoarce; innoeate zilele noastre ca in vremea ceo de demult! Sau ne-ai lepadat cu totul i te-ai mániat ai nu vrei sa te mai impaci cu noi?
PROFETUL IEZECHIL i iatä ce mi s'a arätat: O vifornitä
1.
Domnul cheamcl pe Iezechil la lucrarea proletia. Arcitarea chipului 81avei Domnului.
In anul al treizecilea, in luna a
patra, in ziva a eincea a lunii, pe cand eram in mijlocul obatiei duse in robie la fluviul Chebar, Adica in ziva a cincea a lunii, in anul al cincilea al robirii regelui Ioachin, mi s'au deschis cerurile i vizui vedenii de la Domnul.
Atunci a fost cuvantul Domnului catre lezechil, fiul lui Buzi, preotul, in tara Caldeilor, la fluviul Chebar, acolo a fost mana Domnului peste mine.
venea dinspre miazii-noapte, un nor mare,
un foc strälucitor, care värsa stralucire
In juru-i, iar din mijlocul lui se arata un punct luminos ca electrul bagat in vapaie.
i din mijloc am vazut chipurile a patru fiare. i iata care erau chipurile lor: ele aveau chip de om. Fiecare aves, patru fete i fiecare
avea patru aripi;
Fiarele aveau picioarele drepte rotunda i scanteiau ca arama stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene. *i maini de om ieaeau de tuspatru
partile de sub aripi,
i fetele lor,
aripile celor patru, 787
www.dacoromanica.ro
50*
IEZECIIIL, 2
fiecare fiará avea cilte doua aripi
Ale caror aripi se atingeau una de nu se intorceau cand mergeau, ci fiecare fiara mergea intins inainte.
taur, iar la spate chip de vultur. Tuspatru aveau aripile intinse in
cu care Li acopereau trupurile lor. i cand porneau ele, auzeam fidfaitul aripilor, ca un vuet de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, ca un huet, ca huetul unei ostiri ; iar cand se opreau, lazau aripile in jos. i in timp ce se opreau i ii lasau
cu dour), isi acopereau trupurile lor. i fiecare mergea intins inainte
telor lor.
alta
Ufa,
i faptura fetelor lor. Tus-
patru aveau in fata chip de om, la
dreapta chip de leu, la stanga chip de
aripile in jos, rasunetul se auzea pe bolta cerului, care era deasupra cape-
sus, doua se atingeau una de alta, iar
lar pe bolts, cerului, care era deasupra capetelor lor, era ceva care semana cu safirul, era ceva ca un tron de imparat, iar pe el sedea, deasupra, ca un chip de om. i inlauntru si de jur-imprejur
incotro le mans, Duhul inteacolo se si indreptau, iar and mergeau nu se intorceau.
i intre fiare era ceva care semana
cu carbunii aprinsi, semana cu niste lumini, care tot umblau printre fiare, si focul stralucea, i focul scapara ca ful-
am väzut ceva ca focul, ceva ca electrul,
pe cat aratau coapsele lui si mai sus,
gerul.
apoi am vazut ceva ca focul pe cat aratau
i fiarele alergau incoace i incolo, intocmai ca scapararile de fulger.
coapsele si mai jos, iar de jur-imprejurul lui stralucire, Ca de curcubeu care se aratil, in nouri pe vreme de ploaie. Asa era stra-
i m'am uitat la fiare si iatá ea jos langa tuspatru fiarele erau patru roat,e.
lucirea lui de jur-imprejur. Era aevea chipul slavei Domnului. i cand am vazut-o, am cazut cu fata la pamant am auzit o voce a unuia care-mi graia.
i chipul i faptura roatelor seminau cu un crisolit, i toate aveau aceeasi asensanare: chipul i faptura lor erau
ca o roata imbucata intealta. Ele se indreptau in men; in cate
tuspatru partile, iar and mergeau nu
2.
se intorceau.
Domnul trimite pe Iezechil
Obezile lor erau ridicate la o
inaltime infricosata, i obezile erau um-
plute cu ochi de jur-imprejur. li asa erau tuspatru. Cand fiarele porneau, porneau
In picioare ca ea vorbesc cu tine! # i
roatele de rang& ele, si and fiarele se ridicau de pe pamant, se ridicau siroatele, i ori incotro le mane, pe ele Duhul, inteacolo se i indreptau i se
ridicau,0 roatele impreuna cu ele,fiindea
Duh de viata era in roate. Cand porneau fiarele, porneau roatele, i cand se opreau fiarele, se opreau i roatele, and se ridicau ele, se ridicau i roatele, fiindcá Duh de viata era in roate. lar deasupra capetelor fiarelor era ceva tare ca bolta cerului, care seraäna cu clestarul care-ti lua ochii intins deasupra peste capetele lor. i sub aceasta bolt& cereasca se
intindeau aripile lor unele spre altele,
propove-
duiased lui Israil col dus in robie. zise: o Fiul omului ! Scoala-te
pe cand el vorbea cu mine,
Duhul lui Dumnezeu intr.& in mine si má ridica in picioare, i eu ascultai pe cel care graia cu mine, opuse: Fiul omului! latI, ca
te voi trimite dare neamul lui Israil, neam de oameni razvratiti, care s'au razvratit si au pacituit, i ei i parintii lor, impotriva mea pin& in ziva de acum.
Deci te trimit cätre feciori indrazneti i cu mima impietrita, carora sä, le graiesti: o Asa zice Dornnul Dumnezeu!a
i ori de te vor asculta, ori de nu te vor asculta, fiindca ei Bunt neam de riizvratiti, sá §tie cá tu eati prooroo In mijlocul lor.
i tu, fiul omului, nu te teme de ei 0 de cuvintele lor nu te ingrozi, cu toate 788
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 3 cä vei fi inconjurat de spini si de maxicini i vei locui in mijlocul scorpionilor.
De cuvintele lor sa nu te inspaimanti la vederea lor id, nu te infricosezi, fiindcá ei sunt neam de razvrätiti. Dar tu tot sa le graiesti cuvintele mele, ori de te vor asculta ori de nu te vor asculta, fiindca sunt indafátnici. i tu, omule, ascultä ceea ce eu iti
graiesc tie i nu fi indäratnic ca neamul cel
indaratnic. Deschide gura si ma-
name& ceca ce eu iti voi da. »
i arid m'am uitat, iatit cá i intinsese mana spre mine, iar in maná avea o carte, Pe care mi-a deschis-o, scrisä pe o parte si pe alta, si anume cu plangeri, tanguiri
ceca ce vei gäsi dinaintea ta! Manama,
aceasta carte, apoi du-te i propovedueste casei lui Israil! i deschisei gura si el bad dadu sa manánc cartea aceasta,
zise: o Fiul omului! Pantecele
tau ni manance i ltiuntrul tau sa, se umple de cartea aceasta pe care ti-o dau! » i eu am mâncat-o si era in gura mea atat de dulce ca mierea. zise iarasi: a Fiul omului!
Du-te la casa lui Israil vi-i graieste cuvintele mele,
Minder), nu esti trimis la un popor
strein, cu bimba neinteleasca i cu grai de
nepriceput, ci catre casa lui Israil, i nici la popoare multe cu limb& neintelea,sa i cu grai nepiiceput, ale caror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de te-as trimite la ele, tot te-ar putea pricepe.
i casa lui Israil nu va vre,a sa, te asculte, fiindca, pe mine nu vor sä má, asculte, ctici intreaga casa lui Israil are fruntea incruntatä i mima impietrita. Pentru aceasta voi impietri chipul chipurile lor, intocmai ca fruntile lor ; i
diamantul,
mai
tare decat
Nu te teme si in fats., lor nu te inspai-
manta, caci neam de razvratiti stint ei! » mai zise:
Fiul omului!
Prinde cu mima i ascultä cu urechile tale, toate cuvintele pe care ti le voi gral.
FIai, du-te in robie, lang6, feciorii poporului tau, si le graieste si le propovedueste: « lata ce zice Domnul Duninezeu... ori de te vor a,sculta, ori de nu
te vor asculta ». Atunci m'a ridicat Duhul i am auzit la spatele meu un huruit mare ca de cutremur, cand slava Domnului s'a inalta,t din locul ei: Fasaitul aripilor care se atingeau una de alta, huruitul roatelor i vuetul surd al cutremurului.
3.
Insullarea proletului pentru lucrarea dumnezeiascd. Iezechil in mijlocul celor dufi In robie. zise: e Fiul omului! Mananc5,
tau ca
Ca
stanca, asa voi impietri fruntea ta!
i
fruntea ta
i Duhul má ridica i ma' duse
in zbuciumul duhului meu, in vreme ce
mana Domnului apäsa din greu pcste mire.
i am ajuns la cei dusi in robie
din Tel-Aviv, care salasluiau pe fluviul Chebar, unde le era salasul, si am zabovit acolo sapte zile inmarmurit.
lar la cap5,tul celor sapte fost-a cuvantul Domnului dare mine mi-a zis:
« Fiul omului! Iatä, te-am pus
straja, peste casa lui Israil! Asculta deci cuvantul care va iesi din gura mea OA propovedueste din partes, mea!
°And voi osandi pe cel Ma de
lege si-i voi zice: e Vei muri! a i tu nu-1 vei poviitui i nu-i vei grai, ca sa
abati pe pacatos din calea lui cea pad,toasa, ca ni scape cu viata, i pacatosul va muri in p6,catul lui, eu voi cere sangele lui din mana ta. Dar (lac& tu vei sfátui pe cel pa,catos si nu se va pociii de pacatul lui si de vials, lui pacatoasii, nu se va hisa,
el va muri in pacatul lui, iar tu ti-ai
mântuit sufletul tau. Tot asa, cand un om drept se va abate de la calea lui cea dreaptä si va sit-
varsi un pacat, eu, atunci, îi voi pune
inainteo piatril de poticnea16, si el va muri.
fiindca tu nu j-ai dat invatätura, el va muri in pacatul lui i toate faptele
789 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 4
bune pe care le-a ficut nu vor mai fi pomenite, iar eu voi cere singele lui din
Fiindci eu Ii voi miisura tie, dupi anii plicatelor lor: o sutá noulizeci de
Si iaräsi, dad], vei poviltui pe cel drept si nu pliciituiascii 0 el nu va piatui, atunci el va fi viu, iar tu care 1-ai povituit iti vei mtintui sufletul.»
casei lui Israil. Si dup5, ce le vei fi sfirsit, intoarce-te a doua oar& pe dreapta, i poart5, picatul casei lui luda patruzeci de zile,
zile, atitea va trebui si porti picatul
mina ta.
Si iarisi a fost mina Domnului peste mine 0 mi- zis: o la amp, ciici acolo iti voi grai!*
cite o zi de fiecare an. Si si-ti indrepti fate, spre Ierusalimul cel impresurat, i cu mina intinsi
cimp, dar iatä &a acolo era slava Domnului, care mi se descoperise la fluviul
Si te voi lega cu funii, ca 85, nu te mai intorci de pe o parte pe alta,
sä, profetesti impotriva lui.
Si m'am sculat si am pornit la
Chebar. Si am clizut cu fata la
pini cind nu se vor did* zilele de im-
pä,-
mint.
presurare.
Pentru aceasta, ia-ti gnu, orz, bob, linte, mei 0 mizäriche i pune-le
Si Duhul intri in mine si mii sculii, In picioare. Si-mi grid si-mi zise: Du-te
intr'un vas, si-ti fi pfiine pentru cite
si te inchide in casa ta! Iati, fiul omului, Ii voi da funii cu care te voi lega, ca si nu mai iesi
zile vei sta pe partea a,ceea trei sute nouitzeci de zile ca sä ai ce mines,.
*i hrana pe care o vei minca,
In mijlocul lor, voi lipi limba de cerul ca sii rimii mut 0 si nu le mai fü aspru propoveduitor, fiindci, ei sunt neam de
din vreme in vreme, ea fie de domizeei de sicli pe zi,
lar apit s5, bei cu misur5 din timp in timp, o sesime dinteun hin,
lar cind ii voi gad, iti voi deschide gura ca sii le spui: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea si mi auzift, auzit,-mi, 0 cine nu va vrea
Si de mâncat sä, minhnci turtele cele de orz pe care sä, le coci, sub ochii
lor, in spuzi ficuti din necuriltie orneneasc5,.
si mii auzi, si nu mi auzi, fiindc5, ei
Si si le mai spui: i Intocmai asa vor minca fiii lui Israil plane spurcatit printre noroadele printre care eu Ii voi
Bunt neam iabras. »
4. o
goni !» Atunci eu am rispuns : «0, Doamne !
Imyresurarea leru-salimului. i tu, fiul omului, ia-ti o c'iriunidit
Sufletul meu nu s'a spurcat niciodati,
iar hoit i dobitoc sfil.siat nici n'am
pune-o in fata ta i desemneazi, o cetate, Ierusalimul. Impresoarli-o, clideste un val impotriva ei, ridici meterezuri, aseazä ostire impotriva ei i berbeci de jur-im-
cat din tineretile mele si pin& acum
nici carne spurcatä n'a intrat In
gura mea. * Dar Domnul imi zise: Vezi!
prej
Apoi ia-ti o sob5, de fier i pune-o
ca un zid de fier intre tine si cetate, Indreaptit-te cu fata spre ea, ca si fie cetatea impresuratà si tu cel care o impresori. Acesta si fie serail pentru neamul lui Israil. i culci-te pe stfinga, 0 pe stinga pune picatul casei lui Israil, i poarti
catul lor atitea zile cit vei sta culcat poca,
duit sii-ti fie gunoiul de vitä, in loo de necurittia omeneascii, i deasupra lui coci tu *tines, ta!* $i mi-a mai spus: i Omule, eu trimite-voi foamete in Ierusalim locuitorii, plini de spaimä, vor mfinca pftinea cu cintarul 0, ingroziti, vor boa apa cu mitisurä Ca si pitimeasc5, ei de foame de sete, si se ingrozeasci, unii de altii si din pricina plicatelor lor si se priipadeaseä. a
790
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 5, 6 5.
Alt semn care scl inchipuiascd impreswrarea I erusalimului. « i tu, fiul omului, ja o sabie ascu-
pe care s'o intrebuintezi ca briciul de ras, cu care sa-ti razi parul capului pi barba; apoi ja un cantar si imparte parul thiat. 0 treime arde-o pe foo, in mijlocul cetatii, cand se vor sial* zilele de im-
p6,ngarit templul meu, cu toti idolii tal cu toa:a inchinarea la grozaviile tale, de aceea i eu te voi arunca i ochii mei nu se vor mai milostivi de tine si nici eu nu te voi mai eruta. cium
0 treime din tine sä, moara, de i di se sfarseascg, de foame in
raijlocul tau, o treime 86, cada, de sabie
In jurul tau, si cealalta, treime o voi
presurare, apoi ja o alta treime EA bate-o
imprästia in toate vanturile, iar in urma lor voi scoate sabia. Asa se va sfa,nsi urgía mea si-mi
cealaltg, treime s'o imprästii in vant,
buna, ca 86, stii ca, eu, Domnul, am griat
cu sabia de jur-imprejurul cetatii, iar
eu voi scoate sabia in urma ei.
Irisa, din parul acela, ja vreo ciiteva
fire si leaga-le de poala hainei tale,
Apoi vreo cateva fire pe cara sá, le arunci in mijlocul focului i s'a le arzi.
De acolo va iesi foc pentru toatit casa lui Israil. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta
este Ierusalimul! Pe el il voi inaprastia In mijlocul popoarelor pagane si-1 voi inconjura cu tari, Fiindcg, s'a impotrivit indreptiirilor mele si oranduirilor mele, i locuitorii au ajuns mult mai nelegiuiti decht paganii, mai mult decat tanJo invecinate: indreptärile mele le-au dispretuit si in oranduirile mele n'au vrut sá, umble. De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: Fiindc6, ati ajuns mai protiv-
nici decat paganii, megiesii vostri, i in oranduirile mele nu umblati i indreptarile mele nu le faptuiti, i nici macar
nu va purtati (lupa datinele páganilor cu care va, invecinati,
voi potoli mania mea si ma voi raz-
asa intru ravna mea, cand mi-am potolit mania mea intr'insii. i te voi preface in morman de dliramaturi, spre biitaia de joo a paganilor, vecinii tái, si a oricarui drumet.
i vei ajunge de batjocura si de
ras, de poraina si de uluial6 pentru
pâgânii cu care te invecinezi tu, cand voi adeveri judecata mea fata" de tine, Intru aprinderea mâniei mele, cu aspre caci eu Domnul am grait pedepse,
acestea, Calad voi trimite impotriva ta sa,getile cele cumplite ale foametei, care
vor face prapad sageti pe care le voi trimite, ca sâ và prapadeascä i ca mai
vartos foametea sa bantue la voi
va, voi lipsi de orisice sprijin de pa,ine.
Atunci voi trimite impotriva ta i fiarele cumplite te vor asa
foamet,e,a
far6, copii, si ciumg si sange se vor abate
peste tine si sabie voi aduce impotriva ta. Eu, Domnul, am grait acesteal»
De acees, asa rosteste Domnul Dumnezeu: i lata, si eu voi fi impotriva
ta i voi adeveri in raijlocul tau i in väzul págitnilor dreptatea mea.
i din pricina inchinarii tale la idoli, iti voi pricinui ceea ce nu ti-am pricinuit i nu-ti voi mai pricinui vreodata: P6,rintii vor manca pe fili lor inlauntrul tau i fiü vor manca pe parinti, si te voi judeca aspru i ceea ce va mai fi ramas din tine, voi imprastia in toate vânturile.
De aceea, viu sunt eu »,
nul Dumnezeu,
zice Dom-
«din pricing, ea tu ai
6. V estirea
altor pedepse crtlncene pentru dr eidelegile poporului.
j iafasi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a spus: « Omule! Cauta Cu fata spre muntii
lui Israil si prooroceste impotriva lor, i le apune: « Munti ai lui Israil,
ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu! Iatá, ce rosteste Domnul Dumnezeu impotriva muntilor, a dealurilor, a luncilor a « Aduce-voi impotriva vos, stra sabio si voi nimici plaiurile voaetre;
791 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 7
Jertfelnicele voastre vor fi pustiite columnele inchinate soarelui vor fi
sfärämate si pe ucisii vostri fi voi arunca
In fata idolilor vostri, Si hoiturile fiilor lui Israil le voi pune dinaintea idolilor vostri i ciolanele lor le voi imprästia imprejurul jertfelnicelor voastre.
In toate asezdrile voastre, cetätile
voastre vor fi därámate, dealurile voastre
cu jertfelnice fär5, umbrá de om, s't intr'adevär jertfelnicele voastre vor fi däramate i pustiite i idolii vostri sfä-
ramal i nimiciti i columnele inchinate soarelui sfartimate, deci: lucrurile tuttinilor voastre vor fi präpädite! Si vor cridea ucisi in mijlocul vostru,
ca sä stiti câ eu sunt Domnul. S't daca, vá voi läsa o rämäsitä de mantuiti din ascutisul sábiei, printre págáni, in tärile n'azora voi yeti fi im-
priistiati, Si cei mäntuiti isi vor aduce aminte
de mine, printre neamurile unde i-am dus robi, atunci cand le voi zdrobi mima cea desfrânatli, ce s'a razletit
de mine, si ochii lor cei desfranati dupä idolii lor, se vor scarbi de ei 11100., din pricina fárádelegilor pe ( are le-au sti, värsit, si a tuturor groztiviilor lor,
Atunci vor cunoaste cá eu sunt
Domnul i n'am grait zadarnic c5, le voi pricinui aceastä nenorocire. Asa rosteste Domnul Dumnezeu: a Bate din palme i bate din picioare
apune: O! Pentru toate cumplitele ticalosii ale casei lui Israil, sâ cada: de sabio, de foamete si de ciumä: s't
Cel de departe sä, moa,rit de ciumg,
cel de aproape sä cadá de sabie, iar cel
ce a mai filmas si va fi scäpat s'A moarit,"
de foame, si asa imi voi fi potolit mânia mea inteinsii.
Si inteace,st chip sä cunoascá ei cä eu sunt Domnul, cánd mortii lor vor
zacea in mijlocul idolilor lor, imprejurul jertfelnicelor lor pe once colina
pe orisice pise de munte si sub orisice
copac verde si sub orisice stejar frunzos, pe orisiunde au adus ei jertfä cu miros de
bunä mireazmä pentru toti idolii lor. voi intinde mana mea impotriva lor i toatä tara o voi preface
792
In pustietate i In loe neumblat prtnä la Ribla, in toate shlasurile lor, ca eh stie ei cá eu sunt Domnul. u 7.
Vine sPirpitul! Nenorocire i groaze 1!
Si a fost cuvântul Domnului catre mine si mi-a zis: a Si tu, fiul omului, apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu c5,tre pamantul lui Israil: a Vine sfarsitul! Sfärsitul vine pentru cele patru laturi ale pamantului!
i acum vine sfilrsitul pentru tine s't voi slobozi mänia mea impotriva ta,
si te voi judeca dupä faptele tale
s't
voi grima:di peste tine toate uriciunile tale,
A.sa inca ochiul meu sil, nu mai
fie Indurätor i eu sä nu te mai crut,
ci iti voi räspläti dupá faptele tale,
ca s'a; se vadii cá ticidosiile tale sunt in rnijlocul täu i sá cunoasteti cä eu sunt Domnul. »
ea:ni asa zice Dornnul Dumnezeu: a Iatii vine nenorocire peste nenorocire, Vine sfärsitul! Vine sfarsitul, se desteaptä impotriva ta! Iatii-I ca, vine! Sfärsitul vine, locuitor al tärii! Vine ctmuna, ziva räzmiritei räzboiului se
i nu chiotele pe munti! Si acum Imi voi rästurna mänia mea peste tine i iutimea mea voi värsa-o toatá, peste tine i te voi judeca dupä faptele tale si voi präväli apropie
peste tine toate ticalosiile tale,
S't ochiul meu nu se va mai Indura de tine si nu te voi mai eruta,
ci iti voi räspläti dupit tichlosiile tale, care se sävärseso in mijlocul tän, ca cunosti ca eu sunt Domnul care loveste.
lata,' ziva! Iatä vine ! Vine cununa!
Toiagul infloreste, trufia infrunzeste ! Silnicia cre.ste, ca sâ se facii toiagul fárltdelegii. Dar nu va rärnanea nimio
nici din multimea lor, i nici din zarva lor si nu vor avea nici o strälus't
cire !
Vremea vine! Ziva este aproape! Cumpärätorul sit nu se bucure i van-
zatorul si nu se intristeze, cid urgia va veni peste toatä multimea,
www.dacoromanica.ro
IEZECHTL, 8
lar vitnzatorul nu va mai ajunge stapan pe lucrul vandut, chiar de ar mai
denie de la prooroc í preotul nu va avea la indemana legea i sfatul va pieri din
omul nu-ai va intemeia viata pe fir5d-
voevodul va fi cuprins de uluire i mainile poporului tara vor incremeni. Si le
fi in via, &Ad profetia este impotriva intregii multimi care nu va veni inapoi delege.
Sunati mereu din trâmbi
i pre-
gätiti tot, dar nimeni nu va porni la
fiindcli manía mea este impotriva intregii multimi: Sabia afara i foametea inlauntru.
Cel care va fi in toxina de sabio va muri, iar cel din cetate se va sfarqi
de foame ai de ciuma. Si daca s'ar intampla 85, scape
cativa fugan i dintre ei qi de s'ar ascunde
In vagauni ca porumbeii, vor muri cu totii, fiecare pentru faradelegea lui. Mainile tuturora se vor inmuia genunchii vor curge ca apa. Incinge-se-vor atunci cu sac *i spaima ii va cuprinde, fetele tuturor se vor ruina i capetele vor fi ple*uve;
Argintul lor 11 vor arunca in drum
aurul lor va fi spurciiciune, fiindca argintul lor aurul lor nu-i vor putea **1
mantui in ziva urgiei Domnului. Cu aur
argint nu se vor satura pantecele lor nu *i-1 vor umplea, deoarece le-au fost pricina cadera in pacat. Scumpeturile cu care se gateau, fäcute tot de aici, i-au dus la trufie statuile idolilor ion, adictigrozöviile lor care erau tot de aur i de argint, le vor preface in spurcaciune. Si le voi da prada in rnâinile stait}.1
nilor
i jaf in mâinie celor nelegiuiti
ai lumii ca sä le pangáreasca.
Si imi voi intoarce fata mea ai
ei vor pângari odoarele mele EA vor in-
tra inlauntru talharii r;i'l le vor intina. Preg5,te*te lanturi, caci tara este plina de vársari de Muge de silnicie.
**1
cetatea geme
gura celor batrani.
Regele va fi cuprins de jale
*i
plâti dupä felul vietii lor i dup5, náravurile lor bi voi judeca eu, ca sa cunoasca ei cä eu sunt Domnul. voi
8.
Ddrantarea Ierusalimului din pricina tiidole0i care se fdptuesc
lar in anul al foaselea, in ziva a cincea din luna a sasea, pe cand atateain in casa mea, lar batranii lui luda stateau i ei in fata mea, mana Domnului Dumnezeu can' peste mine. Si cand m'am uitat, iata ca era un chip ca de om, **1 de la *olduri in jos pare c5, era foc *i de la *olduri in sus puternic5, luminä ca electrul.
Si a intins ceva ca mana i m'a
apucat de *uvitele capului i Duhul m'a ridicat intre cer i pamânt, i m'a dus la Ierusalim in vedenii dumnezeeati, dinaintea porta celei dinlauntru, indreptat5, spre miazia-noapte, unde era säla*ul idolului geloziei, care starne*te gelozia.
Si iata ca acolo era slava Domnului Dumnezeului lui Israil, intocmai precum
vazusem in amp.
Si-mi zise: « Fiul omului ! Cauta' cu
ochii spre iniaza-noapte!» i cand am ridicat ochii spre miaza-noapte, jata ca la miaz5.-noapte de u*a jertfelnicului, chiar
la intrare, se afla idolul Si mai adaoga: Fiul oraului! Nu vezi tu oare ce savar*esc ei aici? Mari ticalo*ii... pe care casa lui Israil le siivarae*te, ca s'a ma departez de sfantul
meu loca*. Dar vei vedea inca i alte
Si voi aduce pe cele mai cumplite neamuri, care vor pune mana pe
ticalo*ii mai mari. »
casele lor i vor curma trufia celor puternici i vor pangazi sfintele lor loca-
Apoi m'a dus la poarta curtii cand ma uitai, iatti o bodá in zid. Si-mi spuse: Fiul omului! Stra-
*uri.
punge zidul !
Vine spaimal... Vor cauta man-
am inceput sa sträpung
zidul, dar iatä c5, dadui de o u*a.
tuirea, dar nu o vor afla.
Atunci el mai spuse: a Inträ foi vezi cumplitele uriciuni pe care le savar*eso ei inläuntru! $
Nenorocire peste nenorocire va veni spaim5, peste spaima, i vor cere ve713
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 9
Si am intrat si am viizut i iata tot felul de chipuri de taritoare, de
dobitoace, de spurciiciuni FA toti idolii casei lui Israil, zugraviti de jur-imprejur pe pereti, Precum i aptezeci de insi dintre batranii poporului casei lui Israil, in mijloc cu Iaazania, fiul lui Safan, stand in fata chipurilor, fiecare cu catuia In mana, in timp ce mireazina fumului
de tamale se ridica in sus. Si-mi mai spuse: o Fiul omului! Vezi tu ceea ce fac batranii casei lui
Israil in bezna si cum taniaia,z5, fiecare alto un chip, si cugeta: o Domnul nu
ne vede, pail/sit-a Donmul tara sa! Si adaose: vei mai vedea ticalosii si mai mari, pe care le savarsesc ei ! »
Apoi m'a dus dinaintea uii templului Domnului, care da spre miazanoapte, EA ce di vezi?... Acolo erau
Si indata venira sa,se barbati de la poarta ceo de sus, care da spre miazanoapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare
In mana, iar in mijlocul lor se afla un barbat invesmantat in vesmánt de in, cu o alimargi la brau. Si cum veneau, se ()Fir& Pang& jertfelnicul cel de arama.
Atunci slava Domnului se iidica de pe heruvimul pe care sezuse FA se indrepta spre pragul templului. Si Domnul striga, pe barbatul cel imbracat in vesmant de in, care avea calimarit la Si-i porunci: a Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, i insemneaza cu slova « Tau » pe frunte pe oamenii care suspina si se vaietii, de toate ticalosiile, care se saviirsesc in mijlocul lor!
lar celorlalti le-a poruncit:
bateti cetatea in urma lui i ucideti! Ochii vostri sa nu se indure i sit nu
femei, care stäteau s'r boceau pe Tamuz. Si-mi zise: Vezi, fiul omului, vei vedea ticâlolisi mai mari decttt acestea! »
Omoriti cu des5,varsire pe batrani, tineri, fecioare, copii i femei, iar de
cu fet,ele intoarse spre rasiírit, si se in-
nu va apropiati! Dar incepeti cu templul meu! incepura chiar cu batranii, care se aflau in fate, templului. Apoi le-a gait: o Spurcati templul umpleti curtile cu oameni morti, apoi
In sfarsit, ma duse in curtea cea dinlauntru a templului. Si ce sa vezi? La usa templul i Domnului, intre pridvor i jertfelnic, era,u ea la doudzeci cinci de oameni, cu spatele spre templu chinau spre ràsàrit, la soare. Si iarrisi imi spuse: a Vezi, fiul omului ? Sunt oare putin lucru pentru
casa lui luda ticalosiile pe care ei le stIvarsesc aici, i cand ei au umplut
piimantul cu silnicie i starnesc mereu
urgia mea ? Ba mai mult, ei fac sa se sue la mine duhoarea jertfelor lor! Dar si eu m5, voi purta cu manie:
erute.
orisicine va fi insemnat cu slova ((Tau» s5,
iesiti! o i ei ie5ir5, i incepurii, sa omoare
In cetat,e.
Si fiindc5, tot omorau i ramasei numai eu, cazui cu fato la pä,mant incepui 85, strig: a 0, Doamne Dumnezeule! Vrei tu oare sà nimicesti tot ceea
ce a mai ritmas in Israil, r5,van3ându-ti urgia ta impotriva Ierusalimului? Dar el mi-a rdspuns: o Pacatul casei
ochiul meu nu va mai fi milostiv nu-i voi mai eruto, i cand vor striga
lui Israil si al lui Judo este afar& din cale de mare, pi tara este plini de vár-
9.
In pädtsire 5i Domnul nu vede !* o De aceea si ochiul meu nu se va
din rasputeri la urechile mele, nu-i voi auzi!
sari de siinge si cetatea geme de silnicie, ba ei chiar i5i zic: o Domnul a lasat tara
Pedeapsa celcifii vine! Cei credinciopi vor fi crutafi, cei nelegiuifi
vor fi 1.
i
el se puse sa strige cu mare
glas la urechile mele astfel: o Se apropie pedeapsa cetätii, i fiecare sa aibli in mina unealta nirnicitoare!
794
uita indurator si nu-i voi mai eruto, ci fapta lor le-o voi intoarce in capul lor !»
i ce sà mai vezi? Omul cel in-
vesmantat in vesmant de in, cu calimara la brilu, aducea raspuns: a Am facut precum mi-ai poruncit!
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 10, 11
Intreg trupul lor, spatele,
10.
adicti cele patru aripile i roatele roate--erau pline de jur-Imprejur de ochi.
Vedenia cea infricosatii. Slava Domnului 8e depirteaxii de templu. *i cum m'a uitam, jata, ca, pe bolta cerului care se sprijinea pe capetele he-.
i pe aceste roate le-a numit In
auzul meu: s Oalgal ». i fiecare avea patru chipuri: una avea chip de tour, a doua chip de om, treia chip de leu si a patra chip de vultur. j heruvimii s'au ináltat. Aceasta
ruvimilor, se vedea deasupra lor ceva ca o piata de safir, care era la privire ea un tron.
era fiara pe care o vazusem la fluviul
Apoi se indrepa cu vorba catre
Chebar.
bärbatul cel frivesmantat in vesminte de in si-i spuse: e Intrit futre roate sub heruvim i ja un pumn de carbuni aprinsi din locul dintre heruvimi i finprastie-i a intmt In vitzul deasupra cetatii!»
i cand porneau heruvimii, por-
neau i roatele de Muga, ei, si cand fsi
ridicau heruvimii aripile s'a zboare de pe parnitnt, roatele nu se fntorceau de langa ei.
meu.
Cánd stateau ei, stäteau si
In vremea aceasta, cand a intrat bárbatul, heruvimii stateau In partes,
ele,
cand se in-64.9,u a se Intiltau toi ele,
fiindca Duhul fiarei era in ele. Dupii aceasta, slava Domnului a plecat de pe pragul templului si s'a asezat pe heruvimi.
dinspre miaza-zi a templului si un nour umplea curtea cea dinlauntru. Atunci slava Domnului se ridicti de pe heruvimi si se Indrepta spre pragul templului, i templul se umplu de nour si curtea se umplu de stralucirea slavei
i heruvimii isi ridicara aripile lor cttnd plecarti, se faltara de pe pámânt
Domnului.
In vitzul meu Impreuna cu roatele
afari, fntocmai ca vocea Celui Atotputer-
templului, In vreme ce slava Domnului era deasupra lor.
se opririi, dinaintea usii de la filsárit a
*i fasaitul aripilor heruvimilor se putea auzi pana' in curtea ceo de din-
Aceasta a fost fiara pe care am
nic, cand el graieste.
vazut-o dedesubtul Dumnezeului lui Israil, la fluviul Chebar, i acum stiu eh' au fost heruvimi.
i cand i-a. poruncit barbatului celui invesmântat In vesminte de in: Adu
foc dintre roate, dintre heruvimi s, s'a dus {A s'a oprit langa o mata. Atunci un heruvim a Intins mana dintre heruvimi spre focul cel ce era filtre heruvimi si a luat foc i l-a pus In pumnul barbatului celui Invesmantat in vesmant de in. i acela 1-a luat si a iesit de acolo. Dar heruvimul aven sub aripi ceva caro semäna cu o mana de om.
Fiecare avea cate patru chipuri, fiecare aves cate patru aripi, si sub aripi chip de maini omenesti. Cat despre infittisarea chipurilor
lor, ele emu chipurile pe care le vii,zusem
la fluviul Chebar. Aveau aceeasi
Visare. Erau chiar ele ! i fiecare mergea
fntins fnainte. 11. Altd ved enie. Juclecata lui Dumnezeu
$i cand ma tot uitam, iatii.
heruvimi se aflau patru roti, cate o
pentru cdpeteniile poporului. Domnul va aduna iardsi in (a/Ti pe poporul alu, pe care la ri8ipit irrin Impârdçii. i inirna cugetul lui se vor 8chimba. Slava Domnului peirdseste cetatea lerusalimului
roata lângä fiecare heruvim, iar coloarea rotilor era ca strálucirea pietrei de Tamis. Cal despre Infatilarea lor, tus-
patru aveau aceiasi chip, ea si cand o roata era Imbucatä fntr'alta.
se °preste pe muntele din PO cetd(ii.
Cand ele porneau, se Indreptau in patru parti si nu se intorceau In mersul
Proletul poveste,8te color din Cald,eea dasco-
lor, ci In partes, spre care se indrepta ceo de dinainte porneau dupit ea, i in mersul
lor nu se fntorceau.
795
perirea lui Dumnezeu.
1. Apoi ma ridicii, din nou Duhul si
má dure la poarta con de la asaritul
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 12
templului, poart5, care da spre rasarit. iata, cä dinaintea portii erau douàzeci i cinci de oameni, iar in mijlocul lor zarii pe Iaazania, fiul lui Azur, ai pe Pelatia, fiul lui Benaia, voevozii po-
despre intreaga cas5, a lui Israil, ro-. stesc locuitotii Ierusalimului: a Ei stau razleti de Domnul, fiindca nouä, ne-a dat el ¡ara aceasta in stapanire ! »
porului.
nul Dumnezeu: o Cu toate ca, i-am ritzletit printre pagani fo't i-am impritatiat In imparatii, le voi mai fi pentru o
S't atunci imi zise: lata oamenii care cugeta faradelegea a't dau sfaturi rele in cetate, Cei care zic: a Prea in scurt am zidit casele! Ea, cetatea, este cazanul, iar noi carnea! » De acee,a, profeteate impotriva lor, fiul omului. profeteate!
S't indata s'a pogorit peste mine
Duhul Domnului FA mi-a zis: a Spune! Aaa zice Domnul: « Intr'acest chip graiti voi cei din casa lui Isrml i eu cunose
ceea ce urzeate duhul vostru.
Pe mul¡i dintre voi i-ati omorit
In cetatea aceasta i ati umplut cu ucisi ei!
Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: Uciaii pe care i-ati pus inteinsa sunt carnea, iar ea este caldarea, i eu vä voi scoate dinteinsa. De sabie vä, temeti, dar sabie voi aduce peste voi »,
zice Domnul Dum-
nezeu,
a Si vä, voi scoate pe voi dintr'insa
va voi da pe mana streinilor
voi face judecata. Si yeti cadea in ascutisul sabiei, ai vä, voi judeca in cuprinsul lui Israil, ca sä, atiti cä eu sunt Domnul. Ea, cetatea, nu va va mai fi cazan nici voi nu veti mai fi carne inteinsa, ci vä voi judeca in cuprinsul lui Israil, Ca sa cunoaateti ca eu sunt Domnul
i cä n'ati umblat dupgi orandui-
rile mele, si de datinele mele nici nu v'a ci v'ati calanzit de datinele paganilor invecinati cu voi!
Si pe cand eu prooroceam, muri
Pelatia, fiul lui Benaia. Atunci cazui Cu
fata la pämant i cu glas mare strigai
q't zisei: 4 0, Doamne Dumnezeule ! Vei
nimici pe de-a'ntregul i ceea ce a mai 'limas din Israil? »
Deci apune-le: « Aaa rosteate Dom-
bucata de vreme loca a sfant, in Wile in care s'au dus s. Si mai apune-le: a Asa zice Dom-.
nul Dumnezeu: « Dupa aceea va voi aduna dintre noroade i va voi strange din Virile in care v'am imprfiatiat va, voi da iarasi pamântul lui Israil. Si dupä, ce vor intra ei inteinsul vor da laoparte toti idolii Eft toate grozaviile din teinsul,
Atunci le voi darui un singur
gaud ai duh non voi pune inläuntrul lor, voi indepa,rts, din trupul lor mima
ces, de piatra ai le voi da inimä, de carne,
Ca sa umble in poruncile mele oranduirile mele sä, le pitzeasca fo't le implineasca; a't ei sa-mi fie poporul meu, iar eu: Dumnezeul lor!
lar celor a caror inimi umbla
dupa idolii lor a't dupá ticaloaiile lor, faptele lor le voi rasturna in capul lor » zice Domnul Dumnezeu. Apoi heruvimii Jai ridicara aripile
roatele pornira cu ei, in vreme ce
slava lui Dumnezeu era deasupra capetelor lor.
Si slava Domnului porni de dinain-
tea portii de la risärit ai se opri pe mun-
tele de la rasaritul cetatii. Dar Duhul mä ridicä i mä duse in Caldeea, langä, robime, cu vedeniile Duhului lui Dumnezeu. i vedenia pe
care o avui pieri din fats, mea.
Atunci povestii, celor care fusesera
duai in robie, tot ceea ce Domnul imi descoperise. 12.
Cuvdntul Domnului se va adeveri si fm-
plinirea lui nu va fi am/Maki. i iaraai a fost cuvantul Domnului dare mine aaa: « Fiul omului! Tu locueati in in+ locul unui neam indaratnic: ochi au ca
Apoi a fost cuvantul Domnului &Are mine i-mi zise: a Fiul omului! Despre fraldi
despre fratii tal, tovaraaii tai de surghiun, 796
www.dacoromanica.ro
IEZECIIIL, 12
sä, vaza, dar nu vad, i urechi ca aria., dar nu aud, de vreme ce aunt
i asa sa stie ei, ca eu Bunt Dom-. nul, &and ii voi impfastia printre popoare si-i voi raspandi prin imparatii. Cu toate acestea voi läsa vreo chtiva, care vor scapa de sabie, de foamete si de ciuma, ca s&-si povestcasca ei, printre neamurile la care vor ajunge,
neam indaratnic.
i tu, fiul omului, gateste-te in ochii lor de pribegie i plead,: in pribegie ziva, in vazul lor, i pribegeste in vazul lor clinteun loe intealtul, poate ca, li se vor deschide ochii, fiindcá, sunt indaratnici de neam.
i
toate ticäloiile lor,
scoate povara ta de pribegie
;;;i
sa stie si ele ca
eu sunt Domnul. a i a fost cuvitntul Doumului care
ziva, in vazul lor, i pleach seara, ca cei care pleacit in robie;
mine si mi-a poruncit:
In ochii lor fä o gaura in zid
a Fiul omului! Manincit painea ta Cu cutremur i apa bea-o cu team& si Cu spaimit, i apune poporului taxii: a Asa
iesi printeinsa.
Incarca pe umar in ochii lor intrá in beznit; acopere-ti fata ca
nu vezi pámantul, eaci vei fi semn minunat pentru neamul lui Israil ! i am facut intocmai precum poruncise Domnul: seosei povara de drum
rosteste Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului din piimantul lui Israil: voastra s'o mhncati cu spainart i apa s'o beti eu groaza, filmic&
care am iesit in bezná si in vazul lor
silniciei locuitorilor ei:
tara va fi pustiita si va rä,manea fara tot ce cuprinde inteinsa, din pricina
ziva, ca pe o povara de robie, iar seara am fácut Cu Juana o gaura in zid, prin
Orasele ei pline de locuitori vor
am incarcat-o pe umar.
Apoi, fost-a cuvantul Domnului eh-
fi pustiite, iar pamantul va ajunge o
a Fiul omului ! Oare cei inclarittnici
Domnul ».
tre mine a doua zi
pustietate, ca sá cunoasteti cb, eu sunt
i Da'a intrebat:
din neamul lui Israil nu te-au intrebat
Fost-a cuva,ntul Domnului care
ce faci?
mine vi-mi zise:
Ci apune-le: a Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Aceasta proorocire este
o Fiul omului ! Ce insemneaza pilda
aceea care se zice la voi, in tara lui
pentru voevodul cel din Ierusalim pentru tot neamul lui Israil care se alb;
Israil: o Cu cht se lungeste vremea, cu atilt vedenia piere! » Dar tu apune-le: « Asa rosteste
inteinsul! »
Domnul Dumnezeu! Voi pune captit pildei acesteia, ca nimeni sá n'o mai spun& in Israil! Ci mai cu deadinsul apune-le: Vremea se apropie si once
i rispunde-le: a Eu aunt pentru voi un semn minunat i intocmai ceea ce am facut, aceea vi se va intampla si Veti porni in robie ! j voevodul care este inteinsul
ved enie se implineste! u
Ci sa nu mai fie in neamul lui
isi va pune pe umar povara de drum si va
iei prin zid pe intuneric i, ca sä iasa, Ii vor face o gaura. El isi va acopeni fata ca sit nu
vazit
pamântul
Israil vedenie desarta i proorocie mincinoasa,
Fiindca eu, Dornnul, child graiesc un cuvant, Il graiesc i il i adeveresc
Cu
ochii.
nu-1 mai aman, ci tu, neam indäratnic,
Pentru aceasta, îi voi intinde latul
In zilele tale am grait cuvantul si tot
meu si se va prinde in cursa mea, 0-1 voi duce in Babilon, in tara Caldeilor,
acum 11 voi i adeveri », zice Domnul Dumnezeu. Dar a mai fost cuvantul Domnului
pe care nu o va vedea i in care va muri,
lar toata curtea lui, toti dregatorii luí, toata ostirea lui, Ii voi imprastia in cele patru vanturi i voi scoate sabia in urma lor.
catre mine si mi-a spus:
a Fiul omului! Iatä, ce cugetit nett-
mul lui Israil: a Vedenia pe care a va-
zut-o el se va implini chip& multá vreme, 797
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 13
fiindcit a fost proorocitit pentru vreme
cá va eadea grindini, ea o vifornita va
28. De aceea lä.mureste-i: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Toate cuvin-
i c5.nd in sfarsit se va pravili zidul, atunei nu va va intreba oricine:
indepartati ! #
sufla vijelios,
tele mele pe care le grades°, nu va fi
4 Unde este tencuiala eu care ati tencuit
Dumnezeu.
gia mea furtuni vijelioasa i intru iu-
aingnatil a lor implinire, caci ceea ce eu graiesc, eu i adeveresc a, zice Domnul
timea mea ploaie potopitoare si grinding
13.
Proorociri impotriva proorocilor i proorocifelor mincinoa8e. j
*
Pentru aceasta, asa rosteste Domnul Dumnezeu: intru ur-
iar a fost cuvintul Domnului
catre mine si-mi porunci: 4 Fiul omului ! Prooroceste impotriva proorocilor lui Israil, care prooro-
va cidea in furia mea, i voi pritváli zidul pe care cu tencuiali l-ati tencuit si-1 voi la pgmant, Ii voi dezveli temelia, el va cgdea si intro ditrimaturile lui va
yeti gasi pieirea, ea sä, stiti ea, eu sunt Domnul.
voi varsa mania impotriva
cese dupit indemnul iniinii lor, i le spune: « Ascultati euvitntul Domnului !
zidului i impotriva zidarilor care ca ten-
nimic !
apune: Unde-i zidul i ande-s zidarii ? », Adica proorocii lui Israil, care prooroceau i vedeau pentru Ierusalim ve-
Asa graieste Domnul Dumnezeu: Vai de proorocii cei nebuni, care 80 calauzese de duhul lor, farti sit yacht Ca vulpile in darâmaturi, asa sunt
proorocii taj, Israile !
Nu se atin la spirturi i nu intärese cu zid casa lui Israil, ca ea sa tin& piept In lupti, in ziva Doinnului. Vazut-au vedenii desarte i proorocii mincinoase, cei care zic: Asa rosteste Domnul », fir& ca el fi trimis ca ei sa poatit avea niidejde in adeverirea
cuiali hau tencuit pi pe drept vi se va
denii de mintuire, cand nu era lam-
zice Doinnul Dumnezeu. « $i tu, fiul omului, intoarce-te ca fats la fiicele norodului meu, care proorocese dupi capul lor i prooroceste im potriva lor. $i le apune: Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Vai de cei care fac legatori pentru incheieturile mainilor i valuri pentru orice cap FA once stet de om, ea si prindä, suflete. Vrere-ati sit omoriti tuire a,
Deci voi vedeti vedenii desarte profetiti profetii mincinoase ori de cite ori ziceti: Asa rosteste Domnul », farä
suflete pentru poporul meu, i pentru voi sit le tineti cu viatit?
De aceea asa zice Donmul Dum-
meu, pentru un puma de ora i pentru un
ca eu si fi rostit nimic
nezeu: « Fiindca, voi graiti vorbe desarte
vedeti minciuna, iata ea sunt impo-
triva voastrá. a, zice Domnul, voi intinde mina mea impotriva proorocilor care yid lucruri desarte i a acelor care proorocesc minciung: in obstia poporului meu sa nu intre i in cartea
neamului lui Thrall sit nu fie inscrisi, In tara lui Israil si nu intre, ea sä, stie ea eu stint Domnul ! Fiindea si fiindci ei înalá norodul meu fágiduesc 4 pace i &Ind nu e pace, i când fac un perete, Il tencuese cu tencuialá. Dar spune zidarilor eä, zidul va &idea, ea va veni un puhoi de ploaie,
798
Voi ma pangariti pe mine in poporul
codru de paine, omorind suflete cars nu se cuvine sa moara, i ineti cu
viati pe cele care nu se cede si traiasci, momind cu minciuni un norod ascultator la minciuni.* De aceea, asa rosteste Domnul Dumnezeu: eu Bunt impotriva legátorilor in care voi prindeti sufletele ca pe pasiri si le voi da drumul si le voi smulge din inginile voastre ;
i
sufletelor
pe care voi le-ati prins, le voi da drumul.
*i voi sfasia valurile voastre
voi scapa norodul meu din
mainile voa.stre si nu va mai fi in mnâinile voastre,
ea sa cunoasteti voi ci eu aunt Domnul.
www.dacoromanica.ro
ItZECHIL, 14 Voi ati amarit cu minciung Mima celui drept pe care n'am vrut sa-1 necajesc i ati intarit mainile celui fara de
Dad, vre-un prooroc se va inf;ela ei va grin ceva, eu Dim lid, am facut
din calea lui cea rea i sa fie viu,
nimici din mijlocul poporului meu i asa î.i vor ispasi amandoi
lege, ca sa nu se intoarca la pochinta De aceea voi nu yeti mai vedea desalts vedenii si nu veti mai profeti,
fiindca voi scapa norodul meu din mane, voastra, i atunci yeti $ti voi ca eu sunt Domnul ! »
14.
Proorocie impotriva inchindtorilor la idoli:
impotriva beitrdnilor g, a poporului.
Atunci au venit la mine vreo cativa bdtrani ai lui Israil si au stat jos inaintea mea. Si cuvantul lui Dumnezeu fost-a catre mine i mi-a zis: o Fiul omului ! Iata oamenii care vi-au pus pe idolii lor in mima lor
si-au asezat drept in fata uriciunea färadelegii lor !
Sa le mai dau ouvant
mä intrebe acum i ei ? » Deci stai de vorba cu ei i le spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Otisicaruia din neamul lui Israil care II va inchide idolii in inimá, i isi va pune drept in fat& zminteala faradelecrii, se va mai duce si la prooroc eu,e'Domnul, fi voi rdspunde in pofida multimii idolilor,
Ca ea sirntit raspunsul la inima coi din neamul lui Israil, care cu multimea idolilor lar s'au departat de mine. De aceea spune casei lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu: « Intoarceti-vä de la idolii vostri si fata voas-
tra de la toate urIciunile lor, Fiincica orisicarui mu din casa lui Israil, incepand cu strainul locuitor in
pe acel prooroc sit se in§ele. ei frni voi intinde mana mea impotriva lui voi pacatul eelui care intreaba cat si al proorocului vor fi la fel, Ca sa nudse mai abata casa lui Israil
de la mine cu ratacirea i 8á nu se mai spurce cu pacatele lor, ci ei sa fie poporul meu i eu Dumnezeul lor o, zice Domnul Dumnezeu.
Si cuvantul lui Dumnezeu a fost
catre mine i mi-a spus:
o Fiul omului! Daca o tara ar
pacatui din necredinta impotriva mea mi-as intinde mana impotriva ei zdrobi once sprijin de paine, trimithud foamete, care ar nimici i oameni dobitoace,
Si inteinsa s'ar afla trei oameni:
Noe, Daniil i by, numai ei si-ar mantui sufletul », zice Domnul Dumnezeu.
o Daca as da drumul in tara la
fiare cumplite, care ar strabate-o, ca ra,mana, fära locuitori i ar ajunge pustie,
din pricina fiarelor nimeni n'ar indrazni sä tread), de la un capat la altul,
Si ar fi numai acesti trei barbati inteinsa, viu sunt eu », zice Doranul Dunmezeu, « n'ar scapa nimeni, niel
fii, nici fice, ci numai ei singuri s'ar
mantui, lar tara ar ajunge pustietate. Sau daca as aduce in tara aceasta ciuma si a zice: o Sabia sä treacil printeinsa! s i va fi sii nimicesc dinteinsa oameni
i dobitoace,
pune in loo, in Mima sa pe idolii sin
Si ar ramanea, numai acesti trei biirbati, viu sunt eu s, zice Domnul Dumnezeu, o n'ar scapa niel fii, nici fiice, ci ar scapa numai ei singuri.
Ii voi raspunde. Si voi indrepta fata mea impotriva
triva tarn acesteia si a varsa urgia mea impotriva ei cu sange, ca sa nimicesc dinteinsa oameni i dobitoace, Si ar fi inteinsa numai Nao,
Israil, care se va lepada de mine si îi va va pune drept in fatii uriciunea Mfgdelegii sale i se va mai duce si la prooroc ca sä mä, intrebe pe mine, eu, Domnul, omului aceluia si-1 voi face semn minunat
pilda, ea sti-1 nimicesc din mijlocul
poporului meu, ca voi sa stiti cá eu sunt Domnul.
799
Ori de as trimite ciuniä impo-
Daniil EA by, viu sunt eu o, zice Domnul Dumnezeu, « ca ei n'ar scapa, nici fu i nici fiice, ci prin dreptatea lor si-ar mantui numai viata lor !
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 15, 16 16.
21. Dar jata ce zice Domnul Dumne-
zeu: Cu toate acestea, daca voi trimite impotriva Ierusalimului aceste patru
Israil in curgerea vremii. Neiscut din tatd
i maicei hetitd, a lost gd sit de Dumnezeu fi crescut mare. Israilul este inchipuit ca o lecioard. Cdnd i-a venit rremea cdsdtoriei, Domnul a luat-o de solie, dar ea nu i-a lost credincioasd. Pedeapsa necredinfei ei. Iertarea dumneamorit
plagi: sabia, foametea, fiarele salbatice eiuma, ca sä nimicesc dinteinsul oameni i dobitoace,
Vor mai famánea caViva fugan, i fiice. Si ei se vor indrepta spre vqj i cand veVi vedea purtarea lor i faptele lor, và veVi care vor iesi din cetate: fu
zeiascd. Incheierea unui nou legdmdnt.
le-am pricinuit ceea ce le-am pricinuit», zice Domnul Dumnezeu.
Si a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: oFiul omului! Dezvalueste cetaVii Ierusalimului grozaviile lui, si-i spune: Asa rosteste Domnul care Ierusalim! Obarsia si patria ta este Ora Canaanului: tatal tau a fost amorit maica-ta hetita.
15.
ziva nasterii tale nu Vi s'a taiat buricul
mingaia de nenorocirea pe care am
aruncat-o peste Ierusalim, i ceea ce eu am adus peste el. Si. vor fi o mangaiere pentru voi, cand veVi vedea purtarea i faptele lor
va veVi incredinVa ea nu in zadar
Dar nasterea ta cum a fost? In
si in apá n'ai fost scaldata ca sh, fii curata, Cu care n'ai fost frecatä, Cu scutece
Pildd pentru necredinta lui Israil: vita cea neroditoare.
n'ai fost infasatá!
Ochiul nimanui nu avu grija de tine, ca sa-Vi faca, vre-una din aceste ingrijiri din inilä, catre tine, ci ai fost zvárlita pe camp Cu scarba., in ziva
Apoi a fost iarasi cuvantul Domnu-
lui catre mine si mi-a zis: 4( Cu cat este mai de preV vita de vie dealt oricare alt lemn, curpenul de viVa care creste printre copacii pa..
nasterii tale.
Dar cand am trecut pe langa tine
durii? Oare lemnul ei se poate intrebuinVa
f3'i te-am vazut cum te zbateai in sange, Vi-am zis: a In sangele tau rämâi cu cu zile sä, ranuli in sangele tä,u,
la vre-un lucru? Sau e bun de facut cuie de atarnat ceva inteinsele? Dar daca se pune pe foc i cele
Si inmulteste-te ca florile de pe
te-ai inmulVit, ai crescut te-ai facut mare, sanii tuui crescurä. parul Vi se facu mare, i erai goalii, de tot goala. camp !
dolls& capete ard, i mijlocul arde si el,
mai este bun apoi de vre-o treaba? Si dacii atunci cand era intreg nu era bun de treaba, Cu atat mai vartos acurn, cand 1-a ars si 1-a mistuit focul, va mai fi el bun de ceva? De aceea, asa zice Domnul Dum-
Si cfind am mai trecut pe acolo
si te-am vazut, iata ca-Vi venise vremea
dragostei. Apoi am intins peste tine
Dupa cum vita de vie dintre lemnele padurii o pun pe foc sa arda, asa voi face i cu locuitorii Ierusa-
poala vesmantului meu i Vi-am acoperit goliciunea i cu juriimánt am facut
nezeu:
limului.
Si imi voi indrepta faVa mea im-
potriva lor i, cu toate ci au scapat din foc, focul ii va mistui, ca ta tie ei
cä eu Bunt Domnul, când Imi voi Indrepta faVa, mea spre ei,
Si voi preface Vara in pustietate,
din pricina necredinVei lor s,
legilmant cu tine »,
zice Domnul Dum-
nezeu, 4( i ajunsesi sa fil soVia mea. Si te-am scaldat 10 te-am spalat de sangele cel de pe tine i cu mirezme te-am uns, Apoi te-am imbracat cu vesminte brodate i Vi-am facut sandale de viVel de mare si Vi-am fiicut turban de vison vesmant de panzii, subVire;
11. Impodobitu-te-am cu giuvaeruri, cu braVari la maini i cu salbà la gat;
zice Dom-
nul Dumnezeu. 800
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 16
Inel in nos ti-am pus, si cercei in urechi, in sfirsit o coroani pe cap.
La orisice fispintie
ficut
o capiste pa un deal al tau, ea Bali batjocoresti frumusetea ta d desfieut
i asa te-ai ficut frumoasä, cu
aur i Cu argint, ou vesminte de vison
si de panzi, subtire d de broderii. mincai lamurii, de filing, miere i unt-
delemn, i erai frumoasi, frumoasi tare, ajunsesesi Bai.
IC i i se dusese i vestea printre neammi de frumusetea ta, cici era dedi-
picioarele la orice trecitor i ti-ai inmultit desfrantirile tale. Te-ai desfrinat i cu Egiptenii, veoinii taj neinfrinati, i ti-ai inmultit desfrinirile tale, ea sit mi zidirästi.
i de aceea intinsei mina mea din ceca ce-ti fusese rinduit
virsitä din pricina podoabelor pe care le pusesem pe tine », zice Domnul
si te-am läsat pradii urgiei dusmancelor
Dumnezeu.
de purtarea ta eel), neinfrinati.
tale, filistencelor, cirora le era rusine
e Dar tu te-ai bizuit pe frumusetea ta, si din pricina renumelui tau
Dar te-ai mai desfrinat Asirienii, Uri si te saturi, i
te-ai desfranat, si te &ideal cu neinfranarea ta orictirui trecitor.
nindu-te cu ei tot nu ti-a fost deajuns, i fed, ai faptuit desfrandrile tale in Canaan, si in Caldeea, dar nici
luasi din hainele tale si-ti %cud
eu ele jertfelnice pe Inâlimi cu idoli
ma nu te-ai siturat.
0, ce inimi slabi !1) zice Domnul Dumnezeu, de hiptuesti toate acestea, fapte de ourvi, nestapiniti I i când îi clideai pe inältimea ta capisti cu jertfelnice la orisice rispintie si in orisice poiani de pe inaltimi îi ri-
impoclobiti ou vesminte de felurite colori,
si pe care inältimi te-ai desfrinat, a.sa cum nu s'a mai intimplat i nici nu se va mai intimpla; Luasi apoi giuvaerurile tale cele de aur si de argint pe care ti le fieusem
dicai templu, nu eral ca o desfrinatit
dar si-ti facusi din ele chipuri de oameni
ca dt, te desfrinezi cu ei; Pe urns& ai luat vesmintele broderiile tale i te-ai imbricat eu ele,
care isi lua darul, Ci erai o desfránat5, care in locul birbatului eau primea pe streini. De obicei, la toate desfranatele se dau darmi, ci numai tu ai ficut daruri ibovnicilor Cal i plocoane pentru desfránärile tale, ea de pretutindeni si vie la tine.
mirezmele mele i timáia mea, si le-ai adus inaintes, lor,
i painea mea pe care ti-o dii-
dusem, lamura de fain& i mierea care
era 85.--Vi fie hranii, o pus* dinaintea lor, intru miros cu buni mireazmi », zice Domnul Dumnezeu. * Apoi luad pe ffii d pe fiieele tale pe care i-ai niscut pentru mine adu-
Dar eu desfrânirile tale s'a in-
timplat altminteri decát cu femeile: nimeni nu umbla dupg, neinfrá'narea ta,
ci tu dädeai daruri, iar tie nu ti se
sesi lor jertfi, ea si-i mina'nee 1 Dar ai
dideau. Astfel, cu tine, luerurile au fost pe dos! Pentru aceasta, desfrinato, moult& euvintul Domnului:
crezut cá de,sfrinarea ta n'ajunge I
Cad ai junghiat pe fiii tal, i i-ai trecut prin foo si i-ai ars pentru ei, Firti ca, sivirsind aceste spureiciuni, sh-ti mai fi adus aminte
de vremea tineretelor tale, eind eral goali, goal& de tot i te zbiteai in sin-
o Asa rosteste Domnul Dumnezeu!
Din pricinii
gele tau! i dupi toate aceste ticäboii, vai! vai de nezeu,
i eu desfrii-
tine lio zice Domnul Dum-
Ti-ai mai zidit jertfelnice pe
ti-ai ficut temple in once
poiani de pe dealuri.
cä,
sivirsind desfranirile
tale ti-ai dezvelit ocara ta descoperit goliciunea ta inainte,a ibovnicilor adicit inaintea tuturor idolilor
ciunii tale, pentru singele fiilor tal, pe care tu li 1-ai dat,
37, Iati ci. voi aduna pe toti ibovnicii tal pe care i-ai indrigit d pe care
i-ai iubit, afari de toti aceia pe care i-ai urit, ii voi aduna, zio, impotriva
801
www.dacoromanica.ro
51
IEZECHIL, 16
ta de pretutindeni si voi dezveli goli-
grijä in care triia ou fiicele sale, fiträ, sprijine mama celui sitrao i lipsit.
ciunea ta, i vor vedea °cars, ta,
8i ele s'au trufit i in väzul meu au sivarsit ticàboii, pentru acesta le-am pierdut, dupi cum vezi. Dar Samaria n'a picittuit nici pe jumatate din picatele tale, ha mai var.tos tu ai inmultit ticillosiile tale mai mult decat ele, iar in toate ticilosiile pe care
8i te voi judeca dupti pravila desfranatelor si a virsitoarelor de sange.
8i te voi coplesi ou mania mea si cu ravna mea,
8i te voi da pe mama lor,
vor därama inaltimile tale cu jertfelnice
vor präbusi templele de pe dealuri;
le-ai ftiptuit ai indreptatit pe surorile
dezbrica-te-vor de vesmintele tale, ripivor giuvaerurile tale si te vor läsa goali, de tot goalä.
tale.
Poartit deci si tu ponosul pe care 1-ai zvarlit in surorile tale, pentru pitcatele tale, prin care ai ajuns i mai loasi decal ele, incat ele aunt mai drepte decat tine. Poarti deci rusinea i ocara
obstia intreagi va porni impotriva ta si te vor ucide cu pietre i
te vor cioparti cu sibiile, Da-vor foc caselor tale si te vor judeca in vitzul multor femei, i voi
ta, pentru cä ai indreptitit pe surorile
curma cu desfraul titu *i nu vei mai
tale!
face daruri !
voi domoli mania mea in tine si ravna mea o voi departa de tine voi potoli s'iL nu mi voi mai ne(10,
8i eu voi schimba soarta lor:
starea Sodomei si a fiicelor ei si sts,rea Samariei si a fiicelor ei, i voi schimba starea ta in mijlocul lor, Ca si-ti tragi ocara i si fii bat-
Fiindci nu-mi voi mai aduce
jocoritä, pentru ceea ce tu ai sitvarsit
aminte de zilele tineretelor tale, °and
ea sá le mitngiii.
Atunci Sodoma impreunä eu fiicele ei se vor intoaree la stare,a lor cea
tu m'ai zädärît cu toate färädelegile tale, ci tool& purtarea ta voi intoarce In capul tau roste.ste Domnul Dum-
asijderea si Samaria si fiicele ei se vor
si nu vei mai sävarsi desfraul cu toti idolii !
intoarce la stare,a lor cea dintai si tu fiicele tale vi yeti intoarce la starea
asa-i i fiicit-sa!
In gura ta cuvant de ocari in vremea
lisat bärbatul si copiii, sorä cu surorile tale, care si-au lisat bärbatii copiii lor: mama voastri hetiti vostru a fost amorit. Sora voastra, cea mai mare este
eiunea ta, ca in ziva de astäzi, batjocurit pentru fiicele Edomului FA pentru toate vecinele, pentru filistence, care jur-im-
nezeu,
i orisicine va alcitui o pildä, va alce in bätaie de joc: Cum e mama,
voasträ cea
8i nu va mai fi Sodoma, sora ta,
Tu esti fiica maicii tale, care si-a
deserticiunii tale,
Inainte ea sit se fi dezvelit goli-
prejur îi rid de tine.
Samaria cu fiicele ei, care locueste la
Sä.4i isprisesti desfranarea alce Domnul.
miazit-noapte de tine, iar sora ta cea
mezink care locueste la miazii-zi de tine,
este Sodoma cu fiicele ei.
8i cu toate cá n'ai umblat pe calea
i n'ai sävarsit ticäloiile lor, mai degrabi dealt ele te-ai stricat in tonta lor
purtarea ta.
Viu Bunt eu s, alce Domnul Dumnezeu, ci sorii-ta Sodoma, adici
ea EA fiicele ei, n'au savarsit atata cat ai sivarsit tu i fiicele tale!
Ia sá vezi care a fost pficatul
Sodomei: trufia, belsugul
Ciici asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: 4 Ma voi purta i eu cu tine precum te-ai purtat tu: cand adici ai &Meat
i lipsa de 802
jurämintul si ai stricat legämantul pe
care 1-am incheiat cu tine; Cu tcate acestea eu ¡mi voi aduce aminte de legimantul incheiat cu tine in zilele tineretelor tale, si voi incheia
mant vesnic cu tine. Atunci Ii vei aduce aminte si te vei ruina, eind voi lua pe surorile tale cele mai mari IA pe cele mai mici cleat
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 17
tine si ti le voi da ca fiice, dar nu in puterea leg5,mintului täu. Si voi incheia leg5,mint cu tine ea
sä cunosti cä eu sunt Doranul, Si ca si-ti aduci aminte
fie rusine, tacit sá nu mai deschizi gura,
and te voi ierta de tot ceca ce ai virsit 6,
zice Domnul Dumnezeu.
Si dupi cum a fost sädit 11 va
i eind 11 va ajunge vintul de la räsärit oare nu se va uses, pe local unde a fost sitdit? Da, se va usca!* Apoi a fost euvintul Doranului eitre mine i mi-a grait: e Spune-i neamului acestuia indiritnie: Pricepeti voi oare ce va si merge oare bine?
zicá acestea? » i talcueste-le: a Tat& c5,
17.
Parabola cu via cea riecreclincioasii. Ea inchipuegte pe regele Sedechia al ludei. Ped,epsirea tui. Vremuri i fdgcicluinle
va veril impäratul Babilonului la Ierusalim si va lua pe rege si pe principi
meeianice.
neasci i va incheia legimint Cu el, si-1
Si iarisi a fost cuvintul Domnului citre mine i mi-a zis:
i Fiul omului! Spune casei lui Israil o ghicitoare o Oda, Si graieste: ¿Asa rosteste Doranul I Un vultur mare, Cu mari çd falnice aripi,
cu mandre pene pestrite, veril in Liban
frinse un yid de cedru. Rupse crestetul lui eel fined
duse lute° tar& de negutitori si-1 puse bateau ors., al negotului. Apoi ha un butas bästinas, pe eare-1 sädi inteun pimánt mänos, Magi un iaz de 8.0., intoemai ea pe o salcie, Ca sit' se prindi i si ajungii vie, care sit, creasc5, in voie, dar seundi la stat.
Vitele ei trebuia sä se intoarci inspre vultur i räddcinile ascultätoare
fie.
Si s'a ficut butuo mare cu vite vinjoaae cu ramuri.
Si a venit un alt vultur mare, cu
falnice aripi i cu pene multe, dar acest
butuc isi intindea lacom rädáeinile spre al doilea vultur i ramurile i le riispandes, ca sá Bug& ap5, mai mult decit era In locul uncle fusese sltdit, Cu t,oate e5, fusese sidit in päraint minos i lingi iaz de spa, ea si, faci ramuri i s5, fac5, roadi si 65, ajungä vie minunat5.1
De aceea griieste: t Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Oare Ii va merge bine? Nu va t5,ia el oare r5,dicinile lui si nu va culege strugurii lui, ca lui toti s5, se usuee? i se va usen,
dar nu va fi nevoie de mäiri multe
va duce in Babilon,
Si va lua pe unul de vitä dom-
va punts sä faci jurimint, pe fruntasii
lui Ii lunas in robie,
Ca s5, micsoreze stipanirea, nu se mai räscoale impotriva lui i
85,
plizeasci legämäntul lui cu Midejde.
Dar el s'a räzveitit impotriva Babilonului, de a trimis soli pin& i in
den cai i ostire. Va izbuti Egipt, ca el? Va fi mintuit cel ce s5,värseste uncle ea acestea? Si eel ce oak& legämä,ntul va sciipa teafär ?
Dar viu sunt eu! * zice Domnul
i cá el va muri in Babilon, In palatul imp5,ratului, care 1-a ficut pe Dumnezeu,
el rege, din pricini c5, a c5,1cat jurimintul
legimintul
Si anume nu cu ostire mare si cu oameni multi porni-va Faraon la ca si riistoarne o intarituri i sä, cradeasci un val i sä faci, miteel de oameni,
Fiindc5, el a calcat jurimintul a stricat leg5,mántul. De vreme ce el a
dat mina i apoi a sävärsit unele ca
acestea, nu va sciipa! Pentru aceasta asa zice Domnul Dumnezeu: i Viu aunt eu! Juräin5,ntul pe care 1-a cileat i legämäntul pe care 1-a stricat, 11 voi intoarce in capul lui, Si-i voi intinde cursa mea i se voi duce in va prinde In latul meu Babilon i acolo Il voi judeca pentru
viclenia cea fatä, de mine. Si toti fruntasii lui din toati ostirea lui vor cädea de sabie, iar cei care
vor mai famines, vor fi imprästiati in
toate vinturile, ea si stiti voi cä eu,
si de numeros popor, ca si fie emule
din rädicin5,!...
Domnul, griie,sc!» 808
www.dacoromanica.ro
51*
1EZECHIL, 18
Asa zice Domnul Dumnezeu: Eu
insumi voi lua din varful inaltului cedru i voi rupe o riímurea frageda,
o voi sadi pe crestetul unui munte inalt,
*i anume pe crestetul unui munte din Israil o voi sádi, i va odriisli ramuri
roduri va da si va ajunge un cedru falnic, la a ami umbra se vor adaposti
tot felul de päsari. 24. Atunci vor cunoaste toti copacii ca, eu, Domnul, smeresc un copao bah inalt un copac mic, usuc un copac de curand inverzit i inverzesc pe unul uscat. Eu, Domnul, graiesc i adeveresc ! >
sci fie vitt.
i a fost ouvantul Domnului e:9,1re mine si-mi t Pentru care lucru spuneti voi
acest proverb cu privire la pilmantul lui Israil: i Parintii miinanca, aguridä, copfilor li se strepezeso dinii o?
Viu sunt eu r, zice Domnul i ca, nu yeti mai spune
Dumnezeu,
proverbul acesta in Israil. lata' cá. toate sufletele sunt ale
mele: sufletul tatalui ea 1;4 sufletul fiului,
iar sufletul paciitosului sà moarä! Un om este drept daca sävarseste fapte bune i dupa lege: nu
lucruri,
Faz& ca el sa fi facut v-re-unul: va manca jertfe pe munti, va intina pe femeia aproapelui säu, Va asupri pe cel sarao i obijduit,
va jäcraani, nu va da inapoi zalogul, Ii va ridica ochii spre idoli, va savarsi grozavii,
Va da cu camata si va lua do-
banda... Sa mai traiascli unul ca acesta ? Sil, nu triiiasea, fiindca a sävarsit toate aceste blestematii, i sa moara ! Sangele lui sa fie in capul lui vedea toate päcatele pe care le-a savarsit
Omul drept i omul *lejitos. Dumnezeu nu voieste moartea petcdtosului, ci sd se
i
facut aproapelui sàu unul din aceste
Daca el va naste un fiu, care va
18.
pocdiascd
«Dar daca, acest om va avea un fecior iabras, varsiltor de sango, care a
Nu manan ea, jertfe pe munti i ochii ridica spre idolii casei lui lsrail, nu
intineaza, pe femeia aproapelui sau, nu se apropie de o femeie necurata, Nu impileaza pe nimeni, da inapoi zalogul, nu jdomiineste, da paine celui fliimand, pe cel gol il acopere cu vesmantul sau, Nu da bani cu camita, i dobanda nu ja, mana qi-o trage inapoi de la tara, delege, cand judeca pe impricinati scoate adevärul la luminà, El umbla in legile mele i piizeste
indreptärile mele cu credinciosie. Jata omul drept, si el va fi viu s, nul Dumnezeu.
zice Dom804
tatal sau i se va teme si nu le va silNu va manca jerife pe munti, nu-si
va ridica ochii la idolii casei lui Israil, nu va intina pe femeia aproapelui säu,
Nu va impila pe nimeni, nu va lua zalog, nu va jitcmáni, va da paine celui fiamand si pe cel gol 11 va acoperi cu vesmantul sau, Nu va sàvârj nedreptate i dobanda ciimatareasca nu va lua, va face judecata
si va umbla in poruncile mele, acela sa nu moara' pentru fartidelegea stiu, ci s'a träiasca!
Dar daca, tatal siiu a impilat, a jacmánit pe altul si a savarsit ceea ce nu se cadea In mijlocul poporului d'u; sà moara pentru farddelegea lui.
i daca mai intrebati: De ce sa, nu ispaseasca fiul faradelegea pä-
rintelui sä,u ? lata, de ce! Fiul a savarsit fapte bune i, dupil lege, a pä,zit poruncile mele i le-a implinit, de aceea traiasca,
lar numai omul care va plica-
tui, vrednic este sit, moara! Fiul sä, nu
ispäseascii, farädelegea párintelui i pirintele sa nu ispäseasca faradelegea
fiului. Cel drept ea fie vrednic de dreptatea sa i cel ara, de lege sa fie osandit pentru faradelegea sa. lusa daca nelegiuitul se va pociii
de pricatul pe care 1-a savársit i va pazi toate poruncile mele i va savarsi
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 19
fapte bune i cinstite, s'a traiasca
19.
sá, nu rimara,
toate pacatele pe care le-a
Cantare de plangere pentru cei din urmii
faptele sale cele bune ea traiasca. Voiesc eu oare moartea pacatosului »,zice Domnul Dunanezeuo i nu mai degrabá di se pocaiascit i ea fie
Sedechia, 8ub chi pul leoaicei fi al puiului de leu, precum fi a/ vanjoeului butuc de vie.
i
regi ai regatului luda: Ioahaz, I oachin
siivarsit ea nu i se socoteasca, ci pentru
i tu, fiul omului, rosteste o plangene pentru voevozii lui Israil,
i spune: a Cum era maica ta ca
viu
o leoaica futre lei ! Stätea tolaniti futre
Daca un om drept se va abate
lei si li crescu i aduse un pui de-al san i ata
de la viata lui cea dreaptil i va fitptui
faradelegi, blestematii ca toate pt: cate le fiiptueste col pacatos, si mai trAiasca,
Ci feote faptele lui bune si nu i
ca era leu. deprinse si umble dupa pradá i ea minance oameni. i aflarit de el popoarele si-1 prin-
se
puna la socotealit din pricina necredintei
será in groapa lor, i prins cu carlige de falci il dusera in Egipt.
si a pacatului pe care 1-a savarsit! Din aceastä priciná sa moara! Dar daca, ziceti: a Purtarea Dom-
i
lua un alt puiu de leu mare.
veastra e nedreaptä
i cand cutreera printre lei, era deprinse sá umble dupit pradi
leu.
lar daca un pacatos se va pocai
vele le pustii, i tara toati o spaimanti cu ragetul glasului
manânce oameni.
i aduse prada in pesteri i ora-
Atunci se adunará impotriva lui
de pacatul pe carel-a slivarsit si va face fapte bune i cinstite, va ramanea cu
intinpopoare din tinuturi invecinate, será cursa lor, si-1 prinseri in groapa lor.
viata.
i J'ateo cusca, prins cu carlige in duserli la impaduseri intr'o ce-
i daca chibzueste FA se pociteste
filci, 11 inchiserá ratul Babilonului ;
de toate pacatele lui pe care le-a eavarsit, sä traiasei si si nu moará.
tate, ca s'a nu i se mai suda glasul
*i clac& mai zice neamul lui Israil:
In muntii lui Israil.
« Purtarea Domnului nu este dreapta!* Oare tu, neam al lui Israil, crezi
Maica ta fost-a ca un butue de
vie, in vie, sildit Mg& :n'a multa, plin de struguri si de vite din pricina belsugului de apa. i avea si o ramuri vanjoasa pentru schiptru impiratesc, i din pricina desisului crescuse inaltá la stat i era manda la privit, i pentru a ei pentru multimea vitelor sale. i intru manie fost-a ea smulsá zvarlita la pimant, si vántul eel de raaarit usa, vitele, care fusesera repte,
Purtarea mea nu este dreapti 7 Nu, mai degrabá, purtarea voastra nu este dreapti.?
De aceea, pe tine, neam al lui Is-
rail, te voi judeca dupá faptele vietii zice Domnul Dumnezeu. a Po-
cititi-vi de toate piicatele voastre, ca
si nu mai fiti zmintealá din pricina firadelegilor voastre.
Zvarliti de la voi toate picatele voastre cu °are ati pacatuit si vit oro* un cuget nou i un cluh nou. De ce sa mori tu, neam al lui Israil? Caci nu voiesc moartea pacatosului s,
facu leu
Daca un om drept se va abate
de la calea lui cea dreapta si va savarsi pacat i moare, din pricina picatului pe care 1-a siivirsit, sa moara.
tale s,
cand vazu ei nadejdea ei fu
nimicita, si nu mai era nimio de asteptat,
nului nu este dreaptä., ascultati, voi neam al lui Israil: Purtarea mea nu este dreaptäl Nu, mai degrabi, purtarea
zice Domnul Dumnezeu, sil se pocitiasca i sil fie viu! *
lastarisul ei 11 mistui focul.
Dar acum fost-a saditá in pustie, In pamânt uscat i insetat.
i atunci feo iesi din vitelo sale mistui ramurile sale, incat n'au mai avut ramura vanjoasa pentru schiptru
ci 805
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 20
S't astfel ti scosei din tara Egiptului si-i adusei in pustie, Si le dadui legile mele si le vestii randuielile mele, pe care omul trebue sa le implineasca si ea fie viu. Ba i-am dat i Sambetele mele, ca 85, fie semn intre mine si ei, i sii cunoasca misicine cà eu aunt Domnul cel
« Cantare de plangere imparatesc.* este, s't p15,ngere va rambles,. 20.
Profetul aratd bcitrdnilor plicatele (ilor lor, de la care trece la cele advdrsite
de ei, copiii lor. Neascultarea in pustie. Cu aducere de jertfe. Slujirea pe
Grija in viitor a lid Dumnezeu pentru
care sfintesc.
poporul &du, care va fi seas din impirdfille
Dar cei din neamul lui Israil s'au otirit impotriva mea in pustie, in legile
printre care a fost imprdstiat. Aducerea poporului in starea lui cea de altddatei.
mele n'auumblat, dispretuit-au randuielile
lar in anul al paptelea, in luna a cincea, in ziva a zecea a lunii, veniri din batranii poporului sa intrebe pe
mele pe care trebue sit le implineasca omul ea sit fie viu, pang5,rit-au Sambetele mele. i atunci cugetat-am: t vars urgia mea peste ei in pustie
Domnul i staturii, inaintea mea. Si atunci fost-a euv5,ntul Domnului
nimicesc !*
Dar mi-a fost milà pentru numele meu, ea sä, nu se faca de ocarii, inaintes,
ciitre mine pi-mi grai: a Fiul omului! Spune bittranilor lui Israil astfel: a Asa rosteste Domnul: Ve-
noroadelor din fata carera ti scosesem.
Si mi-am ridicat mana mea cu
nit-ati oare sâ mâ intrebati? Viu sunt
juramant impotriva lor in pustie, ca nu-i duo in piimántul pe care li-1 fa-
eu, dacii m5, voi 15,sa intrebat s, zice Domnul Dumnezeu. a Vrei judeci, vrei s5.4 judeci, fiul omului? blestematille parintilor lor, Si le spune: e Asa rosteste Domnul
gaduisem, tara in care curge lapte i miere,
mandretea tuturor imparatillor,
Made& au dispretuit legiuirile mele,
In legile mele n'au umblat, S5,mbetele mele le-au pangarit, umblitnd cu mima dupit idolii lor. Si iar m'am milostivit ca ea nu-i
Dumnezeu! In ziva And am ales pe Israil, ridicai mana mea cu juramant catre semintia casei lui Iacob i m5, descoperii in tara Egiptului, s't cu juramant
ispriivese chiar in pustie, Si am griiit in pustie e5,tre feciorii lor: a Nu va cal5,1adti de datinele p5,rin-
nimicesc
ridicai retina mea spre ei: a Eu aunt
Domnul Dumnezeul vostrul* In ziva acee,a ridicai mana mea cu juramant c5,-i voi scoate din tara Egip-
tilor vostri i obiceitnile nu le tineti, cu idolii lor nu vi, pangariti. Eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, in legile mele sit umblati,
tului vi-i voi duce bate° Ora in care
curge lapte i miere, giuvaer fare toate Si le-am poruncit:
oranduielile mele sii, impliniti,
e Fiecare sa
arunce idolii de dinaintea ochilor sai nu va mai pitngitriti cu idolii Egiptului, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
desert vapaia mea inteinsii in
Silmbetele mele s5, le sfintiti, ca mine si voi ca eu, Domnul, aunt Dumnezeul vostru. Dar si fiii s'au rasculat fmpotriva mea, si in legile mele n'au umblat, oranduielile mele nu le-au petzit, ea sit le implineasca, si dup.& care trebue ea vieBA, fie semn intro)
Dar s'au ot5,rit impotriva mea si nu au vrut s5, ma asculte i nimeni n'a aruncat idolii din ochii lor çi nici n'au par5sit idolii Egiptului. i atunci imi zisei: Sit vats urgia mea impotriva lor sit
titian& omul ea Eta fie viu, si Stimbetele
mele le-au pangarit. De aceea am cugetat sa-mi vats mania mea peste ei
tara Egiptului!*
Dar i-am crutat pentru numele meu, sä, nu se pangireascit ei in ochii noroadelor in raijlocul ciirora petrec, earora le-am
vestit
voi scoate din ara Egiptului.
le pliziti si sa le
sii, desert urgia mea in pustie. Si iaritsi am tras mana mea ina-
poi s't m'am indurat pentru numele meu, ea sit nu se facto; de ocarit inaintea no806
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 20
roadelor in vizul cirora Ii scosesem din
intins cu potop de mania voi domni peste voi,
Egipt.
i mi-am ridicat mina mea cu jurimint impotriva lor in pustie, si-i
i v5, voi scoate dintre popoare vi voi aduna din impiritiile in care v'am risipit, cu mânä vinjoasä i cu brat intins i cu potop de minie,
impristiu printre p5,gini si si-i desc in imparitii,
Fiinda n'au implinit legiuirile mele mele le-au dispretuit,
i v5, voi duce in pustiul noroa-
delor i má voi judeca cu voi fati citre
fat5
betele mele le-au pingärit si au umblat cu ochii dup.& idolii pirintilor lor.
Precum am judecat pe striibunii vostri in pustiul täril Egiptului, asa ma
Din aceast5, pricimi le-am dat rinduieli care n'au fost bune i legiuiri dupi
voi judeca eu cu voi s, rice Domnul
care nu puturil ri. vietuiasci, i i-am fäcut spurcati cu darurile
Durnnezeu. e
i vä voi trece pe sub toiagul v5, voi aduce spre povata le-
lor, câci ardeau in foc pe cel intii niiscut,
meu,
nul
Atunci voi osebi dintre voi pe cei care s'au räsculat si au picituit im-
aceasta ca s5, le insuflu atita groazi, incat sä cunoascii ei ci eu sunt Dom-
De aceea, fiul omului, vorbeste dare neamul lui Israil i apune: « Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Dar iatä In ce fel m'au mai batjocorit strimosii vostri dizánd de la credintä:
potrivi-mi, scoate-i-voi din pimintul pribegiei lor, i nu vor intra in pimintul
lui Israil, ca si cunoasteti c5, eu sunt Domnul.
Dar pentru voi, cei din neamul lui Israil, iati ce rosteste Domnul ! Fiecare
Dup5, ce i-am dus in Ora pe care cu jurämint le-am figiiduit 85, le-o dau, oriunde vilzur5, o colinit inalt5,, ori un copac stufos, acolo junghiari jertfele lor, aduseri darurile lor zad5,ritoare, intru
sit inliture idolii ali i apoi, daci n'ati mai vrea BA; mai ascultati de mine, si
nu mai pingäriti numele cel sfint al meu cu darurile i cu idolii vostri.
miros de buni mireazmä, si tot acolo turnirile lor.
In muntele cel dint al meu, pe
inaltul munte al lui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, a imi yeti sluji mie, voi
i i-am intrebat: a Ce fel de time este aceasta undo vä duceti? i-a limas numele e in5,1time #, pang in
toti cei din neamul lui Israil de pe pimint. Acolo voi binevoi intru voi voi cauta la jertfele voastre ridicate si la darurile voastre din pirg5,, cu care voi mä
ziva de azi.
De aceea apune casei lui Israil: zice Domnul Dumnezeu! Tot in chipul stribunilor vostri v5, intinati voi i v5, desfrinati dupä idolii lor, Ba Incä le aduceti i daruri de la voi, arzänd pe copiii vostri in foe, si vä pângârii cu idolii vostri pin& in vremea de astäzi, si mai vreti s5, mi mai las intrebat de tine, near!' al lui Israil? Viu sunt eu #, zice Domnul Dumnezeu, 4 ci nu m5, voi indupleca sä mä intrebati voi.
$i ceea ce vi vine in mint,e
i voi ctiuta la voi cu milI., ca
intru miros de bunä mireazm5 cind vä voi scoate dintre popoare i v5, voi stringe din imptiritiile in care v'am risipit i mI. voi sfinti intru voi in väzul noroadelor,
Ca sä stiti voi ci en sunt Domnul, voi duce in pimintul lui Israil,
In tara pentru care cu juriimint am ridicat mina mea eit o voi da strimosilor
cugetati nu se va intimpla, adic5,: a Si fim ca noroadele i ca neamurile impifittiilor, aä ne inchintim la lemne si la pietre! #
nul,
i
e Dar viu aunt eu i,
zice Doms cioi cu mânä vinjoasii i cu brat 807
vostri.
i acolo si vi aduceti aminte de
viata i de faptele voastre cu care v'ati intinat, s't sI. vI. scirbiti de toate riu-
tape pe care le-ati Ca sit stiti ci eu sunt Dornnul mii port asa cu voi pentru numele
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 21
meu, nu dup5, viata voastr i dupa faptele voastre cele rele, neam al lui Israil
Si tu, fiul omului, suspina se desale salele i Indurerat sit fil In fata lor. Dar cand te vor fntreba: «De ce
rosteste Domnul Dumnezeu. 21.
s5, le rtispunzi: Ca nu mai vine nici o veste, din caro pricing mima suspini ?
Parabola d,espre codrul aprins din Negheb, care se tdlcueste : sabia Domnului care
se topete, mainile sunt slabe, duhul
porneste impotriva lerusalimului, cel ce va fi crunt lovit. Impdratul Babilonului,
care va lovi cu sabia Iru.alimvl, ski la
fmi este far5, vlaga i genunchii curg ca apa. Dar iata eh, vine, se adevereste *, zice Domnul Dumnezeu.
rdspcIntie de drumuri se sfdtueste cu vracii. Amenintarea Domnului impotriva celor vinovati impotriva lui Sedechia si a cetätii. Vremea lui Mesia. Sabia Dom,nulut loveste si pe Amoniti.
Fost-a cuv5,ntul Domnului c5,tre mine si-mi o Fiul omului ! Profeteste i spune: o Asa rosteste Domnul ! s i spune: sabie, o sabie este ascutitti i lustruit5,.
Si a fost cuvantul Doranului catre mine si-mi zise:
sä iasit dinteinsa sapárari de fulger, fu ea lustruita.
Pentru junghiere fu ascutitä i ca
Fiul omului! Indreapt54 fata spre Teman, i cuvtintul tau sä picure spre miazazi, i profeteste Impotriva codrului din Negheb, Si-i zi codrului celui de la miaza-zi: Asculta glasul Domnului I Asa rosteste
Si o dadui In ruana unui ucigas, ca s'o apuce cu mina, de aceea sabia fu ascutitit i lustruitä, ca sa fie data In mina unui ucigas.
Domnul Dumnezeu
triva tuturor voevozilor lui Israil. Sunt trecuti in ascutisul sabiei Impreuni cu
Tip& i urlä, fiul omului, ffindca ea porneste fmpotriva norodului meu, it/1p°-
lata c5, voi aprinde
un foc care fti va mistui toti copacii verzi çi uscati, i vapaia palpilitoare nu se mai sting& si sit parjoleasca tot tinutul de la miaza-zi la miaza-noapte,
poporul meu! Deci, bate-te peste coapse,
Caci ziva de fncercare, iat'o, dar
cum ? Dar cand nu va mai fi acest
Ca toata fiLptura sit vada cb,eu, Dom-
nul, am aprins focul IntrInsul, ca sa nu
schiptru idispretuit ?
Atunci zisei: 0, Doamne Damnezeule, ei m5, fntreaba: o Oare nu graieste el in pilde ? Si indatä a fost cuvantul Domnului
iSi tu, fiul omului, profeteste bate mereu din palme, ca sabia sá loveasc5, fndoit i fntreit. lat.& sabia macelului, ea e sabia cumplitului macel
zice
Domnul
se sting& !
Duranezeu.
catre mine cu faspuns: Fiul omului ! Caut5, cu fate, im-
care fi inconjoarit, Ca sa fie cuprinsi de flor si multi sa fie cei care vor c5,dea, la fiecare
potriva Ierusalimului ; sá picure cuvantul
tau Impotriva templului meu i prooroceste impotriva tarii lui Israil, Si spune árii lui Israil: o Asa zice Domnul Dumnezeu! lata ca sunt fmpotriva ta. Scoate-voi sabia mea din teac5, i voi nimici din tine si pe omul drept si pe cel p5,catos. Dar ffindca voi stärpi din tine
poarta, iata, vor fi omorIti ca dobitoacele la junghiere. Sable, sabie ! Facut5, sá scaperi ea fulgerul, lustruiti pentru raificel !
Baga In groazä ! Ta-o la dreapta si-apoi la stänga, fncotro sortit este ascutisul tau, lar eu voi bate mereu din palme,
pe omul cel drept i pe cel pacàtos, sabia mea va iesi din teacii, impotriva a toata fäptura de la miaza-zi la miaz5,-noapte, Ca sä cunoasc5, faptura toatä ca eu
casa-mi potolesc urgia mea! nul, am poruncit asa. *
sit nu se mai intoaroa la loo !
(Ai pe care va sa vinä palosul imparatului
Doranul am scos din teacti sabia ca
Eu, Dom-
Apoi a fost cuväntul Domnului
cittre mine si-mi gris: Tu, omule, Inchipueste-ti doult 808
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 22
Intoarce-te in cetitile tale, in locul unde ai fost fitcuta, in tara obirpiei tale, unde te voi judeca. Atunci varsa-voi peste tine urgia mea, cu vapaia miniei mele voi sufia
Babilonului, dar s'a porneasc5, amindou5,
dintr'o singur& tara, i fa un aratator In
capitul drumului spre fiecare
ca-
tete,
Apa incit drumurile sábiei 85, se indrepte çi spre Raba, orapul domnese al Amonitilor, i spre luda, in Mima Ieru-
In tine pi te voi da pe mina s&lbaticilor oameni, fäuritori ai pieirei:
S& cazi pradä focului, singele tau sä curga In cuprinsul tarii i nimeni si nu te mai pomeneascä, fiindci eu Domnul am poruncit!
salimului.
Si irnpliratul Babilonului sta la
dispintia celor doua drumuri, ca si afle viitorul, i sloboade sageti, intreaba pe teraffini pi se uitä la maiul plisarilor.
In dreapta sa
22.
este prevestirea
Vdrsdrile de stinge §i ble,stemdfiile care se sdvar,gesc in Ierusalim sunt pricina pentru
Ierusalimul s, ca sá apeze berbeoi im-
potriva zidurilor, sa strige din risputeri strigáte de razboi, sà apeze ber-
rämintele cele mai sfinte, iar Domnul
care poporul va fi impreigtiat printreneamurile pdgdne. Cuptorul cel curdritor. 5i cdpeteniile sunt la fel cu poporul. Dar fi preofii, dregeítorii i proorocii nu sunt mai prejos. Dumnezeu a veirsat peste ei paja mdniei sale.
Pentru aceasta, asa rostepte Dom-
mine pi-mi grai: s Fiul omului! Vrei sä, judeci oare
beci la porti, sà faca meterezmi pi si ri-
dice un val de pamint.
Dar in ochii lor aceasta nu este de-
eit proorocie depart5 dei au jurat ju-
Fost-a cuvintul Domnului catre
le va aduce aminte de vinovatia lor, cind vor fi prinpi.
cetatea varsfitoare de singe? Si-i dez-
nul Dumnezeu: oFfindca v'ati adus aminte
väluepti toate blestemätiile ei, Si 0,4 spui: s Apa rosteste Domnul
de faradelegea voastra, descoperind p&-
catele voastre, dind pe Uta toate pacatele in toate faptele voastre, fiindci vi le-ati adus aminte, yeti fi prinpi cu
Dumnezeu! Vai de tine, cetate in
locul careia se vars5, singe! S5.4 vini vremea i sa-pi faca idofi, ca si se in-
mina.
Si tie, pingaritorule, necredinciosule voevod al lui Israil, caruia ti-a sosit ziva, fiindeà i färadelegea are sorocul ei,
tineze !
Cu singele pe ca,re 1-ai vársat te-ai
f5.cut vinovat5, i cu idolii pe care i-ai
facut te-ai intinat, i ti-ai apropiat ziva ta i vremea anilor tia ai dat-o mai incoace! De aceea te-am facut de °cara
Tata ce-ti apune Domnul Dumnezeu: o Jos cununa, jos cununa! Nu-ti trebuepte asta! Inaltarea celui smerit smerirea celui mindru! Mormane, mormane, mormane de darimaturi voi face cetatea! Vai de ea! Darimati 85, aten pina ce va veni
pentru popoarele pagine pi de ris pentru imparatii: 5. Cei de aproape i cei mai de de-
parte de tine Ii vor ride de tine, ces cu numele patat pi cu fiíradelegi puz-
acela care are dreptul i cäruia fi voi de-o!
Si tu, fiul omului, profetepte
derie.
apune: 4 L'a zice Domnul Dumnezeu impotriva Amonitilor pentru hula lor s. Si
le apune: o O sabie, o sabie este tras5, din tea,ca pentru mácel, i este lustruitä 8á scapere ea fulgerul, In timp ce aveai vedenii departe pi ti se profetea minciuna, ca s'a tai gitul celor far5, de lege pi filfa credintà, a caror vreme venise, ffindeä i farade/egea are sorocul ei.
Tata ca voevozii lui Israil, fiecare dupa puterea lui, vara& singe, Tata' i mama sunt de ras, streinul asuprit, viduva i orfanul sunt obijduiti; Tu dispretuepti templul meu fpi Sim-
betele mele le pingarepti. In mijlocul tau se afiá hulitoxi care vare& singe pi m'anime& jertfe, la tine,
pe munti
i
sävirpeso inlauntrul tau
fapte rupinoase; 809
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 23 Tu esti tara
eFiul omului
Goliciunea tatilui este descoperitä,
iar femeia necuratä o smeresc; Unul savirseste ticalosii cu femeia aproapelui situ, altul intineaz6, cu spurcitciunea pe norit-sa, iar6, altul smereste pe sora lui, him tatälui säu.
spurcatä çi fitrit pie de ploaie in ziva
jiifuesti pe aproapele tau,si pe mine m'ai uitat s, zice Domnul Dumnezeu.
g6,resc lucrurile mele ¡Abate, färä sä faci osebire intre ceea ce este sfant i ceea ce este lumesc, i nici intre curat si necurat, iar pentru calcarea Shmbetelor mele inchisera ochui, asa cd, fusei pangitrit in mijlocul lor. Dregátorii sunt lupi rapitori, gata 86, verse sänge, sit, piardit suflete,
mâniei,
Ai crud voevozi aunt ca fiarele
care zbiarii, lacome dup6, prada, omorind,
jefuind avere i scumpeturi si läsand multe femei väduve. Preotii calcit legea mea si pan-
La tine iau mitä, ca si se verse sänge ; tu iei dobinda de climittar, tu e Dar iatä cà voi pune m6,na pe prada ta, pe care ai prädat-o, si pe värBaffle de sänge care se siivärse,sc in cuprinsul täu. Oare mima ta se va impotrivi mäinile tale sta-vor ele därze, c6,nd voi judeca eu cu tine ? Eu, Domnul, am zis si voi adeveri acestea! Si te voi risipi printre neamuri
ca sá citstige castig nedrept; Proorocii
i te voi silmitna printre impar6,tii voi da laoparte toatä spurcitciunea din tine,
arte si proorocesc minciunä, i zic: e Asa
zice Domnul s, fafa ca Domnul sä fi zis nimic.
Apoi te voi lua pentru mine in
Norodul sitvärseste Impiläri13.1
vitzul popoarelor pAgäne, ca sit stii tu cA eu sunt Domnul.
mitneste, asupreste pe eel Barman i calle,
iar pe cel care nu este de un neam Cu ei, il asupreste färit pricinä. Si când vrui säI caut pe vre-unul . care sá zideascit zidul sa stea de pazit la spärturi, pentru tara pe care nu vreau
Si mai fu cuv6,ntul Domnului catre mine vi-mi zise:
e Fiul omului ! Neamul lui Israil s'a &cut zgurit. Toti laolaltä sunt:
s'o pra,piidesc, n'am i atunci am värsat peste ei urgia mea i in väpaia m6,niei mele i-am ni-
aramit, cositor, fier §i plumb, in mijlocul
cuptorului; toti s'au preficut in zgura de argint.
Din aceasta pricinit asa rosteste
micit, si le-am ritsturnat faptele lor in
toti v'ati Domnul Dumnezeu: pref6,cut in zgurä, iatä, và voi str6,nge In mijlocul Ierusalimului. S'it dup6, cum pui la un loe argin-
tul, arama, fierul, plumbul si cositorul la topit, in raijlocul unui cuptor si dai foc sit se topeascii, asa v6, voi aduna si voi sufla i eu intru vitpaia m6,niei mele §i Va voi topi.
dau pe deasupra cu
deoarece yid lucruri de-
capul lor *,
zice Domnul Dumnezeu. 23.
Necredinta celor data regale surori : luda i Israil, fatil de Dumnezeu, este inchipuitei prin desfrdul a d,atta surori : Ohola
Si va voi stränge la un loo 175 voi sufla impotriva voasträ cu v6,paia mâniei mele çi yeti fi topiti in mijlocul
i Oh.oliba. Ele s'au desIrdnat cu
Egiptenii, Cu Asirienii 8i cu Pedepsirea lor. Si iariisi fu cuvantul Domnului citre
mine §i-mi zise: Au fost odatit dou6, femei, fiicele
cetätii.
a,celeiasi mame.
mijlocul ei, ea sit stiti cä eu aunt Dom-
gaiati si tot acolo fost-au apucate de
Cum se topete argintul in mijlocul cuptorului, asa vä, yeti topi in
Si ele se desfranarit din tineretile lor, in Egipt. Acolo sänii lor fur& man-
nul, care am varsat peste voi mea.*
pieptul lor fecioresc. i pe cea mai mare o cherna Ohola,
iar pe sora ei Oholiba. Si le-am luat
Fost-a euv6,ntul Domnului nitre mine si-mi grai:
de sotii, si ele imi nascurit liisi fiice. 810
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 23
Si cind ti didu pe fati desfri-
Ohola era Samaria si Oholiba era Ieru-
nirile ei goficiunea ei, sufletul meu se scarbi de ea precum se scirbise si de sera ei.
salimul.
Dar Ohola in desfrinarea ei mä, pirisi, infierbintä pofta, dupit ibov-
nicii ei, dupi. Asirienii care se apropiau de ea,
Si-si inmulti desfritnirile ei, adu-
ctindu-0 arainte de zilele din tineretile ei, când era desfrinati in tara Egiptului,
Invesmintati in podia violeti, eatrapi i mari cipetenii, báiei frumosi, cithíreti pe cai. Ciitre
Cind se aprindea in pofta ei dupi
ei Ii indreptit de,sfrinirile
ibovnicii ei cu trupul ca de migar cu infierbintarea ea de armlisar.
sale, spre toati boierimea fiflor lui Asur, si se lilting cu toti idolii acelora cu care aprinsese pofta.
Si tu tinjesti dupi niravul cel
din tineretele tale, cind te stringeau
Dar nu s'a dat in lturi nici de la
stiseri in tineretea ei, care Ii strinseserä pieptul ei cel fecioresc si se desfri-
naseri cu ea. Pentru acea,sta am dat-o in mina ibovnicilor ei, in mina feciorilor lui .Asur,
pieptul.
Babilonenii
i Caldeii toti, din
Pecod, din Soa si Coa, impreunä, cu
dup.& care 4i aprinsese pofta. Ei Ii dezveliri, goliciunea, luari, pe fiü i pe fiicele ei, iar pe ea insisi o omorfri, cu sabia, §i ea ajunse prilej de vorbi pentru femei, i astfel se adeveii
Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari
ciipetenii laolaltä, osteni de seamit, spi-
tosi, toti laolalti, ciliri pe cai;
Sit vie impotriva ta de la raiazi-
cu ea judecata. Dar cu toate c Oholiba, sora ei, vizu, se närivi in pofta ei. aprinsi mai malt decit ea si in desfritul ei infra-
noapte cu care cu roate, cu cete de
noroade cu scuturi, cu paveze i cu coifuri
s't si, te inconjoare de pretutindeni, inaintea lor pricina, ea te judece dap& pravila lor. Si voi porni i rivna mea impotriva ta, ca sä, se poarte cu tine sillbatic: nasul i urechile ti le vor urmasii MI de sabie vor &idea.
and desfrául surorii sale. Dup. feciorii Asiriei se aprinse
pofta ei, dupi satrapi, mari cipetenii,
care se apropiau de ea imbricati in por-
firi, violetä, cälärei ciliri pe cai, toati boierimea feciorilor Asiriei.
Pe flu
Si am vitzut cä i ea s'a intinat, asa amandota cipitari acelasi nirav. Si ea 4i spori desfritul ei si mai mult child viizu chipuri de oameni zugrivite pe pereti, chipuri de Caldei zugrivite Cu row, Incini cu brim peste vale, Cu capetele infisurate in turbane bogate pireau si fie toti rizboinici cu renume, chipuri de Babiloneni sau de Caldei din patria lor Caldeea.
i pe fiicele tale Ii vor lua in robie,
iar urmasii tii mistuiti vor fi de foc. Si te vor dezbrica de vesmintele tale i toate podoabele tale ti le vor lua. Si-asa curma-voi picatul desfriu-
lui titu pe care l-ai savirsit in Egipt, kti nu vei mai ridica ochii tlii spre ei si de Egipt aminte nu-ti vei mai aduce, Ffindci asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Da-te-voi in mina celor care te urau EA a acelora de care se seirbise sufletul tau!
Si se infierbinti pofta ei la ve-
Si te vor uri vor räpi toati stridania ta i te vor läsa goad, de tot
derea lor i trimise soli la ei in Caldeea. Si Babilonenii veniri la ea, ea
Eli se desfäteze cu iubirea ei i au intinat-o eu desfrinirile ei, s't ea s'a intinat cu ei, pima ce si-a schrbit sufletul de ei.
de sani Egiptenii
De aceea, Oholiba, asa rosteste Domnul Dumnezeu: e Etta cä voi atita pe ibovnicii täi impotriva ta, pe aceia de care s'a scarbit sufletul táu si-i voi porni de pretutindeni impotriva ta;
desfránitrile ei Cu Egiptenii, care o necin-
vor dezveli goliciunea desfriului Pitcatul i desfraul tint 30. Ti-au pricinuit acestea,, fiindcä in
infierbintarea ta alergai chip& popoare,
te-ai intinat cu idolii lor.
811
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 24
Si deoarece apuci pe calea surorii
tale, iata cii iti dau i paharul ei in
Ci oameni drepti sa le judece dupa pravila desfranatelor i dupà legea
ea sa fie de ras si de madi!
frânate Cu mâinile manjite de sange ! Dar iatil ce mai rosteste Domnul Dumnezeu: impotriva lor o obstie, ea slt fie date spre chinuire i spre jaf,
siitoarelor de sange, cáci ele sunt des-
mana ta! » Dar iata ce rosteste Domnul: Paharul larg i adanc al surorii tale sa-1 bei
Plin e de durere si de intris-
Si obstia sá, le omoare cu pietre si ea le tale in bucáti cu spadele lor,
tare, paharul groazei si al spaimei, paharul surorii tale Samaria. Sii-1 bei i sa-1 sorbi, bei drojdia lui, iar pieptul sa ti-1 sfasii,
sa omoare pe fiii i pe fiicele lor i caselor lor sä, le dea foo.
Si asa
caci eu am grait s, rosteste Domnul Dumnezeu! De aceea asa graieste Domnul Dumnezeu: q Fiindcä m'ai uitat i m'ai
aruncat la spate, poartà-' desfraul tau!
voi
curma pacatul din
tara, ea toate femeile sa se invete minte
sa nu divirseasca pacatele lor... Si cu pedeapsa pacatului vostru vá, voi pedepsi i yeti ispasi pacatele
pacatul si
savarsite ou idolii vostri, ca siistiti cii eu sunt Domnul Dumnezeu!*
Si-mi mai zise Domnul: Fiul omului! Vrei sa judeci pe Ohola si pe Oholiba ? Atunci dezvalueste-le bleste-
24. Cele din urmd cuvinte ale profetului d,e.spre
matiile lor,
Ca s'au desfranat, si-au manjit
dirdmarea Ierusalimului. Pilda cu cazanul ruginit i soarta care-1 afteaptd.
mainile cu s'auge, au umblat cu idolii lor, ba si pe fiii lor pe care i-au nascut i-au ars pe foo, idolilor, ca
Illoartea sofiei pro fetului. Alte lucruri care se VOT mai intdmpla.
Si sa vezi ce mi-su mai facut:
Fost-a cuvantul Domnului catre
In vrernea aceea spurcat-au templul meu Siimbetele mele le-au pangarit.
mine in anul al nouälea, in luna a zecea, in ziva a zecea, grai:
Si efind Ii junghiau pe fill lor, pentru idolii lor, tot in ziva aceea intrau i in templul meu, ca sa-1 pangit-
Fiul omului! Insemneazi ziva a-
templul meu!
ceasta, chiar ziva aceasta, fiindca chiar in aceasta zi imparatul Babilonului s'a aruncat impotriva Ierusalimului
dup.& care trimisesera soli, iatfi
o pila; vi-i graieste: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Pune un cazan la foc
reascii.
Si asa vezi ce-au facut ei in
Si chiar ele trimisera du$ barbati ca sft-i educa de departe, si cei cit
sosiseri... Pentru ei scaldatu-te-ai ochii ti i-ai dat cu dresuri i ti-ai pus podoabe,
Te-ai tolänit pe divan, dinaintea caruia asezasesi o masa, pe care ai pus Carnaje mirezmata i rnirezme... Si zarva unei multimi de oameni
Si spune acestui neam indarfitnie
toarna epa intr'insul, Apoi pune halci de carne, bucati bune, solduri i spete, i umple-1 cu oase bune.
Ia ceea ce este mai de frunte din turma, pune lemne dedesubt, in
veniti din pustie se auzea in casa ei ! Si le puserä brätiri la maini i cununi pe capetele lor. Atunci intrebai pe cea mai tre-
clocote, asa ca sa fiarba i oasele untru. De oxee& asa zice Domnul Dumnezeu: « Vol de tine, cetats varsatoare de sange, cazan cu ruginii din care n'a
Si au intrat la ea. Cum se duce cineva la o desfranata, asa se dusera
cate una si. nu le set:ate pe ales, Fiindca, sangele se aflii inca in cuprinsul ei, varsat pe &tinca plesuvii, nu viirsat pe plimant, ca sa4 poatä acopeni
cut& Cu desfraul: q Va savarsi mereu ea desfranari
la Ohola i la Oholiba, ca sii faptuiasca
mai iesit rugina! Scoate buditile una
cu pulbere. 812
www.dacoromanica.ro
IEZECHLL, 25
Si am virsat sangele ei pe st5,nei plesuvi, ca sa nu se acopere, cu g5,nd
s5 intirat i s pornese ritzbunarea! Dar si vedeti ce spune Domnul
care i-ati päräsit, sä cadi in ascuisul sibiei. 22. Atunei yeti face intocmai cum am
ficut i eu, nu vi yeti inveli barba painea jalaniei nu o yeti manca, 23. Si yeti fi cu scufia in cap i cu sandalele in picioare, nu veti suspina niel nu vá veti boci, ci vä ve0 sf5,rsi in picatele voastre i unii din pricina altera yeti ineremeni de groazi. 24. i Iezechil va fi pentru voi un semn a,evea, fiinda tot ceea ce a ficut el ve0 face si voi, iar ebiad se va adeveri, sit st4i cá eu sunt Donmul Dum-
Vai de eetatea viirsitoare de sánge ! Acum voi pune i eu o butuDumnezeu:
rug& sub cazan !
Adu lemne multe, atat5, focul, fierbe carnea ea terciul, apoi team& eiorba, iar oasele si fie arse.
La urmi pune cazanul gol pe carbuni, ca sit se infierbante i aroma sä, se roseasei FA spuraciunea sä se topeascii,
rugina si se dud,. Trudi de-a surda! Rugina nu se
nezeu.
26. i tu, fiul omului, in ziva cand le voi lua vartutea lor, bucuria cea
ja, focul n'are ce-i face !
Dar cu spure5,eiunea ta e ceva eiudat 1 Ori de c5,te ori am vrut sä te
podoaba ochilor lor i dragostea sufletelor lor, fiii i fiicele lor,
cur5I, nu te-ai euritat de spureAciunea ta, dar tot spureatit vei rimanea pan5,
cand mania mea
se
In ziva aceea va sosi un fugar
dea de veste. In ziva aceea gura ta se va desvei grid si chide in faVa fugarului nu vei mai fi mut si le vei fi si semn aevea, ca sá cunoase5, ei cä eu sunt
va deserta in
ca
tine !
Eu, Domnul, am graft, i toate se vor intampla i le voi adeveri, nu le voi
trece cu vederea i niel nu m5, voi
Domnul. »
indura i nici nu mâ voi cài, ci dup.& pur-
tarea ta te vor judeca i dupa faptele tale s,
25.
zice Domnul Dumnezeu. Si mai fu euvb,ntul Domnului eitre
mine si-mi zise: t Fiul omului !
Prolefii impotriva popoarelor pcigtin,e Lavecinate. Prof efii impotriva Amonifilor,
latà cà printeo
Moabifilor, Edomifilor i Filidenilor. j a fost iar5,si euvantul Domnului
moarte fitr5, de veste te voi lipsi de prieerea ochilor tiii ! Nu suspina, nu plange si nu viirsa
&Litre mine si-mi
!
o Fiul omului ! Indreaptai fat,a, spre Amoniti i profeteste impotriva lor,
Susping in taini, nu cu tanguire ca dup5, moqi, pune-ti scufia in cap si incalV5.-te ctr sandalele, nu-vi inveli barba painea jalaniei si nu o minfinci,
i le spune Amonitilor: s Ascultati euviintul Doranului Dumnezeu! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiindc5, tu ziei templului meu: sac ! sae! » eand a fost pangirit ii pimantului lui Israil eand a fost pustiit, i neamului lui luda,
Apoi a doua zi graiestenorodului !
Ci seara imi muri femeia si a doua zi am flieut precum mi se diduse porun ei.
tand dus a fost in robie,
Dar 05,nd norodul m5, intampini cu vorba: o Spune-ne °data i noui de
ce faci asa ?... * Eu riispunsei: s Fost-a euvantul
Domnului eitre mine si-mi zise:
o Spune easei lui Israil ! Asa rosteste
Da-te-voi in stiipanirea Beduinilor, care sä aseze sälasurile lor in tine si mute asezirile lor in tine, s5, miinance rodurile tale i sá bea laptele Si vol preface Rabo in piisuni pentru cámile i orasele lui Amon in
axle pentru turme, ea si stiti ca eu
Domnul Dumnezeu: s Pang5,ri-voi tem-
plul meu, mandria puterii voastre, podoaba ochilor vostri, dragostea sufletelor voastre, lar Liii i fiieele voastre pe 813
aunt Domnul. » Drept este ceea ce spune Domnul:
Deoarece tu bati din palme t¡i
www.dacoromanica.ro
bub03,-§* ;ti
IEZECH1L, 26
te bucuri din inimi a'a cu tot dispretul pentru pa,mäntul lui din picioare
26.
Proferie impotriva Tindui, care va fi
Israil,
nimicit de Nabucodonosor, impciratul Ba-
Intinde-voi mina mea impotriva ta i te voi face pradit pentru popoare ai te voi reteza dintre neamuri ai te voi nimici dintre pri, i te voi pritpidi, ca sä cunoati ci, eu sunt Domnul *.
bilortului. La did,erea Tirului, toate popoarele se vor cutremura. Llotdrirea aceasta
vine de la Domnul.
lar in anul al unsprezecelea, in
luna intala, in ziva Intâia, fost-a euvintul Domnului cittre mine ai-mi zise: s Fiul omului1 Fiindca, Tirul a griit Ierusalimului: site sic poarta, noroa-
Aaa griete Domnul Dumnezeu:
e De vreme ce Moabul i Seirul zic: iatit
ci nea,mul lui Israil a ajuns ea toate
delor este sfärimata intorsu-s'a la mine belaugul stralucirii lui
popoarele,
De aceea voi deschide trectitorile muntoase, ca astfel cetigile si fie nimicite pinit la una, ele podoaba Bet-Ieeimot, Baal-Meon
De aceea aaa, rosteate Domnul Dum-
i Chiriataim,
Pentru Beduinii cirora le voi da in stipitnire pe Amon*, ca ei si nu mai fie amint* printre popoare. Dar ai pe Moab* Ii voi judeca eu, nul.
ca si age ei cà eu sunt Dom-
nezeu: s Teti, eu sunt impotriva ta, Tirule, i voi porni impotriva ta neamuri multe, cum se stimesc talazurile mirii, Care vor ditrima zidurile Tirului turnurile le vor pribuai, i eu voi mitura pulberea departe de el i 11 voi preface in stinci pleauvit,
Dar sä mai rimini loe pentru
mreje in mijlocul märii, cäci eu gritieser, zice Dornnul Dumnezeu. s i si fie prada noroadelor,
AlF}8. zice Donanul Durenezeu: «De-
oarece Edomul s'a rizbunat impotriva easei lui ludo IA s'a incitrcat de vini ai se fázbuna, cumplit,
De aceea aaa rosteate Domnul
Dumnezeu: Iata, cà voi intinde ma,na mea impotriva Edomului i voi nirnici voi dinteinsul oameni i dobitoace preface in pustietate, ca de la Teman a'a pin& la Dedan sä cada, de sabie.
Si voi trece fizbunarea mea im-
potriva Edomului in mina poporului meu
Israil, ai se vor purta dupe': vipaia niei mele, ea sit simtift ei räzbunarea mea», zice Domnul Dumnezeu. Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Ffindcii Filistenii se ritzbunarit cumplit
cu dispret in inima lor, crunt se
ritzbunarit, ca
sit
nimiceasca,
lar eetitile invecinate de pe uscat nimicite ea, fie cu spada, ca sà simti ei eft eu sunt Domnul.* Dar iatä ce rosteate Domnul Dumnezeu: s Stärni-voi indata, hnpotriva
Tirului pe Nabucodonosor, impitratul Babilonului, cel de la miazi-noapte,
ratul impitratilor, cu cai, cu care de
cu cälärei ii cu gloat& mare de
noroade. Ceti*le megieae cu tine, de pe uscat,
le va nirnici cu sabia, val de pitmfint va ridica Impotrivit-ti, meterezuri va sitpa Impotriviqi i adlipost de scuturi va Impotrivi.
Impotriva zidurilor tale el va in-
drepta izbiturile berbecilor säi, i turnu-
De aceea, aaa rosteate Domnul
Dumnezeu: Intinde-voi mana mea impotriva Filistenilor ai voi nimici pe
Cretanii lor i voi pripidi pe ceilalti locuitori de pe Iiirmul
Si ma, voi razbuna cu Inveraunare, cu pedepse de urgie, ea sa, cunoasci ei cà eu, Domnul, aunt cel ce trimit peste
ei räzbunarea mes 1
814
rile tale cu cängi de fier le va dobori.
Din pricina mulimii cailor lui, te va acoperi cu colb, de tropotul caläretilor sii ei de duruitul roatelor de la carele lui vor dârdâi zidurile tale ai and
va intra pe portile tale, va intra ca
inteo cetate cuceritit. Copitele cailor säi vor calca pe toate ulitele
www.dacoromanica.ro
tale, poporul tiu va fi
IEZECHIL, 27
ucis cu sabia, iar columnele tale cele tari le va tranti la pamant. *i vor Fads, averea ta, marfurile tale le vor jefui, zidurile le vor Fab*, mandrele palate le vor darama, iar pietrele, lemnele i molozul le vor zvarli In apa. Asa curma-voi multimea cantecelor tale, si glasul harfei sit' nu se mai
*i te voi preface in stand,
27.
Pldngere ca prileju/ prawirii Tirului.
Tirul, corabia cea de descithrpitä frumu-
sefe, care avea intr'insa tot ce-i trebue: Wale, pdnze i ostagi din. cei rnai mdnateci, gi care leicea negof cu intreaga
lume: cu Grecii, cu Edoiniii, cu Arabii,
va pieri. La prcilm.girea lui, gere :
loo uscat pentru mrejele pesca-
i sä nu mai fii zidit la loe, fiindca eu Domnul am graft rosteste Domnul rilor.
Dumnezeu.
Asa rosteste Domnul Duranezeu impotriva Tirului: La vuetul caderii tale, cand cei raniti de moarte vor geme, and sabia va ucide in tot cuprinsul tau, cutremura-se-vor tinuturile cele mai indepartate: Toti voevozii din ostroavele marii se vor pogori de pe tron, 10 vor lua coroanele din cap si se vor dezbraca de vesnaintele lor de felurite colori, se vor invesmanta in vesminte de jale, se vor tranti la piimant, tremuraLvor far& in-
cetare si din pricina ta vor fi uluiti, i de dragul tau riclica-vor o vor grai: e Cum te-ai
plangere
toli VO7
ndinea inmeirmuriti i vor alcdtui o pia-
e Cdt a lost Tirul de strdlucit in mima mdrii!... Post-a cuvántul Domnului catre
mine si-mi zise:
q7. tu, fiul omului, alcatueste o
plangere asupra Tirului, i spune Tirului care este asezat pe tärmul märii, care face negutatorie cu multe tinuturi indepartate: (+Asa ros-
teste Domnul Dumnezeu! Tu zis-ai, Thule, ca esti corabie de desavársita frumusete.
In mima märii se afla tinutul tau, iar corábierii care te-au flicut, filcutute-au negraita in frumusetea ta.
Facutuli-au twat lemnaria ta de
chiparos din Senir, iar ca sa-ti facts: un catarg luat-au un cedru din Liban.
Visle facututi-au din stejarii din Basan. Acoperisul tau a fost din fildes
prapadit i ai pierit din mare, slavita,
prins in lemn de molift din insulele
era puternica pe mare! De care se inspai-
Piinzele tale, din vison de Egipt brodat, iti slujeau i ca steag. Porfira violet& i stacojie din ostroavele Elisa
cetate, care impreuna cu locuitorii ei
Chitim.
mäntau toti cei 'ce locuiau pe tarmuri! i acum ostroavele se cutremura, In ziva aderii tale! i se inspäimanta, ostroavele din mare de sfarsitul tau! »
alcatuiau umbrarul corabiei. Principii Sidonului i ai Arvadului iti eran vaslasi. Iscusitii din Simira eran
Asa
zice
Domnul
Dumnezeu:
Când te voi preface in cetate pustie, intocmai ca si cetatile nelocuite, cand voi porni peste tine adäncul apelor celor mari care te vor invalui, Pogori-te-voi la cei ce s'au po-
gorit in mormant, la un norod de odinioara, voi gati loo de odihnä, in tara din adancuri, asemanatoare unor stravechi ruine, la cei care s'au pogorit In mormant, ea sa nu mai fil locuit sä, nu mai dainuesti in tara celor vii. Pieire cumplita vei avea i in Tea° nu vei mai fi, te vor cauta 0 nu te vor afia i,
zice Domnul Dumnezeu.
In tine 0-ti eran carmaci,
Batrânii Biblosului i mesterii lui
erau la tine ca ea astupe orapaturile corabiei.
Toate corabiile de pe mare cu marinariilor erau la tine ca sa faca
schimb de märfuri. Persil,' Lidienii Libienii erau osteni in Wires, ta, ei atarnau in tine coiful i pavilza i ei fi fäceau podoaba ta. Fiji Arvadului roi Cilicienii eran
de jur-imprejur pe zidurile tale, si Gainaditii In turnurile tale; scuturile lor atä,rnau pe zidurile tale de jur-imprejur
0 ele te faceau negrait de frumoasä. 815
www.dacoromanica.ro
1EZECHIL, 28
Tarpipul flicea negot cu tine din
pricina prea multei tale bogatii &Idea in schimb: argint, fier, cositor pi plumb.
Grecii, Tubal
i
Mepec
fliceau
negot cu tine pi faceau schimb de marfuri, pe robi 0 pe odoare de arama.
DM Togarma iti dadeau in schimb:
cai, cuilrei çi catari.
Fiii lui Dedan faceau negot cu tine, din depärtate tinuturi iti aduceau márfurile lor &Amu ca platä tildes abanos.
Edomul face% negot eu tine din pricina tärgului tä.0 mare 0 &idea in schimbul märfurilor tale: carbunculul, smaraldul, orisolitul, visonul, mä,rgeanul i rubinele.
luda i Israilul faceau negot cu tine pi dadeau In schimb: grtm, stirax, ceara, miere, untdelemn 0 balsam. Damascul facea negot cu tine din pricina produselor tale a tuturor bogätiilor tale cu vin de Helbon i eu
Din Ihal iti aduceau In schimb:
fier lucrat, scortipoarii, i trestie mirezmata.
Dedan faces, negot cu tine cu
paturi pentru Arabia 0 tuti voevozii Chedarului
fiiceau negot Cu tine 0-ti dadeau in schimb: miei, berbeci i tapi. Negutatorii din Saba pi Raema
fliceau negot, eu tine, dind in schimb: mirezme de tot soiul, tot felul de pietre
nestimate tale.
i
aur,
pentru márfurile
Haranul, Cane 0 Eden fliceau
negot cu tine, chiar Asiria pi Media faceau negot cu tine. Si ficeau negot cu veprointe
strälucite, cu mantii de porfirä violeta i brodatä, ou covoare tesute cu felurite colori, funii impletite i tari. Cu
astfel de luoruri faceau negot cu tine. Coräbiile din Tarsi., te slujeau pe tine pentru dusul märfurilor tale. Si tu ajunsesesi ticsita pi tare falnica in inima märii.
Pe Intinsele ape te duceau
care te insoteau. Dar.., un vánt de la risarit te sfaramä, In jalma märii. 816
Averea ta ii marfurile tale, mari-
narii i cärmacii, mepterii dulgheri pentru
dresul sparturilor, cumparatorii de mär-
furi, toti ostapii, care se aflau in tine, grosul norodului care se afla in tine se scufundara In adäncul marii, in ziva prabupirii tale... La strightul tau cel puternic macii tremura-vor i li vor pierde cumSi toti vaslapii täi cobori-se-vor de pe cofabiile ion; marinarii i toti ctirmaoii
maxii veni-vor pe uscat,
Te vor boci eu mare glas i vox tipa amarnic, pulbere ii vor pune In cap pi se vor täväli in cenu0i. Si ipi vor rade capul pentru tine, se
vor incinge cu sac 0 vor plânge pentru tine cu amäraciune in suflet pi cu suspin amar.
Si in suspinul lor vor alcitui o plängere pentru tine 0 te vor plänge: Cine a fost ea Tirul strälucit in mijlocul märii! Cand porneau märfurile tale pe
mare, saturai multime de popoare, cu bogatia ta cea mare 0 eu marfurile tale impäratii plimantului !
Si acum te-ai sfärämat, pierit-ai In valurile marii, In adäncurile apelor! Marfurile tale 0 tot norodul tau au azut in adânc ! Toti locuitorii insulelor stau incremeniti de tine, pi regii lor sunt cuprinpi de groazä. i liicrameaza. Negutätorii popoarelor bat din palme in ciuda ta pi te fluerä,
giisit un sfärpit naprasnic 0 in veci nu vei mai fi! » 28.
Profefie impotriva Tirului. Trufia regelui Tirului judecata lui Dumnezeu. Tanguire pentru moartea regelui Tirului. Prolefie impotriva Sidonului. Pedepsirea Sidonului va ti spre folosul liniftea lui Israil. Vremuri de fericire pentru Israil. i fu cuvantul Domnului &are mine gräi: a Fiul
omului I
Spune-i
regelui
din Tir: Apa rostepte Domnul Dum-
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 28
nezeu: 4 Fiindca s'a ingamfat mima ta ai zis: « eu sunt Dumnezeu i stau pe tronul lui Dumnezeu in mima mariloro, Cu toate a nu esti deal om si nu Dumnezeu, i iti inchipuesti in mima ta ca esti Dumnezeu,
Drept e di tu esti mai intelept deal Daniil, i nici o taina nu-ti este ascunsa; Prin intelepciunea fs't prin priceperea ta ti-ai agonisit bogatie 101 aur argint strangi tu in vistieriile tale ! Prin prisosul intelepciunii tale in negot, ti-ai sporit averea ta, de aceea inima ta ti s'a ingamfat de boga-
Dar din pricina intinsului tau negot, fiinda läuntrul tau se umplu de silnicie i ai pacatuit, te-am izgonit din muntele dumnezeilor si te-am alungat, heruvim acoperitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.
Si inima ta se trufi din pricina
frumusetii tale,
ts'i
lepädat intelep-
ciunea ta in schimbul frumusetii tale!
De aceea te-am aruncat pe pamant,
din pricina multimii pticatelor tale, si te-am facut ptiveliste inaintea imparatilor.
De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s Fiinda, trufit mima ca un
Cu viclenia negotului täu pangaritu-ti-ai sfintenia ta. De aceea foc va izbucni din tine si te va mistui si te voi face cenusa pe pamânt in ochii tuturor
Dumnezeu,
privitorilor.
tie !
Voi
starni impotriva ta streini,
cele mai cumplite neamuri, care vor scoate sabia impotriva minunistiilor intelepcitmii tale si vor pangari stralucirea ta.
Pogori-te-vor in groapa i vei muri de moartea naprasnica, a celui ce moare In adancul märii. Si vei mai rosti: o Sunt Dumnezeu »,
In fata ucigasilor tai, cu toate cá nu esti deat om, in mama ucigasilor tad? i
vei muri de moartea
celor
netaiati imprejur, de mana celor streini,
Toti cei ce te-au cunoscut dintre popoare vor sta inmarmuriti, caci ai
avut un sfarsit náprasnic si nu vei mai fi! r>
i a fost cuvantul Domnului catre mine si-mi griii: o Fiul omului! Indreapta-te cu
fa ta spre Sidon si profeteste, Si spune: o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: lath: Bunt impotriva ta, Sidoane ! Atunci mä, voi prearnki in tine i tu vei cunoaste a, eu sunt Dom-
nul, and te voi judeca pe tine si ma
Mudd's. eu, Domnul Dumnezeu, am hotâ-
voi sfinti in tine;
Si a fost iarài cuvintul Domnului catre mine si-mi grill: 4 Fiul omului ! Alcatueste o plangere pentru regele Tirului si-i spune:
jurul tau, cunoaste-vei cä eu sunt Dom-
rît
Cand voi trimite ciumä in tine si va fi situp pe ulitile tale, si ucisi vor cidea in mijlocul tau de sabia din
nul.
o Asa rosteste Domnul Dumnezeu ! Fost-ai
un desavarsit inel de pecetluit de o negräita frumusete,
Si erai in grädina lui Dumnezeu, In Eden. Vesmintele tale erau instelate cu pietre pretioase: cu rubin, topaz, iaspis, crisolit, beril, onix, safir, carbuncul, smarald i atu, legatura i a.sezarea lor fusese gatitä, in ziva zidirii tale! i erai heruvimul miruit si ocrotesti i te asezasem in muntele dumnezeilor, s't umblai printre pietrele scanteietoare.
Fost-ai far& prihanii in citile tale din ziva zidirii tale, pana cand pacatul se cuibari in tine.
Si nu va mai fi pentru neamul
lui Israil maracine tepos si spine usturittor printre vecinii - care il dispretuesc, s't vor cunoaste cä eu sunt Domnul Dumnezeu. A.sa zice Domnul Dumnezeu : «Cand
voi aduna pe cei din neamul lui Israil dintre popoarele printre care i-am impfastiat, i ma voi sfinti in ei, in vazul popoarelor pägäne, locui-vor pamiintul pe care 1-am daruit robului meu Iacob; Si-1 vor locui far& primejdie, zidi-vor case, sadi-vor vii i vor fi siguri
pe viata lor, cand voi judeca pe toti vecinii cei ce Ii dispretuesc, s't ei vor sti cä eu sunt Domnul Dumnezeul lorl*
817
www.dacoromanica.ro
52
lEZECIIIL, 29
Incit picior de om sá nu treaci
29.
Prolefie impotriva Egiptului ; marele crocodil. Nabucodorwsor, impdratul Babilonului, va cuprinde Egiptul ,si-/ va priida, ca
platá pentru lucrul pe care 1-a scivdr,9it pentru Domnul, inconjurtind Tirul.
Fost-a cuvántul Domnului catre
mine, in anul al zecelea, in luna a zecea, In ziva a douásprezecea, grii: a Fiul omului! Indreapti-ti fata spre Faraon, impiratul Egiptului, si profeteste impotriva lui si impotriva intregului Egipt. Spune i cuvinteazi: e Asa rosteste Domnul Dunmezeu: Vezi ! Eu sunt impotriva ta, Faraoane, impárate al Egiptului, marele crocodil, care stä nit in mijlocul bratelor Nilului i zice:
e Al meu este Nilul cu apele lui si eu filcutu-l-am!*
a Pune-ti-voi cirlige in fälcile tale si-ti voi lipi de solzii tái pestii din apele
tale si te voi scoate din mijlocul fluviilor tale impreuni cu toti pestii care s'au lipit de sol/ii
Si te voi azvárli in pustie, pe
tine si pestii fluviilor tale, si vei
eltdea, pe uscat fifí), ca nimeni si te adune si si te strángi, ca si ajungi demincarea fiarelor pimintului si pis& rilor cerului,
Atunci cunoaste-vor toti locuitorii
Egiptului cá eu sunt Domnul. Fiindci esti toiag de trestie pentru neamul lui
pe acolo si nici picior de dobitoc si nu
se abata, si si rámâná pustiu timp de patruzeci de ani. Si voi preface tara Egiptului in pustietate In mijlocul Várilor pustii si orasele lui riminea-vor pustii, timp de patruzeci de ani, in mijlocul oraselor pustii. Si voi impriistia pe Egipteni printre popoare si-i voi risipi printre
Dar ató, ce zice Domnul Dumnezeu: t La capitul celor patruzeci de am, voi aduna pe Egipteni dintre popoarele printre care i-am imprástiat, Si voi schimba stares, Egipte-
nilor si-i voi intoarce in tinutul Patures,
In patria lor de obársie, si acolo vor intemeia o imparitie mai slabi, Care si, fie mai slabii, decit alte imparatii si sä, nu se mai porneasci impotriva popoarelor, si-i voi imputina
ca sä nu mai poati stapâni noroadele.
Si atunci nu vor mai insufla neamului lui Israil nddejde aducindu-mi aminte de vina lor, cit s'au dat de partea Egiptului, si vor recunoaste ei eu sunt Domnul.
Fost-a cuvintul Domnului &t'Are mine, in anul al douizeci si saptelea, in
luna intiia, la zi-intii, si-mi zise:
e Fiul omului ! Nabucodonosor, im-
Israil: and ei pun mina pe tine, te frAngi
piratul Babilonalui, si-a pus ostirea la grea corvoadit impotriva Tirului: toti au plesuvit si si-au rinit umerele, dar nici ostirea lui, nici el plata n'au luat de la Tir, pentru lucrarea pe care o fitcuse
si dobitoacele,
Dumnezeu: Iati, voi da lui Nabucodonosor, imptiratul Babilonului, tara Egiptului, ca ripeasei bogiltiile, s'o prade i s'o jefuiasci! Asta fie plata
si le si spargi mina, iar cand se sprijini, te rupi i le zdruncini alele! De aceea asa rosteste Domnul Dumnezeu: s lata, voi aduce impotriva ta sabie si voi stirpi din tine oamenii Si tara Egiptului va ajunge pus-
tietate fárá tipenie de om, si atunci vor simti ci eu sunt Domnul. Si de vreme ce tu te-ai rostit: e Al meu este Nilul si eu 1-am fácut!
De aceea ata cä sunt impotriva ta si impotriva fluviilor tale si voi preface tara Egiptului intr'o pustietate
nemirginitä, de la Migdol pina la Siena
pini la granito Etiopiei,
De aceea asa rosteste Domnul
pentru ostirea lui,
Simbrie pentru lucrul pe caro l-a ficut pentru mine »,zice Domnul Dumnezeu.
a In ziva aceea voi face si odrisleasci cornul casei lui Israil, si tu vei putea sa deschizi gura in cuprinsul Egiptului, ea si, cunoasci ei cá eu sunt Dom-
nul.
818 www.dacoromanica.ro
IEZECIIIL, 30 vi voi pustii tara in tot cuprinsul ei, prin mana streinilor. Eu, Domnul, am grait ava!
30.
Prole(ie impotriva Egiptuluit judecata
cea amenintiitoare a lui Dumnezeu 8e apropie. Nabucodonasor, impdratul Babilonului, va fi unealta Fin care Dumnezeu va pedepei Egiptul. Braful lui
Ava rostevte Domnul Duranezeu:
4 Nimici-voi
Faraan va fi zdrobit, ca el sci cunoascd pe
Si a fost cuvantul Domnului catre mine vi mi-a grait: u Fiul omului, profetevte vi spune: Ava zice Domnul Dumnezeu! Bociti-va: O, ce zi! Caci aproape este ziva, ziva Domnului zi nouroasá; sfárvitul popoa-
i
voi curma
foc Toanului, vi voi judeca Teba.
relor !
Sable va veni impotriva Egiptului, vreme de spaima va fi in Etiopia, cand vor cadea ucivi in Egipt, cand bogatiile vor fi pradate i temeliile darámate. .1
idolii !
frica in tara Egiptului, Si voi pustii Paturesul vi voi da
Domnul.
Etiopienii, Libienii
vi
dumnezeii din Memfis vi voevozii din Egipt, ca s'a nu mai fie, vi voi faspandi
Lidienii
toata amestecatura de noroade pi Cub vi locuitorii din tara legamantului cu el vor cadea de sabie.* Aqa rostevte Domnul: Sprijinitorii Egiptului vor ciidea i stralucirea puterii lui va da inapoi, de la Migdol pa'nil la Siena cadea-vor de sabia s, zice Domnul Dumnezeu.
Varsa-voi mania mea impotriva Sinului, cetatea Egiptului, vi voi padi gloata din Memfis. Pwae-voi foc Egiptului, Siena se va zbuciuma de durere, Teba va fi cucara& v locuitorii vor fi impraptiati. Flacáii din On vi din Bubastis de sabio vor citdea vi femeile vor fi duse In robie. In Tahpanhes se va intuneca ziva, cand voi zdrobi schiptrul Egiptului vi voi curma stralucirea puterii lui, vi se va acopen i ca de un nour, iar fiicele lui vor pleca in robie.
Astfel voi judeca eu Egiptul, ca ea curio:mea el ca eu sunt Domnul.* Apoi fost-a cuvantul Domnului in
anul al unsprezecelea, in luna intaia, In ziva a vaptea a lund, vi-mi grai: *Fiul omului! Zdrobit-am bratul
In ziva aceea, vor ievi soli in graba inaintea mea, ca a", spaimante pe Etio-
lui Faraon, impitratul Egiptului, vi iata câ nu va fi legat cu vre-o lega-Aura ca sâ se tamaduiascit, sil se inzdraveneasca vi sa apuce iar sabia in mana. # De aceea ava zice Domnul Dumnezeu: *Tata cà. sunt impotriva lui Faraon, imparatul Egiptului, vi-i voi zdrobi mâinile lui pe cel zdravan vi pe cel zdrobit ca sa-i cada spada din
pienii neprimejduiti, vi vor fi cuprinvi de
maná,
a Si va fi pustiit in mijlocul tarilor
pustiite, i oravele lui vor fi in mijlocul oravelor pustiite,
Si atunci vor cunoavte ci eu sunt Dornnul, cand voi pune foo Egiptului vi alud tati sotii lui de luptá vor fi zdrobiti.
groaza ca in ziva Egiptului, caci iata-o ca vine!»
poare
Domnul Dumnezeu: Voi curma zarva Egiptului, prin mttna lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului. Ava
zice
El vi poporul sau, cel mai crud
dintre neamuri, vor fi aduvi
pustiasca
Egiptul, Efi vor scoate sabia din teaca impotriva Egiptului vi vor umplea tara de morti. Atunci voi usca fluviile vi voi vinde tara in mana celor necredinciovi 819
Si voi risipi Egiptul printre po-
voi raspandi prin imparatii.
Dar voi intari rnâinil impararatului Babilonului, vi-i voi da sabia mea in mana lui vi voi zdrobi lui Faraon, ca sa se vaiete, cum se vaieta cei strapunvi de sable.
Si voi inzdraveni mâiuile impa-
tului Babilonului, incat mâinile lui Faraon sa itintiie fax& vlaga, vi astfel sa vtie el ca
eu, Domnul, am dat sabia mea in mana impitratului Babilonului, ca s'o intinda pe deasupra tarii Egiptului.
www.dacoromanica.ro
52*
IEZECH1L, 31
26. Asa e! Imprästia-voi pe Egipteni printre popoare si-i voi rispindi In impäräfii, ca sä cunoascii ei c eu sunt Domnul.
31.
Prolefie impotriva Egiptului. Faraon este asemiinat cu un cedru alnic, precum tusese
Asur care se prausise nu de multa-
vreme, din pricina mtindriei. .Rdsunetul cdderii lui in toatd lumea.
lar in anul al unsprezecelea, in luna a treia, la a lunii, fost-a cuvintul Domnului &l'Are mine si-mi gral.
a Fiul omului! Intreabi pe Faraon, impliratul Egiptului, i gloata norodului säu: Cu cine te asemeni tu in märimea ta ?
Tata' Asiria era ca un cedru din Liban cu rnindre ramuri, cu
deasä, cu trunchi inalt i al cairui virf ajunsese gin& la nouri. Apele 11 crescusera
i
adáncul
facuse mare, indreptindu-0 riurile sale In preajma locului unde fusese sädit, intinzind riulefele sale spre tofi copacii
Intins
virful pinä la
noun
i
mandrit mima lui din pricina
si-a
lui,
Datu-l-am in mina unui impitrat al neamurilor, care sä se poarte cu el dupit picatul lui i si-1 taie. * Atunci il doborirä strâinii, nes,
muri crunte, zvtirlirä pe munfi, toate cringile lui chzurit in väi i ramurile lui stäteau rupte in toate vägäunile iar toate neamurile tului fugirä de la umbra lui si o
l'A-
sará,.
Pe trunchiul lui doborit se ave-
zara toate pästirile cerului, iar in ramurile lui se cuibärirà toate fiarele Biaba-
tice,
Ca nici un copac pus langä apä
eh.' nu mai creascá inalt i sä nu ajungii cu virful pan& la nouri, i ca nici unul
din cei care se adapit cu apä, sä nu se bizue pe ei in mindria lor, fiindca tofi stuit sortifi morfii si se duc In adâncurile pämttntului cu fiü oamenilor, la cei care se pogoarti In mormint.
Asa resteste Domnul Dumnezeu:
« In ziva când cedrul cobori in
eol,
de pe cámp.
1-am jelit si am acoperit adttncul si am finut in loe fluviile sale, iar marile ape se oprirä. Din pricina lui intunecai Libanul i tofi copacii campului tiinjirä
seserä mulfamitä belsugului de apl.). din vremea cresterii luí. cringile lui durará; cuibuti
duro(); el.
Din aceastä pricinä el intrecuse in iniilfime pe tofi copacii cimpului í'ndesise crängile, i ramurile i se intin-
toate päsärile cerului, i sub ramurile lui flicurit pui toate fiarele cimpului, iar la umbra lui Ii fácurit sälas multe popoare.
i era falnic i cu cangi inalte, din pricinä cä rädäcina lui era ring&
belsug de ape.
Cedrii din grildina lui Dumnezeu nu-i semánau nici unul, chiparosiin'aveau
criingi la fel cu el, iar platanii n'aveau ramuri ca el. Nici unul din tofi copacii din grädina lui Dumnezeu nu-i semäna la frumusefe. Frumos 1-am fi:cut, cu multe ramuri,
tofi copacii Edenului din grädina lui Dumnezeu aveau duda': pe el. Deaceea asa zice Domnul Dumnezeu: }Inda a crescut inalt si si-a
Cu huetul càderii lui cutremurat-am popoarele, and 1-am pogorit in eol, la cei ce se pogoarä in mormint; atunci se mingiliartt in adttncul pinattntului tofi copacii Edenului, cei mai frumosi i cei mai falnici din Liban, tofi cei care se adapti cu i ei furà nevoifi sä se pogoare In eo1 la cei morfi de sabie ei care mai nainte, ca sofii lui, stätusera adá, postifi la umbrit-i in mijlocul neamurilor.
Cu cine deci te asemeni tu in
strálucire si in marime dintre copacii Edenului? Tu te-ai pogorit acolo i ai fost dat jos cu copacii Edenului, In adttncurile pämintului, i stai printre cei netitiafi imprejur, cu cei ucisi de sabia. lata pe Faraon i tolda oastea lui o,
zice Domnul Dumnezeu.
820 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 32 Si iatit co gritieate Domnul:
32.
Fldngere pentru Faraon. Prd7wirea marelui crocodil. Egiptul va fi nimicit de im-
pdratul Babilonului. Cdntare de pogribanie pentru Faracm osdnditsd ecildeluiasal In 6eol la un loc cu cei ucigi de eabie, unde sâldluesc impdratii, regii i principii lumii.
Fost-a euvitntul Domnului cittre mine, in anul al doisprezecelea, in luna a douiisprezecea, la zi-inthi a lunii, zise:
a Fiul omului ! Alcatueate o plangere pentru Faraon, imparatul Egiptului,
spune: Leu al neamurilor, -cum ai pierit ! Fost-ai un crocodil in Nil, care faceai sä bolboroseaseä apa cu närile tale, o tulburai cu picioarele tale ai valurile ei le räscoleai !
Aaa rosteate Domnul Dumnezeu: Intinde-voi impotriva ta rrueaja mea, adunare mare de popoare, ea sit te scout& cu mreaja mea. Si te voi arunca pe uscat, pe pitmânt te voi zvârli 't voi ingädui ca toate päsitrile cerului sä se aaeze pe tine,
voi sätura din tine toate fiarele
Si carnea ta o voi arunca pe munti väile le voi umplea cu stärvul tau, Apoi voi addpa pämäntul cu pri-
sosul singelui täu ping la munti
prâpástiile pilmäntului se vor umplea de tine. i and te vei stinge, voi acoperi cerurile, stelele le voi intuneca, soarele 11 voi acopen i cu nour, iar luna nu-ai va mai Hispändi lumina sa;
Toti lurainittorii strii/ucitori din cer
li voi intuneca din pricina ta, a't intunerio voi aduce pe fata pannIntului n, zice Domnul Duranezeu. s
i mima multor popoare o voi
umplea de zbucium, cand voi aduce pe robii tâi in imparitiile pe care tu nu le cunoateai.
Multe neamuri se vor «pena de
tine ai pe impitratii /or Ii va apuca fiorui,
ctind voi invâxti sabia mea in fata lor,
ai vor tremura neincetat fiecare cu gändul
la viata lui, in ziva präbuairii tale.
821
Sabia
impitratului Babilonului va veni peste tine !
Cu spada voinicilor tuturor crunte/or popoare, dobori-voi multimea ta,
ei vor pustii striilucirea Egiptului
vor nimici toati gloata lui. Präpitdi-voi toate vietuitoarele din apele tale cele mari, picior de om sit nu le mai turbure a't copitä de dobitoe
sit nu le mai fascoleascit!
Atunci limpezi-voi apele viile vor curge ca untdelemnul 0, Domnul Dumnezeu,
a't
fluzice
Cand voi preface tara Egiptului in pustietate i cand va fi pustiitä In tot cuprinsul ei, eá.'nd voi ucide toti locuitorii dinteinsa, ca sá tie cä eu aunt Domnul. lath, plängerea, pe care s'o rosteasei, s'o rosteascä fiicele noroadelor pentru Egipt d pentru poporul säu », zice Domnul Dumnezeu. In anul al doisprezecelea, in luna intitia, in ziva a cincisprezecea, fost-a
cuvântul Domnului care mine ai-mi
«puse:
e Fiul omului ! Suspinä pentru norodul Egiptului, fiindcit eu il voi pogori In aditncurile pgmitntului, la coi ce s'au pogorit in mormânt.
Pe cine intreci tu in frumusete ?
Pogoarit-te a't sälitalueate cu eei nettiiati imprejur, In mijlocul celor care au ctizut de sable. Acolo va sttliialui a't el impreunit cu poporul lui.
Si voinicii lui ii vor gräi: e In
fundul Seolului cu sotii lui de lupti ! Sä se pogoare i sä sälaaluiaseä coi ne-
täiati imprejur, in mijlocul color strip punai de sabio! Acolo se aflä Asiria ai eu tot poporul, imprejurul mormäntului ei, toti sunt morti, citzuti in ascutiaul sitbiei;
Mormintele ei se aflit in fundul adâncului, iar poporul imprejurul mormitntului, toti morti, egzuti in ascutiaul säbiei, care Hispandisera groazg, In päp mitntul color vii. Acolo este Elamul ai tot poporul lui,
iraprejurul mormäntului lui, toti morti,
www.dacoromanica.ro
rEZECHEL, 33
cizuti in ascuticul sibiei, care se (lobo-
83.
riser& netkati imprejur in aditncurile cele mai de jos ale pimantului, ei care ritspindiseri groazi in pimi,ntul celor vii, i acum îi poartii, mara la fel cu cei ce s'au pogorit in mormOnt. In mijlocul celor morti ti pregätir Elam sillasul siu i norodului sii.u; imprejurul lui se tali, mormintele lor; toti cunt netkati imprejur, ucisi de sabie, i ei, care rispandiseri spaima in piinittntul celor vii, acum isi poartii ocara cu cei ce s'au pogorit
In mormânt si au fost asezati cu cei
omoriti. Acolo este Mesec iTubal,Impreuni,
cu norodul. imprejurul mormintelor lor, toti net:Ceti imprejur, ucisi de sabie,
care rispandiserà groaza in pitmAntul celor vii.
Si ei nu silisluesc cu vitejii care din vremi strivechi s'au pogorit InSeel cu armele lor de lupti i ckora li s'a pus sabia sub cap, ci Ii poarti picatul In oasele lor, filndcá prin faptele lor fizboinice ràspândiserä groaza in pimintul celor vii. Si tu vei sâlähui in mijlocul celor nethiati
imprejur, cu cei ucici de
sabie.
Acolo este Edomul, regii i principii lui, care prin faptele lor ritzboinice
au fost acezati cu cei ucisi de sabie ei stau cu cei netäiaÇi imprejur, cu cei ce ?au pogorit in mormant. Acolo cunt toti stiptinitorii de la miazi-noapte i toti Sidonienii, care s'au pogorit ucici, deoarece prin rizboaiele cu care rispandiseri groazi, acum cunt de ocarii. Acolo stau acesti netiiati imprejur cu cei ucisi de sabie ispäsese ocara cu cei ce s'au pogorit In mormOnt.
Faraon Ii va vedea ci se va mangaia cu tot norodul lui, cici Faraon cu oastea lui sunt ucisi de sabie i, zice Domnul Dumnezeu, o Cici a rispandit spaimi, in pimitntul celor vii, de aceea va fi In mijlocul celor netitiati imprejur, cu cei ucisi de sabie, Faraon si tot norodul lui *,
alee Domnul Dumnezeu. 822
Vremea nilntuirii. Mdntuirea nu este pentru cei care se afld in rara lui Israil, ci pentru cei ce 86 pocdiesc, pentru oamenii care stau aproape de Dumnezeu prin faptele /or bone. Cei ce ascu/tcl pe profet ascultd cuvintele, dar.nu lac nimic din, ele.
Dupi aceasta, fost-a cuvântul Dom-
nului citre mine ci-mi zise:
e Fiul omului! Griiiecte fiilor popo-
rului thu i le propovedueste: e Cand voi porni sabia impotriva unei tiri FA iocuitorii tirii vor lua pe cineva dintre ei si-1 vor pune Ara* Si cand va vedea sabia venind impotriva firii, va suna din trambitii si va vesti poporul,
Daci cel care aude glasul trim-
bitei nu se ostenecte dea de veste, ci sabia vine si-1 ja pe neacteptate, cangele aceluia sä fie in capul lui.
Dacit cel ce a auzit glasul tram-
bitei nu s'a grifibit sá dea de veste, singele lui si fie in capul lui, iar cel care a dat de vests si-a mantuit sufletul
Strijkul care vede cá vine sabia si nu sung, din trimbiti ci nu vestecte poporul si sabia vine i ja firit de veste pe vre-unul, acela va fi nirnicit pentru firidelegea lui, iar sangele lui Il voi cere din mOna Dar eu te-am pus pe tine, fiul omu-
lui, strijk peste neamul lui Israil, daci vei auzi vre-un cuvAnt din gura mea, cri-i de veste.
Daci eu voi spune celui fitri de
lege: e Piiatosule. vei muri*, FA tu nu-i vei da de veste, ca si se abati din calea
lui, pkitosul va muri in firidelegea lui i sOngele lui il voi cere din mrma ta
Dar (lac& tu ai dat de veste
tosului, sá se abati din calea lui ci si se pockascii, Efi nu se va pock de fapta
lui, va muri intru fkidelegea lui, iar tu ti-ai mi,ntuit sufletul.
i tu, fiul omului, apune color din nearnul lui Israil: o Aca v'ati rostit voi: Picatele i färädelegile noastre ne qi din pricina Ion pierim; cum putea-vom
oare sá rimanem cu viati?*
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 33
Atunci sö le raspunzi: Viu sunt zice Domnul Dumnezeu, a nu voieso moartea picatosului, ci sa se po&Masai picatosul de fapta lui i si fie viu! Pocaiti-va, pociiti-vá de faptele
garului, si mi-a deschis gura pima di-
al lui Israil? » i tu, fiul omului, propovedueste fiilor poporului tau: o Faptele bune ale celui drept nu-1 vor mintui in ziva and va picatui, i piicatul pacatosului nu-1
däramate din pamantul lui Israil zic astfel: Avraam a fost unul i lui i s'a dat in stipOnire tara, dar noi suntem multi i noua ne este data tara in stà-
de faradelegea lui s't nici faptele bune ale
Domnul Dumnezeu! Voi mâncati pe
mineata, la sosirea lui foi gura mi-a fost deschisi FA n'am mai fost mut. Atunci fost-a cuvintul Domnului catre mine vi-mi zise:
eu »,
voastre cele rele ; de ce sb: mori tu, neam
4 Fiul omului! Locuitorii asezärilo
panire !
va zaticni in ziva and se va pocii
De aceea spune-le: 4 Asa rosteste
celui drept nu-1 vor putea tine cu viati In ziva &Ind el va pacatui. Daci eu voi spune celui drept:
munti i stati cu ochii tinta la idolii vostri, varsati strage, i mai cugetati stäpaniti tara ? VA, bizuiti pe spada voastra, savarsiti blestematii i fiecare intineaza pe femeia aproapelui situ, si mai cuge-
e Viu vei fi », si el se va bizui pe faptele
lui bune si va saviirsi picat, toate fap-
tele lui cele bune nu i se vor tine in
seamit, ci va mini din pricina faradelegii pe care a sivOrsit-o! Dacii voi spune celui pacittos: e Vei muri », fA el se va pociii de pacatul
tati sa stapániti tara? An ta le graiesti: o Asa rosteste
Domnul Dumnezeu! Viu sunt eu: cada In ascutisul säbiei cei ce locuesc in aseziirile dftri.mate, cei din taring sä, fie hrana fiarelor, cei din castele si din pesteri ta moari de ciumä, ! *i voi preface tara in pustietate far& tipenie de om, stralucirea puterii sà se curme, iar muntii lui Israil sä, ta-
sau s't va savitrsi fapte bune ii dup.& lege:
Va da inapoi zalogul, va plati
lucrul furat, va umbla in poruncile vietii,
fari sä, mai saviorseasca, nici un pacat, okela va fi viu si nu va muri I
Toate pactitele pe care le va fi sivarsit nu vor fi pomenite i, firadca a s'aviirsit fapte bune i chip& lege, va
mâie pustii i ta nu mai treaci nimeni
prin ei, Ca si cimoasci ei cä eu stmt Domnul, mai alas &and voi pustii tara cu
trai!
Dar daca, fili poporului tau zic: Pravila Domnului nu este dreaptä, nici pravila lor nu este dreapta.
din pricina blestematiilor pe care le faptueso locuitorii. desaviirsire,
30. Dar iatä, fiul omului, ca fiii po-
Dacä cel drept se abate de la drepi savarseste pticat, el va
porului tau sfatuesc despre tine pe l'inga zid i la usile caselor si spun until catre altul: s Haideti i ascultati ce fel este cuviintul care iese de la Doranul! r
tatea lui muri.
Daca un pbeatos se pocateste de picatul lui si face fapte bune i plicute, pentru ele va ramanea, in viata. lar ceea ce spuneti: Pravila Domnului nu este dreaptit, », pe fiecare Il voi judeca dupil pravila lui, adicit dupa faptele lui, neam al lui Thrall! » In anul al unsprezecelea, in luna a zecea, in ziva a cincea a robiei nos, stre, a sosit la mine un fugar din Ierusalim si mi-a spus: o Cetatea a fost cu-
Atunci vin la tine, cum vine poi stau in fata ta i ascultit cuvintele tale, dar nu le fac, firadca in gura lor este minciuna, ci fac dupit, mima lor lacoma de castig. i asa tu ai ajuns ca un cOntaret de seamil, cu glas frumos i care zice bine din harfa sa. Ei ascuita cuvintele tale, dar nu fac nimio din ele! porul,
cerita I *
Dar mâna Domnului a fost peste mine, cu o seari inainte de sosirea fu823
i and se vor adeveri i jata 6, se vor adeveri cunoaste-vor ca, se allá profet in mijlocul lor!
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 34
Intocmai cum privegheazi ciobanul turma lui in zi de vijelie, asa voi priveghea eu turma mea si o voi scapa
34.
Peistorul cel reta care nu ingrijefte de oi Duninezeu, piistorul cel bun, care ingrijeiste de ele i ctind se risipesc le adunei la un loc. Noul relator, dintre urmagii David va fi peistor, iar Dumnezeu va fi impclrat. Incheia-va atunci un non
de orisiunde s'ar risipi in zi cu noni intunecosi.
Si voi scoate oile mele dintre popoare si le voi strange din imparatii, si le
voi aduce in pamântul lor si le
Si a mai fost cuvantul Domnului
catre mine si-mi zise: e Fiul omului! Prooroceste impotriva pastorilor lui Israil, prooroceste le spune pastorilor: Asa rosteste Dom-
iar stana lor va fi pe muntii cei inalti ai lui Israil. Si se vor odihni la stanä, bunit si vor paste päsune grasa in muntii lui Israil.
nul Dumnezeu: Vai de pastoril lui Israil !
Oare pastoril se pazesc pe ei insisi? Nu pastores° ei turma?
Irisa eu singur voi paste turma mea si o voi duce la odihnita, zice
Mancat-ati laptele, cu lana v'ati
Domnul Dumnezeu. a Pe oaia ces, pierduta o voi cauta, pe cea II-ab:cita, o voi aduce, pe cea rä,
imbracat, oile cele grase le-ati junghiat si turma n'ati pàzit-o! Pe oaia s'ab& n'ati inzdravenit-o, pe cea bolnavä, n'ati tamaduit-o, pe cea
nita, o voi lega, pe cea bolnava o voi
indzraveni, pe cea grasâ s't pe esa zdravänä o voi paste precum se si cuvine. Si voi, oile mele, asa zice Domnul Dumnezeu: a Iatä ca voi judeca pe oi, pe berbeci i pe tapi. Oare nu-i de ajuns ca pasteti pit-
ramita, n'ati legat-o, pe cea l'atacas& n'ati adus-o inapoi, pe cea pierdutit n'ati cau-
tat-o, iar cu cea zdravana v'ati purtat
cu silnicie. Si oile mele se imprästiara din lipsil de pastor i ajunsera demâncarea tu-
turor fiarelor salbatice si se razletirä,
Si ratitcirä, oile mele pe toti muntii si pe toate dealurile înalte si se risipira oile pe fata pamantului, filfa sii, alba cine le cauta si cine le ingriji. Pentru aceasta, ascultati, pastorilor, cuvântul Doninului! « Viu sunt eue, zice Domnul Dum-
nezeu. e Deoarece turma mea a ajuns pradi i demancarea tuturor fiarelor salbatice, fiindca n'au pastor, iar pastoril mei nu umblarà, cu oile, ci se pastorira, pe sinesi si nu oile mele, Da aceea, Etscultati, pistmilor, cuvantul Domnului: 4 Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
Luati aminte! Din mana pastorilor mei voi cere oile mele i voi curma °data cu pastoritul olor, i pastorii nu se vor mai paste pe sinesi! Scapa-voi turma
mea din gura lor, ca sa nu le mai fie
spre mancare, Fiindcit asa gritieste Domnul Dum-
nezeu: Iatit-ma ! Eu voi purta de grijä, de oile mele §i le voi. priveghia.
voi
paste pe muntii lui Israil, in luncile ksi In toate pasunile asezaailor lui Israil; Pe pásuni frumoa,se le voi paste,
sunea cea mai buna si apoi calcati in picioare cealaltä, pasune, i ca beti cea mai limpede apâ i pe cealalta o turburati cu picioarele voastre,
Incitt oile mele paso pasunea cal-
°ata in picioare si beau apä tulbure? De aceea asa zice Domnul Dumnezeu: e Tata, eu voi judeca futre oile grase si cele Biaba.
Fiindca voi lovii cu soldul 5i cu
umarul si impungeti cu coarnele voastre
pe toate cele bicisniee, pana, ce le goniti afana, Voi ajuta oile mele ca sit nu mai
fie pradá si voi judeca intre oaie si oaie.
Si voi pune peste ele un pastor,
care le va pastori, pe robul meu David;
el le va pástori si el va fi pastorul lor.
Si eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar David va fi imparat in mijlocul lor. Eu, Domnul, am .grait. Atunci voi incheia legamant de
pace si voi prapildi once fiará silbaticit din tara, ea sa poatit avea 824
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 35, 36
farà primejdie in pustie
in päduri
i
s5, doarm5,.
i le voi da lor binecuvântare de
ploaie mare, tFA le voi pogori ploaie la vreme, ploi binecuvitntate! Atunci pomii de pe ctImp Jai vor da roada lor ;EA p5,mäntul Ii va da rodnicia sa, i vor locui la ad5post FA vor
cunoaste cà eu sunt Domnul, cand voi sf5,rima jugul ai-i voi mintui din mina eelor ce-i robiser5,.
i nu vor mai fi pradit pentru
popoarele pagine i fiarele din tar5, nu-i vor mai m'Anca si vor locui fado, grij5.,
eitci nu va fi cine sa-i stinghereascit. *i le voi intemeia o s5dire desiivarsitg
i nimeni in tará nu va mai
piitimi de foame ai nu vor mai indura ocara pitgänilor. Atunci vor cu.noaate ci eu, Dom-
nul Dumnezeul lor, aunt ou ei, iar ei, casa lui Israil, sunt poporul meu*,
zice Domnul Dumnezeu. Voi sunteti oile mele, oile p5,aunii
mele, oameni sunteti voi, iar eu sunt Dumnezeul vostru »,
zice
Domnul
Dumnezeu. 35.
Profefie impotriva Edomului. Edomul va
fi nimicit din pricina invermuirii impotriva lui Israil fi a dorinfei de ateipdnire peste Israil. Fost-a cuvitntul Domnului citre mine vi-mi zise: s Fiul omului ! Intoarce-te cu fata spre muntele Seir i profeteate impotriva lui, i spune: s Aaa gaieate Domnul Dumnezeu: Iatiá ca sunt impotriva ta,
munte Seir, ai-mi voi intinde mit'na mea
impotriva ta ai te voi preface in pustietate necuprins5,; Cetittile le voi preface in mormane
de ditritmituri i tu vei fi pustietate, ca sá tii cà eu sunt Domnul. Fiindcli, tu ai nutrit duamänie neincetati i ai trecut prin ascutiaul sltbiei pe fiii lui Israil, in vremea nenorocirii lor, in vremea cand p5,catul le apropia sfttraitul,
De aceea, viu sunt eu*,zice Dom-. s te voi preface in lao nul Dumneezu,
de sänge i sängele 85 te urmäreascii,
fiinda, sangele te-a &cut vinovat,
sängele si te urmfireasca I
preface muntele Seir in
i voi
pustietate nemärginit5,
ì voi nimici cale
dinteinsul pe oricine Ii va face
pe-acolo; ITmplea-voi muntii titi de morti, colinele
i
valle tale, si toate luncile
tale de uciai, citzuti de sabie, Co sá ajungi pustietate deapururi
cetlitile tale sá nu mai fie locuite, ca sá cunoati cá eu sunt Domnul. De vreme ce tu zici: s .Ale mele
s5, fie amiindoui popoarele i anifindouii eu s5, le stapftnesc, deai Domnul
este in ele*,
De aceea, viu sunt eu*, zice Domnul Dumnezeu, s c5, má voi parta cu tine dupá, vietjmgaia ta i dup5, ciuda
ta pe care tu ai vitdit-o cu ura impotriva lor, FA mi voi descoperi intru ei, când te voi judeca eu,
Ca sà atii cá eu Domnul am aflat despre toate hulele pe care tu le-ai gr5it impotriva muntilor lui Israil: s Pustiiti sil, fie si spre mâncarea voastr51*
i fiinda tu te ingiimfai cu gura impotriva mea ai mà blestemai, dar eu am auzit, Aaa rosteate Domnul Dumnezeu;
Cum te bucuii tu ca tara mea sä fie pustie, aaa iti voi face si eu; Precum tu te bucuri de casa lui Israil ca la fie pustie, tot asa iti voi lace i eu. Pustietate 85 fii tu, munte Seir, impreun5, cu tot Edomul, ca s5, ata cá eu sunt Domnul! 36.
Israil se intoarce in, jara. Binecuvdntarea Domnului se moral peste tot : munjii vor fi locuifi i apezdrile deirdmate vor fi zidite din non. Dumnezeu va culege pe poporul sdu de printre popoarele peigtine i adu-
andu-1 in tara il va inzestra cu duh nou inimä nouei. Popoarele paigdne vor recunoafte atotputernicia lui Dumnezeu, cdnd poporut sdu va fi afezat in atarea lui cea dintdi. 1. s i tu, fiul omului profeteate despre muntii lui Israil i spune: s Munti 825
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 36
ai lui Israil, ascultati cuviintul Dom-
nuluil Aaa, rosteate Domnul Dumnezeu:
nude& vrijmasul strigi in ciuda voastrii: A Pustietate, aha ! sä, fil deapuStipinirea noastrii, eati! r,
ruri !
De aceea profeteate i spune: e Af}a,
rosteste Domnul Dumnezeu: Fibula a'r tot fiindeá va dispretuiau i vi, doreau cu infocare vecinii vostri, ca sa fiti in stipinirea celorlalte popoare, i voi ati ajams de vorbf, i defilimarea norodului,
Pentru aceasta, munti ai lui Israil, ascultati cuvintul Domnului Dumnezeu: e Aaa rosteate Domnul Durnnezeu muntilor, colinaor, luncilor, váilor, pustiilor sidaauri &Amato, oraaelor párisite, care
ajunseseri pradä, si de räs pentru ce-
lelalte popoare vecine;
De aceea Elsa rosteate Domnul Dumnezeu: In vipaia eiudei mele, gräitam impotriva celorlalte popoare piighne impotriva Edomului intreg, care si-au
hotirit tare mea ea moatenire a ion, cu toast", bucuria inimii i cu dispret in
suflet ca si le fie prada;
De aceea profeteate impotriva lui Israil i spune muntilor e'r dealurilor i luncilor i viilor: « Aaa
rosteate Domnul Dumnezeu: JatA, in
rfi.vna urgiei mele am grilit, fiindci trebue sä, ispäaiti ocara popoarelor. * Si iariai de a,ceea: Aaa zice Domnul Dunanezeu Popoarele vecine cu voi sf, poarte ocara lor ! lar voi, munti ai lui Israil, dati mládite i faceti roduri pentru poporul meu Israil, cici se apropie venirea lui. Ca-xi iatä, mA apropiu de voi
indrept spre voi i veti fi arati manati !
Si vi voi inmulti pe voi oamenii, intreg neamul lui Israil: muntii vor fi locuiti
i
sillaaurile cliirb,mate vor fi zi-
dite din nou. Si vi voi inmulti pe voi oamenii dobitoacele sii se inmulteasci i si se prilsefusciiai va voi umplea de locuitori ca in vremurile trecute i vi voi face mai mult bine cleat In vremurile de la inceput, ca si stiti ci eu sunt Donnaul! Si voi aduce oarnerd peste voi,
poporul meu Israil, care ea va ia in
826
moatenire i ea nu-i stipiinire mai lfsati fir& copii. Aaa grideate Domnul Dumnezeu: e Din pricini ca-ti spun: mâncittoare de
oameni eati tu, si tu-mi la.ai poporul meu fArà copii, Sä, nu mai mininci oameni i poporul tau sit nu mai riming fir& copii », zice Domnul Dumnezeu.
Si nu voi mai auzi la tine bat-
jocura popoarelor i ocara noroadelor nu
o vei mai purta si pe poporul tau sf, nu-1 mai lasi fide: copii r, Duranezeu.
zice Domnul
Fost-a cuvfmtul Domnului citre mine si-mi zise: 4 Fiul omului ! Cand cei din neamul lui Israil locuiau in pitnaintul lor, se spurcau prin viata i faptele lor i viata
ion inaintea mea era ca necuritia fireasci, a unei femei.
Si-atunci am virsat milnia mea impotriva lor, din pricina stangelui pe care Il viirsari pe pimint i a idolilor
lor cu care 11 spureaserii. Si-i printre neamuri ei-i räspândii In împäri4ii, ei-i judecai dupi viata i dupii, faptele ion! Si aaa, plecari la neamurile la care plecarii i ptangiriri numele eel dint al meu, Meat se spunea despre ei: e Ei Bunt poporul lui Dumnezeu i final
iasti, din tare lui! Atunci i-am crutat pentru numele
meu cel dint, pe care-1 pingitriri cei
din neamul lui Israil, printre neamurile printre care plecaseri.
De aceea aa rosteste Domnul
Dumnezeu: Spune casei lui Israil: o Nu pentru tine, neam al lui Israil, mijlocesc
eu, ci pentru numele meu cel dint pe care 1-ati pingirit printre popoarele unde
v'ati dus.
Si voi sfinti numele meu eel mare,
care a fost pingltrit printre noroade, pe care voi 1-ati pingärit in mijlocul lor, ca saatie neamurile pagine ci eu Bunt Domnul r,
zice Domnul Dumnezeu,
and mg, voi sfinti in voi, in viizul
lor.
Si va voi lua de printre neamuri va voi stringe din toate va voi aduce in patria voastri.
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 37
Apoi v voi stropi cu apa. curat5, si v5, voi curiti de toate spurciiciunile voastre pi de toti idolii vostri v5, voi face curati. i v5, voi da un cuget nou si un duh nou voi pune inl'auntrul vostru voi scoate mima cea de piatrii, din trupul vostru i v5, voi da una de came.
de cirduri de oameni orasele cele nimicite, ca 85, stie ei ci eu sunt Domnul. * 87.
Minunata tuviere a lui Israil. Vedenia
läuntrul vostru i vä voi insufla ea umblati in legile mele i orinduielile mele
cdmpului de °ase. Duhul le inviazd çi pe ele incep 84 se infiripeze vine f i carne pi &I 8e imbrace cu piele. Iatd, eu voi deschid,e mormdnturile voastre frs vd voi scoate pe voi, norodul meu, din morndin-
Ca sii, locuiti in pimintul pe care
Cele doucl regate se vor uni /a un loe sub acelasi sceptru Cu acektsi fmpdrett, David,
i và voi puna Duhul meu in-
si le piziti ei si le faceti,
turi oi vci voi duce in pcbruintul lui Israil...
1-am dat stritmosilor vostri i sä fiti poporul meu i eu ea' fiu Dumnezeul vostru.
iar Dumnezeu va incheia un nou legdmat, legiirrant vesnic.
i eu v5, voi curia de toate spurciciunile voastre i vi voi da griu, si-1 voi inmulti ei nu voi mai ingadui 85, bintuiasc5, foametea la voi. Inmulti-voi i rodurile pomilor
roada tarinei, ca si nu mai indurati
i a fost peste mine mina Dom-
nului i Domnul m'a dus cu Duhul
m'a oprit in mijlocul unui cämp plin cu oase de om.
$i m'a dus pe lingi ele de
de viata vos,stri cea rea i de faptele
imprejur, dar iatä c5, erau tare multe jur, pe fata cimpului i erau foarte useate. Atunci zis-a cidro mine: e Fiul
catele voastre si de blestemitiile voa-
omului ! Vor mai invia aceste oase ? * Dar eu i-am rispune: a Doamne Dumnezeule,
rusinea foametei printre popoare. Atunci v5, yeti aduce voi aminte
voastre role i vi yeti sch,rbi de pistre.
i nu pentru voi fac asa u, zice Domnul Dumnezeu, s'o stiti! Rusinati-v5, si v5, sâii de viata voastri, voi
cei din neamul lui Israil.
Asa rosteste Domnul Dumnezeu: tIn ziva când vá voi curiiti de toate delegile, voi umplea de oameni cetitile
tu stii!* i mi-a zis: 4 Prooroceqte pentru oasele acestea si le zi: Oase uscate, ascultati cuvintul Domnului Asa rosteste Domnul Dumnezeu catre oasele ace,stea: Tata, voi aduce
In voi duh de viatá i yeti invia,
i voi face si creascii, pe voi vine si
asezärile dirimate vor fi iartisi zidite, carne si cu piele v5, voi imbraca si v5, Piimântul care mai inainte era voi da suflare de viatä ei yeti fi vii, ca pustiu in fata oricirui ctilittor, va fi lu- .sä etiti cà eu sunt Domnul ! crat,
Atunci proorocii, precum imi fu po-
acesta, 35.i se va spune: care a fost pustiu, a ajuns ca gradina
runca, si, pe când eu prooroceam,
locuite a.
pe ele vine si carne si di se imbraci pe deasupra cu piele, dar firi duh in-
Edenului i cetätile cele d5,rimate, pustii 5i nimicite, acum sunt
i popoarele vecine, care vor mai
cà se fiicu un vuet si o zarvi: oasele se ineheiau unele cu altele. i iatä cii, vizui c5, se infiripeaz5,
riminea, vor cunoaste c5, eu. Domnul, am
teinsele.
stiitá am eltdit-o. Eu, Domnul, am gfait voi adeveri acestea. u Asa griieste Domnul Dumnezeu t Inch, un lucre hárizi-voi casei lui Israil:
hul de viatä, prooroceste, fiul omului,
zidit ceea ce a fost nirnicit si tara pu-
voi inmulti oamenii ca turmele, Ca oile de jertfi, ea oile din Te-
rusalim la praznicele lui, asa vor fi pline
zise: Prooroceste pentru du-
si spune duhului: 4 Aea zice Domnul Dum-
nezeu! Din cele patru vanturi vino, duhule, i sufra peste acesti morti, ea 85, invieze
i am proorocit precum mi se poruncise, si a intrat in ele duhul de viatit,
827 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 38
Sit nu se mai intineze cu idolii i cu toate picatele lor, ci-i voi mintui de toate
si se Bondi in picioare o foarte
foarte mare ostire.
lor i cu spurcáciunile lor
Apoi zise dare mine: o Fiul omului !
Aceste oase sunt cei din intreaga casi a lui Israil. Iatä ei zic: o Uscatu-s'au
färädelegile cu care au piciituit, voi ca sii, fie ei norodul meu i eu Duranezeul lor; Iarrobul meu David, impirat peste
oasele noastre, niidejdea noastri a pierit,
s'a sfirsit cu noi! » De aceea profeteste si le spune: Asa zice Domnul Dumnezeu latä, eu voi deschide morminturile voaatre vä voi scoate pe voi, norodul meu, din morminturi i vä voi duce in pimintul lui Israil,
Ca si stiti cä eu sunt Domnul,
când voi deschide morminturile voa-
stre si vi voi scoate pe voi, norodul meu.
*i voi pune Duhul meu in voi si yeti invia i vi voi si1äIui in pimintul vostru, ca sástiti cä eu, Domnul, griiesc i adeveresc zice Domnul !
ei,
i toti sä sib& un singur pi.stor,
umble in orânduielile mele, sit pizeasca poruncile mele si si le implineascit; Si locuiascà in tara pe care eu am dat-o robului meu Iacob, in care au fost
säláluit strimosii lor, i sä locuiasci, inteinsa ei i fiii lor i nepotii lor deapururi, iar David, robul meu, sä le fie impirat in yea° ! i voi incheia cu ei legimint de pace, vesnic legimint, si-i voi intemeia, voi inmulti, iar templul meu va fi vesnic in mijlocul lor. i
Apoi fost-a cuvintul Domnului citre mine si-mi zise: o Tu, fiul omului, ja un toiag serie pe el: luda i fili lui Israil, care sunt uniti cu el! » i mai ia j un altul
locasul meu si fie la ei: eu
sä fiu Dumnezeul lor, iar ei sit fie norodul meu, Ca sä cunoascii popoarele pagine cä eu sunt Domnul col ce sfinteste pe Israil, daci templul meu va di,inui dewpururi in mijlocul lor !
si serie pe el: a Iosif, toiagul lui Efraim, si teat& casa lui Israil, care-s uniti Cu el! » i
altul,
88.
pune-le laolalti, unul
In mina ta.
Dumnezeu garn,efte °mica lui Gog, regele din tara Magog, impotriva poporului situ.
ca sit faci unul singur
lar când te vor intreba fill norodului tau: Spune-ne, ce va si zicä, toiagul din mina ta *,
Tilcueste-le: o Asa zice Domnul Dumnezeu: e Lua-voi toiagul lui Iosif, din mina lui Efraim, i semintiile lui Israil unite cu el, si le voi pune ling&
toiagul lui Iuda ca sä le unesc si in
voi aduce in Ora lor. voi face un singur neam, in
pimintul meu, in muntii lui Israil, ca
toti sä alb& un rege, si nu mai fie doui popoare
i sa nu mai fie impirtiti in
Gog.
Dap& aceea, fost-a cuvintul Dom-
nului dare mine si-mi grid:
mina mea Ea fie unul! i toiegele pe care vei serie si fie in mina ta, in vizul lor. Dupi aceea spune-le: A.sa zice Domnul Dumnezeu: « Iatii., eu voi lua pe fiii lui Israil dintre neamurile pe unde pribegesc, si-i voi aduna de pretutindeni
Gandul cel reiu al lui Gog fi planul cel mare al lui Dumnezeu. Infricafata judecata cu care Dumnezeu fi va jud,eca pe
o Fiul omului! Indreaptil-te cu fats, spre Gog, in tara lui Magog, marele impirat al Mesecului i Tubalului, si profeteste impotriva lui i spune: o Asa zice Domnul Dumnezeu:
Gog, mare impirat al Mesecului i Tubalului, stint impotriva ta!
Prinde-te-voi voi infige cirlige in fileile tale si te voi scoate impreuni Cu toatä ostirea ta, cai i chidreti, toti invesmintati cu platose, oaste mare, cu scuturi i paveze i cu sibii In mina:
Per*, Etiopieni, Libieni cu scuturi
doui regate,
coifuri; 828'
www.dacoromanica.ro
IE2tCHIL, 39 Gomer í ostirile sale, Togarma, tinuturile de la miazii-noapte impreunti
cu ostile lor, noroade multe aläturi de
tine.
te pregiiteste, tu si toat5, oastea care s'a adunat cu tine, si fil gata pentru slujba mea. Gáteste-te
s't
Dupit, vreme inde1ungat5 in vremea
cea de apoi, vei primi poruncii sà por-
nesti impotriva unei tad, iaritsi lute-
meiat5 strans5, de printre multe neamuri,
impotriva muntilor lui Israil, care au fost mult5, vreme pustii, neam adus dintre
popoare EA care intreg silláslueste fir& giija.
Tu vei porni ca o vijelie i vei veril ca un nour, ca sä acopen i p5,mntu1, tu si °stile tale si multele neamuri care
sunt aláturi de tine.
Asa zice Domnul Dumnezeu: In vremea aceea iti vor veril in minte lucruri rele i vei Miscoci planuri tialoase. Si vei zice: Sui-má-voi cu rlizboi
impotriva unei Vári Cu sate, porni-voi impotriva celor linistiti, care triiiese in tihná, a tuturor celor care locuesc far& ziduri, far& z5,voare i fárti porti, Ca prid i sii-i jilfuesc, ca sä pun mlina pe ruinele iarási locuite s't pe un popor adunat de printre neamuri, care creste turme si-si face avere sitlaslueste in buricul pámántului. Seba, Dedanul i negutatorii lor, Tarsisul i toti ce fac negot iti vor zice: Venit-ai sá prâzi? Adunatu-ti-ai ceata
ta de pradá, ca sà rapesti argint, aur, turme i bogátii, sâ faci o pradá mare ?
De aceea, fiul omului, profeteste si-i spune lui Gog: Asa rosteste Domnul Dunmezeu: «In ziva cand poporul meu Israil va locui far& degrijä, vei porni,
i vei veril din rara ta, din tinutul de la miazli-noapte, tu si noroadele cele
multe care sunt alaturi de tine, toti cálä,ri pe cai, oaste mare si puternia, i te vei indrepta impotriva poporului meu Israil, s5, acopen i Ora ca un nour. Iar in zilele cele de apoi, te
voi aduce impotriva tarii mole ca sâ mà,"
cunoascä popoarele toate, când mä voi sfinti intru tine, in ochii lor, o, Gog ! .Asa graieste Domnul Dumnezeu:
Tu esti acela despre care am vorbit
in vremurile cele de dinainte prin gura robilor mei, profetii lui Israil, care au profetit in vremile acelea câ te voi aduce
pe tine impotriva lor ! Si in ziva aceea, in ziva când va näväli Gog in pämántullui Israil s, zice Domnul Dumnezeu, anánia mea va
pálpai in narile mele, Si in ciuda mea, in v5,paia urgiei rode, precum am spus, va fi un mare cutremur in tot pilmântul lui Israil. Si se vor cutremura inaintea mea toti pestii mä,rii, pasarle cerului, fiarele sä,lbatice i toate titritoarele de pe pilmânt, i toti oamenii de pe fata pámántului, i muntii se vor präbusi, stancosii munti vor cidea i toate zidurile tärii se vor i voi porni impotriva lui toate spaimele», zice Domnul Dumnezeu, unii pe altii se vor cioparti cu sabia. Si-1 voi judeca pe el cu ciumä, cu sange, cu potop de ploaie gd grindina; foo i pucioasä voi turna peste el i peste ostirile lui, i peste multele popoare care sunt cu el. Si m5, voi preamiiri i xnä voi sfinti i mä voi descoperi in ochii multelor popoare i m5, vor cunoaste c5, eu sunt Doranul. 39.
Preibu,sirea luz Gog : ingroparea lui impreund Cu toatcl oastea in valea Abarim,
la ilisdritul Mdriz Moarte, loc care va ,purta numele de « Vales oØirii lui Gog u. Peisclrile cerului chemate la marea ¡erg& Popoarele pdgane vor recunoqte atotpu-
ternicia lui Dumnezeu. Israil va ti adus din robie i afezat in farcl. tu, fiul omului, prooroceste impotriva lui Gog si-i spune: Asa zice Domnul Dumnezeu: s Vezi, eu aunt im-
potriva ta, Gog, mare impärat al Mesecului FA al Tubalului.
Te voi ademeni, te voi momi s't
te voi atrage din tinuturile de la miazti-
noapte si te voi aduce in muntii lui Israil,
Si voi dobori arcul tau din mana
ta cea stángá, i ságetile tale din mána
ta cea dreaptä le voi da jos.
829 www.dacoromanica.ro
IEZECIIII, 39
4. Si tu..., tu vei cidea pe muntii
lui Israil, impreunit cu toati oastea ta noroadele cele ce vor fi cu tine, te voi da spre m6,ncare tuturor
de pradi i fiarelor silbatice! Tu vei cädea In camp deschis, fiiridcä eu am gritit »,
zice Domnul
Dumnezeu.
alituri un semn, páná cand groparii vor veni ca sad ingroape in e Valen lui Gog ».
16. Si vor ingropa acolo toati ostirea asa vor cur6,ti tara.
Si tu, fiul omului, a§a zice Domnul Dumnezeu: s Spune päsärilor zburitoare tuturor fiarelor ailbatice: Adunati-v6,
e Atunci trimite-voi foe peste tara
si v6, stringeti de pretutindeni la jertfa
cunoasci ei ci eu Dar si numele cel dint al meu
beti singe!
Magog si peste locuitorii cei färä grij6, ai
ostroavelor, ca stint Domnul.
s
Il voi descoperi in mijlocul poporului meu Israil, i nu voi mai ingiidui ca numele meu cel dint 86, fie p6,ngltrit, ca sa cunoasc6, popoarele piigitne cá eu
sunt Domnul cel dint in Israil.
Acestea vor venit0 se vorimplini », zice Domnul Duranezeu. Aceaata este
ziva despre care am vorbit eu! Atunci locuitorii oraselor lui Israil vor ietsi dinteinsele, vor da foe si vor arde armele, scuturile, pavezele, arcurile sigetile, buzduganele i läneile, i le
pe care o voi jertfi vouá, jertfi mare pe muntii lui L3rail; mincati carne si M6,ncati carnea voinicilor i beti
Angelo impiratilor piimemtului toti laberbeci, miei, tapi, vitei i vite grase din Basan. Mincati gräsime ping vi yeti situra i beti singe mini vá yeti imbita, din jertfa pe care eu o voi jertfi voui,
Ca sä vé, siturati la masa mea
de cai, de caireti, de voinici si de once viteaz, in luptit, s, nezeu. e
zice Domnul Dum-
i voi dezvilui slava mea intre
popoare, ca si, vadi, toate popoarele ju-
Si nu vor mai aduce lemne de la
decata pe care o voi face si mina mea pe care o voi intinde peste ele, Ca sâ cunoasc6, i cei din casa lui
piduri, ci vor arde pe foc numai arme, vor pride, i vor jefui pe cei care pridaserit, jefuiseri pe ei s, zice
din ziva aceea i mai departe. Dar si cunoaseit i popoarele p6,-
r In ziva aceea voi pregitti pentru
delegilor pe care le-a sivirsit, a fost dus In robie, din care pricinii mi-am ascuns
vor arde pe foe sapte ani.
amp s't nu vor mai tiia lemne din Doranul Dumnezeu.
Gog o gropnità inteun loe renumit in
Israil, in valea Abarim, la ritsiritul
Moarte, si gura vàii va fi inchisii, acolo il vor ingropa pe Gog impreuni
cu toatii oastea lui, vi-i vor pune numele lui Gog ». e Valea
Si casa lui Israil Ii va ingropa
ca sà curate tara va fi nevoie de sapte luni.
Si-i va ingropa tot norodul va fi pentru el lucru de laudi in ziva cind má voi proslivi s, zice Domnul
Israil eä eu Bunt Domnul Dumnezeul ion,
gine cä neamul lui Israil, din pricina fitri-
fata mea, dadui in mina vrijmasilor i cu totii cizuri, in sabie. Si mi-am ascuas fata mea de ei m'am purtat astfel, din pricina spureiciunii si a färidelegilor lor.
De aceea ass, zice Domnul Dumnezeu: r Acum voi schimba restristea lui
Jacob i mi, voi indura de tot neamul lui Israil, si-mi voi arias, rivna mea
pentru numele meu eel sffint
i vor purta ocara si toatii ne-
Dumnezeu.
credinta pe care le-au siviirsit fat& de
cutreere neineetat tara, ea 86, ingroape pe
fir& de grija' i fir&
Si se vor osebi oameni care si
cei care ar mai fi ri,mas pe fata pimintului i si o curete Os& caute timp de sapte luni. lar dind vor cutreera tara i vor
mai vedea vre-un os de om, sá puni
mine, cind vor locui in pimintul lor stinghereasci
nimeni.
27 Ins& and Ii voi aduce inapoi dintre
popoare si-i voi aduna din tirile vraj-
masilor lor, i ma voi sfinti intru ei, In vitzul multor neamuri,
830 www.dacoromanica.ro
IEZECRIL, 40
Atunci vor cunoaste cii eu sunt
Domnul Duranezeul lor, care i-a dus in
roble printre neamuri si fi adun in pamäntul lor, ara di las pe nici unul din ei.
i nu-mi voi mai ascunde fata
mea de ei, fiindcA, mi-am varsat Duhul
meu peste neamul lui Israil s,
zice
Domnul Dumnezeu.
40.
Vedenii profetice daspre noua avezare a
impdrdliei lui Dumnezeu. Templul cel non: mii,sura lui si noua /ui avezare. Pridvorul, curtea i jertfelnicul impreund cu uneltele lui.
In anul al doutizeci i cincilea dupá ducerea noastrd in robie, la inceputul anului, in ziva a zecea a lunii, in anul al pai-
sprezecelea dupit cucerirea cetätii, chiar
treia chilioarä, era de o prijin5, de lung5, Ffi
una de lata, i pragul al doilea al portii de lAng5, pridvorul portii care dlidea in-
spre curte era larg de o priijinii.
Deci a miisurat pridvorul portii pe parten cea ca,re d5, inläuntru spre curte, si a gäsit o prlijinä. Pe urmá a mä,surat lArgimea pridvorului portii si a gAsit cit era de opt coti
si peretii despärtitori ai lui erau grosi de doi coti. Pridvorul portii dAdea inliuntru spre curte.
Chilioarele portii erau ata' in trei de o parte si trei de cealalta, tustrele aveau aceeasi mAsurli i peretii cei grosi dintre ele de amândou'n pArtile aveau aceeasi
Dupä aceea a mäsurat golul portii a gAsit zece coti, iar lärgimea coridorului treisprezece coi.
In fata
In aceeasi zi, fost-a m'Ana Domnului peste
mine si mä duse acolo in tara lui Israil, Cu vedenii dumnezeesti má dure
si m5, las& pe un munte foarte inalt,
iar in ata mea era o crádire ca de cetate. i cAnd m'a dus acolo, ata vii,zui un om care stAtea la poartá, ar'amiu la
chip, Cu o sfoará de in in maná f¡i cu o Fajina de mAsurat,
grAi: s Fiul omului ! SA, vezi Cu ochii, sá auzi cu urechile i sä fä cu
luare aminte la tot ceea ce eu ii voi ariita, fiindc'n pentru aceasta ai fost adus aici,
ca sä-ti arät.
i
ceea ce tu vei
vedea, vesteste casei lui Israil!
i iatá cá de jur-imprejurul templului
era pe dinafará un zid, iar omul avea In mané, o präjinä de sase coti, fiecare cot era de un cot si un lat de maná', si el m'Asura lArgimea zidirii care era de o priljinA, i inAltimea ei tot de o prijinli.
Apoi m'a dus la poarta cea cu ata
inspre ritsärit
i s'a suit pe treapta a
saptea si a mäsurat pragul portii eA a gäsit o prAjin5, in larg, adicA pragul intAi era larg de o prAjinä. i fiecare chilioarA era lunga de o
fiech,rei
chilioare era o
streasin'n ieitä inainte, de un cot de fie-
care parte, iar chilioara aven sase coti lungime si sase liírgimer. i a mai mAsurat departares, de la usa, cea, de dinafarA a chilioarei pämä, la
usa chilioalei cea din fata ei, si a gAsit
lärgime de doulizeci i cinci de coti de la usa pA,nii la cealaltit UO1. Apoi másurá pridvorul i gási
douilzeci de coi, i poarta lui (ladea in curtea cea de jur-imprejur,
Departarea dintre poarta din fati poarta din dos a coridorului era de cincizeci de coi. Poarta avea de jur-imprejur ferestre
care erau mai largi inspre chilii si tot asa si pridvorul avea ferestre mai largi
inlAnntru, iar peretii cei grosi dintre chi-
impodobiti pe o parte si pe alta cu intruchipari de palmieri. Apoi m'A duse in curtes, cea de dinafarii. Acolo erau chilii i caldaritra de momio de jur-imprejurul curtii. Pe lii
mozaic se aflau treizeci de chilii.
i largA, tot de una, si intre chi-
i mozaicul, mozaicul cel de jos, era de o parte i de alta a portilor, potrivit lungimii portilor.
ca un pilastru, gros de cinci coti, apoi
pAnd de dinaintea portii celei mai de jos
pritjin'A
lioare era un perete despArtitor, intocmai
chilioara a dona era de o präjinä de lungii si o priijinit de latä i avea un perete gros, intocmai ca un pilastru, de cinci coti, si a
i a mA,surat lArgimea
hice-
pe partes, dinläuntru, pânä dinaintea portii celei de dinläuntru, pe partes, cea de dinafarà rfi a gilsit o sutä de coti. Apoi mä
831 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 40 duse la,
noapte,
poarta care da spre raiazi-
20. i iatä, era o poart& indreptatá spre miaz&-noapte, in curtea cea de dinafark mitsurd lungimea 1.1 lätimea portii
21. Ea avea trei chilioare de o parte trei de alta, peretii cei groai dintre
chilii i pridvorul aveau aceeaai mäsurä, ca la poarta cea dintfii: lungimea, de
cincizeci de coti i ldtiruea de douizeci a't cinci.
Ferestrele ei i ferestrele pridvorului i intruchipdrile de palmieri erau dup& m'Asura portii care &idea spre
sdrit, si te suiai pe aapte trepte, iar pridvorul dlidea spre curte. In fata portii de la miazd-noapte se afla in curtea ceo de dinlduntru o poartrt, ca ai in fata portii de la ritshrit. $i a mä-
surat depdrtarea de la o poartil la alta glisi o sutil de coi.
Apoi mà duse in partea de miaiatá cd in partea dinspre miaz&-zi
era o poartd. $i el mitourä lungimea ai ldtimea ei, chilioarele, peretii cei groai
dintre chilii i pridvorul ei i gäsi aceeaai mäsurä.
i ea avea de jur-imprejur, ca pridvorul ei, ferestre la fel cu celelalte ferestre:
lungimea clddirii era de cinci-
zeci de coti ai h.-gimes, de doudzeci cinci de coti.
Avea aapte trepte, iar pridvorul
didea, inlduntru spre curte. *i peretii cei groai dintre chiliii erau impodobiti cu intruchipdri de palmieti de o parte i de alta. Dar in curtea cea de dinlduntru se mai gasea o poartii, spre el a mdsurat de la o poartä, pänd la cealaltd inspre miazi-zi: o sutil, de coti. Dupä, aceasta m& duoe in curtea cea de dinlduntru, la poarta cea dinspre miazä-zi. $i a mdsurat el poarta cea dinspre miazd-zi ai ea avea aceeaai masurä,, Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii i pridvorul aveau acemai misuri dar aveau ca a't pridvorul ferestre de jurimprejur. Lungimea clä,dirii era de
cincizeci de coi i látimea de doudzeci cinci.
Deci de jur-imprejur se aflau
pridvoare lungi de douäzeci i cinci de coti i largi de cinoi coi.
Pridvorul diidea inspre curtes c,ea de dinafarä. Peretii cei groai dintre chilii erau impodobiti cu intruchipitri de palmieri, iar scara avea opt trepte.
Apoi m'a dus in curtea ceo de
dinläuntru, inspre rlisdrit. i máisurd poarta i o gäsi de aceeaai másurtt. Chilioarele, peretii cei groai dintre chilii ai pridvorul aveau aceeaai mliourä ca a't celelalte, a't tot aaa aveau ferestre ca a't pridvorul lui de jur-imprejur. Clädirea era de cincizeci de coti lungime doudzeci de coti Pridvorul &Idea spre curtea cea de dinafark peretii cei dintre chilii erau impodobiti cu intruchipäzi de palmieri al pe o parte ai pe alta, si scara avea opt trepte. Dup& aceea m'a adus la poarta cea de la raiazd-noapte i mäsurdnd-o gäsi aceeaai mitsurd: Chilioarele, peretii cei dintre chilii pridvorul ei aveau aceeaai milsurd, aveau ferestre de jur-imprejur ca a't pridvorul. Clädirea avea lungimea de cincizeci de coti i ldtimea, de douilzeciai cinci.
Pridvorul dädea spre curtea cea
de dinafard fai peretii cei dintre chilii erau
impodobiti cu intruchipiri de palmieri de o parte ta'i de alta, ai scara avea opt trepte.
i m'a dus iardai la poarta ceo
de la ritsdrit. In pridvorul portii erau doud mese
de o parte i douä de alta, ca sá se junghie
pe ele arderea de tot, jertfa pentru picat ceo pentru Ling& peretele din laturc a de la miazd-noapte, cum vii de la poartd, se aflau doud mese, iar Ming& celälalt perete
lateral al pridvorului, se aflau alte dou& mese,
Patru mese de o parte FA patru mese
de cealaltá parte a peretului läturaa, in totul opt, pe care se junghiau jertfele. OL mai erau patru mese de piaträ lucratä, pentru arderile de tot, mese lungi
de un cot a'r jumätate, late de un cot jumittate a't inalte de un cot. Pe ele se puneau uneltele pentru junghierea arderilor de tot ai pentru jertfe.
43. lar pe dinläuntru era un pervaz
de un lat de maná; aaezat de jur-imprejur.
832 www.dacoromanica.ro
IEZECH.T.L, 41
Mesele aveau un acoperama,nt, ca atunci
cand se aflau dura s'a apere de ploaie
o de caldtuá carnmile pentru jertfä.
Si iarasi ma dime in curtea ceo de dinlauntru, i in curtea ceo de dirdauntru se aflau doua chilii, una langa peretele poqii de la miaza.-noapte, cu fata spre miaza-zi, EA alta langit peretele poqii de la
miaza-zi, cu fata spre miazi-noapte. Si mi-a gráit: e Chilia cu fata spre miazä-zi
este pentru preqii care fue
slujba in templu; Chilla cu fata spre miaza-noapte
este pentru preotii care fac slujba la jertfelnic. Ei sunt feciorii lui Tadoc, din fiii lui Levi, lá sunt singurii indrituiti sá slujeascä. » Apoi el m'asura, curtea cea de dinlä-
untru si o gasi patrata: o sutä de coi
lungime si o mita argime. Si jertfelnicul se afla inaintea templului. Apoi má duse spre pridvorul templului i masura pereii cei grosi ai pridvorului i gasi ea sunt de cinci coti de o
parte si de cinci coti de cealaltä parte. Largimea usii era de paisprezece iar peretii de pe de laturile uii erau de trei coti pe o parte o tot de trei coi pe
cealaltä parte. Largimea pridvorului era de douiizeci de covi i inaltimea de doisprezece, si te urcai pe douazeci de trepte. Langä peretii cei grosi se afiau douit columne, una de o parte si alta de cealaltä parte.
Apoi, intrá in Sfanta Sfintelor
m'asura usorul usii i gäsi doi coi,
gimen usii era de sase O*, iar peretii de amándoua pärile usli aveau sapte
coti de o parte i apte de cealaltä parte. Apoi masurä lungimea Sfintei Sfintelor: douazeci de co0, i latimea: doua-
zeci de coi, pe partea Sfintei. Si mi-a
zis: u Aceasta este &anta Sfintelor ». Apoi m'asura zidul templului i gäsi sase covi, i latimea clädirii care era de
jurimprejurul templului, era de patru coti.
Chiliile erau in jur, chille de chile,
cate treizeci, in fiecare din cele trei caturi
In ziduri erau prichiciuri de jur-imprejur, care erau rásfrante inspre chilii, si nu intrate in zidul templului,
Asa ea chille erau tot mai largi cu cat erau mai sus, dupä cum zidul
se rasfrangea mergand mai sus de jur-
imprejurul templului. Pentru aceasta
largimes, clädirii crestea in sus si din catul col mal de jos te urcai in col din mijloc, si din cel din mijloc in cel mai de sus.
lar imprejurul templului am väzut un caldaram. Temeliile chiliilor erau de o prajingt de sase coti,
LäVimea zidului clädirii in afara
era de cinci coti, lar futre chiliile templului era cate un loe gol.
Si intre chilii era un loe inchis de douazeci de coi de jur-imprejurul templului.
Usile cladirii dädeau in locul cel
41.
Sfrinta, SItinta Slintelor, chiliile de jurimprejurul templului cládirea din partea de apus a templului. Ornamentafia Iduntricei a templului pe pere4 : chipuri de heruvimi fi de pa/mieri. Apoi ma aduse in Sfânta. i miisura peretii cei intocmai ea pilastrii care erau de sase coti de largi de o parte si de sase cc:4i de largi de cealalta parte, anume lärgimea cortului descoperirii. Lärgimea usii era de zece coti, iar peretii dintr'o parte i dintealta ai usa erau grosi de cinci coti de o parte si de cinci de cealalta, parte. Pe urma masurit
gol: o 11£0. la miaza-noapte FA una la iar látimea locului de jur-imprejur era de cinci co0. Cladirea din dosul templului, care se afla in partes, de opus, in fat,a, locului inchis, avea o latime de saptezeci de co0,
lungime i douazeci de covi largime.
dosul templului in fato, locului inchis,
lungimea Sfintei: patruzeci de coti
iar peretele clàdirii avea o latime de
cinci coi, i lungimea de nouazeci de coti. $i el m'asura' ternplul, i gasi hmglinea de o sutá de colí, lar locul inchis, cladirea din dosul templului i zidul, o
lungime de o sutä de co0. LaVimea pieptului templului locul cel inchis inspre rasarit era de o sutil, de coi. Apoi masura lungimea cladirii din
833
www.dacoromanica.ro
53
IEZECHIL, 42
care este in dosul clitdirii, Cu zidurile
de o parte si de alta, o sutä de coti.
Shinto, Sfintelor, Sfilnta i pridvorul Erau cilptusite, i ferestrele mai largi inlituntru dildeau lumini de jurimprejur in cele troj incaperi, iar cilptusala era &cut& de jur-imprejur cu lemn dat la rindea, de la pardosea i pin& la ferestre.
i o perdea atärna in jos la usa
Sfintei Sfintelor, in partea de dinafari,
iar pe tot peretele de jur-imprejur, atat in
Sfânta Sfintelor cat si in Sfilnta, Erau inchipuiti heruvimi si palmieri, cäte un palmier intro doi heruvimi. Fiecaze heruvim avea douil fete:
Pe o parte avea chip de om, care cilta spre palmier, si pe alta avea chip de leu, care privea spre palmier. i asa era randuit de jur-imprejurul intregului templu.
De la pardosea
i
cat ajungea
cliptusala, adicil pe peretii Sfintei, erau filcuti heruvimi i palmieri. Usorii Sfiiatei eran patrati, iar in fata Sfintei Sfintelor, era ceva ca un chip de jertfelnic de lemn,
Inalt de troj coti i lung de doi
coti i lat de doi coti; coamele, temelia peretii eran de lemn. i el mi-a zis: Iatä, masa care este inaintea Donanului Sfilnta avea dour], usi.
$i Milts Sfintelor avea tot dolt&
Fiecare us5 a Sfintei avea cloud canaturi i cäte dou5, uscioare care se deschi-
deau lute° parte si in alta, clouä pentru un canat i dolt& pentru celillalt canat. Pe usile Sfintei eran inchipuiti heruvimi i palmieri, ca s't coi fäcuti pe pereti. Pridvorul cel de dinafaril ayes, o streasinit, de lemn.
Pe peretii liturasi ai pridvorului eran ferestre mai largi inlauntru si palmieri de o parte si de alta. Dar si chiliile laterale ale templului aveau stresini.
miazii-noapte, i mâ indreptit spre chi-
hile care se aflau in fata locului inchis si In fata clitdirii din dosul templului, spre miazit-noapte. Lungimea era de o sutä, de coti inspre miazil-noapte i látimea de cincizeci de cold.
i se lovea inteo margine lung&
de doufizeci de coti de curtea ceo de untru s't intealtii, margine de caldanimul
curtii de dinafarit. Acolo se aflau galerii
cu trei caturi, unele in fata altera.
In fats, chiliilor era un coridor care se prelungea inlituntru, de zece coti de lat si lung de o sutä de coti. Usile chiliilor se deschideau in15,untru. Chille cele de sus, lindeä galeriile luau din locul cuvenit lor, erau mai inguste decitt cele din catul de la mijloe si dealt cele din catul cel de jos. Chilli° erau in trei caturi s't n'aveau stälpi ea aceia din curtea cea de dinafarii. Din aceastä pricinä cele de sus erau mai inguste cleat cele din caturile de mijloe si de jos. Se mai afla si un zid lung de cincizeci de coti, care mergea dealungul chiliilor, inspre ourtea cea de dinafanl, prin fata chiliilor. CAA lungimea chiliilor inspre curtea
cea de dinafarit era de eincizeci de coti,
iar inspre fata templului de o sutä de coti,
Mai jos decat aceste chili, era usa
tmui coridor inspre râsânit, pentru eel ce vre,a sä intre din curtea ceo de dinafarii, Acolo unde incepea capdtul zidului curtii. Dupti aceasta ma duse inspre In fata locului inchis
s't in fate, clâdinii din dosul templului
se aflau de asemenea Pe dinaintea Ion trecea un coridor, si ele semänau cu cele de la miaz5-noapte, ea lungime, lätime, ieini, asezare
Intocmai ca uile chiliilor de la
miazii-noapte ; i mai era o usä la capatul
drumului, un drum dealungul zidului inspre riisiirit.
42. Curtea cea de dinld untru i chiliile de acolo.
i el imi zise: e Chiliile de la miazit-
Chiliile preote§ti si rostul lor. Alte surdtori Ideute.
1. Apoi má duse In curtea cea de
dinliuntru inspre räsärit, apoi inspre 834
noapte i chiliile de la miazä-zi, din fate locului inchis, sunt chiliile sfinte, in
care preotii, slujitorii Domnului, milnitneä cele prea sfinte
www.dacoromanica.ro
s't
unde pun
ItZECIELL, 43
ei lucrurile prea sfinte: prinoasele, jertfele pentru pitcat s't pentru vinä, ffindcii,
este loo dint.
i dupit ce au intrat la slujbi,
preotii si nu iasi din templu drept in curtea cea de dinafark ci sä, se dezbrace
de odajdiile cu care au slujit, cici sunt
sfinte
i
set se imbrace cu alte vesminte
s't apoi si se dud, sä asculte pricinile poporului.*
i dupi ce a sfirsit cu mäsurit-
iati cá templul era plin de slava Domnului.
i am auzit pe cineva care-mi gräia mie din templu, iar omul states, ling& mine.
zise: o Fiul omului ! Acesta-i locul tronului meu i acesta-i locul
picioarelor mele, unde voi locui In mijlocul ffilor lui Israil, ca neamul lui Israil sit' nu mai intineze numele cel
sfiint al meu, nici ei, nici regii Ion cu
toarea inliuntrul templului, m'a ecos pe poarts, cea de la ritsirit i a inceput
necredinla lor i Cu lesurile regilor lor
i mitsuri el partea cea de la särit cu präjina i gitsi de jur-imprejur cinci sute de prijini. Apoi másuri in partea dinspre miazi-noapte, i gäsi el de jur-imprejurul clidirii cinci sute de präjini,
usorii lor Pinga usorii mei, inciit numai un perete ne despirtea i astfel intinau numele cel sflint al meu cu
sit mäsoare de jur-imprejur.
i spre cinci sute de prijini, i se intoarse spre apus i mitsuri cinci sute de prijini, i
in cele patru laturi mäsuri
de jur-imprejur clidirea i gig aceeasi misurit: lungimea de cinci sute de coi ligimea de cinci sute de co%i, ea si osebeascit locul dint de cel ce nu este
dint.
43.
Slava Domnului intrci in templu. Slinfirea
templului fi a jertfelnicului. Rdnduiala sfinfirii.
Dupi aceea mi duse la poarta
care da spre räsirit, i iatit slava Domnului venea dinspre räsitrit, iar vuetul ei era ea vuetul unei ape mari, çi pimantul strälucea de slava lui. i vedenia pe care o vitzui fu ca aceea pe care o vitzusem, cind el a venit ca si piarzi cetatea, vedenia cerului pe care o vitzusem la fluviul Chebar. am citzut cu fata la piimint. i slava Domnului intri in templu, pe poarta a eirei fatit &idea inspre
Atunoi mi nidicá pe mine Duhul duse in eurtea ceo de dinlituntru,
In mijlocul lor,
Punitnd pragul Ion lângä pragul meu,
pe care le sitvirseau, din care pricini
i-am i nimicit intru urgia mea.
i acum ei vor indepärta necre-
dinta lor i lesurile regilor de mine, ca in felul acesta eu sä pot sälitslui in mijlocul lor deapururi. lar tu, fiul omului, descrie birbatilor casei lui Israil templul, precum
chipul intocmirii lui, ca sit se rusineze de finidelegile lor, i de faptele lor; fä planul tentplului i intocmirea lui, ieiiile, intritrile si formele lui, toate rinduirile intreaga lui infätisare i toate aritärile lui, i serie lämurit inaintea ochilor lor, ca sä ja minute ei la orinduirile i legik lui dupi care sit tritiasci.* Iatit care este pravila templului: Tot cuprinsul lid, pe viirful muntelui de jur-Imprejur, este prea efttnt. Aceasta-i pravila templului. LW, si mil:aura jertfelnicului socotitit in coV, cntul cuprinzind un cot
obisnuit si un lat de mini. Temelia lui
era latit de un cot i inaltit de un cot, iar marginen care iesea inafari de jur-im-
prejur era de o palmit. Iatit care era si lnàltimea jertfelnicului:
De la temelie pin& la cadrul de
jos, doi coti, Cu litrgime de un cot, si de
la cadrul eel mic pima la cadrul cel
mare. patru coti, cu un cot ilitime. i vatra jertfelnicului era inaltit de patru coVi, iar de la vatri in sus se Inältau coarnele, un cot.
836 www.dacoromanica.ro
53*
IEZECHIL, 44
Vatra jertfelnicului era lung& de i latà, de doisprezece
doisprezece coti
coi, asa oil cele patru margini ale lui alcatuiau un patrat. Cadrul cel mare era de paispre-
aducit pe jertfelnic arderle lor de tot, jertfele lor de pace si eu voi fi induritor »,
zice Domnul Dumnezeu. 44.
zece coti de lung si de paisprezece coti de larg, cele patru margini ale lui erau
Slujitorii templului. Poarta cea de dina-
deopotriva. Marginea care iesea in afar&
dintre fiii lui rculoc. Preotii set nu aibd parte de mostenire, ci numai parte la veniturile din templu.
asemenea. Cadrul cel mil) de saisprezece coti de lung si de saisprezece de larg, incat cele patru laturi ale lui erau
era de o jumittate de cot, iar temelia pe care se sprijinea era de jur-imprejur de un cot. 8i ayes, o scar& inspre partea de 8i-mi zise: a Fiul omului! Asa rosteste Domnul Dumnezeu! Iata care sit fie rinduiala jertfelor la jertfelnic: In ziva cand va fi sä, se aducii ardere de
tot si si se stropeasei pe el cu singe, Si dai preotilor leviti, cei din
neamul din Tadoc, care se vor apropia de mine s, zice Dornnul Dumnezeu, a ea sit-mi slujeascii un vitel tänär jertfä pentru pacat.
8i ei si ja din Angela lui si si
unga cele patru coarne ale jertfelnicului, In cele patru colturi ale cadrului si marginea, care iese inafarä, de jur-imprejur, ca sa-1 curate de pacate sfinteascit.
Sit mai ja un vitel ca jertfa pentru
pacat, pe care sa-1 ardit inteun loe anumit
al templului, dar afar& din templu.
A doua zi sit aduci un tap fara
meteahnä jertfä, pentru pima, ca sä, curate jertfelnicul, precum Il curatiserä, cu
8i dupg, ce vor sfarsi cu curatitul, sä, ja un vitel tOnär farit racili ci un berbec din turmä farä raeila, Pe care sit-i aduca inaintea Domnului, iar preotii sä arunce peste ei sare Es't si-i aduci ardere de tot pentru Domnul.
8i sä, jertfeascit ei aca timp de
capte zile cite un tap jertfa pentru päcat, elite un vitel i cite un berbec din turmi., toti far& meteahna. 8apto zile sä, facti ispäire pentru jertfelnic, sa-1 curateascit
i sa-1 sfin-
teasa. 8i dupä trecerea acelor zile, in ziva a opta si mai departe, preotii
836
lard a templului este numai pentru intrarea impitratului. Slujba la templu s'o /acá levitii pi nu streinii. Preolii set lie
Apoi mä intoarse spre poarta cea de dinafarä a templului, care poarti da spre räsirit, i iatä, cit era inchisa. si-mi zise mie Domnul: s Poarta acesta sä, stea inchica si sit nu se deschidg
nimeni sit nu intre printr'insa, fiindcit Domnul Dumnezeul lui Israil a trecut printeinsa. De aceea sa stea inchisä. (Ji numai singur imparatul sii, vie pe ea, ca sä mänitnce paine inaintea Domnului, sä intre prin pridvorul portii si iasa tot pe acolo. * Apoi mä duse inspre poarta de la miazä-noapte, in fata templului, i cand m'am uitat, iatit ca slava Domnului umplea templul. i atunci cazui cu fats la pamitnt. 8i Domnul imi zise: a Fiul omului!
Stärueste cu mima, uitit-te cu ochii acculta cu urechile, ceca ce eu iti voi grii despre toate rânduielile templului Domnului, despre toate legile lui, indreapta,ti luarea aminte la toti cei
ce intl.& pe toate portile templului, 8i spune acestui neam indäxatnie, neamului lui Israil: e Asa rosteste Domnul Dumnezeu I Destul vouit, neam al lui Israil, ou toate blestemitiile voastre!
Destul cä mi-ati bitgat inlauntru streini, netäiati imprejur la inimit si la trup, in templul meu, ca si mi-1 pangare,ascit, atunci cOnd imi aduceti jertfe de paine, gräsimea i Angele, i inteacest
chip ati stricat cu toate blestematiile
voastre Iege.rnântul meu! 8i n'ati facut slujba mea in templu,
ci rOnduit pe ei sä, slujeasci in templul meu, in folosul vostru. Asa graieste Domnul Dumnezeu: Once om strein, netitiat imprejur la
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 45 i la trup, a.dica, nici un strein din cei ce se alit in mijlocul lui Israil, sá nu
Nici un preot sit nu bea vin
inim
intre in templul meu, Ci numai levitii, iar cei care s'au
departat de mine si care au rat'acit
atata vreme cat rittacise i Israil, dup.& idolii lor, tragit pacatul. Aceia, ingaduit este sit fie slugi la templul meu, stritjari la portile templului i robi ai templului. Ei sit junghie pentru popor arderle de tot si jertfele, si
stea la indeminä, ca sit-i slujeasca.
Si din pricina ca au slujit idolilor lor in au fost pentru neamul lui Israil priciná de scandal, imi ridic mana mea
cu juramant impotriva lor
and va intra in curtea cea de dinlauntru.
Sä nu-si ja sotii vaduve ori despartite de barbati, ci numai fecioare, din neamul lui Israil, insa vaduva
sit fie viiduvit de preot;
Sit invete pe norodul meu ose-
birea infra ceea ce este sfant i lumesc, si fare ceca ce esta curat i spurcat. In pricinile nehotarite, ei sa facit
judeeatii i ask judece dupä pravila mea. SA pazeascit legile, i randuielile mele la toate praznicele mele i Sambetele le sfinteaseit.
Sit nu se apropie de mort, ca sa
zice Domnul Dumnezeu, -II ea sit-in ispaseascá faritdelegea lor.
nu se spurce ; ci numai de tata, de mama, de fiu, de hid., de frate si de soli.' nemit-
sfinte ale mele, in locurile cele prea sfinte,
se socoteascii sapte zile, lar in ziva eland va intra in templu,
Sä nu se apropie de mine, ca sit-mi fie preoti, i nici de toate cele ci sa-si poarte ocara pentru blestemittiile pe care au indritznit sit le siivfirseascit. '
14. Si de aceea sä li se dea indelet-
nicire, sit fie strajari ai templului, pentru orisice lucru s't pentru orisice s'ar siftvarsi inteinsul. Preotii leviti, fiji lui Tadoc, care mi-au slujit mie in templu, atitta vreme
cat fiii lui Israil se rataciserit de mine, ei sá se apropie de mine, ca slujeasci in sá stea in fate, mea, ca sa-mi aducit jertfe: grilsime i singe s, zice Domnul Dumnezeu.
a Ei sà intre in templul meu i sii, se apropie de masa mea, ca sii-mi slujeascit, i sa, sib& grijit de slujirea mea.
Dar cand vor intra pe portile
curtii celei de dinafara sit se imbrace cu vesminte de in si nu cu vesminte de lima, cand vor sluji in curten cea de dinlãuntm
i in teniplu.
Scufii de in Bali puni in cap,
sit sib& pantaloni de in pe coapsele lor, in sit nu se incinga asa fel ca sit, asude.
Cand vor iesi in curten cea de dinafara, la popor, sá se dezbrace de
odajdfile cu care au slujit i sa le lase In chiliile templului, i sit se imbrace Cu altele, ca sä nu sfinteasca ei norodul ou odäjdiile lor. Capul sa nu si-lrada dar nici pitrul sitnu-llase ea le crease& lung, citlisi-ltund
.
ritata, ingaduit este sit se spurce. Si dup.& ce a ajuns necurat, sit
In curten cea de dinlituntru, ca sI. slujeascit in templu, sit aducit jertfii, pentru pa cat s, zice Domnul Dumnezeu. « i iata care sit fie mostenirea lor:
Eu sunt mostenirea lor i mosie sä nu
li se dea in Israil, caci eu sunt mosia lor ! Prinosul, jertfa pentru pacat
cea pentru vina s'o minance ei, i oricine va fi harazit pieirii sit fie al lor.
Fruntea din once fel de parga,
once jertfli ridicata, de once fe!, din toate
jertfele ridicate ale voastre, sit fie ale preotilor, fruntea din lamura fainurilor voastre sa o dati preotului, ca sit se reverse binecuvantareapeste ensebe voastre.
31. Si nici hoit, ori dobitoc sfasiat:
pasitri ori dobitoace, ea nu le mitnitnee preotii ! 45.
Cu prilejul impdrririi fiírii la sorfi,sd se peistreze
preoli
pcIrri pentru templa, pentr u i pentru leviti. Sa- se ma' oare
sd se dea fi impdratului o parte: « a-
ceasta sit fie moftenirea lui, ca
sei nu mai fmpileze poporul meu... » Impdratului sd i se dea dijrad. Rdnduiala pentru aducerea jertlelor la praznice : la Pafti fi la sdrbittoarea corturil or.
1. Si cand yeti impiirti la sorti tara
pe care o yeti stapftni, sit haraziti Dom-
nului un tinut. ca dar sfant ridicat din
837 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 45 pitmantul titrii, lung de douitzeci si cinci
de mii de pritjini
lat de douiizeci de mii, care si fie Flint in tot cuprinsul lui de jur-imprejur. i
Din acest tinut sit se piistreze pentru
templu un pätrat de cinci sute de prijini pe cinci sute, inconjurat de o fiisie de cincizeci de coti de loo de izlaz de j ur-imprejur.
lar din aceastä, bucatit misoarä una de douitzeci ii cinci de nui de pa.jini lungime pe zece mii hitime, care sit
fie pentni templu, cea mai sfitntil
bucatit de piimant din tarit. Sä fie a:30AM, pentru preotii caremi slujesc mie la templu, care se apropie Bá slujeascit pe Domnul, loc pentru ensebe lor, anume pentru sfintenia lor. Si altä bucatä de doultzeci i cinci
de mii de präjini lungime pe zece mii lätime, sit fie pentru levitii care-mi
slujese mie in templu, mosie pentru
cettiti de locuit. j ca. moje a cetittii sit mäsori o fäsie lat.& de cinci mii de priijini pe douä-
i einci de mii de lungä, cât darul cel sfitnt riclicat, 0 sit fie pentru tot neamul lui Israil. zeci
Si imparatului sä-i dai de amandouä
partile darului dint 0 a mosiei la riísiiritul darului Wait 0 la räsitrit de mosia cetittii, pentru apus la apus pentru räsitrit la &skit, o lungime
potrivit cu fiecare parte de la granite, de
apns Omit la granita de räsitrit a tärii. Aceasta sá fie mostenirea lui in Israil, ea impitratii sä, nu mai impileze poporul meu, ci tara s'o ja in stapanire fiii lui Israil dupä semintiile lor. Asa zice Domnul Dumnezeu: « Des-
douitzeci i cinci sprezece sicli.
de sicli 0 de einci-
Iatit i dijma pe care s'o luati pentru el: o sesime de di', la homerul de gram; o sesime de dip, la homerul de orz. Dijma pentru untdeleran: o zecime de bat la un eor, fiinda zece bati fac un cor, i inteun cor intr.& zece bati.
Apoi o oaie diii turmit, sä dea dar
una la douit sute, toate neamurile lui Israil: pentru prinosul de pitine, pentru arderea de tot 0 pentru jertfele de pace, pentru ispii.sires, voasträ s, Dumnezeu.
ziceDomnul
« Tot norodul tärii sá dea darul acesta impäratului lui Israil, Din pricinit cá impäratul trebue
sit aducit arderle de tot, prinosul de
pitine i turnarea la praznice, la lunile noi, la Sambete, precum 0 la toate
priznuirile casei lui Israil. El este cel ce aduce jertfa pentru päcat, prinosul de pitine, arderea de tot 0 jertfele de
pace, ca sä ispliseaseit päcatele casei lui Israil.* Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
41 La zi-intai a lunii intaia sá luati un vitel tanir fiírti betesug ca jertfä pentru päcat, pentru curätirea templului. Si preotul sä ja din sfingele jertfei pentru päcat si sit ungit urii templului, precum 0 cele patru colturi ale cadrului jertfelnicului
i userii
poll de din-
launtru. Tot asa sá faceti la zi-intai a lunii
a saptea, pentru cel ce a pacituit cu
tiintä sau din nestiintit, ca sä cudititi
templul de pitcate.
In ziva a paisprezecea a lunii
tul, impärati ai lui Israil! Curmati cu
intaia, sá präznuiti Pastile, praznic de
pravila cea dreaptä! Scutiti pe norodul
azime.
silnicia i cu asuprirea! Judecati dupit
meu de talhäriile voastre !ezice Domnul. Sà aveti cantare drepte, efit
dreaptit 0 bat drept;
Efa i batul sä aibit aceeasimärime,
batul o zecime dinteun homer, si efa a zecea parte dinteun homer. Mäsura sä se facä deci cu homerul. Siclul sä aiM douitzeci de ghere. Mina sit' fie de douä.zeci de sicli, de
o säptä.manit de zile, in care sà mancati
Si impitratul ni. aducit in ziva aceea pentru el 0 pentru norodul tärii
un vitel ca jertfit pentru pima.
Si in cele sapte zile ale praznicului
sit aducä ardere de tot pentru Domnul, sapte vitei ì apte berbeci fir& meteahnä in fiecare zi, timp de sapte zile,
eitte un tap jertfit pentru pitcat in
fiecare zi. 838
www.dacoromanica.ro
IEZECETIL, 46
Apoi prinos de päine eä aducit
o efd de fiecare vit,e1 i o efá, de fiecare
berbec, iar untdelemn, un hin la efa. In luna a saptea, in cincisprezece
la praznicul corturilor, si aduci
zile,
sapte zile aceleasi jertfe: pentni pacat, arden de tot i prinoa,se de päirie untdelemnul trebuitor.* Rtiruluiala pentru aducerea jertfelor in ziva
de Sdmbdtd si la lunile noi. Rdnduiala venirii in templu si a plecdrii impdratului din templu. Jertf ele pe care va voi sd le aduai impdratul. Dreptul impdratului set lase mostenire leciorilor sdi sau set facd daruri dregdtorilor sdi. Bucdtdriile tem, plului , cele ale preatilor si ale poporului, pentru pregdtirea i lierberea feluritelor jertfe care se vor aduce. Asa zice Domnul Dumnezeu: «Poarta
curtii cea de dinlituntru, care di spre
stea inchisi sase zile lucratoare,
iar in ziva Simbetei si la luni novia sit stea deschis5,.
i impiratul ed intre de afari prin i
sä, se opreascit intre
stálpii portii, iar preotii sä, aducä arderea lui de tot i jertfa de pace a lui si el sä, se inchine pe pragul portii sit iasà. i poarta ed nu se inchidit seara.
Dar si norodul tOrii s'A se inchine Domnului dinaintea portii, la Sämbete
si la lunile noi. i arderea de tot pe care trebue s'o
aducä, impiratul Domnului in ziva Sim-
betei este: sase miei fitrit cusur si un berbec fado,' cusur,
Prinos de päine o di de fiecare
berbec, iar pentru miei prinos de pitine, cit li dä, mana, ii untdelemn, un hin de efä.
In ziva cu lunä nouä sä, aducti un vitel Unir fârd betesug, sase mioi si un berbec fifit betesug. Prinos de paine sä, dea o di de fieeare
vitel si o di de fiecare berbec, iar pentru miel, cht fi va da mana, untdelemn, un hin de efi. i când va intra impitratul, ed intre prin pridvorul portii i si iasä tot pe acolo.
noapte ed iasit pe poarta de la miazä-zi, lar cel ce va intra pepoartade la miaz5,-zi sä, iasä, pe poarta de la miazii-noapte,
sä nu se intoard, pe poarta care a intrat, ci sä, iasä, pe cea din fata ei.
i imptiratul si fie in mijlocul lor: ed intre pe poarta pe care intrit poporul
46.
pridvorul porta
Cand va intra norodul tärii inaintea
Domnului, la praznice, cel ce va intra 85, se inchine pe poarta de la miazii-
iasit pe poarta pe care
sä
iese
el.
La praznice si la sitrbitori, darul de päine sä fie o di de fiecare vitel si o efá de fieoare berbec, iar pentru miei cät fi va da mina, i untdelemn, un hin de fiecare
Cand va voi impitratul ed aducä
un dar de bunä, voie, ardere de tot sau jertfä de pace pentru Domnul, i se deschidä poarta care dd spre ritsärit si si aduci arderea ea de tot si jertfa de pace precum o aduce Stimbitta, apoi sä iasit i 86: se inchidi poarta in urma lui. In fiecare zi ed aducä. Domnului
ardere de tot un miel de un an, firit
meteahnä, jertfi pentru päcat, i anume aducit in fiecare dimineat,ä. i o data', cu el sá aduci prinos de päine in fiecare dimineatä o sesime de efä, i untdelemn, o treime de hin, pentru
stropit !amura de fáind, prinos de pitine Domnului; acestea,s legi vesnice, deapururi.
i ed aduci mielul m prinosul de i untdelemnul in fiecare dimineatä ardere de tot neintreruptit. o päine
A.,a, zice Domnul Duinnezeu: uand
imparatul va face un dar unuia din fiii stii, si treacil el ca mostenire la fiii lui, dar pe care sg-1 stapineascit ei ca mostenire,
lar cand va face un dar din mostenirea sa la unul din dregitorii sä fie al lui numai pan& in anul
apoi si se intoarcii, la impdratul, iar de a ajuns in stitpânirea fiilor lui, al lor sä fie! Impitratul sil nu ja din mostenirea poporului i di nu-1 dea afani, de pe momia
lui, fiindat fiecare dd mostenire Olor aiti din mosia lui, i deci nimeni din
539 www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 47
poporul meu a nu fie izgonit de pe
5i a mai mitsurat o mie s't m'a
mosia lui.
trecut prin apt), s't apa ajungea la genunchi, s't a masurat ina o mie de coti si m'a trecut prin apä pfinit la solduri.
zate in partea de miaz&-noapte, s't iatä
viul nu se mai putea trece, ffindcii apele
Apoi mg. duse printeun coridor, care incepea de längil poartä, la sfintele chilli hotitrite pentru preoti, aye-
cit acolo se afla un loo dosnic, inspre apus.
Si-mi zise: s Acesta-i locul uncle sä fiarb& preotii jertfele pentru yin& si pentru päcat i unde sit coacá prinosul
de pline, färä sä mai iasá in curten cea de dinafark ca sá sfinfeascii poporul
Apoi mä scoase in curten cea de
mä, trecu prin cele patru s't iatit a; in fiecare colt al curtii era ate o curte. In cele patru colturi ale curtii se aflau curti mici, avänd cätesipatru dinafarit
s't
colturi ale curtii,
lungimea de patruzeci s't latimea de treizeci de pritjini. Si atesipatru erau inconjurate cu ziduri i sub ziduri erau flicute vetre aceeasi
de jur-imprejur. Si-mi
zise: slatá
i
buatiriile
unde slujitorii templului sá fiarbit jertfele poporului !
47. lzvorul cel minunat care iefea de dedesubtul
templului ca sd se verse in Marea Moartd.
Aceste ape vor akcitui un lluviu plin de pe§te fi de vietitti. Marea fi va schimba apele in ape bune : pe Virmul nuirii vor pescui pescarii. Granifele frnrii. Cetatea ceo Wing. Impdriirea pit; la sorti. stre-
inii vor avea partea lor.
Dup5., aceasta m'a intors In usa
templului s't iatä c5, de dedesubtul pragului ternplului curgea spre riisarit
aci fata templului era la ritsärit apa trecea, pe dedesubtul peretelui drept al templului, de care raiazil-zi s't
de jertfelnic. Apoi mä, scoase pe poarta cea dinspre miazii-noapte i ocoli cu mine pe dinafar& pänä, la poarta cea de dinafarii, care dä spre rásárit, i iat& cá apa curgea pe längii, peretele dinspre
Apoi mä, scoase omul spre räsärit
cu funja pe care o avea in =Ink
mäsurit o mie de coti s't mä trecu prin aceastä ap5 i apaajungeaptuala glezne.
Si a mai mäsurat o mie, dar flu-
se umflaserit, inat s'ar fi putut innota In el, un fluviu peste care nu se putea trece. Si-mi zise: eFiul omului! Vizut-ai?»
Si mä dure, i mit aduse pe tarmul fluviului.
5i and ajunsei, iatä cä pe tármul fluviului de o parte s't de alta erau o multime de pomi roditori.
Si-mi spuse: a Apele acestea se in-
dreaptii in partea de ritsiirit a tärii se vor pogori in Marea Moartit cea cu ape arate. si apele se vor face bune; Si toate fiintele vii, care se misck pe orisiunde va curge fluviul, vor trä,i,
fluviul va fi plin de peste, iar and va intra in Mare, apele se vor face bune, si totul va fi cu viatit pe uncle
va trece fluviul. Pe tärmul märii vor pescui pescarii de la Enghedi i pimii la Eneglaim. Si vor fi §i locuri pentru aruncat mrejele,
si peste de tot soiul, mult foarte, ca
pestele din Marea cea Mare. Dar mlastinile i baltile nu se vor insimittosa, ci vor rämänea pentru sore. lar pe tärmul fluviului vor creste
de o parte i de alta tot soiul de pomi roditori, frunza lor nu se va vesteji poamele lor nu se vor isprávi, iar in fiecare lunit vor face poame noi, fiinda apa
lui izvoriste din templu: poamele lor vor sluji pentru hrami, i frunzele vor fi bune de lene! Asa rosteste Domnul Dumnezeu: u lath% granito inläuntrul areia sit impartiti tara la sorti celor douitsprezece semintii ale lui Israil, iar semintia lui Iosif sá aihé, dolt& pärti,
Dar voi sä luati in stäpänire at
tmul at altul, fiinda am ridicat cu
juramitnt mrtna mea ca a o dau strämosilor vostri, i deci taro aceasta sit fie mostenirea voasträ.
Dar iatä hotarul tärii a,cesteia!
Inspre miazti-noapte: De la Marea cea Mare inspre Hetlon, spre Hamat Tedad, 840
www.dacoromanica.ro
IEZECHIL, 48
Berot, Sibraim, Helam, intre hotarul Damascului si al Hamatului, HatarEnon, care este Muga granita Hauranului. Deci granito., sä meargä de la Mara
si 'Ana la Hatar-Enon, iar tinutul Damascului i al Hamatului sä ramänä la miaza-noapte. Aceasta este granita de la miazä-noapte.
Granita de rasärit: De la HatarEnon, care se aflä futre Hauran i Da-. 111813C, lordanul alcEtueste granito. intre
Galaad si tara lui Israil pitnä la Marea
Moartä, spre nisarit pitnii la Tamar.
Aceasta-i granita la räsarit.
Gra,nits, spre miazit-zi: De la Tomar pitnä la Me-Meribat-Cades, dealun-
gul pantului Egiptului, pana. la Marea ces Mare. Aceasta este granita spre miazä-zi.
In granitä cu Dan, de la iiicitrit la apus, semintia lui Mer;
In granitit cu Mer, de la räsirit
la apus, seraintia lui Neftali; In granitä cu Neftali, de la ritsitrit la apus, semintia lui Manase; In granitii Cu Manase, de la nisarit la apus, semintia lui Efraim; In granitit cu Efraim de la risärit la apus, o fäsie, semintia lui Ruben ; In granita, en Ruben, o hisie de la rasitrit la apus, semintia lui luda;
In granitii cu luda, o fäsie de la rasarit la apus sa fie darul cel sfänt
pe care voi sä-1 aduceti: douizeci cinci de mii de prajini ratime i in lungime ca una din fasii pentru semintii, de la rasärit si prinet la apus, locul in mijlocul caruia al, fie templul.
Granita la apus: Marea cea Mare alcatueste granita pana, ce apuci spre
Darul sfänt ridicat, pe care aduceti Domnului, sä faba' lungimea de douti-
voi, semintiile lui Israil.
zeci de mii, Si darul sfant ridicat sa, fie dat,
Hamat. Aceasta este granita la apus. Si tara aceasta s'o impärtiti intre
Si si, aruncati sorti, ca s'o etavoi i streinii care vor locui in
mijlocul vostru, anume cei ce au näscut feciori in mijlocul vostru, i sä fie socotiti ca i bästinasii intre fiii lui Israil. Cu voi sä primeascä i ei la sorti mostenirea lor intre semintiile lui Israil.
Si in semintia in care
el este
asezat ca strein, ni. piimeascä partes, lui de mostenire
zice Domnul Dum-
nezeu. 48.
Impdrtirea fdrii intre
cele douds" prezece
seminÇii.15apte semintii vor avea partea lor in partea de miazd-noapte a finutului tikint, pi cinci seminrii vor avea parte la miazcl zi de finutul sldnt, iar in mijloc va fi finutul sltint. Cefalea sldntei portile
fmprejurimile 8i ea va parla numele de Domnul sdliiplue#e inteinsa s.
1. Dar iatil i numele semintillor. La capátul de miazit-noapte, de la Mare inspre Hetlon, pánä, spre Hamat, pana. spre Hatar-Enon, tinutul Damascului mane la miazii-noapte, lângä Hamat, asa vine o fasie de la risitrit la apus. Acesta-i cuprinsul semintiei lui Dan.
zeci j cinci de mii i litimea, de douli-
preotilor, o hisie la miaza-noapte de douä-
i cinci de mii de präjini la apus de zece mii lätime, la räsitrit de zece mii latime si la miazä-zi lungli de douazeci cinci de mii. Iar in mijloc al, fie temzeci
plul Domnului,
II. Preotilor sfintiti, fiii lui Tadoc, care au ramas in slujba mea, cei ce nu ratacira, cand fiii lui Israil rätacira, ca levitii,
12. Sä, aibii un dar din darurile dar prea sfânt, langii, granito. levitilor. ' 13. Si levitii sá aibä in lungul granitei preotilor o frisia lungii de doinizeci cinci de mii i lata de zece mii de präjini, in totul lunga de douizeci i cinci de mii i latä de douizeci de raii de prajini.
Si. sil nu vana dinteinsa i niel nici parga tärii sä n'o instreineze, Rindes. este lucru sfânt al ea, schimbe i
Domnului. Cele cinci mii care rii.'infim din la-
timea de doulizeci i cinci de mii sä
fie pentru orisice altceva priveste cetatea, pentru locuinte i pentru imprejurimi,
lar cetatea sá fie in mijlocul lui. Iota, tA mäsura cetatii: inspre miazä-noapte patru mii cinci sute de prii. 841
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 1
patru mii cinci sute, la räsiirit patru mii cinci sute, la apus patru mii cinci sute. Si cetatea sä aibi imprejurimi: la miazi-noapte doll& sute cincizeci de prijini, la miazii-zi douil sute cincizeci de prijini, la risirit douli sute cincizeci si la apus doug sute cinci zeci de pri-
In graniti ou Simeon. o fäsie de la riísiirit pan& la apus, semintia lui Isahar;
Si ceea ce va mai rilmänea de-alungul darului sfänt, zece mii la riisärit
In partea de miazii-zi de la Tamar, pänä,
fie pentru hrana locuitorilor cetätii.
Mare.
jini, la
jini.
si zece mii la apus, rodul de pe el sit
lar locuitorii cetätii sä fie din
toate sernintiile lui Israil.
Tool& partea sfânti pe care s'o dati sä fie un pätrat de douiizeci cinci de mii pe doudzeci i cinci de
mii de präjini: asa sá fie partea sfânta mosia cetätii.
Ceea ce va mai rämänea si fie a impiratului, adicä de amândoui laturile pirtii sfinte i a mosiei cetätii la risirit, pin& la granita de rlisärit, de-a-lungul celor douäzeci i cinci de mii de präjini, si la apus pin& la granita de apus potrivit cu pärtile cuvenite se-
mintiilor, si fie a impiratului, iar partea sfântri i templul si fie in mijloc. lar de la mosia levitilor si de la
mosia cetlqii, care se allá inläuntrul mosiei impiratului, tinutul intre granite. lui luda FA a lui Veniamin, sá fie al impitratului. Apoi sá vini celelalte semintii:
Elsie de la risirit i pänä la apus, semintia lui Veniamin ; In graniti cu semintia lui Venia-
min, o fiísie de la rigrit i pin& la
apus, semintia lui Simeon;
In graniti cu Isahar, o fisie de la räsärit i pan& la apus, semintia lui Zebulon ;
In granitä cu Zebulon, o fasie de la räsiirit i pang, la apus, semintia lui Gad; In graniti cu Gad, hotarul si fie
la Me-Meribat-(Jade, apoi de-a-lungul pardului Egiptului, pilni la Marea cea
'atä deci tara pe care s'o trageti la sorti ca mostenire pentru semintiile lui Israil, i jata i care sunt lor »,
zice Domnul Dumnezeu.
a Iati i portile cetitii. Dar portile
cetitii sá poarte numele semintiilor ffilor lui Israil, i anume: In partea de miazi-noapte, pe o in-
tindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie troj porti: poarta lui Ruben, a lui luda si a lui Levi; In partea de risitrit, pe o intindere de patru mii cinci sute de priijini, si fie trei porti: poarta lui Iosif, a lui Veniamin si a lui Dan ; In partea de miazi-zi, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, sä fie trei porti: poarta lui Simeon, a lui
Isahar si a lui Zebulon; In partea de apus, pe o intindere de patru mii cinci sute de prijini, si fie trei porti: poarta lui Gad, a lui Ayer
si a lui Neftali,
Adicit de jur-imprejur o intindere
de optsprezece mii de prijini, iar cetatea sá poarte numele: Domnul silEtslueste inteinsa! »
PROFETUL DANIIL Si Domnul didu in mina lui pe Ioachim, regele lui luda, precum si o parte din odoarele templului lui Dumnezeu pe
1.
Daniil la curtea lui Nabucodonosor. ratul Babilonului.
1. In anul al treilea al domniei lui
Ioachim, regele lui luda, porni Nabucodonosor, impiratul Babilonului, impotriva Ierusafimului si 11 impresuri.
842
care le duse in pimintul Sinear, in
templul dumnezeului siu, i asezá aceste odoare in vistieria acestui durnnezeu.
Atunci imparatul porunci lul Aspenaz, cipetenia famenilor säi, sá aduci
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 2
dintre fili lui Israil, din neam regesc si din cei de vi tä mare,
mâncarea lor i vinul pe care trebuia
frumosi la chip si fnzestrati Cu toatti,
deturi.
Atunci supraveghetorul le schimbä
Tineri fail% nici un cusur trupeso,
bea
putere de pätrundere i cu rävnä, ca sä slujeasa In palatul fmpäratului, ca fnvete pe ei scrisul i limbs, Cal-
i visele. Si dup.& trecerea rästimpului pe care impiiratul 11 hotiirfse ca aduci la el, apetenia famenilor fi inftitia inaintea lui Nabucodonosor. Si impäratul statu cu ei de vorbä, dar nu aflä pe nimeni dintre ei toti ca pe Daniil, Anania, Misail i Azaria.
deilor,
vedeniile
Si 85,-i creasa asa vreme de trei ani, chip& trecerea arora sá intre in slujba împäratului. Pentru aceasta fmparatul le randui sá li se dea in fiecare zi mancare din mancarile sale si vin din vinul
Printre ei se aflau iudeii: Daniil,
Anania, Misail i Azaria. Si cäpetenia famenilor le puse nume chemit: pe Daniil: Beltesatar, pe Ana-. nia: Sadrac, pe Misail: Mesac i pe Azaria:
Atunci ei furä luati in slujba
Si in once pricinä, and era vorba de intelepciune si de iscusinta, pentru care impäratul le cerca dezlegarea, gäsea pe ei de zece ori mai isteti dealt
Abed-Nego.
Si Daniil i£}1 puse in grind a nu se spurce cu bucatele impiratului si cu vinul din care bea el, ci ceru apeteniei famenilor Ingaduinta ca a; nu se pangäreasa. Si Dumnezeu fi dddu lui Daniil
magii
gätorie pitnä in anul intai al domniei lui Cirus.
2.
Atunci apetenia famenilor fi zise lui Daniil: s Má tem de stäptinul meu, impäratul, care v'a randuit mtmarile bäuturile; ciici de ce sá vä vadä, el mai
slabi la chip decat pe tinerii cei de o virstä ou voi? Voi fmi puneti in pri-
Si 1-a intampinat Daniil pe eitpetenia famenilor, care fusese pus supraveghetor peste Daniil, Anania, Misail i Azaria, astfel: s In cearcii, te rog, cu servii täi timp de zece zile mänam mitnari de verdeturi i sä. bem &pa; Apoi sä, te uiti la fetele noastre de cuviintii asa sá faci cu robii täi ! » Atunci el le asculti rugämintea incera cu ei timp de zece zile. Si chip& un rästimp de zece zile,
ei aratau mai frumosi la filtá si mai grasi la trup cleat toti feciorii care mincan din masa impäratului.
i cleat vräjitorii din toata im-
päratia lui. Si Daniil famase In aceastä dre-
sä, afle In ochii capeteniei famenilor har fndurare.
si la fetele feciorflor care mä,nincii, din bucatele imparatului, si cum vei crede
le didu mancitruri de ver-
Si Dumnezeu a häräzit ae,estor patru tineri tüntá i iscusiná in once fel de scriere, precum i intelepciune, fnat Daniil se pricepea sa talcuiasca
intelepciunea, iscusiti In saint& cu adanci
mejdie capul meu inaintea impiratului. s
i
Vkele pe care le-a visat Nabucodarwsor.
Daniil k takugte. i in anul al doilea al domniei lui
Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s'a turburat i somnul nu-1 mai prindea.
Atunci a poruncit impäratul cierne pe vräjitori, pe vraci si pe magi si pe caldei, ea sä-i spunä impäratului
visele lui. Si clupá ce ei au intrat si
s'au fnatisat imparatului, Le-a zis lor impäratul: Visat-am un vis din pricina cäruia mi s'a turburat duhul, deci vreau sá tiu visul!*
Atunci caldeii au grAit impiíratului In grai arameian: s Imparate, sä traiesti deapururi! Spune robilor tai visul, ca noi descoperim tälcuirea lui I* Räspuns-a impäratul 0 a zis caldeilor: s Sá, stiti cá hotarirea mea este neclintitä ! Dad); nu-mi yeti spune visul tillcuirea lui, voi da poruneä ni. fiti
táiati In buati, iar oasele voastre sä fie prefacute In mormane de darb,maturi,
843
www.dacoromanica.ro
DANI.IL, 2
6. Dar dad, imi yeti descoperi visul impreunà Cu thIcuirea lui, yeti primi de la mine bogate daruri si cinstire
18. Ca ei roage fierbinte indurarea lui Dumnezeu din ceruri, pentru aceasti ca di nu ingidue «A piari Daniil
multà! Deci descoperiti-mi visul precum thlcuirea lui !*
sotii lui, impreunit cu ceilalti intelepti ai Babilonului.
täi visul, ca noi sali arittim care este
tainit intr'e vedenie in ceas de noapte. Atunci a proslävit Daniil pe Dumne-
7. Atunci ei nispunserä, a doua oar& ziserg: 0, Impitrate, spune robilor
titicuirea lui !* Rispuns-a impiratul IFA a zis: e Vid bine cä, voi citutati sä cilstigati vreme,
câci vedeti 05, eu am luat hotgrirea ; Fiindat dacii nu-mi spuneti visul, este cà aveti de gind sä và intelegeti intre voi spuneti vorbe mini inselittoare, phnä, chnd vrernurile se vor schimba. De aceea spune-
cinoase
ti-mi acum visul, ca eu sà tiu dacä voi puteti si-mi faceti i thlcuirea lui ! * Rispuns-au caldeii in fata impgratului i i-au zis: a Nu este om in toati
lumea care sit poatä dezvitlui ceea ce
impiratul cere, fiindcii, nici un impgrat,
oricht de mare si de puternic ar fi, nu
cere asemenea lucre de la nici un titicu-
itor, vrijitor ori caldeu.
i lucrul pe care-1 cere impitratul este greu i nimeni altul nu poate si i-1 descopere, decht zeii, dar care nu-si au silasul lor printre oameni ! * Atunci impitratul s'a intitratat de mhnie si 1-a prins asa de näprasnio furia,
incht porunci sä omoare pe toti inteleptii Babilonului.
Dar cand a iesit porunca dupi
e,are trebuiau 85, fie °merit.' inteleptii, a fost ciutat FA Daniil impreunä cu sotii lui, ca i ei sä, fie emeriti. Atunci Daniil lug cuvântul cu in-
telepciune cu iscusinti inaintea lui .Arioh, chpetenia gitrzii impAritesti, care iesise sit omoare pe inteleptii Babilonului,
i incepu a grii lui Arioh, generalul impiratului : a Din care pricini' impitratul a dat aceastit strasnicit poruncit? dupit ce Arioh i-a spus lui Daniil rostul poruncii, 16.
Daniil se duse i rug& pe impgrat
ea-i dea rigaz ca
descopere impii-
ratului tillcuirea visului. Apoi Daniil se duse acasit i spuse pricina lui Anania, Misail i Azaria, sotii lui, 944
i i s'a descoperit lui Daniil aceastä
zeul cerului,
i a inceput el a griti: ß Fie nu-
mele lui Dumnezeu binecuväntat din veac
pitni In veac, cltei a lui este intelep-
ciunea i puterea,
i el este cel care preface timpu-
rile FA imprejurArile, el care di jos de
pe tron pe impärati si pe regi si tot el
pune ; el dä, intelepciune inteleptilor
iscusinti celor iscusiti ;
El descopere tainele cele mai adhnci
cele mai ascunse, el stie ceca ce se petrece in intuneric si lumina sälitslueste cu el. Pe tine, Dumnezeule al pärintilor
mei, te laud si te proslivesc, fiindci
mi-ai dat intelepciune i putere i mi-ai descoperit ceca ce noi ne-am rugat tie,
did tu ne-ai descoperit pricina Impi-
ratului i»
Apoi Daniil se duse la Arioh,
generalul pe care Impiratul il rhnduise si omoare pe Inteleptii Babilonului, i Ii grid asa: t Nu omori pe in-
teleptii Babilonului, ci du-mä pe mine inaintea Impàratului i eu Ii voi spune Impitratului care este tillcuirea visuluin. Atunci Arioh duse grabnic inläun-
tru pe Daniil in fal,a impitratului,
vorbi astfel: s Am gisit un iudeu dintre cei adusi in robie care poate sä
tálcuiascä, visul Rispuns-a impgratul i a intrebat
pe Daniil, care se cherna Beltesatar: Oare poi tu «à-mi spui visul pe care
1-am visat, precum i thIcuirea lui ?
Daniil insä ritspunse impiratului zise: s Taina pe care vrea «A o afle impitratul nu pot si i-o dezvilluiasci nici nici vracii, nici vräjitorii, nici cititorii in stele,
Ci este un Dumnezeu in ceruri,
care descopere tainele si el a dat de
tire impäxatului Nabucodonosor ce se va inthmpla in virstele de mai thrziu.
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 3
Iatit care este visul i vedenia pe care ai vazut-o inaintea ochilor, In patul tau:
Tie, impärate, iti treceau ginduri prin minte, c5,nd erai in patul tau, pentru ceea ce se va intampla, in vremile de pe urmä, iar cel care descopere
dat s tii ceea ce va fi. lar mie mi s'a descoperit taina
tainele
aceasta, nu prin intelepciunea care ar fi in mine mai mult cleat in oricare dintre
pentru cuvántul ca sa fie dezvaluitä imparatului tilcuirea i sä poi cunoaate cugetele inimii tale. Tu, impiirate, ai avut o vedenie ai väzut o statue. Aceastä statue nemäsurat de mare, cu stralucirea ei neobianuitä, stätea inaintea ta ai chipul ei era inspäimantator. Aceastä statue avea capul de aur carat, pieptul i mainile de argint, tecele i oldurile de anima; coi vii, ci
Pulpele de fier, iar picioarele parte
de fier ai parte de lut. *i pe cand tu te uitai, iata ca o piata desprinsä, nu de mina, lovi sta-
lar picioarele pe care le-ai vazut degetele, unele de lut de olar ai altele de fier, inseinneaza impari4ia va fi imparVita ai va fi tare ca fierul, dupa
cum tu ai väzut fier amestecat ou lut. lar degetele de la picioare, unele de fier i altele de lut, Insemneazä ca:
imparalia va fi parte tare, parte sfäamicioasä. Apoi ca ai vazut fierul amestecat cu lutul insemneaza ea: in pofida ame-
stecärii inrudirilor nu vor putea avea
niel o temeinicie, dupi cum fierul nu se poate amesteca la un loe cu lutul. lar in zilele acestor imparati, Dumnezeul cerului va ridie.a, o veanicil Im-
para0e, care nu va fi nimicia, in veci ai care impärätie nu va fi trecuta la alt popor. i ea va sfarima ai va nimici pe toate celelalte impärätii i numai ea
va ramanea In veci, Fiindc5, tu ai vazut c5, o piaträ
s'a desprins din munte, nu de mina omeneascä, ai a zdrobit fierul, arama,
lutul, argintul i aural. Marele Dumnezeu
a descoperit imparatului ceea ce va fi
tuia peste picioarele de fier i de lut
In viitor: visul este adevarat ai talcuirea
i furä sfärimate in acelaai timp fierul, lutul, arama,, argintul i aurul ai se facura ca pleava vara pe arie, i vintul le mature', fära ca ea se &ease& urma
Atunci imparatul Nabucodonosor
ai le sfärtimä.
lor; iar piatra care a lovit statuia a
°resent munte inalt care a umplut mantul intreg. 38. lata care a fost visul, iar talcuirea lui o spunem acum In fata imparatului. Tu, imparate, imparat al imparatilor, caruia Dumnezeul cerului i-a dat impäratia, puterea, aria i slava, In a Mimi stapinire a dat in-
treaga lume locuita, oamenii, fiarele campului i pasarile cerului, tu eati capul
de aur.
i dupa tine se va ridica o impii-
r4ie mai mica decit a ta, apoi o a treia impärätie, de aram5,, care va sttipini
peste tot pilmántul.
Apoi o a patra impärätie va fi tare ea fierul i, dupii cum fierul sfä-
rim& i zdrobeate totul, intocmai ca fie-
rul care sfärima In bucap, le va sfäama ai le va preface in pulbere.
lui
!
a cazut cu faja la pämint i s'a inchinat inaintea lui Daniil i diidu porunca sa-i aducä jertfä i tamlieri cu mirezme. Atunci impäratul prinse a gal lui Daniil astfel: o Cu adevärat ca Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor i Stapitnul împärailor i el descopero tainele, ffindca tu ai putut sä descoperi aceasta tainä !* Atunci imparatul inifila pe Dadlidu mari nfil la mare vrednicie bogate daruri, 0-1 puse satrap peste toate inuturile Babilonului i ciipetenie peste tqi inteleptii Babilonului.
La rugämintea lui Daniil, Imparatul trecu ocirmuirea Babilonului in seama lui adrac, Mews ai Abed-Nego, iar Danfil ramase la mu-tea imparateasca. 8.
Cei trei tineri in cuptorul cal Cu loc. 1. Imparatul Nabucodonosor jam o statue de aur inalta, de staizeci de ooti 845
www.dacoromanica.ro
DANitt, 3
lata de pase coti, pe care o apeza in campia Dura, din inutul Babilonului.
8i Nabucodonosor impáratul trimise ail, adune pe satrapi, pe marii dregatori, pe carmuitoii, pe capeteniile optirilor, pe vistiernici, pe legiuitori, pe ju-
deatori i pe toVi ceilali dregatori ai tinuturilor, ca sal villa la inaugurarea statuii pe care o facu.se Nabucodonosor imparatul. Atunci se adunara, satrapii,
toril cei mari, carmuitorii, capeteniile
optirilor, vi.stiernicii, legiuitorii, judecatorii i toti ceilali dregatori ai Vinutu-
rilor la inaugurarea statuii pe care o
ridicase Nabucodonosor, i stiitura inain-
tea statuii pe care o ridicase Nabucodon osor.
i indata, un crainic striga cu glas Iatis ce porunca, vi se da voua, popoarelor, neamurilor i limbilor: Indatii ce veVi auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al tuturor tare:
instrumentelor muzicale, sa cadeti in genunchi i sa và inchinaVi la statuia cea
de aur pe care a ridicat-o imparatul Nabucodonosor;
lar cine nu va &idea in genunchi
pi nu se va inchina, chiar In ace,a clipa,
fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foc arzittor! lar &Ind toate popoarele auzira sunetul trâmbitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii tA al tuturor instrumentelor muzicale, toate noroadele, neamurile i limbile cizura in genunchi pi se inchinara statuii de aur pe care o sit
ridicase imparatul Nabucodonosor.
In clips, aceea se apropiara eáliva caldei care paririi pe Iudei.
i ei incepura I a spun& imparatului Nabucodonosor: Impitrate, sà traiepti deapururi
Tu porunci ai dat, ca oricine va auzi sunetul trambiteei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului i al altor instrumente muzicale ea cad& in genunchi i 56, se inchine statuii de aun; lar cine nu va cadea in genunchi nici nu se va trichina sit fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foo arator. 846
Dar se afla Iudei, pe care i-ai pus ciirmuitori peste Vinutul Babilonului: 8s, drac, Mepac i Abed-Nego. Acepti bár-
baVi nici n'au luat in seam& porunca ta, imparate! Inaintea dumnezeului tau nu ingenunchiaza i nici statuii de aur pe care tu ai inaltat-o nu i se inchina Atunci Nabucodonosor impäratul, aduca Ina, inte pe adrac, Mepac i Abed-Nego. Iar cand acepti barbati furl), adupi inainmanios i furios, porunci
tea lui, Nabucodonosor imparatul incepu sa-i intrebe: *Este oare adevarat, §adrach, Mepac i Abed-Nego, ca, voi nu va, inchinaVi dumnezeului meu i sta.tuii de aur pe care eu am apezat-o nu-i cideti la pa.mant cu rugaciuni? Acum, daca voi sunteti gata ca, atunci cánd yeti auzi sunetul trambitei, al flautului, al chitarei, al harfei, al psaltirii, al cimpoiului pi al altor instrumente muzicale, sa citdeti in genunchi 3á va inchinaVi chipului pe care eu 1-am
facut, bine, iar dad), nu vreVi sa va Inchinati, 'jute° clip& veVi fi aruncaVi in mijlocul unui cuptor cu foe arziitor. ce dumnezeu ar putea sit va, scape din mans, mea? u Raspuns-au adrac, Mepac pi AbedNego i au zis imparatului: s 0, Nabucodonosor, noi n'avem nevoie ea la
aceasta sa-ti dam raspuns! Dacii, inteadevar, Dumnezeul nostru, caruia noi ne inchinam, are putero
sä ne mantuiascii, ne va ma,ntui din cuptorul cel cu foc arzator pi din mama
ta, imparate! lar dad, nu, sit ptii, imparate, ca noi nu ne vom inchina dumnezeilor inaintea statuii de aur pe care tu ai apezat-o nu vom cadea in genunchi! Atunci Nabucodonosor se umplu
de manie i Ii schimba, chipul fetei sale pentru adrac, Mepac i Abed-Nego. porunci sit infierbante cuptorul de papte
ori mai mult decat era obiceiul.
i porunci celor mai vänjopi opteni din oast,ea lui sa.' lege pe adrac, Mepac Abed-Nego, arunce in cuptorul
cel cu foc arzator. 21. Atunci acepti oameni fura
imbracati cu pantalonii ion, cu min-
www.dacoromanica.ro
DAIVItt, 4
tenele lor, cu scufiile lor, i cu Inabacitminte cu tot fura aruncati in mijlocul cuptorului infierbantat. Minded,' porunca imparatului fusese grabnic i cuptorul foarte incins, acei oameni care au aruncat pe adrac, Mesao i Abed-Nego fur& mistuiti de vapaia focului. lar acesti trei bärbati: adrac, Mesac i Abed-Nego, cazura legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator. Atunci Nabucodonosor imparatul
Dupit aceasta imparatul a intarit In dregatoride lor pe adrae, Mesa° si Abed-Nego, peste tinutul Babilonului.
llrisovul lui Nabucodonosor impa-
ratul, catre toate popoarele, neamurile limbile cam locuesc pe tot pamantul: Pacea voasträ sit sporeasca! Placutu-mi-a sä veste,sc minunile
faptele cele mai presus de fire pe
fu cuprins de spaima si se seal& in graba,
care le-a facut cu mine Dumnezeul Cel Prea Inalt. Cat de mari sunt minunile lui
prinse a grid i zise sfetnicilor sai: Oare n'ara aruncat noi trei barbati legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator?* Raspuns-au ei i i-au zis: Adevarat, asa este, impitrate ! i incepand din nou a grai zise: Iatd, eu yid patru barbati dezlegati, care umblä prin mijlocul cuptorului, nevatamati, iar chipul celui de al patrulea este ca chipul unui dumnezeu! Atunci Nabucodonosor se apropie de gura cuptorului cu foc arzator si incepand a grai zise: « adrac, Mesac
cat de puternice sunt faptele cele mai presus de fire! Imparlitia lui este impitratie vesnied i stapanirea lui tine peste varste i varste! 4.
Nabucodonosor viseazd un copac uria.,s. Daniil tillcue:te visul.
o Eu, Nabucodonosor, stam tihnit
in casa mea si bucuros de viata in palatul meu.
i am vi.sat un vis care m'a speriat, gandurile care-si fiiceau loc in mintea
Abed-Nego, slujitorii mei, iesiti Mara, si veniti la mine!» Atunci adrac, Mesac si Abed-Nego ieirá dinlauntrul cuptorului. i adunandu-se satrapii, marii dregatori, carmuitorii i sfetnicii imparatului, vitzura ca focul nu pricinuise nici o
mea, cänd eram in patul meu, i vedeMile care mi se aratau inaintea ochilor, m'au infricosat.
va,tamare trupului acestor oameni,
Atunci am poruncit sä viná inaintea mea toti inteleptii din Babilon,
care sa-mi talcuiasca visul. $i sosira talcuitorii de semne, vracii,
parul din capul lor nici macar nu se parhse i ca pantalonii Ion erau la fel i ca nici micar nu miroseau a foc.
caldeii i cititorii in stele, carora le-am
spus visul, dar ei n'au putut sa-mi arate talcuirea lui,
Atunci Nabucodonosor strigit: o Binecuvantat sa fie Dumnezeul lui adrac,
Pana cand in cele din urinit veni
Mesa° s't Abed-Nego, care a trimis pe ingerul säu i a mantuit pe servii care îi pusesera nitdejdea inteinsul
calcara pormaca imparatului í isi dadura
inaintea mea Daniil, ettruia Ii pusesem numele Beltesatar, dupti numele dumnezeului meu, si in care salaslueste Duhul lui Dumnezeu cel sfânt, i lui i-am spus
viata lor ea sä nu slujeasca i di nu se inehine altor dumnezei decat Durane-
visul:
o Beltesatar, tu capetenia talcui-
zeului lor.
i acum am dat aceasta poruncä a mea, cä once popor i once neam
lui Dumnezeu cel sfant i nici o taint% nu-ti riimäne nepatrunsa ; spune talcuirea visului pe care 1-am visat ! Iata care a fost vedenia care mi-a trecut pe dinaintea ochilor pe and eram In patul meu: Priveam i iatii, cä am vazut un copac foarte inalt in mijlocul
care va huli pe Dumnezeul lui
adrac, Abed-Nego sit fie titiat in bucati i casele lor sit fie prefacute inteun Mesac
torilor ! tiu ca in tine sfilaslueste Duhul
i
morman de daramaturi, fiindcit nu este un alt Dumnezeu care poate sit rnantuiasca intr'acest chip! o 847
www.dacoromanica.ro
DANILL, 4
Cu frunzis frumos, cu rod mult si
Copacul crestea si se facea puternic: varful lui ajungea pane; la cer si de zerit
din care se hraneau toti, sub care se
se zarea panii, la capitul pamantului ;
adaposteau fiarele campului, iar in ramu-
rile lui durau cuiburi pitsarile cerului, Copacul acela, tu esti, imparate! Tu, care ai ajuns mare si puternic, ai crescut si ai ajuns pan& la ceruri a ta stiipanire se intinde pan& la capEttul C5, imparatul a vazut un inger,
Frunzisul era frumos i roadele lui imbelsugate i toti gaseau hrana intr'in-
sul; fiarele campului se aditposteau la umbra lui, piisarile cerului Ii durau cuiburi in ramurile lui si din el se hie-
neau toate vietatile. Apoi vazui in vedenia care trecea pe dinaintea ochilor mei, pe ca,nd eram
In patul meu, ca un inger, un sfant se
un sfitnt pogorindu-se din ceruri si zicand:
cobora din ceruri. El striga din riisputeri i zicea asa: e Doboriti copacul i taiati-i crangile, scuturati frunzele lui i impr5,stiati rodul lui, ca vietuitoarele sit fug& de sub el pitsarile din ramurile lui! Iara virful rádäcinii lui lisati-1 in
pamant, intr'un len de fier si de arami, in iarba campului! Din roua cerului fie udat í cu dobitoacele sit imparti iarba p5,mantului.
mima lui sa nu mai fie inima de om, ci inima de dobitoc sit-i fie data sapte am sá tread, peste el! Aceastit sentintä, se reazemi pe
pomace ingerilor, iar porunca sfintilor este ca sa cunoascii cei vii ca Cel Prea Inalt stäpaneste peste imparatiile oruenesti, pe care le da cui voieste i poate sit pima in fruntea lor pe cel mai de jos dintre oameni.
Acesta este visul pe care 1-am vazut eu, imparatul Nabucodonosor, iar
tu, Beltesatar, spune talcuirea lui, fiindcit
toti inteleptii imparatiei mele nu pot ea dezvaluiasca talcuirea. Tu lima ai putero,
fiindca ai in tine Duhul Dumnezeului
celui rant!'
Atunci Daniil, care se numea Bel-
Taiati copacul 5i-1 nimiciti, dar varful rädäcinii lui lasati-1 in pamânt, in lanturi de fier si de anima, in iarba pamantului, si de roua cerului sa fie udat si cu fiarele campului 85, fie partas pima ce vor trece peste el sapte ani, Aceasta se talcueste, impitrate, ca
sentina celui Prea Inalt s'a adeverit Cu stiipanul meu imparatul:
Adicä, tu sit fii izgonit dintre oameni si sá salasluesti cu dobitoacele
campului, sä, minanci iarbit ca boii, din roua cerului sä, fil udat si s5, treaci peste tine sapte ani, pan& ce tu vei cunoaste cá, a Celui Prea Inalt este stilpanirea peste imparatia oamenilor, pe care o da cui voieste.
i daci a poruncit si laso varful
radacinii copacului insemneazi cá impiratio, ta se va intoarce in stii,panirea ta,
indata ce vei recunoaste cit Cerul este puternic.
Pentru aceasta, imp5,rate, placut sit-ti fie sfatul meu inaintea to. ! Rea°umpire' pacatele tale prin fapte bune si far5,delegile tale prin mil& ciltre cei sarmani, da,cii, vrei ca tihna ta sá dainuiascii!*
Toate acestea i s'au adeverit im-
tesatar, 'Amase inmä,rmurit o clipa gandurile lui se turburarit. Imparatul
paratului Nabucodonosor. Dup5, un rastimp de douisprezece luni, pe °and impä,ratul Nabucodonosor
visul 5i talcuirea lui sa nu te inspai-
Babilon,
prinse din nou a grai i zise: Beltesatar,
minte ! * Ritspuns-a Beltesatar si a zis:
e 0, Maria Ta! Visul ea fie pentru cei
ce te uritsc pe tine, iar talcuires lui pentru vrajmasii VOA !
Copacul cel mare si puternic pe
se plimba in palatul imparatesc din
Prinse a grii zicand: s Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care 1-am clädit eu intru titria puterii mele si spre cinstea stralucirii mele, curte impar5,teascit
care tu 1-ai vazut, care cu varful ajungea
pan& la cer si se zarea peste tot pitmantul,
i
nici n'apucase sá ias5, bine
cuvantul din gura imparatului si un glas s'a coborit din cer: s Tu, imparate Nabu848
www.dacoromanica.ro
DANILL, 5
codonosor, sä stii cä, imparatia s'a luat
Ierusalim, ea imparatul sä, bea dintein-
de la tine; i dintre oameni vei fi izgonit, vei avea sä,las cu fiarele campului, cu
sele, impreuna cu boierii säi, femeile sale tiitoarele sale.
Atunci au fost aduse odoarele cele
de aur si de argint care fuseseri, luate
care vei paste iarb5., i vor trece § apte ani peste tine, pan ce vei recunoaste cä, Col Prea Inalt este stapitn peste impiratia oamenilor i o dI cui voieste i in aceeasi clip& s'a implinit cuvitntul cu Nabucodonosor: el a fost alungat dintre oameni si a nub-mat iarbä
din templul lui Duranezeu din Ierusalim bäurá dinteinsele impäratul femeile i iitoarele sale. Ei biiurä yin i pros15,vira pe dum-
nezeii de aur, de argint, de anima, de fier, de lemn i de piatrit. In clipa aceea iesirä la ivealä, degetele unei rnäini de om, care scrisera
cu dobitoacele i trupul lui era udat de
rouit, pan& cAnd parul i-a crescut ca
i dupä trecerea acestei vremi
In fata candelabrului celui mare, pe va, ruitura peretelui palatului impäratese, impäratul vazu varful degetelor
nou si am binecuvântat pe Cel Proa
gändurile lui il turburadi ; incheieturile
penele vulturilor i unghiile ca ghiarele pitsitrilor. o
hotarite, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer, i mintea imi veni din
care seria.
Atunci fata impiiratului ingälbeni
Inalt i celui vesnic viu i-am adus 'audit proslávire, cäci staptinirea lui este stäpfinire vesnicä, iar imparatia lui peste vitrste
puteri sä i se adueä vrajitorii, caldeii
i viirste.
Toti locuitorii pamântului sunt socotiti ca o nimiea, si el face ce voieste cu ostirea cereascä, i cu locuitorii pamäntului, i nimeni nu poate sit-1 impiedice si o Tu ce faci? In acelasi timp mi-a venit mintea la loe i, spre faima imparatiei mele, mi-a venit iarái impar54ia i stralucirea. i sfetnicii mei si boierii mei m'au
iaritsi am fost pus imparat peste imparatia mea si puterea mea a chemat
i
tälcuitorii de semne. Atunci el prinse a gräi i zise tuturor inteleptilor din Babilon: Oricine va citi scrisul acesta imi va aräta talcuirea lui sa fie imbrdcat
In vesmiint de porfira, lant de aur sii i se pun& imprejurul gâtului lui
carmuiascii, el ca al treilea in impärätia mea!
Atunci venira toti inteleptii impit-
ratului, dar nu putura citi scrisul
nici sä arate impitratului care este till-
crescut foarte. înal
coapselor sale slabirä, iar genunchii incepura sit dardaiascil. Impäratul incepu sä strige din s-
cuirea lui.
i in vreme ce Belsatar imparatul
Acum, eu, Nabucodonosor, laud,
i preamaresc pe Imp5,ratul cerului. Toate faptele lui sunt adevärate i cäile
lui drepte, iar pe cei ce umblä, trufasi, are puterea sä-i smereasca! » 5.
Ospdful impdratului Belsatar. Pingdrirea odoarelor templului din lerusalim. Pedeapsa lui Dumnezeu.
era tare cuprins de spaima, cu fata ingälbenitä, iar boierii incremeniti de spaimä,. Impäräteasa mamá-sa, auzind strigatul imparatului si al boierilor, intra in cámara de ospá i prinse a gräi zicând: 0, imparate, sä träiesti deapururi ! Gändurile tale sit nu te inspäimânte i chipul fetei tale sä nu se schimbe!
In impärätia ta se af1á un om
Belsatar, fiind infierbäntat de vin, porunci sa i se aducá odoarele de aur
care are inteinsul Duhul lui Dumnezeu cel sfänt i in vremea domniei tatä,lui tau a fost descoperitä in el lumina', iscuBiqa i intelepciune, ca intelepciunea dumnezeiascä,, iar Nabucodonosor imparatul, tatal tau, pärintele tau,î uparate,
rintele sau, le luase din templul din
11 puse mai marele tälcuitorilor de semne, al caldeilor si al cititorilor in stele.
Belsatar imparatul facu un mare ospät pentru o rnie din boierii bau vin in fata celor o mie.
si de argint pe care Nabucodonosor; p5,-
849
www.dacoromanica.ro
54
DAMIL, 6 i fiindca s'a descoperit in Daniil
un duh mai presus de fire, stiintit
iscusinta in tillcuirea viselor i in descoierirea lucrurilor ascunse i in talcuirea
tainelor, imparatul i-a pus numele Beltesatar. Deci chiama pe Daniil i el iti va aratit talcuirea! »
Atunci Dardil fu adu.s inaintea imparatului. Imparatul prinse a griti intrelii pe Dania: Tu esti Daniil, cel dintre robii iudei pe care i-a adus imparatul, pdrintele meu, din luda? Am auzit ca in tine este Duhul lui
Dumnezeu Cel Prea Inalt este stapan peste imparatia oamenilor i aseaza in fruntea ei pe cine voieste. i tu, fiul situ, Belsatar, tu nu ti-ai
smerit in ima, mitcar ca. tustii toate acestea,
Ci te-ai ridicat impotriva Stapa-
nului cerului i ai adus odoarele casei sale inaintea ta, i ai bitut vin din ele, tu FA boierii tai, femeile tale i tlitoarele tale, i ai proslavit dumnezei de argint,
de aur, de arama, de fier, de lemn, de piatra, dumnezei care nu vad si nu aud nici nu cunosc nimic, lar pe Dumnezeul
Dumnezeu i cit in tine se afla lumina, iscusinta i intelepciunemai presusde fire.
In mina caruia este suflarea ta i toate
inteleptii i vrajitorii ca sa-mi citeaseit scrisul acesta, i sa-mi arate talcuirea lui, dar ei nu pot sit spunä, care este intelesul acestor cuvinte.
care a scris aceasta scriptura. lath', scriptura care este scrisa: Mene, mene, techel u farsin. Aceasta este talcuirea cuvantului mene: Durnnezeu a numarat miele impitratiei tale si i-a pus capiit;
*i tocmai au fost adusi la mine
i eu am auzit despre tine c5, tu poi sà tiilcuesti visele i sa scoti lute-
lesul tainelor. Acum, daca tu esti in
stare sit citesti scrisul i sa-mi luesti talcuirea lui, ai sa fü imbriicat in vesmiint de porfira i lant de aur ai sa
ai imprejurul gatului tau i ai sit carmuesti ca al treilea in imparittia mea ! Atunci Daniil incepu sit vorbeascit si-i zise impiiratului: *Darurile tale pitstreaza-le pentru tine 13.1 rasplatirile tale
harazeste-le altora, caci eu voi citi asa imparatului scriptura voi des-
ciiile tale, nu 1-ai cinstit.
Atunci el a trimis varful mainii
Teche!: Tu ai fost cantarit in cantar ai fost gasit usor ;
Peres: Imparätia ta va fi impiírtit& si va fi data Mezilor i Persilor ! o Atunci a poruncit Belsatar i au imbriicat pe Daniil in vesmant de pm-fir&
i-au pus kilt de aur la gatul lui si au crainicit ca el va ciirmui ca al treilea In imparatie.
Chiar in noaptea aceea a fost
omorit Belsatar, irnpitratul Caldeilor.
copen i talcuirea ei.
0, imparate ! Dumnezeu Cel Prea Inalt a dat lui Nabucodonosor, parintele tau, imp5,ratia, marirea, cinstea i ¡Aralucirea ;
Iar din pricina puterii pe care el
i-o daduse, toate popoarele, neamurile limbile eran cuprinse de spaima i tremurau in fa ta lui, fiindeä, el omora pe cine voia i liisa cu viata pe cine voia, pe cine voia í pogora pe cine voia.
i fiindc5, inima lui se trufise duhul lui se impietrise pang; la cutezare,
a fost dat jos de pe tronul imparktiei sale i vrednicia lui i-a fost luatit; i a fost izgonit dintre oameni
s'a facut asemenea dobitoacelor, si a stat
la un loo cu asinii salbatici, mancand
iarbi cu dobitoacele, i si-a udat trupul din roua cerului Omit a recunoscut ca
Daniil aruncat in groapa cu lei.
i Dariu Medul ajunse imparat in
vfirstit de saizeci i dei de ani.
i i-a plitcut lui Dariu ca sa pun& peste imparittia lui o sut5, i douazeei de satrapi care s5, privegheze in toatit iniparatia. lar in fruntea lor trei sfetnici dintre care unul era Daniil, i acesti satrapi trebuiau 65, le dea lor socotealii, a.stfel ca impitratul BA, nu fie pägubit. Tilsit Darnil intrecea sfetnicii, si sa, fiindca avea intr'insul un duh mai
presus de fire i imparatul cugeta sa-1 facii mai mare peste tool& impitratia. Atunei sfetnicii i satrapii citutara gaseasca lui Danill vre-o yin& din partea carmuirii imparlitiei, dar nu pu-.
850 www.dacoromanica.ro
DANIIL, 6
tun
afle nici o pricinä ori lucru fiindcil el era credincios i nici o scäpare din vedere ori gresalä, nu i s'a putut gäsi.
Dar acei oameni au zis:
pfinii la apusul soarelui s'a strAduit ca sa-1 libereze.
In urmii oamenii aceia se duseril i Ii ziserä: « tiut
In grabi la imparat
atoll,'
nu-i gäsim lui Daniil nici o pricinä, cu toate acestea Ii vom afla lui una, privitor la legea Dumnezeului lui ». Atunci sfetnicii i satrapii aceia se &men in grab& la impärat i Ii grain, asa: 0, impärate Dariu, sä traiesti
sit-ti fie, imparate, ca dupä legea Mezilor
si a Persilor once porunc5, sau oprire impanteascä intärita de imparat nu se mai poate schimba! » Atunci impäratul porunci sä aduca pe Daniil i 11 aruncii, in groapa cu
deapururi! Toti sfetnicii imparatiei, marii carmuitori, satrapii, legiuitorii i guvernatorii s'au sfittuit laolaltà sä scoan hrisov impárlitesc prin care sä se randuiasciíaspra oprire, ca, orisicine s'ai ruga vreme de trei zile la alt duninezeu i om de cat tie, im-
lei. *11
groapa cu lei ? s Riispuns-a impäratul
a zis:
Ma rämâne hotärit, iar
legiuirea Mezilor i a Persilor nu se poate schimba!*
Atunci au riispuns ei impäratului si au zis: Daniil cel dintre robii iudei
Apoi a fost adusä, o piatrii care
imparatul a pecetluit-o cu inelul situ cu inelul dregätorilor säi, asa ca nimic sä nu se schimbe cu privire la Daniil. Dupa, aceasta, impiiratul se duse In palatul säu i petrecu toata noaptea
In post, tiitoare nu aduse längä el,
pe zi isi face rugaciunea!*
Gaud a auzit imparatul aceasta, s'a turburat foart.e si si-a pus in giind, cum ar face ca sä-1 scape pe Daniil,
si
somnul nu-1 mai prinse. Apoi imparatul se sculä la revärsatul zorilor cänd se lumina de ziva si se duse in grabä la groapa cu lei,
i cilnd s'a apropiat de groapä, a strigat pe Daniil cu glas tare. i imparatul prinse a grdi i zise lui Daniil. Daniile, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, cdruia te inchini neincetat, oare a putut si te mântuiasca de lei ?
Atunci Daniil vorbi cu impäratul: 0, imparate, in veci sä, träiesti ! Dumnezeu a trimis pe ingerul eau
si a astupat gura leilor de nu mi-au
facut nici un nu, pentru cä, am fost gasit nevinovat inaintea lui, asijderea si In fat,a ta, imparate, n'am fäcut nici un ram ! » Impiíratul s'a bucurat atunci foarte si a poruncit ca ea scoatà pe Daniil din groapa ; i Daniil a fost scos din groapEt,
färä, sä fi avut nici ceo mai
mica, vätämare, fiindca nitdajduise in Dumnezeul lui.
nu a tinut In seamä de oprires, ta pe care
tu, imparate, ai iscalit-o, ci de trei ori
cinstesti färä incetare, acela mä te
a fost prilvälitä, deasupra gropii, iar
nezeu.
Apoi se apropian i grain, inaintea impäratului privitor la oprirea impärateascii: Oare n'ai iscälit tu hrisovul cà oricine se va ruga timp de trei zile la oricare alt dumnezeu ori om, cleat numai tie, impärate, 85, fie aruncat in
i zise
Dumnezeul täu, pe care tu
miintuiascil!*
pirate, sä fie aruncat in groapa cu lei.
i acum, imparate, vesteste aceastä aspra oprire i iscaleste hrisovul care, dupa legea nestramutatä a Mezilor Persilor. si nu se mai poat5, schimba! » Deci Dariu imparatul iscäli hrisovul in care era acrid), porunca. Indata, ce Daniil an& cä hrisovul fusese iscälit, se duse acasä, unde avea In foisorul din catul de sus ferestrele deschise spre Ierusalim. i in fiecare zi ingenunchia de trei ori i se ruga multumea lui Dumnezeu, asa precum avusese obiceiul sä, fad, i ruai inainte. Atunci barbatii aceia se näpustir5, gälagiosi i gasin pe Daniil rugandu-se fierbinte i ceränd indurarea lui Dum-
i impiíratul prime a gräi
lui Daniil:
Atunci a poruncit impäratul sa aduci pe barbatii cei caro päriserä pe Daniil aruncä in groapa cu lei, pe ei, pe fill lor si pe femeile lor, i nici nu ajunserä, bine in fundul gropii, cii leii se si näpustirli asupra ion si le sfänmarä toate oasele.
851
www.dacoromanica.ro
54'
DANIIL,
i imparatul Dariu serse la toate
sfärama, iar ce ramOnea, calca in picioare.
Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai nainte i avea zece coarne. M5, uitai tinta, la coarne i vazui un alt corn mic care se ridica intre ele
popoarele, neamurile i limbile care locuesc peste tot piimantul: Pacea voastri si sporeascit ! Porunca am dat ca in tot cuprinsul imparätiei mele si se teama i sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniil, fiindca el este Dumnezeul cel viu, care rimane in veci, i imparatia lui nu se va ni-
pi el smulse din radicinä trei din coarnele cele dintai. i vizui cá acest corn avea
ochi ca ochii de om i gura care gráia cu trufie. Privii pana cand fura puse jilturi pi s'a apezat Cel vechi de zile: imbracä-
mici i stipinirea lui nu va avea sfarpit.
El poate si mantuiasci i sä slobozeasca, face minuni i fapte mai presus de fire in cer pi pe pänifint ; pi el a mantuit pe Daniil din ghiara leilor ! » i Daniil a stat in dregiltoria luí in vremea imparitiei lui Dariu i in vremea imparitiei lui Cirus, impäratul Perpilor.
mintea lui alba ca zapada, iar parul capului säu curat ca Una; jiltul sau: flaciri de foc; roatele lui: foc arzator. Un pariu de foc se virsa iepea din el; mii de mii Ii slujeau i zeci de mii de mii stäteau gata inaintea lui!
Curtea de judecata se apeza i cartile fura deschise.
7.
i eu mä uit,am din pricina zgomotului cuvintelor trufape pe care le graia cornul. i privii pana cand fiara fu ornoriti i trupul ei fu nimicit i dat
palru fiare. Implreitia Fiului Omului fi a sf In anul intai al lui BeLpatar, impäVed eniile lui Daniil ;
cele
ratul Babilonului, Dandi a visat un
focului mistuitor.
vedenii ii treceau pe dinaintea ochilor, pe cand era culcat in patul lui. vis
Dar pi celorlalte fiare li s'a luat
f}i
stipitnirea i lungiinea vietii lor a fost hotáritä, numai pentru o vreme.
Atunci el scrise visul i povesti cele mai insemnate fapte.
i pe cand eu priveam tinta la
vedenia mea in ocas de noapte, jata c5.
Daniil incepu a grai zicând: 4176, zut-am in vedenia mea in ceas de noapte iata ca, cele patru vanturi ale cerului sfredelira marea cea necuprins5 i patru fiare uriape iepira, din mare,
una mai ciudata, decat alta.
Cea dintái sernina cu un leu avea aripi de vultur. M'am uitat la ea pana; ce aripile ei fura smulse pi fu ridicata-, de pe pimant i pasa, in picioa,re ca un om i i s'a dat inima de om. i iata, cá iepi a doua fiari, cu infa-
tipare de urs, stand toläniti pe o parte tinând in gura, intre dinti, trei coaste. ei i s'a dat porunci: Scoaa-te pi mananci multa carne ! Dup5, acea,sta m'am uitat iarapi vàzui alta fiará, care semana ca o pan-
tera, cu patru aripí de pasiíre in spate cu patru capeta i i s'a dat ei putere. i iarapi mi s'a aratat in vedeniile mele in ceas de noapte i vázui pe a patra fiará spaimantatoare i infricopati foarte puternici. Ea avea dinti puternici
de fier
i
ghiare de aramä; manca pi
pe norii cerului venea cineva, ca Fiul Omului pi a ajuns pana la Cel vechi de zile pi a fost dus inaintea lui. i lui i s'a dat stápirnirea, slava
Efi impäratia, ca toate popoarele nea,murife i limbile lui slujeasca. Stäpanirea lui este vepnicit, stapanire care nu va trece, iar imparitia lui nu va fi nimicitä. i fiindeä eu, Dandi, am fost turburat cu duhul meu i vedeniile care treceau pe dinaintea ochilor mei m5, sp5,imântau, Mi apropiai de unul din cei de fatti
pi-1 rugai sá mi liimureasca temeinic despre toate acestea. i el imi vorbi
descoperi talcuirea vedeniei: « Aceste patru fiare insemneaz5, c5, patru imp5,rati se vor ridica pe pama,nt,
lar sfintii Celui Prea Inalt vor
lua imparatia pi o vor tine in stapanire In veci i in vecii vecilor ! »
Dupi aceasta am voit s 5, m limureaseä temeinic despre fiara a patra,
care se deosebea de toate celelalte
care era strapnic de infricopat5 cu dinti 852
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 8 de fier i Cu ghiare de amnia i ceea ce miinca sfitrilma, iar ceea ce riiratInea calca
In picioare;
o vedenie, afarit de cele ce mi se aratasera mai nainte.
2. Si pe and eram cu ochii tinta la
erau pe capul säu i despre celäilalt care
vedenie, se faces, pe and priveam cá eram in Suza, capitala Elamului, eu
trufie si care era mult mai mare de at
viul Ulai. 3. Si am ridicat ochii mei i am privit
Si despre cele zece coarne care
se ridica i inaintea aruia azuserá cele trei i avea ochi i gurii, care g-rdia cu celelalte.
Si m'ara uitat cum cornul acela purta räzboi cu cei sfinti i i-a biruit, Pánä ce veni Cel vechi de zile facu dreptate, sfintilor Celui Prea Inalt, pan& ce se plini vremea fo'r impärätia ajunse in stapanirea sfintilor. El riispunse astfel: o Fiara a patra
inseamnä a o a patra impärätie va fi
pe pämänt, care se va deosebi de toate celelalte impärätii, care va mtinca tot pämäntul, il va calca in picioare i 1'1 va preface in pulbere. Si cele zece coarne insemneazi din aceastä impitritie se vor ridica zece impárati si un altul se va scula dupá ei si se va deosebi de cei de dinaintea lui si va dobori trei impfirati. Si va grai cuvinte trufase impotriva Celui Prea InaIt i va nirnici pe
sfintii Celui Prea InaIt si Ii va pune de gänd sá schimbe praznicile legea, i sfintii vor fi dati in milna
lui timp de un an i doi ani i o jumiltate de an. Si se va face judecatä i i se va lua stäpfinirea, ca sä, fie nimicit i priibusit In veci. Si impärätia i stäpänirea
rhea imparätiilor care sunt sub ceruri
se vor da norodului sfintilor Celui Prea InaIt; impärätia lui este impärätie ve.snia, i toate stäpfinirile Ii vor sluji lui pe el Il vor a,sculta! 28. lath,' sfärsitul vorbirii. Pe mine, Daniil, gandurile mele m'au inspäimiintat
fata mi s'a schirribat si am pästrat
vedenia in mima mea. »
ständ cu privirea tinta, eram pe flu-
si ara väzut un berbec cu douä coarne, caie stätea in picioare in fata fluviului. berbecul avea coarne, coarne lungi, iar unul mai lung cleat celdlalt i cel mai lung crestea cel din urmä. 4. Vdzut-am berbecul impungänd cu
coarnele la apus, la miazä-noapte si la nici o fiará nu i se impotrivea
nimeni nu sapa de impunsiiturile lui. El facea ce voia i crestea mereu.
Si m'am uitat cu luare aminte
iata un tap venea de la apus pe deasupra fetei pämäntului, fära, sti, se atingh .de pärnant. i apul avea un corn care se ziirea intre cei doi ochi. i a venit pänli, la berbecul cel cu douit coarne pe care il väzusem stätea inaintea fluviului i se niipusti spre el cu toatá väpaia táriei lui, Si 1-am väzut apropiindu-se de ber-
bee, si se inversunä, impotriva lui si izbi berbecul si-i sfärämä cele douä
coarne ale lui, inat berbecul nu mai avea putere sá i se impotriveascä; 1-a trfintit la pämänt si 1-a aleat in picioare, incat nimeni n'ar fi putut
scape pe berbec din silnicia lui. Si tapul crescu foarte i and era In culmea puterii lui, cornul cel mare se sfärämä i crescurä in locul lui alto
patiu coarne inspre cele patru vanturi ale cerului. Si din unul dintle ele iesi un corn
caie din mic ce era, crescu afar& din cale,
spre miazä-zi, spre räsärit i atre tala cea mändrà. Si el se fäcu mare pänii ce ajunse la oastea cerului i dobori la plimfint
o rarte de ostire si de stele pe care le cálcá In picioare.
8.
Alti vedenie: berbecul si aim/. Eilcuirea ei. 1. o In anul al treilea al impärätiei lui
Belsatar, mi s'a arätat mie, lui Daniil,
Si ajunse tot cresand pAnii la voevodul otirii, inat Ii fápi jertfa de
fiecare zi i pangäri locul templului sä,u,
lar in locul jertfei de fiecare zi a asezat päcatul, iar eredinta cea ade-
,85.3 www.dacoromanica.ro
DANIIL, 9
väsatig a fost doboriti la pimint orisice Jima, Ii mergea in plin. 13.
i am auzit un dint care griia
si un alt dint a intrebat pe cel ce griia:
Câta vreme va sä mai tin& vedenia jertfa
de fiecare zi si nu se mai aducä, picatul cel pustiitor si fie pus in loc i templul ostirea si fie calcate in picioare 4*
Atunci el Ii rispunse: oPânä vor
trece douä mii trei sute de seri 0 de dimineti; dupä aceea templul îi va capita iarài rostul lui ! i cand eu, Daniil, am viizut vede-
nia i m'am striduit si o inteleg, viizui dinteo data pe cineva care stitea inaintea mea si avea chip de om.
Atunci am auzit o voce de om
deasupra fluviului Ulai, voce care striga spunea: o Gavriile, tálcueste celui de acolo vedenia!
i el a venit in locul unde eram i, pe cánd se apropia, m'am spitimintat 0 am cázut cu fata la pimánt.
eu
el mi-a gritit: o Ia aminte, fiul omului, &it vedenia este pentru viitor ! *
i pe cind vorbea cu mine, stam
uluit cu fata la pimint. Atunci el se
atinse de mine 0 mi ridicä, in picioare, spuse: o Iatä iti voi descoperi ceea ce va fi in viitor cu mania lui Dumnezeu; fiindc13, pentru viitor este
Din pricina istetimii lui, va izbuti inselaciunea in mina lui 0 se va
semeti in mima lui i in vreme de pace va dobori pe multi. i se va ridica impotriva voevodului voevozilor, dar va fi doborit la pamint 0 nu de mini' de om. lar vedenia despre seri i despre despre care ti s'a gräit mai
inainte, este adevärati; tu ins& pecetlueste vedenia, fiindcil ea este hotiriti pentru viitor !
i eu, Daniil, am ramas Cu totul istovit de puteri 0 am fost bolnav vreo citeva zile. Dar m'am sculat 0 am avut grifi de slujba împäratului. i din pricina vedeniei am rimas uluit. i nimeni n'a putut sä, inteleagg vedenia. 9.
Cele paptezeci de scIptdrndni. Maria.
« In anul intgi al lui Dariu, fiul lui Ahasveros, din neamul Mezilor, care a domnit peste impiratia Caldeilor, In anul cel dintgi al impäriitiei lui, eu, Daniil, am citit in clirti numirul de
saptezeci de ani, pentru care a fost cuvintul Domnului citre proorocul Jere-
mia, ani care trebuiau sä se plineascä de la dirimarea. Ierusalimului,
i am intors fata mea catre Domnul
Berbecul pe care 1-ai väzut ca
Dumnezeu stäruind in rugiciune 0 in rugi fierbinti, cu post, sac 0 cenusä.
lar tapul este impiratul Greciei
m'am mirturisit 0 am zis: e Doamne Dumnezeule col mare 0 minunat, care pastrezi legimintul i indurarea pentru cei ce te iubesc pe tine 0 pizeso porun-
sorocitä vedenia.
avea doug coarne insemneazi impiratii Medici i Persiei;
i m'arn rugat Domnului Dumnezeu
cornul cel mare care este intro ochi, pe fruntea lui, este impiratul cel
Apoi, eä, dupg ce a fost sfirimat,
patru coarne au crescut in locul lui, asta insemneazi cä inapärätii se vor ridica dinteun singur popor, insi firg sä, aibä puterea lui. lar la sfirsitul impiritiei lor, cand se va covirsi mii,sura picatelor, se va ridica un impgrat cu chip semet i istet la uneltiri. i va fi puternic prin puterea lui, dar nu prin puterea lui, i va fi pricing
de infricosat pripild 0 in once lucru va izbuti si va präbusi pe coi puternici 0 pe norodul sfintilor. 854
cile tale ! hicatuit-am, firädelege am sivgrait
si ca nelegiuitii ne-am purtat, rizvrätitu-ne-am i ne-am depirtat de la poruncile si de la rinduielile tale, i nu am ascultat de robii tiii prooroci, care ne-au gräit In numele tau: im-
piratilor nostri, voevozilor nostri, piintregului popor al WI De partea ta, Doamne, este dreptatea, iar de partea noastri rusinarea fetelor noastre, precum se intimpli in
rintilor nostri
ziva de astizi: pentru locuitorii lui
luda i ai Ierusalimului i pentru intreg Israilul de departe ori de a,proape, din
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 9
toate tärile in care i-ai izgonit din pricina necredintei cu care s'au fäcut vinovati inaintea ta. Stapâne Doamne, a noastrd este rusinarea fetelor, a imparatilor nostri,
*i acum ascultá, Dumnezeul nostru, rugliciunea robului tau si ruga lui fierbinte i luminea,z5, fata ta spre templul tau pustiit, pentru numele tau, Doamne !
Pleac5, Dumnezeul meu, urechea ta i auzi, deschide ochii tal i vezi pustiirea noastril i cetatea in care se chiamá numele tau. Caci nu pentru faptele noastre cele bune cildern cu rugaciunile noastre cele fierbinti, ci pentru indurgrile tale cele bogate.
a voevozilor nostri si a parintilor nostri, fiindc5, noi am pacatuit inaintea ta! A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea i iertarea. Riízvrátitu-ne-am impotriva lui,
i n'ara ascultat de glasul Dom-
nului Dumnezeului nostru ca s5, umbläm
In legea lui, pe care ne-a dat-o noua
0, Doarane, auzi! 0, Doamne, iartii! O, Doamne, ja aminte si nu fi tárzielnic pentru numele tau, Dumnezeul meu; caci numele ta'u 11 chiamll cetatea i poporul tau!»
prin mâna robilor sai prooroci.
Ci tot Israilul a alcat legea ta
si s'a rilzletit de tine, din pricinii ea n'a
ascultat de glasul t5u. De aceea s'a varsat peste noi blestemul i jurilmântul
i in vreme ce griliam si má rugam
mArturisiam pacatul meu si päcatul poporului meu Israil i cfideam cu ruga mea fierbinte inaintea Doirmului Dum-
scris in legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, fiindcil am pacatuit impotrive ta. i si-a adeverit cuvintele sale pe care ni le-a grait nouä i judecatorilor
nezeului meu, pentru sfänt muntele Dumnezeului meu,
i pe cánd vorbeam in rugaciunea mea, iatä un om, Gavriil, pe care 1-am vázut in vedenia mea cea de la inceput, In zbor graba, se apropie de mine, pe la vremea jertfei de sear5,. i a venit si mi-a grait asa: o Daniile, chiar acum am sosit, ca sa-ti deschid mintea.
nostri care ne-au ciirmuit pe noi, fiindca a voit 85, educa peste noi strasnic prd,p54 care nu s'a mai aba,tut niciodatit
sub cer asemenea celui care s'a abätut peste Ierusalim.
Precum este Boris in legea lui
Moise, toatä aceastä nenorocire s'a napustit peste noi, dar noi n'am imbunat fato, Domnului Dumnezeului nostru, ca
Cand tu ai inceput sá te rogi,
poruncä mi-a fost data si eu am venit sa-ti aduc veste, fiindc5, tu esti un om iubit de Durnnezeu. Ja aminte la poruna, i intelege vedenia! aptezeci de sliptámani sunt botara° pentru poporul täu si pentru cetatea ta cea sfântil pfmä ferildelegea ta va ajunge la calme si p5,catul va co-
sii ne pocilim de fdrifidelegile noastre
sii ne intoarcem la credinta noastra. Giindit-a indelung Domnul, pentru
nenorocirea pe care a abdtut-o peste
noi, fiinded Domnul Dumnezeul nostru
in toate faptele pe care le face, este drept, ins5, noi n'am ascultat de glasul lui.
v5,r5i mäsura si se va ispäsi filradelegea,
i acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care ai scos pe poporul tilu din
pán5, ce dreptatea cea ve5nic5, va veni vedenia proorocului se va adeveri se va unge Sfántul Sfintilor. Slt, 5tii deci si 1ntelege cd, de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou
tara Egiptului ca mânit tare si te-ai
flicut vestit pana in ziva de astäzi, eittuit-am, fiíradelege am sdvdrsit ! 0, Doamne! Intru milostivirea ta intoarce toati minio, si toiart vdpaia ur-
a Ierusalimului si pind. la Cel Uns
giei tale de la cetatea Ierusalimultti, de la
sunt sapte saptiimini 5i saidou5, de silpte,mani; si vor fi
voevodul
muntele cel sfânt al tau, fiindea pentru pdcatele noa,stre i pentru faradelegile piírintilor nostri, Ierusa1imul i poporul
tau au ajuns de °cara, pentru toti vebinii nostri.
855
zeci
i
zidite din nou pietile si zidul cel din In vremi de strâmtorare. lar dup5', cele saizeci si doua, de siptamáni, Col ITns va pieri fárá 85, se
www.dacoromanica.ro
DANIIL, 10
Si Raä ci o mini se atinse de
giseasci vre-o vini inteinsul, iar po-
porul unui principe va veni i va diirb,ma cetatea i templul. i sfirsitul cetiitii va veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu,
pänii la capilt va fi cel hotirit. 27. Atunci el va incheia un legii,mint Cu multi inteo säptämânä, iar la mijlocul siptitintinii va inceta jertfa i prinosul, i in templu se va aseza uriciunea pustiirii, pin& clind pedeapsa nimicirii cea hotitritii se va viirsa peste locul pustiirii. »
mine si mä, sili ca tremurind EA, m5, scol In genunchi, sprijinindu-mli in podul palmelor.
Atunci el mi-a zis: a Daniile, om
pläcut al lui Dumnezeu, ja aminte la cuvintele pe care eu i le voi spune
scoalii in picioare, fiindc5, acum sunt
trimis chtre tine ! » Si pe când imi vorbea
asa, m'am sculat tremurind. Si el mi-a zis: Nu te teme, Daniile, ciici din ziva dintii, de cind te-ai striiduit s5, intelegi i sit te smeresti inaintea Dumnezeului tau, cuvintele tale
10.
au fost auzite i am sosit pentru cu-
Altd vedenie a lui Daniil.
1. In anul al treilea al lui Cirus, impdratul Persilor, i s'a descoperit un cuvint lui Danill care se cherna Beltesatar i adeviirat este cuvintul i el inseamn5, mare primejdie de räzboi. El intelese cuvitntul i pricepu intelesul ve-
vintele tale. Si ingerul plizitor al Persiei mí-a stat impotrivi doudzeci i una de zile, dar iatit c5, Mihail, voevodul ingerilor zitori, a venit inteajutorul meu i
impäratului Persilor,
Si am venit ca si parunzi cu
deniei.
2. « In zilele acelea, eu, Daniil, am pe-
trecut trei saptiimini de zile in jiilanie 3. Paine bun& n'am mincat, carne vin n'au intrat in gura mea i cu mirezrne nu m'arn uns, pin& ce nu s'au implinit trei saptitmitni de zile. 4. Dar in ziva a douilzeci i patra a lunii intäia, eu, Daniil, eram pe tirmul fluviului celui mare adieä Tigrul. 5. Si mi-am ridicat ochii mei si väzui un om imbritcat in vesminte de in, iar coapsele lui incinse cu aur curat si de pret, 6. Trupul lui era ea si crisolitul i chipul
lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flächrile de foc, mâinile i picioarele lui strilluceau ca arama lustruitii, iar huetul cuvintelor lui ca vuetul unei multimi. 7. Si am väzut numai eu, Daniil, ve-
denia, iar oamenii care erau cu mine n'au vazut vedenia, ci spaimi mare a cizut peste ei si au fugit sä se ascundit. 8. Atunci eu am riimas singur si am vazut aces,sti mare vedenie EA am riimas fir& putere, i infitisare,a chipului meu s'a schimbat in rim i rärná.sei fiirii
eu
1-am litsat acolo la ingerul pazitor al mint,ea ceea ce va veni peste poporul tiu in viitor, fiindcä vedenia este hoaril& pentru viitor ! Si pe and grids, cu mine astfel de cuvinte, m5, intorsei cu fate spre ptimiint i r5,mitsei mut.
Si iati! Acela care avea chipul
Fiului Omului s'a atins de buzele mele atunci am deschis gura mea si am gritit
si am zis
celui ce sta inaintea mea: 0, Stiiptinul meu! Din pricina acestei
vedenii m5, cuprinseri zvircoliri de durere
Si cum ar putea robul Domnului meu B5, gridascii cu Domnul meu, care este aici de fat& ? Fiindc5 de spaimä, imi
piere toatä, puterea
i
suflarea mi se
opreste !
Atunci s'a atins iariisi de mine acela care avea chipul Fiului Omului si m'a intlirit, Si mi-a zis: e Nu te teme, om pliicut
lui Dumnezeu! Pace tie ! Fii tare si barbitos ! Si pe &Ind grilia cu mine,
m'am simtit mai birbitos si am zis:
9. Si am auzit huetul cuvintelor mele, si in vreme ce auzeam huetul cuvintelor
mele, cäzui in toropeali cu fata la pi-
e Spune, Stitpâme, cad m'ai intärit! » Atunci el zise: Stii tu, oare, pentru ce am venit la tine ? Acum rn5, voi intoarce si m5, rizboiesc cu ingerul
pizitor al Persiei i eind eu má voi
mänt
856
www.dacoromanica.ro
DANTIL, 11
duce, iota c5, ingerul pilzitor al Greciei va veni.
21. Dar eu iti voi descoperi tie ceea ce este scris in cartea adevärului si nimeni nu poate 85, mi se impotriveasci la aceasta dedil Mihail, ingerul vostru päzitor !
asa cum va socoti cu cale si va fi puternic. Chiar
i dumnezeii lor, impreuni cu chipurile lor turnate, cu odoarele lor
de aur i argint, vor fi dusi in robia Egiptului i el va fi ani de-a-randul mai
puternic decat impiiratul de la miazii-
noapte. 11.
Istaria poporului iudeu, descoperitd lui Daniil de ingerul .Mihail. Nen,orocirile cara se vor abate peste popar pclnd la
venirea lui Mesia. i eu in anul ce] dinteti al lui Dariu
#
Medul stam litrigi el ca ajutator si ca ocrotitor. Fi acum iti voi descoperi adev5,rul !
Uta ea se vor mai ridica in Persia trei imparati, iar al patrulea va fi mai bogat decat toti i prin put,erea bogatiei sale
El va nä,vili in impiratia imp5,ratului de la miazit-noapte, apoi se va in-
toarce in tara sa. *i feciorul lui va incepe rItzboiul si va strange o mare oaste i va navitli peste el si il va potopi i 11 va cotropi cand va face al doilea rizbol, va pitrunde pana in cetatea lui. Atunci imparatul de la miazit-zi va fi foarte amarit si va iesi i se va razboi cu el, adicá el cu impäratul de la miazti -
i va iesi la ivea15, un imparat vi-
noapte. Fi el va ridica o mare ostire, iar ostirea va clidea In mana aceluia. i ostirea va fi nimicita i mima lui va fi trufasit; zeci de mii va dobori la pamb,nt, dar nu va fi mai puternic.
va imparti dupii cele patru vânturi ale
noapte va ridica o ostire mai puternica decat ceo dintâi i dupi un rastimp de cátiva ani va da naval& peste el cu o mare ostire i cu numeroasä i in vremea aceea multi se vor
va ridica totul impotriva imparatiei grecesti.
teaz si va stitpani peste o impitritie puternic5, si va face numai ceea ce i se va parea bun. lar cánd va fi in culmea puterii sale, imparatia lui se va pribusi si se cerului, fax& ca ea raniânil urmasilor Ffi
nu va mai fi co impifatia peste care
el a domnit, fiindci impiratia lui va fi sfásiata i se va impiírti la altii decat
la urmasii lui.
i imparatul de la miaz5..-zi va ajunge puternic í unul dintre voevozii lui va
fi mai puternic decat el si va dorani, iar impäratia lui va fi o impärittie puternica.
i dupi trecere de ani se vor uni,
fiica imparatului de la miazi-zi se va
duce la imparatul de la miazi-noapte ca sä aducit pacea, fusa puterea bratului nu va diiinui i nici bratul situ nu va diinui, ci ea va fi data mortii impre-
una cu cei din jurul ei, cu copiii i cu
sotul ei. Apoi, unul dintre odraslele iesite
din neamul ei se va ridica in locul ei si va porni cu rizboi impotriva ostirii protivnice si va intra in cetatea traparatului de la miazi-noapte si se va purta
Fi inca o data imp5,ratul de la miazii-
acula impotriva impäratului de la miaziti-zi
oameni silnici din poporul film se vor
ridica asa ca 65, se plineasci vedenia, dar se vor poticni. lar impitratul de la miazii-noapte va veni Foi va ridica un val de pimant si va cuprinde cetatea, iar ostirea de ajutor a impäratului de la miazi-noapte nu va putea si tinit piept si cetele de ostire ale sale vor fugi i nu va fi nici un
chip de stat Cel care va porni impotriva lui va face dupit placul situ i nimeni nu i se va puteo, impotrivi, i se va opri in tara cea mandra i totul va fi in mana lui.
i ¡si va indrepta privirea BA ia in stäpanire intreaga lui impiratie si va face o invoia15, cu el va da
de sotie pe o fila, a so, ca sä aducit pieirea
te5,rii, dar aceasta nu se va intilmpla
nu va duce la izbandit.
i îi va intoarce privirea spre
tärile de pe coaste si va cuprinde multe,
857 www.dacoromanica.ro
DANIIL, 11
iar un cäpitan de ostire va sterge ocara
Coräbii din Chitim vor raviili impotriva lui, asa cti-si va pierde curajul, iaräsi se va intäräta impotriva tului legAmânt i iarasi îi va indrepta
i inseptit ii va pläti ocara prici-
lui
nuitä de el. Si isi va intoarce fata spre riturile 0-Hi, dar se va poticni i va cádeasi va pieri. Si in locul lui va veni unul care
privirea spre cei caro s'au lepädat de legImântul sfânt.
Si osti trimise de el se vor opri i vor pangäri templul i cetatea jertfa cea deapururi o vor desfiinta vor pune in loo idolii pustiitorului. Si cu lingusiri el va ademeni la cinstirea idolilor pe cei ce s'au leptidat
va trimite un strängätor de dad prin
acolo
mándretea impärätiei, si in catäva vreme va fi doborit, dar nu prin mânie i nici prin rázboi.
Si in locul lui va veni un om dispretuit, care nici nu se gändise la vrednicia impäräteascä, si el va veni pasnic
de legitmânt, iar poporul celor care einstesc pe Dumnezeu va rämtmea statornic 11 va urma. Si coi mai iscusiti vor inväta gloata
prin uneltiri va ajunge stiipiin pe
imparätie.
norodului, dar ei vor &Idea o bucatä, de vreme in ascutisul sabiei, de foc, de
Si ostirile de ajutor vor da inapoi
de dinaintea lui
i vor fi sfärâmate,
asijderea i principele legdmântului.
ducere in roble EA de pustiire.
Si dupit imprietenirea cu el se va sluji de viclesug 10 va porni i va fi
Si in toatä aceastä prabusire a
lor vor cii,päta putin ajutor si multi vor trece la ei mai mult din fhtärnicie. Si vor fi si intelepti care vor cädea ca 85, se lamurea,scii, sit se curäteascä si set se albeasca pan& la sfärsitul vremii, c?ici încá nu s'a implinit vremea rb,nduitá de Dumnezeu. Si imparatul va face dupi placul
stäpan Cu putin popor.
Si pe neasteptate va näväli in
cele mai bogate tinuturi ale tärii i va face ceea ce n'au &cut parintii lui nici stramosii lui: el le va impärti cu risipä pradä i jaf i bogáii, i va urzi planuri impotriva tärilor intärite, ins& numai pentru o vreme.
sáusi se va semeti si se va trufi impotriva oricärui dumnezeu i impotriva Dumnezeului dumnezeilor va griti cu-
Si-si va imboldi puterea sa i inima sa Impotriva impáratului de la miazii-zi,
vinte de trufie si-i va merge in plin,
In fruntea unei mari otiri, iar imparatul
de la miazà-zi se va prinde in luptä cu caste mare i foarte puternick dar
pttnä când mäsura mániei se va umplea,
nu va putea sä i se impotriveasck fiindcit
se vor urzi uneltiri impotriva lui. Cei ce manânclí la masä cu el 11 vor präbusi, iar oastea lui se va edema i multi vor &idea ucisi. Si cei doi impärati vor urzi blestemätii in mima Ion. unul impotriva altuia, si la aceeasi masä îi vor spune vorbe mincinoase; ins& nimio nu va iz-
buti, Mudd, sfinftul nu va veni decat la vremea hotäritä. Si se va intoarce in tara lui cu
câci ceea ce este hotärit se va implini. Si nu-i va pasa de dumnezeii piirintilor lui i nici de dumnezeul pläcut femeilor, si nu se va sinchisi de orisi-
care alt dumnezeu, ci 1i va inchipui cit este mai mare dectit toti. Si in locul lui va cinsti pe dum-
nezeul cetätilor i pe un dumnezeu pe care pärintii lui nu I-au cunoscut, ace-
luia se va inchina cu aun, cu argint,
i se va intoarce in tara lui.
cu pietre nestimate i podoabe scumpe. Si in tArile intärite va pune cinstitori ai dumnezeului strein; pe cei care 11 vor cinsti, el ii V incirca de cinste si-i va face stäpânitori i ca räsplatli le va impärti tinuturi.
din nou impotriva impärittiei de la
riizboi cu el imparatul cel de la miazä-zi,
mari bogätii i mima lui va urzi planuri impotriva sfântului legiimânt, i asa va face
La vremea hotäritä va poni räzboi
miaza-zi; dar aceastä din urmä bätälie nu va fi ca cea dintai.
Si in vremea cm de apoi se va
iar imparatul cel de la miazä-noapte se
va näpusti impotriva lui, cu care. de
858
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 1
razboi, cu calareti i cu multe corabii, si va pittrunde navalnic in tinuturi pe care le va cotropi. i va naval i in tara cea zeci de mii se vor prabusi, i iatit care
vor scaps, din mana lui:Edomul, Moabul si ceea ce va mai ramanea din fiji lui Amon.
i va intinde mana sa peste tad Ora Egiptului nu va saps,. i va ajunge stapan peste vistieriile de aur si de argint si peste toate scumpeturile Egiptului, iar Libienii Etiopienii vor face parte din suita lui. Dar zvonuri de la rasarit i de la ro'r
miaza-noapte il vor inspiiimânta f3.1 el va
cu furie grozavit sa prapadeasca si sä nimiceasca pe multi. iesi
i va infige corturile palatului intre mare i muntele tarii celei mandre,
apoi isi va zori sffirsitul, far& ea nimeni
yin& in ajutor. 12.
Invierea morgilor. Vrem,ea cea de apoi.
qi in vremea, aceea se va scula
Mihail, marele voevod care ocroteste pe feciorii poporului tau, si va fi vreme de
vremea cea de apoi. Multi o vor strabate cu deamaruntul vor spori stiinta. »
i citnd eu, Daniil, m'am uitat in jurul meu, vazui alti doi barbati stand
In picioare, unul pe un tarm al fluviului,
lar altul pe celalalt tarm al fluviului. i unul zise catre cel care era imbracat in vesminte de in i statea deasupra apelor fluviului: Cand se vor implini aceste fapte minunate ?
i am ascultat pe barbatul cel im-
bracat in vesminte de in care statea
deasupra apelor fluviului, si el a ridicat dreapta i stanga sa spre cer si a jurat
pe cel ce este viu in veci: Va mai tine un an, doi ani i jumatate de an indatit ce se va nimici puterea poporului celui 'Ant, se vor implini
toate acestea! $i eu am auzit, dar fiindca, n'arn inteles, am intrebat: Stapftne, cand se va implini cel din urma lucru din toat,e acestea? i el mi-a dispuns: e Du-te, Daniile,
caci ace,ste descoperiri aunt inchise pecetluite pang, la vremea cea de apoi ! Multi vor fi curatiti, albiti
mmiti, iar coi nelegiuiti se vor purta
stramtorare care n'a mai fost de &and Bunt popoarele i pan& in vremea de acum. i oricine din norodul tau va fi serie in cartea aceea va fi mântuit. i multi dintre cei care dorm in tiirana pamantului se vor destepta,
de lege nu va pricepe, ci numai cei intelepti vor intelege.
pentru viata vesnica, lar altii spre ocarä,
idolii pustiitorului, vor fi o mie dona sute nourtzeci de zile.
spre scarba vesnica. Cei intelepti vor straluci cum straluceste bolta cerului i cei care vor fi indemnat pe multi di, umble pe calea, dreptatii vor fi ca stelele in vecii vecilor.
lar tu, Daniile, tine ascunse aceste
descoperiri i pecetlueste cartea paná la
ca cei nelegiuiti; i niel unul din cei far&
i din vremea cand va inceta jertfa cea deapururi i se vor aseza
Fericit va fi cel ce va nitdajdui va ajunge la o mie trei sute treizeci cinci de zile. 13. i tu mergi spre sfarsitul tau si te odihneste! Caci te vei scula ea sa-ti primesti rasplata, in vremea cea de apoi !
PROFETUL OZEE A 1.
Cdseitoria profetului Ozeea cu o femeie desfranatd. Aceasta o face din porunca iui Dumnezeu. 1. Cuvantul Domnului care a fost dare Ozeea, feciorul lui Beeri, in vremea dora-
niei lui Uzia, Iotam, Ahaz i Iezechia, regii lui luda, i in zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil.
2. Cand a inceput Domnul sä graiascit lui Ozeea, gfaitu-i-a Domnul lui Ozeea astfel: sIa-ti de nevastii o femeie desfranatil i aibi copii din desfrftnare! 859
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 2
Clíci iatit a precurvit tara lui Israil, abátfindu-se de la Domnul !
Atunci s'a dus el luat de sotie pe Gomer, fiica lui Diblataim, ea a zamislit i i-a nitscut un fiu. Si a zis Domnul catre el: s Pune-i numele Izreel! Cáci peste putini vreme eu voi rizbuna omorurile lui Izreel asupra casei lui Iehu i voi sfttrvi regatul casei lui Israil. Si in ziva aceea voi sfitrOma arcul lui Israil in valea lui Izreel! u Si iariivi a zilraislit 0 a mai niiscut o fiicit. Si i-a zis atunci Domnul: Pune-i numele Lo-Ruhama, citci de acum incolo
nu mi voi mai indura de neamul lui Israil, ca
iert pitcatele.
Dar de neamul lui luda má voi
indura vi-1 voi mitntui eu, Domnul Dumnezeul lui, i nu-i voi mAntui pe ei nici
cu arcul, nici cu sabia, nici prin nici prin puterea cailor sau a cáliretilor
Si dupli ce a intárcat pe Lo-Ru-
hama a zimislit vi a nascut incii un fiu. Si i-a zis Domnul: s Pime-i numele Lo-Ami,
cilci voi nu sunteti poporul
meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru!*
frOnatit i nitsciitoarea lor a stivarvit fapte
de ocar5 0 a zis: o Duce-mli-voi dupit ibovnicii mei, cei care mi-au dat paine, apii, lana vi in, turi !
untdelemn
Pentru aceasta iatit
i bitu-
voi astupa
drumul cu miricini, voi ridica zid, ea sá nu-vi mai giiseaseä ea cdrärile ei. Ea va umbla dupit ibovnicii dar nu-i va ajunge; Ii va Cauta, dar
nu-i va afla. Si va griti atunci: Duce-init-
voi inapoi la bitrbatul meu cel ami atunci imi mergea mai bine idead acum ! u
Dar ea n'a vtiut cä eu am fost acela care i-a dat ei gritul, vinul
untul de lemn i i-am inmultit argintul
aurul pe care 1-au afierosit lui Baal.
Pentru aceasta imi voi lua inapoi grilul, la vremea lui, i vinul, la vremea lui,
voi lua rana i inul cu care
ea 10 acopere goliciunea ei.
Si acum voi descoperi ocara ei
in ochii iubitilor ei i nimeni nu va putea
2.
Rilcuirea poruncii pe care Dumnezeu o deicluse proletului.
lar numitrul fiilor lui Israil va fi ca nisipul indrii care nu se socotevte, nici nu se numárii. Si atunci, in loe le
s'a nitscut, vi o voi preface inteun pustiu, ca un plimAnt uscat 0 o voi l'Osa sá moarit de sete. Nu mä voi indura de fiii ei, ciici ei sunt copii din destrAnare, De vreme ce mama lor a fost des-
o Voi nu sunteti poporul meu u,
li se va apune: s Voi sunteti fiii Dumnezeului celui viu!
s'o scape din mina mea.
Si voi curma toate desfittärile ei,
siirbittorile i lunile noi ei i ttutte pritznuirile ei,
i
Siimbetele
Si voi pustii via ei i smochinii dup5, care ea jinduia: « Tata, darul pe care mi 1-au dat iubitii inei ! s Si-i ei,
voi preface in hätivuri bitoacele shlbatice.
vor strica do-
Si o voi pedepsi pentru zilele háritzite Baalilor, azora le aducea jertfit de támâie, pe calad ea se gitea cu inelele ei 0-0 punea podoabele vi se ducea dupá iubitii ei, huä pe mine m'a uitat »,
Si se vor aduna fiji lui luda lui Israil laolaltä i ¡vi vor alege o cipetenie i vor ievi din tarile robiei,
mare va fi vacul lui Izreel.
Spuneti fratilor vovtri: o Ami » surorilor voastre: o Ruhama u.
Osanditi pe mama voastrá invinuiti-o, fiindcit ea nu mai este femeia mea, iar eu nu mai sunt barbatul ei. Sä lepede podoabele desfrinitrii de pe
gritievte Domnul.
obrazul ei i semnele de,sträbillárii dintre
o Pentru aceasta, iatil cá eu voi indupleca-o 0 o voi duce In pustie voi grái cu ea din inimit. Si de acolo fi voi da viile ei valea Acor o voi preface in poartä, de
ei vi o voi läsa goalá, ca in ziva ciad
tineretii ei, ea in ziva cand tu ai scos-o din tara Egiptului.
sânii ei Altfel, eu ii voi dezveli goliciunea
860
nlidejde, 0 ea va fi voioasä ca in vremea
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 3, 4 i va fi in vremea aceea e, lee eä ea va striga pe bärbatul
zeul lor si pe a.stfel in zilele
Dornnul,
ei si nu va mai striga pe Baali.
i voi scoate din gura ei numele Baalilor si nu vor mai fi pomeniti pe
David, impäratul lor;
cele de pe urna vor
alerga intru frica Domnului i la binecuviintarea lui.
numele lor.
4.
ì voi incheia, in ziva aceea, un
_D'are stricticiune in popor: ninieni nu
voi sfäräma arcul i sabia si voi curma r5.zboiul din tara:, iar pe locuitori Ii voi pune la adapost. i te voi logodi cu mine pe vecie si te voi logodi cu mine intru dreptate dupä pravilä, intru indurare i intru
Ascultati cuviintul Domnului, voi
legamânt cu dobitoacele câmpului í cu pasdrile cerului i ca ttiritoarele
umbld in legea Domnului.
ai lui Israil, cáci Domnul este in judecatä cu locuitorii Viril, fiindeit nu mai este credint5 nici dragoste, nici cunoastere de Dumnezeu in aceasta tara, fil
te voi logodi cu mine intru
Ci jurämOnt strOmb, minciunä, ucideri, jaf i destránare i silnicie, iar y-6,1.85.61e de sange se tin lant.
« voi asculta cerurile, i eerarile vor
chiar i dobitoacele cânipiei, chiar i pa-
dragoste; i
Pentru aceasta tara e in jale, iar cei ce locuesc in ea sunt fär5, vlagä,
credintli i intru cunoasterea Domnului lar in ziva aceea», zice Domnul,
axila cerului, pânà i pestii märii pier
asculta p5,mântul,
i pimIntul va asculta graul si
ei.
Dar nimeni s5, nu porneasca cortare i nimeni sä, nu mustre pe celilalt,
vinul i untdelemnul si ele vor asculta
pe Izreel.
ci impotriva ta, preote, indrept ce/ta-
voi sano5.na pe Lsrail in tarä
má voi indura de Lo-Ruhama, i voi
rea mea.
De te poticnesti ziva i noaptea,
zice lui Lo-Ami: a Tu esti poporul mea»,
si el imi va ráspunde: nezeul meu! »
si de se poticneste i profetul impreunä
Tu esti Dum-
cu tine, se va nimici cu tine
i poporul meu, pentru cä nu mai cunoaste pe Domnul. i fiindc5., tu ai aruncat de la tine eunoasterea Domnului,
3.
Rdscumpdrarea femeii desfrdnate insemneazd indurarea lui Dumnezeu pentru poporul sdu. 1. i a zis Domnul catre mine: e Du-te
eu te voi lepäda, ca sä nu-mi mai
fii preot, i fiindcii tu ai uitat de legea Dumnezeului tau, i eu voi uita pe fe-
iubeste iar o femeie desfrAnatil, care iubeste un ibovnic, asa precum Domnul
iubeste pe fiii lui Lsrail, dei ei umblä dupà dumnezei streini i iubese ttutele de struguri e.
Atunci am cumpärat-o pe pret de cincisprezece sicli de argint, un homer
si un letec de orz; *i i-am zis: Zile nenumiirate stai asa, fa nu te desfrânezi i sä nu fi a nici unui bOrbat. Dar nici eu nu
voi veni la tine! » Ciici zile nenumärate fiii. lui Israil trebue ta rámânii färä rege i rara di,petenie, färä jertfä si Vira stillp de pomenire, fitrii efod s färä terafirni. Dupii, aceasta, fili lui Lsrail se vor poc5,i i vor cauta pe Domnul Dumne-
ciorii t'AL
Cu cat se inmultir5 cu atat pacatuir5, impotriva mea si cinstea Ion au schimbat-o cu ocara. Ei se hriine,se din pileatele poporului meu, si sunt lacomi de fárádelegile lui.
Dar cum a fost cu poporul. asa
va fi si cu preotul: voi pedepsi purtarea lui si-i voi räspläti dupä, faptele lui. SO mänânce, dar sil nu se sature,
sä se laso in voia destränárii, dar ta nu-si inmulteaseà averea, fiindc5, au pii-
räsit pe Domnul, ca sä slujeascil lui Baal.
Vinul i mustul iau mintile omului.
Oamenii din poporul meu Intreaba
o bucati de lemn i vor ca toiagul sä, le 861
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 5, 6
ion, aci un duh idolesc säliíslueste inpe Domnul nu vor sa-1 cu-
spunä viitorul, aci duhul desfrânarii i-a sävärsind desfrâniri s'au departat de Dumnezeul lor. 13. Aduc jertfe pe piscurile muntilor tiimideri pe värful colinelor, sub ste-
noascd.
umbra este dulce. lar (lac& fiicele lor se lasä, in voia desfrtmarii i nurorile
asijderea i luda va cadea impreuni cu ei.
Trufia lui Israil märturiseste pe fat& impotriva lui; Israil i Efrain' se vor prdbusi din pricina färädelegii lor,
jari si sub plopi si sub terebinti, aci
Cu oile i cu boil lor merge-vor caute pe Domnul, dar nu-1 vor
lor precurvesc, Eu nu voi pedepsi pe fetele Ion fiindcä s'au läsat desfritnärii i nici pe nu-
fiinda, el s'a depärtat de ei.
Cfizut-au de la credinta in Domnul,
rorile lor din pricina cä au precurvit, chei ei înii, biírbatii, se dosesc cu desfranatele i aduc jertfä, cu preotesele ptigäne, astfel cä poporul fdrä ruinte
aci au niiscut feciori necredinciosi. De
Inda a nu pädituiasa ! Nu mai veniti
pe Veniamin !
aceea un vänt arzdtor Ii va mistui pe arinile lor. Sunati din corn in Ghibe a si din trämbitä in Rama, ridicati lumea in picioare in Betaven i biigati in groazi ei i
merge la pieire. Daca tu te desfränezi, o, Israile,
Efraim va fi pustiit in ziva judeath ; semintillor lui Israil le vestesc veste care se va adeveri. Voevozii lui luda au fost aceia care schimbil pietrele de hotar; peste ei värsa-voi, ca apa, urgia mea!
la Ghilgal si nu vä, mai suiti la Betaven
In Beerseba nu vâ mai jurati:
Viu
este Domnul ! » Cad asemenea junicei indärätnice, asa i Israil s'a indäratnicit. i sä-i mai
pasa pe ei Domnul ca pe un miel,
in loe larg de päsune Efraim este un ibovnic care sti
Efraim este silnic i silueste drep-
tatea, fiinda, Ii place sä, alerge dupä
tortinit,
vriijmasul
Ci eu aunt ca o molie, pentru i ca un car ce roade, pentru
In ceata celor ce beau. i ibovnica
sa if Ms& in voia destrabälarii. i ei iubesc faptele rusinoase mai mult dealt
Efraim,
casa lui luda.
Mid Efraim a inteles boala sa and luda a vilzut rana sa, Efraim
slava lor.
Dar vijelia Ii va invilui in aripile ei, i rusinea h va cuprinde din pricina
a pornit spre Asiria si luda a trimis soli marelui imparat; ins& el nu poate sa vä
jertfelnicelor lor.
tämilduiasa, nici sä vi vindece rana
5.
voastra.
Dumnezeu va pedepsi pe preoli, pe cei din neamul lui Israil, pe rege i pe voevozi
Cad eu sunt ca un leu fatit de
din pricina vietii lor ticaloase. 1. .Ascultati acestea, voi preotilor, luati aminte, voi cei din neamul lui Is-
Efraim FA ea un pui de leu fata de neamul lui luda. Eu, eu sfäsiu, i mi duc, eu imi car prada i nimeni nu poate s'o mai «cape;
latul regelui, caci impotriva voasträ este
pana ce ei se vor al de faptele lor si vor veni caute fata mea, i in strimtorare îi vor atinti ochii i vor zice:
rail, i plecati urechea, voi cei din pa-
1115, due si ma intorc la locul meu,
pornita judecata, fiinda ai fost lat
pentru Mitpa si o curaintinsä, pe Tabor, 2.
i groapi adlinc säpatä càci ni-
meni nu invati poporul sä meargi drept. 3. lata, eu cunosc Efraimul, iar Israilul nu-mi este ascuas, ciici tu, Efraime, dad., te-ai spurcat cu idoli, i Israilul s'a intinat EA el.
4. Faptele lor nu le dau rii gaz si se intoara la pociiinti &titre Dumnezeul
6.
Pociiinfa /garnica, fiindeA nimeni nu-fi rdnduefte viata dupei lege. Mild voieac fi nu jertlei fi cunoafterea lui Dumnezeu mai mull dealt arderile de tot. 1. s Veniti si ne intoarcem cu poaintä la Domnul, cad el ne-a sfitsiat
862
www.dacoromanica.ro
OZEtA, '7
el ne va vindeca; el ne-a bitut el va lega radie noastre. Si dupti doult zile din nou ne va si
Prin fartidelegile lor desfiiteazi pe rege, si pe voevozi prin minciunile lor;
da viatii, iar In ziva a treia ne va scula;
sunt asemenea cuptorului aprins de pitar,
ca sá fim iarttsi vii in fata lui. Vrem sit-1 cunoastem i s ne guim spre cunoasterea Domnului. Venirea lui este sigurli ca revársatul zo-
Irisa toti sunt plini de mánie
care se odihneste de and a frilmántat aluatul i pana la vremea lui.
De ziva regelui nostru, cápeteniile
rilor, cáci el va veni peste noi ca o ploaie timpurie i ca o ploaie tárzie care invioreazii pánatintul. » Ce ái-ti fac tie, Efraime ? Ce si-ti fac
s'au infierhantat de vin, amesteand
cuvántul profetilor, i-am ucis prin graiul
raistuesc pe judecatorii lor. Toti regii lor s'au priibusit i nici unul dintre ei nu m'a chemat pe mine! Efraim s'a amestecat co ptigitnii;
tie, Israile ? fiindca dragostea voastri este ca nourii de dimineatá si ca roua care se ja de timpuriu. Pentru acea,sta i-am priibusit prin
gurii mele, lar judecata mea a iesit ca lumin a. Cetei mira,* voiesc, iar nu jertfil, FA cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot.
Ci ei Intocmai ca Adam au cälcat leglimantul meu, acolo fost-au färâ ere-
dintá catre mine. Galaadul este o cetate de räufác'Éttori, plina de urme de s'auge.
Si asemenea unei cete de tálhari, ceata preotilor stiviirseste omoruri pe calea spre Sihem, aptuind fapte de °cara!
In Betel viizut-am priveliste de
groazd; acolo se desfrttneaza Efraim se Vángtireste Israil.
Si tie, Iodo, ti se pregilteste un
seceris, and voi schimba restristea poporului meo.
vinul co mirodenii i
co cei fitrâ de lege,
inánd tovalisie
Care tin gata, arztind ea un cuptor, liicomia lor pánditoare. Toatá, noapt,ea mânia lor a dormit, iar dimineata izbueneste ca para focului.
Toti sunt huir* ea un cuptor
el este ca o tinta pe care nimeni n'a
intors-o pe cand se cocea. Cei de alt neam au nitincat puterea lui, i el nu baga de seamá! Par cárunt creste pe el Fji el nu-1 vede.
Cu toate cii trufia, lui Israil iese in fati, co toate acestea el nu se
intoarce &are Domnul Duranezeul lui nu voies,Ae ta-1 caute. Si Efraim a ajuns ca un porumbel, nepiiceput i nestiutor: chemat-au pe Egipt,eni, indreptatu-s'au catre Asirieni; Dar cand vor porni, eu intinde-voi
asupra lor latul meu i ea pe pastirile
cerului li voi dobori, pedepsi-i-voi pre-
cum s'a dat de stire in obstia lor.
Vai de ei, caci au fugit de mine! Prdpiid sá dea peste ei, fiinda au pilatuit impotriva mea ! i sii-i mai mántuesc ?
7.
Destracilarea calor mari. Ameslecul cu pcigdnii. Nu ncldeijduesc in Doinnul, ci In Baal. M'id am voit sä lecuesc pe Israil,
atunci s'au dat pe fatá pácatele lui Efraim i iárádtlegile Samariei au iesit deasupra, aci se tin de Inseatorii; borfasii sparg casele; hotii pradti la drumul mare.
Si ei nici nu cugetii, In inimile lor cä eu in minte toatâ nelegiuirea lor; acum lata ei faptele lor mä impresoara, ele stau inaintea ochilor mei.
Dar ei graiese lucrusi de minciunä impotrivti-mi;
Si nu strigi care mine In mima
lor, ci se tánguesc In culcusurile lor.
Ei se iau la harta pentru grttu pentru vin, çi îi intorc privirea de la mine. Desi Ii invtit si le intrtrese bratul lor, ei mi-o riisplittesc cu giinduri role.
Ei se indreaptii catre Baal. Ei
sunt asemenea unui arc care alunecä din maná,. Voevozii lor au ciftzut In aseutisul säbiei, din pricina turharii limbii lor,
adic5, a groztivelii lor in privinta
Egiptului. 863
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 8, 9
mite-voi in cetatile lui foc, ca sä mistuiasca palatele sale.
8.
Viafa destradlatd a lui Israil. Regi voevozi pusi fa-rd voinfa lui Dumnezeu. Inchinarea la idoli. Indrepteirile Dom-
9.
nului aunt socotite ca un lucru strein. L Sunä din trambitä !... Intocmai ea
Israil va fi dus in robie, uncle nu va mai
aduce nici o jertfd. In loc va reimanea paragind.
un strajar la templul Domnului, fiindea, au cälcat legamántul meu, i au pacii-
Nu te bucura, Israile, i nu salta
tuit impotriva legii mele. Totusi ei striga: Dumnezeul lui
de veselie ea paganii, caci te-ai desfranat
departandu-te de Dumnezeul tau, iubit-ai pretul unei desfra,nate in toate
Israil, noi te-am cunoseut pe tine ! *
Israil a dispretuit mantuirea ; dus-
manul
ariile de grim.
Caci aria si teascul nu-i vor hräni, iar mustul Ii va amagi in asteptarea lor.
urmareaseä I
Ei si-au ales regi, dar färä vrerea mea; pusu-si-au voevozi pe care nu
Nu vor mai locui in pamantul
i-am stiut. Din aural si din argintul
Domnului;
intoarce-se-va Efraim
in
Egipt, iar in Asiria mitnea-vor mancari
lor, facutu-si-au idoli, spre pierderea lor. Samario, urgisesc vieIu1 tau! Mania
necurate.
mea stä aprinsa impotriva lor. Panä
Nu vor mai aduce Donmului nici o turnare de yin i nici nu-i vor mai
&Ind pot sa ramanii, ei nepedepsiti ?
C6.ci el îi are obarsia in Israil, un meter 1-a lucrat, dar el nu este Dumne-
pregäti vre-o jertfa. Ca o paine de jälanie
fi-va painea lor, toti cei ce vor manes din ea vor fi necurati. Câci painea lor va sluji numai sä, aline foamea lor nu va fi adusa in templul Domnului. Ce yeti face in ziva de präznuire,
zeu. Sä fie facut farame vitelul Samariei!
Pentru cä ei au sämänat vant, cu-
lege-vor furtuna, o hold& care nu rodete spice FA n'are in ele nici o samanta.
daca, ar avea ceva in ele, streinii
printre neamuri ca un vas pe care nu-1
In ziva de sarba,toare a Domnului ? Caci, iatä, cand vor pardsi tara lor pustiita, Egiptul Ii va aduna si Memfisul li va inmormanta; odoarele lor scumpe
pofteste nimeni. Caci ei au pornit in sus spre Asirieni,
märäcinii vor napadi corturile lor !
le milnánce !
Israil va fi nimicit, fi-va socotit
dar mägarul iálbatic ramane sihastru. Adus-au Egiptului daruri de iubire.
de argint le vor cotropi
Sosit-au zilele de pedeapsä, sosit-au
Dei au rätäcit printre neamuri
eu â voi aduna laolalta i ei vor inceta sa-si unga regi i voevozi. Efraim clitdit multe altare, ci spre pacátuire au fost ridicate ! i de i-as eerie de o raie de ori indreptarile mele, el le socoteste ca un
zilele de rasplata. Israil striga: Profetul este un nebun, i omul cu Duhul lui Dumnezeu iesit din minti! » Din pricina märimii vinovatiei tale sunt acestea, din pricina märimii päcatelor tale !
Profetul este sträjärul lui Efraim, sträj rul poporului Dumnezeului meu. Laturile pasararului Bunt intinse pe toate caile lui i prigoani amenintä casa Dumnezeului eau.
lucru strein.
Jertfele pe care mi le aduc, nu
sunt altceva decat carne pe care o
jertfesc si o mana,ne6,. Domnul nu le
Ghibe a! El îi va aduce aminte de blestemätiile lor si va pedepsi pacatele lor.
Fiinddi Israil a uitat de ziditorul
asa 1-am gasit pe Israil, ca o parga, de smochine, la inceputul ei, asa mä uitam
de fáradelegile lor i voi pedepsi pacatele lor. Sa, se intoarcä in Egipt! i
ca pe vremea celor petrecute in
acum imi voi aduce aminte
binevoieste
säu
Au mers pang la fundul tichlosiei
lor,
Ca pe niste struguri in pustie,
si-a clädit palate si luda a inmultit
cetatile sale intärite, pentru aceea tri-
864
la pärintii lui. Dar ca,nd au ajuns la
www.dacoromanica.ro
OZEEA, 10, 11
Baal-Peor, a' au afierosit lui Baal i au ajuns uriciun e, ea si cel pe care 11 Indrägiserii.
Slava lui Efraim va zbura ca un stol de piisiiri; si nu vor mai fi nici nasteri, nici sarcini, nici
ba poporul lui se jeleste i preotii
se bocese, pentru podoaba lui de care vor fi lipsiti. Ci si pe vitel 11 vor duce In Asiria,
Chiar arad îi vor vedea copiii mari, ii voi liisa fiirii copii, ca s'a nu mai rtimanii
ca un dar marelui Impárat. Rusinea va cuprinde pe Efraim, i Israil se va ruina pentru idolii lui. Nimicitii va fi Samaria! Regele ei va fi ca o famuricil pe deasupra apei.
Efraim, precum il vid eu, seamiinii
pacatul lui Israil! Ciulini i mafácini
nimeni, ciici vai lor, daca Imi voi Intoarce privirea de la ei. cu finicul tanar sadit In ciair, dar Israil va scoate pe fil BOA la junghiere. DA-le lor, Doamne !... Once-ai
vrea sa le dai ! lor pintece sterp sini lira de lapte !
Toatä rttutatea lor a pornit din Ghilgal, caci acolo am 1nceput sii-i
uriisc. Din pricina räut4ii faptelor lor fi voi izgoni din casa mea i nu-i voi mai iubi debe: toti voevozii lor sunt °amera rázvriititi !
Efraim a fost lovit, ridikina lui s'a uscat si rod nu va mai da. Si. chiar
daca vor mai naste, eu voi ucide rodul scump al piratecelui lor. Dumnezeul meu fi va lepOda, fiind-
ca n'au ascultat de el. De aceea umble riitacitori printre popoare !
10. Altarele idole§ti au fost inmulfite pe meisura
Regatul lui lerail va fi nimicit
prcipcidul nizboiu/ui cumplit.
Israil a fost o vie mánoasá, care
dadea rod din beloug. Cu ad avea mai multa roadii, cu atáta sporeau altarele'
i cu cht tara era mai bogata, cu atata se impodobeau mai mult sale,
idoleati.
mima lor este fátornicii., de aceea
85,0 ispOseascii picatul ! Domnul va
dobori altarele lor, va ofárama stalpii lor
Pustiite fi-vor dealurile fiirádelegii,
vor creste peste altarele lor ! Atunci vor griii catre munti: Acoperiti-ne ! Si. colinelor vor zice: e Cadeti peste noi ! » Din zilele celor Intimplate in Ghi-
beea, tu pacatuesti, o, Israile ! Acolo ei ziceau: Razboiul nu ne va ajunge
In Ghibeea (. Impotriva fiilor nelegiuirii
m'ara ridicat eu i i-am pedepsit. Asa se vor aduna popoarele im-
potriva lor, când le voi lua ispaà pentru cele donó: fiiradelegi ale lor.
i Efraim este un dobitoc bland, bucuros sá treere In arie; deci eu voi pune jug pe frumosul lui grumaz ; voi Injuga pe Efraim, ca ea are primântul, Iacob sà traga. grapa: fapte bune, secerati
potrivit dragostei; prefaceti felina In ogoare ale cunoasterii de Dumnezeu, deoarece este timpul sa oilutati pe Dom-
nul, pttni ce va vera i va aduce ploaia miratuirii peste voi ! »
Dar voi ati sliminat firádelegea
ati secerat nenorocirea! Mimcati acuma
roadele minciunii ! Fiindcá ti-ai pus niidejdea in carele tale de luptä i in multimea vitejilor Pentru aceasta präpadul iiizboiului va veni peste cetatile tale i toate Intariturile tale vor fi därttmate, asa precum odinioari Salum a nimicit casa
lui Ieroboam, In ziva de razboi, arad
N'axem noi
mama fu zdrobitii impreural cu pruncii ei. Asa voi face i eu cu voi, neam al
un rege 7 Daca, de Domnul nu ne temem, atunci regele la ce poate sà ne slujeascii7»,
voastre. In focul luptei va pieri regele
lar daca astazi zic:
Insirii vorbe, jura' strOmb, incheie legaminte; de aceea, pedeapsa va odriisli ca buruiana otrivitoare pe brazdele ogo-
lui Israil, din pricina multimii räutätilor lui Israil !
11.
Din Egipt am chemat pe fiul meu. 1. Când Israil era prunc, eu il iubeam,
rului.
Pentru vitelul din Betaven, locui-
torii din Samaria sunt plini de mare
din Egipt am chemat pe fiul meu.
865
www.dacoromanica.ro
55
OZEEA, 12, 13
2. Cu cat eu îi chemam, Cu atat ei
Ci Domnul este in ceartà,
i cu
fugeau de dinaintea mea; jertfeau Baalilor i aduceau tamfueri chipurilor ido-
Israil o va pedepsi pe Iacob pentru purva riisplati dupä, faptele tarde lui
leeti.
lui.
3. Ci eu invittat-am pe Efraim mearg5, in picioare luam in brate.
Dar ei n'au inteles cii eram ocrotitorul lor.
4. Ii tineam cu legaturi de milostivire e't de dragoste i am fost strangfindu-1 ca pe un prune de obraji i m'a plecam &ideara demii,ncare. spre el 5. S& se intoarcä, in Egipt, i Asur 0, le fie rege, fiindeft n'au vroit sä, se poctdasa! 6. Sabia sä pustiasc& cetiiie lui i sä, nimicea,sa pe copiii lui i sIi sfartime intdriturile lui.
7. Ins& norodul meu este bolnav de aderea lui i strigit pe Baal. ei nu se poate scula.
8. 0, cum te voi lisa, Efraime ! Cum
te voi pârási, Israile! Cum mä, voi purta cu tine cum m'am purtat cu Adma, cum te voi pune alaturi cu Teboimul! mima se zvareoleete in mine, mila mea clocoteete! 9. Nu m& voi lisa in voia iutimii mâniei mele, ei nu voi priipädi din nou Efraimul; aci eu sunt Dumnezeu
nu om. Sfant sunt in mijlocul tau ei nu voi veni si te pr&pidesc. 10. Veni-vor dup& mine, e't eu voi fitcni ca un leu. i and voi rieni, vor da nfivalä, fiii mei cei de la apus,
viteaz s'a luptat el cu Dumnezeu.
Cu ingerul s'a luptat e't a fost biruitor.
PlIns-a Iacob e't s'a rugat de Domnul
a se indure de el. Apoi 1-a aflat la Betel §4 acolo Dumnezeu a gräit cu el,
Adic& Domnul Dumnezeul Savaot,
Domnul este numele shu.
lar tu intoarce-te la Dumnezeul tau! Piizeete credinta i legea, lui ei
nildájdueete pururea in Dunmezeul tau! Ca un negutátor care tine in manii,
o cumpanit mincinoas& ei-i place a, hiede
la antar,
Efraim zice: Am ajuns bogat averi mi-am str&ns s. Dar tot citetigul lui nu-i este deajuns sä, riiscumpere
fariidelegea pe care a fiiptuit-o. Eu sunt Domnul Dumnezeul tä,u, din tara Egiptului i pana, acuma. Te voi duce a locueeti iaräei In corturi, ca In zilele de prä,znuire. Eu am vorbit proorocilor ei le-am inmultit vedeniile ei tot prin prooroci grait-am in parabole. In Galaad a fost ffirlidelegea idoleasa, deeertaciune; in Ghilgal jertfit-au tauri, jertfelnicile lor vor ajunge ea mormane de pietre, in brazdele ogorului I
11. Fälfaind ca paarea veni-vor din
Egript. i ca porumbelul. din tara Asiriei.
Si-i voi siuilui in casele lor s, Domnul.
In pantecele maicii sale, Iaeob a
tinut de alai pe fratele au, e't ca un
rosteete
12.
Purtarea lui Efraim a inteirdtat urgia Domnului.
Efraim m'a inconjurat cu minciuni e't casa lui Israil cu ineeläciuni i luda este mereu eovilelnic fatá, de Cel Atotputernic i fat& do Dumnezeul Proa Sfant o crediticios. Efraim are grija vantului i dup& vfmtul de la räsdrit alearg& toat& ziva; sporeete in minciung, ei in ineel&ciune; incheie legfunant cu Asiria tei duce dar de untdelemn in Egipt. 866
Cand Iacob a fugit in pärtile Mesopotamiei, atunci Israil a slujit pentru o femeie, i pentru o femeie a fost cioban.
Si printeun prooroc scos-am eu, Domnul, pe Israil din Egipt i de un prooroc a fost päzit. Efraim insä a intiratat urgia mea, de aceea virsiirile lui de sfmge le voi arunca asupritri i eu, Domnul, ii voi faptele lui de oca,r6,. 13.
E fraim fi sporeste inchinarea la idoli.
Pedeapsa eumplitd a lui Dumnezeu. 1. Cand Efraim se pornea la iáscoalä,
era fria mare ami era socotit ca un voevod in Israil, dar cand a cazut In
www.dacoromanica.ro
OZEVA, 14
osandit, inchinandu-se lui Baal, pieirea
se va porni, o vijelie de la Domnul, din
1-a cuprins.
pustie, se va stárni, care va seca Vant5,na
i acum ei sporesc In pacat, caci
lui si va zvanta izvorul lui. El va jefui
fac, din argintul lor, chipuri turnate,
comoara de toate odoarele-i de pret.
chipuri de idoli, toti: lucru de mester faurar. i ei spun acestor lucruri Dumnezeu i le aduc jertfe si, oameni
14.
Samaria va pieri. Fdgdduinri de mdntuire daccl, Israil ae va paced.
se inchina viteilor si-i sitruta! Din aceastit pricinit vor ajunge ca nourii cei de dimineata, ca roua care se ja de cu vreme, ea pleava pe care o suflii vfintul de pe arie si ca fumul care iese printre gratiile ferestrelor.
Samaria va pieri pentru ca s'a razvratit fmpotriva Dumnezeului ej. C5,dea-vor In ascutisul sitbiei; pruncii ei vor fi striviti si femeile ei Insiircinate spintecate vor fi! Intoarce-te, Israile, Cu pocitinta la Domnul Dumnezeul tau, caci ai ciizut prin färadelegea ta! Luati cuvinte de dezvinovatire si
Dar eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-am ecos din tara Egiptului, si alt Dumnezeu afarit de mine s'a' nu cunosti, caci alt mantuitor afar5, de mine nu este.
Eu te-am pitstorit pe tine in pustie si in piimantul cel ara de soare.
intoarceti-va cu pocitinta, la Domnul si-i ziceti lui: etIartil-ne toatiti aradelegea primeste-ne cu bine, ca sa-ti aducem
Dar pascand ei, s'au sitturat, si dup5, ce s'au saturat, mima lor s'a semetit. Pentru aceasta ei m'au uitat.
jertfa, In loe de tauri, jertfa buzelor noastre!
Asiria s5, nu mai fie izbiivitorul nostru; si nu mai incilleciim pe cai sil nu mai zicem: sTu esti Dumnezeul nostrur, unor lucruri facute de mainile
De aceea, voi fi pentru ei ca un leu
si
fi voi pilndi pe cale ea o pantera; $i voi tilbäri pe ei ca o ursoaicit
lasata faja de pui, si le voi afasia cosul pieptului cu inimii cu tot si ca o leoaicit Ii voi afâia, ca fiarele salbatice li voi
noastre. Cid la tine &este Infla cel orfan. Titmadui-i-voi de ranile necredintei lor; fi voi iubi din toatit mima,
face f5,rame !
Eu te voi pierde pe tine, Israile, si cine ar putea veni Intr'ajutorul tau?
mania mea s'a dep5,rtat de la ei.
Unde este regele tau, ca sa te
Fi-voi ca roua pentru Israil; si sä, infloreasca el ca crinul si sa-si infiga jadacinile lui ca radiicinile cedrului din
mantuiasea, si toti voevozii titi, ea sii, te indreptatesca ? ì despre care tu ziceai: a Da-mi rege si voevozi ! Rege iti dadui intru urgia mea si fi-
Liban. Crangile lui sa se fritindit, mandretea
lui sa fie ca a maslinului, iar mireazma
CUM ti-1 iau inapoi, intru intáriltarea mea!
luí ca mireazma Libanului. i iariisi sil, atea la umbra mea, 85, samene gr5,u si s'a; lucreze via, care sa dea vinuri ca cele de Helbon.
Faradelegea lui Efraim este legata ca Inteo punga si pacatul lui este escuna deoparte. Duren i ca de femeie care naste vor
Ce va mai face Efraim, de aici
da peste el, dar este vorba de un copil dezmetic, fiindeit nu se atine la timp
incolo, cu idolii? Eu singur Ii voi raspunde i voi veghia asupra lui, eu care sunt ca un chiparos verde! De la mine
la deschiderea sanultri.
Sa-i mai izbilvesc din stapânirea
Sit-i mai rascumpar de la
moarte? Nu! Moarte, unde sunt batalle tale? eolule, unde surit chinurile tale? Razbunarea sta ascunsa de ochii mei! Efraim poate sa creasc5, mare ca trestia In apil, ci un vant de la riisitrit
purced roadele lui.
Cine este fntelept s5, priceapa acestea! Cine este intelegittor si le ja aminte ! Citci drepte sunt calle Domnului ! i coi drepti umb15, pe ele, iar
coi nelegiuiti se poticnesc i cad.
867
www.dacoromanica.ro
56*
PROFETUL IOIL Incingeti-va Cu sac si va anguiti, voi preotilor ; izbucniti in plitnsete, slujitori ai altaruluil Veniti, mftneti noaptea In sao de jale, voi slujitori ai lui Dumne-
1.
Pedeapsa lui Dumnezeu: Ndvala Wu-
stelor. Totul e nimicit. Preotii indeamnd poporul la poulintd.
zeu, did prinosul i jertfa cu turnare
Cuv&ntul Domnului care a fost catre Ioil, fiul lui Petuel.
lipsesc din casa Dumnezeului vostru!
Postiti post sfant, tineti adunare
eft:ma, strtIngeti pe batrani, pe toti locuitorii tärii in templul Domnului Dumnezeului vostru i strigati catre Domnul:
Ascultati acestea, voi batranilor,
luati aminte, voi toti locuitorii OHO Oare una ca aceasta s'a mai intamplat
In zilele voastre sau in zilele parintilor
« 0, ce zi !... Caci aproape este ziva Domnului i vine ca un prapad de la Cel Atotputernic.
vostri ?
Povestiti-o feciorilor vostri, iara ei feciorilor lor, hid& a,ceia neamului care va veni dupa ei!
Oare nu ni s'a retezat hrana de
sub ochii nostri, bucuria i veselia din
Ceea ce a ramas de la g&ze, a m&ncat
templul Durnnezeului nostru ? Semintele putreze,sc sub brazde,
puhoiul licustelor, i ceea ce a ramas de la puhoiul lacustelor, au rut:meat forfocarii, i ceea ce a ramas de la forfocari au prapadit cafabusii. Desteptati-va, betivilor, i pl&ngeti ! voi, bautorilor de vin, tanguiti-va pen-
gr&narele aunt goale, hambarele stau darapanate, ciici nu mai este grttu. Cum gem vitele ! Cirezile de boj ragesc, cad nu afla nicaieri pasune, la fel si turmele de oi patimesc greu. Catre tine, Doamne, ridic glasul meu! Deoarece focul a mistuit pasunile pustiului i vapaia lui a scorojit toti co-
tru vinul cel nou, fiindca vi s'a luat
de la gurii. Caci a nifivitlit in tara mea un popor puternic i fara de numar ; dinii lui
sunt ca dintii de leu, iar maselele lui
pacii de pe cb,mp. Pin& i fiarele câmpiei mugesc la
i-a bracuit; i-a jupuit de coaja i i-a
raganului.
tine, fiindca pftraiele de spa au secat aria focului a nirnicit pasunile
sunt ca miselele de leoaica. Pustiit-a via mea, si smochinii mei facut vraiste. Crangile lor ramas-au
2.
albe.
Ziva cea infrico,satd a Domnului. °asks
Jeleste-te ca o fecioari, care s'a incins cu sac dupii, rairele din tineretea ei ! Prinosul i jertfa Cu turnare au pierit din templul Domnului ! Preotii, slujitorii de la jertfelnicul Domnului, se tanguesc.
cea mare de kicuste lace preipeid. Pocciinta:
Muscati-vä, mâinile, plugarilor ! Cad-
revarsa peste munti, tot asa dä naval& un popor mare i mai puternic decat care n'a mai fost de la inceputul lumii, de and e lumea i nici dup5, el nu va mai fi, pana, in vremurile celor mai departate vfixste. Inaintea lui arde focul, iar dupa el flacara mistueste. Ca gradina Raiului este pam&ntul in fata lui, iar dupa ce
nu a vomintelor. Sunati din trambitit in Sion, strigati din rasputeri in muntele cel sfant stafierea inimilor
9i
al meu, ca sit se cutremure toti locuitorii tarii, fiindcil, vine ziva Doranului. Iatit ea este aproape ! Zi de intuneric i de bezna, zi cu non i cu negura, deasa. Ca zorile care se
Gampul a riimas pustiu, tarina este jalnica, pentru cä holdele de grau sunt pustii, mustul a secat, iar untdelemnul a emu numai pe fund ! nati-va, podgorenilor, pentru
pentru orz, caci secerisul campului a pierit.
Vita de vie este uscata, smochinul vested, rodiii ca i finicii, ca i merii: toti copacii de pe c&mp s'au uscat,
astfel ca veselia a amutit intre fiii oa, menilor.
868
www.dacoromanica.ro
TOIL, 2
a trecut: pustiu infricosat, cäci nimic
Intre pridvor si altar s5, planga
preotii, slujitorii Domnului, i sá zica: Milostiveste-te, Doamne, spre poporul tau s'a nu face de ocar5, mostenirea ta,
scapa de urgia lui. La infatisare, ei seamana, cu
ea sprinteni caláreti, asa alearga.
Se aud ca un duruit de care de
ca s'o batjocoreasca pagitnii! » Pentru ce sa, zica popoarele: Unde este Dum-
razboi, sarind pe erestetul muntilor, ca parttitul flacarilor care naistuesc o miriste,
nezeul lor ? »
spaima, toate fetele sunt galbene ca ceara.
Ci Domnul este plin de ravni pentru tara sa i se indura, de norodul sau, Pentru aceasta a faspuns Domnul poporului eau Foi a rostit: eu voi trimite gram, vin i untdelemn i va yeti satura i nu vi voi mai face de ocara printre pagani!
,ca un tare norod razboinic, asezat in ainduri de bätaie. Inaintea lui neammile tremurit de Alearga ca niste viteji; ca ostasii Incercati se catara pe ziduri; fiecare o tine drept inainte i nici unul nu-si rupe
Puhoiul vriijmas de la miazii-
randul.
Nimeni nu se imbranceste cu cel
noapte Il voi departs, de la voi si-1 voi goni spre un tinut meat i pustiu; capital va fi spre Marea de la Rasa rit, iar coada lui spre Marea de la Apus ; si se va ridica din el duhoare i miros de starv va porni din el, pentru ca a siivarsit lueruri peste masura Nu te teme, tu tara, bucura-te te veseleste, caci Domnul s'a preamarit In faptele sale! Nu va temeti niel voi, dobitoacele campului, de vreine ce au inverzit pasunile pustiei, caci pomii Bunt inciircati de rodul lor: smochinul si vita de vie dau la ivealá puterea lor. Bucurati-va i voi, fil ai Sionului, va desfatati intru Domnul Dumnezeul
de alaturi, fiecare fi vede de drumui lui; prin lanci se aruncii, fiLra sä facii vre-o sparturit.
Dau naval& in cetate, alearga pe ziduri, razbese in case si patrund prin ferestre, ea furul.
Inaintea lui tremura pamantul,
cerul se zbuciuma, soarele i luna se intuneca, iar stelele isi pierd stralucirea. Si Domnul sloboade glasul In fruntea ostirii sale, caci intinsa foarte este tabara lui i puternic este cel ce implineste porunca lui. Ziva Domnului este mare si infricosatii, foarte, çi cine va stea putea
«i macar acum ), zice Domnul, # pocaiti-vii din toata mima voastrii, eu postiri i Cu plans i Cu tanguire s. Sfasiati inimile si nu vesmintele voastre i intoarceti-va cu pocainta .1a Domnul Dumnezeul vostru, eilei el este railostiv s't indurat, domol la manic) s'a
vostru, caci el v'a dat pe invatatorul dreptatii; i v'a trimis vlog de ploaie, ploaie timpurie i tarzie, ca odinioari. Si ariile se vor umplea de grail,
va pärea ram si va lasa dupa el o binecuvantare, ea ea aveti din ce aduce prinos
iar teascurile vor da peste, 61 scoale de must si de untdelemn. Si va voi da ani de belsug in local anilor in care au mancat lacustele, forfocarii, carabusii i gazele, adicá oastea mea cea mare pe care am trimis-o impotriva voastra.
templu ca in zile mari!
yeti satura i yeti prosIavi numele Domnului Dumnezeului vostru, care a facut cu voi lucruri minunate. i norodul rneu nu va mai fi de °car& in veci de veci!
mult milosard, caruia Ii pare rau de prapadul pe care 1-a abatut peste voi. Poate ca-si va lua de seama si-i
jertfa cu turnare Domnului Dumnezeului vostru Sunati din trambitä in Sion, hotáriti zile de post, adunati obstia la Strangeti poporul, pregatiti obstia, chemati laolalta pe batrâni, aduceti copruncii care sug la san! i mirele EA his& din °Amara lui s'a raireasa din iatacul ei! 869
Si yeti manca din destul i va
Atunci va yeti da seama ca eu sunt in mijlocul lui Israil i eu Bunt Domnul Durnnezeul vostru, s'a nu mai este altul, iará norodul meu nu va mai fi de ocara in veci i deapururi!
www.dacoromanica.ro
IOIL, 3, 4 3.
Filgcicluinfa vrenturi/or //Li. Meeia.
Iarii dupit acestea, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul
fiicele voastre vor profeti, batránii vostri
vise vor visa, iar tinerii vostri vor vedea vedenii.
Chiar i peste robi çi peste roabe voi turna din Duhul meu,
Si voi face semne minunate In cerun i pe plimint: singe, foo i stälpi de fum; Soarele se va schimba in intuneric si luna in sänge, inainte de venirea zilei celei mari fA nainunate a Domnului. Si oricine va cherna numele Dom-
nului se va mAntui, cAci in muntele Sionului i in Ierusalim va fi, precum a fdg&duit Domnul, mantuirea í dintre cei scapati pe care Ii va cherna Domnul. 4.
Dumnezeu.
C&ci, iat, in zilele acelea i in vremea acee,a, cand voi intoarce pe Inds, si pe lerusalim din robie,
Atunci voi aduna toate popoarele
le voi pogori in valea lui Iosafat Efi ma voi
judeca acolo cu ele, pentru poporul meu pentru mostenirea mea Israil, pe care au imprästiat-o intre pEigani, i tara
mea pe care au impartit-o in Cäci ei au aruncat sorti asupra po-
Fiindch voi vinde pe fiii s't pe fiicele voastre feciorilor lui Jude., iar& ei li vor vinde Sabeerdlor, popor indepärtat foarte,
did asa a hotarit Domnul.
Vestiti cu strigare lucrul acesta paIn-
gAnilor: a Pregatiti-va de rlizboi!
fl&carati vitejii! Toti bitrbatii buni de lupta sä, se apropie si sit se infatiseze! Faceti din britzdarele plugurilor ! voastre sabii foi din secerile voastre Chiar i cel neputincios sit zia: s Bunt viteaz!
Alergati In grabk voi toate po-
poarele dimprejur, i adunati-vii,! Acolo coboara, Doamne, pe vitejii tai! Sa porneasc& toat,e neamurile si s& vinä in valea lui Iosafat, fiindca
acolo voi sedea la judeca,tit cu toate popoarele din jur. Puneti la secere, caci holda este coaptii, veniti, pogoriti-va, cad teascul
este plin, azile dan dal* cad faradelegea lor ajunsä, e la culme. Multirni si iar multimi, in Vales Judecátii! Cad aproape este ziva Domnului, in Vales. Judeditii! Soarele si luna se vor intuneca stelele Ii vor pierde lumina lor. Domnul racni-va din Sion si din Ierusalim va slobozi tunetul situ, iar p&mantul i cerurile se vor cutremura, ci Domnul fi-va scapare pentru poporul
i adapost pentru fili lui Israil. Atunci voi yeti cunoaste cá eu aunt Domnul Dumnezeul vostru, care situ
porului meu, au dat copilul pentru o
desfritnatä i fetele le-au vfindut pe vin
I-au baut. Si voi ce aveti cu mine, Tirule Sidoane, impreuna cu toate tinuturile Filisteei? Oare voiti s va ritzbunati impotriva mea? Daca voiti ea m& intiirOtati, atunci lute° clip& v.& voi ritsplati pentru fapta voastra, Ca unii care ati luat aurul i argintul meu i odoarele mele scumpe dus in palatele voastre, Iar pe fili lui Judo si pe fili lerusalirnului i-ati vandut Grecilor, ca duceti in surghiun din tara lor.
lath', eu Ii voi aduce din tinutul
unde i-ati vandut i voi intoarce isprava voastrit in capul vostru, 870
saliislueste in Sien, in muntele cel Walt
al meu; Ierusalimul va fi loom dint, Rix& strainii nu vor mai trece pe acolo.
Si in vremea, acee,a, muntii vor pleura must si din coline va curge lapte
din toate plraiele din luda va izvori apt, iarit din templul Domnului va iesi un izvor care va uda valea Siam. Egiptul va fi pustiit i Edomul prefacut va fi in paragina, din pricina silniciilor impotriva fiilor lui Judo, care au varsat singe nevinovat In tara lor.
lar ludo va fi locuit in veci s3i
Ierusalimul in neam de nea,m. Ritzbuna-voi stingele pe care nu 1-am fázbunat *in& acum! » i Domnul va stil&slui in Sion.
www.dacoromanica.ro
PROFETUL AMOS 1.
Proorocie despre popoarele vecine cu poporul ales :Filistenii, Edomiii si Amonirii. Cuvintele lui Amos, unul dintre pa-
storii din Tecoa, pe care le-a auzit in vedenie, despre Israil, in vremea lui Uzia,
regele Iudei, in vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israil, doi ani mai nainte de cutremur. Si a zis: o °and Domnul va racni din Sion si din Ierusalim va slobozi
glasul sau, jalnice fi-vor pasunile pastorilor i usca,t va fi piscul Carmelului! » Asa zice Domnul: o Pentru trei pii,-
cate ale Damascului, ba pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca, ei au treerat
Galaadul cu täväluei de fier. Pentru aceasta voi trimite foc im-
potriva easel lui Hazael ca sit mistuiasca palatele lui Ben-Hadad; Si voi sfitrama zitvoarele Damas-. cului i voi starpi pe locuitorii din valea
Aven si pe cel care tine in mini schiptrul din Bet-Eden si norodul din Siria
c5, el a urmärit ou sabia pe fratele sau si-a Inäbuit indurarea i urgia lui a dainuit necont,enit i a pästrat furia lui pina la urma. Pentru aceasta arunca-voi foe in Teman, ca sä, mistuiasca palatele cele din Bosra!* A.sa zice Domnul: Pentru trei picate ale Amonitilor, ha chiar pentru
patru, nu mâ voi intoarce, cad ei au spintecat femeile insarcinate din Galaad,
ca sa-si lárgeasca tara lor. Pentru aceasta, voi pune foc in zidurile Rabei, ca ea mistuiasci palatele ei in urletele zilei de batalie, in plesnetele zilei de furtuna. Si regele lor va merge in robie, rosteste Domnul.
el i cu voevozii lui ! 2.
Proorocie tmpotriva Moabifilor. Binef a-
cerile lui Dumnezeu pentru Israil luda. Pedepsirea lor. Asa gräieste Domnul: « Pentru trei
va fi dus in robie la Chir 0, rosteste
pacate ale Moabului, ha chiar pentru patru, nu mä, voi intoarce, din pricing
Pentru trei pacate ale Gazei, ba pentru patru, nu ma voi intoaree, din pricing oâ locuitorii ei au dus in robie mari tabere de robi, ca sä, le dea in mana Edomului. Pentru aceasta, foe voi arunca in
le-a facut var. De ace,ea, voi pune foe in Moab, ea si mistuiascit palatele cele din Cheriot. Si Moabul se va sfarsi in larma, In tipete i in sunetul trambitei.
Domnul. Asa zice Domnul:
zidurile Gazei ca sa mistuiascii palatele ei.
Starpi-voi pe locuitorii din Asdod si din Ascalon i pe eel ce Vine in man& schiptrul ; i voi intoarce spre Ecron
mana mea j râmáia Filistenilor va pieri », rosteste Domnul Dumnezeu. Si iati ce mai zice Domnul: «Pentru
trei picate ale Tirului, ba chiar pentru patru, nu mil, voi intoarce, din pricing ca tabere intregi de robi au fost date in mana Edomului si nu si-au mai adus aminte de legamantul cel dintre frati. De aceea voi arunca foe in zidurile
ca sä mistuiasca palatele lui
Asa zice Domnul: s Pentru trei plicate ale Edomului, ba chiar pentru patru, nu ma voi intoarce, din pricini
câ el a ars oasele regelui Edomului liana
Si pe judecatori li voi starpi din mij-
locul lui si pe toti voevozii ii voi omori o data cu el s, rosteste Domnul. A.sa zice Domnul: Pentru trei cate ale lui luda, ba chiar pentru patru,
nu mä voi intoarce, din pricina cit ei au zvarlit legea Domnului i au nesocotit randuirile lui si au raticit um-
bland dup.& idolii lor mincinosi, dup.&
care si pärintii lor umblasera. Pentru aceasta. voi arunca foc in luda ca sä mistuia,sca palatele cele din Ierusalim ! »
Asa zice Domnul: o Pentru troj pa-
cate ale lui Israil, ba chiar i pentru patru, nu ma voi intoarce, fiindca au
vandut pe cel drept pe argint si pe cel sarao pe o pereche de inciltäminte.
871
www.dacoromanica.ro
AMOS, 3, 4
Ei calcä, in pulbere, la r5,sptintia
glasul säu, din vizuing, firg sg fi in-
obijduiti o cotes°. Feciorul dimpreunä cu tat:al sgu se due la aceea,gi roabg,
hatat ceva ? Cade, oare, pasärea in lat fiirä, sä fi fost momealii ? i se ja oare latul de pe pämänt fära. di, se fi prins ceva in el?
celor globiti Il beau in templul Dum-
ca poporul sg nu se späimânte? Ori se intimplä vre-o nenorocire in cetate fä,rà srt, fi fost de In Domnul?
drumurilor, pe cei nevoiagi 10.1 calea celor
ca sä panggreascä numele meu eel sfânt. Pe vegmintele luate zâlog ei se toFines° pe längä, once jertfelnic i vinul nezeului lor.
Ci eu am nimicit de dina intea voasträ,
pe Amoriti, care erau oameni inalti la stat cat cedrii i falnici ca stejarii, nimicind sus rodul lor i dedesubt risdacina lor! Tot eu v'am scos din tara Egiptului i patruzeci de am v'am dus prin pustie, ca sä, cuceriti tara Amoritilor. Eu am agezat prooroci dintre feciorii vogtri i nazorei dintre tinerii vo:Ad ! Oare nu este a,ga, fil ai lui Israil ? #
intreabg Donanul. « Dar voi ati dat nazoreilor sä boa vin, iar proorocilor poruncit zis: « Nu proorociti ! Pentru aceastä pricing voi chitin&
pä,mantul sub voi, cum se elating un car incärcat cu snopi.
Col iute de picior nu va putea 85, fugä cel puternic nu se va putea folosi de puterea sa gi cel viteaz nu va scápa cu viat4; Arcagul nu va putea sstin& piept, cel sprinten la picior nu va scâpa, iar cillaretul nu va putea sg se izlativeasc5,!
lar cel mai indrianet dintre cei
viteji va fugi gol in ziva ammo, I, stegte Domnul.
ro-
3.
Fdratdelegile i pedepsirea lui larail.
Ori sung trb,mbita in cetate fruit
Nu! Fiinda Domnul nimio nu face, fgrä sä descopere taina sa proorocilor, slujitorii lui !
Daca. leul rgcneste, cine nu se va
spiiiminta ? Dad. Domnul griiiegte, cine nu va prooroci ?
Strigati de pe palatele din Asiria si de pe palatele din tara Egiptului ziceti: Adunati-vii, pe muntele Samariei
vedeti fazmirita cea mare din mijlocul ei si asuprhile dirdäuntrul ei ! Ei nu gtiu sa. meargg dupg pravilita,
ci strang comori
zice Domnul,
de nedreptate fo'i de jgcmiinealii, in palatele lor. * Pentru aceasta, aga grgiegte Domnul Dunanezeu: e Vrii,jmalAil va impresura tara si va infränge puterea ta, FA pa-
latele tale vor fi jefuite
Aga griiegte Domnul: Precum cio-
banul scoate din gura leului o pereche de picioare sau un varf de ureche, ago, vor sciipa ii Israilitii care locuesc in Samaria gi «tau tolaniti in coltul divanului
gi pe sofale asternute cu scoarte s.
« Ascultati gi märturisii impotriva casei lui Iacob s, rostegte Domnul Dumnezeu, Dumnezeul Savaot. ((In ziva in care voi pedepsi fgrädelegile lui Israil, pedepsi-voi gi altarul din Betel, si coarnele altarului vor fi
täiate si vor cädea la pämänt.
Ascultati cuvintul acesta pe care Domnul il graiegte catre voi, fil ai lui Israil, i catre tot neamul pe care 1-am scos din tara Egiptului, i iatg cuvantul:
i voi diirâma palatele de iarng
casele de varg, precum i palatele de
0 Numai pe voi v'am cunoscut dintre toate neamurile pämäntului, pentru aceasta vg, voi pedepsi pe voi pentru toate fgadelegile voastre!* Oare pot merge doi laolaltä, BA, se fi inteles?
Oare urlg leul in piidure fgrä sä fi prins prada ? Oare sloboade puiul de leu 872
fide vor fi pustiite, gi case multe nu vor mai fi !* rostegte Donanul. 4.
Cu toate pedepsele pe care Dumnezeu le-a trimis peste Israi/, tot nu se poofteis. Puatiirea a'a intina pretutindeni, dar /sraii ramtine n,epiíseitor.
1. Ascultati cuväntul acesta, voi vaci
din Basan, care stati pe muntele Sa-
www.dacoromanica.ro
AMOS, 5
mariei, voi care asupriti pe coi slabi obijduiti pe cei sarmani, voi care grititi catre barbatii vostri: Dati sit bem !* Juratu-s'a Domnul intru sfintenia sa: Iatä vin zile peste voi, cand yeti fi ridicate Cu cangea i ce va ramfinea dintre voi, Cu cinghelul pescaresc, Si yeti iesi prin sparturile zidurilor, una cate una, 0 yeti arunca pe Hadadrosteste Domnul. Rimon », « Duceti-va la Betel 0 faceti-va de cap la Ghilgal: inmultiti fariidelegile !
In fiecare dimineata, aduceti jertfele
i, la trei-trei zile, zeciuielile voastre; Aduceti prinoase de mu1tamit5 din paine dospitä, fit strigati si se auda dup5, prinoasele cele de bunii voie, caci asa va, place fil ai lui Israil s, rosteste Domnul you'd%' Dumnezeu! « De aceea i eu v'am läsat ca dintii curati in toate cetatile voastre i cu lips5, de paine in toate salasele voastre, dar tot nu v'ati pocait », rosteste Domnul. Lipsitu-v'am de ploaie ca troj luni mai nainte de seceris ; 0 peste o cetate
voastre
am trimis ploaie, iar peste alta nu; un ogor a avut parte de ploaie, iar altul, care n'a avut parte de ploaie, s'a uscat. Afja incrit porneau doua-trei cetati
catre o altii cetate ca sa bea spa, dar nu se saturau! i voi tot nu v'ati intors cu pocaintii la mine », rosteste Domnul. # V'am bittut cu rugin5, i ca malurii;
pustiit-am gradinile i podgoriile vos,-. stre ; smochinii i maslinii vostri fost-au präpa,diti de forfocari. Dar voi nu v'ati intors Cu pocitinta la mine », rosteste Domnul. « Trimis-am peste voi ciumii, la fel
eu cea din Egipt; Cu sabie am ucis
pe feciorii vostri, v'am lisat pagubasi
de caii vostri 0, intru urgia mea, 0 duhoarea ta,berilor voastre am
ridicat-o
In narile voastre. Dar tot nu v'ati porosteste Domnul. «Si v'am pustiit cum a pustiit Damnezeu Sodoma i Gomora i ati ajuns cait »,
ca un tiiciune scos din foc. Dar tot nu v'ati poc5,it »,
rosteste Domnul.
Drept aceea, iath, ce-ti voi face,
Israile,
i
ca deadinsul îi voi face
aceasta! G5,teste-te 85, dai ochii ca Dumnezeul tau, Israile ! »
Caci iata el este cel ce a creat muntii si a intocmit vantul i oamenilor le descopere care este gandul sau; el a facut zorile fji intunericul, i calca peste Snaltimile p5,mantului, Domnul Dumnezeu Savaot este numele lui ! 5.
Din pricincl cd ',grail nu se indreapa cu pocclintil spre Domnul, el fi vete* di va /i luat in robie. Zina Domnului cea infricoptii. Ascultati acest cuvant, acest °Ante°
de jale, pe care eu 11 incep pentru voi, cei din neamul lui Israil:
Cazut-a, ca sä nu se mai scoale, fecioara lui Israil; trantitii zace la pliinânt i nimeni nu o ridica!
Cad asa gritieste Domnul Dumnezeu catre casa lui Israil: Cetatea care scotea
o mie de oameni la luptii va riimanea ca o suta, i cea care scotea o sutii va
rarnánea cu zeee 5. Cad asa griiieste Domnul catre casa
lui Israil: « Cautati-mi 0 yeti fi vii ! Nu umblati dupa Betel, nu va duceti la Ghil-
gal 0 nu treceti pe lang5, Beerseba,
caci Ghilgalul va fi dus in robie 0 Betelul va fi spulberat;
Ci cautati pe Domnul ea sa fiti
vii, ca nu cumva sä dea flacarilor casa lui Iosif, ca ea arza de istov i nimeni sa n'o poatil stinge din cei care locuesc In Betel. Acestia prefac judecata in pelin doboara dreptatea la piimant. C5,utati pe cel ce a gout Pleiadele Orionul, pe cel ce preface bezna noptii In dimineata, i intunecii ziva 0 o face iarasi noapte, pe cel ce chiam5, apa si o varsa peste fata pamantului, Dom-
nul este numele lui! El care aduce pripädtil peste eel puternic, asa bleat paragina se intinde peste cetatea ces. intarita.
Ei urasc pe cei ce musträ, in
poarta cetatii, 0 de cel ce gräieste intru dreptate se scarbesc. Drept aceea, fiindc5, voi calcati In picioare pe cel sarman i luati de la
873 www.dacoromanica.ro
AMOS, 6
Ci ati dus in area pe Sacut, re-
el gloaba pe gram, Cu toate ca ati zidit case de piatra cioplitit, insii nu le veti
gele vostru, i steaua dumnezeului vostru,
Chevan, idolii vostri pe care vi i-ati
i desi ati sadit vita de bun soi, nu veti bea din vinul ei, Fiindca stiu ea multe sunt fariilocui,
fáurit.
De aceea eu vâ voi duce robi
dincolo de Damasc o, rosteste Domnul al ciirui nume este Dumnezeu Savaot.
delegile voastre i grozave sunt pacatele voastre, ca unii care asupriti pe cel drept
luati mitä stoarceti pe cei saraci, la portile cetatii! Ci in vremea aceea omul cel in'r
6.
Viata destretbeilatei a celor bogati. Ei vor
telept va tacea, cad vrerne rea este. vii,
fi du.pi in robie i in urma lor totul va
Cautati binele si nu raul, ca Ba fiti i ass, Domnul Dumnezeu Savaot
ajunge paragincl.
va fi cu voi, precum spuneti ca este. Uriti raul i iubiti binele i dati hotariri drepte la poarta cetatii, poate
Vai vouâ, celor fara de grijit din Sion si tihniti in muntele Samariei, vai boierilor celui dintai popor la care
vine neamul lui Israil sa ceara sfat!
ca Domnul Durnnezeu Savaot se va indura de r5,masita lui Iosif. Pentru aceasta asa rosteste Domnul Dumnezeu Savaot Atottiitorul: *In
Indreptati-va spre Caine i vedeti, duceti-vii, de acolo la Hamatul-cel-Mare
apoi, in Gatul Filisteei. Sunt ele, oare, mai bune decal impiiratiile acestea, sau tara lor mai mare decht tinutul vostru? Voi credeti di e departe ziva ne-
toate piet le planset va fi si pe toate ulitele se vor tângui: vai! vai! Plugarul va fi chemat la jale i la bocet In rand cu bocitoarele.
Si in toate viile va fi
norocirii i totusi aduceti inspre voi stapitnirea silniciei. Tata c5, ei stau tolifiniti pe divanuri
jalanie,
când eu voi trece prin mijlocul titu »,
zice Domnul.
de fide
i se rasfatä pe sofalele Ion, maninca miei din turma i vitei pusi la ingräsat in iesle. Zburda in cantece de had& i toc-
Vai de cei ce doresc ziva Domnului !
Ce se va intâmpla cu voi! Ziva Domnului fi-va zi de intuneric si nu de lumina!
Cum ar fi cu unul care fugo din fata leului i da peste un urs i, addpostindu-se in cas5, i rezimandu-se cu mina de perete, il muse& un sarpe! Negresit ! Ziva Domnului va fi zi de intuneric i nu de lumina, zi de bezna si nu de striilucire! Urit-am, scarbit-am praznuirile voastre si nu simt nici o placer() pentru aduniirile voastre in templu. Cand imi yeti aduce arden i de tot prinoase, nu le voi binevoi si la jertfele cele graze de pace ale voastre nu voi privi. Departeaza de mine zgomotul cantecelor tale, fiindca nu vreau sit ascult sunetul harfelor tale !
mai ca David nascoceso instrumente muzicale ;
Beau vin din amfore si din fruntea untdelemnului isi fa,c mirezme de uns, dar nu le pasa claw de priibusirea casei lui Iosif !
Pentru aceasta 85, fie dusi in robie
In finntea robilor i nechezatul armasarilor din Efraim va conteni. Juratu-s'a Domnul pe sine insusi rosteste Domnul Dumnezeu Savaot.
*Urgisesc trufia lui Iacob i uritsc palatele
lui! Pentru aceea, voi da in mina altuia cetatea dimpreuna cu tot ceea ce
Ci judecata sa curga ca apa
dreptatea ca un pârau navalnic !
Voi, neam al lui Israil, adusu-mi-ati,
oare, jertfe i prinoase, in pustie, vreme
de patruzeci de ani?
este inteinsa. Si se va intfimpla ca. daca vor manes, zece oameni intr'o singura cas5,, vor muri! Si vor rämlinea numai cktiva din cei din neamul lui, ca sii, Beata& oasele din casa si dacit unul va intreba pe ce] care este in cel mai din fund colt al casei;
874
www.dacoromanica.ro
AMOS, 7, 8
« Mai este cu tine cineva ? va riíspunde: a Nu! * i cel dinthi Ii va zice: Tacere Caci nu trebue sä fie pomenit Domnul. Cäci, iat5 Domnul va porunci
va lovi casa ces mare cu paraginti casa cea micä cu critpäturi.
Oare pot caii sä alerge pe stAnc5,4
Sau poti sä ari cu boü fata m5,rii? Ci voi prefaceti judecata in venin i rodul dreptätii in pelin,
Voi vä veseliti pentru Lodebar ziceti: Oare n'am cucerit, prin puterea noastr5 Carnaim ? o Ci sä titi voi ea eu voi ridica impotriva voasträ, coi din casa lui Israil zice Domnul Duranezeu Savaot, a un popor care v5, va asupri de la intrarea Hamatuiui, pan& la rttul
pilni de zidar !
Si mi-a dispuns Dom-
nul: a Iatä, eu voi pune cumplina cea dreaptà, in mijlocul poporului meu Ja-
rail si de aici incolo nu-1 voi mai ierta.
Intiltimile lui Isaac vor fi nimicite templele pägâne ale lui Lsrail vor fi dibramate, iar impotriva casei lui Ieroboam mä voi scula ca sabia. * Atunci a trimis Amatia, preotul cel din Betel, eitre Ieroboam, regele lui Israil, vorba: a Amos unelteste impotriva ta, chiar in casa lui Israil ! i locuitorii
Virii nu mai pot indura cuvintele luir Cilei iatä ce gritieste Amos: a De
sabie va muri Ieroboam ii Tarad va fi dus
In robie, de pe pämttntul lui ! Si a zis Amatia lui Amos: a Proorocule, scoa15. /3.1 fugi in tara lui Iuda si acolo mänOnc5, pline si acolo prooroceste !
Araba. o
Dar in Betel sä nu mai proorocesti,
7.
clici este templul regelui i al st5,ptbnirii ! o
Pedepse straimice: prapoldul läcustelor. Amaria, preotul lui Ieroboam, vesteste pe rege despre proorocia lui Amos, lag ce vedenie mi-a arfitat Domnul
ucenic de prooroc, ci sunt cioban i cultivator de sicomoro;
Si dupä ce au sarsit de mancat
potriva poporului meu Israil Si acuma ascult5, cuvantul Dom-
Si a ráspuns Amos i a zis lui Amatia: a Eu nu sunt prooroc i nici
Dumnezeu: Iat5., el infiripa un atol de lamiste, la datul otavei,otava care creste chipa cositul cuvenit regelui.
Si de la turna& m'a luat Domnul si mi-a zis: a Du-te i prooroceste im-
iarba de pe plimânt, am zis: Doamne Dumnezeule, fie-ti infla! Cum va putea
nului, tu care zici: a Nu se cade sä
indura aceasta Iacob, atad este atilt de mio ?*
Si s'a milostivit Domnul pentru aceste vorbe si a zis: a Nu se va mai intampla! Apoi Domnul Dumnezeu mi-a descoperit o alt5. vedenie. Jatá câ Domnul cherna focul s5, faca judecatä; el rnistui adtmcul cel maro i prOpOdi i parte din piimant.
proorocesti impotriva lui Israil i sil, nu
propoveduesti impotriva casei lui Isaac !* Pentru aceasta asa grä,ieste Donanul: a Femeia ta va fi desfrfinatä in cetate i fiji i fiicele tale vor ciidea
In ascutisul stibiei; plimántul tan va fi
másurat cu funia, tu vei muri in pitmânt spurcat, iar Israil va fi dus in robie din tara lui 8.
cob, and este atta de mic ?o
Vedenia lui Amos: coma cu roade coapte. Cumplita pedeapsd a lui Dumnezeu pentru fdrädelegile poporului.
si a zis: a Nici acea,sta nu se va intOmpla!
Dumnezeu! Se fácea un cos cu ronde
Atunci am zis: a Doamne Dum-
nezeule, opreste-te ! Cum va indura Ia-
Si s'a milostivit Domnul i acum,
Si iartisi mi-a ariitat o vedenie: iatä câ Domnul stätea l'ing5, un zid drept, de sus si pana jos, iar in mana lui aves o cumptinâ cu plumb la vtirf. Si a zis Domnul catre mine: a Ce vezi tu, Amos ? * i am zis: a O cum-
Si iatii ce mi-a descoperit Domnul
coapte.
Si mi-a zis: e Ce vezi tu, Amos ?
Si eu am ráspuns: a Un coI cu roade
coapte ». Si a gritit Domnul catre mine: Venit-a sftirsitul poporului mea Israil, fiindcä nu-1 voi mai ierta!
875 www.dacoromanica.ro
AMOS, 9
Si in ziva aceea eantecele din palate se vor preface in urlete », zice
9.
/wait nu va fi erufat. Alta vedenie: jert-
slloiturile fi-vor farii de numb's; oriunde se vor arunca, fi-va acere! » Ascultati acestea, voi care cifleati In picioare pe cei sarmani i asupriti pe cei obijduiti, Domnul Dumnezeu.
felnicul deirdmat. Israil va dus in robie, dar nu va fi nimicit. Vremuri de fericire: cetigile vor fi rezidite fi tog. vor &di In
Vazut-am pe Domnul stand hinga altar si a zis: 4 Loveate capiteliurile co-
Zicand: Ca,nd va trece luna noua, ca s vindem gritul? i Sambata, ca sa,
lumnelor ca sä se cutremure pragurile sfartima-le in capul tuturor! Iar pe cei ce vor saps., cu sabia Ii voi ucide. Nici un fugar nu va scapa cu fuga nici unul din cei care ar sclipa nu-0 va mantui viata! Dacä se vor strecura in Seol, de acolo mtina mea ii va apuca, ai de se vor sui in cer, Ii voi da jo» de acolo ; Dacii se vor piti pe vttrful Carme-
deschidem jitnita, sä micaoram efa, maxim siclul i sa punem in loe cântare stambe ? SA. cumpiiriim pe prat de argint pe cei nevoiaai i pe eei siirmani pentru o pereche de inctiltarainte, sä vindem codina de grail? a Juratu-s'a Domnul impotriva trufiei lui Iacob: Niciodata nu voi uita faptele lor ! »
lului, ai acolo ii voi cauta EA Ii voi apuca ;
Pentru aeeasta, cu hotarire parna'ntul se va zbuciuma i toti locuitorii vor fi cuprinai de jale ! El se va umfla ea Nilul, in intregime ; se va involbura
de se vor dosi de dinaintea ochilor mei in fundul marii, da-voi porunci aarpelui srt-i mute. Si de se vor duce in robie inaintea vriijmaailor lor, ai acolo voi porunci biei sa-i ucidii caci voi tine ochii mei atintiti asupra lor spre nenorocire,
va descreate, ca Nilul Egiptului !
zice Domnul o Iar In ziva aceea », Duranezeu, voi face id apinä soarele In miezul zilei i voi intuneca piimitntul
nu »pro fericire ! » Domnul Dumnezeu Savaot se atinge
In ziva mare; Preface-voi praznicele voastre in jelire i toate cantecele voastre in tan-
de p5,mánt, fo'i
guire ! Pe toate coapsele voi aaterne sao
pleauve vor fi toate capetele ! Voi inteti jalania ea pentru cel unul naseut, caro a murit, i sfitraitul va fi o zi de
El e eel ce zideate in ceruri foi-
aorul sria i temeliile boltilor sale le-a
pus pe pamitnt. El chiami apele si le revarsa peste fata
desnrulejde ! Tatä vin zile s,
Dumnezeu,
zice Domnul « in care voi trimite foa-
Domnul este numele sii,u! o Care nu sunteti voi, feciori ai lui Israil, pentru mine, ea i Cuaitii? b
mete in taxi., nu foamete de *Line IA
nu sete de api, ci de auzit euviintul Domnului.
Si vor rätäeì de la o mare pin& la cealalta ai de la miazil-noapte la fetsárit EA vor cutreera cautand cuvantul Domnului, dar nu 11 vor afla. In vremea aceea, se vor usca de sete fecioarele cele frumoase, cu tinerii impreunii.
Ei, care se jurii pe picatul Samariei i zic: Triiiascit Dumnezeul tau, Dane, ai traiascgt Dumnezeul tau, Beeraebo
scula!*
vor cadea ai nu se vor
el se topete i toti lo-
cuitorii aunt cuprinai de jale; intreg se umflii, ea Nilul i scade ca fluviul Egiptului.
zice Domnul. o Care n'am scos eu pe Israiliti din tara Eg,iptului, pe Filisteni din Caftor ai pe Sirieni din Chir ? la* ochii Domnului Dumnezeu privesc la regatul cel plicatos i eu 11 voi nimici de pe fata pamAntului! Dar nu voi pierde cu totul casa lui Iacob s,
zice Domnul. oCaci, iata, voi da porunc5,0 vá voi
mai 876
vantura, printre toate neamurile, pe voi
cei din neamul lui Israil, precum yinturi grtiul la ciur, ca nici o pietricicii, nu cad& pe panalint.
www.dacoromanica.ro
OBADIA
De sabie vor muri toti pacatosii poporului meu, care zic: t Pritpadul nu se va apropia de noi i nenorocirea nu ne va lua pe neasteptate ! # In ziva aceea, voi ridica cortul cel citzut al lui David si voi drege sparturile
t &And cel ce ara va ajunge din urma pe cel ce secera i cel ce calcit strugurii pe cel ce samiina. i muntii vor picura must si toate dealurile se vor topi. Si eu voi intoarce din robie pe cei din poporul meu Israil, care vor zidi cetatile cele diirâmate s't le vor locui, sadi-vor vii i vor bea din vinul lor, vor intemeia
lui i daramaturile le voi ridica la loo, si-1
voi zidi ea in vremile cele de la inceput; Ca astfel ei sä cucereascii, famasita Edomului si pe celelalte popoare peste
care s'a chemat numele meu s,
grädini si din rodurile lor vor manca.
Si-i voi räsiidi in tara lor
vor mai fi smulsi din tara pe care le-ani dat-o in stäpanire #, zice Domnul Dumnezeul tau.
zice
Domnul, cel ce indeplineste acestea. t lat.& vin zile *,
zice Donmul,
PROFETUL OBADIA Domnul pedepsefte Edomul. Pdgdnii nimicesc Edomul din pricina dufmciniei impotriva lui Israil, fratele lui. Ziva Domnului
t In ziva aceea », zice Domnuf,
a voi pierde pe inteleptii Edomului i iscu-
sinta din muntele Esau!
pentru top: pánii. Zi de pe leapsei pentru Edom, zi de mtintuire pentru Biruin(a lui luda: cuprinderea prilor pd-
Cumpatul
Vine, nimicirea Edomului, lcirgirea hota relor, intoarcerea din roble fi intemeierea unei impcircifii a Domnului. Vedenia lui Obadia. Asa zice Domnul Dumnezeu despre Edom: Auzit-am
Din pricina silniciei impotriva fra-
tehti tau Iacob, vei fi acoperit de ru-
sine i vei fi nimicit in veae i deapururi !
In ziva cand tu stäteai de fata, in ziva cand pitganii au prins ostirea lui si cei streini patrundeau pe portile lui, iar asupra Ierusalimului aruncau sortii pieirii, si tu te-ai purtat ea unul
o veste de la Domnul si un sol a fost trimis cä,tre noroade: i Haidem, sit ne
sculä,m cu fázboi impotriva lui Edom ! s-
din ei !
a Tads ca mic te voi face intre po-
Dar nu ti se euvenea tie sä te
poare i foarte dispretuit!
bucuri de fratele tau in ziva nenorocirii lui ! i nici sa te veselesti de lui luda, in ziva pieirii lor ! i nici fil cu gura mare in ziva stramtoritrii!
Trufia inimii tale te va amagi I Fiindcit tu ai salas in vagitunile stancilor i asezare pe varfuri, zici In inima
ta: Cine ma va dobori jos ?*
Si iar nu se cidea ta intri pe
Chiar ciao& iti vei aseza salasul sus ca vulturul i ti-ai face cuibul tau printre stele, i de acolo te voi da jos s, Domnul.
poarta poporului meu in ziva necazului lui, nici sa te bucuri de nenorocirea lui in ziva de restriste, i nici sa intinzi mina ta spre ostirea lui in ceasul priibusirii !
zice
Oare furii nu te vor calca? Talhari,
vor pierde vitejii
Temane, ca sit fie micelitriti cu totii cei din muntele lui Esau.
In vreme de noapte 1... 0, cum te vor pustii ! Fura-vor indeajuns ! Sau cand vor veni la tine culegatorii? Putini ciorchini de poamit-ti vor rasa! Cum vor scotoci pe Esau si aprig vor cerceta comorile sale ascunse!
Nu se cadea sa stai la spartura zidului sä ucizi fugarii lui i nici pui mina pe cei ce scapaserit in ziva
tai; naval& vor da poste tine si te vor
fi-va rasplatitii!
Pii,na la hotar te vor duce toti sotii
infringe cei ce se vor imprieteni eu tine.
TovariLsii täj ij vor intinde curse sub
picioarele tale farä ca tu sit banuesti eeva I
de restriste !
Dar ziva Domnului este aproape pentru toate popoarele. Precum ai facut,
asa ti se va face si tie, iar fapta, ta
Si fiindca i voi yeti bea din vinul
meu in muntele cel sfant al meu, tot asa noroadele toate vor bea din vinul 877
www.dacoromanica.ro
IONA, 1
meu; vor bea i vor sorbi i vor fi ca pi cum niciodata n'ar fi fost! Ci numai in muntele Sionului va fi miintuire templu va fi. i Iacob va stäpani moçiile lor. i va fi neamul lui Iacob foc pi neamul lui Iosif flacara, iar neamul lui Esau va fi paie, pe care le va aprinde pi le va mistui, nici unul din neamul lui Esau nu va scapa, Linda, Domnul a grait.
*i vor cuprinde muntele lui Esau
In partea de la miaza zi
tara Filistenilor
In partea campoasii,
vor lua in stii-
panire podipurile muntoase ale lui Efraim
campiile Samariei si Galaadul niaminul.
Ve-
i cei robiti care fao parte din aceasta (*ire vor lua in stapanire Canaanul pima, la Sarepta, coi robiti din Ierusalim, care sunt in Sardes, vor stäpani cetatile cele de la miaza-zi. i biruitorii se vor sui in muntale Sionului ca sa judece muntele lui Esau. Iar imparatia a Domnului va fi!»
PR OFETUL IONA aceasta!
1.
Dumnezeu trimite pe lona la Ninivc, propoveduia.scd, dar el five din /ala lui Dumnezeu la Tarpip. lona aruncat de co-
raieri in mare. i a fost cuvantul Domnului ditre lona, fiul lui i-a zis:
Scoa/a pi te du in cetatea cea mare a Ninivei propoveduepte acolo,
caci faradelegile lor au ajuns liana in fata mea! i s'a sculat Iona sá fugh la Tarsi? de dinaintea Domnului. i s'a pogorit
la Isla, uncle a gasit o corabie care mergea la Tarsi§ platind pretul latoriei s'a pogorit in ea, ca sa mearga la Tarpik4, impreura cu toti cei de acolo, el fugind din fata, Domnului. Dar Domnul a pornit un vant naprasnic pe mare si o furtuna crancena
s'a starnit, apa incat corabia era gata sa se sfarame. Atunci s'au spaimantat corabierii
incepura fiecare sa strige catre dum-
nezeul lui pi aruncara in mare incarcatura corabiei, ca sa, se mai upureze. Dar lona se pogorise in fundul corabiei culdindu-se, adormise.
Atunci se apropie de el capitanul
corabiei Scoala-te
zise: « Ce faci somnorosule? striga catre dumnezeul tau,
poate ca el va aduce aminte de noi, ca fib', nu pierim !*
i au zis unul catre altul: tHaidem
sA aruncam sorti, ca sa stim din pricina cui a dat peste noi nenorocirea
878
ei au aruncat sorti,
sortul
a cazut pe Iona. *i I-au intrebat pe el: 4 Spune-ne nouli: din pricina cui a dat nenorocire,a aceasta peste noi ? Care este indeletni-
cirea ta, de mide pi din ce tara
vii
si din ce popor epti ? » Atunci el le-a nispuns: 4 Sunt evreu
qi niA inchin Domnului Dumnezetzhii ce-
rului, cel ce a facut marea pi uscatul s.
lar toti oamenii s'au temut cu
hid', mare pi i-au zis lui:
ai sa vb,rsit una ca aceasta?
Pentru ce Cad ptiau
cA el e fugar din fata lui Dumnezeu, fiindca apucase sa le-o spuna.
Atunci i-au zis lui: s Ce sa-ti facem ca marea di ni se domoleasca? *
Cad marea era din ce in ce mai vijeCi el a raspuns: Luati-mit, 0 ma aruncati in mare pi ea se va potoli ; ptiu bine ca, din pricina mea s'a pornit peste voi aceasta vifornita! * i marinarii se luptau sA indrepteze corabia inspre tarm, dar nu biruiau,
caci marea era furioasa impotriva lor. Atunci au strigat catre Domnul si au zis: s 0, Doamne, nu ne lasa pierim din pricina acestui om pi nu ne impovara pe noi cu Gauge nevinovat ! Cad
tu, Doamne, precum ai voit, ai facut!*
Deci 1-au luat pe Iona pi 1-au aruncat in nnare pi s'a potolit urgia ei.
i oamenii s'au temut cu teama mare de Domnul adus-au jertfa lui Dumnezeu juruinte i-au
www.dacoromanica.ro
IONA, 2, 3, 4 2.
lona in päntecele unui peste urias. Rugeiciunea lui &are Domnul. Pestele U aruncei pe uscat.
Atunci Dumnezeu dildu porunca unui peste mare sa inghiti pe lona. i a stat lona in pantecele pestelui troj zile si trei nopti. i
s'a rugat lona, din pttntecele
pestelui, catre Domnul Duranezeul lui, si a zis:
e Strigat-am catre Doranul intru stramtorarea mea, i el mi-a ritspuns ; din
pantecele *colului am strigat, si tu ai
auzit glasul meu! Tu m'ai aruncat in adanc, in mima m5,rii,
i puhoiul m'a inconjurat; toate
valurile i talazurile tale au trecut peste mine.
u Scoala i porneste catre cetatea cea mare a Ninivei, i propovedueste
acolo vestea pe care ti-am poruncit-o!* i s'a sculat lona si a men; in Ninive dupä porunca Domnului. i Ninive era cetate mare inaintea lui Dunmezeu, s'o strabati in trei zile de umblet.
i lona a patruns in cetate cale de o zi tsi a inceput ea propoveduiasca sä zica: e Mai sunt patruzeci de zile, Ninive va fi pierdutä Atunci Ninivitenii au crezut in
Dumnezeu, au tinut post si s'au imbracat in sac, de la cei mai mari i pan& la cei mai mici. i a ajuns ve,stea pana la impäratul Ninivei. Acesta s'a sculat din jetul salt,
lepädat vesmantul sau cel scump,
s'a acoperit cu sac si s'a culcat in cenusa.
Apoi, din partea imparatului si a
i gândeam: Artmcat sunt de dinaintes, ochilor tai! Cum voi mai vedea inca o data templul cel sfant al tau?
dregatorilor säi, crainicii au strigat F,4i au rostit: e Oamenii ca i dobitoacele, vitele mari ca i cele mici sä nu manance nimio,
meu.
lar oamenii sa se imbrace cu sac dare Dumnezeu sä strige din toata puterea, i fiecare cu pocainta ea se
Apele m'au covarsit, gata innece, adtincul m'a impresurat, iarba márii s'a incolacit in jurul capului
Ma pogorisem pang la temeliile muntilor, zavoarele p5,mantului ma, inchi-
sesera pe veci ! Dar tu ai scos din stricaciune viata mea, Doamne Dumnezeul meu!
Cand se sfarsea in mine duhul meu,
de Domnul mi-am adus aminte, i la
tine a ajuns rugaciunea, mea, in templul tau cel sfant ! Cei ce slujeso idolilor deserti dis-.
pretueso pronia ta; Dar eu iti voi aduce tie jertfä de
multämita i toate faggduintele mele Je voi implini, citci mantuirea vine de la Domnul ! *
Atunci Domnul porunci pestelui, pestele varsä pe lona pe uscat.
Domnul U trimite din nou sä propoveduiasal in Ninive i srl resteascci pieirea Niniritenii se pocäesc ji Dumnezeu nu prclpädeste cefalea.
i a fost cuvantul Dornnului cittre
lona de a doua oari
intoarca din calen lui cea, rea i mainile
lui sâ nu mai sävärsescii fapte silnice. Cine stie! Ponte ca Domnul iaräsi se va Indura si va opri in loo iutimea maniei lui, ca sit nu mai pierim! Çi Dumnezeu a vazut faptele lor
cele de pocainta, ea: s'au intors din caile lor cele rele, s't Domnului i-a parut räu de präpadul care zisese c5-1 va slobozi peste ei, si nu 1-a mai slobozit. 4.
Profetul lona. aprins de mänie, jiindc,c1 Dumnezeu n,'a prcipdclit celatea, s'a asezat vadcl ce se va inla rdsäritul cetcifii tämpla Cu ea. Dumnezeu Ii dá prilej scl se
incredinfeze cä in urma pocclintei, el a crufat cetalea.
3.
1.
sä nu pasea i nici apit sä nu bea;
zi,se:
Atunci lona se scarbi grozav i se aprinse de manie. i se rug& de Domnul i zise: * 0, Doamne, iatit tocmai ceea ce cugeta,m eu,
cánd eram in tara mea! Pentru aceasta eu am vrut sa fug in Tarsis, caci tiam ca tu e.sti Dumnezeu indurat si milostiv,
879 www.dacoromanica.ro
MIHEIA, 1
indelung rabdator i mult milosard !ti pare räu de farädelegi. i acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, caei este mai bine a mor decat sa traiese!* i a zis Domnul: « Este bine, din
partea ta, a te intarati asa? o
Atunci lona a iesit din cetate i s'a
asezat la distiritul ei, i si-a facut o coliba
si a stat sub ea la umbra, ea sá vadä ce se va intampla cu cetatea. i Donanul Duranezeu a gatit un
vrej eare s'a ridicat deasupra capului lui lona, ea sa-i tina umbra i sa-i mai potoleascä mânia. i s'a bucurat Iona eu bucurie mare pentru vrej. Dar Dumnezeu, a doua zi, la reviksatul zorilor, a poruncit unui vierme sa reteze vrejul, iar el s'a uscat. i
la räsaritul soarelui a pornit
Dumnezeu un vânt arzator de la rasarit soarele a dogorit capul lui Iona, inda el se prapädea de caldudo,. rugat moartea zicand: « Mai bine este sil mor decat sä trajese! i
a gait Domnul catre Iona:
Fost-a oare cu cale sä te superi din
pricina vrejului? cale a fost sá moarte!
el a dispung: a Cu
ma supar pana
la
i a zis Domnul: Tie pasat de un vrej pentru care nu te-ai tracia
çi nici nu 1-ai crescut, care s'a ivit inteo noapte i intealta a pierit!
Dar mie cum nu era sa-mi pese
de cetate,a ceo mare a Ninivei, unde sunt
mai bine de o sua doutizeei de mii de carnet* care nu stiu nici care le este dreapta, nici care le este nango., cum atat de multe dobitoace ?
PROFETUL MIHEIA 4 Pentru aceasta voi preface Samaria
1.
Dumnezeu iese la judecalci. Nimicirea Samariei. luda va fi pedepsit.
Cuvantul Domnului, care a fost
catre Miheia Morastitul, in zilele domniei lui Iotam, Ahaz i Iezechia, regii
Iudei, aaandu-i in vedenie cele ce se vor intampla cu Samaria si cu Ierusa-
inteun camp de mormane de piatra
siliste pentru podgorii. Voi rosto-
goli devale salpa ei i temeliile ei le voi dezveli. Toate chipurile ei cele cioplite vor
fi stä,ramate, tooth bogatia adunaa din desfranare va fi arsä in foc i toate intruchiparile ei idolesti le voi pustii, caci din
limul.
plata de desfanatä, au fost adunate si in plata de desfranatä, a se prefaa!
cuprinzi! Caei Domnul Dumnezeu va fi martor impotriva voasträ, Donmul din
tanguese i sä ma je/ese, sá urablu cu picioarele goale i dezbracat, sá urlu ea
Aseultati, voi neamuri toate. Ia aminte, pämantule, cu toate cate le templul cel stant al sau!
°bici, iata, Domnul iese din locasul lui, se pogoara i paseste peste ing4imile pamántului;
Muntii se topesc sub pasii sal si viiile crapti precum se topete ceara de fata focului, precum apele se prabusesc devale, pe povarnis. Toate aceastea din pricina tiradelegii lui Iacob i a pacatului casei Judo! Care este firiidelegea lui Tacob ? Oare nu este Samaria ? i eare sunt pa-
catele lui mul?
Judo?
Oare nu
Terusali-
Din aceasta priciná trebue s'a ma
i a scot tipete ca strutii; Caei prapiidul de la Domnul este fädt, de leac; ajuns-a pana, la luda, patruns-a pana la poarta norodului meu, pana la Ierusalim. In gradinile din Ghilo nu sältati de bueurie, in podgoriile din Bet-Ofra nu vä, divaliti in pulbere! sa,calii
Vuetul cornului suda* pentru voi, locuitori din Salir ! i din cetatea lor nu ies cei din Taanan. Jalanie se aude in Bet-Haet,e1, caci ve# fi lipsiti de sprijin. Locuitorii cei din Marot cum sä
nadajduiascé, ei ci le va fi bine, de vreme 880
www.dacoromanica.ro
MIHEIA, 2, 3 ce nenorocirea de la Domnul s'a pogorit la portile Ierusalimului !
Inhamati la car telegarii cei iuti, voi locuitori ai Lachisului! Tu ai fost ineeputul päcatului fiicei Sionului, caci In tine s'a aflat izvorul pentru faradelegile lui Israil. Si tie, Moreset-Gat îji vor fi daruite daruri de despartenie. Locuitorii Aczibului sunt ca un pirau inselittor pentru regele lui Israil 1 Oare yeti mai avea voi cine sti vä mosteneascá, locuitori ai Maresei? Stinsu-s'a slava lui Israil! Taie-ti cositele i rade-te de dure-
rea copiilor tai dragi; fa-ti plesuvia mare ea de vultur plesuv, caci ei au fost dusi
in robie, departe de tine!
sunt chiar faptele sale ?... s Cuvintele mele
nu sunt ele, oare, cu ingaduintá pentru cel ce umbla pe cala cea dreapta? Ci voi, dusmanind norodul meu, dati ajutor vrajmasului lui. In fata lui Salmanasar, voi luati prazi de ritzboi de la cei care merg cu nadejde in calea lor ;
Voi dati Mara pe femeile poporului meu din caminul lor iubit, iar pruncilor
lor le luati pe veci slava mea! Sculati-vii i plecati, caci aici nu este loe de odihna1 Din pricina pángaririi lui, avea-va parte de chinuri grozave.
Daca ar veni cineva purtat de
duhul minciunii i ar porni sä vii, graiasca, nascraconii i ar zice: « Propovedui-voi tie despre vin F,;i despre bautura imbittatoare s acesta ar fi tocmai proorocul acestui popor.
2.
Ameninfarea c,elor bogati i puternici, precum si celor ce se Empotrivesc prolefilor.
1. Vai de cei ce fac planuri silnice In asternuturile lor FA nascocesc rautati, ea sa le indeplineasca dis de-dimineatit, dupd cum le eta in putero. 2. Ei poftesc tarini si le rapesc, ei
poftese case si pun Enana pe ele;
ei
calca, silnic drepturile stapanului si ale casei lui, ale staphnului si ale mostenirii lui.
o Aduna-te-voi pe tine, Iacobe, in intregime, aduna-voi laolaltä ceca ce a mai ramas din Israil! fi voi strange ca pe niste oi, in mame piimejdie, ca pe o
turma in dirdora unei izbeliti. Spaimantati, ei vor fugi departe de locul
praplidului! Cel ce croieste cale este in fruntea
lor; ei îi croiesc cale fA intra pe poarta ies, iar regele merge inainte i Domnul
in fruntea lor!
3. Pentru aceasta asa zice Domnul:
o lata cà eu pun la cale impotriva acestui
neam un prapad, din care nu yeti mai scoate grumajii vostri i nu yeti rnai umbla Cu capul sus, caci va fi o vreme
8.
Ameninteíri impotriva celor ce calcei legea, jacmiinind pe cei seirmani. Nimicirea
Ierusalimului.
cumplita.
i
iar am zis: o Ascultati acum,
4. In vremea aceea rosti-vor impotriva voastra o satird i citnta-vor un
voevozi ai lui Iacob i judecatori a casei
a grait Domnul, pieirea ne e intreaga! El da in alte maini clironomia noastra! El ia! De intors, nici vorba! Si imparte
c,are
cantee de jale, cu aceste vorbe s Precum
filtre pagani ogoarele sträbune!
5. Pentru aceea, nu veti mai avea pe
nimeni care ea arunce fuina pentru
sortul sau in obstia Domnului. 6. « Nu va apucati de cuvantari! Cu cuvantari sau faz& cuya:nazi, despre
aceste lucruri, rusinea nu se va departa! 7. Casa lui Iacob zice: o Oare Dum-
nezeu a pierdut ritbdarea ?
i acestea
lui Israil: oare nu este datoria voastra, ea cunoasteti dreptatea, Voi care uriti binele i iubiti raul,
jupuiti pielea de pe oameni
carnea de pe oasele lor? Si dupa ce vor sfasia carnea obijduitilor poporului meu vor jupui de piele i le vor sfaritma oasele si le vor face bucatele, ca pe carnea din °ala ca pe bucata din calo:Tare,
Atunci vor striga catre Domnul, dar el nu-i va asculta, ci îi va ascunde fata de catre ei, din pricina rautatii faptelor savarsite.
881
www.dacoromanica.ro
56
IVIMBIA, 4
Tata ce zice Domnul impotriva proo-
rocilor care atacesc pe norodul Domnu-
lui, care atat cat au in ce sa-ai infigi
dintii strigii: o Pace ! *, iar impotriva
celor care nu le aruncit nimia in guri
Atunci el va judeca multe popoare va imparti dreptate la neamuri puternice,
pana, in zari depärtate. Ele vor preface sabiile lor in fiare de plug si tincile lor
propoveduesc razboi:
In cosoare; nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia EA nu se vor mai
peste prooroci i ziva si se prefacti in intunerio, De ruaine s riimana, vizEttorii prevestitorii sii fie de °cara i tqi acopere barba, d'id ei nu vor avea
Ci fiecare va sta tihnit sub vita sa tfi sub smochinul sau i nimeni nu va mai raspandi groaza, cici gura D omnului Savaot a fitgliduit aceasta. Ci toate popoarele vor umbla, fiecare in numele dumnezeului säu, iar noi vom umbla in numele Domnului Dum-
4 Pentru aceasta si aveti parte de noapte in loo de vedenie ai de bezna in loo de proorocire Soarele s apuna
raspuns de la Domnul!*
Ci eu sunt plin de putere, prin
Duhul lui Dumnezeu, plin de judecati
ai de hárbatie, ca sli vadesc necredinta lui Iacob i picatul lui Israil.
Ascultati acestea, voi, voevozi ai casei lui Iacob, judectitori ai casei 1m Israil, voi care uriti ce este drept
strambati judecata dreapti; Care ziditi Sionul cu virsari de sange i Ierusalimul cu silnicii! Ciipeteniile lor fac judecati luand plocoane, preotii dau hotariii celor impricinati pentru plat5, i profetii pro-. fete,sc pe parale i se razimi pe Domnul rostesc: Domnul este in mijlocul nostru i nici un necaz nu va da peste noi !
Deci,
din pricina voastri, asa
rosteate Domnul: 4 Sionul va fi arat cu plugul ca o tarina i Ierusalimul va fi prefacut inteo mare gramad5, de dará' maturi i muntele templului va ajunge o culme acoperita, cu padure ! 4.
lui Magia.
lar in zilele cele de apoi muntele templului Domnului va fi mai inalt decat toate varfurile muntilor i piscul lui se va ridica dea,supra cuhnilor citre el vor curge popoarele; Si neamuri multe vor porni spre el zicand: o Veniti sI. ne suim in muntele Donrmului, in templul Dumnezeului lui
Iacob, ca el si, ne invete cine sale,
11.1
sá mergem pe carlirile sale, caci din Sion va ieai legea i cuvantul Domnului din Ierusalim !
deprinde cu pravila razboiului;
nezeului nostru, de acum i pana, in veac ! o In ziva aceea s, zice Domnul, ovoi aduna laolaltii pe cei care achioapita
voi strange pe cei risipii i pe cei pe care i-am pedepsit rau; Si din cei achiopi voi face o riimliaiti
ai din cei osteniti un neam puternic, Domnul va impariti peste ei, in numele Sionului, de acum i pana in veac!* Iar la tine, turnul de pazi al turmei castelul de strajä, al fiicei Sionului, la
tine se va intoarce stiptinirea cea de odinioar5 imparatia casei lui Israil!
Si acum. pentru ce strigi din rasputeri ? Oare iti lipseate rege i sfituitorul tau a pierit, de te-au cuprins durerile ca pe o femeie care naate ? Indurii duren i de facere i zvarco-
leate-te ca o femeie in chinuri, fila a
Sionului, caci vei ieai din cetate i te vei sä1älui in camp i vei merge pana In Babilon. Ci acolo vei fi mantuitä ffi
acolo te va riscumpära Domnul din mana vrajmaailor
Acum s'au adunat impotriva ta neamuri multe care zic: Goali ritmaie, ca ochii noatri si se destiteze privind Sionul!* Dar ele n'au cunoscut gandurile Domnului
ca el
le
i n'au priceput sfatul siu, adunase ca snopii pe arie.
Scoalá-te i treera-i, fiic5, a Sionului ! Cäci voi fa,ce cornul tiu de fier de aramii copitele tale ca s'a zdrobeati popoare multe ai prada luata de la ele s'o afieroseati Domnului i comorile lor Stipanului lumii. Si acum, inchide-te ou zid, BetGader, cici ele ne-au impresurat. Ele 882
www.dacoromanica.ro
MIHEIA, 5, 6
lovesc Cu toiagul peste f5,Ici pe toate
semintiile lui Israil!
5.
Nafterea lui Mesia. Curd:lima grii de idoli.
tu, Betleeme Efrata, deai eati
i
cel mai mic dintre neamurile lui luda, insä
din tine va ieai stapanitor peste Israil, a citrui obârie ste dintru inceput, din veanicie.
Pentru a,ceea, Domnul Ii va lasa pitna cand nalsciitoarea va naate. atunci ceilalti frati ai 85,i se vor intoarce
la fiji lui Israil. El va fi tare Foi va paate poporul cu puterea Domnului, cu märetia numelui Domnului Dumnezeului säu ; toti vor fi fir& de grija, cad faima lui se va intinde pang, la marginile pam5,ntului.
i el va fi mantuirea noastra. Cand Asiria va nävali in tara noasträ o va calca In pala,tele noastre, noi vom ridica impo-
triva-i aapte pastori, ba chiar opt voevozi,
i ei vor pustii tara Asiriei cu sabia
tinutul lui Nimrod cu paloaul gol.
Astfel el ne va scäpa de Asirieni, c5,nd ei
vor näväli in tara noastra i cand vor calca tinutul nostru. lar r5,mitaita lui
Iacob va fi in
mijlocul multimii popoarelor, ca roua de la Domnul i ea bura de ploaie, pe iarbii, care nu se bizue pe nimeni ai nu aateapta ajutor de la fiii oamenilor. i ram5,aita lui Iacob va fi intre neamuri, intre popoarele cele multe, ca un leu intre fiarele padurii i ca un pui de leu printre turmele de oi, care trece ai calcii in picioare i sfaaie prada,
aril ea nimeni sä poata sâ i-o zmulg5,. Mitna ta sä se ridice impotriva duamanilor taj i tori protivnicii tiii sit fie nimiciti 1 *
nul
i
in ziva aceea a,
zice Dom-
«voi da pieirii caii tai din cuprinsul
tau i toat,e carele de razboi le voi priipadi.
i voi darama cetatile din tara
ta i toate intaritiuile tale le voi tranti la pamant.
Fi voi niraici din mans, ta pe vriijitori ai nu vei mai avea ghicitori; Voi starpi idolii tai i stalpii idoleati din tara ta, ea sti, nu te mai inchini la lucrul mainilor tale; Voi zmulge Aaerele din cuprinsul tau EA voi titia copacii tiii, afierositi idolilor.
lar intru iutimea maniei mele, ma voi räzbuna impotriva neamurilor care nu vor vrea sit ma asculte ! 6.
Duinnezeu judecd poporul.
Ascultati deci cuvantul pe care graieate Domnul:
Scoalä-te ai te judeca,
de latâ cu muntii, i culmile sâ audit glasul tau! * Ascultati, voi
muntilor, pricina Domnului. i voi, neclintite temelii ale
pamantului, luati aminte Caci Domnul
este in pricina cu poporul sau i porneate proces cu Israil. e Poporul meu, ce ti-am facut i cu
ce ti-am fost povara ? Raspunde-mi !
Eu sunt cel ce te-am scos din tara Egiptului ai din casa robiei te-am ritscumparat, EA am trimis inaintea ta pe Moise, pe Aaron ai pe Maria! Norodul meu I aminte ce-vi puBese in gaud Balac, regele Moabului,
ai ce i-a riispuns Bileam, feciorul lui Beor, i intamplarile dintre Ghilgal, ca sit cunoati milostivirile lui Dumnezeu! a Cu ce ski m5, infätiaez inaintea Domnului i cum sa mâ plec inaintea Dumnezeului Celui Prea Inalt ? Cu ardeni de tot, cu vitei de un an ?... Dar are Domnul vre-o placere
pentru miile de berbeci i pentru zecile de mii de pantie de untdelemn? Ori sit
dau pe cel intai nascut al meu, pentru
faradelegea mea, Efi rodul pantecelui meu,
ca ispaa5, pentru pitcatul vietii mele ?
Ti s'a aratat, omule, ceea ce este
binele i ceea ce Dumnezeu cere de la tine:
85, fi drept, sâ iubeati milostivirea
cu snaerenie sit umbli inaintea Domnului Dumnezeului tau! Auzi ! Domnul striga catre cei intelept este omul care se teme tate
883
www.dacoromanica.ro
56*
MIHEIA, 7
de numele tau: « Ascultati, voi mintii si tu obstie a cetatii: Indura-voi eu oare casa
secelui
far& de lege, comorile celui nelegiuit
blestemata ciä mica? Oare voi ierta pe cel cu cumpene nedrepte i cu greutäti strambe In sac?
Bogátanii cetatii sunt plini de
silnicie i locuitorii graiesc cuvinte mincinoase i limba din gura li-e vieleana. De aceea te voi bate pan& la cange si te voi pustii din pricina päcatelor
tale:
Vei manca, dar nu te vei satura foamea te va roade; vei pune laoparte, dar nu vei putea sä scapi nimio din mana vrajmasului, i ceea ce vei
scapa, eu voi trece prin ascutisul
SA sameni, dar sa nu seceri;
calci in tease masline, dar BA, nu te ungi cu untdelemn ; sä, faci must, dar sit nu bei vin.
Caci tu te-ai luat dupii pildele lui
i dap& tot dezmatul casei lui Ahab si te-ai calä.uzit de datinile lui; pentru aceea voi face din tine paragina si pe locuitorii tai de batjoeura, ca sä Onari
purtati ocara popoarelor 7.
Eirddelegea a ajuns la culme. Neídejdea celor drepti. Nddejdea in milostivirea lui Dumnezeu, care duce la mtintuire.
Vai mie! Caci am ajuns ca dupä
culesul poamelor de vara, ea dup.& cule-
sul viilor! Nu mai este nici un strugure de mancare, nici o smochina timpurie care sá placa sufletului meo! Cuviosii au pierit din tara; nu mai e nici un om drept printre oameni; toti pandesc ea verse sange, i unii altera
Ii intind curse;
Mainile lor se pricep si. fifiptuiasca raul: capetenia cere daruri, judecatorul judeca stramb i cel mare vorbeste dup.& pofta lui,
Gel mai bun dintre ei este ca un
maracine, cel mai cinstit dintre ei e mai rau ea un gard de spini. Dar ziva vestitä
de vazatorii täi, ziva rasplatirii tale, e gata si. soseasca. Atunci ei vor fi In mare turburare.
Nu va bizuiti pe prieteni i In cel de aproape nu vä puneti nadejdea si de ceea care se odihneste la pieptul tau pune strajä. gurii tale! Cad feciorul dispretueste pe tatal fiica se scoala impotriva maicii sale, nora impotriva soacrei; i dusmanii
fiecarui ora cunt casnicii lui.
Ci eu numai spre Domnul voi atinti ochii mei, In Domnul Dumnezeul meo imi voi pane nadejdea i Dumnezeul meu mi. va asculta.
Nu te bucura de mine, vrajmasa mea, cad daca am cazut, ma seo!, iar cand stau in Intuneric, Domnul este lumina mea. Räbda-voi mania. Domnului, eaci
am paciituit impotriva lui, pan& mind el va judeca pricina mea si Imi va face dreptate; atunci mä va scoate la lumina voi privi fapta dreptitii sale. i va vedea,o i vrajmasa mea, si se va rusina foarte, ea care-mi apunen: Unde este Domnul Duranezeul tau? »
Ochii mei se vor uita la ea, cand va fi caleati. in picioare ea tina de pe ulite. Veni-va ziva &Ind zidurile tale vor fi zidite iarasi i hotarele tale vor fi mutate departe. In ziva aceea, va veni lurnea la tine din Asiria si pan& in Egipt, de la Tir pan& la Eufrat, de la Mare si pang la Mare si de la munte pina la munte. Dar tara pagftnilor va fi o pustietate, din vina locuitorilor ei, din pricina roadelor faptelor lor. Paste poporul cu toiagul tau,
turma mostenirii tale, cea care knits-
lueste singura, asezatä In mijlocul Carmelului ! S'a pascii in Basan si In Galaa.d,
ca In zilele cele de altadata! e Ca in ziva and ai iesit din tara Egiptului, arata-ne lucruri minunate! Neamurile fi-vor martore a'. se
vor ruina, cu toatá puterea lor; pu-
ne-vor mana la gura, /tar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie. Vor linge pulbere ca erpil, i ca
taritoarele pamantului iesi-vor tremurand din intariturile /or i vor veni la Domnul Dumnezeul nostru, infricocandu-se de tine foarte.* Cine este Dumnezeu ca tine, care
884 www.dacoromanica.ro
NAUM, 1, 2 ierti faradelegea i treci cu vederea pa-
catele poporului tau care a mai rimas? Mánia sa nu tine pururea, fiinda iubeste
indurarea.
19. Si iariisi te vei milostivi spre noi fariidelegile noastre le vei curati!
Arunca-vei intru adancul marii toate päcatele noastre. 20. Credincios vei ramilnea fagadu-
intei date lui Iacob i milosärd catre Avraam, precum ai jurat strämosilor nostri, in vremurile cele de altadata.
PROFETUL NAUM Din tine a iesit
1.
Dumnezeu judecei cetatea Ninive. El pornege impotriva ei çi o nimice§te fi mAntuesste pe poporul sciu.
Proorocie despre Ninive. Cartea vedeniei lui Naum cel din Elcos.
Dumnezeu ravnitor i izhänditor este Domnul; fázbunator este Domnul stapan pe rnänie. Domnul isi razbuna pe vrajmasii sai i impotriva dusmanilor sta n eind u plecat.
Doninul este indelung rabdator atotputernic i nepedepsit nimic nu irisa. In vifor i in furtunit, Domnul isi croieste
cale, iar nourii sunt pulberea de sub
cel ce
urzeste
viclene planuri impotriva Domnului cel ce sfätueste fapte ticaloase. Asa graieste Domnul: Vor fi pierduti i secerati, mica ar fi de vitcji si de multi! Si daca. te-am smerit pana acum,
nu te voi mai smeri, ci voi sfärärna jugul de pe grumazul tau i voi rupe lanturile tale. »
Dar impotriva ta, Ninive, iatä
ce porunceste Domnul:
Nurnele tau nu
va mai vlastari; din casa dumnezeilor thi sfärama-voi
chipurile
cioplite
turnate voi pregáti mormäntul tau, caci de prea putin pret ai fost!
picioarele lui.
El cearta marea si o deserta
2.
toate raurile cele mari le seacä; Basanul f;11 Carmelul se ofilesc i floarea Libanului se vestejeste.
Nadlirea dumanilor. Cetatea nu poate
lui i colinele se fac una cu pamantul;
lata, pe munti, picioarele celui ce
Ii apelratcl. Dumanii pcitrund inleiuntru. .1 a f ul.
Muntii se cutremura, din pricina
pamantul se zbuciuma in fata lui, lumea
toti cei ce locuese inteinsa. Impotriva urgiei lui cine stä cine poste sa stavileasca, aria mâniei lui? Vápaia urgiei lui se varsit ca focul stancile se pravalesc in fata lui! Bun este Domnul: adäpost tare, in zi de strárntorare, i tie bine pe cei ce nadajduesc inteinsul.
Ci prin navalnic puhoi de apil va nimici locul ei i pe vrajmasii sai fi va urmari in intuneric. Ce puneti la cale impotriva Domnului? Prapád va aduce Domnul, fiindca urgia lui nu vine de douli ori.
Si de ar fi incilciti futre ei ca i plini de bauturä, totusi
mlirácinii
mistuiti vor fi de istov ea paiele uscate.
binevesteste, ale celui ce criliniceste pacea! Pfaznueste, Judo, sarba,torile tale, plineste fagaduintele tale, caci dusmanul
cel inversunat nu va mai trece pe la tine, el a fost cu totul infrânt.
Un dusman nimicitor a pornit impotriva ta, Ninive; päzeste intari-
turile, strajueste calea, incinge-ti coap-
sele, fii barbatoasa foarte! Calci Domnul a sädit din nou via lui Iacob slava lui Israil pe care furii au pradat-o i i-au ciumpavit vitele. Scutul riízboinicilor sai este vopsit
cu rosu; ostenii sunt invesmantati in porfira; in focal armelor de otel carele de räzboi se ivesc. In ziva de nävalä, caláretii pornesc ca un viirtej, peste campie. 885
www.dacoromanica.ro
NAUM, 3
Carele de lupta duruesc si se avanta In crimp deschis. Infatisarea lor: flacari de foc, fulgere care scapara. Capeteniile ei Ii aduc aminte... si
se poticnesc in mersul lor... Dau zor inspre ziduri qi pregatesc apitratori.
Stavilarele fluviilor se deschid
curtea imparateascit de spaima e cuprinsa!
S'a sfarsit. Ea este prinsa
roabh I Slujnicele ei scot suspine
gu-
si se bat in piept. Si Ninive este ca un iaz de apa
ruit de porumbei
din vrenni stravechi !... i locuitorii ei fug din eal... Stati, opriti-va! o Dar nimeni nu se intoarce. o Pradati aurul, jafuiti argintul I*, crici far& sfarsit sunt bogatiile ei: averi, scumpeturi fel de feb. Ea este pustiitii, jafuitii si pradatit !..
Inimi fránte, genunchi care tremura,
marate, hoituri care stau gram:Ida in cale !...
Numai din pricina multelor des-. frinitri ale curtezanei, frumoasi la chip s't meterá in fermecátorii, care prinde In curs& noroadele cu desfranarile ei neamurile cu vräjile ei ! a late', c5., aunt impotriva ta! zice Domnul. « Ridica-voi poalele tale paint peste fata ta, ca sá arat neamurilor goliciunea ta i împäraibor ocara ta! Arunca-voi asupra ta eu spurcii-
ciuni, 0 te voi face de °cad, te voi da!
Si oricine te va vedea va intoarce capul de la tine, zictind: « S'a prribusit Ninive! Cine o va jeli 0 de unde Ii voi diuta, mingitietori? r Oare tu e§ti mai bine Intiiriti cleat No-Amon, ceo asezata pe tarmurile Nilului
i inconjurata de spa, a ciirei
coapse care diirdtre de groaza, i fetele tuturor sunt ingalbenite de spaima. Unde este sälasul leilor? Uncle
intaritura era noianul undelor si ale carei
nimeni nu indrftznea sa-i turbure? Leul care sfasia prada pentru puii lui si o sugrurna pentru leoaicele lui
Dar si ea a fost surghiunità dug& in robie! Si, tot asa pruncii ei
este vizuina puilor de leu, unde se invarteau leul, leoaica i puiul de leu, si
Ii umplea de viinat si de prada
i culcusurile lui? o Iatä, ca aunt impotriva ta s, s i voi arde zice Domnul Savaot, In foc carele tale i puii tai de leu sabia ii va ja strapunge ; starpi-voi din tara prlidriciunile tale si glasul craininele
cilor tai nu se va mai auzi! 3.
Frircidelegile Ninivei. Ea va fi nimicitit cu destivarfire, intocmai ca i cetatea No-Amon, capitala Egiptului.
Vai de cetatea ceo vitriatoare de singe, plina de minciung si de silnicie, ale carei pridäciuni nu se mai curmá! Pocnet de bici, duruit cutremurittor de roate, cai care fug viforosi, care de riizboi ce zdruncina pamántul! Cáldreti care s'avitnta, sabii caro ful-
geri, sulite care scapara, multime de fa-
niti, grámezi de lesuri, stb,rvuri nenu-
ziduri erau numai apa ? Etiopia era put,erea ei, impreuna cu Egiptenii cei fitra de numiír. Put erau sotii ei de luptá! fost-au striviti la raspantiile tuturor uli-
telor; asupra boierilor ei au aruncat
sorti i toti fruntasii ei ferecati au fost in lanturi. Asijderea si tu te vei imbata de sichera mâniei mele i fárá vlaga vei
ajunge; tot asa vei cere
i
tu ajutor
de la dusmanii Toate intariturile tale aunt smochini eu roade parguite: daca le scuturb, cineva parga, cade in gura celui ce vrea sá o manance, Iatá, norodul cel ritzboinic ajuns-a norod de femei, inläuntrul tau! Portile Várii tale se vor deschide in fata vrajma,silor tái i focul va rnistui zavoarele tale !
Adu-ti apa pentru vremi de im-
presurare, drege-ti întániturile, frimb,nta lutul, calca pamântul cel clisos i fa carrimidä. tare!
Cu toate acestea te va mistui
focul i sabia te va starpi si te va pustii
cum pustiesc lacustele, chiar daca ai fi
Uri numir ea bioustele stolurile lor.
886 www.dacoromanica.ro
i
noian ca
A VACUM, 1, 2
Inmultitu-ti-ai negutatotii tu i mai
mult decat stelele de pe cer. Ei
Bunt
intocmai ca liicustele care intind aripile zboara! Capeteniile tale aunt ea 15.custele, fir& num5,r, iar dregatorii tâi ea stolurile de lacuste, care se aseaza pe ziduri, In vreme friguroasa, iar dupi ce rasare
soarele, zboara si nu se mai cunoaste locul unde au fost.
Pästorii tai dorm, imparate al Asiriei ! Principli tad stau culcati; norodul
tau s'a imprástiat in munti i nu este cine B5,-1 adune !
Prabusirea ta este fir& leac, naprasnic prapadul tau! Toti câi vor auzi aceastà veste despre tine vor bate din palme, caci peste cine nu s'a abb.,tut, necontenit, urgia ta ?
PROFETUL AVAC UM El îi bate joc de imparati,
1.
Navala Caldeilor. Profetul cere indurarea lui Duninezeu pentru prime jdia care ameningi pe poporul seiu: cel feird de lege inghite pe cel drept.
Vedenia pe care a vazut-o proo-
rocul Avacum.
Pan& când, Doamne, voi striga, far%
ca sâ ma, auzi i voi malta glasul meu spre tine, din pricina silniciei, farit ca tu s5, ma,ntuiesti?
Pentru ce Ina Iasi s5, privesc fára-
iar tu rabzi ea vezi chinul? Inaintea mea stau prápàd i silnicie; delegea,
porneste cearta, izbueneste galceava. Pentru aceasta, legea nu are nici o putere i dreptatea nu se arata niciodatä; cel nelegiuit birueste pe cel drept,
iará judecata iese strambi. Aruncati privirea peste noroade, titi cu bagare de seam& si spiimantati-va,
caci in zilele voa,stre se indeplineste un
lucre, pe care nu 1-ati crede, dad, 1-ar povesti cineva!
Iata eu voi porni pe Caldei, neam
care cutreera pimintul in lung si in lat, ca sà cuceamarnic
i
vijelios,
reasca, asezari ce nu Bunt ale lui. El este nápraRnie i infricosat. El nu are alta pravilti, decal trufia lui.
Mai iuti decit leoparzii sunt caii
lui i dealt lupii de sear& rnai sprinteni. lui s'avanta, vin de departe i zboaril ca vulturul zorit sa,
infasce prada. Intreg acest neam e pus pe silnicie,
spaima merge inaintea lui aduna, laolaltä ca nisipul.
i
robii
ride de voevozi si-si face de glum& cu
toate cetatile, caci ridici in jurul lor valuri de pilmant, si le cuprinde. Pe urma ii schimba, mersul, ea furtuna, i trece mai departe, si-si
face din put,erea lui dumnezeul lui! Nu esti tu oare, din strilvechime, Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu, care in veci nu moare? Tu, Doamne,
spre judecatit ai rinduit acest popor,
si sol al pedepselor tale tu 1-ai hotiirit!
Ochii tái sunt prea curati ca si
priveasch, faradelegea i tu nu poti sr"
te uiti la silnicie. Atunci, de ce te induri sá vezi pe talhari i stai tacut, and cel far& de lege inghite pe cel mai
drept cleat el?
Socotesti tu pe oameni ea pe pestii
ca taritoarele care n'au
?
El Ii scoate pe toti cu undita, fi prinde in mreaja sa i ii adunit pe toti in navodul säu. Pentru aceasta se bucura foi se veseleste.
Drept aceea, el aduce jertfi mrejei
sale si jertfa de tamaie ravodului all,
aCi cu ajutorul lor partea lui este grasa dernit ncarea lui satioasii. deserte Si atunci, iar i iar, mreaja i fari crutare sä macelireasci popoarele ? 2.
Dreptul din credinbi va fi viu.
1. Voi sta de straja i mi voi aseza
in turnul col de veghe, ca si prive-
87 www.dacoromanica.ro
AVACUM, 3
Vai de cel ce adapit pe prietenul
ghez i s vad ce-mi va grai mie Domnul
si ce-mi va raspunde la tânguirea mea. Si Domnul mi-a rä,spuns ei mi-a
sau, din cupa mâniei lui, pana 11 imbata,
descoperirea ei o sapä eu
ca sá veda goliciunea lui! Tu te-ai säturat de mara, in loe
face la vremea hotarita, zoreete sa ajungii
dreptei Domnului va ajunge la tine ei rueinea va acopen i slava ta.
zis: e Serie
slove pe table, ea sa se poata citi ueor; Caci implinirea descoperirii se va
de slava; bea ei tu ei te ameteete ! Cupa
la tinta, e'r nu este mincinoasa. Daca este zabavnicii aeteapta-o, caci se va implini negreeit
i
Caci asupra ta cadea-vor bräeuirea Libanului ei spaima fiarelor vânate din
farä, sâ zaboveascii.
pricina sängelui pe care 1-ai varsat ei a sil-
niciilor fácute tarilor i cetatilor ei tuturor locuitorilor din ele. La ce slujeete un chip cioplit, ca si-1 ciopleascá meeterul? Sau un chip
Dar ia Betuna !Nelegiuitul este trufa
ei in sufletul lui nu este drept, Ruca dreptul din credintä va fi viu! Vai ! Cat va fi lovit cel ara, de lege !
turnat, lidia, un idol minemos? Curn poate cel ce 1-a facut 85,-0 puna nadejdea inteinsul, turnand astfel de chipuri mute? Vai de cel care zice lemnului: e Deeteaptii-te! » i pietrei mute: e Fii treazá » Pot asemenea idoli s'a ne dea
Omul cel trufa § nu va däinui, el care lei deschide gura ca Seolul eA nu se
satura ca moartea si care cotropeete toate neamurile i aduna toate noroadde!
Ci toate aceste popoare vor rosti impotriva lui pilde, fabule i cuvinte cu tale! i vor zice: e Vai de cel ce-vi sporeete averea cu ceca ce nu este al lui pana cand? i se impovareaza cu zalogurile hiato! Oare nu se vor scula fara, de veste
datornicii tai ei nu se vor trezi cara:U
tái? Si tu vei ajunge prada lor!
Si Muda, tu ai pradat popoare
multe, ei celelalte neamuri te vor prada pe tine, din pricina omorurilor ei a silniciilor savareite impotriva tärii, impotriva cetatii i impotriva locuitorilor lor.
Vai de coi ce strang in casa lor
detiguri nedrepte i comori de silnicie iei aeeaza cuibul pe inaltime, ca sä, acepe din ghiara nenorocirii! Tu ai planuit rusinea casei tale and ai nimicit adttea popoare. De aceea
invatilturi? Dar la seama! Poleit eu aur cu argint, idolul nu are intru el nici o suflare de viata, Pe cand Domnul salaelueete in templul sau cel sfant! T'acere, in fata lui, pamântule intreg ! 3.
Rugeleiunea profetului Avacum.
Rugaciunea proorocului Avacum, cantata din hazla. Doamne, auzit-am de vestirea ta ei m'ara temut de punerile tale la cale, Dumnezeule ! In cursul anílor, da-le lor In trecerea vremii, tu da-le pe Jata! i intru m'arria ta, acta-ti aminte ca, esti ei rnilostiv ! Dumnezeu vine din Teman ei Cel Sfant din muntele Paran ! Sela. lucirea lui inveemânteazil cerul si tot
vei ispäi cu viata ta!
Gaci impotriva ta va striga piatra din zid i grinda din costoroabele casei Ii va raspunde. Vai de cel ce zideete cetatea intru varsari de sane si o intemeiaza pe Lara-. delegi! Cu adevarat, iatii, o randuiala de la
Domnul Savaot: 6 Popoarele se trudesc pentru foc i neamurile se striiduesc pentru nimica toatil !
Cdei pamântul plin va fi de eu-
noetinta slavei Domnului, multa ea apele
caro acopar fundul märii.
pämäntul plin este de s'aya lui! Zbucnire de lumina ca la rasara
de soare, raze se revarsa in jurul lui; acolo sita escuna& a luí putero! Ciuma pileeete inainte-i, iar präpadul vine dupa el! Se opreete !... Zgudue pamantul!.., Priveete !... i arana, spaima printre neamuri !... Muntii cei din veac trosriese, colinde stravechi se smeresc ei pier
sub paeii veeniciei sale. 888
www.dacoromanica.ro
SOFONIE, 1
Din pricina faradelegii lor, tu ai ingrozit salasurile lui Cuan, ii cortu-
Striipuns-ai cu sagetile tale capul lui Faraon i al celor care se napusteau asupra mea s'a, mä sfarme, strigand in
rile Madianului prinse au fost de freamat. Oare impotriva fluviilor aprinsu-si-a
veselia lor ca unii porniti sä sfásie in co4 tainic pe cel obijduit.
Domnul vipia sa ? Ori asupra marilor rauri mania sa? Ori impotriva marii
Cu caii tai tu cutreeri marea, noia-
urgia ta, cand purcezi pe caii tai
nul intinselor ape! Auzit-am i launtrul meu s'a zbuciumat ; la glasul tau, tremurat-au buzele mele; toropeala a cuprins oasele
te sui in carele tale de biruinta ?
Arcul tau se incordeazil ! Sagetile tale sunt juramintele pe care le-ai rostit. Sela.Tu spinteci pamántul cu suvoaiele tale !
mele i picioarele mele au f}oviiit. Totusi
Vazutu-te-au muntii i s'au cutremurat ; puhoaie de apa, au trecut. Adancul sloboade tunetul sau i bratele sale
tor.
linitit voi astepta vremea prapadului, care va veni peste norodul impiaSmochinul sa nu mai inmugureasca
de valuri in sus le izbeste. Soarele si luna opritu-s'au in sa.lasul lor, din pricina luminii sagetilor tale in zbor, din pricina stralucirii hindi
si via rod sä nu mai dea; inselatoare sa, fie rodirea maslinului, i ogoarele
ramana sterpe! Turme sa nu mai fie
tale fulgeratoare.
In tarcuri i vite in staule niciodatá !...
In picioare, intru urgia ta, tu treeri no-
bucura-mift-voi de Dumnezeul mantuirii
Ci eu voi tresalta intru Domnul,
In maula ta, tu calci pamántul
mele:
roadele !
Iesit-ai ca sa dezrobesti pe po-
Domnul, stapanul meu, vartutea mea, cel ce sprinteneste picioarele mele ea ale cerbilor si pe culmi inalte imi da putere sä cale !Starostelui cantaretilor,
porul tau, ca sä mantuesti pe Unsul tau. Doborit-ai acoperisul casei celui fära de lege i temeliile le-ai dezvelit pana jos, la piatra. Sela.
cu cantare din harfe!
PROFETUL SOFONIE i pe toti cei ce, pe acoperisuri, se
1. I
Ziva Don-mulla: judecata lui infricopti
Cuvantul Domnului care a fost
.
catre Sofonie, fiul lui Cusi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia, In vrernea clo,/niei lui Iosia, fiul lui Amon, regele Iudei.
Voi prapadi tot de pe fata pa-
zice Domnul « Voi prlipadi oameni i dobitoace, pasarile cerului i pestii Nimicivoi pe nelegiuiti i voi pierde pe oameni de pe fata pamantului s, zice Domnul. « i voi intinde mana mea impotriva mantului »,
lui luda i impotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului i voi sterge, din locul
nchin ostiri i cerurilor, si pe toti cei ce
slavesc pe Dornnul si se jura pe el pe cei ce se jura pe Milcom; Pe cei ce se leapada de Domnul, care nu 1-au cautat el !
nu s'au sarguit spre
»
Taceti toti inaintea Domnului Dum-
nezeu, caci aproape este ziva lui, Domnul a ga,tit praznic de jertfa a sfintit pe cei poftiti la el! in ziva praznicului de jertfa jata ce va fi: « Voi pedepsi pe principi casa regelui pe cei ce se imbraca. in vesminte straine.
Voi pedepsi pe cei care sar peste
acesta, numele lui Baal, numele preo-
prag umplu casa stäpanilor lor cu averi adunate din silnicie si din viclenie.
lor ;
strigat »,
tilor idoleti, impreuna cu al preoti-
889
se va ridica in ziva aceea un zice Domnul « de la poarta
www.dacoromanica.ro
SOFONIE, 2
Peatilor ai un urlet din Cetatea cea Nouti, ai mare ¡Maui«) de pe coline. Urlati, voi locuitori ai Macteaului,
cid tot norodul negutätorilor a pierit; starpiti au fost toti cántáritorii de bani.
*i va fi in ziva aceea, c
voi
scotoci Ierusalimul cu candelele apiinse
voi pedepsi pe toti cei care stau in
drojdia lor i pe cei ce cugetä, in mima lor: # Dumnezeu nu face nici bine, nici ráu!*
Pentru aceasta, averea lor s fie data jefuirii i casele lor pustiirii, i de vor zidi case, in ele s'a nu locuiasch de vor sadi vii, din vinul lor sil nu bea. Aproape este ziva cea mare a Dom-
nului, aproape este i vine cu mare! Auzi! Ziva Domnului este groaznieä! Insuai cel viteaz striga de spaimit! Zi de urgie este ziva aceea, zi de stramtorare i de jale, zi de pustiire ai de priiptid, zi de intuneric ai de beznit,
zi de nouri ai de negurit!
Este zi de trambitá ai de urlet
de rázboi impotriva cetittilor i a turnurilor inalte. Stramtora-voi pe oameni i vor merge ca orbii, fiindea au pitcátuit impotriva Domnului; sangele lor vitrsat va fi ca pulberea i trupurile Ion ea spurcáciunea! Aurul i argintul Ion nu vor putea
mántuiasci in ziva mániei Domnului, cáci mistuit va fi pämántul tot
de focul ravnei lui; cid el va aduce papad cumplit i va pierde dintr'o clip5, pe toti locuitorii pimantului. 2.
Donmul judecd popoarele: pe Filisteni, pe Moabiti, pe Anumiti, e Etiopieni f i pe Asirieni. Umb15, dupi lege ai fui cu randuial5 neam fard rusine,
Pana", a nu v5, toca mania mitrunt ca /miele, pana a nu ajunge la voi aria maniei Domnului, pana a nu veni peste voi ziva intäratárii Domnului! Citutati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, care sftvaniti faptele legii lui, ciutati dreptatea, cautati smerenia; poate veti gasi adäpost, in ziva urgiei Domnului.
Osad Gaza va fi näpustitä, ai Asea-
lonul prefiteut in pustiu; poporul din .Aadod va fi gonit in miezul zilei Ecronul va fi ras de pe pilmant.
Vai vouil celor ce locuiti pe tiírmul neam de Cretani ! Cuvantul Dom-
nului v5, ameninta: « Canaane, tara a Filistenilor ! Cá, te voi prlipädi cu totul, ea nu-ti mai rämana nici un locuitor !
itinutul cel de lana mare, Che-
retul, sä ajungá platine pentru ciobani, Cu târle pentru oi. i aceastà bucat5, de pilma,nt de langil mare sä fie pentru cei rilmaai din luda; acolo sá-li pasea turmele. Seara sä se odihneasa, in casele din Ascalon, deoarece Domnul Dumnezeul lor fi va cerceta i le va schimba restriatea Ion. « Am auzit de hula Moabului i de ocitrile fiilor lui Amon, care defáirnau norodul meu i dialuiau mereu din hotarele lui. Pentru aceasta, viu sunt eu*, zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil, # Moabul va ajunge ca Sodoma ai fuilui .Amon ca Gomora, o siliate de o ocnitá de sare ai o pustietate in veac de veac. Cei rimaai din norodul meu ii vor jefui i cei scdpati cu viata din poporul meu Ii vor lua in stlipanire li se va intampla nao, din pricina
trufiei lor, pentru cà i-au faeut ras ai s'au trufa impotriva poporului Domnului Savaot. Atunci Domnul va fi infricoaat pentru ei, ciici el va aterge pe toti dumnezeii pitmAntului i inaintea lui se vor fuchina neamurile tinuturilor color mai de departe, fiecare din locul # i voi Etiopienilor, yeti fi uciai de sabia mea ! Atunci el va intinde spre noapte mama sa qi va nimici Asiria, ai
va pustii Ninive ai va preface-o in pustietate. In mijlocul ei turmele toate dobitoacele pamántului. i pelicanul ca i ariciul vor manea pe capete/e columnelor din ea. Pe ferestre
va trece vuetul vántului £11 pustiul se va intinde pe prag, ai lemnäria de cedru
va fi sumisa din loc.
www.dacoromanica.ro
SOFONIE, 3
Din tinuturile de cealaltit parte
15. Asa va ajunge cetatea cea veselit,
care eta:tea tihnitit i zicea in sine: « Eu!
nimeni nu mai este ca mine! » Cum va fi pustiitit, cum va ajunge vizuingt pentru jivine ! Orieine va trece pe MO
ea va fluera de mirare qi va da din mana/
a fluviilor Etiopiei, inchinatorii mei, risipitii mei, prinoase imi vor aduce.
In ziva aceea, nu te vei mai ru-
sina de toate faptele tale cu care ai
pa,ciituit impotriva mea, fiindcit atunci
voi da laoparte, dinlauntrul tliu, pe
trufasii care petrec, iar tu nu te vei mai proslitvi in muntele cel sfitnt al meu.
3.
Domnul jucleca I erusalimul.
Vai de cetatea ritzvratitli i manjitii, cetatea N'a ascultat de nici o prevestire, si n'a primit nici o dojanit; in Domnul
n'a nadajduit si de Dumnezeul ei ea
nici nu s'a apropiat. Principii care salitsluese inteinsa
aunt lei care racnesc; judecii'torii ei aunt
lupi de searit care din prada lor nu Wit nimio pentru a doua zi; Proorocii sunt oameni usuratici vicleni; preotii pingfirese templul s't siluesc legea. Ci numai Domnul este drept, in t,ot cuprinsul ei, i nu face nici o strambii-
tate. In fiecare dimineati, el aduce judecata sa la lumina; el nu lipseste nici°data i nici nu cunoaste nedreptatea.
«Nimicit-am neamurile, riisturnat-am
turnurile lor, ulitile le-am liisat goale si far& nici un trecator. Pustiite au fost
orasele lor, de n'a mai ritmas nímení ca ta locuiascii in ele.
Si ziceam: Acum se va teme de
mine EA se va invata minte, ca locasu-
rile lui sä nu fie nimicíte, asa precuni am hotarit! Dar eí mat vartos se sileau sii faca fapte si mai nelegiuite. Pentru acerista, asteptati-ma,»zice Domnul, e Omit' in ziva and mit voi scula ea märturie! Citci hotarit-am sa strang laolalta neamuri/e i ta adun impitratitle, ca sá v5,rs peste ele frith.ratarea mea si aria urgiei mele. Si tot plimantul va fi rnistuit de vapaia maniei mele !
Si voi lasa inlauntrul tau ca ramitsitit un neam smerit i sitrac, care sá nadiijduiasea in numele Domnului. Cei care vor mai ritmanea din neamul Israil nu vor silvarsi nedreptate nici nu vor grid cuvânt de minciuna si nu se va afla in gura lor limb& vicleanit.
Ci ei vor alciitui o turm5, care va paste
si se va odihni in tihna i pe care nimeni nu o va infricosa.
Bucurii-te, fiica Sionului, saltit de veselie, Israile, veseleste-te si te bucurit
din toata inima, fiicit a Ierusalimului! Caci Domnul a inliiturat hotaririle rostite impotriva ta EA a gonit pe vrii,jmasii tái. Domnul, imparatul luí
este in mijlocul tau; tu nu te veí mai
teme de nici o nenorocire.
In zíua aceea, voi zíce Ierusali-
mului: « Nu te teme, Sioane, i mitinile tale sit nu slabeasca,!
Domnul Dumnezeul titu este in mijlocul tau, ea un viteaz mantuitor. El se bucura de tine foarte i intru
dragostea lui tresaltit i pentru tine canta de bucurie. Strange-voi laolalt5, pe cei intristati i fara de sarblitori, i fi-vor
iarasi dintre ai tili, desi ocara asupra lor.
Si in ziva aceea, voi staxpi pe
toti asupritorii tai; voi mantui oaia ce
schiopateaza si pe cea izgonita voi stran-
ge-o de pe drumuri. Si-i voi face de lauda i faimli le voi da, in toate ti-
nuturile pe ende fusesera de ocar5,.
In vremea aceea v5, voi aduce i atunci cand vá voi aduna, vá voi face de laud& i faimit vá voi inapoi.
da, in mijlocul tuturor popoarelor pitmantului, schimblind restristea voastra,
Atunci da-voi noroadelor buze curate, ea toate 65, se roage Domnului sa-1 slujeasca cu ravn5,.
In ochii vostri »,
891
www.dacoromanica.ro
zice Domnul.
PROFETUL AGITEU Si a auzit Zorobabel, feciorul lui arhiereullosua, fiul lui Iotadac, toatä famäsita norodului, glasul Domnului Dumnezeului lor i rostirea proo-
1.
Media poruncet a Domnului: cleklirea templului.
In anul al doilea al impäratului Dariu, in luna a sasea, in ziva intaia
rocului Agheu, cu care Il trimisese Dom-
nul Dumnezeul lor, i poporul a fost cuprins de spaima in fata Domnului.
a lunii, fost-a cuvantul Domnului, prin gura lui Agheu proorocul, &titre Zorobabel, fiul lui Salatiil, carmuitorul Iudei, catre arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac,
Atunci Agheu, trimisul Domnului, dupa randuiala trimiterii lui de Domnul,
gräi norodului in acest chip: o Eu sunt cu voi ! » zice Domnul. Si Domnul a desteptat duhul lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocármuitorui Iosua, fiul Iudei, i duhul arhiere lui Iotadac, i duhul norodului, care mai ramisese, i venirâ i incepurit lucrul la templul Domnului Savaot, Dum-
si a zis:
« Asa rosteste Domnul Savaot: Norodul acesta spune: « N'a venit inca vre-
mea ca sa zidim templul Domnului! » Atunci a fost cuvantul Domnului prin gura proorocului Agheu, si a zis: «Mai aveti voi ragaz sä locuiti in
case cu peretii in täblii, lar templul
nezeul lor, In ziva a douazeci i patra a lunii
acesta sit stea paraginä ? Si acum asa zice Domnul Savaot: *Luati aminte ce vi s'a intamplat pan&
a sasea, in anul al doilea al lui Dariu impäratul.
acum !
2.
Voi ati semänat mult, dar ati cules putin ; ati mancat, dar nu v'ati saturat;
Mdrirea templului al doilea va covdri mdrirea celui dintdi templu. Praufirea
imbrácat, dar vesrnintele nu v'au tinut de cald, i ati strams simbria voastrii, inteo pungä gauritä.
In ziva a douäzeci si una a lunii
ati baut, dar nu v'ati imbiitat; v'ati
Asa graieste Domnul: « Fiji luatori aminte la ce vi s'a inttimplat pang acum! Suiti-va in munte i aduceti lemne templul, de care avea-voi dragoste i intru care ma voi proslavi », zice Domnul. « V'ati asteptat la mult, dar iatä
impdreitiilor idololatre.
a saptea, fost-a cuvantul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocarmuitorul Iudei, i arhiereului Iosua, fiul lui Iotadac, i norodului intreg, astfel:
o Cine a mai ramas dintre voi in viaâFA a vazut templul acesta intru stralucirea lui cea dintai, si cum este acum? Oare nu se arata el ca nimica in ochii vostri?
aveti putin, i când ati adus bucatele a,casit, am suflat i s'au risipit. Pentru zice Domnul Savaot. o Din pricina templului meu, care sta.' pariginit, ce ? s
pe cand voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru
casa lui!
Pentru aceasta cerul a ramas incuiat si n'a mai dat rout), i pamántul a intiircat roadele sale. i am chemat seceta pe pämänt si pe munti, peste grail, peste yin, peste
Si acum, Zorobabel, fil bärbatos », zice Domnul, « fil barbatos, arhiereule
Iosua, fiul lui Iotadac, fii plin de curaj tu, intreg norod, i lucrati, cad eu aunt, cu voi », zice Domnul Savaot. o Acesta este legamântul pe care 1-am
untdelemn si peste once rodete pamântul ; peste oarneni i peste dobitoace
incheiat cu voi când v'arn scos din tara Egiptului i Duhul meu ränname in inijlocal vostru: Nu Ira temeti » Caci asa rosteste Domnul Savaot:
stre. »
cerul i pamantul, marea FA uscatul ;
si peste toatii stradania palmelor voa-
892
o Peste puinâ vreme, eu voi zgudui
www.dacoromanica.ro
ZAHAMA, 1 Voi zgudui toate neamurile i odoarele tuturor neamurilor vor sosi incoace voi umplea de slavä templul acesta », zice Domnul Savaot. « Al meu este argintul, al meu este aurul », zice Domnul Savaot. e i slava templului acestuia de pe
urmä va fi mai mara decat a celui dintai »,
nu se pusese piatrit peste piatrii in templul acesta al Domnului ! Aduceti-vä aminte ed atunci cand
voi veneati la o gramada de douiizeci de banite, nu eran decat zece, i ettnd veneati la tease ca sä scoateti cincizeci de vedre, nu gaseati decat douäzeci,
zice Domnul Savaot,
o si in locul acesta voi shlaslui pacea », zice
Domnul Savaot. In ziva a douazeci i patra a lunii
a noua, in anul al doilea al lui Dariu, a fost cuvântul Domnului prin gura lui Agheu proorocul, rostind: o Asa zice Doranul Savaot: s In-
treaba pe preoti despre invatatura din aceastä poruncá din lege: o Daca cineva ja carne sfintita in poala vesmantului si se atinge, cu poala,
de Vaina sau de bucate fierte, de vin, de untdelemn si de once fel de mancare, oare se va sfinti ce-a fost atins ?» au räspuns preotii i au zis: o Nu ! » i a intrebat Agheu: Daca' cineva
care este spurcat, fiindca s'a atins de
un mort, se atinge de vre-unul din toat,e lucrurile acestea, oare ele se vor spurca ? »
au räspuns preotii s't au zis: o Se vor
lura'
Caci bäteam cu rugini i cu ma-
i cu grindina toatä munca mtti-
nilor voastre, dar voi nu v'ati pocait », zice Domnul. « Luati acuna aminte la cele ce se
vor intampla de azi incolo, din zíua a
i patra a lunii a noua, ziva cand s'a pus temelia templului Domnului, i fiti cu bagare de seamä ! douazeci
Se mai aflä samântit in hambare ? Via, smochinul, rodiii si maslinul n'au
mai rodit... Dar incepand din iiva aceasta, da-voi bineeuviintarea mea!» i
a fost cuvântul Domnului a
doua ()ara catre Agheu, in ziva a douti, zeci
i patra a lunii, graind: o Zi
lui Zorobabel, ocarmuitorul
Iudei: « Eu voi zgudui cerul i pitmantul; Voi fasturna tronurile imparatiilor
voi pravali puterea irnpäratilor po-
poarelor i voi tranti la pamánt carele
o si tot asa este si cu lucrul mainilor
calaxetii räzboinici din ele, iarä calaretii se vor prabusi, striipungändu-se cu sabia calare cu citlaret. 23. In ziva aceea », zice Domnul Savaot, « te voi lua pe tine, Zoroba-
acum luati aminte din ziva aceasta i mai in trecut, atunci cana
voi Sine ca un inel cu pecetie, fiin de& pe zice Domnul Savaot. tina te-am ales »,
spurca! »
i a raspuns Agheu si a zis: o Asa
este poporul acesta si asa este neamul acesta inaintea mea »,
zice Domnul.
lor: tot ceea ce ei aduc jertfá este spurcat. i
bele, fiul luí Salatiil, sluga mea, si te
PROFETUL ZAHARIA 1.
Viitorul lui Israil. Dumnezeu cere poalinyi. V edeniile in ceas de noapte ale profetului: caii fi Puterea pdgdmilor va fi nimicitcl.
1. In luna a opta, in a,nul al doilea al lui Dariu, fost-a euvantul Domnului
catre proorocul Zaharia, fiul lui Berechia,
fiul lui Ido, si-i zise:
« Amarnic s'a maniat Domnul potriva párintilor vostri !
De aceea, graieste catre ei:
o Asa
zice Domnul Savaot:« Pocaiti-va, », zice Domnul Savaot, « i atunei i eu mä voi indura de voi », zice Domnul Savaot.
« Nu fiti ea parintii vostri carora
le-au propoveduit proorocii de mai nainte,
strigand: o Asa zice Domnul Savaot: lntoarceti-vá cu pocainta, din chile voastre
893 www.dacoromanica.ro
ZAI1ARIA, 2 cele rele si de la faptele voastre cele rele!
Dar ei n'au ascultat vi n'au vroit sa
ma ja in seam& s, zice Domnul. « Unde Bunt acum pärintii vostri? Si profetii trajese ei deapururi? Dar amenintarile mele i hotaririle
mele, pe care le-am poruncit sa le vesteasca slujitorii mei prooroci, au ajuns pe pärintii vostri, asa incat ei s'au poeat FA au marturisit: o Asa cum a pus la cale Domnul Savaot ea sa ne rasplatease& nou5,, dup.& purtarile noastre
fo't
dupa faptele noastre, asa ne-a i räsplatit ».
In ziva a douazeci
i
patra, din
luna a unsprezecea, care se chiama Sebat,
In anul al doilea al lui Dariu, cand
a fost cuvantul Domnului catre mine,
parat pe Israil, ele au ajutat si au sporit nenorocirea.
Pentru aceasta, asa rosteste Dom-
nul: oMa voi intoarce catre Ierusalim
cu indurare, ca templul meu Ea fie zidit intru el », zice Domnul Savaot,
funja de masurat sa se intinda asupra Ierusalirnului ! »
Si iafasi vesteste: rasa zice Domnul
Savaot: Inca o data cetatile mele se vor
desfaa intru bunätäti, i Domnul isi va reviirsa din nou indurarea sa peste Sion si Ierusalimul iarasi Il va alege. 2.
Ved enia cu cele palm coarne §ti palm faurari. Damnul va alege iarcisi lerusalimul.
soare-scaplita, iar in dosul lui se vedeau cai roibi, murgi i albi.
Si cand mi-am ridicat ochii si am privit, iota, ea ara vazut patru coarne. Si am intrebat pe ingerul care vor bea cu mine: Ce stmt acestea ? »Iar el mi-a raspuns: o Acestea sunt coarnele care au imprästiat pe Iuda, pe Israil Ierusalimul!*
Doamne ? * Atunci ingerul care griiia cu mine mi-a ritspuns: s Iti voi arAta acum ce aunt acestia! »
faurari. Si eu am zis: s Ce vor sä, facii aceqtia? s Ras' punsu-mi-a: s Tata coarnele
proorocul Zaharia, feciorul lui Berechia, feciorul lui Ido, Am avut o vedenie in ceas de noapte, i iatä, un om calare pe un cal
roib; si el statea intre doi munti, spre Si am intrebat: e Ce sunt acestia,
Ci omul care stätea intro cei doi
munti mi-a gait: s Acestia sunt solii pe care i-a trimis Dornnul ca sâ cu-
treere pamantul!* i ei au rostit care Ingerid Dornnului, care statea intre munti, si au zis: a Am cutreerat pamantul i, jata, tot pamântul este locuit i linistit! Si ingerul Domnului a intrebat: Doamne Savaot, pana cand vei nea neinduplecat fatal, de Ierusalim de cetatile lui luda, pe care esti mânios de saptezeci de ani? » Si ingerului care vorbea cu mine riispunsu-i-a Domnul cu cuvinte burn), cu cuvinte de mangitiere. Si mi-a zis ingerul cel care vorbea cu mine: e Vesteste astfel: Asa zice Domnul Savaot: M'am aprins de mania impotriva Ierusalimului i impotriva Sionului;
Dar crincena, este urgia mea im-
potriva neamurilor care trajese far& grija I
Cad pe eand eu eram numai putin su-
Apoi Domnul mi-a arlitat patru
care au risipit pe Iuda, ineat nimeni nu mai indraznea sa ridice capul. Iar acestia au venit sä, ascua securile i sa doboare la pamant coarnele acelor popoare care si-au ridicat cornul impotriva Vail lui Iuda, ca do o risipeascii. » *i cfind mi-am ridicat ochii i m'am uitat iatä un om care tinea in mana
o funie de mäsurat. i i-am zis: Incotro ai pornit? Si el mi-a räspuns:
Sa masor Ierusali-
mul, ca s5, vad care este lungimea latimea lui ! *
Si iatii ci s'a aratat ingerul care graia cu mine si alt inger a iesit intru
intampinarea lui, Si i-a graft asa: o Alearga degraba, spune tana,rului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca oras deschis, atat de mare va fi multimea dobitoacelor i oamenilor dinlauntrul lui; Si eu voi fi un zid de foc de jurimprejur »,
zice Dorrmul,
mipocul
894 www.dacoromanica.ro
slava sa in
ZAIIARIA, 3, 4
Sculati, sculati si fugiti din tara cea de miazil-noapte*,
in cap si 11 invesrnintari, in vreme ce ingerid Doranului stitea de fati. i ingerul Domnului i-a hotitrit lui Iosua astfel: s Asa zice Domnul Savaot: Dada: vei umbla in ciile mele si dad. vei fi credincios slujirii mele, atunci vei fi
zice Domnul,
voi aduna din cele patru vinturi ale cerului. sc5,parea in Sion,
Scoa15,
tu care silitsluesti in Babilon ! »
Ciici asa zice Domnul Savaot: Pentru slivirea sa, el m'a trimis la popoarele pagitne care vit, jäluiseri pe voi, citci cel care se atinge de voi se
chivernisitor al templului meu i vei priveghia peste curtile mele i iti voi
dui sä intri aici cu aceia care aunt slu-
atinge de lumina ochiului situ!
jitorii mei.
Ascultit deci, tu arhiereule Iosua, tu si cei ce slujesc inaintea, fetei tale, cici ei sunt semne minunate.
Dar sit mai stii! Câci imi voi roti mina mea peste ei, ca ei sit ajungit pradit pentru cei care acum sunt robii lor !* atunci yeti cunoaste cl. Domnul Savaot m'a trimis. Bucurit-te si te veseleste, fiica Sionului, cici iatit eu voi locui in mijlocul táu »,
eu voi aduce pe servtzl meu Vlistar.
Tat& piatra pe care am pus-o ins,intea lui Iosua, pe care piatr5, aunt sapte ochi, §.1 pe ea voi soulpta chipul care i se cuvine), rice Domnul Savaot, « inteo singuri zi voi nimici firidelegea
zice Domnul.
i in ziva aceea, multe noroade
se vor lipi de Domnul i vor ajunge
tArii acesteia. In ziva aceea s, zice Domnul Savaot, fiecare din voi va imbia pe vecinul six sub vira si sub smochinul situ. *
poporul meu s't eu voi locui in mijlocul täu ». Atunci vei sti cl. Domnul Savaot
m'a trimis la tine. i
va lua Domnul pe Judo ca
mostenire a sa in tara cea Mina, §i va
4.
alego iaräsi Ierusalimul.
Alta' vedenie: candelabrul i malinii de langti el. i ingerul care gritia cu mine iariísi
Sit taci tot trupul inaintea Domnului, cici el s'a desteptat din locasul situ cel sifint.
m5, destepa, ca pe un om pe care il trezesti din somn, i ml. intrebi: e Ce vezi ? eu
3.
Agezarea preotiei. Arhiereul Iosua, invinuit
de Satana, este apcirat de Domnul.
Ii rispunsei: s Iati, vid un candelabru cu totul de aur, cu sapte candele, iar ereul stand inaintea ingerului Domnului, deasupra candelabrului se afli un vas pe cand Satana statea la dreapta lui, . cu untdelemn din care pornesc sapte i mi-a araat apoi pe Iosua arhi-
tevi care cele fjapte candele.
ca sit-1 invinuiascit.
i all.turi sunt doi znáelini, until de-a-dreapta vasului cu untdelemn
i a zis Domnul lui Satana: Geartit,te pe tine Domnul, diavole, ceartit-te pe tine Domnul cel care a ales Ierusalimu/ ! Acesta, nu este el oare un ticiune scos din foc
altul de-a-80,33ga vasului.*
i am intrebat iarisi pe ingerul
care graia cu mine:
i era Iosua imbricat in vesminte
fitspuns ingerul cel care cu mine astfel: Oare nu stii ce
murdare si stitea inaintea ingerului.
i a rostit si a poruncit slugilor
care stäteau inaintea lui astfel:
taunt toate acestea ? * i am zis: a Nu, Doamnel* i mi-a vorbit iar si a zis: s Acesta este cuvintul Domnului care Zorobabel:
Dez-
briicati-1 de ve§mintele cele murdare 1* i-a zis lui: e Iatit, ti-am iertat f Ara' delegile tale si te-am imbritcat cu vesmint de pritznuire !*
i a mai zis: a Puneti mitri curatii In capul lui! ei ii puseri mitri curatit
Ce aunt acestea,
Doamne ? » i mi-a
Nu intru tirie §i nici intru vartute, ci intru Duhul meu*, zice Domnul Savaot.
895
www.dacoromanica.ro
ZAHAR1A, 5, 6
«Ce esti tu, munte inalt? Inaintea lui Zorobabel sa te prefaci In campie. Si el va ridica piatra cea din crestet in strigatele multimii: Cat este de shivita Si a fost cuvantul Domnului cittre mine si mi-a zis:
lui Zorobabel au pus temelia templului acestuia EA tot mainile lui sii-1 ispritveasci. Atonal tu vei sti ca Domnul Savaot m'a trimis. Cad cine a defairnat ziva acestor mici inceputuri ? Veseli-se-vor curand
vor vedea piatra cea din urmä in mama lui Zorobabel. Iar aceste sapte candele
stint ochii Domnului care cutreerä tot pitmantul.*
II. Si mi-am luat indemnul si 1-am mai intrebat: s Ce insemneaza acesti maslini, unul de-a-dreapta i altul de-astânga candelabrului? s
Si 1-am intrebat si a doua oara:
Si fiindca am intrebat: s Ce este
Este efa care a iesit la privealä ! sSi a mai spus: Inteinsa se did farädelegea intregului aceasta ? s, el mi-a riispuns:
pan:dint! s
Si iatä, ca s'a ridicat dintr'o data un disc de plumb din di., i in mijlocul efei se vedea o femeie. Si el talcui: o Aceasta este fiirticle-
legeah> Si el a aruncat-o in mijlocul efei si peste ea a rasturnat sloiul cel de plum b.
Si and am ridicat din nou ochii mei si am privit, iata c5, ieirâ douit femei. i vá'ntul bittea in aripile lor, ciici aveau aripi ca aripile de barzä. ele ridicara efa intro pämant i intre
cer.
Si cand am intrebat pe ingerul care graia cu mine: o Incotro due ele efa? s,
« Ce va sä zicil cele doll& crängi de maslin,
El imi ritspunse: Sä zideasca pentru farädelege o casa In tara Sinear Acad, i s'o aseze acolo la locul ei s.
« Nu, Doamne
Vedenia ca cele patru care. Cununa pe capul arhiereului.
parnantul ! *
m'arn uitat, am vazut ca ieseau patru care dintre cei doi munti, i muntii erau de amnia. La carul cel dintai erau inhamati cai roibi, lar la: carul cel de-al doilea
care stint langa cele douä palnii de aur prin care se lasii in jos untdelemnul ?* Si mi-a grait astfel: Oare nu stii ce va sa zic5, acestea ? s Si am riispuns: Si el m'a 15,murit: Acestia sunt cei doi fii unsi, slujitorii Doninului a tot 5.
Vedenia Cu sulul de carte care zboarcl.
1. Si cand am ridicat din nou ochii, am vazut o carte ca un sul care zbura. 2. Si intrebändu-mit: o Ce vezi tu ? s, eu i-am ritspuns: Växl o carte ca un sul care zboara, lungil de douiftzeci de coi si lath de zece coti.s 3. Si el mi-a &limit: o Acesta este blestemul care se intinde peste fata intregului pamânt, ciici orisice fur va fi nimicit, cum zice cartea, i oricine jura stramb va fi niruicit, cum zice cartea s.
o I-am dat drumul blestemului s, zice Domnul, s ca sa intre In casa furului i in casa celui care jura stritmb 4.
intru numele meu s't sa stea acolo in casa
pana ce va nimici si lemnitria si pietrele ei s. 5. Si ingerul care grAia cu mine a venit I5,ng5, mine si m'a imbiat: Mica ochii
vezi: ce este arätarea aceasta?
6.
Si and am ridicat iarái ochii mei
cai negri.
La cel de-al treilea car erau inhiimati cai albi, iar la cel de-al patrulea cal pintenogi voinici.
Si mi-am luat indenmul ka am intrebat ingerul cel care grail), cu mine: Ce sunt acestia, Doamne Atunci mi-a ritspuns ingerul si mi-a
zis: « Acestea stint cele patru vitnturi
ale cerului, care ies, dupii, ce s'au liaat inaintea stipanului intregului piimtint.
Carul 1nhamat cu cai negri se in-
dreaptit spre tara cea de la miazä-
noapte, cel cu cal albi catre tara dinspre iásârit, iar cel cu cai pintenogi spre tara dinspre miazii-zi.
Si caii cei voinici iesira i voiau sa porneasca sit cutreere piimantul.
896 www.dacoromanica.ro
ZAHARIA, 7, 8
e Vesteste tot norodul tirii si pe preoti: Daca, ati tinut post si v'ati tanguit in luna a cincea i intr'a saptea, timp de saptezeci de ani, pentru mine
cand el le-a zis: a Plecati i cutreerati pamantul !», ei iesiri sä, cutreere pamintul. Atunci a strigat el catre mine si mi-a gráit asa: a Vezi ! Cei ce se indreapta catre tara cea de la miazn-noapte au potolit Du-
oare ati postit voi? i cand mancati
i beti, oare nu sunteti voi aceia care mâncati i aceia care beti? Nu sunt oare acestea poruncile pe caro Domnul le-a rostit prin graiul pro-
hul meu, in partile de la miazil-noapte. » *i a fost iaräsi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: « Ia darurile celor ce sunt in robie, aduse de Heldai, de Tobie i de Iedaia,
du-te tu insuti in ziva aceea, du-te ih casa lui Iosia, feciorul lui Sofonie, mide
fetilor calor de demult, cand Ierusalimul era locuit i pasnic, ca i orasele luyecinate, ca i Neghebul i efela ?
ei au sosit din Babilon. *i lutind argint si aur, sa. faci o cununä si s'o pui pe capul mliereului Iosua, feciorul lui Iotadac, i sä.4 graiesti lui intr'acest chip: « Asa graleste Domnul Savaot: Vezi ! Aici este un om cu numele Vlistar, care va vlastári si va zidi templul Domnului. El va zidi templul Donmului
Deci, a fost iarài cuvantul Domnului catre Zaharia inteacest chip: a Asa gräieste Domnul Savaot: Ju-
deeati judecati adeviratá, fiti cu dra-
goste FA marinimosi unii fati"), de altii;
Nu asupriti pe vaduva, pe orfan, pe strain si pe cel Barman i nimenea sä. nu cugete in mima sa räutäti impotriva aproapelui shu ! »
el va fi invesmantat cu dama, i va sedea pe tronul sau si va domni, i arhiereul va
Dar ei n'au voit sa. ia aminte, ci
fi de-a-dreapta lui i intre amandoi va fi un sfat de pace. i cununa si fie misil pentru pomenirea lui Heldai, a lui Tobie Ffi a lui Iedaia i in cinstea feciorului lui Sofonie, In templul Domnului.
Ii intoarsern spatele cu indaratnicie astupara urechile ca sä, nu auda;
i vor zidi la templul Domnului, atunci voi yeti cunoaste ea Domnul Savaot m'a trimis la voi. i aceasta se va adeveri daei yeti asculta de glasul
pe crancenä manie.
i-siimpietrirä, Mima ca diamantul,
ca sä nu asculte legea i poruncile pe care le-a trimis Domnul Savaot prin
Duhul gnu i prin graiul proorocilor celor de demult. i s'a pornit Donanul Savaot
*i oameni de la mari departari vor
veni
i s'a intamplat ca., dupä cum el a strigat i ei n'au voit s'a miza, tot asa a sa strige i ei fax& ea eu sa-i aud », zice Domnul Savaot. a i fi voi Impristia printre toate popoarele pagane pe care ei nu le cunoscusern, ea tara in urrna lor sä pustie, firi calatori i fiira locuitori!
Domnului Dumnezeului vostru! » 7.
lema in trecut. lar in anul al patrulea al lui Dariu imparatul, fost-a cuvantul Domnului citre Zaharia, in ziva a patra a lunii a noua, care se chiamn Chislev. Casa lui Israil a trimis pe areter, dregittor regese, cu oamenii sai, ea sa, cearn indurarea Domnului, Sil pillasen preotilor din templul Domnului Savaot i proorocilor cest chip: a Si, mi mai tangueo° eu oare
In luna a cincea i sa mi infranez cu post, precum am facut cine stie eati ani ?
Atunci a fost cuvantul Dornnului Savaot catre mine si mi-a zis:
astfel au facut dintr'o tara mandrá
o pustietate.
8.
Israil in viitor. i a fost iaräi cuvantul Donmului Savaot catre mine si mi-a zis: a Asa griieste Domnul Savaot. Inbese Sionul cu ravnil mare si cu patimä aprinsa, 11 ravnese. »
Asa galeote Domnul: « M'am tutora cu milostivire catre Sion si voi
locui in mijlocul Ierusalimului; si Ieru-
897
www.dacoromanica.ro
57
ZAHARIA, 9
salimul se va cherna cetate credincioasä
muntele Domnului Savaot munte dint ! 4. Asa zice Domnul Savaot: Bátrani
batrâne iaräi vor sta in pietele Ierusalimului, fiecare cu toiagul in mina, din pricina virstei lor, i pieele cetatii se vor umplea din nou de baieti si de fete care a se joace inteinsele !
Asa zice Domnul Savaot:
Dad,:
acest lucru se va pirea cu neputinta intea ochilor poporului acestuia care a
mai ramas in aceste zile, oare a fie el
peste putint i inaintea ochilor mei !* zice Domnul Savaot. Asa graieste Domnul Savaot: Iati. ca eu voi mintui pe cei din poporul meu din tárile de la soare-räsare i din tarile de la soare-scapit5,, i
li voi aduce pe ei acasa, ca
locuiasea iarasi in mijlocul Ierusalimului
ei sa fie poporul meu, iar eu si fiu
Dumnezeul lor, intru credinciosie i intru dreptate *.
Asa graieste Domnui Savaot: t In-
mäinile voastre, voi cei ce auziti, in zilele acestea, cuvintele din gura proo-
rocilor, rostite in vremea and s'a pus
temelia templului Domnului Savaot and s'a cladit templul lui 1 Caci inainte vreme omul nu avea nici o rasplata pentru munca i dobitocul nu aducea nici un folos, i cel ce intra i cel ce iesea n'aveau pace din pricina dusmanilor, si en atiitasem pe toti oamenii, pe fiecare impotriva aproapelui eau. Dar acum nu voi mai fi ca inainte vreme fata de fámásita poporului meu *, zice Domnul Sa,vaot. t Ci acum slim5,naturile se vor face
In pace: via îi va da rodul ei, i p5,mintul belsugul eau; cerurile vor därui
Nei iata ce zice Domnul Savaot:
Precum m'arn hotitrit sä va fac rim and parintii vostri au intaratat mania mea s, zice Domnul Savaot si nu mi-a fost mil& de voi,
Tot astfel m'arn razgandit, vremea de acum, ca 85, arat indurarile mele Ierusalimului i casei lui luda. Nu va temeti Iati poruncile pe care sa le piziti: * Graiti adevárul aproapelui vostru, judecati i da4i hotariri drepte, la portile cettitilor voastre ;
Nu cugetati faradelege impotriva aproapelui vostru i juramantul strâmb
sá nu-1 iubii, fiinda toate acestea le wan s,
zice Domnul.
i a fost iaräi cuvintul Domnului
dare mine i mi-a Zif3:
t Asa zice Domnul Savaot: Postul
din luna a patra, a cincea, a saptea si a zecea sa fie pentru neamul lui luda zile de bucurie i veselie i sarbatori
luminate. Dar iubiti adevarul
A.sa zice Donmul Savaot: t
8i se va intimpla cá, precum ati fost blestem printre noroadele pàgâne, tot asa, o, voi, casa lui luda i casa lui
Israil, v5, voi mintui pe voi ca sá fiti binecuvintare. Nu va teme0, ci barbitosi
se
va mai intimpla in viitor ca vor veni popoare i locuitori din multe cetati, i locuitorii dinteo cetate se vor duce in cealaltä, zicand: a Haidem dobindim indurarea Domnului i sá eercetam pe Domnul Savaot! e 4 i eu vreau sä merg I
i vor veni noroade multe popoare puternice sa caute pe Domnul Savaot in Ierusalim i prin jertfe sa dobandeasa, indurarea Domnului.
Asa graieste Domnul Savaot: * In zilele acelea zece oameni dintre nea-
murile pagine vor apuca pe un iudeu de poala hainei i vor zice: Cu voi voim sa mergem, fiinda, am auzit Dumnezeu este cu voi !
roua lor, iara eu voi da in stápánire
poporului care a mai ramas toate bundtatile acestea.
si pa-
cea !*
9.
Pdgánii vor fi smerifi i Israil va fi vitintuit.
1. Proorocie. Taal, care este cuvintul Domnului pentru tara Hadrae i pentru Damasc, cetatea domneasca,fiindei ale
Domnului stint cetape Siriei i toate semintide lui Israil,
898
www.dacoromanica.ro
ZAHARIA, 10 Asijderea i despre Hamat cu ca,re se megieseste, cum i despre Tir i despre Sidon, caci ele sunt osebit de intelept,e.
Tirul
Domnul Dumnezeu va suna din trambita 13.1 va porni in vijelia de la miazà-zi. Domnul Savaot li va lua sub
zidit intárituri si si-a
ocrotirea sa, iar ei vor nimici i vor
strás.ns argint, ca pulberea, i aur, ea tina de pe ulit,e. Dar iatii c5, Domnul 11 va cuceri si va pravali in mare bogsátia lui, fs'i el insusi va fi mistuit de foc. Ascalonul va vedea si se va spdimanta, Gaza va fi cuprinsi de dureni
calca in picioare pe purtátorii de prastie, vor bea stmgele dusmanilor i vor fi
de rusine intru nädejdea lui. Regele din Gaza va pien i Ascalonul pustiu va
scumpe intr'o diadem5 strälucind in
infierbintati ca de vin i vor fi plini ea nastrapele de la jertfelnic i ea unghiurile altarului. i in ziva aceea va mtmtui Domnul Dumnezeul lor pe poporul sttru, care este turma sa, i ei vor fi ea pietre
nitprasnice i Ecronul la fel, 0.5,6 a ramas
tara sa.
ritmânea.
Ce fericire si ce mándrete va fi
Adunátur5, de popoare va locui in Asdod i trufia Filistenilor voi sfár5,ma-o.
atunci in tara! Grtml va cresta pe flaciti vinul pe fecioare
nea, ale Dumnezeului nostru si vor fi
Dumnezeu adund poporul sdu de pretutindeni a4eazd in (ara lui.
« i le voi scoate stmgele jertfelor din gur5, i prinoasele idolesti dintre dinti, astfel cä si aceste cetäti vor rimit-
10.
ca o 'amura a lui luda, lar Ecronitii
vor fi ca Iebusitii. i voi aseza o straj5, in jurul casei mele, ea nimeni din cei ce se duc i se intorc i nici un impilittor sâ nu-si mai faca drum pe acolo, ctici, iat5 eu priveghez Cu ochii mei!
Cereti de la Domnul ploaie la vreme,
ploaie timpurie i tarzie ! Domnul urzeste norii plini de fulgere si le dá, trámbele de ploaie, pentru fiecare buruiani de pe cámp, Pe c11, vreme terafimii spun vorbe
Bucurá-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalirnului, &ami, jata,
f5,r5, rost i vracii yací vedenii mincinoase i bálguiesc visuri amagitoare
impttratul tii,u vine la tine: drept mántuitor; smerit i c5,1are pe asin,
m5,ngtlieri desarte. Pentru aceea ei
rätticese ca oile i tritiesc in nevoie, cáci sunt far5, pastor. s Ci impotriva pbstorilor s'aprinde
pe minzul asinei. a El va nimici carele din Efraim caii din Ierusalim, iar arcul de rtaboi se va fr5,nge «. El va vesti popoarelor
m5,nia mea si tapilor le voi cere socoDomnul Savaot are grijá de turma sa: casa lui luda, si face din ea calul stiu de podoabá in rázboi.
pacea i impärittia lui se va intinde de la o Mare pitn5, la cealaltá, Alare si de la Eufrat p5,n4 la marginile painântului.
Din ea va iesi piatra din capul
« Tot asa, pentru sángele legámántului tliu, voi da drumul robilor
unghiului, din ea tarusa de corturi, din ea arcul de rázboi, din ea vor
v5, dau de veste: Iti voi rispliti de
calc5, pe dusman in noroiul ulitelor ; si se vor rázboi, cáci Domnul va fi cu ei,
din fánt5,na cea fax& de api. Intoareeti-vä In cetatea inttiritä, voi robi plini de nadejde ! Miar astazi
toate dipeteniile
Ei vor fi ea vitejii care, In luptil,
dota ori! CAci am intins pe luda ca pe un arc si pe Efraim Il pun sageatii, pe coard5 voi asmuti pe fil tái, Sioane, impotriva
fiilor tñi, Iavane, si te voi preface in sabie de viteaz.
i Domnul se va aráta deasupra
iar cei ce eálárese pe cai vor iesi de ocara.
Eu voi intári casa lui luda i voi mintui casa lui Iosif si-i voi aduce iar la rostul lor, eaci mä doare Mima de ei, vor fi ea si aliad nu i-as fi lepädat,
lor i sfigetile lui vor lic5,ri ca fulgerul,
cáci eu sunt Domnul Dumnezeul lor voi auzi.
899
www.dacoromanica.ro
57.
ZAI1ARIA, 11, 12 i
Efraimitii vor fi ca vitejii
zglobie va fi inima lor ca de vin, i copiii lor vor vedea i se vor bucura i mima
lor va tresälta de veselie intru Domnul. i voi suera dupi ei si bi voi stringe la un loe, cäci i-am riscumpltrat, i ei se vor lnmu1i, ca ki mai nainte.
Dei i-am impritstiat printre no-
am luat dota toiege. Pe unul I-am
numit *Indurare », iar pe celilat s Legimira » s'a am inceput se. pase turma.
i inteo luna ara dat afarà pe cei trei ciobani. Dar mi s'a urit se. pitzesc
oile,
mine.
i sufletul lor, la fel, era sätul de
roade, totusi, in acole tinuturi depirtate,
Deci am zis: Nu vi mai paso! Cea care este de murit si moarii, ces
si din Asiria Ii voi aduna s'a ii voi duce
rare » i 1-am frint, ca sä, strio leginaintul
ei îi vor aduce aminte de mine si vor triti acolo ca fiii lor i vor veni inapoi. i Ii voi aduce din tara Egiptului In tinutul Galaadului i al Libanului, qi nu va fi atata loe pentru ei. i vor trece prin marea Egiptului vor lovi in valurile märii i toate adincurile Nilului se vor usca. Trufia Asiriei va fi doboriti gd. schiptrul Egip-
tului va fi dat in láturi. voi intäri intru Domnul, ca
sá unible intru Domnul.
numele lui o,
zice
11.
Pcistorul cel bun nu este asculto2 de turra&
Turma palmita de un pastor rdu.
Deschide, Libane, portile tale, ca focul sä mistue cedrii tal! Vaietà-te, chiparosule, ciici a cäzut
cedrul si tot ce-a fost mai falnic s'a
pribusit! Vuiti, voi stejari ai Basanului, citci pidurea cea nesträbitutli s'a näruit ! Rásunä, vaietul pistorilor, cáci mttn-
drele Ion plisuni au fost pustiite; rimná räcnetul puilor de leu, cet falnicele hiti-
suri ale Iordanului au fost parjolite ! Asa zice Domnul Dumnezeul meu: o Paste oile cele hiträzite junghierii, Cáci cei care le cumpird, le junghie,
fir5, si se cread& vinovaVi, iar cel care
le vinde zice: o Binecuvintat s'a fie Domnul, cäci iatä m'am imbogitit o, astfel cä,
ciobanii lor n'au mili de ele.
*Ci i eu nu mä, voi mai indura de locuitorii tärii o. zice Domnul. « Ci nul
Eu voi da oamenii pe fiecare in mfi,na ciobanului silu si a vitnzittorului säu, si acestia vor jticmini tara, färä, ca nimeni poatä scips, din mina ion! i m'ara fitcut cioban peste oile de junghiat, pentru negutatorii de oi. 900
de pierit se. piafa, iar oile care vor mai rämitnea si se sfisie filtre ele ! Atunci am luat toiagul meu Indupe care 1-am inclaeia,t cu toate popoarele.
*i in ziva când legamftntul fuese stricat, negutitorii de oi care mi luaseri cu simbrie pricepurft ce. aceasta tuses° porunca Domnului,
Cind le-am zis: *Daca socotiti cu cale, dati-mi simbria, iar daeä nu,
nu mi-o dati 1* i mi-au cantara simbria
mea treizeci de arginti, Atunci a gräit Domnul d'Are mine: o Aruncii-1 olarului pretul acesta scump, ou care eu am fost pretuit de ei! o i am luat cei treizeoi de arginti s'a i-am aruncat in vistieria templului Donmului, pentru olar. Apoi am rupt s'a toiagul cel de al doilea care se numea « Legimint o, ca sä strio frittia dintre luda i Ierusalim. i a zis Doranul ciltre mine: o Ia-Vi
acum inca o date-, sculele unui pistor dezmetic ! Caci,
iatä, eu voi pune un pistor in tara, care nu se va ingriji de
oaia ceo pierdutä i ca,re nu va cauta pe cea rizletité, s'a pe cea ränitä nu o va vindeca si nu va hräni pe ceo zdravänä dar va manca pe ceo grasa si fi va smulge copitele.
Vai de ciobanul netrebnic, care
pilaseqte turma! Sabia sä, loveasci mina lui i ochiul lui cel drept! Mftna lui si se usuce i ochiul lui cel drept si orbeascii! 12.
Biruinla desdvdrpitd a lui Israil §i viata Zui nota. 1. Proorocie. Cuvintul Domnului despro Israil. Asa gritieste Domnul care
www.dacoromanica.ro
ZAHARIA, 13
Tara va fi in more jale, fiecare familie deosebit: familia din casa lui David pentru ea i femeile pentru ele ; familia din casa lui Notan deosebit
intinde cerurile ea un cort i aaterne
temeliile pämäntului i în1irip duhul omului inläuntrul lui. o Ci voi s luati aminte Eu voi
femeile lor deosebit;
face Ierusalimul cup& de ametealä pentru
Familia din casa lui Levi pentru
toate popoarele invecinate a't tot aaa va veni rändul lui Judo, and Ierusa-
sine ai femeile lor la fel ; familia din casa lui Simei deosebit i femeile aaijderea.
limul va fi impresurat. Si in ziva aceea voi preface Ierusalimul in piata de povaa, pentru toate popoarele i oriaicine o va ridica se va se vor aduna impotriva lui scrijila,
Toate familiile care mai sunt, fieai femeile lor iaräai pentru sine.
care pentru sine
13.1
toate popoarele pämäntului. In ziva aceea, s,
13.
zice Domnul,
voi lovi toti caii cu spaimä q't pe citläreti cu nebunie ; i voi sta cu ochii deschiai la casa lui Judo ai pe toti caii noroadelor Ii voi lovi cu orbire. Atunci vor gräi in mima lor voevozii lui Judo: s Bärbatia locuitorilor Ierusalimului este intru Domnul Savaot, Dumnezeul lor In ziva aceea voevozii lui Judo vor fi ca un lighean de fáratie In mijlocul lemnelor
i ea o tortä aprinsä intr'un
stog de snopi, ea sä mistuie toat,e popoarele care stau in preajmit, la dreapta IA la stänga, dar Ierusalimul sä, ai mai departe pe locul lui, In
Careitirea lui Israil.
In vremea aceea, un izvor de ap5, curg5,toare se va deschide in casa lui
David ai pentru locuitorii Ierusalimului, spre cuatirea de pticat EA de once altá intinare. « Si in ziva aceea s, zice Domnul Savaot, e voi stärpi din tarä numele
idolilor, ea nimeni sä nu-i mai pomeneasci, aaijderea voi da afarä din tarrt, pe profeti i duhul ce! spurcat.
i dad), va mai profeti cineva, atunci
zice-vor dare el taal sä,u a't mama sa, care 1-au näscut: s Tu trebue sä mori,
fiinda, ai gait rainciunä, in numele Domnului !* i atunci tatal tau i mama sa, care 1-au niiscut, 11 vor sträpunge,
Ierusalim !* i
Domnul va restatornici, mai
s'a apucat sa prooroceasa.
corturile lui Judo, ca semintia casei
lui David ai trufia locuitorilor Ierusalimului a nu se ridice deasupra lui Judo.
i In ziva aceea se vor ruina proo-
fiecare de vedenia lui, and va grii ca prooroc, i nu se vor mai In-
In ziva aceea va ocroti Domnul
pe cei ce locuesc in Ierusalim, !flat cel mai bicisnie dintre ei a fie co David, iar casa lui David sä fie ea ins* Dumnezeu, co ingerul Domnului care merge inaintea lor. « Si in ziva acaso mä, voi stridui
veamitnta, cu veamänt de pär, ea sä, invele mai temeinic.
pornit impotriva Ierusalimului. Dar peste casa lui David ai peste locuitorii Ierusalimului voi revä,rsa duh de milostivire ai de rugticiune, co ei sä-ai
va aspunde: s Am fost anit in casa
Si fiecare va zice: « Eu nu aunt proo-
sá stärpesc toate popoarele care s'au
roc, ci stint plugar, etici ogorul a fost avere,a mea din tineretile mele s. i dad, va fi intrebat: «Ce sunt nile acestea, de pe nainile tale ? s El
atinteasa privirile spre mine, pe care
ei I-au stapuns, q't sä piing& dup.(); el, co dupti, un fiu unul-näscut i Ea, se jeleasa,
prietenilor mei !* «Sable, scoalä-te impotriva pästorului meu q't impotriva oraului care imi
este tovaräa s,
zice Domnul Savaot.
« Bate-voi pästorul 13.1 se vor risipi oile,
ei ca la moartea celui trial näscut.*
iarà eu imi voi intoarce mina mea impotriva celor mai mid.
in eimpia de la Migron.
« douti pärti vor fi papidite i vor pieri, q't va rämänea In ea numai a treia parte,
In ziva aceea,, va fi plängere mare In Ierusalim, cum a fost la Hadadrimon 901
Si in toatä tara,*
www.dacoromanica.ro
zice Domnul,
ZAHARIA, 14
9. lar pe cei din aceast5 a treia, fi
voi baga in foc si Ii voi himuri cum se liimureste argintul, si-i voi incerca cum se fncearca aurul. Ei vor cherna numele
si alt brat spre Marea ceo de la apus.
Si va fi asa si vara si iarna.
Si va fi Domnul implirat peste tot piimantul, In ziva aceea va fi Domnul
meu, si eu îi voi auzi si voi zice: n Acesta
unul singur, si tot asa si numele eau
14.
campie, de la Gheba qi pani la Rimon, spre miazii-zi de Ierusalim. Iar Ierusa-
Juclecata lermalimului 0 a apciscitorilor
siilitsluit pe locul unde se gaseste, de la
este norodul meu a, si ei vor riispunde: Domnul este Dumnezeul meu!
lui. Striducirea viitoare a cetcllii, erlei Dorn-
unul singur.
Tara intreaga se va preface in
limul va fi ridicat in slitvi s't va sta
poarta lui Veniamin si pang la locul
nul va ji impärat peste tot peimdntul.
portii celei clintâi, adicá pan& la poarta
1. Tat& c5, vine ziva Domnului, cand
pants, la teascurile regelui.
averea ta va fi pradatii si va fi impartial intre zidurile tale.
2. Si voi aduna la lupta impotriva Ierusalimului pe toat,e noroadele, 5i ce-
tatea va fi luatä si casele vor fi jiiluite si femeile vor fi necinstite, si jum5,tate din cetate va fi dusft in robie, iarft po-
porul care va mai fi ramas nu va fi starpit din cetate. 3. Atunci Domnul va iesi la luptit si se va rizboi impotriva acestor popoare, ca in zilele luptelor sale, ca in vreme de fázboi. 4. Si in ziva aceea se vor sprijini picioarele sale pe Muntele Maslinilor,
din Colt, si de la turnul lui Hananeel
Si vor sälálui inteinsul si
nu-1
va mai ajunge nici un blestem, ci Ieru-
salimul va fi locuit in pace. Dar iatit care va fi prapidul eu
care Domnul va pierde toate popoarele care s'au ritzboit impotriva Ierusalimului:
trupul dusmanului va putrezi de-a'n picioarele, ochii ii vor putrezi in orbite si limbo in gurlt. In ziva aceea va fi, de la Domnul, mare turburare printre ei 5i fiecare va apuca de m5,116 pe aproapele eau si-si vor ridica mama unii impotriva altora.
Si Inds, se va riizboi impotriva
intinde Omit la locul unde eu voi da
Ierusalimului si bogatia tuturor popoarelor vecine: aur, argint si vesmints multe, vor fi stranse la un loc. Si la fel cu acest pr5,pad va fi pritpadul care va lovi calul, catarul, asinul si toate dobitoacele care vor fi In taberile de rlizboi. Si toti cei ramasi cu viaá, dintre popoarele acelea care venisera sit se razboiasc5, impotriva Ierusalimului, se vor
niei lui Uzia, regele lui luda. Atunci
ratului, Domnul Savaot, i sá praznuiasca siirbEtoarea corturilor.
care este in fate, Ierusalimului la rdsiirit;
iarà, Muntele Maslinilor se va despica
In dota de la nisarit la apus si se va
face o vale mare foarte, si jum5,tate din
munte se va trage inapoi spre noapte, si cealalta jumittate spre
5. i voi yeti aierga prin vaiea muntilor mei, deoarece valea rnuntilor se va
izbavire. Si yeti alerga cum ati alergat de frica eutremurului, in vremea domva veni Domnul Dumnezeul meu si toti sfintii impreuna cu el. 6. In ziva aceea nu va mai fi lumina, ei frig si ger.
7. Va fi o zi far5, pereche, pe care Domnul singur o stie: nu va fi nici zi, nici noapte, ci la vremea serii va fi
8. lar in ziva aceea, va izvori din Ierusalim apa vie: un brat se va indrepta catre Marea cea de la rasa:tit,
sui in fiecare an sit se inchine impa-
'aid cele din neamurile prtmantului care nu vor veni sit se inchine,
In lerusalim, imparatului Domnului Sa-
vaot, nu vor avea parte de ploaie.
Si (lac& norodul Egiptenilor nu se
va sui si nu va veni la sarbätoare,
ffi
peste ei va veni bataia in care Domnul va bate acele neamuri ce nu se vor sui sá pr5,znuiasca sErbatoarea corturilor.
Aceasta deci va fi pedeapsa Egiptului si pedeapsa tuturor neamurilor care
902 www.dacoromanica.ro
MALEABI, 1, 2 nu se vor sui in Ierusalim aä prEznuiascg sitrbritoarea corturilor.
20. In ziva aceea va fi seria pe oale ciildäri: Sfitnt lui Dumnezeu! o $i vor fi caldärile din templul Domnului ea ci cupele inaintea jertfelnicului.
21. Si orisice &alelare din Ierusalim si din Iuda va fi stánt5, Domnului Savaot,
incát toti coi ce vor veni sä jertfeascit le vor lua ci vor fierbe carne. Si nu va mai fi nici un negutátor, in ziva a,ceea, in tetnplul Donanului Savaot.
PROFETUL MALEAHI 1.
Nerecunoftinfa poporului. Certarea preofilor nevrednici. Proorocie. Cuvântul Domnului &are
Israil prin graiul lui Maleahi. e V'am iubit pe voi o,
zice Dom-
e dar voi m'ati intrebat: « In ce
nul,
fel ne-ai iubit tu ? » e Oare Esau nu este
zice Domnul, « am iubit numai pe Iacob, Si pe Esau 1-am urit si am pre&cut muntii lui in pustietate çi mostenirea lui am dat-o sacalilor pustiului. fratele lui Iacob ? o
Si. daca' Edomul zice: o Am fost ni-
miciti ci noi iarasi vom zidi la loe ditrimäturile noastre !... o, asa griieste Dom-
nul Savaot: 4 Voi yeti zidi, dar eu voi däráma, ci ei vor fi numiti: (1 Tara ara., delegii c popor impotriva cáruia Domnul intitrit in veac urgia sa ».
Si yeti vedea cu ochii vostri
yeti apune: e Mare este Domnul si dincolo de cuprinsul lui Israil ! » « Feciorul cinsteste pe fatal sin si sluga se teme de stripanul situ ; ci dad,
eu sunt parinte, unde este cinstea ce trebue sit mi-o dati ? Si dacit sunt stapan,
unde este teama fatá de mine ?
intreabit Domnul Savaot pe voi, preotii,
care dispretuiti numele meu. Dar voi ritspundeti: « Cura am dispretuit numele tiiu ? « Voi aduceti jertfa pe altarele mele prinoase spurcate de pAine ci ziceti: e Cu
ce te-am necinstit? o Cu vorba voastrit: Masa Domnului este de ocarit! «j c5,nd aduceti jertrá un dobitoe orb n'aveti vinit ? Cánd aduceti, la jertfit, unul schiop ori cu racilä, n'aveti
« Si acum imbunati fata lui Dumnezeu, rugandu-vä ca sä vil fie milostiv,
(«mi prin mâinile voastre s'a &cut una
ca aceasta. Poate isi va intoarce fata catre voi o, zice Domnul Savaot. 4 O, de-ar inchide cineva din voi
usile tPmplului, ca sa nu mai aprindeti in zadar focul pe jertfelnicul meu! Nu simt nici o phicere pentru voi o, zice Domnul Savaot,
Oaci, de la räsiiritul soarelui ci prima
la apusul lui, mare este numele meu printre neamurile prtgine, si in once loe
se aduc jertfe de tánaiie intru numele meu ci prinoase curate, libada numele meu este mare intre popoare ! o zice Domnul Savaot. 4 el VO1 fi pang5,riti cind « Masa Domnului este spurcatit ci pri-
noasele de mimare de pe ea sunt de dispretuit o.
Si mai ziceti: e Ce trua,' cu slujba zice Domnoasträ ! aSi o defaimati nul Savaot esi dobitoace cu betesug, schioape sau cu radilä, de acestea-i jertfiti lui ! Primi-le-voi din mána voastrá ? zice Domnul. e Blestemat sil fie omul viclean, In a citrui turma se alfa dobitoc de parte
barbateascit, ci facánd juruintit, aduce
Domnului jertfit un dobitoc präpadit, citci eu sunt mare imparat », zice Domnul numele meu este luidSavaot,
cosat intre neamuri
2.
Slinfenia legeinilintului. Nici ceiseítorie cu cei de altd lege, nici desfacerea cdsdtoriei adevcIrate.
Ia adu-1 la satrapul täu: te va prirni sau se va uita la fata ta?» zice Domnul Savaot.
« si nu mi-este mima
la prinoasele aduse de máinile voastre.
1.
« Si acum catre voi, preotilor, se
indreaptit aceastä porunc5.:
903 www.dacoromanica.ro
MALEAHI, 3
Daca voi nu yeti asculta si nu v5, yeti pleca mima sit dati slav5, numelui meu o, zice Domnul Savaot, voi trimite peste voi blestemul s't voi preface in blestem binecuvantarea voasträ si am si prefitcut-o in blestem, caci voi nu puneti la inim5, poruncile mele.
lata c5, eu voi doborf bratul vo-
stru i in fat5, arunca-va-voi spurcitciune, spurcticiunea dobitoacelor voastre jertfite, i yeti fi máturati cu ea. Atunci v5, yeti da seama cit eu v'am
dat porunca aceasta, ca sa fie neclintit legamantul meu cu Levi o,
zice Dom-
nul Savaot. a Avut-am legamant cu el de viat4 si de pace. Si i le-am dat, iar el mi-a dat cinstirea cuvenitii. Caci el s'a temut
de mine si s'a cucerit in fata numelui meu.
Infittatura dreapta fost-a in gura lui si pe buzele lui nu s'a aflat strambatate; Intru pace si intru dreptate a umblat cu mine si pe multi i-a Intors
Ci iata si a doua fapt5, pe care o Voi acoperiti eu lacrimi jertfelnicul Domnului, cu plansete i cu ge-
mete, pentru eit, el nu se mai uitd la
prinoase si nu mai binevoieste primeasca nimio din mainile voastre. Si intrebati: o De ce ?o Din prieinii, eh, Domnul a fost mitrturie futre tine si femeia tineretelor tale, fati"); de care tu esti necredincios, desi ea este tovarasa ta si femeia legitmántului tau. Oare nu i-a facut Dumnezeu ea sa fie ca o singura hiptura, cu trupul Cu sufletul ei? i aceasta fapturb, Intrunitá, ce nazueste ea ? Sa aiba odrasle pentru Dumnezeu! Luati aminte deci
la viata voastr5,! Si tu nu iü viclean cu femeia cu care te-ai Insotit din tineretele tale. o Cand cineva o gonete din ura o, zice Domnul Dumnezeul lui Israil, o este ca
i cum cineva fi acopere de
strambatate vesmantul sau », zice Domnul Savaot. Aveti grijit de viata
de la faradelege. Caci buzele preotului sunt paznicele
voastra si nu vi purtati cu viclenie.
tittura, c5,ci el este solul Domnului Savaot.
sim? s Când ziceti: « Oricine face rail este bun fnaintea Domnului i fatii, de acestia el e plin de voie bun5,! o, sau cand Intrebati: Unde este Dumnezeul dreptalii?
stiintei si din gura lui asteptam luyaDar voi v'ati depirtat de la calea
cea dreapt5, i pe multi i-ati poticnit din credinta; voi ati stricat lega,mântul
zice Domnul Savaot. t Pentru aceasta i eu v'am llisat s5, fiti dispretuiti i umiliti In fato poporului fntreg, fiindc5, n'ati pitzit indreptarile mele i nici nu v'ati ridicat ochii la Invittatura mea. Nu avena oare cu totii un singur parinte? Nu ne-a facut pe noi un singur Dumnezeu ? Pentru ce suntem vicleni unul catre altul i p5,ngarim legamantul parintilor nostri? luda este necredinoios i uriciune se stivarseste In Israil i in Ierusalim; ctici luda pangAreste templul pe care 11 iubeste Domnul i s'a fnsotit cu fijen unui dumnezeu strein. Nimicire-ar Domnul pe martor pe aparator, din corturile lui Iacob, pentru cel ce faptueste unele ca aceste aduce prinoase Domnului Savaot.
Voi obositi pe Domnul cu vorbele i mai intrebati: « Cum fl obo-
voastre.
meu cu Levi o,
904
3.
Alte indemnuri i mustretri. Vremea lui Magia se apropie.
lata' ca eu voi trimite pe fngerul meu si va g5,ti cale fnaintea fetei mele, indatil va intra in templul sau Domnul pe care 11 c5,utati Efi fngerul leg5,mintului
pe care voi 11 voiti. Iat5, c5, vine ! o, zice Domnul Savaot.
Dar cine va putea sa, rabde ziva venirii lui si cine va sta drept, c5nd el se va arata? C5,ci el este ea focul turnatorului Ffi ca lesia pivarului.
Si el va fncepe Bit topease5, si sâ curäte argintul, si va curato, pe fiii lui Levi si-i va lámuri ca pe aur si ea pe argint, ea ei aduca Domnului jertfe fntru dreptate.
www.dacoromanica.ro
MALEAHI, 3
Atunci jertfa lui luda si a Ierusalimului placuti va fi Domnului, ca inainte
vreme, ca in anii cei de altadata.
i voi veni la voi, ca sit va judec, voi fi martor grabnic impotriva vrajitorilor, a desfrânatilor i a celor care jura stramb, impotriva celor care 0811presc pe simbrias, pe vaduva si pe orfan, o
impileaza pe cel strain si nu se tem de zice Domnul Savaot. mine », o Caci eu sunt Domnul si nu m'ain schimbat, i voi sunteti mereu fiii lui Iacob.
Din zilele parintilor vostri v'ati departat de la indreptiirile mele si nu le-ati ca cj eu sa mä intorc piizit. zice Domnul Savaot. o Dar spre voi *, voi intrebati: o Cum sit ne pocaim? »
Este oare cu cale ca omul sä in-
sele pe Dumnezeu, cum ma inselati, si tot
voi ea intrebati: o Cum te-am inselat?* Cu zeciuielile i cu parga! Sii fii blestemati cu blestem greu, si tot ma' inselati! Tot norodul este inselator ! Aduceti toate zeciuielile in jitnitele mele, ca ea fie merinde in templul meu, rice Domcu aceasta,*, nul Savaot, 4 si yeti vedea cä voi deschide stavilarele cerului i vä voi yam binecuvantare cu prisosinta. i voi certa forfocarul, spre binele
De aceea noi acum fericim pe cei trufasi! Celor ce saviirsesc fariidelegi le merge bine! Celor ce nu le pas& de Dumnezeu scapii teferi !* i cand cei ce cinstesc pe Domnul gralau asa unul cu altul, Domnul a luat
aminte ci i-a ascultat ci scris a fost, In fata lui, pomelnicul celor care se tem de Domnul çi cinstesc numele sau. Fi-vor acestia pentru mine »,
zice Domnul Savaot, « in ziva In care
voi face judecata, ca o avere a mea,
voi cruta pe ei precum °rut& parintele pe feciorul lui care it slujeste.
Atunci yeti pricepe voi si veti face osebire intre cel drept ci cel pacatos, intre cel care slujeste pe Dumnezeu ci cel ce nu-1 slujeste !
Caci, iata, vine ziva dogoritoare ca un cuptor. i toti cei trufasi si care faptueso faradelegea vor fi ca paiele, iar ziva care vine Ii va mistui de istov *, zice Domnul Savaot. $i nu va riiminea
dinteinsii nici radacink nici rimuris. lar pentru voi cei care cinstiti
numele meu, rasari-va soarele dreptiitii, aducand tlimaduire pe aripile lui, si yeti ieci ci yeti zburda ca viteii din staul.
i yeti calca in picioare pe cei
fara de lege, care se vor preface in colb,
vostru, on sa nu strice rodul tarinilor voastre i via voastra de la camp sit
sub talpile picioarelor voastre, in ziva cand eu voi sta la judecata, », zice Domnul Savaot. e Aduceti-va aminte de legea lui
o i toate neamurile vä vor ferici pe voi, cad yeti fi o tar& mandrii
Moise, slujitorul meu, pe care i-am dat-o
nu mai ramana stearpii Savaot.
zice Domnul
zice Domnul Savaot. oAti vorbit cuvinte grele impotriva mea»,
zice Domnul.
voi graiti: 4 Ce
am spus impotriva ta ? An ati spus: o Este trud'a zadarilia ea slujim pe Dumnezeu! Ce castig am avut di am pazit pravila sa si am umblat in haine de jale, inaintea Domnului Savaot?
cu porunca, in muntele Horeb, pentru tot Israilul, cu oranduirile ci indreptiirile ei.
lat.& cä eu vit trimit pe fie proo-
rocul, Omit a nu sosi ziva Domnului cea mare si infricosatii. El va indupleca mima pirintilor catre fil ci mima fiilor catre parintii lor, ca &a nu viu ci sa lovesc plimantul cu prapad! »
905 www.dacoromanica.ro
CARTEA LTA TOBIT Si and am ajuns bärbat, am luat de sotie pe Ana, o rudii din neamul nostru, i cu ea am avut pe Tobie. Si cand am fost dus in robie la
1.
Cucernicia bdtrdnului Tobit. Viata lui i ducerea in robia la Ninive.
Ninive, toti fratii mei ai cei din neamul
Cartea istoriei lui Tobit, fiul lui Tobiel, fiul lui Ananiel, fiul lui Aduel, fiul lui Gabael, din neamul lui Asiel,
meu mancau din
Eu ins& mà feream ca sa nu
din semintia lui Neftali, Care in vremea domniei lui Balm, na,sar, impitratul Asiriei, fost-a luat rob din Tisbe, orrs asezat la miazä-zi de Cades, din semintia lui Neftali, in
Fiindc5, imi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul men. Si Cel Proa Inalt imi &Au mie har
ochi buni in fats. lui Salmanasar, astfel ajunsei iconomul lui. Si am c5,15,torit In Media si am
lileea, mai sus de Hator.
Eu, Tobit, In toate zilele vietii mele
am umblat pe calea adevä,rului si a dreptiitii si am fäcut multit milostenie cu fratii poporului meu, caro fuseserit dusi cu mine in robia Asirienilor, in
15,sat in p5strarea lui Gabael, fratele lui Gabri, din orasul Raghis din Media, zece talanti. lar dup5, moartea lui Salmanasar,
se sui pe tron fiul säu Sanherib. Insä, Mudd, domnia lui nu era tihnitä, n'am mai putut calatori in Media.
Ninive.
Mad eram in tara mea, in
m5,ncarea
pa-.
mantul lui Israil, in vremea tineretii
mele, intreaga semintie a lui Nef tali, seminÇia meu, pärä,sise templul din Ierusalim, oras care fusese ales dintre
toate semintiile lui Israil, ca toate seminiile aducä, acolo jertfi i In care
In vremea domniei lui Salmanasar fäcui multä niilostenie cu fratii mei: Demitncarea mea o dädeam color hainele mele le impärtearn color goi. i daca vedeam pe vre-unul din neamul meu mort, azvarlit in dosul zidurilor Ninivei, J1 ingropam.
i toate semintiile caro se leptidaBerk precum si Neftali semintia stritbunului meu, jertfeau Vitelului Baal.
omora pe cineva care se intorcea fugar din Iudeea, 11 ingropam pe ascuns. Pe
adeseori la Ierusalim la praznice, dup5,
gitsea.
fusese zidit i sfintit templul, locaaul lui Dumnezeu, pentru toate neamurile cele viitoare.
Minderea cilnd impitratul Sanherib
multi el Ii omora in furia lui, si cand impäratul ciiuta lesurile lor, nu le mai
Si numai eu singur mä, duceam
vesnica r5,nduia15, scrisk cu 'Alga j cu
Dar unul din Ninive impäratului, c5, eu sunt col caro le in-
zeciuialä din roadele pämântului i cu
pargä din turme, Pe care le dideam preotilor, ur-
grop.
maailor lui Aaron, pentru slujba la jertfelnic, iar zeciuiala din roadele pämiintu-
Mc& am fugit.
Toath averea mea a fost luatd,
lui o dkideam levitilor care slujeau in Ierusaliin. A doua zeciuia15, o vindeam
afarä de Ana, femeia mea, si de copilul meu Tobie. Dar nu trecuser5, cincizeci de zile, ai cei doi fil ai lui omorifá pe tatiil lor
o cheltuiam cu prilejul calatoriei mele
pe ewe o faceam in fiecale an la Ieru-
ai fugira in tinutul muntos al Araratu-
salim.
Pe cea de a treia o dedeam cui se
euvenea, chip& cum imi poruncise bunica mea Debora, fiindca rilmäsesem orfan de
tat
i atunci m5, ascunsei. Cand ins&
am aflat cä mä cauta sti m5, ucidä, de
lui.
In locul lui s'a suit pe tron
fiu-
säu Asarhadon, si puse pe Ahicar, fiul fratelui meu Anael, peste toatä vistieria Impârâiei si peste toatä cirmuirea. 906
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 2, 3 22. i Ahicar stärui pentru mine, ii astfel am putut sà mä intore in Ninive. Ahicar era paharnie i pazitorul sigiliului, mare sfetnic i vistiernic, jar Asarhadon 11 puse al doilea dupä sine In cirmuirea împäräiei. i el era nepotul meu.
i Ana, femeia mea, torcea lina pe la gospodine $i o trimetea pe la gospodari, care li dadeau de lueru si-i plateau. Bi odatá Ii d5,dura, drept platä un ied.
2.
rat? D5,-1 stapänului inapoi, ca,ci nu este ingaduit sa mananci de furat! B'r ea r5spunse: o Datu-mi-l-au
i cänd a venit acasa, iedul a inceput sit zbiere, fo'r eu o intrebai: e De
unde ai tu iedul? Nu cumva-i de fu-
Orbirea lui Tobit i viata lui ametritd. Cand m5, intorsei acasä i imi dadurä pe Ana, femeia mea, si pe copilul
drept platá!* Dar eu n'o crezui.
poruncii sä-1 due& inapoi la stapänul lui. mä rosii de mine inaintes, ei. Ea 11)85, lmi ritspunse i zise: o Unde este marinimia i bländet,ea ta? Iatä cum ies toate la ive,a15,!*
meu Tobie, in ziva sarbatorii Cincizecimii, care este särb5,toarea celor sa,pte siiptämäni, facui un praznic frumos statui la masá. i cänd v5,zui mäncarile cele multe, Du-te i adu dintre
zisei fiului meu:
8.
fratii nostri pe vre-un särman, care-si aduce aminte de Domnul, i iat5, ca te
Rugdeiunea /ui Tobit in care 4i roagcl
moartea. Viata zbuciumatei a Sarei, Iiiea lui Rag uel. Ea se roagei lui Dumnezeu.
astept !
i dup5, ce se Intoarse, zise: Tatà,
Rugeiciunile amdndorora au lost aseultate.
unul din neamul nostru sträns de gat este aruncat in piatit!* i inainte ea sä fi Imbucat ceva,
adusei intr'o casi unde 11 läsai päna la scapätatul soarelui. i intocandu-m5, acasä, mà spalai ¡i mâncai demäncarea mea mähnit. adusei aminte de profetia lui Amos cum spune: e Praznicile voastre 85, se prefaca in jelire i t,ot chiotul vostru de veselie in t5,nguire!* i mä, pusei pe plitns. lar la scripätatul soarelui, mä dusei säpai o groap5, vi-1 ingropai. i vecinii mei îi r5.deau de mine si
ziceau: o Acesta nu se mai teme c5, va fi ucis din pricina faptei lui! Era fugar iatä-1 cá iar ingroapa mortii! In aceeasi noapte, dup5, ce m'a In-
torse,sem de la ingropare, dorinli, fiindca eram necurat, lângä zidul ograzii cu faIa descoperita.
'din aceastä pricinä i-ai liisat in prada vrajmasilor EA in robie i la moarte, i-ai facut de ocara tuturor popoarelor printre care tu ne-ai imprästiat. i acum multele tale pedepse sunt drepte, dar nu te purta cu mine dup5, päcatele mele si ale pärintilor mei. Noi
Si nu bägai de seama cá in zid erau vräbii. i pe &Ind stam cu ochii deschisi, vraliile au läsat de sus necui cu toate c5, m5, dusei pe la doftori, ei nu puturd sá má lecuiaseä. i Ahicar 1mi rätie in ochii mei si facui albeata. dadu hran5,
Si mtJhnit plänsei i ma rugai cu durere astfel: « Drept esti tu, Doamne, i toate lucrurile tale t;si chile tale sunt indurare si adeviír. i in yea° de veao tu faci judecata dreapt5, i adevärata! Adu-ti aminte i priveste in jos spre mine, i nu mä pedepsi pentru picatele mele i pentru picatele parintilor mei, care au pá'catuit inaintea ta, Gaci ei c5,1cara poruncile tale, si
pänii, and el plea in
Elirnais. 907
n'am implinit poruncile tale si n'am um-
blat intru adeviir 1naintea ta. Si acum f5, cu mine dup5, buna
vrerea ta! Binevoieste s5, mi se ja duhul i sä mor pi sä m5, fac pämänt,
fiindca mai bine irai este sä mor decal sä traiese. Cäci din pricina hulelor mincinoase pe care le-am auzit, mare este mähnirea mea. Binevoieste dar sä fin izbävit de aceasta stra,mtorare, ca chiar
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 4
acum sit ajung la locul cel de veci. Nu intoarce fata ta de la mine ! » Tot in aceeasi zi s'a intitmplat ca Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana din Media, sit fie ocaritit de slujnicele ta-
ritu, fiindcit Tobie, fiul lui Tobit, avea dreptul s'o mosteneasca. Tot in vremea aceea Tobit se intoarse aces& si Sara, fiica lui Raguel, se cobori din foisor,
titlui situ,
4.
Fiindcit ea tinuse sapte birbati.
Tobit trimite pe fiul eclu Tobie ta ccl-
Asmodeu, duhul cel räu, i-a fost ucis inainte de a trai ea cu ei. Si ele o ocitrau:
leitorie. El fi d,cl povefe pentru vialcl pi-i
trimite la Gabael
o Tu esti proastil cit ti-ai ucis bärbatii! Sapte ai tinut i nu porti numele nici
De ce ne bati? Dad, au murk,
Tobit de banii pe care Ii Mime in pistrarea lui Gabael, in orasul Raghis din
du-te dupit ei! Am vrea sa nu mai vedem in veac de veac fecior sau file&
Media, Si zise in sine:
din tine !*
mähni foarte, incilt era citt pe ce sit se fac de ocarit i pogor cu mttlinire bit-
trinetele lui in iad
Si ea se rugä la fereastra i zise: o Proslavit sâ fii tu, Doamne Dumnezeul meu, i proslitvit sit fie numele tau cel sfant si in veci sidvit. Proslitveascit-te
pe tine toate lucrurile tale in veci! Si acum, Doamne, ochii mei si
fata mea stau atintite spre tine.
ce va fi sit fax& ? » Si-1 cherna si-i zise: s Copile ! Cand
va fi sit mor, ingroapit-mit, dar sa nu parlisesti pe mama ta. Cinsteste-o in toate zilele vietii tale, fit-i voia ei n'o mihni Adu-ti aminte, copile, ea pentru tine a infruntat multe primejdii, cand te purta in pantece. Mud va muri, ingroapit-o s't pe ea tot intr'un mormint ou mine.
Porunceste sä fiu chematä, de pe
In toatit vremea adu-ti arninte de
prtmant, ca sa nu mai aud astfel de ()cad.
Rugatu-mi-am
moartea! De ce n'as cherna pe fiul meu Tobie, ca arät inainte de moarte
ocitri, se
spinzure, ins& Ii zise: Sunt singurit la parintele meu, &xi fac aceasta,
ia banii pe care
In ziva aceea Ii aduse aminte
unuia.
Cand auzi ea aceste
ecl
incredinface altcldatcl.
Domnul Dumnezeul nostru i sä nu pitcatuesti, nici sii, calci poruncile lui, ci in toate zilele vietii tale fit fapte bune
Tu stii, Doamne, ca n'am sitvirsit
piicat cu birbat,
nu umbla pe cdi nedrepte, nude& daci vei iubi adevarul, vei izbuti in lucrarile tale. Fit milostenie din averea ta cu toti coi ce fac fapte bune, i ochiul tau BA
Si ca nu mi-am pätat numele meu
nici pe al tatalui meu in tara in care
eu aunt roabtt. Sunt singurit la tatäl meu si el nu mai are copii care sit-1 mosteneascit, nici rudenie apropiatä nici fecior ca sä ma pästreze i sä fin
nu fie pizmas când faci milostenie; nu-ti
nevasta lui. Rana acum mi-au murit
intoarce fata de la nici un Barman, ca nici Dumnezeu ed nu-si intoarcit fats, de la tine.
Cu indurare spre mine, ca sä nu mai aud astfel de ocitri!*
dacä ai putin, nu te teme sä faci milostenie dupit putinul pe care-1 ai,
sapte bitrbati; la ce sä mai tritiesc ? &teä nu socotesti sä ma omori, cautä,
Dad, ai mult, fa milostenie, iar
Panda numai asa iti vei strange o comoara frumoasä pentru ziva de
Atunci rugitciunea amiindorora fuse
ascultatit inaintea slavei marelui Dumnezeu,
restriste: Milostenia scapit de moarte si nu
Si Rafail a fost trimis ca sit-i vindece pe amindoi: pe Tobit sit-1 vindece de
Iasi); pe om sä intre in intuneric.
albead i pe Sara, fiica lui Raguel, s'o
Inaintea Celui Prea Inalt milostenia este un dar bun pentru cei care
dea de femeie feciorului lui Tobit i sd ferece in lanturi pe Asmodeu, duhul cel
o fac. 908
www.dacoromanica.ro
TORET, 5
Pazeste-te, copile, de once de,si mai intäi de toate sotie din neamul tatalui tau. Nu lua femeie sträina, care nu este din neamul tatälui ffindca noi suntem vlastarii proorocilor: Noe, Avraam, Isaac si Iacob.
vei teme de Domnul si te vei infrina de
la once pleat i vei face ceea ce este
fib:flare,
placut inaintea lui.
5.
Ingerul Rafail cincluze,ste pe ttincirul Tobie
Adu-ti aminte, copile, de sträbunii nostri,
in timpul cadtoriei. Atunci Tobie raspunse i zise: Tatii! Toate câte mi-ai poruncit le
c5, ei toti si-au luat sotii dintre fratii lor si au fost binecuvti,ntati in copiii lor, neamul lor va mosteni tara Canaanului. Si acum, copile, iubeste pe fratii täi i mima ta sä nu se trufeasc5, inaintea,
voi face !
Insä cum voi putea sä iau banii,
fratilor tai i inaintea fiilor i fiicelor poporului fau ca s5, te feresti iei sotie din neamul lor, caci trufia duce la
fara sa-1 canoso pe Gabael? Atunci tatál sau i-a dat zapisul i i-a spus: « Cautii pe cineva care 85, meargä cu tine voi prati cat voi trai, si du-te scoate banii! Si a plecat 85, caute pe cineva si a dat de Rafail. El era inger, ins& Tobie nu stia.
pieire i prilejueste neorânduiará
iar femeia netrebnicä te duce la paguba la lips& mare, fiindcil femeia netrebnica este mama foamei.
Nu opri simbria lucrätorului tau,
indatii. i daca asa vei sluji Domnului, el iti va riíspliiti. Ia seama la toate lucrurile tale i fii ingrijit in toatä, purtarea ta. Si ceea ce tie nu-ti place, altuia nu face. Nu bea vin 'Ana sä te imbeti
Si el ii zise: a Vrei sI. mergi cu mine In calatorie, la orasul Raghis din Media ? Cunosti tu tinutul? » Si ingerul i-a raspuns: a Vreau! Canoso bine drumul i chiar am s't mas
Imparte din painea ta cu eel fiamind i din hainele tale d celui gol. Cu
fiindca vreau 85,-i spun tatalui meu ». Si ingerul Ii raspunse: e Du-te, dar
ci
Cu betia nu calatori pe cale.
la Gabael, fratele nostru,»
Atunci Tobie Ii spuse : «Asteaptii-ma,
tot ce-ti prisoseste fit milostenie,iarochiul
nu zabovi ! »
Si Tobie se dure acasä i spuse tatalui sau: a Am gasit pe cineva care vrea sa. mearga ca mine s. i tatal sau
tau sa nu se uite cu ciuda când faci milostenie.
Fa pomana ca pitine i cu vin la mormantul celor drepti, dar nu face poman& cu cei pleatosi. Cere sfat de la orice om intelept si once sfat folositor nu-1 dispretui. Preamareste pe Domnul in toata vremea i cere ca Domnul 85, te calauzeasca pe &file tale si ca toate inceputurile
i
planwile tale ea izbuteasca,
zise: s Cheama-1 la mine, ca sä aflu din care semintie este si dac5 e ora de treaba, ea 85, cAlatoreasca pe cale cu tine ».
10. Si I-a chemat, i ingerul inträ in
casä i se inchinara cu plecaciune unul
la altul. Atunci Tobit il Intreba.: t Din cam
Waldo& nimeni nu poate sá fad, nimio din voia lui, ci numai Domnul därueste toate cele bune s't smereste dupa voia sa pe cine vrea. i acum, copile, adu-ti aminte de poruncile mele si ele sá nu se steargii din mima ta.
Si acum Ii spun despre cei zece talanti pe care i-am läsat in pästrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, in oiasul Ra-
ghis din Media. Nu-ti fie teama, copile, cá suntem sirmani. Ci vei ajunge chiabur, dacti te
semintie
s't
din care female esti tu ?
Spune-mi !
Si ingerul 11 raspunse: Cauti sa tii semintia si familia mea sau cauti un simbrias, care 85, insoteasca pe fiul tau In calatorie ? » Dar Tobit Ii luä vorba: a Frate ! Vreau sä stiu neamul si nurnele tau!» Acela ii raspunse: Eu sunt Azaria, feciorul marelui Anania unul dintre fratii tai ». Si Tobit Ii zise: Sä Iii sanatos,
frate, si nu te sup5,ra pe mine ea. am
909
www.dacoromanica.ro
TOB1T, 6
vrut ui till care este semintia si familia ta; tu insit, frate-meu, esti dinteo fa-
Atunci ingerul Ii zise: Prinde peetele! * i tänitrul prince pestele si-laruncit
pe Ionatan, feciorii marelui Simei, fiindcii am alittorit impreunit la Ierusalim, ca sá ne inchinam, duand pargä,
Si Ingerul Ii mai zise: Spinteca pestele si-i scoate inima, ficatul i fierea,
milk mare. Am cunoscut pe Anania
si
zeciuial& din roadele pämttntului. ei nu cazurä In rätiicirea fratilor nostri.
Tu te tragi dintr'un neam mare, frate! Inca spune-mi ce simbrie
pe titrm.
pe care pitstreazit-le cu grijil!* Si titnitrul filcu Intocmai cum poruncise ingerul, iar pestele il fripserä si-1
dau ?
*i pornirO amândoi mai departe
Ti-ajunge cumva o drahma pe zi i bani
pin& se apropiará de Ecbatana.
fiul meu ?
Azaria! Pentru ce cunt bune ficatul,
pentru merinde intocmai ca i pentru Si cleat, vii, yeti Intoarce sitatosi acasä, pe laugh' simbrie îi voi mai editoga ceva. »
Si ei se Impitcara asa. Si-i zise
lui Tobie: t Giaeste-te de drum si toria voastrit sä, fie in plin! » i fiu-situ
se gäti de drum, iar tatäl sáu ii zise: Du-te cu omul acesta! lar Dumnezeu,
care sitläslueste in cer, sä va. dea izbandä, la drum si ingerul säu sä, meargát cu voi.» amandoi iesirä sä plece i ainele Ulna-
rului fugea dupit. ei. Atunci Ana, mama lui, Incepu 0., piing& zise lui Tobit: *De ce ai trimis copilul? Nu era oare toiagul biaritnetelor noastre cfind el ne Insoles, pretutindeni ?
Mai bine ar fi ca banii aceia sit
nu-i mai avem, numai el sit se intoareit anittos aca,sit!
Dar tânitrul intrebit pe inger: Frate
mima i fierea pestelui?
Si el ii räspunse: « Daca, vre-un om, ori vre-o femeie, este chinuit de diavolul cau de vre-un duh rau, sit se afume cu mima i cu ficatul i nu-1 va
mai chinui; lar fierea, ea este bunä a se ungit cineva cu ea la ochi, cand are albeata, si se lecueste. Citnd ei se apropiará de Ecbatana, Ingerul zise e Frate!
Asta. searit vom minea la Raguel. El este ruda ta si are o singura fatä, pe Sara.
Si eu ti voi spune
sa.
ti-o dea
sotie, aci tie ti se envine mostenirea ei, ffindcit tu esti singur din de
neamul ei. cuminte.
i
fata este frumoasä
este deajuns pentru noi.* Si Tobit Ii zise ei: N'ai nici o soro, cad el se va intoarce aniitos aced): vei vedea cu ochii, Citci un Inger bun va merge Im-
Si acum ascultit Incoace la mine! Eu voi griti cu tatäl ei i, and ne vom Intoarce din Raghis, vom face Jaunts,. Cad eu stiu ca Raguel n'o di dupit un alt biírbat impotriva legii lui Moise, aril, eh se faca, vinovat de moarte, tu treci inaintea oricui, fiinda ie i se
si se va intoarce ambles.* Si ea îi ourmä plansul.
Atunci tänärul zise ciare inger: *Frate Azaria! Eu am auzit ea fata a
Cäci ceea ce ne däDumnezeu
preuni cu el; s't va avea izbandit la drum
cuvine mostenirea. »
fost maritatä, de sapte ori i cii. toti mirii ei au murit in camera de nuntit. i fiindcit
6.
Poposirea pe ((Irma Tigrului i princlerea unui pefte. Ralail indeamnd pe Tobie sci ia de femeie pe Sara.
eu cunt singurul fecior la tatia meu,
lar ei pleand la drum ajunsera
nu face nimitnui nici un räu, dead celor
seara la fluviul Tigru i masera. acolo. Si tänärul se cobori a, se scalde. Dar un peste sari din fluviu i vru
mä, tem ca nu cumva intrand Inläuntru sit mor si eu ca i cei mai dinainte,
fiinda pe ea o iubeste un diavol care
care se apropie de ea. Si acum ma tem ea sit nu mor sa pogor viata tatäiui meu i a maicii
mele, din pricina mea, cu durere in
inghita.
910
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 7, 8
mormânt, fiindea nu au alt fecior care
Dar sl Edna, femeia lui, si Sara, primirà ei cu huimä buni, $i junghiara, un berbec i gatira fiica lui, planserii.
ingroape. *
Ci ingerul ii räspunse: t Oare nu-ti
aduci aminte de cuvintele pe care ti le-a poruncit tat5.1 tau, ea
iei sotie
mai multe feluri de bucate.
$i Tobie zise lui Rafail: s Frate Azaria! Vorbeste despre ceca ce mi-ai
din neamul tau? i acum asculta-ma,
frate-meu: Ea va fi sosia ta! lar de diavol nu purta de grijä fiindca in
spus pe cale, ea sä se sfarseascä, pricinalb
i el spuse lui Raguel, iar Raguel imbie pe Tobie: Manâncii i bea i fii
noaptea aceasta ti se va da de sotie. Cand vei intra in camara de nunta, ja un carbune din tamaiernie 11A pune des,
supra o bucatici, din mima si din ficatul pestelui i afuma, i °and diavolul va mirosi, va fugi i nu va mai veni inapoi in veac de veac.
$i and vei intra la ea, sculati-va
amandoi i strigati catre milostivul Dumnezeu, si el vd va mantui i vä va milui.
en voie bunk ciici ti se cade sà iei pe
copila mea. Ins& se cade sà4i spun ade-
viral:
Pe copila mea am dat-o
dupii,
sapte barbati i când fiecare intra la ea,
murea peste noapte. Insa acum fii cu voie bun& !*
$i Tobie zise: s Nu voi manca nu voi bea pang, ce nu-mi yeti aduce-o, voi sá fiti martori inaintea mea*. Raguel zise: s De acum incolo ia-o po-
Nu te teme, caci ea este menita pentru
tine din veac si tu o vei mantui si ea va merge cu tine, si cred cä vei avea cu
trivit legii. Tu esti fratele ei si ea este
ea copii. *
Cand a auzit Tobie, a inceput s'o
a ta. Milostivul Dumnezeu st* va indrepte calea spre fericire I*
iubeasca i sufletul lui se lipi de ea foarte.
Apoi chemä. pe Sara, fiica
luand-o de mana o dete lui Tobie de sotie i zise: s latá, ia-o dupä legea lui
7.
Cdnitoria lui Tobie. Raquel incloindu-ae, ingerul Ralail U hotdrclgte pentru aceasta. aspdful de nuntd i e,elelalte datini.
Moise 13.1 du-o la tatrd taut* i i-a bine-
euvantat.
i ehemä i pe Edna, femeia lui, lua o hartie i serse invoiala pentru
i cand ajunsera in Ecbatana, se dusera la casa lui Raguel. Iar Sara le hiritisi i ei o hiritisira iesi inainte 1.
casatorie si o pecetlui. Apoi incepura sit manance.
pe ea i ea Ii duse in casa. 2. Atunci Ra,guel zise citre femeia sa Edna: s Cum seaman& tanirul acesta
Cu varul meu Tobit !*
intrebii, Raguel: t De unde sun3. teti, fratilor ? lar ei ii raspunsera: Din
semintia lui Nef tali, care au fost luati In robie in Ninive*. 4. Dar el le zise: *Cunoasteti voi pe fratele nostru Tobit?* i ei spusera: t II cunoastem
Pe urmä Raguel strigii pe Edna,
femeia lui, si-i zise: s Soro, giiteste odaia
cealalta si-i du inlauntru!* 16. i ea facu intocmai cum Ii porunci i duse pe Sara inlauntru. $i ea incepu si planga. Ci ea, indreptatind lacrimile fiicei sale, fi zise:
17. tIndrazneste, copila! Dumnezeul cerului si al pamantului sa-ti facâ parte de bucurie in locul mahnirii tale. Indrazneste, fiici!
5. *i el ji Intrebii: o E sanitos
ei zisera:
8.
E sanatos voinic I* i Toble
mai zise: s El e tatal meu! 6. Atunci sari Raguel binecuvanta incepu sa zise: s Tu esti feciorul unui om cu mare vaza!* i cand auzi ca Tobit pierduse vederea, se mahni i planse.
Tobie face intocmai dupel efatul lui Ralail. Rugdciunea lui Tobie gi a Sarei. Ei rdnIdn amdndoi neatingi.
1. Dup.& ce isprivira de mancat, dusera si pe Tobie la Sara in odaie. 911
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 9, 10 Si pe cand mergea isi aduse aminte
de vorbele lui Rafail i luä carbunele din tämtliernic i puse mima peatelui ficatul i afumä eu ele.
Gaud diavolul simti mirosul, fugi pana in Egiptul de sus, unde ingerul fereca in lanturi. Si dup.& ce amandoi se incuiara In
odaie,
Tobie sari din pat pi zise:
Scoalä-te, soro, sa ne rugam ca Domnul
sa ne miluiasca! Si Tobieincepu sà se roage: 4 Pro-
sliivit 85, fii tu, Doamne, Dumnezeul rintilor noptri, i preamarit ad fie numele tau cel !ant i slavit in veci! Sa te preamäreasea pe tine cerul i toat,e
fapturile tale! Tu ai zidit pe Adam i i-ai dat aju-
tor pe Eva, femeia sa. Si din ei s'a niiscut
neamul omenesc. Si tu ai zis: a Nu este bine sit fie omul singur; sa-i facem un ajutor asemenea lui
Si acum, Doamne, nu din poftii.
trupeascli iau pe sora mea aceasta, ci ca sotie. Miluepte-ma, ca sa pot ea ajung la IA:trill-lets impreunä ou ea. o
Si ea zise cu el:
« Amin! »
i in noaptea, aceea dormirá amin-
doi.
Dar Raguel, sculandu-se, purcese sa sapo o groapa zise: 4 Nu cumva sä moara si el*. Apoi °and Raguel se intoarse acasa, zise eittre Edna, sotia lui: a Trimite o slujnica sá vadii, dad', el mai triiiepte. lar de nu, sa-lingropam, ca nimeni sa nu afle ! Si slujnica deschise upa i, intrancl
lor. Milueste-i pe ei, Doamne, i da-le ea petreaca viata cu sanatate, cu bucurie cu indurare! Apoi porunci slugilor sa astupe groapa.
Si el le fact! °spat de nunta pai-
sprezece zile.
Si inainte ca sá se sfarseasca
zilele de nuntil, Raguel 11 jura ca nu plece pa,na nu vor trece cele paisprezece zile de nunta,
Si dupii, aceasta sá ia jumata,te din averea sa i si se due& saniitos la tatal
lui: a lar partea care va mai ramanea:
dup5, ce voi muri i eu i femeia mea #. 9.
Tobie se inloarce la piirinfii
i Tobie strigà pe Rafail zise: q Frate Azaria! la-4i un rob Ili doll& camile i porneste spre Raghis in Vara Mediei, la Gaba,e1, ja banii i mi-i ad& la nuntä, Fiindca Raguel m'a jurat sä nu plec.
Taal meu nurnitrio, zilele 0, daca
voi z5,bovi mult, el se va mahni foarte!* Si Rafail pleca i merse la Gabael dadu zapisul, i Gabael Ii aduse punga cu sigiliurile i i le ditdu. Si amandoi se sculara la manecate venirii, la nunta. i Gabael binecuvanta pe Tobie si pe femeia lui. 10.
Plecarea Jul Tobie. i Tobit, tatal s5,u, numära fiecare
grisi pe amandoi dormind.
zi. Si cand s'au implinit zilele calatoriei
spuse csa el
ei Inca nu veniserä, El zise: a Poate cft, au fost opriti acolo, sau poate Gabael sä fi murit si n'a
Apoi iei afar&
träieste. Atunci Raguel slavi pe Dumnezeu
pi zise: a Proslavit sa fii tu, Doamne, cu toatit slava curatil i sfanta i si te
laude pe tine sfintii
i
toate fapturile
tale pi toti ingerii i toti alepii tai ! Pro-
s15,veasca-te pe tine in veci! Proslävit sà fii tu pentru cá m'ai
bucurat pi nu mi s'a intamplat nimic, dupa cum socot,eam, ci te-ai purtat cu noi dupa mare mila ta. Proslävit sit fii tu, fiindca te-ai indurat de doi copii singuii la parintii
912
avut cine sit le dea banii! Si s'a intristat foarte. Dar femeia lui ii zise: q Copilul a
murit, de aceea intarzie atata!* Si ea
incepu sa-1 planga
i
zise:
a Mi-e jale, copile, ea te-am läsat sá pleci, tu lumina ochilor mei i Tobit zise catre ea: e Taci ! N'ai grijä, did el e sänittos! Atunci ea II intampina cu vorba: Taci t Nu m5, insela, copilul a murit
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 11, 12
Si iesea in fiecare zi
afar& la drumul pe care plecasera. Ziva nu manca nimic, iar nopti intregi nu inceta sä, planga pe
ei, 'Ana and trecura cele zile de nunta, cu care jurase Raguel ca sä le petreacii la el. Tobie, fiul paisprezece
Ins& Tobie zise lui Raguel: o Da-mi
drumul sa plec, deoarece tatä.1 meu
maia-mea nu mai au nadejde sa. mai vazil, o. Si socru-situ Ii raspunse:
Stai!
Cad eu voi trimite o stafeta la tatal tau, ea dea de veste despre tine.* Dar Tobie Ii zise: o Nu, ci da-mi drumul
sà ma due la tatal meul* Si Raguel se sculâ vi-i dadu pe
Sara, femeia lui, i jumatate din avere: robi, dobitoace i bani, Si-i binecuvanta si-i lasa sä, piece zicand: o Dumnezeul cerului sa v facâ parte de copii inainte de moartea mea! Si cátre femeia lui zise: Cinsteste pe socrii tái, care acum taunt parintii tai,
sa aud veste buna despre tine !* Si
el o saruta. Atunci Edna zise lui Tobie: o Iubite frate ! Dumnezeul cerului sit te aduca inapoi i sit má invrednicea,sa, sé, vad copiii tai din Sara, fiica mea, ca
eu sa má veselesc inaintea Domnului. Si iata iti incredintez pe fiica mea in grija ta. N'o amäri!*
Dupii acestea Tobie a plecat, preamarind pe Dumnezeu, câ i-a dat izbandi la drum si-si luá ramas bun de la Raguel si de la Edna, femeia lui. 11.
Intoarcerea tut: Tobie la casa pdrinteascd. Vindecarea lui Tobit. Sdrbdtorirea nuntii cu bucurie.
Si and 1-a zarit a vine, ziso atre tatal lui: o Iata, fiul tau vine cu tovarául de drum! Si Rafail zise: o Stiu, Tobie, ca tatal tau va capata vederea, Ci unge-1 cu fiere la ochi va intepa, s'o stearga ca sá cada albeata, el va vedea *.
Si Ana alergand inainte cázu de gatul fiului ei si-i zise: Te-am vazut, copile, de acum pot sit mor plansera.
Si amândoi
Atunci Tobit iesi la usa si se lovi. Fiul sau ins& alergä, inaintea lui,
Si apuca pe tata-situ unse ochii cu fiere ziand: o Curaj, tata! Si and incepu intepe, el se sterse la ochi, i albeata se coji de pe ochii lui,
Si vazand pe fiul lui cazu de gatul
lui i plangand Ii zise:
o Proslavit ni. fii tu, Duinnezeule, prosavit sa fie numele tau in veci, proslaviti sa fie toti sfintii tä.i ingeri, fiinda, pedepsindu-mä, te-ai i indurat
de mine, aci jata vad pe Tobie fiul meu!*
Atunci fiu-sau intra in casa bu-
euros i spuse tatalui sau marile lucruri
care s'au intámplat in Media. Si Tobit iesi in intampinarea nurorii sale, cu bucurie, pan& la poarta Ninivei laudánd pe Dumnezeu. Si cei care il vedeau cá umbla, se minunau cä i-a venit vederea. Si Tobit marturisea Inaintea lor cä Dumnezeu se indurase de el. 17. Si and Tobit se apropie de nora sa Sara, i se inchina cu pleciiciune zise: o Bine ai venit sanatoasa, fiia, ! Slavit a fie Dunmezeu care te a adus la noi i tatäl tau i maia-ta!»
Si toti fratii lui cei din Ninive
se bucurara.
Ninive. Si atunci Rafail zise lui Tobie:
Si a venit i Ahicar, precum Nadan, nepotul lui, si a tinut nunta lui
tale si sá randuim casa.
Iugerul Rafail se descopere lui Tobit spune ni taptele lui bitne l-au invrednicit
1. Si mersera pan& se apropiará de
« Oare nu stii tu, frate, cum ai litsat pe tatal tau?* Sib grabim pasul inaintea femeii Ia cu tine fierea pestelui!* Si ei
zorira pasul, i ainele alerga dupa ei.
Si Ana statea i privea in drumul
fiului ei.
Tobie sapte zile cu mare veselie. 12.
de tclmdduire.
1. Si Tobit cherna pe fiul sail Tobie si-i zise: o Fiule, vezi de simbria tova.913
www.dacoromanica.ro
os
TOBIT, 13 rasului tau de drum si sa-i mai dim ceva si pe deasupral* Dar el Ii raspunse: Tatit! N'am sit fiu in pagubá daca-i voi da jumatate din ceea ce am adus, Fiindca, el m'a adus siinatos acasa, ba ilia, a lecuit i pe neva,sta-mea, a adus banii mei si te-a lecuit si pe tine.» Atunci biitránul zise: I se cuvine !
Atunci cei doi se spiiimantará si de spaima cazurà cu fata la pämant. Dar el le zise: i Nu va spiiiman-
tati! F4i pe pace si preamar4i pe Dumnezeu deapururi!
Caci nu de voia mea am venit,
ci dupa voia Dumnezeului nostru, pentru
aceasta preamiriVi-1 pe ella veci! In toate zilele m'am aratat voila n'am mancat i n'am baut, ci voi
Apoi cherna pe inger vi-i zise: e Ia jumatate din ceea ce tqi adus ».
vazut o vedenie.
si le zise:
Proslaviti pe Dumnezeu preamari0-1 si-i multum4i inaintea tuturor celor vii pentru ceea ce el a facut Cu voi. Frumos lucru este ea preamarim pe Dumnezeu i sa preainaltam numele lui i sa vestim, slávind, lucrarile lui! Nu zaboviti ca sa-i multum4i lui. Frumos lucru este sit Vnein ascunsi
fiindca eu ma ina4 la cel ce m'a trimis pe
ivealá faptele cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mnäret. Face0 bine, cad numai
13.
Atunci ingerul ii chema deoparte
taina unui imparat, ins& ea sa, dam la asa nu va da peste voi raul. Bun lucru este rugaciunea cu post, cu milostenie cu dreptate. Mai bine putin cu dreptat,e, decal mult i cu nedreptate. Mai bine este sa faci milostenie, decat sii aduni aur, Caci rnilostenia scapa de moarte ne curb:1,We de once pacat, Cei ce fac milostenie i fapte bune vor trai mult. Pad:di:4H stint vrajmasii vietii lor.
Si acum preaslaviti pe Domnul,
mine, iar tot ceea ce s'a intamplat,
scrieVi inteo carte!» Si cand s'au sculat de jos, ei nu-1 mai vazura. Si ei proslavira marile i minu-
natele savarsiri ale lui Dumnezeu i in ce fel ingerul lui Dumnezeu li s'a aratat lor.
Cdntarea lui Tobit. 1.
i Tobit scrise o rugaciune de lauda
zise:
2. A Prosliivit sa fie Dumnezeu impár4ia sa in veci! Caci el pedepseste el milueste, el pogoarä, in iad i el ridica din iad, i nimeni nu poate sit
scape din mana lui.
Lauda0-1 pe el, voi fili lui Israil,
i acum nu voi ascunde nimio in
fata voasträ, 6.6 v'am spus: Frumos lucru este sa tinem aseunsa taina unui impárat, insa ca sa dam la iveala faptele
cele mari ale lui Dumnezeu este lucru mtirq.
Si cand te rugai tu si nora ta Sara, eu duceam jertfa rugaciunii voastre intea Celui &ant, i cand ingropai la fel eram eu langii tine,
inaintea neamurilor pagitne printre care el ne-a risipit, Si acolo vestiti striilucirea lui. InaltAV-1 pe el in fata tuturor celor vii, caci el este Doinnul nostru i Dumnezeu parintele nostru Mtn.' toti vecii. El ne pedepseste pentru toate gresalele noastre i iarási ne milueste
ne aduna dintre to0 paganii, printre
Si calla nu pregetai sa te scoli
lasi pranzul tau, ea sit te duci sá ingropi mortii, aceasta fapta bun& nu mi-a ramas ascunsa, ci eu eram cu tine. Si acum Dumnezeu m'a trimis sa te tamaduesc pe tine i pe nora ta Sara. Eu stint Rafail, unul din cei sapte sfinVi ingeri care due rugaciunile celor sfirqi i intra in fata slavei Celui Mat.* 914
care noi am fost Daca va veti pocai din toata mima
voastra si din tot sufletul vostru yeti intoarce cu credinta catre el, si el se va intoarce catre voi i fqa sa nu si-o va ascunde.
Priviti apoi la ceea ce va face el cu voi, pros/avi0-1 pe el cu toatá gura voastra i laudat,i pe dreptul Stapan inalta0 pe Imparatul cel vesnic.
www.dacoromanica.ro
TOBIT, 14
8. Eu il märturisesc pe el in tara in
14.
care potreo ca rob, sizi vestesc put,erea mirirea lui inteun popor de pacittosi. voi pdcdtosilor, i faceti fapte
Cele din unnd, clips din viata lui Tobit vi a lui Tobie.
si se va milostivi spre voi.
laud&
Si Tobit
bune ! Cine stie (lac& el nu vä va indragi
9. Pe Dumnezeul meu Il voi Malta sufletul meu 25, inalte pe Imparatul
Dumnezeu si sä-1 prosläveasca.
Si el a ajuns tare batean. Atunci el
chenul pe fiul sEtu i pe nepotii sai
drepti iaräsi se va milostivi. Proslaveste pe Domnul cum se cuvine i laud& pe vesnicul ca iarài cortul shu sa fie cu bucurie inältat in rnijlocul tau, Si 86, bucure pe toti roba i sä arate dragoste celor dosäditi in neam de neam pins& in veci.
zise lui Tobie: Copile, ja pe fiii tái! Vezi, eu am irnbatränit si aunt aproape siivtirse,sc din viatä.
Du-te in Media, fiule, did eu cred tot ceea ce a rostit profetul lona despre Ninive, cä anume cetatea va fi nimicitá, fratii nostri vor fi risipiti pe párnânt departe de tara cea mitndrä, i ca Ierusalimul va fi pustiit, cá templul lui Dumnezeu va fi parjolit si va fi pustiit pitná la o vreme, iar in Media va fi pan& la
Multe popoare vor veni de de-
parte la numele Domnului Dumnezeului
laud& iti vor aduce. Blestemati sä fie toti cei ce te
uriisc pe tine. Binecuvântati sä fie in veci cei ce te iubesc pe tine. Bucurii-te i te veseleste pentru feciorii celor drepti, cdci ei vor fi adunati i vor proslavi pe Domnul celor drepti! Fericiti sunt cei ce te iubesc pe tine, chei ei se vor bucura de pacea ta.
Fericiti sunt toti cei care au fost maniti de biltaile tale, clici ei se vo' r
veseli de tine, and vor vedea toot& stritlucirea ta i se vor veseli in veci. Suflete al meu, proshiveste pe Dumnezeu, pe rnarele impgrat,
Caci Ierusalimul va fi din nou
zidit cu safir, cu smarald si pietre nestimate, i zidurile tale i turnurile tale intariturile tale cu aur curat. i ulitele Ierusalimului vor fi pardosite cu beril, cu carbuncul i cu pietre sclunpe din Ofir. 18. Si toate ulitele lui vor rosti: Aliluia! » i vor proslAvi pe Domnul zicand: a Proslavit ea fie Dunmezeu care te-a inältat pentru vecie !
clintarea lui de
Tobit era de cincizeci si opt de ani and si-a pierdut vederea, i dupii, opt ani iaräsi si-a cäpätat-o. El fiicea milostenie si nu contenea sä se teamä de
cel ceresc i sä se bucure de mirirea lui. Toti sa-1 preamareascit multumeascli in Ierusalim: Ierusalime, cetate sfântä ! Si pe tine te va pedepsi el pentru faptele máinilor tale t;ii spre fiii celor
nostru, cu daruri in mänä i cu daruri pentru cerescul Impärat. Si din neam in neam te vor prosavi i cintare de
8611.0
o vreme mai multit pace. Si Dumnezeu se va milostivi
si-i va intoarce pe ei in Ord i vor zidi templul, dar nu ca acela dintâi, pan& se vor implini vremurile cele din veac hottirite. Apoi se vor intoarce din robie vor zidi din nou Ierusalimul cu strälucire. i templul lui Dumnezeu va fi zidit inteinsul pentru toate neamurile viitoare zidire märeatä precum au griat despre el proorocii. Si toti pitgtinii se vor intoarce la adeviir si se vor teme de Domnul Dumnezeu, i vor ingropa in piimânt idolii lor i vor proslavi pe Domnul, Dar si poporul säu va prosavi pe Doranul i Domnul va *Malta pe poporul sail, si se vor veseli toti cei ce iubesc pe Domnul, cu adevärate fapte bune, fac5,nd milostenie cu fratii nostri. Si acum, copile, plead'', din Ninive,
c5,ci se va adeveri tot ceca ce a rostit profetul Iona. Tu ins& plizeste legea i poruncile, fli milostiv i drept, ea sä-ti fie bine,
ingroapi-m5, dupil cuviintä si pe maica ta liIngd, mine, si nu mai zabovi in Ninive. Fiule ! Adu-ti aminte ceea ce Nadab
i-a &cut lui Ahicar, cel care I-a crescut 916
www.dacoromanica.ro
58*
IUDITA, 1
pat-o lana tatal sau. ApoiTobie a plecat cu sotia i cu fii,i s'al la socrul säu in Ecbatana. $i el ajunse, la adánci i cinstite
pe el, cum de la lumina 1-a dus la intuneric s't toate cate i le-a rasplatit. Dar Durnnezeu a mantuit pe, Ahicar, iar acela vi-a luat rasplata, coborindu-se in
batra,nete si ingropil cu cinste s't pe socrii
intuneric. Ahicar a facut tnilostenie Ffi a fost mantuit din laturile mortii, pe care acela i le intinsese, irisa Nadab cazu in laturi i pieri.
sai si le mosteni averea lor s't pe a lui Tobit, tata' situ.
$i el muri in varsta de o suta i apte de ani in Ecbatana
$i acum, copii, ved* ce poate
doulizeci
din Media,
si faca, milostenia s't cum fapta cea buna
$i inainte de moarte a auzit vestea despre pieirea Ninivei, pe care o
mântueste h> $i pe cand el rostea acestea, i-a iesit sufletul. $i el era in varstà de o sutil' cincizeci si opt de ani. i fiul silu 1-a ingropat cu cinste. $i cand a murit Ana, el a ingro-
cuprinsesera Nabucodonosor i Ahasveros.
astfel, inainte de moarte, a putut
se bucure de pieire,a Ninivei.
CARTEA IUDITEI multe popoam care se stransera laolalta impotriva Caldeilor. Dar Nabucodonosor, imparatul Asi-
1.
Rdzboiul intre Nabucodonoscrr
Arpaxad.
Arpaxad este infrtint.
rienilor, trimise crainici la toti locui-
torii Persiei s't catre toti aceia care locuiau spre asfintit, catre locuitorii Ciliciei i ai Damascului, ai Libanului ai Antilibanului, precum i catre cei ce
Era in anul al doisprezecelea al
imparatiei lui Nabucodonosor, care a domnit peste Asirieni in marea cetate Ninivei, i in vremea domniei lui Arpasad, care a domnit peste Mezi in Ec-
locuiau pe tarmul m'Axil,
$i la popoarele care salasluiau in Carmel si in Galaad si in Galileea de sus si in larga campie a Ezdrelonului, $i catre toti aceia care locuiau in Samaria si in orasele ei i dincolo de
batana.
Acesta zidi imprejurul Ecbatanei
ziduri din lespezi de piatra Mate in
patru colturi, lespezi lungi de trei coi si late de trei coi, i zidurile erau inalte de saptezeci de coti si late de cincizeci
Iordan pana, la Ierusalim, i in Bet-Anot
In Halhul i in Cades pana la fluviul Egiptului, s't in Tahpanhe,s i in Ramses si intreaga tara Gosen,
de coti.
$i el ridica, deasupra portilor ceturnuri inalte de o sutil, de coti si late de saizeci de coti.
Pana dincolo de Tanis si de Memfis,
s't
$i-i fácu porti, porti inalte de sapte-
hotarele Etiopiei.
zeci de coti si late de patruzeci de coi, ca sa poata iesi uriasa sa ostire si pe-
Dar locuitorii pamantului intreg
dispretuirá cuvantul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, Efi nu pornira cu
destrimea.
In zilele acelea, imparatul Nabu-
el la razboi, fiindca ei nu se temeau
de el, ci-1 socoteau ca pe un om oarecare. i asa ei trimisera pe crainicii lui
codonosor porni cu razboi impotriva im-
paratului Arpaxad, in se,sul cel mare, odia, in se,sul din tinutul Ragau. i s'au pornit impotriva lui toti locuitorii fesului i toti cei ce locuiau de-a-lungul Eufratului si al Tigrului s't al fluviului Ulai, i cei din sesul lui Arioh, regele Elimeilor, precum Efi foarte
la toti locuitorii Egiptului pana in
inapoi cu mainile goale i plini de ocarä. Atunci Nabucodonosor se manie
foarte impotriva acestui tinut intreg s't se jura, pe tronul M'u si pe impiiratia sa, ea sa-Efi razbune pe toate tinuturile Ciliciei si ale Damascului i eu sabia 916
www.dacoromanica.ro
IUDITA, 2
sa sa nimiceascä pe toti locuitorii din tara Moabului i pe fiii lui Amon, Iudeea toata si pe toti locuitorii Egiptului pana la tinutul celor doua Mari. i in anal al saptesprezecelea, el naväli cu armata sa impotriva imparatului Arpaxad infranse in luptii nimici toatá ostirea lui toatà calarimea, precum 1.1 ti:ate carele lui de rázboi. Apoi cuceri cetatile lui i pätrunse
pana la Ecbatana, cuprinse turnurile, pustii uliele ei i stiálucirea ei o fácu de °cara, lar pe Arpaxad 11 prinse in muntii
Ragau, Il strapunse cu varful lancii in aceeasi zi Il omori.
16 i el se intoarse la Ninive impreuna Cu cei care se aläturasera de el, o foarte
mare multime de popor razboinic. acolo se odihni i fácil ospat o finta dourtzeci de zile.
2.
Nabucodonosor trimite pe Olofern sd pedepsea,scd Cilicia, Mesopotamia si Damascul.
In anal al optsprezecelea, in a douiizeci
i doua zi a lunii inthia, a iesit
zvon in palatul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, ca el se va räzbuna pe intreg tinutul acela, precum zisese.
Atunci el a chemat la sine pe toti drega.torii si pe toti boierii sal i le-a impartásit lor planul tau tainic i hotárirea ea neclintità, ca ea nimiceascn intreg tinutul acela. Irisa aceia socoteau ca porunca lui, ca s'A nimiceascá total, nu poate sil, se adevereasca.
i dupa ce s'a isprilvit sfatul, Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, a cheinat pe Olofern, generalul ostirii sale, care
era al doilea in carmuire dupa el, zise:
e Asa porunceste marele impärat, stapanul lumii. Porneste j ja cu tine
oarneni cu nadejde in puterea lor, o
mita doulizeci de mii de pedestrasi, iar cai i calareti douiisprezece mii; $i sa te indrepti spre intregul tinut
de la soare-apune, fiindca ei n'au ascultat de porunca gurii mele.
i sa le spui sa pregateasca pentru mine phmant i epa, fiindca intru urgia mea voi porni impotriva lor i voi acoperi fata pamântului cu picioarele rAzboi-
nicilor mei, azora ii voi da pe ei prada. Ranitii lor sä umple vagaunile stancilor i toate raurile, i Eufratul sä fie plin de lesurile lor, cand va fi sa-1 treci, lar pe robii lor Ii voi t'AA panä la capätul paraantului. Deci porneste supune intregul lor tinut. i daca se vor da in mana ta, pastreaza-mi-i pentru ziva pedepsei lor.
Pe cei ce nu vor sä, se supuna,
sä, nu-i erute ochiul tau, ci pretutindeni mortii i jafului, Caci pe viata si pe imparatia mea jurat-am i Cu mana mea voi implini juramântul. Tu deci nu calca nici una din poruncile stäpitnului tau, ci imphneste-le precum ti-am poruncit si nu zäbovi ! » $i dupa, ce Olofern iesi de la imparat, cherna la sine pe toti voevozii pe capeteniile si pe capitanii otirii asiriene,
i numärá trupele alese pentru
luptä, o mita douäzeci de mii de oameni douasprezece mii de arcasi caldri.
si-i puse in rand cum se pune o ostire gata de ritzboi. i lua o foarte mare multime de cämile, de asini Eji de catäri pentru dus poverile lor, iar oi, boi i capre, cat nu se puteau numära, pentru hrana lor, Precum i bogatie de merinde pentru fiecare ostas, i aur i argint foarte mult din palatal imparatului. i pm-ni la drum, el i toatik, ostirea
lui, ea ea o ja inaintea imparatului Nabucodonosor, inda cu carele i eälaretii cu pedestrimea cea almsá ea, acopere toata fata pämantului spre soarea pune.
i n'ultimen care i-a insotit pe
ei era ca lacustele de numeroasa, ift ea nisipul pámantului: multimea lor era nenumbiratii.
i el iesi din Ninive i se indrepti spre sesul Bectelet, trei zile de drum. asezara tabära de la Bectelet pana
aproape de muntele care se aftá la miazanoapte de Cilicio, de sus._
941 www.dacoromanica.ro
IUDITA, 3, 4 Dup5, aceasta lua intreaga sa osare, i carele, i picea
pedestrasii, calaretii
de acolo in munte. i el impritstie pe Put FA Lud
jefui pe fiii lui Rasis si pe fiii lui
Ismail, care locuesc la marginea pustiei,
spre miazii-zi de tara Helei/or. El trecu Eufratul i strabatu Mesopotamia i nimici toat,e cetatile intarite de pe räul Abrona pan& la mare. El cuprinse tinutul Ciliciei i ni-
mici tot ce-i iesea in cale EA ajunse pana in tinutul Iafetului, care este la miaz&-zi de Arabia,
i impresura pe toti fiii lui Madian, ame asezärile lor i jefui t'Ariete
i ei precum ì intreg tinutul invecinat il primir5, cu cununi, ou danturi i cu cantece insotite de daira. Cu toate ace,stea el pustii intregul
lor tinut si dumbr5,vile Ion le tale, avand de gand sä, nimiceasc5, toti zeii pamán-
tului, ea toate popoarele sa i se inchine lui Nabueodonosor i toate limbile neamurile 85, i se roage ca unni dumnezeu.
i asa ajunse el la Ezdrelon, aproape
de Dotan, care se af15, in fata marelui
ses al lui Iuda,
asez5, ostirea futre Ghibeea
Schitopolis, unde a zabovit o luna de zile ca sa-si adune toate poverile ostirii sale.
lor,
Apoi se pogori in ciimpia Damascului, pe vremea secerisului, i pitrjoli toate lanurile i nirnici toate turmele de oi
cirezile de vite, jefui cetätile lor si pustii toate tarinile lor, iar pe flacali lor Ii trecu prin a,scutisul 28. Atunci Ii cuprinse frica si tremurul
pe toti locuitorii de pe malul din Sidon, din Tir si din Aco, i toti locuitorii din Iamnia, din Asdod si din Ascalon se ingrozeau de el. 3.
Multe popoare trimit soli la Ololern, ca ad i 8C supund, dar el ILU conteneste jaful pustiirea.
Atunci trimisera la el soli cu indemnuri de pace si cu vorba:
a Tata', noi stiim inaintea ta ca robi ai imp5,ratului Nabucodonosor, ci fA cu
noi ceea ce ti se pare bun in fata ta.
Iat5 gospodariile noastre, toate tarinile noastre, turmele i cirezile i toate trtrlele asezitrilor noastre sunt inaintea
ta ca sä faci cu ele cum iti va placea.
Iat5,, i cet5,tile noa,stre i locuitorii
dinteinsele sunt robii tái! Vino si
f5,
cu ei cum crezi cö, este bine in ochii tia! *
i dup5 ce crainicii venirà la Olofern si-i spusera lui toate cuvintele adestea,
El se cobori ca oitstea pe tärmul Märii si puse stritji in cetätile intarite dinteinsii pentru ostirea lui meni unu si unu.
4.
Olofern poraeste impotriva Iudeilor. Ei postesc si se roagd lui Dumnezeu. Cuvdntul arhiereului Ioachim.
Când auzira fiii lui Israil cei care locuiau in Iudeea, de tot ceea ce 010fern, generalul lui Nabucodonosor, imparatul Asirienilor, facuse popoarelor FA
cum le jefuise toate templele lor si le nimicise,
Se späimantarit in fata lui foarte tare si se turburar& din pricina Ieru-
salimului si a templului Dumnezeului lor,
Fiinda nu trecuse multa vreme de când se intorsesera ei din robie abia de curtind tot norodul Iudeei se stränsese la un loe, i dupii pingarirea care se intitmplase, odoarele sfinte, jertfelnicul i templul fuseser5, iarAi sfintite. i ei trimiser& in tinutul Samariei i in sate si la Bethoron si la Bel-
main si la Ierihon si la Hoba si la Hator In valea Salemului,
i pusera straja pe toate virfurile muntilor celor mai inalti i intarirli toate satele muntelui i adunará in sate merinde, pregatindu-se de rázboi, cáci lanurile lor fuse,serii, secerate de curand. Ioachim, arhiereul din zilele acelea
In Ierusalim, scrise locuitorilor din Betulla si din Betomestem din preajma Ezdrelonului, inaintea ctimpiei celei mari, In apropiare de Dotan, S& intiireasc5, trecittorile muntelui,
fiinda prin ele drumul rizbea epre Iu-
918 www.dacoromanica.ro
TUDITA,
deea, si era usor stt impiedice trecerea,
fiindc5, o trecittoare era ingustä cel mult
pentru doi oameni. Si fiii
lui Israil facuri intocmai
dup5, porunca arhiereului Ioachim si a braránilor intregului popor al lui Israil, care tineau sfat in Ierusalim. Atunci intreg Israilul strigit cOtre Dumnezeu cu mare rtivnit FA se smeri cu infocare. Atat ei cat i femeile i copiii lor,
vitele Ffi streinii i simbriasii i robii cumpärati se incinserii ca sac peste coapsele lor.
Si tot Israilul, bàrbati, femei
copii, locuitori ai Ierusalimului, &tzar&
cu fata la pánaänt in templu si-si presarari cenus5, in cap si intinser5, yesruintele lor de jale in fata Domnului. Asijderea îmbrâcarl
i jertfelnicul
cu sac si strigarä cOtre Dumnezeul lui
Israil inteun cuget i ca infocare, ca
sä nu la,se pradit pe copiii lor si pe femeile lor jaf, i orasele mostenirii lor nimicirii, i templul pángitririi si ocirii batjocurii piglnilor. Si Domnul auzi glasul lor i vitzu obidalor, i norodul din toati. Iudeea i locuitorii Ierusalimului postirli, mai multe
zile in fata templului Domnului celui
atotputernic. Si arhiereul Ioachim, impreunä cu toti preotii stittatori i slujitori inaintea
Domnului, încini cu sac peste coapse,
aduceau arderea de tot de fiece zi
juruintele i darurile de bun& voie ale poporului. Si cu cenus5, presitrati, pe mitrele
lor strigau &are Domnul din toatä puterea lor, ca 85, caute cu indurare atre intregul neam a lui Israil.
pise Malt, lar in cOmpii au asezat obstaeole.
Atunci, turbat de mänie, chemii pe toti principii Moabului si pe toti capitanii Amonitilor si pe toti satrapii de pe tiirmul Si le t Spuneti-mi, feciori ai lui Canaan, cine este norodul acesta care
locueste in munte, ce fel de orase stint
acestea in care el locueste, care este
num5,rul ostirii lui EA pe ce se sprijinit puterea i därzenia lui, si cine este ge-
neralul ostirii lui? Si pentru ce numai el mi.' dispretuieste dintre toti locuitorii de la soareapune si nu ies intru inampinarea mea ?»
Atunci Ahior, capetenia fiilor lui Amon, luä cuvitntul i zise: o Sbi asculte stitpanul mea cuvántul din gura robului situ, caci vreau spun adevärul de-. spre norodul acesta, care shhislueste in munte alitturi de tine, si sä, nu iasit minciunit din gura robului trim Oamenii acestia stint urmasii Caldeilor,
Si inainte vreme locuidt in Meso-
potamia. Si fiindcä ei nu voirit sit se
inchine dumnezeilor phrintilor lor, care locuiau in tara Caldeilor, Se lenidadt de legea parintilor lor si se inchinari, Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Si din aceastä pricinit párintii lor i-au gonit din fata dumnezeilor pe care será i atunci ei fugirá in Mesopotamia, unde bocuirá vreme indelungati. Apoi Dumnezeul lor le porunci laso sälasurile i s5, piece in tara Canaanului. Si ei se asezarit inteinsul f}i se imbogOtirli ca aur, cu argint i cu turme nenumOrate.
Pe urm5, se pogoririt in Egipt,
5.
Ahior, cdpetenia Amonifilor, inOiinfeazei peOlofern despre pregittirile de rdzbai ale Iudeilor si povestesste email istoria acestui
popor. Dacti Dumnezeu va pirdsi acest popor, Ob/em Li va putea birui. 1. Lui Olofern, generalul ostirii asi-
riene, i-a sosit vestea ci fiii lui Israil
se pregittesc de luptit, c5, au inchis treditorile muntilor i oft au intärit orice
din pricini cit o foamete bantuia in tara Canaanului, i sälksluir5, acolo, atät ettt gäsirä, hrand i ajunser5, popor numeros:
neamul lor era nenumarat. Atunci se sculä impäratul Egiptului i cu siretenie ii obijdui pe ei, vi-i asupri cu fikutul de ciirimidit si-i puse In rändul robilor. Dar ei strigarit cktre Dumnezeul lor, care bettu tara Egiptului ou pletgi 919
www.dacoromanica.ro
IUDITA, fár leac, din care pricinä Egiptenii
gonna din fata lor.
Apoi Dumnezeu seca Marea Rosie inaintea lor, Si-i calauzi pe drumul spre Sinai spre Cades-Barnea, i ei izgonira pe toate noroadele care locuiau in pustie.
« Caci noi nu ne temem de fiii lui Israil, eaci iata, ei sunt popor fish' put,ere i fara vartosie pentru o puternica impotrivire.
De aceea noi vom porni impotriva lor i ei vor fi ca o imbucatura pentru intreaga oaste a ta, stapane Olo-
Si locuira in tara Amoritilor prin puterea lor nimicira pe toti locuitorii Hesbonului, apoi, dupa ce trecura
fern. *
muntos.
Oliera se
Pe urmä gonirii din fa te lor pe Canaaniti pi pe Pereziti, pe Iebusiti
tulia
Iordanul, pusera stapanire pe tot tinutul
pe locuitorii Sihemului, precum FA pe toti Gherghesitii, i locuira acolo vreme inde/ungatä. Si atat cat nu piicatuirii, impotriva Dumnezeului lor, avurii, parte de feri-
cire, fiindch este cu ei un Dumnezeu, care uraste nedreptatea. Dar cand se razletirit de calea
pe care el le-o randuise, ei fur& nimiciti jalnie de multe razboaie, fur/I dusi robi in tear& sträina i templul Dumnezeului lor fu nimicit, iar vrajmasii cuprinsera orasele lor. Dar acum, intorcii.ndu-se eu pocainta catre Dunmezeul lor, venirä aces&
din Virile de pe unde fusesera imprastiati i cuprinsera Ierusalimul, in care se afla templul lor cel sfant, si se salasluird in tinutul muntos, pe care Il gäsirä pustiu. Si acum, stapane Maria Ta, dad, acest popor a savarsit farädelege FA a päcatuit impotriva Dumnezeului lui, vom
intelege cá aceasta va sa zica pieirea lui, i atunci sa pornim impotiva lui, vom nimici;
Dar daca in nearnul acesta nu
se aflä faradelege, domnul meu sä treacii
mai departe, ca nu cumva Domnul lor Dumnezeul lor sá intinda paviiza in dreptul /or si sa ajungem de de in fata
lumii intregi! a Si dup.& ce Ahior sfarsi povestirea aceasta, norodul cel rázboinic, care statea
în jurul cortului, incepu sá carteasca, iar capitanii lui Olofern f}i toti cei ce locuiau pe tarmul Mara i Moabul se
inversunarli impotriva lui ea sit hacuiascii. pe Ahior:
92Q
6.
sci pedepseasa pe Ahior. El dá porundi dual la Behotdreiste
dea in ?mina Israilitilor. Dar ostafii il legará la poalele munteluf. El fu luat de Israiliti, cárora le demilui toate planurile lui Olofern. . Si dupa ce se potoli zarva barbatilor e,are stateau in jur la sfat, Olofern, generalul armatei asiriene, zise lui Ahior,
inaintea intregului norod de streini catre toti fiii lui Moab:
# Cine esti tu, Ahior, i voi tibor ai lui Efraim, ca tu profetesti astazi asa i ne imbii sa nu ne razhoim cu eel din neamul lui Israil, fiindcii, Durnnezeul lor Ii apara? i cine este Dumnezeu afar& de Nabucodonosor ? El îi va trimite
ostirea sa si-i va nimici de pe fata
mantului, iar Dumnezeul lor nu va putea a:AA infintuiascii
Ci noi, robii lui, Ii vom bate ca
pe un singur oni si nu vor putea sä, se
impotriveasca iuresului cailor nostri, Caci noi Ii vom potopi cu ei, incat muntii lor vor fi adiipati de sfingele lor
si &Impale lor vor fi pline de lesurile lor. Si ei nu se vor mai putea impotrivi
nouä ci vor fi nimiciti cu desiivarsire, zice imparatul Nabucodonosor, stiipanul lumii, eaci el a zis: Sii, nu ram/lie neindeplinite cuvintele mele ! Tu insa, Ahior, nâimitub lui Anion,
care graisi astazi astfel de cuvinte de defaimare, sa nu mai vezi din ziva de azi fata mea pana ce nu ma, voi buna pe neamul celor coboritori din Egipt.
Atunci spada otiril mele i sulita
razboinicilor mei te vor strapunge i vei
ciidea cu uciii lor and eu ma voi intoarce.
www.dacoromanica.ro
IUDITA,
Ci robii mei sit te due& in munte
di te lase inteuna din cetatile de acolo, Si a& nu pieri pánii ce nu vei fi nimicit impieunä, cu ei. Dar fiindctt. tu näldájdueati in inima ta c ei nu vor fi infritnti, sd nu te mah-
neati, cad eu am zis ai nici unul din cuvintele mele nu va rilmänea neimplinit
i Olofern porunci capitanilor ski
care erau de fatä, in cortul lui, sä: in-
aface pe Ahior i sh-1 dud,' in Betulia sh-1 dea in má'inile fiilor lui Lsrail. Atunci capitanii sai il inafácarit duserä guts,' din taharit in es, iar din aes 11 duserá in munte i ajunserit la izvoarele din josul Betuliei. Dar când i-au zärit locuitorii oraaului, îi luará armele i ieairit din cetate pe viirful muntelui i toti se fitcura stiiplini pe urcuaul spre ei azvarlifá cu pietre Atunci ei se pitirit pe dupá munte, legará pe Ahior, vi-1 läsarit la poalele
muntelui, iar ei se intoarserit la stá-
pânul lor.
Dar fiii lui Ismil se coboririt din ora a ai se duserá la el, II dezlegarit aduserä in Betulia ai-1 infätiaarit inaintea ciipeteniilor oraaului,
Care erau in zilele acelea: Ozias, fiul lui Miheia, din semintia lui Simeon, Habris, fiul luí Otniel, i Haimis, fiul lui Melchiel. Si ei chemarit pe toti oraaului, gi mai venial,' degrabá la sfat toti tinerii lor i femeile. i ei puserá pe Ahior in mijlocul 1ntregului lor popor, iar Ozias Il intrebit despre cele intilm-
plate.
Atunci el le räspunse si le spuse toate planurile sfatului lui Olofern toate cuvintele pe care el le graise in fata cdpitanilor asirieni FA cum Olofern
la el ai fitcu °spat pentru bätráni. ei strigarä pe Dumnezeul lui Israil inteajutor toatá noaptea aceea. 7.
Impresurarea Betuliei. Olofern cuprinde izvoarele de alai i sileste pe locuitori sei se predea. Cuvtintul lui Ozias care le mai cere locuitorilor 'inch cinci zile de reibdare f i Dumnezeu se va intoarce Cu milostivire spre ei.
A doua zi, Olofern dlidu poruncit intregii sale oatiri a't intregului popor ritzboinic al sotilor sä.i de luptá sä porneascit impotriva Betuliei, sá cuprindä trecittorile muntelui i sä. inceapit lupta
fiii lui Israil. Si in ziva aceea porniri la luptá toti oatenii i teat& oastea lui, alatuitit din o But& aaptezeci de mii de oateni pedestraai i douiisprezece mii de citcu
litreti, afará de poveri, iar multimea celor
care o insoteau pe jos era uriaait. Si täbitrirá in vale llingit Betulia, la izvor, i se intinseriti in lätime panä la Dotan ai piing, la Belmaim i in lungime de la Betulia i pana la Chiamon, care este in preajma Ezdrelonului.. Mild fiii lui Israil vitzurit multimea lor, se sphimantarii, foarte i ziserit, unii
ditre altii: « Acum ei vor linchi toatit
fata pämiintului, incât nici muntii inalti, nici väile, nici culmile nu-i vor stánjeni ! » Si lufindu-ai fiecare armele sale, aprinserit focuri in turnuri i in noaptea aceea fitcurit de straja. A doua zi Olofern scoase
inaintea ochilor fiilor lui Israil din Betulia, i citutit potecile spre ora a umblii dup.& izvoarele de aptt pe care ai puse
Atunci poporul cäzu cu fata la
mina, i punfind la fiecare cate o strajá de ostaai, se intoarse la oatirea sa.
« Doamne, Dumnezeul cerului,
lui Esau ai toti voevozii Moabului ciipeteniile oatirii de pe tärmul Märii
se semetise impotriva neamului lui Israil.
pitintInt ai so inchini lui Dumnezeu
striga
Pe urmä mitngiiiarit pe Ahior liiudará foarte. Si Ozias Il luit din adunare acasti.
cautii la trufia lor i indurii-te de umilinta neamului acestuia ai te uitii cu milostivire astäzi la fata celor sfintiti ai titi ! »
Atunci venirit la el capeteniile fiilor
ziserà.,:
« Domnul nostru sá asculte un cu-
vitnt, ca nu cumva oatirii tale sá i se
Intâmple vre-o infringere,
91' www.dacoromanica.ro
IUD1TA. 7
Odd fiii lui Israil nu se bizue pe läncilelor, ci pe indltimile muntilor in
care îi au silasul, si nu este usor ad, patrunzi pe vfirfurile muntilor lor.
$i acum, stlipine, nu te rizboi
cu ei dupä cum este datina ca sà,' nu pierzi nici un otean,
Ci stai in tabära ta si tine toti
ritzboinicii ostirii tale la adäpost. Insit robii täi sä pun& stApanire pe izvorul de api care izvoräste din poala muntelui,
Fiindcii, de acolo vin sä, ia aptt
toti locuitorii Betuliei, i cand Ii va chi-
nui setea, vor inchina orasul. Iar noi,
impreuna cu oa,stea noastrit, ne vom sui
pe várfurile muntilor din apropiere
vom aseza tabara i vom sta de strajä
co sit nu iasit nimeni din cetat,e. *i se vor topi de foame, ei i femeile lor i copiii lor, i inaints ca sabia doboare, vor zicea doboriti in sälasului lor.
*i asa tu le vei fitsplitti amarnic, fiindci i s'au impotrivit i n'au iesit
si te intimpine cu pace!» *i cuvintele lor phicurit lui Olofern EA capitanilor sii, i el diidu porunca'
sit faci, intocmai dupi sfatul lor. i astfel ostirea Amonitilor impreund cu cincizeci de mii de Asirieni täbitrird, in vale si puserà mina pe apä pe izvoarele de apii ale fiilor lui Israil, Apoi fiii lui Esau *si fiii lui Amon se suirit asezard, tabara in munte, In preajma Dotanului. 0 parte o trimiserit spre spre ritsitrit in fata Ecre-
belului, in apropiere de Husi, pe 'Atli Mohmur, iar cealaltit ostire asirianä
aseza tabära in ses i acopen i intreg tinutul. Corturile lor ins& i poverile lor
erau la un loe asezate cu norodul in tabitrit, incit alcituia o multime nespusii.
Atunci fiii lui Israil strigard care
Domnul Dumnezeul lor, deoarece Ii pierdurä cumpitul, cand se vlizurä impresuratI de dusmanii lor i cit, nici nu mai
era chip de scipare. i toati ostirea Asirienilor, pedestrimea, carele de ritzboi tinurd impresurati treizeci i patru de zile, !neat toti locuitorii Betuliei sfirsirit toate strinsurile de spit.
922
Dar si cisternele se goliri pi nu avurä sä-si astimpere setea nici railcar pe o zi, cici li se da si bea cu ma-
surd.
i femeile çi copiii Ii pierdurà curajul, lar fliciii erau lesinati de Bete cideau pe ulitsle orasului i in adäposturile portilor i nu mai rimitsese in-
vlagit.
Atunci intreg poporul se aduni
la Ozias si la cäpeteniile femeile i copiii; i strigari cu mare glas
zisera in fata tuturor # Dumnezeu si fie judecittor intre noi i voi, fiindeä, ne faci mare pagubi cii n'ati inceput dibuielile de pace cu Asirienii.
i acum nu mai avem ajutor de
fiindca Dumnezeu ne-a vándut In mina lor, asa ci noi vom fi doboriti inaintea lor de sete i de pieire. Deci acum chemati-i i dati orasul pradi rdzboinicilor lui Olofern lui,
Fiindcä este mai bine si &Weill
pradi in mina lor. Asa vom ajunge robi i vom scapa, cu viatä, decal si vedem cu ochii moartea copiilor nostri cum copiii i femeile noastre se sfirsesc
de sets.
i acum ne juritm pe cer si pe
pamttnt si pe Domnul i Dumnezeul rintilor nostri, care ne pedepseste pentru pacatele noastre i pentru firadelegile
pirintilor nostri, si nu se poarte cu noi astizi dupi cuvintele acestea! *
Atunci se porni dinteo data o mare vaicireali in mijlocul ostirii celei mari
si strigarä cu glas tare care Domnul Dumnezeu. Dar Ozias be zise: Fiti bärbitosi, fratilor Sii mai induräm Inca cinci zile,
In care Domnul Dumnezeul nostru se va intoarce spre noi, &lei el nu ne va lasa pina in sfitrsit. i daci, dui:4 ce vor trece, nu ne va veni nici un ajutor, atunci voi fa,ce intocmai dupä indemnul vostru! i el impristie norodul räzboinic in
tabarii i ei se duseri pe zidurile i in turnurile cetiii, iar pe femei si pe copii Ii trimiseri la casele lor. i In oraq era mare manire.
www.dacoromanica.ro
IUDITh, 8
rea ei, ca sä cheme la ea pe Ozias, pe Habris si pe Harmis, batránii orasului. i dupg ce ei sosidi la ea, ea le grai: « Ascultati incoace la mine, voi
8.
ludita din Betulia ceartii pe beitranii po-
porului care vor ed inchine cetatea in
nana Asirienilor. Ea ii indeamnd scl indure de sele i set neideijduiascd in Dum-
capetenii ale locuitorilor Betuliei ! Caci
cred in el.
pe Dumnezeu i fagilduirgti sa inchinati
nu este drept euvintul pe care il gräirati In fata poporului, eind vä jurarati
nezeu, care va veni in ajutorul celor ce
i in vremea aceea asemenea cuvinte ajunseri la urechea Iuditei, fiica
lui Meran, fiul lui Ox, fiul lui Iosif, fiul lui Uziel, fiul lui Hilchia, fiul lui Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Rafain, fiul lui Ahitub, fiul lui lije, fiul lui Hilchia, fiul lui Eliab, fiul lui Natanail, fiul lui qelumiel, fiul lui Turi-
sadai, fiul lui Israil.
barbatul ei, Manase, om din semintia si din neamul ei, murise pe vremea seceratului orzului. i
Pe când statea pe camp i lua
seama la legatorii de snopi, un vânt arzator Il pall in cap si el cazu la pat muri in orasul situ Betulia, si-1 ingropara linga parintii lui intarina dintre Dotan si Belmaim. i Iudita ran:Cases° vaduva in casa
ei de trei ani i patru luni, i ea isi Meuse o colibi pe acoperisul casei i umbla incinsa cu sac
imprejurul coapselor sale si purta hainele vaduviei sale, i postea in toate zilele vacluviei sale, slant de ajunul Simbetelor si de
Simbete, Mara de ajunul lunilor noi
si de lunile noi, afar& de praznice si de zilele de veselie ale neamului lui Israil. i era frumoasa la stat i fermecit-
toare la chip. *i Manase ii hisase aur argint, robi i roabe, vite i arini, pe care ea acum le stapinea. i nu ar fi indritznit nimeni spung vre-o vorbg rea, fiindca ea era
dusmanului orasul in timp de cinci zile, daca pina atunci Domnul nu va veni in ajutorul vostru. i acum cine sunteti voi, cei ce ispititi pe Dumnezeu in ziva de azi si care In locul lui Dumnezeu stati printsoameni? Inteacest chip voi ispititi pe Dom-
nul, dar in veac de veac nu yeti eu-
noaste nimic, Caci daca adâncimii inimii oinului
voi nu-i puteti da de fund FA nici nu puteti sa euprindeti sirul cugetarii ei,
cum vreti voi oare sa cercetati pe Dum-
nezeu, care a fácut toate acestea,
i
sit
cunoasteti mintea lui i BA intelegeti durile /ui? Niciodata, fratilor Nu intaríttati pe Domnul Dumnezeul vostru! Fiindcg (lac& in timp de cinci zile
el nu voieste sa ne ajute, el are putere sa ne ocroteascit orisicind vrea, sau sa
ne prapacleascit in fata vrajmasilor nostri.
Nu cautati sit scoateti cu sila sfaturile Domnului Dumnezeului nostru, eaci Dumnezeu nu poate fi amenintat ca un om i nici ea un pilmántean nu sovaeste in telul situ. De aceea sâ asteptam ajutorul siu strigam pentru mántuirea noastra, el va asculta glasul nostru, daca are incluiare catre el Gáci nu se afla niel unul in neamul nostru i in ziva de astazi nu este nici semintie, nici familie, nici popor, nici
ea auzi vorbele cele rele ale
cetate care sit se inchine la idoli fácuti de mina omeneasca, dup.& cum era inainte vreme,
din pricina lipsei de apg 1i pierduse
fur& trecuti prin ascutisul sabiei i je-
rodului si cum jurase el ca dupa cinci zile
inaintea vritjmasilor nostri. Noi nu cunoastem alt Dumnezeu
osebit de cucernick. i
norodului impotriva citpeteniilor, fiinda
cumpitul. Asijderea Iudita auzi i cuvintele lui Ozias pe care le graise no-
va inchina orasul in mina Asirienilor.
Deci ea trimise pe roaba ei pe
oare o pusese mai mare peste toati, ave-
Din care pricing parintii nostri
fuiti, ori suferirá o mare infringere
afarg de el, pentru aceasta noi naditjduim eit nu ne va trece cu vederea niel pe noi i niel pe unul din neamul nostru. 923
www.dacoromanica.ro
IUDITA, 9 Cici dacii orasul nostru va fi cuprins, cuprinsä va fi toati Iudeea,
care si rinatinit in neam de neam in mintea feciorilor neamului nostru.
tealä,
In noaptea aceasta stati la poarta eu voi iesi cu roaba mea si in zilele pe care voi le-ati fägäduit cà yeti inchina cetatea in mina vrijmasilor nostri, Domnul va saps, cetat,ea prin mina
iar templul nostru va fi priidat i, pentru pinglirirea lui, Domnul ne va cere so-
lar uciderea fratilor nostri s't ro-
birea àrii, pustiirea mostenirii noastre o va intoarce in capul nostru, in mijlocul pàgânilor unde vom fi robi, i vom ajunge
de batjocurä si de °car& in fata celor
ce ne vor stipitni pe noi; Fiindcit robia noastrii, Domnul nu o va indrepta spre bine, ci Domnul Dumnezeul nostru o va preface in ocarii.
Si acum, fratilor, sà arätim fratilor nostri cà viata noastrit atirnà de noi s't dints, sfintelor i templul i altarul
se reazimit pe noi. Pentru toate acestea sà multumim Domnului Dumnezeului nostru care ne incearcii pe noi intocmai ca, i pe strim Cii nostri.
Aducqi-vii, aminte cite a ficut cu
mea.
Voi insit nu cltutati sà plitrundeti cu mintea fapta mea eu nu vi voi spune nitnic pin& nu voi implini ceea ce vreau sà fac. » Atunci Ozias i cipeteniile ziseri
cittre ea: o Mergi in pace,
i Domnul
Dumnezeu si fie cu tine, ca sa ne ritzbune
de vrijmasii nostri! Si indati iesirä din colibi i plecarit pe la casele lor. 9.
Rugdciunea luditei. Ea es roagd lui Dum-
Avraam si de cite ori 1-a incercat pe Isaac si cite a intimpinat Iacob in Mesopotamia, pe cind pastes, turmele
nezeu ca a o intireascd
Cad precum el i-a ispitit pe aceia pentru incercarea inimii lor, tot
presiri cenusit in cap 0-0 lepfidä sacul cu care era incinsit. Si in seara aceea se aducea la Ierusalim jertfa de Atunci strigi Iudita cu mare glas i zise dare Domnul:
cite le gräii, le griisi cu inimi bunk s't nimeni nu poate sà se impotriveasci
meu Simeon, ciruia i-ai dat sabia in
unchiului siu Laban.
asa ne-a incercat i pe noi, dar nu ne-a pedepsit, ci Domnul pedepseste pe cei care se apropie de el, spre invittiturit. » Apoi Ozias zise &titre ea: o Toate cuvintelor tale, Cici nu de astlizi intelepciunea ta
este cunoscuti, ci de la inceputul vietii tale tot norodul mirturiseste iscusinta ta cat de cuminti sunt giindurile inirnii tale.
Ci norodul tare se chinueste de
Bete si el ne-a silit pe noi sà facem precum am fiigiduit s't ne-a supus la jurii-
mint, pe care noi nu vom putea
sdvdrgeascd
cesa ce gi-a pus de gand.
Apoi Iudita ciizu cu fata la ptimint
o Doamne Dumnezeul strámosului
mina, ca si se räzbune pe cei de neam strein care dezvelifi pintecele fecioarei spre intinare i descoperirit coapsele ei spre rusine i sinul i-1 pângàrirä spre ocari. Tu ai poruncit: Sit nu fie asa! » dar ei cu toate acestea sàvârirà nelegiuirea.
Pentru aceasta ai dat pe dipeteniile lor la moarte, i patul lor, care a fost pingirit de inselaciunealor,1-ai preficut
In lac de singe
i
ai lovit si pe robi
pe stipitni i pe principi pe tronurile
cificlun.
Si acum roagi-te pentru noi, fiindci
esti femeie temittoare de Dumnezeu, ca
Domnul sà ne trimità ploaie, ca sit se umple cisternele noastre i si nu ne
mai chinuim! »
Dar Iudita le ritspunse asa: s As-
cultati-mi ! Vreau si sitvársesc o fapti 924
lor,
Si pe femeile lor le-ai dat pradi pe fiicele lor in robie i toate odoarele lor jafului iubitilor tài fil, care erau inflacirati de zelul pentru tine siingroziti de intinarea singelui lor, si pe tine te-au strigat inteajutor. Dumnezeule, Dumne-
www.dacoromanica.ro
11.31/1TA, 10
zeul meu, asculti la mine cea vaduvi! Cele ce au fost mai Inainte decat acelea, i acelea tu le-ai facut, si cele de mai tarziu si cele de acum. Tu ai pus la cale viitorul j ceea ce tu ai pus la
Iudita pleacd din Betulia ise indreaptel spre tabdra Asirienilor. Sträjile asiriene o dux la cortul lui Olofern.
Ceca ce tu ai hotarit a fost de fati, si a zis: u Iatä-mi,! Toa te dile tale sunt pregitite i judecata ta mai de dinainte
vintele ei se contenira, Se ridici de unde cilzuse cu fata la pämint i cherni, pe roaba ei i se duse
10.
Si dupi co sfirsi cu rugiciunea
cale s'a adeverit.
vazutit. Caci, iata, ostirea Asirienilor este numeroasä i ei se mandresc cu cai i calareti i se trufes° cu bratul vanjos al pedestrasilor, si-si pun Midejdea lor in scut,
catre Dumnezeul lui Israil si toate cuin casa unde ea petrecea Sambetele zilele de praznic,
Si se dezbrici de vesmintele ei de
vaduvie
In lance, in arc i in prastie si nu stiu ca tu esti Domnul, care pune capät razboaielor.
Domnul este numele tau! Sfarimii cu puterea ta puterea lor i cu urgia ta
&árala, tária lor, cáci ei si-au pus de gind si pingáreasci templul täu i si intineze cortul säláluirii slavitului tau
spili trupul cu apa si se
unse cu mir de mare pret,
pieptana
puse turban in cap si se imbraci cu hainele de sarbitoare, cu cosita,
care avea obicei si se n'abrace aviad traia barbatu-siu Manase. Apoi se incalta cu sandalele, îi puse läntisoarele la picioare s't inelele i cerceii i toate podoabele ei. Si se impodobi
pana inteatáta, incat cei care o vor veden si riiminä inmärmuriti.
nume i cu sabia si retozo coarnele alta-
rului tau.
i didu roabei sale un burduf cu
Cauta In jos la trufia lor i sloboade urgia ta peste capetele lor, i d'a in mana mea, celei viduve, putere pentru ceca ce
vin si un ulcior cu untdelemn, i umplu
Izbeste cu buzele mele cele viclene robi i stapani, stapini i robi. Nirniceste
carca roabei.
mi-am pus in gand!
o disagi cu páine de orz i cu turte de smochine f}i paine de gráu curat, toate le Lima o legatura i i le puse in
Si ele se indreptari spre poarta
semetia lor cu mina unei femei!
Cid puterea, nu ata in multime,
ci tu esti Dumnezeul celor smeriti, aju-
tatorul celor mai mici, ajutorul celor aparitorul celor aruncati,
slabi' vitorul celor fati); de nidejde.
0, Dumnezeule al parintelui meu Dumnezeul mostenirii lui Israil, Stapanul cerului si al pimintului, Ziditorul apelor, Impiratul intregii fapturi, asculti rugaciunea mea,
Si ingidueste ca si fie cuvantul
i viclenia mea rani, i zdrobire pentru ei, care au pus la cale nipra,sne impotriva legiimantului tau i a templului si a muntelui Sionului! Si fi ca intreg norodul tau, pre-
meu
i fiecare sernintie, si, cunoasci sa stie ca tu esti Dumnezeul puterilor si al tariei i ca nu este altul care sá ocreteasca neamul lui Israil afari, de
cum
tine! »
orasului Betulia i gasiri stand poarti pe Ozias i pe bitranii orasului, pe Habris sí pe Harrnis. Cand ei vlizurii, pe Iudita, eäci fata ei era schimbata ivemintele ei asijderea,
ramasera uimiti de frumusetea ei ziseri.:
u Dumnezeul pärintilor nostri sa-ti dea tie llar ca sä4i ajungi telul tau, spre
mandria ffilor lui Israil si spre slava Ierusalimului! » i ei se rugari lui Dumnezeu.
Atunci ea zise: u Dati porunci mi se deschidi poarta orasului, ca si,
savirsese ceca ce am grait cu voi ! * Si ei porunciri paznicilor deschidi, dura cuvantul ei.
Si ei facuri intocmai. Si Iudita
impreuni cu roaba ei ieirä. i locuitorii orasului se uitari, dupi ea pina cobori muntele devale i sträbitu valen s't pan& o pierdurii in zare.
925
www.dacoromanica.ro
IUDITA, 11
Si ea strabatu vales, drept fnainte 'Ana cand se intrdni cu strkijarii Asirien ilor.
$i ei o oprirti, si o intrebara: e Cine
esti, de unde vii i incotro te duci? » $i ea raspunse: Sunt fiica, de Evrei; si fug de la ei, caci ei vor fi zdruraicati de voi, §i ma duc la Olofern, generalul otirii voastre, ca destainuesc adevarul i «à-i ara un drum pe unde «a apuce ca ja in stapánire mun tele intreg, fara ca sá piará nici unul din oamenii lui ! *
Cand auzira strajärii cuvintele ei si se uitara in ochii ei, fiindcä, ea era
in ochii lor negrait de frumoasa,
fi
$i &liad el i capitanii lui &Aura Cu ochii de Iudita, se minunara de frumusetea chipului ei. i ea cazand cu
fato, la pamant i se fuchina, lar robii sis o ridicarii.
11.
Iudita de:vdluefte lui Oliera pricina venirii ei in 1ab4ra Asirienilor fi aratd necazul in care se gdsesc locuitorii Betuliei. Olofern se bucurci fdgdduefte ea' va fi luatet la curten lui Nabucodonosor.
Atunci Olofern Ii zise: e Fii cutezatoare, femeie, si nu te teme in Mima ta, fiindca eu nu fac räu nimanui care
zisera: « Ti-ai scapat viata; grabe.ste-te te coboafa la stapanul nostru i in-
este gata sa, s/ujeasca /ui Nabucodonosor, inapitratul lumii.
preda in mainile lui! i cand te vei infatisa inaintea lui, Mima ta si nu se teama, ci arata-i pre-
singuri vi-au facut-o.
cu tine ! »
joasa! In noapt,ea aceasta vei scapa
dreapta-te spre cortul lui, iar unii din noi sa te insotesaca pana cánd te vor
cum ai «pus, si el se va purta domol
Apoi ei alesera o sutä, de insi pe care Ii puserá s'o insoteascä, pe ea si pe roaba ei. i ei le dusera, la cortul lui Olofern.
i se isca un freamát in tabara,
caci vestea despre sosirea ei patrunsese In corturi. i venial i o inconjurara,
fiindca ea statea Mara in fata cortului lui Olofern, pana «à-i dea de stire despre ea. $i ei se minunau de frumusetea ei, i pentru ea ei se minunau de fiii lui Israil i ziceau unii catre altii: e Cine poate s'a disprettnasca un astfel de popor
care are in el asemenea femei? Nu este cu cale «a scape nici unul din ei, fiindeä, daca ar scapa, ar putea sa amagease.i o lume intreaga! $i cei ce faceau de strajä, la Olofern precum i capital/U lui iesirä aferá o dusera in cort. $i Olofern se odihnea pe patul
sau, sub un polog de pedirá tesut cu fire de aur, cu smaralde i cu pietre scumpe.
$i &ami el fu Instiintat despre ea, le iesi in tinda.cortului, iar inaintea lui orbii mergeau cu sfesnice de argint. 926
$i poporul tau care locueste in
munte, daca nu m'ar fi dispretuit, n'as fi ridicat sulita mea impotriva lui. Ci ei
Dar spune-mi acum: Pentru ce ai fugit de la ei i ai venit la noi? Chel
ai venit «pro mintuirea ta. Fli curacu viati, cum i de acum inainte. Nimeni sá nu-si faca rau, ei bine, asa cum se *fután/phi cu slujitorii meu, impäratul Nabucodonosor.
Atunci Iudita Ii grai lui: e Priveste cu ingiiduinta cuvintele roabei tale, ea
roaba ta sa vorbeasca, inaintea ta. $i nici un cuvánt mincinos nu voi apune stapá'nului meu in acesta. noapte.
i daca vei urma cuvintele roabei
tale, Dumnezeu va desavirsi cu tine
lucrul sau, iar stapfinul meu va merge drept /a tinta.
Caci viu este Nabucodonosor, finparatul lumii, si vie este put,erea lui care te-a
trimis ca «a pui ránduialá in toati faptura, caci nu numai oamenii Ii slujesc lui prin tine, ci i dobitoacele campului, vitelo j pasarile cerului vor tris prin puterea ta, pentru Nabucodonosor pentru intreaga casá a lui. Auzit-am de intelepciunea ta de iscusinta duhului tau, i toata lumea stie cä tu nu numai ca esti bun in tosta imparatia i tare priceput, ci esti neintrecut in mestesugul razboiului. $i euvántul pe care 1-a grait Ahior In sfatul tau, 1-am auzit i noi, cite/
www.dacoromanica.ro
IUMTA, 12 nici un eitine nu va marai inaintea ta. Asemenea lucruri mi s'au descoperit mi s'au vestit, i trimisa am fost sa, ti le dan de tire! * i cuvintele ei placura lui Olofern tuturor capitanilor lui, ¡neat ei se minunara de intelepciunea ei i ziserä: « O astfel de femeie frumoasa la
locuitorii din Betulia 1-au lasat cu viata, iar el le-a spus tot ceea ce ti-a graft tie. Pentru aceasta, stapane i doamne,
nu dispretui cuvantul lui, ci pune-I in mima ta, ca el este adevarat. Neamul nostru nu poate sa fie pedepsit si sabia nu poate sä-1 biruiasca, daca el nu pacatueste irnpotriva Dumnezeului sari.
chip i inteleapta la vorbe nu se allá
i acum, pentru ca domnul meu
sa nu fie izgonit, MIA sa-si fi ajuns tinta, ci ca moartea sâ dea peste ei, ei au cazut in päcat, cu acest pacat
nicaieri, de la un capat i pia), la celalalt al pamántului ! a Apoi Olofern Ii zise ei: e Bine a facut Dumnezeu de te-a trimis inaintea
intarlita pe Dumnezeul lor, i asa este
poporului, ca astfel biruinta sa fie in
ori de cate ori slivarsese vre-o faradelege. i dupa ce li s'au ispravit merindele
mainile noastre, iar cei care dispretuesc pe stapanul meu sa aibii parte de
si au ramas fara de al* ei s'au hotarit sii pun& mama pe vite, si tot ceea ce Dumnezeu a oprit prin legile sale ca sa nu se nit-trance, ei au de gaud sit manti.nce. Chiar i parga graului i zeciuiala de la vin si de la untdelemn, pe care ei o pastrasera pentru preotii care slujesc In Ierusalim in fata Dumnezeului nostru,
prapäd.
i acum tu esti frumoasä la chip iscusita la vorba. Daca vei face precum ai zis, Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu si tu vei sta in palatul lui Nabucodonoser imparatul i vestita vei
fi in toata lumea!*
s'au hotarit sä, le manance, lucruri pe care nimeni din popor nu are voie sa le atinga, nici mitcar cu mana. Dar Linde& locuitorii de acolo au facut la fel, au trirnis la Ierusalim oameni care sit le adueä, invoialii, din partea sfatului.
i indata ce li se va aduce la cu-
nostinta i vor savarsi atari lucruri, vor fi dati tie chiar in ziva a.ceea spre pieire.
Deci, and roaba ta a aflat toate acestea, am fugit de dinaintea lor o
Dumnezeu m'a trimis sa-ti dau de stire fapte care cand se vor auzi, lumea intreaga se va inspaimanta, Fiindca roaba ta este tematoare de Dumnezeu fA ziva i noaptea se roaga, Dumnezeului ceresc. i acum ramanea-voi la tine, stä.pane, i roaba ta va iesi
noaptea in vagauna stâncii, ea ea rog lui Dumnezeu, EA el imi va apune °and savarsit ei pacatele acestea. Apoi eu voi veni la tine si-ti voi dezvalui tot, iar tu vei porni cu ostirea ta i nimeni din ei nu va putea
12.
Ospdful I'dcut de Olofern pentru slujitorii sdi. Bagoas, Iamenul lui Olofern, polteste pe Tudita la ospdr. ludita vine si ja parte la ospdf.
i el dadu porunca s'o vare inlauntru, unde erau asezate tacarnurile de i se intindii o sofa, ea sa argint, manance din bucatele lui i sä bea din vinul lui. Dar Iudita zise: « Nu marline dinteacestea, ca «a nu hisâ vre-o sminteali, ci sa mi se aduca, din merindele pe care le-am adus cu mine ! Atunci Olofern Ii raspunse: « i daca
cele care le ai cu tine se vor ispravi, de unde sa mai aducem ca sa-ti dam la fel? Otici aici n'avem pe nimeni din neamul tau. a
*i Iudita
te voi calauzi prin
Pe viata ta,
ce are cu ea, panä ce Donmul nu va
izbandi prin mana mea ceca ce mi-am
pus in mintets
Dupii aceasta, capitanii lui Olofern
tin& piept. i
Ii zise:
stapane, cá roaba ta nu va ispravi cele
o dusera in cort, i ea dormi pima la miezul noptii i se acula spre straja
mijlocul
Iudeei, pana, in fats Ierusalimului, si-i vei goni ea pe oile care nu au pastor.
diminetii, 927
www.dacoromanica.ro
1 UDITA 13
$i trimise la Olofern spuna: Sä porunceascä, stapanul meu, ca roaba ta sä, fie ingAduitä sa iasit la rugáciune Atunci Olofern porunci stritjárilor impiträtesti sà, n'o impiedice. $i asa ea statu in tabitrii, trei zile, i noaptea iesea In vitgituna stanch de langa Betulia, se scaida in tabara, la un izvor de apt-L. lar dupil ce iesea, se ruga Domnului
Dumnezeului lui Israil, ea s5-i indrepte calea pentru mb,ntuirea poporului ei. $i intorcandu-se curata, ea statea in cort pana ce dare Bead), i se aducea cina.
Iar in ziva a patra Olofern ficu
ospät, numai pentru slujitorii FRIA, si nu
pofti pe nimeni dintre dregatori.
$i el zise lui Bagoas eunucul, care
era pus mai mare peste toate ale sale:
Du-te i induplecii, pe femeia evreica, aceea care este la tine, sa yin& sit railnance i BA bea cu noi, Citci ne-ar fi rusine, dacit am hisa sä, ne scape o a,stfel de femeie i sä nu fim cu ea. $i (lac& n'am aduce-o la noi,
Ii va rade de noi.* $i Bagoas iesi de dinaintea, lui Olofern i intra la ea zise: SA nu zä,boveasca acesta frumoasä, roabit
sä,
yin& /a stapanul meu, ca sit fie cinstitá in
fata lui
i sä,
se
desfitteze band vin
cu noi i inteaceastä zi sa fie ea una din
fiicele Asirienilor, care sunt in palatul lui Nabucodonosor *.
$i Iudita Ii ritspunse: o Cine sunt eu sà mä impotrivesc domnului meu ? CAci tot ce este placut ochilor säi ma voi grabi BA, fac, i aceasta va fi o bucurie
pentru mine pan& In ziva mortii mele !*
$i sculandu-se, se impodobi cu
vesmantul i Cu tot felul de podoabe femeiesti, iar roaba ei se duse inainte vi-i
intinse covoarele inaintea lui Olofern, pe care le luase de la Bagoas pentru ea sä le intrebuinteze in fiecare zi i sä ate°, pe ele in vremea mesei.
$i Tudita intra si se puse jos. $i
$i Iudita ii ritspunse: e Beau, sat-
pane, fiindea viata mea a fost astäzi cinstitä, mai mult dealt in once zi de
la nasterea mea s. $i ea manca i bAu inaintea lui din ceea ce-i ghtise roaba ei. $i Olofern se bucura de ea si bau vin foarte mult, cat nu &Wee niciodati In vre-o zi de la nasterea lui. 13.
ludita raiding dupd °spit singurd ca
Oloferit. Ea ii tac capu/ aduce in Betulia. Bucuria nespusd pi midejdea in Dumnezeu, care a sceipat poporul siiu din vaina vrcijmarului lar seara tarziu slujitorii lui se
zoreau sa plece. $i Bagoas inchise cor-
tul pe dinafarit
i
dadu deoparte pe
musafiri din fata stitpanului sEu. $i toti erau osteniti de ospittul cel indelungat. $i Iudita fu läsatit singura in cort, iar Olofern, biruit de vin, stittea trantit In patul situ.
$i Iudita poruncise roabei sale si stea Marà si ed astepte iesirea ei, ca in fiecare zi, caci ea zicea eä, se va duce ad, se roage, dar si lui Bagoas ii spusese tot asa. $i dupit ce plecara toti si nu mai rimase nimeni in iatac, nici dintre cei mari i nici dintre cei mici, Iudita veni ling& pat si zise in mima sa: Doamne, Dumnezeul cel atotputernic, priveste in ceasul acesta, la fapta mainilor mele, spre slava lui Israil! Caci acum este vremea sa ai grijä de mostenirea ta i sa aduci la indeplinire gandul meu, spre pieirea vräjmasilor
care s'au sculat impotriva noastra. * $i indreptandu-se spre stalpul patului care era la capul lui Olofern, palosul lui,
$i apropiindu-se de pat prinse pe
Olofern de chic& i zise: s Intiireste-ma,
mima lui Olofern ardea inteinsul pentru
Doamne Durunezeul lui Israil, in ziva
ea,
aceasta! Apoi Il lovi peste gat de douit, ori din toatit puterile vi-i reteza capul,
si sufletul i se zbuciuma, cad el
dorea mult sä, fie impreunii cu ea. Ci el cauta numai pri/ejul ca s'o ademeneaseit, din ziva in care o vitzuse. Atunci Olofern fi zise: 4 Bea si te veseleste cu noi ! 928
$i rostogoli trupul lui de pe pat
i 1M pologul de pe stalp, i indata iesi
&Au roabei sale capul lui Olofern.
www.dacoromanica.ro
IUDITA, 14
Dumnezeu, ci deapururi îi vor aduce
ea 11 puse in däsaga ei cu merinde. amándouit ieaira ca de obicei la rugäciune. i striibatura, tabära, ocolita vägauna stancii a'r o luara, la deal pe muntele Betuliei EA ajunser5, la portile oraaului. i
aminte de puterea lui Dunmezeu.
i Dumnezeu sa-ti p5streze o yeanica amintire i sä, te binecuvinteze spre bine, ca nu Vi-ai crulat viata and a fost
vorba de umilirea norodului nostru, ei ne-ai ridicat din cilderea noastfa, um-
de departe Iudita striet, la
bland pe calea cea dreaptä inaintea
strajarii poqilor: o Deschide0, de,schipoarta! Cu noi este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ca sa-0 mai arate puterea i taria lui in Israil impotriva
Dumnezeului nostru! » strig5
duamanilor nostri, precum a flicut el in ziva de azi!
14.
i and locuitorii
inarmeazii 9i ies inaintea caraulelor asiriene, Cu chip ca a se facd zarvii 'in armata asiriand ni se afle de moartea lui Olofern, dar feird gdnd de luptd. 11loartea lui
i strigari 0 pe batrânii ora-
Atunci alergarä toi de la mic la
mare, fiinda era ceva cu totul neaateptat
a se mai intoarca ea,
tot norodul
La sfatul Iuditei, locuitorii Betuliei se
glasul, se grabir5, sit se coboare la poarta oraaului
i
Amin ! Amin ! »
vi-i deschif3erá
poarta oraaului 0 le primirä a'r aprinserä
foe ca si se vaza ai le inconjurarä pe
amandoug.
5i ea le zise cu glas tare: s Laudati pe Dumnezeu! Laudati-11 Proslaviti pe
°totem pricinuefte pierderea cumpiitului In oastea asiriand Dupä acestea, Iudita le zise: o Ascu1ta4i-ma, fratilor ! Luati acest cap 0-1 sp&nzuraIi pe createtul zidurilor voastre.
i in revaisatul zorilor, dupa ce
soarele va rOsári, fiecare sa-ai ja armele
Dumnezeu, care n'a lipsit neamul lui de mila sa, ci a zdrobit in noaptea aceasta
de lupta EA voi to0 cei destoinici de lupta
atatandu-1 le zise: s Jata capul lui Olofern, generalul arrnatei Asirienilor, RAO ì po-
dar sä, nu a cobor4i.
sä iea4i afarä, din ora a cu un apitan
prin mama mea pe vrajmaaii noatri ! » i scoase capul din dasagit,
In frente, ca i cand ai avea de git'nd sii vä coboriVi in aes spre straja Asirienilor,
logul sub care sta in betia lui. i Dumnezeu 1-a ucis prin ma,na unei femei. Viu este Domnul care m'a plizit In calea pe care am mers, cä faa mea 1-a amagit spre pieirea lui ai el n'a sà-
Atunci ei cu arme in manä vor intra
in tabarft i vor deatepta din soma pe
spre ruaine. » i tot norodul se spiiimOnta foarte
capeteniile otirii asiriene, care vor alerga impreunit la cortul lui Olofern, dar'nu-1 vor gasi. i atunci vor fi cuprinai de spairnit i vor fugi de dinaintea voastrii. Pe urmä, voi i toti cei ce locuesc in tot muntele lui Israil, urmariti-i dobor4i-i pe drumurile voastre.
Dumnezeu i zise Intr'un cuget: o Prea-
chemati-mi pe Ahior Amonitul, ea sä
varait nici un pacat spre intinare sau
si, cazánd in genunchi, se inchinä lui
marit eati tu, Dumnezeul nostru, c,are ai nimicit astazi pe vrajmaaii poporului nostru! i Ozias Ii zise Iuditei: e Slavita tu, fiia, de Dumnezeu Cel Proa Inalt, inaintea tuturor femeilor de pe pamânt, i proslavit s5, fie Domnul Dumnezeu, care a facut cerul i pämantul
care te-a insotit pe tine, ca sâ dobori eapul voevodului duamanilor noatri.
i nu se va curma pomenirea in
inimile oamenilor despre nadejdea ta in
Insä inainte de a face
aceasta,
vada i B5, recunoaseä pe cel care dispre-
Oia neamul lui Israil 0 cum 1-a trimis pe el la noi, la moarte ! i ei chemata pe Ahior din casa lui
i and el veni i azu capul lui Olofern in mainile unui om in obatia poporului, eizu cu fat& la pamint ai-1 Ozias.
apucä leainul. i dupii ce-1 sculatá de jos, el cazu la picioarele Iuditei a'r se inchinä, inaintea
Binecuvântatä, sá fa tu in once sälaa al lui luda i la toate popoa-
ei i zise: 929
www.dacoromanica.ro
59
itIDITA, 15 rele, care, auzind de numele tau, se vor spiiminta! i acum spune-mi mie ce-ai fácut in zilele acestea ? o Atunci Iudita îi povesti in mijlocul poporului tot ceea ce
Ostasii Betuliei urmdresc pe Asirieni pretutindeni, pana Ii trec peste hotarele Da-.
clipa cand grajo, cu ei.
poporului.
poporul izbucni in chiote de veselie, in-
Cand cei din corturi aflarà ceca ce se intimplase, se ingroziri.
15.
mascului. Jefuirea taberii asiriene timp de treizeci de zile. Bucuria nespusd a
ea facuse de când plecase i pina in
ludita colina rara canttind biruinta.
i dupä, ce ea a sfirsit de vorbit,
cit strigatul lui se auzi in oras. Si incredintindu-se Ahior despre toate c'ite le facuse Dumnezeul lui Israil,
i spaima i tremurul ii cuprinse. nu mai ramaserii, la un loe grámada, ci se imprastiara si o apucara razna toti
taje imprejur trupul si fu primit in neamul
laolalta pe potecile sesului si ale muntelui.
crezu cu neclintim in Dumnezeu
Dar i cei care tábarisera in munte, imprejurul BetuLiei, o rupsera de fuga. atunci toti bärbatii destoinici de lupa, ai lui Israil se repezira pe ei. i Ozias trimise crainici la Betomestem, la Bibe, la Hobe si la Cola, pre-
Jai Israil pina in ziva de azi.
in revarsatul zorilor, ei spänzurara capul lui Olofern pe zid i apoi iesira in cet,e spre trecitorile muni
telui.
i ciad Asirienii ii zdrira, trimi-
sera dupa càpeteniile lor, iar aceia se dusera la capitani rA la cei de peste si la toti mai marii lor, i aceia ajunsera la cortul lui Olofern j ziserä, celui ce era mai mare acolo:
Secad pe domnul nostru, cáci robii cutezara s1 se scoale cu räzboi impotriva noasträ, ca sa ne pripadeasci cu totul! » Atunci Bagoa,s intra i bitu in perdeaua cortului, fiindca el socotea cii, Olofern doarme cu Iudita. i deoarece el nu auzi pe nimeni, dlidu perdeaua laoparte intri in iatac, si-1 gasi pe pragul cortului mort 11.1
si Cu capul taiat.
i atunci incepu si strige din rasputeri si se puse pe plans, pe strigat pe tipat, FA-§i sfIsie hainele de pe el. Apoi se duse repede in cortul
unde era sälasul Iuditei, dar n'o gasi.
In sfirsit se repezi la poporul cel faz-
cum EA in tot Vinutul muntos al lui Israil, ca vesteasca despre ceca ce se intilmpiase i ca toti cu totii s'a tabere pe vrajmasi nimiceasca. Cand auzira de aceasta fiji lui Israil,
cu totii se napustirä, impotriva lor biturit pina la Hoba. Dar si cei din Ierusalim si din tot inutul muntos guiri inteajutorul lor, ctici i pe ciii vestise despre cele intimplate in tabara vrtijmasä. Asijderea i cei din Galaad si din Galileea Ii batura crunt, pana ce trecura dincclo de tinutul Damascului. lar ceilali locuitori ai Betuliei vaira in tabara asirianä pe care o jefuira i se imbogitira. i fiii lui L3rail, care se intoarserà de la infriingerea vr5jmaau1ui, posea atiipânire pe ceea ce mai ramisese. satele i catunele din munte i din cimpie luarit prada bogatii, caci era multa
boinic i incepu sá strige:
foarte.
Atunci Ioachim arhiereul impreuni
s Robii se purtarà, ca niste vicleni;
o singura femeie evreicä fäcu de °cara' casa impäratului Nabucodonosor, caci Olofern eta lungit la pamant, cu capul retezat ! u
Când capeteniile ostirii asiriene auziri aceasta veste, isi sfisiari vesmintele i se zäplicira de tot. i vaietul strigiltul Ion mare se inteti in mijlocul taberii. 930
cu marele stat al fiilor lui Israil, care locuiau in Ierusalim, se duseri sá vazá izbanda pe care Domnul o diduse lui Israil
i
s'a, yaz& pe Iudita i BIJA faca
urare de izbindi ca niste prieteni.
i când ei ajunsera la ea, toti inteun cuget o laudara: t Tu, mindria lui Israil, tu, faima cea nespusi a neamului nostru!
Tu le-ai fä,cut toate acestea Cu mina ta i tu ai adus izbinda lui Israil!
www.dacoromanica.ro
IUDITA, 16
Dumnezeu aratatu-si-a bunfivrerea sa cu tine ! Binecuvântata sa fii tu de Dumnezeu cel atotputernic in veci i deapururi! » Si tot norodul striga: « Amin!»
Iudita, fiica lui Meran, cu frumusetea
Si tot poporul pradit tabira timp de treizeci de zile. Si i-au dat Iuditei cortul lui Olofern i toate tacamurile de argint, paturile i pernele, precum toate lucrurile din el. Si ea, luandu-le, le puse pe catarul ei, pe care Inhámandu-1
la trasura ei, porni la drum.
Si toate femeile din Israil alergau s'o wait i o slavirii, iar j cinstea ei se incinserit in hora. Si ea lua ramuri in mama i dadea femeilor care o insoteau.
Si se incununara cu ramuri de
maslin, atat ea cat si soatele ei. Si ele mergeau in fruntea poporului intreg,
In timp ce toate femeile driquiau. Si toti fiii lui Israil veneau in urma, incununati cântitnd cantece din gurit.
Atunci Iudita incepu sa cante
aeeasta cantare de laudá in tot Israilul, iar tot norodul cttnta dupft ea aceasta
ei 1-a dat la pamant.
Oki ea s'a dezbracat de vesmintele ei de vaduva, spre biruinta celor obijduiti din Israil, ca uns fate, cu mir, Si-a impletit cosita sub turban si s'a imbra.cat cu vesmant de in, ca sii-1 ademeneascit.
Cu sandalele ei i-a luat oath, frumusetea ei i-a robit inima, i cu sabia retezaturi-a capul.
Persil s'au ingrozit de harbatia
i Mezii de cutezanta ei. Atunci au chiuit obijduitii mei si au strigat din ritsputeri cei fad:, vlaga, ei
iar ei s'au spadmantat si si-au ridicat glasul
i au luat-o la goana.
Copii de mame tinere i-au stritpuns
Cu sabia si ca pe niste robi i-au doborit
la pamant, perit-au in randul de tale al Domnului mea.
slavoslavie. 16.
Ctintarea de laudd a luditei, in care proskivepte pe Domnul. Viora ei cucernicii cu infrdnare. Ea ajunse la addnci bdtrelaverea. inainte de moarteipi
nete
Si Iudita zise: Porniti Domnului cantare din timpane, cantati-i stiiptt-
Canta-voi Dumnezeului meu cantare nouit: Doamne, mare esti tu i prea slavit, minunat in puterea ta, i nimeni
nu poate sit te intreacii! Tie slujeasca intreaga fapturä, pentru ca tu ai zis si toate s'au &cut. Trimis-ai Duhul tau si totul a fost zidit i nimeni nu poate sá stea impotrivá poruncii tale! Muntii ca si marile se zbuciuma
nului din chimvale, miíestriti-i un psalm
nemai cantat, preamáriti s't sus strigati numele lui Dumnezeu cel ce conteneste ,razboaiele este Domnui, clici, In tabara In mijlocul poporului, el m'a scitpat din mitna celui ce met urmitrea pe mine. Venit-a Asur din muntii de la
miazit-noapte, el veni cu zecile de mii ale ostirii sale, si multimea lor stavilea puhoaiele i caii lor acopereau Wale. Si-si Ricca socoteala sä parjoleascit
plaiurile mele si pe flaciiii mei sii-i jun-
din temelie, stancile se topesc cum se
topete ceara inaintea fetei tale, iar cu cei
ce te cinstese pe tine, milostiv esti tu cu ei!
Piindca orice jertfa cu miros de mireazmä, pretueste putin pentru tine si tend& grasimea arderii de t,ot este de mai putin pret, Insá cel ce se teme de Domnul deapururi este mare. Vai de noroadele care se ridica Impotriva norodului meu, caci Domnul cel atotputernic le va pedepsi In ziva judecatii, i va da focului
ghie cu sabia, pe pruncii mei sit-i dea la pamant, pe copiii mei sa-i dea de inc
si pe fecioarele mele si
nu 1-au lovit pe el, si nici nu i-au stet impotriva oameni inalti ca muntii, ci
le riipeasca.
Domnul cel atotputernic prin mane uncí femei i-a nimicit, Caci voevodul lor n'a fost doborit de tineri voinici, i nici feciorii uriasilor 931
i
viermilor
prada trupul lor, ea sä, une de durere In veci de veci! » Si cand ajunserit la Ierusalim, se inchinarii lui Dumnezeu, iar dupa ce norodul se curati, aduse arden i de tot, daruri de bunii, voie i danii.
www.dacoromanica.ro
BARITH, 1
Si Iudita afierosi toate lucrurile lui Olofern, cate i le &dime norodul, iar pologul pe care il luase din iatacul lui, il dadu ca afierosire pentru Dom-
de cand murise sotul ei Manase ai se adaogase la poporul lui. Ea era foarte batrána, i ajunse In casa barbatului ei la o sutil, i cinci ani. i ea dezrobi pe roaba ei. Ea muri In Betulia ai fu ingropati in gropnita
nul.
Si poporul se veseli in Ierusalim trei luni, in fata templului, i Iudita
hárbatului ei Manase.
mase la ei. lar dupa aceste zile, fiecare se intoarse la clironomia lui, i Iudita se intoarse in Betulia petrecu viata la gospodaria ei. i cu inaintarea in
Si neamul lui Israil o jeli aapte
zile.
i inainte de moarte Ii imparti
averea la rudele barbatului ei Manase ai la cele mai de aproape rude din neamul ei.
varsta a ajuns vestita in tosta tara.
Si cat a trait Iudita, nimeni n'a
Multi au dorit-o, dar nkmeni nu a cunoscut-o in toate zilele vietii ei,
indr6,znit sa turbure pe Israiliti i Inca multa vreme dup5, moartea ei.
CARTEA LUI BARUH plului Domnului care fuseserit pradate din templu, ca sa le dila, inapoi in tara
1.
Baruh este trimis cu bani i cu ocl,oarele templului la Ierusalim, impreund Cu o
lui luda, adica odoarele de argint care fuseser5, facute din porunca lui Sedechia,
scrisoare.
fiul lui Iosia, regele lui luda,
Acesta, este cuprinsul cartii pe care
Dupa ce Nabucodonosor, imparatul Babilonului, luase robi din Ierusalim pe
a scris-o Baruh, fiul lui Neri, fiul lui
Maaseia, fiul lui Sedechia, fiul lui Hasadia, fiul lui Hilchia, in Babilon, In anul al cincilea, in luna a aaptea,
Iehonia cu boierii, cu faurarii, cu capeteniile i cu norodul tarii dusese
in Babilon.
In vremea cand Caldeii cuprinseserii, Iediiduserit foc. rusalimul Si Baruh citi cuprinsul cartii acesteia
desluaira inteo epistola cu lata ca vä trimitem bani ! Cumparati cu aceati bani dobitoace pentru arderle de tot i pentru jertfele pentru picat, precum i timaie. Pregatiti prinoase i le aduceti pe alSi-i
care il trimiser6,
In auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim,
regale lui luda, pi in auzul intregului norod, care venise sä asculte cuprinsul i in fata boierilor i a voevozilor,
tarul Domnului Dumnezeului nostru, i rugati-va pentru viata lui Nabucodonosor, imparatul Babilonului, i pen-
In fata b5,tranilor ai a poporului de la mic i pana la mare, cum ai a tuturor acalora care erau aaezati in Balilonia,
tru viata lui Baltazar, fini lui, ca zilele
pe tármul ráului Sud. i când 1-a auzit poporul, a inceput
vietii lor 86, dainuiasca cat zilele cerului deasupra pamantului,
sä pla,ngi Efi sä posteasca §1.1 sä, se roage Domnului.
i aduse argint fiecare cal Ii dedea
Ca Domnul 85, ne dea putere si lumineze ochii noatri i sá traim la
Si ei il tiimiserit la Ierusalim, la arhiereul Ioachim, fiul lui Hilchia, fiul
bilonului, ai la umbra lui Baltazar, fiul lui, i si le fim slugi vreme indelungata
mana,
lui Salum, i la ceilalti, preoti i popor, care se mai aflau in Ierusalim, i anume prin Baruh, Cel ce luase in a sa primire, in ziva
a zecea a lunii Sivan, tfi odoarele tem-
umbra lui Nabucodonosor, imp5,ratul Ba-
ai si afläm har inaintea lor. Rugati-vä, aaijderea i pentru noi
catre Domnul Dumnezeul nostru, fiindci am pacatuit impotriva Domnului Dumnezeului nostru i mania Domnului si 932
www.dacoromanica.ro
BARUH, 2
urgia lui nu s'au intors de la noi pana. in ziva de azi. i cititi cartea aceasta pe care noi v'am trirais-o voua ca ea fie cititä,
cer vreodatit, cum s'a intamplat acum in Ierusalim, precum este saris in legea lui Moise, Ca fiecare din noi sá manance carnea
In temp/u1 Domnului, la sarbatoarea corturilor i in zilele de adunare la templu, *i marturisiti: Domnul Dumnezeul
fiului sáu i a fiicei sale.
Precum q't regii noatri toi voevozii noatri, preotii i proorocii noatri i pa-
i, in loe ea fie stapftni, au ajuns supuai, fündcä noi am paclituit impo-
nostru este drept, iar noi, locuitorii lui luda i cei din Ierusalim, s ne rusinám, rintii noatri, Fiindca am pacatuit inaintea Dom-
nului,
*i n'arn ascultat de Domnul
n'am luat aminte la poruncile Dornnului
Dumnezeului nostru, pe care el ni le punea inaintea noastra, ca sa umblam intru indreptarile sale. Din ziva in care Domnul a scos pe stribunii noatri din Ora Egiptului a't pánä, in zius, de azi, ne-am nicit impotriva Domnului Dumnezeului
nostru si am stäruit intru neascultarea glasului eau.
*i asa s'au abatut peste noi ne-
norocirile i blestemul pe care Domnul
a poruncit robului eau Moise
ea le
vesteasca in ziva in care a scos pe stramoaii noatri din tara Egiptului, ca sá ne dea noua o tar& in care curge lapte miere, precum se vede in ziva de a,stazi. Dar cu toatit, certarea proorocilor
pe care el i-a trimis la noi, tot n'am
ascultat de glasul Donnaului Dumnezeului nostru,
Ci fiecare din noi a umblat dupa poftele inimii sale celei rele, inchinându-ne la dumnezei streini i savarsind blestemätii inaintea ochilor lui. 2.
Pedepsele care eau abdtut peste popor duce rea in robie sunt urmarea neascultdrii poruncilor Dornnului.
i aaa a adeverit Domnul cuvantul sau pe care-1 graise impotriva noastrá impotriva judecatorilor noatri care au
judecat pe Israil, impotriva regilor
voevozilor noatri i impotriva intregrdui Israil f}.1 luda: Ca va trimite peste noi astfel de ne-
norociri, care nu s'au mai intamplat sub
*i el i-a dat pe ei in mana tuturor
impäratiilor invecinate spre batjoeura spre blestem i In toate popoarele dimprejur, printrecareDomnul Ii impraatiase, triva Domnului Dumnezeului nostru prin neascultarea poruncii sale.
Insä, de partea Doranului Dumne-
zeului nostru este dreptatea, iar de parte,a
noastra ai a parintilor noatri rusinarea, fetelor noastre, Minded, tot ceee, ce a gait Dom nul impotriva noastra, toata aceastá nenorocire a venit peste noi.
i noi n'ara imbunat fata Dom-
nului ca sa ne intoarcem de la cugetele initnii noastre celei rele,
Pentru aceasta Domnul a stat de veghe pentru nenorocirile au care ne-a
amenintat si le-a abatut peste noi, fiindca Domnul este drept in toate lucrarile sale
pe care el le-a orânduit pentru noi.
Cu toate acestea noi tot n'am
ascultat de glasul lui,
sá
umblä,m
intru indreptarile Domnului pe care el ni le-a pus inaintea noastra. i acum, Doamne Dumnezeul lui
lui Israil, tu care ai scos pe poporul tau din tara Egiptului, cu mina tare, cu minuni i fapte mai presus de fire, cu putero mare ai cu brat inalt i ti-ai fäcut nume mare pan& in ziva de azi, Greait-am, färadelege
a't
nedrep-
tate am savarait, Doamne Dumnezeul nostru, in randuielile dreptitii tale, Insä, intoarce urgia ta de la noi, fiindca putini am ramas intre popoarele printre care tu ne-ai impraatiat. Asculta, Doamne, rugaciunea noa-
stra ai ruga noastra fierbinte i mantueate-ne pentru numele tau, i ne sá afiam liar In ochii celor care ne-au dus in robie, Inctit sä, cunoasca toata, lumea ea tu eati Domnul Dumnezeul nostru i ca Israil t3.1 neamul lui este numit cu numele tau.
933 www.dacoromanica.ro
BARUH, 3
0, Doamne, cautit din sfant lo-.
004'11 tau i ia aminte; pleaca, Doamne,
urechea ta i auzi! Deschide, Doamne, ochii vezi, fiindca nu mortii cei din iad, al ertror duh li s'a luat, vor lauda pe Domnul i dreptatea lui, Ci cei cu sufletul intristat peste masurit, garbov i färä vlaga, cu ochii sfarsiti
i
släbii, Ii vor da tie slavit
vor lauda dreptatea ta, Doamne!
Si nu din pricina vredniciei parintilor si a regilor nostri aducem rugaciunea noasträ inaintea fetei tale,
Doarone Dumnezeul nostru, Choi tu pe bunk' dreptat,e ai slobozit mania i urgia ta impotriva noa-
strä, precum ai vestit prin robii profetii:
«Aya zice Domnul! Plecati sub jug grumazul vostru i slujii imparatului din Babilon, ca astfel sit locuiti In Ora pe care am d'aruit-o vostri. lar dam& nu yeti asculta de gla,sul Domnului, sa slujiii imparatului din Babilon,
Atunci voi curma din orasele lui ludo si de pe ulitele lerusalimului strigatul de bucurie i cel de veselie voiosia mirelui i a miresei, i toata tara se va preface in pustietate fruit tipenie de om! »
Si noi tot n'am ascultat de glasul tau, sâ slujim imparatului Babilonului. Dm aceasta pricinâ ti-ai adeverit euvintele tale pe care le-ai gr5,it prin gura robilor täi profeti, ca oasele regilor nostri i ale parintilor nostri s'a fie arun-
cate afar& din mormintele lor. Si inteadevar cä au fost scoase afar& la caldura zilei si la frigul noptii. Ci ei muriserit de rfaprasne, de foame, de sabia si de ciumit, Tar tu, din pricina ritutatii easel lui Israil si a casei lui luda, chiar templul tau, in care se chiama numele titu, 1-ai adus in starea in care se vede astazi. Si tu, Doamne Dumnezeul nostru, tu te-ai purtat cu noi ("up& teat& bunit-
tatea ta i diva teat& marea ta indurare,
Precum ai rostit prin gura robului
tau Moise, cand i-ai poruncit sa serie
legea pe care s'o graiasca fiilor lui
« Dacit nu yeti asculta de glasul meu, aceastit mare si numeroasit mul-
time va ajunge una mica printre popoarele pe unde Ii voi imprastia,
Fiindcit stiu oil nu mit asculta,
fiindcit
el este norod tare la cerbice,
ins& in pamb,ntul robiei lor se vor invata minte, Si vor cunoaste cä eu Bunt Dom-
nul Dumnezeul lor; si le voi da inimit çi urechi ca sit audit. Atunci ma vor proslavi vor aduce aminte de miracle meu in tara uncle vor fi dusi in roble. Si de la indafatnicia lor se vor
i de la faptele cele rele, fiindcit Ii vor aduce aminte de intoarce, precum
patania parintilor lor care au pacittuit
inaintea Domnului. Si li voi intoarce atunci in tara pe care am dat-o cu juramant stramosilor lor, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob, si pe
care o vor stapani, i Ii voi inmulti niciodata nu-i voi irnputina. Si voi incheia cu ei legamant ves-
nic, ca eu sä fiu Dumnezeul lor i ei 85, fie poporui meu. Si-atunci nu voi mai izgoni pe poporul meu Israil din tara pe care eu le-am dat-o. » 8.
lama a fast pedepsit pentru cd n'a umblat pe calea infelepciunii, pe care Dumnezeu i-a dat-o in lege. Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul
lui Israil! Un suflet strilmtorat si un duh necajit strigit catre tine: « Asculta, Doamne i milostiveste-te
spre noi, cáci am pacatuit inaintea ta.
Tu stai in jiltul tau in veci, iar
noi sit pierim in veci?
Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul
lui Israil, asculta rugaciunea celor din Israil care aunt aproape 85, moar5, si a calor caro au piteittuit impotriva ta, a calor care n'au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor, si din care pricina a venit peste noi naprasna aceasta!
934 www.dacoromanica.ro
BARUH, 3 Nu-ti aduce aminte de faradelegile
parintilor nostri, ci in vremea aceasta adu-ti aminte de puterea ta si de numele tau;
Si nici nu intelesera caile ei. Dar
nici feciorii lor nu o pricepura, i staturi
departe de calea ei. In Canaan, nimeni n'a auzit de-
Fiindcii, tu esti Domnul Dumnezeul
spre ea, iar in Teman n'a fost zaritä, nici°data.
mile noastre gandul ca sä ne temem de tine i s chemám numele tau sit te proslaxim pe tine in tara robiei
stradueso dup.& intelepciune, negutatorii Madianului i ai Temei, cei ce graiesc In pilde s't se sarguesc sá afle priceperea, n'au cunoscut calea intelepciunii i nici n'au aflat vre-o stire despre cararile
nostru, ca sä, te proslävim pe tine. i pentru aceasta ne-ai pus in ini-
nos,stre i sä ne pocaim din initna pentru
toate pacatele parintilor nostri, care au pacittuit impotriva ta. Irma, vezi ! Acum suntem in tara robiei noastre, in care ne-ai impritstiat spre ()cad, i spre blestem i spre purtarea vinei pentru toate fárädelegile pa.rintilor nostri, care s'au lepadat de Domnul Dumnezeul nostru. Asculta, Israile, poruncile vietii,
luati aminte ca sa invatati intelepciunea!
Cum se intamplii, Israile, ca tu esti in tara, vrajmasil i cá tanjesti in pamánt strain ? Cä trebue sá fii spurcat ca hoiturile, Si sä te numeri cu cei ce se pogerm): in
eel?
Pariisit-ai izvorul intelepciunii.
Daca, ai fi umblat pe cales, lui
Dumnezeu, in veci ai fi locuit in pace. Invatä deci unde este iseusinta,
unde este puterea, unde este mintea, ea sä pricepi unde este viata lung& ka fericitä, uncle este lumina ochilor pacea.
Cine a gasit vreodatii, salasul ei
Chiar nici fiii lui Agar, care se
ei.
0, Israile! Cat de mare este tem-
plul lui Dumnezeu EA cat de intins locul stapanirii lui! neMare si färft sfa,rsit, inalt masurat !
Acolo s'au näscut uriasii cei vestiti din vrerai straveehi, inalti la staturâ i iscusiti la rázboi. Dar Dumnezeu nu i-a ales pe ei nici cala catre intelepciune nu le-a deseoperit-o.
Si s'au stins pentru cá n'au avut
pricepere, pierit-au din pricina nebu-
niei lor.
Cine s'a suit vreodatä in cer, ca Ee0 ja s't s'o pogoare din non? Cine a trecut dincolo marea, ca s'o de,scopere EA s'o cumpere in schimbul
aurului curat?
Nimeni nu cuneaste calea catre
ea i despre cararea ei nu stie nimeni. Ci numai Atotstiutorul o cunoaste
Unde sunt stäpanitorii popoarelor,
cu priceperea lui o descopere, el care a zidit piimántul pentru vesnicie si I-a umplut de dobitoace,
cele pamantului, Si se desfatau cu pasarile cerului?
porneste, Il chiamä i ascultä tremuránd,
si cine a intrat in vistieriile ei?
care stapaneau chiar i peste dobitoa-
Unde sunt coi care adunan argint
aur, cei in care omenirea Isi punea nadej dea i a carer avere era far& afarsit ?
Unde sunt cei ce lucrau argintul
si se straduiau ea lucrarile lor sä fie neintrecute ?
El care sloboade fulgerul i fulgerul
Din pricina caria stelele lumineazä in locul lor si se veselesc, El le cheama si ele raspund: » Ele stralucese voioase intru slava celui care le-a zidit. Acesta este Dumnezeul nostru, altul nu poate fi socotit asemenea
S'au stins i in iad s'au coborit altii au venit in locul lor!
cu el. 37. El ne-a descoperit once cale ce duce
locuirä pe pamánt, ins& nu cunoscurii, drumul
bului sau Iacob 1}i lui Israil, cel iubit
20. Cei de mai tarziu vazura, lumina
spre intelepciune, pe care a daruit-o rode el.
935 www.dacoromanica.ro
BARUH, 4
38. Dupa aceasta el insusi s'a ar5,tat pe pa:mint i impreunii cu oamenii a petrecut. 4.
lerusalimul Çi cldngtlie fiii sái. Vräjnza§di vor fi pedepsiO. Mtingaierea lerusalimului. Intelepciunea este cartea poruncilor lui Dumnezeu i legea care dainueste des,pururi. Toti cei care se tin de ea dobtindesc viatä, iar cei care o pärksese - moarte. Intoarce-te, Iacobe, la intelepciune apuca-o ; indreaptit-te spre stralueirea ei i umbla in lumina ei. Nu lasa slava ta altuia Efi nici celor de alt neam foloasele intelepciunii. Fericiti suntem, Lsraile, fiindca
ceea ce iubeste Dumnezeu ni s'a des-. coperit cola. Indriizneste, norodul meu, care porti
streinä, care de cel batrán nu se ruina,
iar de copii nu se indura,
Si care a riipit pe drägälasii copii ai vaduvei i celei pustiite i-a rapit fiicele !
Dar eu, cum as putea sa va fiu
de ajutor ?
Fiindc5, numai eel care a abiltut
nenorocirea peste voi, numai acela poate sä va, miintuiasca din m5,na vräjmasilor vostri.
Duceti-vii, copii, duceti-vä, caci eu trebue sa fiu 15,sata pustie. Dezbracat-am vesmantul meu de pace i m'am imbracat cu cel de rug&
fierbinte i in toate zilele vieii mele striga-voi catre Cel Vesnic. Dar indräzniti i voi, copiilor, strigati i voi care Dumnezeu, caci el
v5, va m5,ntui de impilare si de mána vriijmasilor vostri;
spre pieire. Ci numai fiindc5, ati hag-
Deoarece eu am nadejde in Cel Vesnic, ell el va va mantui si ma veselese ca Cel Sf5,nt i Vesnic, Mántuito-
vrajmasilor ;
spre voi.
numele lui Israil. Fost-ati vanduti paganilor, dar nu
riltat pe Dumnezeu, ati fost dati in mâna
Fiindc5, ati intaratat rávna ziditorului vostru i ati adus jertfii demonilor, si nu lui Dumnezeu. Uita-tati pe Dumnezeul cel vesnic care v'a näscut i ati intristat Ierusalimul cel care v'a crescut,
rul vostru, in curand se va milostivi Si daca v'am läsat EA v5, duceti cu plänset l cu jale, Domnul imi va
face mie parte de vesnica bucurie si pl5cere.
Si precum vecinele Sionului au
vazut ducerea voastra in robie, tot astfel
Si care, v5,z5,nd urgia lui Dumnezeu
vor vedea in curánd mantuirea voastri
it Ascultati, voi vecinele Sionului, ca,ci Dumnezeu m'a lovit cu mare jale. Am vázut robirea fiilor si a fiicelor mele
vrednici cu marea si strillucita slay& a
deslantuindu-se asupra voastr5 zise:
pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei.
Crescutu-i-am cu voiosie si a trebuit sä-i las sä plece cu plânset i cu jale. 12.Nimeni sa nu se bucure viizandu-init vaduva i de multi p5,räsitá.
sunt din pricina päcatelor fiilor mei,
fiindca s'au abátut de la legea Domnului,
Si nu s'au ingrijit de orânduirile lui i pe calea poruncilor lui n'au umblat i nici pe cararea drcptei ránduieli n'a calcat piciorul lor. Veniti, vecinele Sionului, i amintiti-v5, de robirea fiilor i fiicelor mele pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei ! C5,ci el a adus peste ei un popor de departe, popor îndrázne i en limbi
de la Dumnezeu, de care va yeti inCelui Vesnic.
Copii, indurati cu rabdare ruttnia
care a v nit peste voi de la Domnul. Pe tine te-a urmärit vräjmasul, dar in curand vei vedea pieirea lui si-i vei pune
piciorul till' pe grumaz. Plapttnzii mei fü au fost siliti sträbatá drumuri erlincene i au f ost
tariti ea o turra5, pe care vrajmasul o r5,peste.
Indrazniti, copii, i strigati &fare Dumnezeu, cäci cel caro a adus nenorocirea peste voi poate 85,0 i aducä aminte.
Si dup5, cum cugetul vostru era plecat sh se ratticeascii de Dumnezeu, cautati stráduiti-va de zece ori din nou,
936 www.dacoromanica.ro
EPISTOLA PROOROCULUI IEREM1A
Fiindc5, el, cel care a adus peste voi prapadul, o data cu mäntuirea voastra va va häritzi i vesnica bucurie. » Indrazneste, Ierusalime! Cäci cel
care ti-a dat nume te va si mangaia. Dar vai de cei care ti-au pri-
cinuit reiu si de caderea ta s'au bucurat!
Vai de cetatile in care fiii tái au fost robi! Vai si de a,celea care i-au primit !
Si dupa cuna s'au bucurat de caderea ta, tot asa se vor jeli pentru pustiirea lor. CAA voi lua bucuria din multimea norodului i veselia lor se va preface in jale:
Foc va aduce peste ele in scurta
vreme Cel Vesnic i multi vreme vor fi
locuite de duhuri necurate. Priveste imprejur, Ierusalime, inspre rasarit, i vezi bucuria care îi va veni de la Dumnezeu. Jata, feciorii pe care i-ai läsat sa plece vin de la r5,siiritul i pang, la apusul soarelui, adunati prin cuvitntul Celui &ant, bucurandu-se de slava lui Dumnezeu.
pururi cu podoaba stralucirii lui Dumnezeu.
Imbraca-te cu mantia dreptatii, care vine de la Dumnezeu, i pune-ti In cap diadema stralucirii Celui Vesnic.
Dumnezeu arata-va stralucirea ta tuturor tarilor de sub cer, Si vei fi numit cu nurnele cel pus de Dumnezeu deapururi: e Pacea drep-
tatii»
qi
e Slava temerii de Dumne-
zeu ».
Scoalii-te, Ierusalime, si sue-te pe inaltime i priveste in jur spre rasarit!
Iat5 copiii tai s'au adunat de la
rit-
särit i pan& la apus la cuvantul Domadus nului, bucurandu-se ca Domnul
aminte de ei. Ei plecaserlt de la tine pe jos, dusi de vrajmasi, insit Dumnezeu ii intoarce
acasä cu cinste ea pe vlastari de 1mp5,rat,
Cad Dumnezeu a poruncit ca orsicare
munte Malt i vesnicele coline sa se lase
In jos si vaile sa se prefacii in sesuri,
ca Thrall sá treacá, sub ocrotirea slavei Domnului ; Codrii
5.
Intoarcerea din robie. Dumnezeu este cel
ce aduce biruinp lui Israil
si el este
cel care U caduzefte.
1. Dezbraca-te, Ierusalime, de haina ta de jale si de necaz i imbraca-te dea-
i crangurile mirezmate sa umbreasca pe Israil la porunca Dom-
nului.
Cad Dornnul inn*, cu bucurie
mare, calauzeste pe Israil intru lumina stfalucirii sale, cu dreapta lui milostivire.
EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA Copia scrisorii pe care a trimis-o leremia celor ce
erau sd fie du,si in roble frt.
Babilon, de impclratul Babilonului, i prin rare vestea ceca ce Dumnezeu Ii poruncise.
Din pricina plcatelor cu care ati pacätuit impotriva lui Dumnezeu, yeti fi dusi robi in Babilon, de Nabucodonosor,
imparatui Babilonului. Si dup5, ce veti ajunge in Babilon
Dar luati aminte ! Voi yeti vedea In Babilon dumnezei de aur i de argint si de lemn dusi pe umeri, care insufla groazä paganilor.
Paziti-vä ca nu cumva sá fiti la fel cu cei de alt neam i sit v5, apuce pe voi frica de ei. Si când yeti vedea popor fnainte In urma lor, c5, se inchinii, ziceti in
delungata, pan& la al saptelea neam, dupà
cugetul vostru: Tie ti se cuvine 85, ne inchinam, Stapane! s,
pace.
si el v5, va cere you& socoteala.
veti sta acolo multi ani i vreme in-
care va voi aduce de acolo inapoi, cu
Fiindc5, ingerul meu este cu voi
937 www.dacoromanica.ro
EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA
Limba idolilor este netezitä, de un
Pe trupul i pe capul lor zboarit
meter, ei înii sunt imbracati cu argint cu aur, pentru aceasta sunt chipuri
lilieci, rilndunele i alte pasari, chiar
Si intoemai ea pentru o fecioarti iubitoare de podoabe, filurarii iau aur, Si fiuresc din el cununi, ea s5, le punii pe capul zeilor. Dar se mai intämplä c5, preotii iau aurul i argintul
sunt Dumnezeu, deci nu viL temeti de ei. Aurul Cu care Bunt imbracati este
mincinoase, care nu pot sit graiasca.
idolilor lor si-1 cheltuesc pentru ei
Ba chiar ei fac daruri desfrânatelor in casele de desfrau. Si ei ii impodobesc pe idolii lor cei de aur, de argint ori de lemn, ca pe oameni, Cu vesminte.
i ei nici nu pot sii
fie macar paziti de ruginä EA nici de cari.
Ei aunt imbriicati in vesminte de porfirli, însä fata lor trebue ea, fie sp5.latii de praful care se face in templu
care se pune din belsug pe ei.
Idolul are schiptru, ca un oni
oarecare sau ca un judecator de tinut,
dar cu el nu poate sá omoare pe acel care Il ockfaste ;
In dreapta lui tine o spada,
o secure, dar nu se poate ritzboi i nici nu poate sä, se apere de hoti.
Din toate acestea se vede cá ei nu sunt Dumnezeu, deci nu vä temeti de ei.
Precum omul nu mai are trebuintä,
de un vas stricat, tot asa si de idoli. Ei aunt asezati in temple.
Ochii lor sunt plini de praful fa's-
colit de picioarele celor care inträ in-
pisici sar pe ei. Din toate acestea vedeti cá ei nu
numai pentru infrumusetare, iar dacá nu-I freci de ruginä, nu mai striiluceste, iar °find au fost turnati, ei n'au simtit nimic. Ei au fost cumparati cu pret mare,
cu toate cit inteinsii nu este suflare
de viatil. Si din pricinä, cit nu au picioare, sunt dusi pe umeri, i astfel ei îi aratii oamenilor nevrednicia lor. Iar cei ce li se inchinii, sa, se rusineze de ei ! Si dad, vre,-unul din idoli cade jos, nu se ridicii de la sine, Si dacä vre-un om îi scoala in picioare, nu incep sa unible singuri, i dacá
se pleacá inter) parte, singuri nu se pot indrepta. Ci darurile li se pun dinainte intocmai ea la morti.
Preotii vând jertfele care li se aduc, in folosul lor, sau femeile lor fac cu ele sii-
raturit si nu dau nici color sármani nici color neputineiosi. Femeile lehuze si cele necurate se ating de jertfele lor.
Fiind incredintati din acestea nu aunt Dumnezeu, nu vä.,' temeti de ei !
nezeu
Pentru ce deci 65, fie numiti Dumfemeile sunt cele ce pun
Si precum se inchid portile temnitei
daruri inaintea acestor idoli de aur, de argint i de lemn. Si in templele lor, preotii stau in
pirat si care om este ostmdit la moarte, intocruai asa preotii intiiresc templul cu usi, cu broaste si Cu zavoare, ca idolii
Ei zbiarä i striga, in fata dumnezeilor lor, intocmai ca la un °spat
In urma unui om care a hulit pe imlor sa nu fie furati de tálhari.
Si ei aprind sfesnice, i anume mai
multe deal pentru ei insisi, dar idolii
nu pot sit' vadti, pe nici unul. Ei sunt intocmai ca o grind& din templu, si se zice cä mima lor este mä,ncat& de viermii párnântului, care îi rod FA pe ei i vesmintele de pe ei, Mfg, ca ei sit simta. Fate, lor este innegritit de fumul templului ;
cu vesmintele rupte, cu capul i cu bärbile rase i cu capetele descoperite.
pentru mort. Preotii Si dezbracii de vesmintele lor
femeile
i copiii.
Ori cá le-ar face cineva bine sau ei nu pot sä rAsplitteascet; ei nu pot sEi sue un imparat pe tron i nici sa-1 dea jos. Tot asa ei nu pot sä imbogilteasca
pe nimeni, nici ea le dea macar un
banut. Dad, cineva ar face o fagaduintii
n'ar implini-o, ei nu o cer.
938 www.dacoromanica.ro
EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA
Ei nu pot sa scape pe nimeni
de la moarte i nici ad smulgä pe cel slab din mana celui tare. Orbului ei nu-i pot sa-i dea vedere si nu pot ad scape pe nimeni din nevoie.
Pe vhcluva ei n'o miluesc i orfa-
nului nu-i fac bine.
Deci acesti idoli imbrileati cu aur
cu argint seaman& eu pietrele din munti, iar cei caro li se inching ad fa,. nthra de ocara! Cum poate cineva sà creada eh, spun& ca acestia sunt Dumnezeu?
Ba chiar inii Caldeii nu-i pre-
tresc cum se cuvine. Dach, viid pe un om mut, Il aduc inaintea lui Bel s't vor
ca mutul ad graiasca, ca si cum Bel ar putea ad audtt.
Si cu toate cii inchinatorii îi dau seama, nu pot sa se lepede de ei, fiindca le lipseste puterea de pricepere. Femei incinse cu funii stau la drumuri i aduc jertfii de crupe, Si ori de ate ori vre-una din ele este luata de vre-un trechtor si se cilicà cu el, isi bate joc de vecina ei c'a n'a fost invrednicita ca ea si cii, funja ei a riimas nerupta. Tot ce se petrece acolo este minciuna. Deci cum poate cineva crede apuno ett ei sunt Dumnezeu?
Ei sunt fitur4i de mesteri si de
argintari, si nu pot &A fie dealt ceea
ce vor coi care ii lucreaza. Si daca lucratorii care ii fats pe idoli nu mai au mult de trait, cum vot fi dumnezei cei pe care ei i-au faurit? Ei nu lash in urma lor cleat minciuna i rusine. Ori de cilte ori da peste ei riizboi ori nenorocire, preotii lor in sfat unde sit se ascunda cu ei.
Cum dar nu puteti pricepe
ei nu sunt Dumnezeu, de vreme ce ei
inteinsii nu se atia, lucrare dumnezeiasca.
Cui poate oare ad scape din vedere c5, ei nu sunt Dumnezeu? Ei nu pot ad sue pe tron pe nici un impärat, iar oamenilor nu pot sa le dea ploaie;
Ei nu pot facit dreptate niel nu pot sit fereasca pe nimeni de nedreptate, fiindca ei Bunt neputinciosi, Efi. sunt ca ciorile intre piimant i cer.
Si child la foc templul acestor zei, idoli de lemn imbracaIi cu aur
cu argint, preotii lor fug si-si scaph
lar ei ard ea
i
grinditria templului in
mijlocul
Ei nu se pot impotrivi nici impiiratului i nici vräjmasului.
Deci cum poate eineva sit-si in-
chipuiasca i ad creada ca ei sunt Dumnezeu?
Si acesti idoli de lemn, imbriicati Cu aur i cu argint, nici macar de hoti
nu pot sd scape. i fiindca aceia sunt mai tari cleat idolii, ei jefuesc aurul
argintul, precum i vesmintele cu care sunt imbfacati, si plea* farit ca ei intr'ajutor. Deci este mai de folos Bà fii imparat, care isi desfiisoara puterea lui, sau un vas de treabii inteo casii, de care se poate folosi stäpânul, decitt idol, ori mai degra,b5, o usa la o cash, care apard
pe cei ce se aflä Inteinsa, decht idol, ori mai degrabti o columna' in palatul unui imparat, decht idol.
Soarele, luna i stelele care stràf}i sunt trimise pentru folosul ascultit de porunca lui Dum-
lucesc omului nezeu ;
La fel i fulgerul este frumos la
vedere cand scaphra, asijderea i vantul care sufla pretutindeni. Child Dumnezeu porunceste no-
rilor et, strabatil pamântul intreg, ei
nu se pot mantui de primejdia ritzboiului nici de alte naprasne amenintritoare?
asculta porunca indatift; eand focal este trirnis do sus sd mistue munti fji
lemn, imbracati cu argint i cu aur, se vad cd sunt chipuri mincinoase. Si pentru toate popoarele i pentru toti impiiratii este lucru limpede ca ei nu sunt
run cit.
Dar, mai tarziu, acesti idoli de
Dumnezeu, ci fapturi de mttini omenesti,
codri, el implineste ceea ce
i
s'a po-
Acesti idoli 'limit nu seaman& cu el
nici in frumusete i niel in putero. Deci nici sa nu credem i nici miirturisim ca ei stint Dumnezeu, fiindcii
939 www.dacoromanica.ro
CANTAREA CELOR TREI TINERI
ei nu pot nici Sil judece i niel sil
Dup5, cum o sperietoare de päsäri
oamenilor bine.
De vreme ce stim cil nu sunt
Dumnezeu, nu vä temeti de ei !
Pe impärati ei nu pot nici
binecuvinteze i nici sä-i blesteme ; Paghnilor, ei nu le aratii, semne
pe cer ; ei nu stralucesc ca soarele niel nu lumineazg ca luna. Dobitoacele pretuesc mai mult decitt ei, iar in primejdie ei nu pot sil scape inteun loe adäpostit. Fiindeä in nici un chip nu ne este dovedit c5, ei sunt Dumnezeu, nu vii temeti de ei !
nu pitzeste nimio inteo bostänárie, tot asa sunt i acesti idoli de lemn imbriicati
cu aur i cu argint. La fel sunt ei cu orisice tufg de máracini pe care se aseazii, päsärile ; la
fel sunt acesti idoli de lemn imbracati cu aur i cu argint ca i hoiturile zvárlite In intunericul mormântului.
lar dupit porfira i visonul care a putrezit pe ei, dumiriti-vä cil ei nu sunt Dumnezeu, i in cele din urmi ei
insisi se vor präpädi i vor ajunge de batjocurà, in tara. Mai de pret este un om drept färä, idoli, cAci el nu se teme de ()cara.
CANTAREA CELOR TREI TINERI Anania, Azaria gi Misail, jiind aruncafi in cuptorul cel cu loe, au cAntat Domnului aceasteí Matare. i
ei merseril prin mijlocul
läuand pe Dumnezeu i prosavind pe Domnul.
Apoi Azaria se opri i. deschizänd gura, se rugé, in mijlocul viipäii i zise: # Proslavit esti, Doamne Dumnezeul
$i tot ceea, ce tu ai adus peste noi orisice ne-ai fäcut nouä, facutu-le-ai In puterea hotiiririi tale ; Apoi ne-ai dat in mâinie vrajmaOlor inversunati impotriva noastrii, si a
unui imparat nedrept, cel mai räu de pe tot pämäntul. i acum nu mai putem 85; deschi-
pärinior nostri, i läudat i preamirit
dem gura noasträ: de batjocurä i de ocar5, au parte robii täi i cei ce te cinstesc pe tine.
Fiindeä tu esti drept in tot ceca ce ai fäcut pentru noi, i toate sävärsirile tale sunt adevärate si chile tale
mina lor, pentru numele titu, si nu strica legämäntul tau, i nu ne lipsi pe noi de indurarea ta
näprasnele care s'au abätut peste noi si peste cetatea cea sfântä a pärintilor nostri, Ierusalimul, fiindca tu cu drep-
si ca nisipul de pe tifirmul m'Axil. Cici, Doamne, am ajuns mai putini
este numele Van in veci,
sunt drept,e i indreptarile tale, adevärate. Tu ai dat drept,e hotiíriri, in toate
tate si dreaptä, hotärire ai präviilit peste noi toate acestea din pricina färädelegilor noastre. hicatuit-am, färiidelege sävärsit-am
lepädändu-no de tine, si ca nelegiutii am fost purtändu-ne si de poruncile tale n'am ascultat,
Nici n'am luat aminte de ele
si
nici n'am implinit ceea ce tu ne-ai poruncit, ca sä ne meargä bine.
Nu ne da pe noi deapururi in
cea chtre Avraam, iubitul tau, i cabe Isaac, robul tau, i Israil, sfântul thu, Cárora le-ai fäghduit cfi vei inmulti semintia lor ca stelele de pe cer
deat oricare alt popor i suntem impilati astäzi in tot piimantul, din pricina piicatelor noastre.
i in vremea de acum nu este
niel voevod, niel profet
i niel stäpa,nitor, nici ardere de tot, nici jertfä, nici prinos, niel tämttie, niel loe unde s5, aducem inaintea ta parga si sil, aflä,m har, Ci numai cu inimá infräntil, i duh
umilit sä, fim primiti.
940 www.dacoromanica.ro
CANTAREA CELOR TREI TINERI
Precum tu primesti arderile de tot de berbeci si de tauri, i zecile de
heruvimi i vezi adâncul, i prea laudat
ta, fiinda, cei ce midajduese In tine nu vor ramtmea nicicand de rwine. i acum noi te ascultam din toata
Binecuv5,ntat esti tu pe bolta cerului, i laudat i prea slavit in veci. Binecuvantati toate hicrurile Doranului pe Doranul, laudati-1 prea
Binecuvântat esti tu, care stai pe
proslavit in veci.
n'ah de miei grasi, asa sà fie astiizi jertfa noastra inaintea ta, ca s'a imbun5,m fata
inima j ne temem de tine si cautam
ináltati in veci.
fata ta. Nu ne ruina,
Prosláviti, ceruri, pe Domnul, laudati-/ vi-/ prea Inaltati in veci. Prosläviti, ingerii Domnului, pe Domnul, litudati-1 vi-1 prea inaltati in
Ci poartii-te ca noi dupa indurarea ta Efi dupa multimea milostivirii tale, i ne mantueste pe noi prin faptele tale nainunate i da, Stilpane, numelui tau slavä ! Ci ea se rusineze toti cei ce impi-
veci.
Proslaviti, apele cele de deasupra cerului, pe Domnul, 1äudati-1 prea
leaza pe robii tai, ea ajunga de °cara cu toatä put,erea lor i doborita sa, fie
inaltati in veci. Proslaviti, toate puterile, pe Domnul, lauda-ti-1 prea inaltati in veci. Binecuvântati, soare 1.1 luna, pe Domnul, laudati-1 si-1 prea inaltati in
vartutea lor, Ca sa, cunoasca ei, a tu, Doamne, singur esti Dumnezeu i proslavit In tot pamantul. * i slujitorii imparatului, care-i
veci.
arunce,sera in foc, nu curmara cu in-
Binecuvantati, stelele cerului, pe
DomnuLlaudati-1 vi-1 prea inaltati In veci. Preamariti, ploaie i roui, pe Domnul, 1audati-1 prea inaltati in veci.
calzirea cuptorului, pe care-1
tara cu nafta, cu smoala, cu calti
cu curpeni. §i villvataia se ridica de patruzeci
Binecuvantati, toate vanturile, pe Domnul, laudati-1 prea inaltati in
si nota de coti deasupra cuptorului, Ineat, and izbucni afara, mistui
veci.
pe Caldeii care se aflau in jurul cupto-
Binecuvantati pe Domnul, foo caldura, laudati-1 prea inaltati in
rului.
veci.
Atunci Ingerul Domnului se pogori la Azaria i la cei trei prieteni ai lui in cuptor i goni vapaia din cuptor, lar launtrul cuptorului ajunse ca
Prosláviti pe Domnul, frig si in-
si catad ar fi suflat un vant de roug
ghet, lä,udati-1 si-1 prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, picaturi de rolla i fulgi de zii,pada, láudati-1
prea inaltati in veci. Proslaviti pe Domnul, omiit
racoritor, iar focul nu-i mai atinse, nici nu-i ráni i nici nu le pricinui rau. Atunci cei trei tineri cantara, cantaxi, Mudara i proslavira pe Dumnezeu
Efi
láudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.
Proslaviti pe Domnul, gheturi viscole, laudati-1
prea inalt,ati in veci.
Proslaviti pe Domnul, nopti
In cuptor astfel: o Proslavit esti tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, i laudat preamiírit este numele tau in veci. Binecuvantat este numele täu cel sfant slavit, prea vrednic de laud5, i prea
zile, laudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvantati pe Domnul, lumina intuneric, 1audati-1 prea inaltati in veci.
Binecuvántati pe Domnul, fulgere non, laudati-1 si-1 prea 1nàlai in veci. a binecuvinteze pamantul pe Domnul, sil.-1 laude si prea inalte In veci.
înàlat intru toti vecii.
Binecuvb,ntat esti tu In templul slavei tale sfinte, s'a prea laudat si proslavit in veci. Binecuvantat esti pe scaunul impa-
Proslaviti pe Domnul, munti
ratiei tale si liudat i prea slavit In
dealuri, laudati-1 si-I prea Inaltati in
veci.
veci. 941
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LU1 EZDRA, I Prosläviti pe Domnul, toate plantele pamantului, läudati-1 si.-1 prea
tati in
veci.
ProsIdviti pe Domnul, ploi mari
izvoare, läudati-1
prea, înälai in
veci.
ProsI174i pe Domnul, mdri
fluvii, läudati-1 vi-1 prea inältati in veci.
Prosliviti pe Domnul chitii toate jigäniile din apt, hiudati-1
Preamäriti, voi preoti, pe Domnul,
läudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.
PreamOriti, voi slujitori ai templuprea inältaV lui, pe Domnul, läudati-1 In veci. Binecuvintati pe Domnul, voi du-
i suflete ale celor drepti, läudati-1 si-1 prea inaltati in veci. Binecuvintati pe Domnul, voi cei cucernici i emeriti Cu mima, litudati-1 hun
prea indltati in veci. Prosläviti pe Domnul, voi toate
si-1 prea Inälai in veci.
tati in veci.
t,ati in veci, cdci el ne-a smuls din iad ne-a mintuit din puterea mortii,
pädtrile cerului, läudati-1 si-1 prea
PreamAriti pe Domnul, voi dobi-
toace i fiare, litudati-1
prea
in veci. Preamiriti, voi fiji oamenilor, pe DJm.iul, laudati-1 si-1 prea ináltati in veci.
Preamiiriti, voi Israilitilor, pe Dom-
nul, läudati-I si-1 prea inältati in veci.
Progiviti pe Domnul, voi, Anania, Azaria i Misail, laudati-1 si-1 prea inil-
ne-a scos din mijlocul cuptorului cu
i ne-a mântuit din foc ! Läudati pe Domnul, cfr este bun, ci in veac tine mila lui! Proshiviti pe Domnul, cei ce cinstiti pe Dumnezeul Dumnezeilor, dati-1, oäci mila lui tine in veci i in vecii viipaie
vecilor !
CARTEA A TREIA A LUI EZDREA Si
1.
Preiznuirea Pa,stilor n vremea lui losia. Moartea lui losia. Ddrdmarea lerusali-
slujind in templu cu rindul,
fiecare dupä clasa farniliilor voastre,
mului.
adic5, a levitilor, inaintea fratilor vostri, fiii lui Israil,
Dupä ace,st,ea, Iosia a präznuit in Ierusalim särbdtoarea Pastihr, in cinstea Domnului Dumnezeului säu, i fiii lui
preghtiti jertfele fratilor vostri, i präznuiti Pastile, dup5, porunca pe care Domnul a dat-o lui Moise ! »
Israil junghiarii, miela! pascal, In ziva a paisprezecea a lunii intiia, puniind la templul Domnului preoti
care se afla de fatii, treizeci de mii de miei i iezi i trei mii de vitei. Acestea
Junghiati mieii pentru Pasti
de rind invesmântati in sfinte odäjdii.
Apoi a poruncit levitilor, sfintitilor slujitori ai lui Israil, s5, se gatease& de slujbd, ea sä aseze chivotul Domnului
In templul pe care 11 zidise Solomon, feciorul lui David imparatul:
ai sä nu-1 mai duceti pe umeri!
Ci acum slujiti Domnului Dumnezeului vostru i aveti grijä de norodul lui Israil i pregOtiti mieii pentru Pasti, dupà familiile i dup.& semintiile voastre,
precum este rinduiala lui David, impàratul lui Israil, i dupa potriva str5,1ucirii fiului säu Solomon.
Atunci Iosia a däruit norodului
toate s'au diiruit din turmele regesti fiigirduintä: poporului, preotilor levitilor.
dup.&
lar Hilchia i Zaharia i Iehiel, templului, au diiruit i ei de Pasti preotilor: dou5, mii i sase sute de oi i trei sute de vitei. Asijderea i Iehonia i emaia Natanail, fratele ern, i Hasabia i Ieiel Ioram, cdpeteniile peste mii, däruirä
preotilor de Pasti: cinci mii de oi sapte sute de vitei.
Apoi s'a s&virsit dupd aceastä ranPreotii i levitii in odiljdii,
942 www.dacoromanica.ro
CARTEA A TRE1A A LUI EZDRA, 1
Fiecare avand azime dupti
se-
mintii i dupa capii de familie, statura inaintea norodului, Ca sä aducti Donmului jertfä, pre-
cum este scris in cartea lui Moise.
asa facurii, ei i la jertfa cea de ditnineatä.
Si au fript pe foe mieii pentru
Pasti, precum se cuvine, i jertfele cele cu bun miros le-au fiert In caldari de de amnia si in oale si le-au adus intregului popor. lar dupa aceea au pregätit jertfe pentru ei înii i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si fiindca preotii aduseserä, jertfe grase pan& la miezul noptii,
levitii gatira pentru ei i pentru preoti, fratii lor, fiii lui Aaron. Si sfintitii antareti, fill lui Asaf, se aflau la locul lor, dupà oranduirile lui David si ale lui Asaf, Zaharia Iedutun, dregatorii impitratului David. portarii se aflau fiecare la poarta lui, fiindcä nimánui nu-i era ingaduit sa-i tread,' tandul. i levitii, fratii lor, gateau pentru ei. Si asa se ispravirä, toate pregati-
dealt oricare popor i imparätie, apoi cum
I-au intdratat si in ce fel s'au implinit amenintarile Domnului impotriva lui Israil.
lar dupa toata aceasta stradanie
a lui Iosia, Faraon, fmparatul Egiptului,
a pornit cu razboi la Carchemis pe Eufrat,
Toga a iesit intru intampinarea lui. Aturici imparatul Egiptului a trimis la el si I-a intrebat: o Ce am eu cu
tine, rege al Iudei? Nu impotriva ta sunt eu trimis
de Dumnezeu, ci rä,zboiul meu se indreapta spre Eufrat. i acum Domnul este cu mine ! i Domnul care este cu mine ma zoreste ! Da-te inapoi si nu te impotrivi Domnului ! »
'ma Iosia nu se intoarse la carul
lui de titzboi, ci prinse sh se razboiasea atunci cu el, farg, sa ja aminte la cuvintele
lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura Domnului.
Si a intrat cu el in luptil in campia Meghidonului. Atunci arcasii tintiri in regele Iosia.
lar regele grái catre slujitorii sai: Scoateti-mii din luptii cáci aunt greu
rile pentru jertfa Domnului in ziva aceea,
ca sä, se praznuiasca Pastile i di se
ranit !
Atunci fiii lui Israil, call se aflau de fat& in vremea aceea, praznuira Pastile i särbiitoarea azimilor, timp de sapte zile. Si nu se mai sarbitorisera Pastile in felul acesta, in Lsrail, din vremea luí
razboi si, dupa ce a ajuns in Ierusalim, a raposat si a fost ingropat in gropnita parintilor Si 1-a jelit pe Iosia torah' Iudcea, iar Ieremia proorocul a alcatuit o plangene pentru Iosia, si citntäretii si cant& retele I-au plans in plangerile ion pana In ziva de azi. i aceasta a ajuns datina deapururi pentru tot neamul lui Israil.
aduca arden i de tot pe jertfelnicul Domnului, dup5, porunca, regelui losia.
Samuil proorocul.
Si nici unul din regii lui
nu praznuise inteasa chip Pastile, precum Il praznuiserii Iosia i preotii levitii i Iudeii i intreg Israilul, precum cei ce se giíseau in salasul lor, in Ierusalim.
Si Pastile acestea s'au präznuit in anul al optsprezecelea al domniei lui Iosia.
Si faptele lui Iosia avuta izbanda,
inaintea Domnului, din pricina inimii lui pline de evlavie.
Si ceea ce s'a intamplat in vremea lui s'a scris in cronicile de atunci: felul cum toti au pacatuit si ce Linidelege au savarsit impotriva Domnului, mai mult
slujitorii sai 1-au scos degraba
din rândul de bátaie.
Si el s'a suit inteun alt car de
Toate acestea se afla serse in
Cronicile regilor
Iudei », asijderea
faptele pe care le-a sävarsit si slava lui priceperea lui in legea Domnului. toat,e ispravile lui, de la inceputul si pan& la sfarsitul domniei lui, se aflii istorisite in « Cronicile regilor lui Israil luda s. Atunci capeteniile poporului luara
pe Ioahaz, feciorul /ui Iosia, 5i-1 facura
rege in locul lui Iosia, parintele jam, la vitrsta de douitzeci 5i trei de ani. El a domnit in luda si in Ierusalim
trei luni, 5i imparatul Egiptului I-a dat 943
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 2
jos de pe tron ca si nu domneasa in Ierusalim,
Si a pus norodul la dajdie de o
sutá de talanti de argint i unul de aur. Apoi impáratul Egiptului a búatat rege al Iudei i al Ierusalimnului pe Ioachim, fratele lui Ioahaz. Si impáratul Egiptului a ferecat in
lantini pe Ioachim, pe dreglitori tfi pe Ioahaz, fratele siiu, pe care luandu-i cu sine Ii duse in Egipt. Ioachim era de douázeci i cinci
de ani cánd a inceput sá domneasa
in Iudeea i in Ierusalim. Si el a sitvár§it fapte rele inaintea Domnului. Impotriva lui s'a pornit Nabucodonosor, impiiratul Babilonului, care, leglindu-1 cu lanturi de aroma, 1-a dus in Babilon.
Si luand Nabucodonosor odoarele
sfinte din templul Domnului, le-a dus cu sine Eji le-a a§ezat in templul sau din Babilon.
Cele ce s'au será despre el ei despre faptele lui de ocará i despre credinta lui se aflil cuprinse in Cronicile regilor ».
i in locul lui a ajuns rege Iehoia-
chin, fecioru-au. Cánd a inceput el
domnia era de optsprezece ani, Si a domnit in Ierusalim troj luni zece zile i a sivar§it faradelegi inaintea Domnului.
lar dup5, un an Nabucodonosor 1-a dus rob in Babilon, impreuná, cu
sfintele odoare ale Domnului,
Si a a.gezat rege in Iudeea i in
Ierusalim
pe Sedechia, care era in
vársti de doUtizeci i unu de ani. acest,a a domnit unsprezece ani. El a sávar§it fdrildelegi inaintea Domnului i n'a luat aminte la graiurile proorocului Ieremia, graiuri ie§ite din gura Domnului. Si fiind legat cu juramânt de impiiratul Nabucodonosor intru numele
Domnului, el a cálcat juramântul 9i a fost dat jos din donmie. i inviirto-
panduiti cerbicea, a alcat legea Domnului Dumnezeului lui Israil. Afoijderea
i mai marii norodului
*1 ai preotilor au sávânoit multe farädelegi
legea au cálcat-o, filptuind toat,e 944
lo§iile pàgânilor i piingárind templul cel
sfánt al Domnului din Ierusalim. Din aceastit, pricinä, Dumnezeul
párintilor lor a trimis ve,stitorii säi ca sti-i cierne la pociiintà, fiindcà voia
erute atril pe ei, at i locapl au.
Dar ei ei-au bátut joc de vestitorii
säi§i in ziva In care a grAit Domnul, ei batjocorirá pe profetii lui, pánit, ce el s'a intaratat impotriva norodului din pricina fáradelegilor §i a poruncit impäratului Caldeilor sá, nitväleascil in
tara lor.
Si Caldeii au trecut pe feciorii lor
prin ascuti§ul siibiei in preajma templului
lor eel sfânt, filrä a, erute pe cineva din
ei: nici pe tallar, nici pe bii,trán, niel pe fecioará, nici pe copii, ci pe toti i-a dat Domnul in mâinile lor. lar toate sfintele odoare ale Domnului, mari i mici, precum i odoarele chivotului Domnului i comorile domne0i, le-a luat i le-a dus in Babilon.
Dup5, aceea an dat foe templului ei au ditramat zidurile Ierusalimului, iar palatelor le-au pus foc.
Si toate lucrurile de seami furii
nimicite.
Iar pe cei care au sapat
din ascuti§ul säbiei, i-au dus robi in Babilon,
Si ei au fost robii lui Nabuco-
donosor i ai fiilor lui pana In vremea
impárittiei Per§ilor, ca sá, se plineasci, astfel cuvántul Domnului eel grdit prin gura lui Ieremia:
Pina and piimantul so va indestula de anii sii sabatici, in tonta vremea pustiirii sale a, priiznuiasa anii
al sabatici, pana la implinirea celor qaptezeci de ani !
2.
Cirus, impeiratul Peri1or, dd poruncii pen-
tru rezidirea templului din, lerusalim. 1. In anul Intâi al impiiratiei lui Cirus, impiiratul PeriAlor, ca sil, se ade-
vereasa astfel euvtintul Domnului cel gnäit prin gura proorocului Ieremia, trezit-a Domnul duhul lui Cirus, impiiratul Per:Olor, §.1
el a vestit in toati
impárätia sa prin grai
www.dacoromanica.ro
i prin seria:
CARTEA A TREIA A LU1 EZDEA. 2
impiirat al lumii si mi-a poruncit ca
o Stápânului impirat Artaxerxe, slugile sale: Rehum cronicarul iSimsai scriitorul i ceilalti din sfatul lor i dregitorii din Cele-Siria i Fenicia... Cunoscut a, fie acum stiipi'nului nostru, impdratul, cá Iudeii care au pornit de la tine au ajuns la noi in Ierusalim
zeului lui Israil, Domnul cel ce silliis-
nelegiuitä, dreg portile i zidurile ei pun temelia unui templu. Si de se va intari cetatea aceasta si de se vor sfársi zidurile, locuitorii ei
Asa griiieste Cirus, impiiratul Per-
silor: « Domnul Dumnezeul lui Israil,
Domnul Cel Prea Inalt, m'a pus pe mine
sag zidesc templu in Ierusalimul cel din Iudeea. Deci oricare din voi este din norodul lui Domnul Dumnezeul lui sii fie cu el ! sä se sue in Ierusalimul ce! din Iudeea i sá zideased templul Dumnelueste in Ierusalim.
Drept aceea, câi locuesc in partca locului, oamenii tinutului aceluia ajute cu aur, cu argint cu daruri de cai i vite, pe ling& alte daruri pentru templul Domnului din Ierusalim. » Atunci cdpeteniile semintiilor lui luda i Veniamin, preotii i levitii toti acei ciirora Domnul le trezise duhul, purceserä sá se sue si sä zideasch templul Domnului din Ierusalim.
Si toti vecinii Ii ajutard cu de toate: cu aur cu argint, cal i vite,
si cu nenumiirate daruri fiicute de cei al ciiror duh fusese trezit. Atunci
Cirus
impitratul a scos
sfintele odoare ale Domnului, pe care
le adusese Nabueodonosor din Ierusalim,
si le pusese in templul
Pe acelea le-a scos Cirus, impiiratul
Persilor, si le-a dat lui Mitridate, vistiernicul sdu, prin mijlocirea cdruia fund date in seama lui Sesbatar, eirmuitorul Iudeei.
Si iati, care a fost numärul lor: o mie de talgere de aur, o mie . de
talgere de argint, doudzeci i noud de eätui de argint, Treizeci de cupe de aur, dour',
patru sute zece cupe de argint si o mie de alte odoare.
Toate aceste odoare de aur de argint, in numär de cincii mii patru sute saizeci i nouit, au fost aduse de Sesbatar in Ierusalim, impreund cu cei care s'au intors din robie din Babilon.
In vremea impäratiei lui Arta,
intiresc aceasti cetate rlizvrätiti
nu se vor mai supune la plata dajdiei, ci se vor rdscula impotriva impäratilor.
Si fiindca au inceput clddirea templului, am socotit vrednic sä nu trecem aceasta cu vederea, ci sä, vestim pe stiipinul nostru, Impäratul, eä, dacd vrei sä cauti Cu amiíruntul in cronicile párinilor tiii, Atunci vei afla in cronici insemniiri despre ace,stea si te vei incredinta ei
cetatea aceasta a fost triiddtoare i cd turburat cetiiti i impdrati, i Iudeii cei trildittori inc.& din vremuri vechi urzesc rdscoale, pentru care pricinii cetatea aceasta a fost pustiitii. Acum deci, iti ardtám tie, Doamne
impdrate, ci, dacä, aceastii cetate se va intäri i zidurile ei vor fi ridicate la loe, tu nu vei mai avea drum spre CeleSiria i Fenicia!»
Atunci impitratul a faspuns in
scris lui Rehum cronicarul torul, lui Simsai scriitorul, precum celorlalti pirtasi ai lor, care locuiau Samaria, in Siria i in Fenicia, cele
serse mai jos:
« Citit-am epistola pe care mi-ati
trimis-o,
Si am dat poruncit sá se cerceteze
cronicile FA s'a gasit di, din vremuri vechi
cetatea aceasta este impiratilor impotrivitoare, i locuitorii au urzit ffiscoale riízboaie inteinsa,
Si cd in Ierusalim au fost regi
foarte puternici care cilrmuiau i adunau din.' din Cele-Siria si din Fenicia.
imphratul Persilor, Bilsam Mitridate, Tabeel i Rehum ocirmuitorul,
Pentru aceasta, acum poruncesc ea s'a fie opriti oamenii aceia
alte locuri, scriserit urmiitoarerea scrisoare :
Si si purtati de grijii si nu se mai intámple nimic impotriva po-
xerxe,
impreund cu Simsai scriitorul i tovaräsii lor, care locuiau in Samaria si in
cetatea,
945 www.dacoromanica.ro
60
CARTEA A TEMA A .LUI EZDRA, 3
runcii acesteia, ticáloiile sh nu se tnai
inmulteasch i imparatii si nu mai fie turburati! » Dupa ce a fost cititg scrisoarea lui
Artaxerxe, Rehum i iinai scriitorul pgrtasii lor pornirti in grab& la Ierusalim Cu cai i cu oameni i incepurg sá opreascii pe cei ce intgreau cetatea. i zidirea templului din Ierusalim
a fost opritá pang in anul al doilea al impg,rgtiei lui Dariu, impgratul Per3.
Rcintd,sagul celor trei
tineri din garda
impciratului Dariu. impäratul Dariu fticu ospht mare pentru toti supusii sgi, pentru toti curtenii sai, i pentru toti boierii din i
Media
i din Persia, Pentru toti satrapii
i
generalii
chrmuitorii supusi lui, din
India si phnä In Etiopia, in o sutg dougzeci i
apte de satrapii.
i ei mâncarh i blurb; i dupit ce se indestularit - se intoarserá inapoi, iar
Dariu impgratul s'a dus in iatacul situ de culcare si s'a culcat, i dupg aceea s'a desteptat din somn. Atunci cei trei tineri din garda impgratului, care pazeau pe impitratul,
grdirä unul ciitre altul: spunem fiecare din noi ch'te un cuvânt, sh, vedem al cui va fi mai
va socoti impgratul si cei trei mari sfetnici ai Persilor cá este cel mai intelept, acela sa astige rtimäsagul, precum este scris. Cel dinthi a «cris: « Cel mai tare este vinul !
Al doilea a scris
eel mai tare! »
Impgratul este
Cel de al treilea a scris:
Mai
tari sunt femeile si mai presus de toate este adevitrul
i când s'a desteptat impgratul
din somn, au luat scrisoarea i i-au dat-o si el a citit-o.
Dupa aceea, el a trimis sh cierne pe toti dreggtorii Persiei ai Medici, satrapi i generali de ostire, chrmuitori i sfetnici. Apoi au intrat in divan, si el a citit scrisoarea inaintea lor, i a poruncit: Chernati pe tineri ro'r
ca sg ne lámureascá ei cuvintele lor au fost chemati i ei au intrat inlguntru.
i el le-a grhit lor: s Thlcuiti-ne cele ce le-ati scris!* Atunci a inceput cel dintâi, cel care spusese despre puterea vinului si a
grhit astfel:
s Barbatilor! Cum eh nu fie cel
mai tare vinul? Tuturor oarneniler care beau, le zlpgceste mintea, i face tot una mintea impgratului
si a orfanului, a robului si a celui liber, a celui sgrman EA a celui bogat.
El pricinueste in mintea orisicui
intelept, iar al clirui cuvânt va fi mai istet
bucurie i veselie i ne face sg uitam de orice intristare si de once datorie.
mari i rdsplatii mare ;
*itoateinimile le indestuleazg, din belsug, incht nimeni nu mai pomeneste
aceluia sg-i dea Dariu imparatul daruri
i sa fie imbrgcat in vesrninte de
porfirg.,
sá bea din cupe de aur, sg
doarnaá in pat de aur, sà meargä, in trAsurg trash de cai cu friiele de aur, sa poarte in cap turban de vison liintusele de aur la OA, lar pentru intelepciunea lui sà fie al doilea duph Dariu i rudii, a lui
se cheme! u serie cuvântul i dupg ce fiecare siiu, I-au pecetluit i 1-au pus sub perina
impgratului Dariu i au zis: « Cand se va destepta impgratul, voi da lui scrisoarea, si al cgrui cuvhnt
nici de implirat, nici de satrap, si in
once clip& ne face «â socotim toate numai
in talanti. Chnd oamenii beau, nu-si mai aduc aminte nici de prieteni i nici de frati, ci indatit scot sabia. i cand se desteapti din ameteala vinului, nu-si mai aduc aminte de ceca ce au fäcut. 0, bgrbatilor! Oare vinul nu este cel mai tare, de vi-eme ce impinge pe oameni sg faca asa » i dupl.+. ce spuse acestea, el titcu.
946
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LIJE EZDRA, 4 4.
st5,pitneste
Femeile au ndseut pe impdratul si pe tot norodul care stdpineste marea
se zideaseci Ierusalimul fi templal.
uscatul.
i din ele s'au niiscut i tot ele au crescut pe cei care au sddit via din care se face vinul. Ele fac imbrdeimintea oamenilor si tot ele priiejuese marica lor, 1 oamenii nu pot fi fdril femei! i dacd ei string aur sau argint si once lucruri de mare pret, cited vid
Apoi a inceput sd vorbeased cel
de al doilea, care spusese despre puterea impAratului:
0, barbatilor! Oare cei mai puternici nu sunt oamenii care stdp5nesc
mintul si marea teinsele ?
i
toate ate sunt in-
lar impiratul este cel mai tare si
toa,te le stdpäneste si este ca un stdpin peste toti i once le-ar porunci, ei fac. i daed, le-ar da poruned 85, fug rdzboi unul impotriva altuia, ei fac. de i-ar trimite impotriva vrdjmasilor, se duo si fdrim5, muntii i zidurile
o femeie frumoasd la chip si la infitisare,
Lasd toate baltd de dorul ei
cdseind gura la ea. o pretuesc mai rnult
deal aurul i dealt argintul i dealt once scumpeturi; i
turnurile. Ucid i se lasii ucisi, dar nu ailed' porunca impdratului. Dacd biruesc, toate le adue impdratului, i dacd pradd, asij-
j cu feineia lui isi di sufletul
si nu-si mai aduce aminte nici de tata, nici de mama i nici de De aici trebue s5, recunoasteti feineile vi stdpinesc pe voi. Oare nu vii striiduiti j nu yii osteniti i toate le dati i le aduceti femeilor ?
se luptd, ci lucreadi pàmântul, dupá ce i
secerd, iarài aduc dantri
impitratului, ba chinr se silesc unii pe altii ea sti aducd dajdie impäratului. i el este numai unul. íi dacii, el poruneeste ea ei sá omoare, ei omoard, daed dii poruncd si lase, ei Daeä poruneeste sä batd, ei bat,
j ja omul sabia sa Efi iese la drum s5, tillhäreased i ad, jefuiascd, i pluteste
pe mare si pe fluvii, i vede si pe leu si merge si in
intuneric, iar ceca ce pradd, furd ori
jefueste, aduce la iubita lui. Ba chiar mai v5,rtos iubeste b5.rbatul pe fetnei a lui cleat pe tatal situ si pe mama sa. i multi si-au iesit din minti din pricina femeilor i robi ai Ion s'au facut; Asijderea multi au pierit i s'au prdbusit si au piiciituit din pricina fe-
dactl, el le zice B5, pustiased, ei pustiesc;
de le spune el BA zideascd, ei zidesc. Dad, le porunceste sd taie, ei taie, si de le zice sä sddeasc5 ei sddese. Si once popor i ostirea lui de el ascultd.
Pe lângá toate acestea,
el std.,
mdniined, bea i doarme, iar ei il p5,zese de jur-imprejur, ii nimeni nu poate s5, piece si sa-si vad5, de treburile sale,
meilor.
i acum, nu nul credeti pe mine? Cu adevdrat mare este imparatul intru puterea lui i toate tinuturile se sfiesc en fried chiar si se atingd de el ! Dar eu 1-am vazut pe el si pe Apainina, fiica lui Bartac cel en fahnd, tiitoarea impdratului, stind de-a-dreapta
nici nu poate s5, nu-1 asculte pe el. 0, bdrbatilor ! Nu este oare atunci cel mai tare impiratul, de vreme ce el este asa de ascultat el tiicu.
In sfarsit cel de-al treilea, cate
vorbise despre femei i despre adeviir -
acesta este Zorobabel - a inceput a grai: a Bärbatilor ! Drept este
c5,
lasii omul pe tatal sin cate i Ora lui si se hpeste de
1-a crescut femeia lui,
derea pe toate i le aduc. Si citi nu se duc la Hizboi i riu samdnd
si cine domneste peste ei?
Oare nu femeia ?
Puterea impdratului. Puterea femeilor. Puterea adedirului. Dariu dii pruned' sei
impdratului:
cel
mai mare este impAratul si multi stint oamenii si tare este vinul ! Dar cine 947
Ea a luat coroana de p- capul impdratului i vi-a pus-o pe capul ei, iar eu mina ei cea stängd piihnuia pe irupdratul.
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 4
Si cu toate acestea imparatul o
privea cu gura caseatá ; i (lac& ea rides, la el, i el radea, i daci ea se supara
pentru ceva, el o lua cu binisorul ea
ea se impace cu el. 0, barbatilor! Cum si nu fie tari femeile, de vreme ce fac astfel ? Atunci imparatul i sfetnicii lui
cautara unul la altul. Apoi el a ineeput a grai i despre adevir. 0, barbatilor ! Tari Bunt femeile !
Mare este pamantul i inalt este cerul
repede este soarele in mersul lui,
fiindca, inteo singuri zi strabate crugul cerului si se intoarce la locul lui.
Nu este oare mare cel ce face una ea aceasta? Dar adevarul este si
mai mare i mai puternic dectit toate ! Tot pamantul chiama adevarul cerul pe el 11 proslaveste i toate se elating fg se cutremura, ki in el nu se aflä
nici o farami de nedreptate. Nedrept este vinul, nedrept este imparatul, nedrepte sunt femeile, toti fiii oamenilor sunt nedrepti i toate lucrurile lor stint nedrepte, i inteinsele nu se afla adevar, i toti pier din pricina nedreptatii lor. Ci numai adevarul este tare si ramane in veac i este viu si are putere in vecii vecilor. El nu cauti la fata oamenilor nu partineste, ci face ceea ce este drept,
spre deosebire de cei nedrepti
rai.
i
Faptele lui sunt placute in ochii tuturor, iar cand el judecti, da dreapta hotirire. Aceasta este tar* impar5,tia, pu-
torea si slava tuturor veacurilor! Proelävit
fie Dumnezeul adevitrului!
Si cand a ineetat de a grai, tot
norodul inteun glas s'a pornit sit strige: e Mare este adevarul i mai puternic cle-
at orisice!
Atunci imparatul i-a zis:
Cere
ce voiesti i mai mult decat ceea ce este Boris,
i
iti voi da tie, din pricina c5,
Si sä dai inapoi toate odoarele care au fost luate din Ierusalim, FA pe care
le-a ales Cirus cand a fagaduit sä ni-
rniceasca Babilonul si a fagaduit sit le trimita acolo. Si tu ai fagaduit sá zidesti templul pe care il arsesera Edomitii, cand Iudeea fusese pustiitä, de Caldei. Iatä, acum ce te rog, Stapane imparate, i ceca ce cer de la tine ! Aceasta
este fapta ceo mare pe care s'o savár-
sesti! Acum te rog, implineste fagaduinta
pe care tu eu gura ta te-ai legat sit o
implinesti Cerescului Imparat! » Atunci sculandu-se Dariu ratul I-a sarutat i i-a scris scrisori catre toti dreg5,torii, carmuitorii, capeteniile ostirilor i satrapii, ea si-1 lase pe el
ea treaca impreun5, cu toti insotitorii lui, cu care se sue s5, zideasca Ierusalimul.
Asijderea el serse scrisori i car-
muitorilor din Cele-Siria, Fenicia i celor din Liban, ca sä, aduca, lemne de cedru din Liban in Ierusalim 45i cu el impreuna
sä zideasca cetatea. Apoi tuturor Iudeilor care plecau din imparatie la Ierusalim le didu scrisori de liberi petrecere, ca toti din cei ce au puterea, fie satrapi, fie carmuitori, fie dregitori, sa nu villa nici unul la usa lor,
Fiindci toata tara a fost scutità
de dajdie, i ca Edomitii sâ paraseasca satele pe care mai inainte le stipb,neau
de la Iudei. Apoi, la zidirea templului, ea dea in fiecare an eitte douazeci de talanti, pan& se va isprávi zidirea; Si la jertfelnic s5, se aduci in fie-
care zi arden de tot dupa porunci, sä, se mai dea in fiecare an cate zece talanti.
Si toti coi ce vin din Babilon zideasci cetatea, sä, fie slobozi, atat ei cat i feciorii lor i toti preotii care i-ar
te-ai aratat a fi cel mai intelept. Alaturi
insoti.
chemi! Atunci el a prins a grill imparatului:
preotli.
de mine si stai si ruda mea si te
Ada-0 aminte de fagaduinta pe care ai facut-o in ziva and ai ajuns imparat, ca sä zidesti 948
Le-a mai scris i despre venituri despre odajdiile in care sa, slujeascit
A serie apoi sä, se dea dajdie le-
vitilor, p5,na in ziva cand se va sfâri tem-
plul si se va zidi Ieru.salimul;
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5
Si in cele diu urma le-a dat po-
anul al doilea al impazatiei lui, in luna lui Nisan, intaia luna a anului. Iata i Iudeii care au iesit din streina robie, in care Ii adusese in Babilon Nabucodonosor, impáratul Babilonului, i cei ce s'au intors in Ierusalim In tot cuprinsul Iudeei, fiecare in cetatea lui, cei ce au venit cu Zorobabel i cu Iosua, cu Neernia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehurn i Baana, capeteniile lor. Etta numele oamenilor din popor carmuitorii lor: Füi lui Faros, douti mii o sua, §aptezeci i doi; fiii lui fatia, patru sute saptezeci i doi;
runca scristi ca tuturor strajarilor cetatii sit le dea ptimant i simbrie. Si a trimis toate odoarele pe care le alesese Cirus din Babilon, si tot ceea ce fagtraduise Cirus sa faca, a poruncit di, se fact): i sa se trimitti la Ierusalim. Si cand a iesit tanarul Zorobabel, ridicandu-si fata la cer inspre Ierusalim, a proslavit pe Cerescul Imparat i a zis:
n De la tine vine biruinta, asij-
derea i intelepciunea, si a ta este slava,
iar eu stint robul tau!
Proslavit sä fii tu, cel ce mi-ai dat intelepciune, si pe tine te preamaresc, Doamne Dumnezeul parintilor no5tri ! »
Fiii lui Arah, E} apte sute cincizeci
Si a luat scrisorile si a plecat din Babilon, si a dat de veste tuturor fra-
for
Fiii lui Pahat-Moab, adica. fiii lui Iosua i ai lui Iacob, cloud mii opt sute
tilor BM.
Atunci ei au prosliivit pe Dumnezeul parintilor lor cá le-a daruit lor libertate i prilej ca sii, se intoarcli in patrie, Si sa zideasca Ierusalimul i templul cel inchinat numelui lui. i ei facura.
doisprezece ;
Fiii lui Elam, o mie cicala sute
cincizeci i patru; fiii lui Zatu, nouà sute
patruzeci i cinci; fiii lui Harim, sapte
sute cinci; fiii lui Bani, sase sute patruzeci si opt; Fiji lui Bebai, sase sute treizeci trei; fiji lui Azgad, trei mii trei sute douazeci i doi; Fili lui Adonicam, sase sute gaizeci i a p te ; fili lui Bigvai, douti mii sase sute sase; fili lui Adin, patru sute
°spat thrip de sapte zile, cu cantäri de veselie. 5.
Intoarcerea in patrie.
Dupti acestea, au fost alesi ca
cineizeci to'r palm;
Fili lui Ater, adicti cei din familia
se intoarca in patrie capii familii1or dup.&
semintiile lor, femeile lor, fili i fiicele lor, robii
i
gase ;
lui Iezechia, nouazeci s'ra doi. Oamenii din Cheila si din Azeca, saizeci i apte.
roabele lor impreuna cu
Fiii lui Azur, patru sute treizeci i doi; Fiii lui Anania, o sutä unu ;
dobitoacele lor.
Si Dariu a trimis o mie de calarcti ea sa-i insoteascä i sa-i aseze in Ierusalim cu pace, cu muzici, cu timpane cu flaute.
lui Hasum, treizeci s'ra doi; fiji lui Betai, trei sute douazeci i trei; fiii luí Harif, o Butt,. doisprezece.
Si toti fratii s'au veselit la plecarea lor, iar imparatul le-a ingiiduit
Oameni din Beter, trei mii cinci ; oameni din Betleem, o suta doulizeci
sä. plece cu ei. lath i numele barbatilor, capi de familii din semintii, care au pornit tinuturile lor: Preotii, fiji lui Fineas, feciorii lui Aaron, Iosua, fiul lui Iotadae, fiul lui Seraia, Ioachim, fiul lui Zorobabel, fiul
trei ;
Oameni din Netofa, cincizeci cinci; oameni din Anatot, o sutii cinci-
lui Salatiil din casa lui David, din nearnul
lui Fares, din sernintia lui Inda, Cel care a gráit inaintea lui Dariu, imparatul Persilor, cuvinte intelepte in 949
zeci si opt ; Oameni din Betazmavet, patruzeci doi ; oameni din Chiriat-Iearim, doutizeci i cinci ; oameni din Chef ira i Beerot, sapte sute patruzeci i trei;
Oameni din Hadasa i Modein, patru sute doutizeci i doi ; oameni din Rama si Gheba, pee sute douazeci i unu ;
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LIII EZDRA, 5 Oameni din Micmas, o sutil, dou5zeci i doi; oameni din Betel si Ai, cincizeci i doi. Fiji lui Magbis, o sutil", cincizeci i ase.
fiii lui Barodis, fiii lui Safat, fiii lui Amon.
Toti robii templului i fiii robilor lui Solomon au fost trei sute saptezeci
Oameni din Lod, Hadid si Ono,
*apto sute dotazeci i cinci; oarneni din Ierihon, trei sute patruzeci i cinci.
Fiii lui Senaa, trei mii trei sute
treizeci.
Preotii: Fiji lui Iedaia, adica, familia luaosua,
impreung, cu neamul lui Eliaib, nou5 sute qaptezeci i doi; familia lui Imer, o mie cincizeci i doi; Familia lui Pashur, o mie sute patruzeci i apte; fiii lui Harina, o mie Levitii: Familia lui Iosua, Cadmiel, Binui Hodavia, saptezeci i patru. i sfintitii cantilreti, familia lui Asaf, o sutil douLizeci si opt. Portarii:
doi.
Iatá coi cate au pornit din Tel-
Melah i din Tel-Harsa, Cherub-Adan
Imer,
37.i coi ce n'au putut sá arate cii
familiile i neamurile lor fac parte din
Israil: fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii lui Necoda, sase sute cincizeci i doi.
i dintre preotii care erau in slujba
preotiei, dar nu s'au ghsit in catastive: fiii lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Iadua, col care luase de sotie pe una din fetele lui Barzilai si care Ii luase numele.
i cand s'a cercetat cu amäruntul spita neamului lor i n'au fost aflati catastive, preotie. In
au fost
dat,i afar5 din
Atunci Neemia ocrirmuitorul le-a
Fiji lui alum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui oba,i, o sutil treizeci i nouti.
poruncit tul nu mai ja parte din darurile sfinte, pana ciind nu se va im-
Fiii lui Tiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot, fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii
doisprezece ani si mai mari, afara de
llagaba;
lui Chitab, fiii lui Catua, fiii lui Hagab,
roabele erau sapte mil troj sute i trei zeci i apte; psalti i ciintiireti dou5, sute patruzeci si cinci.
fiii lui a1inai, fiii Ghidel ;
cai,
Robii templului:
lui Padon, fiii
lui Lebana, fiii lui
Fiji lui Acub, fiii lui Cuta,
fiii
lui Hanan, fiü lui
Fiji lui Gabar, fiii lui Reaia, fiii
lui Retin, fiii lui Necoda, fiii lui Caseba,
fiii lui Gazam, fiii lui Uza. fiii lui Paseah, fiii lui Hasra, fiii lui Besai, fiii lui Asna, fiii lui Meunim, fiii lui Nefisim,
fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lid Asur, fiii lui Parachim, fiii lui Batlut; Fiji lui Mehida, fiii lui Cuta, fiii lui Harsa, fiii lui Barcos, fiii lui Sisera,
lui Temah, fiii lui Netiah, fiii lui
braca arhiereul cu Urim i Tumim.
i toata obstia lui Israil de la
robi i roabe, a fost de patruzeci i douà de mii trci sute saizeci. lar robii
Cdmile, patru sute treizeci i cinci; apto sute treizeci i ase; catiiri. dou5, sute patruzeci i cinci; i asini, cinci mii i cinci sute douiizeci i cinci.
43.i and au ajuns ei la templul
Domnului din Ierusalim, unii dintre capii
familiilor au facut fagìiduinâ, ca dup5, puterile lor sá ridice templul pe acelasi loe,
44.i s'a dea in vistieria templuliii. pentru lucru, o mie de mine de aur, cinci mii de mine de argint i o suta
Fiji robilor lui Solomon: Fiji lui Hasoferet, fiii lui Perida, fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel, fiii lui efatia; Fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-
de odajdii preotesti. cei din Apoi preotii i levitii poporul Ierusalimului si din vecindtatea lui, precum i sfintitii cAntiíreti si portarii i intreg Israilul s'au asezat in satele lor. i cfind au ajuns in luna a t}aptea
fiii lui Gas, fiii lui Adus, fiii lui Afera.
ale sale, s'au str5,ns laolaltá In okmpul
fiii
Hatifa.
Hatebaim, fiii lui Saroti, fiii lui Maaseia,
fiii lui Israil se aflau fiecare intru
950 www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5 portii celei dintai care este poarta de la disärit, Arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac, fratii lui, preotii ci ZorobabeI, fiul lui Salatiil, ci fratii lui, au pornit sa pregäteasca jertfelnic pentru Dumnezeul lui Israil, Ca sa, aduca pe el arden de tot, precum este sods in cartea luí Moíse, omul lui Durnnezeu. Atunci s'au adunat impotriva Ion unele dintre popoarele pagane ale tarii. Dar ei ridicara jertfelnicul pe locul sä.0 si se impotrivira cu tärie, cu tout& dusmania popoarelor tarii impotriva lor adusera jertfä, la vrerne i arden i de tot Domnului, dimineata çi seara. Atunci pretznuira ei sarbatoarea corturilor precum este randuitä, in lege,
cu jertfe in fiecare zi dupa. cuviinta,
Apoi aduserä prinoase neincetate
ci jertfe in zilele de Sambatit si la
zi-
intetile lunilor c la toat,e sfintitele praznice,
Si pentru toti care fagaduisera
vre un dar de bunii voie lui Durnnezeu. Si ei incepura sa aduca jertfa lui Duntnezeu la zi-intiti a lunii celei noi din
luna a saptea, cu toate ca templul lui Dumnezeu nu fusese Inca zidit.
Si dada argint pietrarilor c dul-
gherilor c mancare, bautura c untdelemn Sidonienilor ci Tiricnilor ca sa le
care cedri din Liban ei sa-i aduca cu plutele pana la portul Iafa, potrivit cu in cuviintarea scrisa data lor de Cirus, Impetratul Persilor.
64. lar in anul al doilea dupa sosirea lor la templul Domnului din Ierusalim, In luna a doua, Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, i fratii lui, preotii si levitii i toti cei care venisera din robie in Ierusalim, incepura lucrul.
Si la zi-intai a lunii a doua, in
anul al doilea, dupa, sosirea lor in Iudeea si in Ierusalim, pusera temelia templului Domnului. Si pe levitii de la douitzeci de ani ei mai in varsta ii puserei supraveghetori la zidirea templului Domnuluí, iar Iosua feciorii lui s't fratii lui, Cadmiel cu fiii i fratii lui Hodavia j fiii lui Jude., 951
fiul lui Henadad, cu fiii si fratii lui, toti levitii laolalta se prinsera la lucru pentru templul Domnului. Si pe cand rnesterii cladeau tent-
plul Domnului, preotii státeau invesmiln-
tati in odajdii cu muzici e cu trambite, iar levitii, fiii lui Aaron, cu chimvale cantau Donmului proslaveau randuiala lui David, imparatul lui Israil.
Si cantau cu glas mare pesnc.
proslavind pe Dumnezeu,
fiindca, mila
lui si slava lui pentru tot Israilul tine
In veac Si tot norodul suna din trâmbite sí striga cu glas mare, preametrind pe !
Domnul la ridicarea templului Domnului.
Si cei mai batrani dintre preoti ei dintre leviti ci capii familiilot, caro vazuserä, templul cel dintai, venira acum la zidirea celui de-al doilea, cu plangere ei cu tânguire mare,
Inset erau multe trambite ci vuet mal e de glasuri de veselie,
Inat norodul nu putea
ski mai
osebeasca trambitile de strigatele de tánguire, fiindca gloata sufla vartos din trambite, de se auzea de departe. Si &Ind auzira vrajmasii semintiei lui luda ci Veniamin, venirä, sa afle ce inseamnä, glasul acesta al trambitelor.
Si aflara ci. cei ce se intorseserá din robie zidesc templo inchivat Dornnului Dumnezeului lui Israil. Si indreptandu-se catre Zorobabel catre Iosua ei catre capii familii/or, au gräit catre ei: Si. cladim e noi impreuna cu voi, Fiindca, e noi la fel slujim Dumnezeului vostru ei aducem jertfa din vreInca lui Salmanasar, imparatul Asirienilor, care ne-a stramutat pe noi aici !» Atunci le-au raspuns lor Zorobabel ci Iosua, impreunit cu capetenilie semintiilor lui Israil: « Nu cu voi vom ridica noi tenaplu pentru Dumnezeul nostru,
Ci noi singuri vom zidi templu
Dumnezeului lui Israil, dup.& cele ce ne-a randuit noua Cirus, impäratul Persilor !»
Attmci popoarele din tara impresuraret ei silk& pe Iudei sii, opreasca zidirea,
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 6 70. 5i fiindds, ele fiiceau sfaturi räscoale, impiedicarä sfärsirea zidirii in toatä, vrernea vietii lui Cirus. i astfel
ei se liisarä de zidit, timp de doi ani,
Atunci am intrebat pe bätritnii lor astfel: o Cu ce invoire ziditi voi templul acesta i slivärsiti din temelie acestea
Dar noi i-am intrebat ea si-ti
panii, in vremea impArtitiei imparatului Dariu.
facem tie cunoscut scriem despre cdpeteniile lor, si le-am cerut numele celor ce mai inainte Ii cärmuiau
6.
pe ei.
Dariu incuviinteazei inceperea zidirii templului. Isprdvitul zidirii templului.
In anul al doilea al impärätiei lui Dariu, proorocirä proorocii Agheu EA Zaharia, fiul lui Ido, printre Iudeii care
Iarli ei ne-au räspuns i ne-au zis: o Noi suntem robii Domnului celui care a fdcut cerul i pämiintul! i
erau in Iudeea sit in Ierusalim, in numele Domnului Dumnezeului lui Israil.
Atunci au purces Zorobabel, fiul lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, au inceput sá zideasa, templul Domnului in Ierusalim, fiind de fat& proorocii Domnului care ii ajutau pe ei. In vremea aceea venir ä la ei Sisin, ocarmuitorul Siriei si al Feniciei, si e-
t,emplul
acesta cu multi ani
inainte fost-a zidit i sfärsit de un imparat mare si put,ernic al lui Israil.
i din pricinä cä pärintii nostri,
prin pacatele lor, au inthrätat pe Cerescul
Impärat al lui Israil, el i-a dat in mäinile lui Nabucodonosor, impäratul Babilonului, adia in mâiniie impiiratului Caldeilor.
5i Caldeii au dat foc si au därämat
tarboznai cu tovaräsii lor i i-a intrebat:
o Cu ce invoire ziditi voi templul i acoperisul acesta fA toate le 86,7'5,1-FAO *i cine sunt ziditorii care acesta
zidesc? »
Dar bätrtinii Iudeilor aflat-au har de
la Domnul, cel care Ii avusese in grija sa in vremea robiei,
i ei nu furit opriti s zideascii Vilna
nu a fost instiintat Dariu i pani n'a venit raspuns.
Iatä copia scrisorii pe care Sisin o serse si pe care i-o trimise lui Dariu: o Sisin, guvernatorul Siriei i al Feniciei, etarboznai impreunii cu sotii lui, cdpetenii in Siria si in Fenicia. Impäratului Dariu, inchirdiciune! Sä fie toate cunoscute impiíratului nostru Dariu, ca, ajungänd noi in tara Iudeei i venind in cetatea Ierusalimului,
am gäsit in cetate pe biltránii Iudeilor, cei care se intorseserii din robie in Ierusalim, zidind Domnului templu mare si nou din piatrii, cioplitä i punând lemne in ziduri. i lucränile acestea se fac cu toatä rilvna i totul sporeste in mâna lor se sävärseste cu toatii stralucirea i nevointa.
templul acesta, iar pe norod 1-a dus rob in Babilon; Dar in anul întâi al impärätiei lui Cirus peste tara Babiloniei, seria-a Cirus impäratul ca sii fie zidit templul, i odoarele cele de aur si de argint pe care le luase Nabucodonosor din
templul cel din Ierusalim si le pusese in templul dumnezeului eau, iaräsi le-a scos Cirus i le-a dat in seama lui Zorobabel, adicii a satrapului
esbatar.
i-a poruncit sii due& acesto odoare i sii, le aseze in templul din Ierusalim i sii zideasa acest templu al Domnului pe locul unde fusese. Atunci eabatar acela, venind, a pus temelia templului Domnulni in Ierusalim. i de atunci i pânä acum se zideste, dar n'a putut fi sfärsit.* íi acum, impärate, dacii socotesti cu cale, pune ea' se caute in arhivele impiirätesti ale lui Cirus, i de se va gäsi cit zidirea templului Domnului in Ierusalim se face cu invoirea impiiratului Cima i dacii va fi pliicut stiipanului nostru impiírat, i
s5, ni se rtispundii i nouii despre aceasta ! »
Atunci Dariu impäratul a poruncit ea' se cerceteze arhivele impärätesti din
Babilon, si s'a aflat in Ecbatana, capitala Mediei, un hrisov care aräta cum
952
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 7 Cirus,
In anul întâi al impariltiei lui dat-a porunci impáratul Cirus
piardi pe once impirat sau pe once
popor care si-ar intinde mina ca sit impiedece zidirea sau sä, pricinuiascä, vre-o pagubi, templului Domnului din Ierusalim.
sit se zideasci, din nou templul Domnului din Ierusalim, unde se aduc jertfe arse fir& incetare ; Iniiltimea templului sit fie de saized de coi i littimea de saizeci de coi,
Eu impitratul Dariu poruncesc ca
acestea sit se aduci la indeplinire intocmai ! »
si si se facit i trei rinduri de piaträ, un rind de lemn, din partea
7.
locului, iar cheltuiala sit fie Mouth: din vistieria impiratului Cirus.
Porunca lui Dariu este fndeplinitcl. Slinlirea templului. Pritznuirea scirbittorii Pastilor. Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si-
Si odoarele cele de aur ale templului Domnului si cele de argint, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim si le asezase in Babilon, sä fie puse la lee, in templul din
riei si al Feniciei, impreunit cu Setar-
boznai, indeplinitori ai celor poruncite de impiratul Dariu, Cu mare osárdie se indeletniciri
Ierusalim, i unde fuseserit mai inainte,
acolo si, fie puse.
cu lucrurile sfinte, ajutind pe bitrinii sfintitii cirmuitori ai Iudeilor. Si lucrul (ant mergea sporind, in
Atunci Dariu a dat poruncä, lui Sisin, guvernatorul Siriei si al Feniciei, supravegheze iar lui Setarboznai i tovaràibor i cirmuitorilor asezati in Siria si in Fenicia, si, nu se amestece acolo, ci IA lose pe Zorobabel, robul Domnului
urma proorociilor proorocilor Agheu Zaharia,
Asa cá ei sfirsidi totul, dupi po-
cirmuitorul Iudeei, si pe bitrinii Iu-
runca Domnului Dumnezeului lui Israil,
Si Cu vrerea lui Cirus i Dariu, impitratii Persilor, templul dint s'a sfirsit In ziva a doulizeci i treia a lunii Adar, In anul al saselea al lui Dariu impiratul. Atunci fiii lui Israil, preotii si le-
deilor, sä, zideascit acel templu al Dom-
nului pe locul unde a fost: Deci eu poruncesc sä, se zideasci In intregime si si, se supravegheze cu luare aminte ca Iudeii care s'au intors din robie sä, fie ajutati sä, sfirseasci, templul Domnului. Si din dajdiile din Cele-Siria si
vitii, precum i ceilalti care se intorsescrit din robie si care se mai adaoserit, siivár-
Orä, dupi randuiala scrisil in cartea lui
din Fenicia, si se dea cu osirdie oa-
Moise,
Si aduseri jertfit la sfintirea templului Domnului o sutit de tauri, (iota sute de berbeci, patru sute de miei, Doisprezece tapi jerfti pentru catul intregului Israil, dupä, numirul
menilor acelora, pentru jertfele Domnului
lui Zorobabel chrmuitorul: tauri, berbeci i miei. Asijderea i grâu, «are, vin i untdelemn fará incetare peste tot anul, cat
este de trebuinti in fiecare
zfidiírniceascit,
sit,
celor doutisprezece semintii ale lui Israil.
zi, dupit
aritarea preotilor din Ierusalim, Ca sit se aducit jertfe cu turnare Dumnezeului Celui Prea Inalt, pentru impirat i pentru supusii lui i si se roage pentru viata lor. Apoi sit se dea porunci ca oricine va nesocoti ceva din cele portmcite mai sus si din cele scrise i ar incerca sä, le
Si preotii i levitii stiteau dupi semintii, invesmintati in odiljdii la lucro! Domnului Dumnezeului lui Israil, precum este rinduit in cartea lui Moise, portarii, fiecare la usa, lui. tot asa Atunci fiii lui Israil, cei care se 1;si
intorseseri din robie, priznuirit Pastile
fie spinzurat de un
lemn scos din chensteaua casei lui, iar averea lui si ajungii, irapiritteasa. Pentru aceasta, i Domnul al cirui nume se prosliveste in locul acela
ziva a paisprezecea a lunii Intlti, dupii ce se curatiserit preotii impreunit cu levitii,
i cei ce se intorseserit din robie
nu se curitiserii toti, ci numai levitii se curitiseri, 953
www.dacoromanica.ro
CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 *i junghiara mielul pascal pentru toti fiii lui Israil tutor* din robie pentru fratii lor, preotii, i pentru ei
Dar la praznicul Paatilor luarä
parte nu numai Israilitii intorai din robie, ci i toti cei ce se departasera de idolii popoarelor din stisera pe Domnul.
i care cin-
*i au praznuit sarbatoarea azimelor timp de aapto zile, veselindu-se inaintea Domnului, Caci el intorsese spre ei mima impdratului Perailor, ca sä intareasca
lar urmatoarea poruncit a fost scrisit
si datá de impäratul Artaxerxe catre Ezdra, preotul i carturarul legii Domnului: