Atlas Istoric Ilustrat al Lumii

ILUSTRATALLUMII > ~ ~ ^

^n /^~"J ~~wi

\K^'^ \

^

-"/

v • l«« ' (cca 2000-1200 î.Hr.) Vechiul regatal hitiţilor L — ! (secolul al XVII Î.Hr.)

Pontus Euxinus (Marea Neagră)

I

1

i I

1 1 1 1

Asiria (ccal592-745 Î.Hr.) Regatul Babilonului (cca 1592-745 Î.Hr.)

I ; Imperiul lui Suppiluliuma i i Extinderea Imperiului Asirian !■---(1380-1375î.Hr.) » — J (669 Î.Hr.) Mitanni Imperiul Babilonian (cca 2000-1200Î.Hr.) L _ J (626-539 î.Hr.)

Angora (Ankara

, ■ .... ■ :.,.r,,;;«,-^;«&f^s»ssiţ:i;!>ţ5

Dur Sharcukin

Kanish Purshukhanda

Tell Halaf

Komana

Harrani

i

Tuwanuwa

.

Karate

Mussair ■ Arbela

Nasib

Guzana

P e Karkemish\.

Adana

Alalakh

ashasha

•

\ •Alep (Aleppo)

%:, Ugarit»

T CipruJ

Arwada» Surnura* Byblos^ Biruti (Beirut). v Damasc

Babilon T BASORELIEF ASIRIAN: UN SACERDOT IN FAŢA ARBORELUI SACRU

Situat pe fluviul Eufrat, la 90 km sud de Bagdadul de azi, în Irak, şi atestat din vremuri preistorice, Babilonul a trăit prima perioadă de splendoare sub amoriţi şi apoi sub regele Hammurabi, pe la 1750 î.Hr., când devine capitala primului Imperiu Babilonian. Istoricii relatează despre splendoarea grădinilor sale suspendate, realizate pentru frumoasa regină Amitis, soţia suveranului Nabucodonosor II (605-562 î.Hr.). Sumerienii Prima civilizaţie care s-a dezvoltat în Mesopotamia a fost a sumerienilor, o populaţie de origine necunoscută (în orice caz, nesemită) stabilită între Tigru şi Eufrat pe la 3000 î.Hr. Această populaţie, spre deosebire de egipteni, nu s-a organizat într-un stat unitar, ci s-a divizat în oraşe-stat, fiecare cu propriile legi şi cu proprii suverani, reprezentând astfel prima formă de organizare statală din istorie. Babilonienii şi asirienii Babilonul, unul dintre aceste oraşe-stat, a reuşit în 1750 î.Hr., sub conducerea regelui Hammurabi, să cucerească un vast teritoriu şi s-a constituit în primul imperiu din zona mesopotamiană. Cu această ocazie, regele a cerut inscripţionarea, cu litere cuneiforme, pe

STATUETE FUNERARE In mormitele faraonilor sau ale personajelor importante erau puse adesea statuete care înfăţişau oameni de rând în diverse activităţi comune, cum arfispălarea rufelor sau frământarea pâinii; acest lucru simboliza condiţia de sclavie a castelor inferioare faţă de cele superioare.

AL VIEŢII. ARBORELE MISTIC, GRIFONUL, TAURUL ÎNARIPAT Şl ALTE ANIMALE FANTASTICE ERAU SIMBOLURI ORNAMENTALE FOARTE COMUNE, MAI ALES ÎN PALATELE CAPITALEI ASIRIENE, NINIVE.

un monolit (astăzi la muzeul Luvru din Paris), a celor 282 de legi de drept public şi privat care reglementau viaţa imperiului. După moartea lui Hammurabi, în această zonă au venit alte populaţii, până când una din cele coborâte din munţii din nord s-a impus în faţa celorlalte: asirienii, războinici feroce care au cucerit Mesopotamia şi au ridict un nou imperiu. Capitala lor era la Ninive; vreme de câteva secole au rămas stăpânii regiunii.

ARTĂASIRIANĂ Basorelieful, tehnică artistică între pictură şi sculptură, a fost utilizat mai întâi de asirieni pentru redarea, ca într-o carte, a faptelor regilor sau a unor scene domestice.

Hitiţii De la sfârşitul mileniului III, s-au stabilit în Anatolia (Turcia de azi) hitiţii, o populaţie indoeuropeană capabilă să