Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate

IOSEFINA MOROŞAN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE Universitatea Spiru Haret Descrierea CIP a Bibliote...

Author: Iosefina Moroşan

9 downloads 923 Views 3MB Size Report

This content was uploaded by our users and we assume good faith they have the permission to share this book. If you own the copyright to this book and it is wrongfully on our website, we offer a simple DMCA procedure to remove your content from our site. Start by pressing the button below!
Report copyright / DMCA form

DOWNLOAD PDF

IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE

Universitatea Spiru Haret

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MOROŞAN, IOSEFINA Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate / Iosefina Moroşan – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 204p.; 20,5 cm. ISBN: (10) ISBN: (13)

973-725-580-1 978-973-725-580-8

658.1(075.8)(076)(079.1)

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006


UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Prof. univ. dr. IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006



CUPRINS

1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE 1.1. Analiza cifrei de afaceri ………………………………... 1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri ……………………. 1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………… 1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri .. 1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri …………………. 1.2. Analiza valorii adăugate ……………………………………. 1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate …………………… 1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate …………………... 1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate …………………… 1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate …………………. 1.3. Analiza producţiei fizice ………………………………….. 1.4. Analiza calităţii produselor …………………………………. Probleme rezolvate ………………………………………….

9 9 11 13 13 32 32 36 36 38 50 59 65

2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI 2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei ….

70 5


2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare ………………………… 2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe ………………………. 2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile ………………………... 2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe ……………………………... 2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe .. 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri …….. 2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe .. 2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale …………………. 2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale ……………………….. 2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile ……………………… 2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile …………………………... Probleme rezolvate ………………………………………….

74 78 78 81 82 83 85 85 85 92 98 102

3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI PE BAZA RENTABILITĂŢII 3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii ……………….. 3.2. Analiza rentabilităţii firmei ……………………………….. 3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă ……… 3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului 3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării …… 3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri …….. 3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate ……………………….. 3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice 6


121 128 131 131 132 137 142 142

…………. 3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate .. 3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale ……………… 3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare ……………… 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabilităţii) ………………………………. Probleme rezolvate ………………………………………..

146 147 149 151 155

4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI 4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei ………………….. 4.2. Analiza echilibrului financiar ……………………………… 4.2.1. Analiza fondului de rulment net ……………………... 4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment ……………… 4.2.3. Analiza trezoreriei nete ……………………………. 4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante ………… 4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei …………………….. Probleme rezolvate ………………………………………….

171 172 173 176 178 180 182 185

5. ANALIZA RISCULUI 5.1. Analiza riscului de exploatare (economic) ………………… 5.2. Analiza riscului financiar ………………………………….. 5.3. Analiza riscului de faliment ……………………………….. Probleme rezolvate ………………………………………….

192 194 195 196

7


Introducere

Prezenta carte a fost gândită şi redactată ca un material complementar cărţii de Analiză economico-financiară, urmând atingerea a două obiective: În primul rând, punerea la dispoziţia studenţilor şi a oricăror altor persoane care iniţiază studii în analiza economico-financiară a unor probleme şi exerciţii utile pentru fixarea conceptelor şi consolidarea cunoştinţelor dobândite la orele de curs sau prin studierea cărţii de Analiză economico-financiară. În al doilea rând, încercarea de a prezenta o viziune complementară a conceptelor cuprinse în textul cărţii de analiză economico-financiară, printr-o abordare numerică şi mai analitică decât cea întâlnită în cursurile publicate până în prezent. Pe lângă faptul că este facilitată munca studentului, sperăm ca această lucrare să fie utilă totodată şi pentru profesori, în desfăşurarea orelor de seminarii sau lucrări practice. Conţinutul acestei cărţi de lucrări practice este structurat pe capitole care corespund structurii cărţii de Analiză economico-financiară. Fiecare din acestea cuprinde: tratarea pe scurt a aspectelor teoretice şi prezentarea de probleme rezolvate, utile în evaluarea personală a studentului, cu privire la temeinica însuşire a cunoştinţelor parcurse. Prin inserarea în carte a problemelor rezolvate, la fiecare capitol, Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate este utilă evaluării studenţilor economişti la examenele de licenţă. Comentariile constructive şi sugestiile privind conţinutul şi structura cărţii din partea cititorilor avizaţi sunt binevenite şi vor fi luate în considerare cu ocazia reeditării acesteia. Autoarea

8


9


1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

1.1. Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care firma desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări servicii. Cifra de afaceri

=

Venituri din vânzarea mărfurilor

+

Producţia vândută

În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme: ¾ Analiza nivelului cifrei de afaceri. ¾ Analiza dinamicii cifrei de afaceri. ¾ Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri. ¾ Analiza factorială a cifrei de afaceri. 1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită realizarea de profit; • să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puţin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii economice; • în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului de afaceri al firmei; • să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elementele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei. 9


Vvm

10


Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o realizare normală a obiectului de activitate. De asemenea, şi ponderea indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează valori bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare normală a obiectului de activitate (tabelul nr. 1). Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii. Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în următoarele condiţii: – creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă; – reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce înseamnă restrângerea activităţii cu caracter strict comercial. 1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist) a afacerilor firmei. Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel: – la nivel de produs (qv1 p0); ⎛ qv p ⎞ ⎜ ∑ qv i1 p i 0 sau ∑ i 1 i 1 ⎟ ⎜ ⎟ Ip ⎠ – la nivel de firmă ⎝ în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă. Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei. În anul „t” cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o tendinţă de revenire faţă de anul precedent, sporind cu 26% şi confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani consecutivi de restrângere.

11


12


1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din vânzarea producţiei şi din comercializarea mărfurilor. Analiza structurii cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar interpretarea rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea majoritară (adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o deţină producţia vândută. Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză (anul „t”) o au veniturile din producţia vândută (aproximativ 99%), care prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Acest fapt marchează o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a firmei faţă de activitatea comercială. 1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele modele de analiză: n a ) CA = ∑ qvi ⋅ pi i =1 b) CA = Ns ⋅

Qf CA ⋅ Ns Qf

c) CA = Ns ⋅

Mf Mf ′ Qf CA ⋅ ⋅ ⋅ Ns Mf Mf ′ Qf

d ) CA = T ⋅ cah CA e) CA = Ae ⋅ Ae Ac Mf Mf ′ CA f ) CA = Ae ⋅ ⋅ ⋅ Ae Ac Mf Mf ′

unde: CA – cifra de afaceri; qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe produse; 13


pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;

Ns – numărul mediu de personal; Qf – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului); Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe; Mf ′ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive; T – fondul total de timp (ore-om); Ae – valoarea medie a activelor de exploatare; Ac – valoarea medie a activelor corporale. Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4): Tabelul nr. 4 Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei ) Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Indicatori Cifra de afaceri Volumul fizic efectiv al producţiei vândute evaluat în preţurile perioadei de bază Numărul mediu de salariaţi Producţia exerciţiului Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive Timpul total de muncă (ore) Productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza producţiei exerciţiului (lei) Productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza CA (lei) Timpul de muncă mediu pe salariat (ore) Productivitatea medie orară a muncii determinată pe baza CA (lei) Gradul de înzestrare tehnică a muncii

Simbol ∑qvipi

Perioada de analiză t-1 t 116.331 180.772

∑qvi1pi0

-

170.500

Ns Qe

675

650

120.222

179.881

9.860

21.009

3.510

14.505

1.220.000

1.200.000

178,107

276,740

Mf Mf ′

T Qe Ns

172,342

262,308

t

1.807

1.846

Wh

0,09535

0,14208

Wa

Mf Ns

14


14,61

32,32

Nr. crt. 13.

Indicatori

Simbol

Compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe (%)

14.

Randamentul mijloacelor fixe direct productive (lei) Cifra de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe direct productive (lei)

15.

16.

Gradul de valorificare a producţiei obţinute destinată livrării

Mf ′ Mf Qe Mf ′

CA Mf ′ CA Qe

Perioada de analiză t-1 t 35,6

69,04

34,25

12,40

33,14

12,46

0,97

1,00

Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă astfel: ∆ Ns ∆qvi ∆CA

∆t ∆ Wa

∆pi

∆ Wh

în care:

Wa –productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri; Wh – productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de afaceri. Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei factorilor, pe baza primului model, se prezintă astfel: ∆CA = 180.772 – 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe produse: ∆qvi = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi0 pi0 = 170.500 – 116.331 = + 54.169 lei din care, datorită: 1.1) influenţei modificării numărului mediu de personal:

(

)

Δ Ns = Ns1 − Ns 0 ⋅ Wa 0 = (650 − 675)172,342 = −4309 lei 15


1.2) influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii: Δ Wa = Ns1 Wa 1 − Wa 0 = 650 (262,308 - 172,342) = +58.478 lei din care, datorită: 1.2.1) influenţei modificării timpului de muncă pe salariat: Δ t = Ns1 t 1 − t 0 ⋅ Wh 0 = 650(1846 − 1807) ⋅ 0,09535 = +2417 lei

(

(

)

)

1.2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii.

(

)

Δ Wh = Ns1 ⋅ t 1 Wh1 − Wh 0 =

= 650 ⋅ 1846 (0,14208 − 0,09535) = +56.061 lei

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare. ∆pi = ∑ qv i p i − ∑ qv i p i = 180.772 – 170.500 = + 10.272 lei 1

1

1

0

Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul precedent cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei de afaceri, ţinând cont de indicele de creştere a preţurilor (tabelul nr. 2), este de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante etc. Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din modificarea totală a cifrei de afaceri 84% s-a datorat creşterii volumului fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare. Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei de afaceri cu 54.169 lei, în exclusivitate pe baza utilizării intensive a factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale cu 89,966 lei a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a datorat sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 56.061 lei. Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două aspecte: – reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii productivităţii muncii; – înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada anterioară cu 39 ore a avut ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei. 16


Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de comparaţie, influenţând pozitiv asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât al îmbunătăţirii calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul economiei naţionale. Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri, sistemul de factori ce influenţează asupra cifrei de afaceri este prezentat astfel:

Δ Ns ∆CA

Δ

Qe Ns

Δ

CA Qe

Mf Ns Mf ′ Δ , Mf Qe Δ Mf ′

Δ

iar

′ Qe Mf M f Qe = ⋅ ⋅ Ns Ns Mf Mf ′

Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor: ∆CA = + 64.441 lei din care, datorită: Qe 0 CA 0 1) Δ Ns = Ns1 − Ns 0 ⋅ = Ns 0 Qe 0

(

)

= (650 − 675)178,107 ⋅ 0,97 = −4319 lei

⎛ Qe Qe ⎞ CA 0 Qe = Ns1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ = Ns ⎝ Ns1 Ns 0 ⎠ Qe 0 = 650(276,74 − 178,107 ) ⋅ 0,97 = +62.188 lei din care, datorită: 2) Δ

2.1) Δ

⎡⎛ Mf Mf ⎞ Mf ′ Qe ⎤ CA 0 Mf = Ns1 ⎢⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ 0 ⋅ 0 ⎥ = Ns ⎣⎢⎝ Ns1 Ns 0 ⎠ Mf 0 Mf 0′ ⎦⎥ Qe 0

= 650 [(32,32 - 14,61) ⋅ 35,6% ⋅ 34,25] ⋅ 0,97 = +136.144 lei

17


2.2) Δ

⎡ Mf ⎛ Mf ′ Mf 0′ ⎞ Qe 0 ⎤ CA 0 Mf ′ ⎟ = Ns1 ⎢ 1 ⎜⎜ 1 − = ⎥⋅ ⎟ ′ ⎥ Qe 0 Mf N s M f M f 0 ⎠ Mf 0 ⎦ ⎣⎢ 1 ⎝ 1

= 650 [32,32 (69,04% - 35,6% ) 34,25] 0,97 = + 233.390 lei

2.3) Δ .

⎡ Mf Mf ′ ⎛ Qe Qe ⎞⎤ CA 0 Qe = Ns1 ⎢ 1 ⋅ 1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟⎥ = Mf ′ ⎣⎢ Ns1 Mf1 ⎝ Mf1′ Mf 0′ ⎠⎦⎥ Qe 0

= 650 [32,32 ⋅ 69,04%(12,4 - 34,25 )] 0,97 = -307.346 lei 3) Δ

Qe ⎛ CA1 CA 0 ⎞ CA ⎟= = Ns1 ⋅ 1 ⎜⎜ − Qe Ns1 ⎝ Qe1 Qe 0 ⎟⎠ = 650 ⋅ 276,74 (1 - 0,97 ) = + 6572 lei

Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune în evidenţă acţiunea unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei obţinute şi destinate livrării. Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte: • Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%, respectiv cu 17,71 lei persoană, a avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a fost generată de investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii. • Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a reprezentat o premisă pentru creşterea producţiei şi o sporire a vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că investiţiile au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru etc.). • Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut cu 63,7% şi a avut ca efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest rezultat este efectul neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune. • Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a determinat creşterea vânzărilor cu 6.572 lei. Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent). 18


PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cifra de afaceri curentă Indicele preţurilor (%) Cifra de afaceri corectată prin deflatare Cifra de afaceri corectată prin inflatare

t–2

t–1

615 – 615

975 164 594,5

1.704,5

1.599

t 1.430 169 515,94 1.430

R (%) +52,48 – –8,4 –8,4

Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi inflatare. Rezolvare Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori curente, cifra de afaceri a înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm mediu anual de creştere de 52,48% calculat astfel:

⎞ ⎛ CA n ⎛ 1.430 ⎞ R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ⋅100 = − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 ⎠ ⎝ 615 ⎠ ⎝ CA 0 = (1,5248 − 1) ⋅100 = 152,48 − 100 = +52,48% Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei trei ani de analiză. Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau inflatare. În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:

CA R n − m =

CA CRTn − m I pn −m / 0

unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă; CACRT este cifra de afaceri curentă; I p n − m / 0 reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.

19


CA R t−1 = CA R t =

CA CRTt−1 I p t−1 / 0

CA CRTt Ipt / 0

=

=

975 = 594,5 164%

1.430 = 515,94 164% ⋅169%

⎛ CA n ⎞ ⎛ 515,94 ⎞ R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎝ 615 ⎠ ⎝ CA 0 ⎠ = (0,9159 − 1) ⋅100 = 91,59 − 100 = −8,4 Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:

CA R n − m = CA CRTn − m × I p n / n − m unde: I p n / n − m reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.

CA R t−1 = CA CRTt−1 ⋅ I p t / t−1 = 975 ⋅164% = 1.599 CA R t−2 = CA CRTt−2 ⋅ I p t / t−1 ⋅ I p t−1 / t−2 = 615 ⋅164% ⋅169% = 1.704,5 ⎞ ⎛ CA n ⎛ 1.430 ⎞ R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ×100 = − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 ⎝ 1.704,5 ⎠ ⎠ ⎝ CA 0 = (0,9159 − 1) ⋅100 = 91,59 − 100 = −8,4 Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ (–8,4%), fapt ce a afectat toţi indicatorii economico-financiari ai firmei. 2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Produse Ani t–1 t

gi g i2

gi g i2

A 0,85 0,7225 0,34 0,1156

B 0,07 0,0049 0,26 0,0676

C 0,05 0,0025 0,20 0,04

D 0,03 0,0009 0,11 0,0121

E – – 0,09 0,0081

Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.

20


Rezolvare Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice aferente mai multor exerciţii financiare se utilizează coeficientul de concentrare Gini-Struck:

G=

n ∑ g i2 − 1 n −1

în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei; gi reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de produse, unităţi operative etc. Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare Gini-Struck se calculează astfel:

G t −1 =

4(0,7225 + 0,049 + 0,0025 + 0,0009) − 1 = 4 −1

3,0996 − 1 = 0,836 3 5(0,1156 + 0,0676 + 0,04 + 0,0121 + 0,0081) − 1 Gt = = 5 −1 =

=

1,2170 − 1 = 0,232 4

În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare Herfindhal:

H = ∑ g i2

Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori pentru coeficientul Herfindhal:

H t −1 = ∑ g i2 = 0,7225 + 0,049 + 0,0025 + 0,0009 = 0,7749

H t = ∑ g i2 = 0,1156 + 0,0676 + 0,04 + 0,0121 + 0,0081 = 0,2434

Rezultă că firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip concentrat la repartiţia egalitară. 21


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei Produse A B C D E TOTAL

CA0 140 260 220 100 20 740

CA1

Iqv

180 320 240 80 10 830

1,2 1,05 1,01 0,5 0,8 0,985

CA recalculată 168 273 222 50 16 729

Ip 1,0714 1,172 1,0801 1,6 0,625 1,138

Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în funcţie de volumul fizic al vânzărilor. Rezolvare Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:

CA = ∑ qv i ⋅ p i

Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ). ΔCA = CA1 – CA0 = = qv i1 ⋅ p i1 − qv i 0 ⋅ p i 0 = 830 − 740 = +90 mii lei

∑

∑

din care, datorită: 1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri:

Δqv i = ∑ qv i1 ⋅ p i 0 − ∑ qv i 0 ⋅ p i 0 =

= CA rec − CA 0 = 729 − 740 = −11 mii lei Se ştie că I qv =

∑ qv ∑ qv

i1

⋅ p0

i0

⋅ p0

⇒ ∑ qv i1 ⋅ p 0 = I qv ⋅ ∑ qv i 0 ⋅ p 0

CA rec = ∑ qv i1 ⋅ p i 0 = 729 2) influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri:

Δp i = ∑ qv i1 ⋅ p i1 − ∑ qv i1 ⋅ p i 0 = CA1 − CA rec = =830 – 729 = +101 mii lei

22


Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de raportare, respectiv cu 12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii factori de influenţă: volumul fizic al producţiei vândute şi preţul de vânzare. Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut exclusiv datorită influenţei preţurilor de vânzare. Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu 1,5%, iar în condiţiile menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de afaceri cu 11 mii lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe de produse, se constată că la grupele D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ (cu 50%, respectiv cu 20%), anulând efectul favorabil generat de celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi menţionate: reducerea cererii pentru anumite categorii de produse, apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei, creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale sectorului de activitate etc. Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de vânzare unitar. Se observă că influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut în medie cu 13,8%:

Iq =

∑ qv ∑ qv

i1

⋅ p i1

i1

⋅ pi 0

⋅ 100 =

830 ⋅ 100 = 113,8% 729

La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi generat diminuarea volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei de afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E se observă că, deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor s-a redus. Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat, probabil produsul se află într-o fază de maturitate spre declin. La celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor. Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată de o îmbunătăţire a calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii privilegiate pe piaţă. 23


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Vânzări totale Vânzări proprii Cota proprie de piaţă recalculată

P0

P1

30.000 15.000 x

40.000 20.000 47,5%

Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota globală de piaţă (Cp), care se determină ca raport între vânzările proprii (Vp) şi vânzările totale (V):

Cp =

Vp V

Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia: Vp = V • Cp, iar Cp =

∑ g ⋅ C′ i

p

100

în care: gi reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă. Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de analiză, substituţiile în lanţ, se calculează influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările proprii) astfel: ⎛ ∑ g i1 ⋅ C′p0 ∑ g i 0 ⋅ C′p 0 ⎞ ⎟= Δg i(ΔVp ) = V1 ⎜ − ⎜ 100 ⎟ 100 ⎝ ⎠ 15.000 ⎛ ⎞ = 40.000⎜ 47,5 − ⋅100 ⎟ = 40.000(47,5 − 50 ) = −1.000 mii lei 30.000 ⎝ ⎠ Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o scădere a cotei globale de piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5% şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) cu 1.000 mii lei. 24


5. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Numărul mediu de salariaţi Numărul mediu de ore lucrate Cifra de afaceri medie orară în lei

P0 920 2.000 0,5

mii lei P1 800 2.100 0,8

să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul de mai sus este următorul:

CA = N s ⋅ N z ⋅ N h ⋅ W h în care:

N z – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată;

N h – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; W h – productivitatea medie orară a unui salariat; Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

Δ Ns ΔT ΔCA

ΔNz Δt ΔNh

( )

Δ W h cah

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină, respectând principiile metodei substituţiilor în lanţ, prin următoarea relaţie:

ΔT (ΔCA ) = (T1 − T0 )cah = (800 ⋅ 2.100 − 920 ⋅ 2.000 ) ⋅ 0,5 = = (− 160.000 ) ⋅ 0,5 = −80 mii lei

25


6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Indicatori

UM

P0

P1

Cifra de afaceri Producţia marfă fabricată Valoarea medie a activelor fixe Valoarea medie a activelor fixe productive Numărul mediu de salariaţi

mii lei mii lei mii lei mii lei

75 65 40 30

90 95 41 35

pers.

500

550

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri a firmei. Rezolvare Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute): Mf Mf ′ Qf CA CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ Ns Mf Mf ′ Qf unde: Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe; Mf ′ – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive; Mf – gradul de înzestrare tehnică a muncii; Ns Mf ′ – ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul Mf mijloacelor fixe (compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe); Qf – randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia Mf ′ obţinută destinată livrării la un leu mijloace fixe). Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de produs pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ): Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei 26


din care: 1) influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri: ( ΔCA )

Δ Ns

(

= N s1 − N s 0

) MNsf

0

0

= (550 − 500 )

⋅

Mf 0′ Qf 0 CA 0 = ⋅ ⋅ Mf 0 Mf 0′ Qf 0

40 30 65 75 ⋅ ⋅ ⋅ = +7,5 mii lei 500 40 30 65

2) influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:

Δ

⎛ Mf Mf 0 ⎞ Mf 0′ Qf 0 CA 0 Mf s(ΔCA ) ⎟⎟ ⋅ = N s1 ⎜⎜ 1 − = ⋅ ⋅ ′ Qf Ns N s N s M f M f 0 0 ⎠ 0 0 ⎝ 1 40 ⎞ 30 65 75 ⎛ 41 = 550⎜ − = −5,63 mii lei ⎟ ⋅ ⋅ ⎝ 550 500 ⎠ 40 30 65

3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:

Δ

Mf ′(ΔCA ) Mf

= Ns ⋅

= 550 ⋅

Mf1 ⎛ Mf1′ Mf 0′ ⎞ Qf 0 CA 0 ⎜ ⎟⋅ − = ⋅ Ns1 ⎜⎝ Mf1 Mf 0 ⎟⎠ Mf 0′ Qf 0

41 ⎛ 35 30 ⎞ 65 75 = +10,63 mii lei ⎜ − ⎟⋅ ⋅ 550 ⎝ 41 40 ⎠ 30 65

4) influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:

Δ

Qf (ΔCA ) Mf Mf ′ ⎛ Qf1 Qf 0 ⎞ CA 0 ⎜ ⎟⋅ = N s1 ⋅ 1 ⋅ − = Mf ′ Ns1 Mf1 ⎜⎝ Mf1′ Mf 0′ ⎟⎠ Qf 0 = 550 ⋅

41 35 ⎛ 95 65 ⎞ 75 ⋅ ⎜ − ⎟⋅ = +22,12 mii lei 550 41 ⎝ 35 30 ⎠ 65

27


5) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra cifrei de afaceri:

Δ

CA Mf Mf ′ Qf ⎛ CA1 CA 0 ⎞ ⎟⋅ = = N s1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⎜⎜ − Qf Ns1 Mf1 Mf1′ ⎝ Qf1 Qf 0 ⎟⎠ 41 35 95 ⎛ 90 75 ⎞ = 550 ⋅ ⋅ ⋅ ⎜ − ⎟ = −19,62 mii lei 550 41 35 ⎝ 95 65 ⎠

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de raportare cu 15 mii lei (+20%). Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5 mii lei. Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte, ca efect al creşterii numărului de salariaţi. Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+16%). Dacă se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10,63 mii lei. Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe a crescut. Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu 17,9%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.

28


7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Numărul mediu de salariaţi Producţia exerciţiului Cifra de afaceri

UM

P0

P1

pers. mii lei mii lei

400 2.290 2.107

350 2.240 2.128

Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul anterior este:

CA = NS ⋅

Qe CA ⋅ NS Qe

Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri se calculează astfel:

Δ

CA (ΔCA ) Qe ⎛ CA1 CA 0 ⎞ ⎟⋅ = = N s1 ⋅ 1 ⎜⎜ − Qe N s1 ⎝ Qe1 Qe0 ⎟⎠ 2.240 ⎛ 2.128 2.107 ⎞ = 350 ⋅ − ⎜ ⎟ = +67,2 mii lei 350 ⎝ 2.240 2.290 ⎠

8. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3.


UM

P0

P1

pers. mii lei mii lei

250 4.000 3.720

225 4.500 4.320

să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:

CA = NS ⋅

Qe CA ⋅ NS Qe 29


Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată pe baza datelor din tabelul de mai sus este de –372 mii lei. ( ΔCA )

Δ Ns

(

) Qe N

= N s1 − N s 0 ⋅

0

⋅

s0

= (225 − 250)

CA 0 = Qe0

4.000 3.720 ⋅ = −372 mii lei 250 4.000

Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri cu 372 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii, creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea activităţii etc. 9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3.


UM pers. mii lei mii lei

P0 800 4.580 4.214

P1 700 4.480 4.256

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:

CA = NS ⋅ în care:

Qe CA ⋅ NS Qe

Qe – productivitatea medie anuală a muncii; NS CA – gradul de valorificare a producţiei destinate livrării. Qe

Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel: ⎛ Qe Qe ⎞ CA 0 Q(ΔCA ) ⎛ 4.480 4.580 ⎞ 4.214 Δ e = N s1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ = 700⎜ − ⎟⋅ 800 ⎠ 4.580 ⎝ 700 Ns ⎝ N s1 N s0 ⎠ Qe0

= 700(6,4 − 5,725)0,92 = +434,7 mii lei

30


Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5,725 mii lei în perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada P1, a generat o creştere a cifrei de afaceri cu 434,7 mii lei. 10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Numărul mediu de salariaţi Numărul mediu de ore lucrate/salariat Cifra de afaceri medie orară

UM

P0

P1

pers. ore mii lei

350 2.100 80

320 1.980 85

Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri. Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri este următorul::

CA = N s ⋅ N z ⋅ N h ⋅ W h în care: N z – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată;

N h – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; W h – productivitatea medie orară a unui salariat (cifra de afaceri medie orară);

t – numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( t = N z ⋅ N h ). Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe baza datelor din tabelul anterior, se prezintă astfel:

Δt

( ΔCA )

(

)

= N s1 N z1 ⋅ N h1 − N z0 N h 0 ⋅ W h 0 = = 320(1.980 − 2.100)80 = −3.072 mii lei

Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la 2.100 ore în P0 la 1.980 în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu 3.072 mii lei. 31


1.2. Analiza valorii adăugate Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi. Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să se ţină cont de amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor. 1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate Valoarea adăugată se poate obţine prin: – metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi: VA = Qe – M în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie. În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoarea adăugată globală se determină ţinând cont şi de marja comercială (Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate de această activitate. VA = (Qe + Mc) - M′ în care: Mc – marja comercială; M′ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare). Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute şi costul lor. – metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor elemente: VA =

Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi + + Dividende + Amortizare + Profit reinvestit

Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei: – personalul – statul

(prin salarii, participări la rezultate; indemnizaţii şi alte cheltuieli); (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate); 32


– creditorii – acţionarii – firma

(prin dobânzi şi comisioane plătite); (prin dividende nete încasate); (prin autofinanţarea netă reală).

Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) Nr. crt 1. 2. 3. 4.

5. 6. 7. 8. 9.

10.

11. 12. 13.

Indicatori Marja comercială Producţia exerciţiului Cheltuieli materiale totale Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi Consumuri intermediare Valoarea adăugată Amortizare Valoare adăugată netă Indicele de creştere a producţiei exerciţiului Indicele de creştere a consumurilor intermediare Indicele de creştere a valorii adăugate Rata valorii adăugate Rata netă a valorii adăugate

U/M

Perioada de analiză

Simbol

t-4

t-3

t-2

t-1

t

405

407

559

409

418

Mc

26.472

45.648

66.250

120.222

179.881

Qe

15.135

24.884

38.037

74.170

96.133

Chm

778

1.382

1.402

1.792

9.930

Clset

15.913

26.266

39.433

75.962

106.063

10.964

19.789

27.376

44.669

74.236

176

140

684

831

1.476

10.788

19.649

26.692

43.838

72.760

100%

172%

145%

181%

150%

IQe = =Qe1/Qe0

%

100%

165%

150%

193%

140%

Icsi = Csi1/Csi0

%

100%

180%

138%

163%

166%

%

42%

45%

44%

38%

41%

%

98%

99%

98%

98%

98%

lei lei lei lei

lei lei lei lei %

Csi = chm+ Clset VA = = Mc + + Qe - Csi Am VAN = =VA - Am

IVA = =VA1/VA0 RVA = =VA/CA RNVA = =VAN/VA

33


Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată. În ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca urmare a utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei. Această situaţie se datorează: • ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura cheltuielilor: – sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv asupra VA; – sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ asupra VA; – sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra VA; – creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra VA; • creşterii eficienţei activităţii: – sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire a creării valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului analizat; – sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei VA. Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este prezentată în tabelul nr. 6. Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 6, valoarea adăugată este utilizată pentru remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea activităţii firmei.

34


Tabelul nr. 6 Evoluţia valorii adăugate (Metoda aditivă) Nr. crt. 1.

Indicatori

U/M lei

2.

REMUNERAREA PERSONALULUI – cheltuieli cu remuneraţiile personalului – participarea salariaţilor la profit IMPOZITE PENTRU STAT

lei

2a

– asigurări şi protecţie socială

lei

2b

lei

2c

– impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – impozitul pe profit

lei

2d

– impozitul pe dividende

lei

3.

CREDITORI

lei

3a

lei

4.

– cheltuieli financiare privind dobânzile ACŢIONARI

lei

4a

– dividende nete

lei

5.

lei

5a

AUTOFINANŢAREA PENTRU FIRMĂ – cheltuieli cu amortizarea

lei

5b

– profitul net reinvestit

lei

5c

– alte elemente de autofinanţare VALOAREA ADĂUGATĂ

lei

1a 1b

6.

lei lei

lei

t –3 4.193

Perioada analizată t –2 t –1 5.844

7.938

t

Simbol

13.955

RMPRS

3.976

5.449

7.246

13.298

Chp

217

395

692

657

Psp

11.627

17.404

29.902

45.229

1.210

1.787

2.388

4.737

Aps

9.171

13.350

23.197

28.845

Itva

1.008

2.183

4.244

11.446

Imp

238

84

73

201

Ipd

88

247

1.093

2.082

CDT

88

247

1.093

2.082

Chfd

2.133

752

656

1.809

ACT

2.133

752

656

1.809

Divn

1.748

3.123

5.080

11.160

AFN

140

684

831

1.476

Cam

1.850

2.716

5.494

11.811

Prinv

-242

-277

-1.245

-2.129

Aeaf

19.789

27.370

44.669

74.235

VA = 1+2+ +3+4+5

IMPT

35


1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii adăugate în preţuri comparabile este prezentată în tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7 Dinamica valorii adăugate Nr. crt.

1.

Indicatori

U/M

VALOAREA ADĂUGATĂ Indicele de creştere a preţurilor VA în preţuri comparabile Indicele de creştere a VA

lei

5.

Variaţia VA

%

6.

Ritmul mediu de creştere a VA

%

2. 3. 4.

lei %

t –4

Perioada de analiză t –3 t –2 t –1

10.964

19.789

27.370

44.669

74.235

VA

1,00

1,23

1,88

4,36

5,37

Ip

10.964

16.089

14.559

10.245

13.824

VApc

100%

146%

91%

70%

135%

IVA= =VA1/VA

t

Simbol

0

-

46%

-9%

-30%

35%

∆VA= =IVA-100

-

-

-

-

5,98

RVA

Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an o evoluţie ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a bogăţiei reale realizate de firmă, printr-o bună valorificare a resurselor sale. 1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată sub forma în care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei. În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a elementelor valorii adăugate trebuie să respecte o succesiune bine determinată, şi anume: 36


• dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu autofinanţarea; • profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente; • remunerarea statului să se reducă în ce priveşte ponderea sa, reflectând o reducere a presiunii fiscale; • ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiară deficitară; • creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o creştere a consumului de muncă echivalat valoric. Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8. Tabelul nr.8 Evoluţia structurii valorii adăugate Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Indicatori Remunerarea personalului Remunerarea statului Remunerarea creditorilor Remunerarea investitorilor Remunerarea firmei VALOAREA ADĂUGATĂ

U/M

t –3

Perioada de analiză t –2 t –1

t

Simbol

%

21,2%

21,4%

17,8%

18,8%

Rp/VA

%

58,8%

63,6%

66,9%

60,9%

Imp/VA

%

0,4%

0,9%

2,4%

2,8%

Dob/VA

%

10,8%

2,7%

1,5%

2,4%

Div/VA

%

8,8%

11,4%

11,4%

15,0%

Afn/VA

%

100%

100%

100%

100%

6=1+2+3+4+5

Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al remunerării o deţine statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de presiune fiscală, având ca efect stoparea dezvoltării firmei. Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care prezintă o tendinţă de reducere în perioada analizată. Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în schimb înregistrează o tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa dezvoltarea. Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere nesemnificativă în valoarea adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o 37


tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea autofinanţării, indică unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare. 1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii adăugate şi identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la analiza de tip factorial, pe baza următorului model de analiză:

⎛ M⎞ VA = Qe⎜1 ⎟ = Qe ⋅ va ⎝ Qe ⎠ Sistemul factorial se prezintă astfel:

ΔNs ΔT ΔQe

Δwh ΔVA

Δt

Δgi

Δ va Δvai

în care: Qe - producţia exerciţiului (Qe = T ⋅ wh ) ;

(

)

T - timpul total de muncă T = Ns ⋅ t ; wa - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe Qe ⎞ ; ⎛ ⎟ ⎜ Wa = Ns ⎠ ⎝

wh - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului; Ns - numărul mediu de personal; t - timpul de muncă mediu pe salariat; gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi; va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:

n ∑ g i ⋅ va i ; va = i =1 100

38


vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi. Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9

Factori de influenţă ai valorii adăugate Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Perioada de analiză t-1 t

Indicatori Producţia exerciţiului şi marja comercială (Qe+Mc) Consumurile provenite de la terţi (M) Valoarea adăugată (VA) Timpul total de muncă (T); ore

( )

120.631

180.299

149,4

75.962 44.669 1.220.000

106.063 74.236 1.200.000

139,6 166,2 98,4

675

650

96,3

1.807

1.846

102,2

0,0989

0,1502

151,9

0,3703

0,4117

111,2

0,395

–

Numărul mediu de personal Ns Timpul de muncă mediu pe salariat (t ) ore Productivitatea medie orară (wh ) Valoarea adăugată medie la 1 leu

( )

producţie a exerciţiului va ; lei Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie a exerciţiului

- mil. lei Indice (%)

(va ′); lei

–

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (semnificaţia acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun: ΔVA = VA1 – VA0 = 74.236 – 44.669 = +29.567 lei din care: 1) ΔQe = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ va 0 = = (180299 − 120631) ⋅ 0,3703 = +22095 lei din care, datorită: 1.1) ΔT = (T1 − T0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = (1200000 − 1220000) ×

× 0,0989 × 0,3703 = −732lei 39


din care: 1.1.1) Δ Ns = ( Ns1 − Ns 0 ) t 0 ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = = (650 − 675)1807 ⋅ 0,0989 ⋅ 0,3703 = −1654 lei

1.1.2) Δ t = Ns1 ( t1 − t 0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = = 650(1846 − 1807)0,0989 ⋅ 0,3703 = +922 lei

1.2. Δ wh = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 = = 1.200.000(0,1502 − 0,0989)0,3703 = +22.827 lei

2) Δ va 0 = Qe1 ( va1 − va 0 ) = = 180.299(0,4117 − 0,3703) = +7472 lei din care, datorită: 1

2.1) Δgi = Qe1 ( va − va 0 ) = 180.299(0,395 − 0,3703) = + 4453 lei. 1

2.2) Δva i = Qe1 ( va 1 − va ) = 180.299(0,4117 − 0,395) = +3019 lei. Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat ambilor factori direcţi: producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa nefavorabilă a factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie cauza principală a nefolosirii integrale a fondului total de timp. Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie a generat mărimea valorii adăugate cu 7472 lei. Factorial, această situaţie s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în condiţiile unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce necesită o cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea realizată în anul anterior. Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei combinării factorilor de producţie, se poate asigura prin: − îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă; − creşterea productivităţii muncii; − scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie; − îmbunătăţirea calităţii produselor; − creşterea gradului de înzestrare tehnică; − creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie. 40


PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

9

Indicatori

UM

P0

P1

Producţia exerciţiului (Qe) Consumurile provenind de la terţi (M) Valoarea adăugată (VA) Timpul total de muncă (T) Numărul mediu de salariaţi

lei lei

13.104 4.586

13.800 4.692

Indice (%) 105,34 102,4

lei ore pers

8.518 65.520 35

9.108 61.133 33

106,92 93,61 95,23

ore

1.872

1.859

98,3

lei

0,200

0,225

112,5

lei

0,65

0,66

101,53

lei

x

( Ns ) Numărul mediu de ore pe salariat ( t ) Productivitatea medie orară ( wh ) Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului ( va ) Valoarea adăugată medie

0,645

x

r

recalculată ( va )

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării valorii adăugate a firmei. Rezolvare Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza următorului model:

⎛ M⎞ VA = Qe⎜1 ⎟ = Qe ⋅ va ⎝ Qe ⎠

41


Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus se prezintă astfel:

ΔNs ΔT ΔQe

Δwh ΔVA

Δt

Δgi

Δ va Δvai

în care: Qe – producţia exerciţiului (Qe = T ⋅ wh ) ;

(

)

T- timpul total de muncă T = Ns ⋅ t ; wa – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului ⎛⎜ Wa = Qe ⎞⎟ ; ⎝

Ns ⎠

wh – productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului; Ns – numărul mediu de salariaţi; t – timpul mediu de ore pe salariat; gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi; n ⎛ ∑ g i ⋅ va i ⎞⎟ ⎜ va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie ⎜ va = i=1 ⎟; 100 ⎟ ⎜ ⎝ ⎠ vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi. Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza datelor din tabelul de mai sus) se realizează astfel: ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei din care: 1. influenţa producţiei exerciţiului: ΔQ (eΔVA ) = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ va 0 = (13.800 − 13.104 ) ⋅ 0,65 = +452 lei 42


din care: 1.1. influenţa timpului total de muncă: ( ΔVA ) ΔT = (T1 − T0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = (61.333 − 65.520) ⋅ 0,2 ⋅ 0,65 = −544 lei din care: 1.1.1. influenţa numărului mediu de personal: (ΔVA ) = ( Ns − Ns ) t ⋅ wh ⋅ va = Δ Ns 0 1 0 0 0 = (33 − 35)1.872 ⋅ 0,200 ⋅ 0,65 = −487 lei 1.1.2. influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:

Δt

( ΔVA )

= Ns1 ( t1 − t 0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = = 33(1.859 − 1.872)0,200 ⋅ 0,65 = −57 lei

1.2. influenţa productivităţii medii orare: Δ wh (ΔVA ) = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 =

= 61.333(0,225 − 0,200)0,65 = +996 lei 2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului: ( ΔVA )

Δ va 0

= Qe1 ( va1 − va 0 ) = 13.800(0,66 − 0,65) = +138 lei

din care: 2.1. influenţa structurii producţiei exerciţiului: Δg i(ΔVA ) = Qe1 ( va − va 0 ) = 13.800(0,645 − 0,65) = −69 lei. r

2.2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse:

Δva i(ΔVA ) = Qe1 ( va1 − va) = 13.8009(0,66 − 0,645) = +207 lei. r

r

în care: va =

∑g

i1

⋅ va i 0

100 43


Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu 590 lei, respectiv cu 6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi. Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut, rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie. Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea valorii adăugate cu 452 lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman. Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 544 lei. Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi se datorează creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu 996 lei. Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate. Aprofundând această influenţă, se constată că: • structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii acelor produse a căror valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din perioada P0; • valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o influenţă favorabilă, ca urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor, materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.

44


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

UM

Indicatori Total cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli privind dobânzile Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile) Producţia exerciţiului Numărul mediu de salariaţi Numărul mediu de ore pe salariat

P0

P1

mii lei mii lei mii lei

80 100 51

85 80 55

mii lei mii lei

25 10

40 15

mii lei pers. ore

500 1.000 1.875

530 1.050 1.870

Se cere: 1) Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata variaţiei valorii adăugate, productivitatea medie orară a muncii; 2) Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate. Rezolvare 1) Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea următoarelor componente: cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat. Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în perioada de bază (VA0) şi valoarea adăugată în perioada curentă (VA1) se determină astfel: VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 10 = 266 VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275

(

)

Rata medie a valorii adăugate R VA se determină cu relaţia:

VA 0 VA 266 ⋅ 100 ; R VA0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 53,20% Qe Qe 0 500 VA1 275 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 51,89% Qe1 530

R VA = R VA1

45


Rata variaţiei valorii adăugate (R ΔVA ) denumită şi „rata de creştere a firmei” se calculează cu relaţia:

R ΔVA =

VA1 − VA 0 275 - 266 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,38% VA 0 266

Productivitatea medie orară se determină astfel:

Qe1 Qe Qe 530 ; Wh 1 = = = = 0,2699 T Ns ⋅ t N s 1 ⋅ t 1 1.050 ⋅ 1.870 Qe 0 500 Wh 0 = = = 0,2666 N s 0 ⋅ t 0 1.000 ⋅ 1.875

Wh =

2) Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru aplicaţia dată este următorul:

VA = N s ⋅ t ⋅ Wh ⋅ va (cu notaţiile deja cunoscute). Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:

ΔVA = N s1 ⋅ t 1 ⋅ Wh 1 ⋅ va 1 − N s 0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 = = 275 − 266 = +9 mii lei din care: – influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

(

)

ΔN s(ΔCA ) = N s1 − N s0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =

= (1.050 − 1.000)1.875 ⋅ 0,2666 ⋅

266 = +13,30 mii lei 500

– influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat:

Δt

( ΔCA )

(

)

= N s1 t1 − t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =

= 1.050(1.870 − 1.875)0,2666 ⋅ 0,532 = −0,74mii lei

– influenţa modificării productivităţii medii orare: ( ΔCA )

ΔWh

(

)

= N s1 ⋅ t1 W h1 − W h 0 ⋅ va 0 = = 1.050 ⋅1.870(0,2699 − 0,2666 ) ⋅ 0,532 = +3,40 mii lei

46


– influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului:

(

)

Δ va = N s1 ⋅ t1 ⋅ Wh1 va1 − va 0 =

= 1.050 ⋅1.870 ⋅ 0,2699(0,5188 − 0,532 ) = −6,96

De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu 9 mii lei. Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei pozitive a numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a productivităţii medii orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de scăderea numărului mediu de ore lucrate pe salariat. 3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2

Indicatori Producţia exerciţiului Consumuri intermediare

UM

mii lei mii lei

P0 2.100 1.680

P1 2.231 1.719

Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei valorii adăugate. Rezolvare Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu materiale asupra sumei valorii adăugate este următorul:

⎛ M⎞ VA = Qe⎜⎜1 ⎟⎟ ⎝ Qe ⎠ în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie. Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se calculează astfel:

⎛ M⎞ Δ⎜⎜1 ⎟⎟ ⎝ Qe ⎠

( ΔCA )

⎡⎛ M ⎞ ⎛ M ⎞⎤ = Qe1 ⎢⎜⎜1 - 1 ⎟⎟ − ⎜⎜1 - 0 ⎟⎟⎥ = ⎢⎣⎝ Qe1 ⎠ ⎝ Qe0 ⎠⎥⎦

⎡⎛ 1.719 ⎞ ⎛ 1.680 ⎞⎤ = 2.231⎢⎜1 ⎟ − ⎜1 ⎟⎥ = +65,59 mii lei ⎣⎝ 2.231 ⎠ ⎝ 2.100 ⎠⎦ Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în condiţiile date, reducerea valorii adăugate cu 65,59 mii lei. 47


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3

Indicatori

UM

P0

P1

Producţia exerciţiului Fondul total de timp de muncă Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie

mii lei ore lei

1.100 440.000 0,50

1.260 420.000 0,52

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate. Rezolvare Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit datelor din tabelul de mai sus, se prezintă astfel: T Qe

wh VA

va Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se determină astfel:

Δ wh (ΔCA ) = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 = 1.100 ⎞ ⎛ 1.260 = 420.000 ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ 0,50 = +105mii lei ⎝ 420.000 440.000 ⎠ Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a productivităţii medii orare de la 2,5 lei în perioada P0 la 3 lei în perioada P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în care ceilalţi factori rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei. 48



Indicatori

UM

P0

P1

Producţia exerciţiului Fondul total de timp de muncă Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului

mii lei ore lei

2.080 520.000 0,45

2.200 500.000 0,50

Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate. Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este următorul:

VA = Qe ⋅ va = T ⋅ Wh ⋅ va Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus, se prezintă astfel: T Qe

wh VA

va Cuantificarea influenţei fondului de timp asupra valorii adăugate se realizează după cum urmează:

ΔT (ΔVA ) = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 = = (500.000 − 52.000) ⋅

2.080 0,45 = −36mii lei 520.000

Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1, comparativ cu perioada P0, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a valorii adăugate cu 36 mii lei. 49


1.3. Analiza producţiei fizice Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic. Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, deoarece, în relaţiile lor cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de consumatori şi beneficiari. Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca beneficiare, îşi stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor resursele de care au nevoie. Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele procedee: • indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe sortimente şi pe total. La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei se calculează pe baza următoarei relaţii: iq =

q1 ⋅ 100 q0

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute.

( )

• coeficientul mediu de sortiment Ks şi coeficientul de nomenclatură (Kn). În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de bază conform căruia nu se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente cu depăşirile de la alte sortimente. Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel: q p a) Ks = ∑ min 0 ∑ q0p0

în care: ∑ q min p 0 reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate. Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă rezultată în urma comparaţiei. 50


b) Ks = 1 − în care: Δ q p

∑ Δqp ∑ q0p0 reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de

programul de fabricaţie) pe sortimente. q′ i q′′ c) Ks = ∑ i 02 qi + ∑ i 0 100 100 în care: q'i0 – ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat programul de fabricaţie; q"i0 – ponderile valorice ale produselor la care programul de fabricaţie a fost integral realizat sau depăşit; iqi – indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente. În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există următoarele situaţii: 1)

Ks = 1

– programul de fabricaţie a fost realizat la toate sortimentele în proporţie de 100% sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit la toate sortimentele, indiferent de proporţia de realizare.

2)

Ks 〈 1

– programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total, cât şi pe sortimente, indiferent de proporţia de nerealizare sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe total; dar la cel puţin un sortiment nu s-a realizat nivelul prevăzut (ca urmare a respectării principiului necompensării)

Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea programului la un singur sortiment, dar într-o proporţie foarte mare; neîndeplinirea programului la mai multe sortimente, însă în proporţii mai mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de nomenclatură (Kn): 51


Kn = 1−

n N

în care: n – numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au respectat prevederile; N – numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse. Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente sunt: – evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice pe sortimente şi pe total; – localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare de activitate; – formularea de măsuri pentru realizarea programului producţiei fizice. Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente vom prezenta situaţia privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea acestuia la societatea comercială „X” (tabelul nr. 10). Tabelul nr. 10 Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. „X” Cantitatea (buc.) Valoarea producţiei DenuPreţ Nr. mire (mii lei) contractat crt. sorti(lei/buc.) PrograRealiprogramată realizată ment mată zată 1 P1 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75 2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5 3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25 4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75 5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25 TOTAL 6 x x x 16.710,75 16.996,5

52


Nr. crt.

1 2 3 4 5 6

Denumire sortiment

Indicele de realizare a programului de producţie (Iq (%)) 110,46 102,33 88,37 101,16 102 101,71

P1 P2 P3 P4 P5 TOTAL

a) Ks =

b) Ks =

16.603,875 16.710,75

Abateri negative (∆qp)

Valoarea producţiei recalculată în limitele progr.

-106,875 -106,875

967,5 919,125 812,25 967,5 12.937,5 16.603,8.75

Structura producţiei (%) Progra- Realimată zată 5,79 5,5 5,5 5,79 77,42 100

6,29 5,53 4,78 5,76 77,64 100

= 0,9936

5,5 × 88,37 5,79 + 5,5 + 5,79 + 77,42 + = 0,9936 100 100 2

c) Ks = 1 −

Kn = 1 −

1 5

106,875 16.710,75

= 0,9936

= 0,8 (80%)

La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a volumului valoric al producţiei cu 1,71% (Iq = 101,71%), situaţie aparent favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o nerealizare de 106,875 mii lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente realizările au depăşit prevederile. Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au

( )

respectat prevederile în proporţie de 99,36% Ks . Această situaţie se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei, deoarece, neadmiţându-se principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va accepta depăşirile la cele 4 sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru firma analizată într-o producţie nevândută în valoare de 106,875 mii lei (16.603,875 mii lei – 16.710,75 mii lei). 53


Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost prevăzut, beneficiarul produselor va accepta la toate produsele o cantitate de produse reprezentând 88,37% din volumul contractat, adică 88,37% × 16.710,75 = 14.767,2897 mii lei. În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „×” vor fi: 14.767,2897 mii lei – 16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei. În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte decât 14.767,2897 mii lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de produse finite la producător în valoare de 2.228,9603 mii lei. Aspectul favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia contractată este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte negative asupra valorificării celorlalte sortimente. Pierderea firmei „×” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt prevăzute despăgubiri şi penalităţi pentru produsele nelivrate. Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la nivelul fiecărui tip de produs) şi coeficientul mediu de structură sau de asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul precedent (coeficientul mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură este 1. Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza următoarelor relaţii: a) Ka = 100 − ∑ Δg ′ ∑ q min p 0 b) Ka = ′ ∑ g1p 0 în care: ∑ Δg – suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment,

(

(

)

)

indiferent de semnul matematic; ′ ∑ q1p 0 – valoarea efectivă a producţiei recalculată în funcţie de structura programată pe sortimente. Se determină astfel: • înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura programată a acesteia pe fiecare sortiment în parte; • sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fabricaţie cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.

(

)

54


′ ∑ (q min p 0 ) – valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se determină, prin compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă realizată în urma comparaţiei). În cazul firmei „×”, coeficientul mediu de structură se stabileşte astfel: Ka = = 100− ∑ (6,29 − 5,79) + (5,53 − 5,5) + (4,78 − 5,5) + (5,76 − 5,79) + (77,64 − 77,42) = = 100− ∑(0,5 + 0,03 + 0,72 + 0,03+ 0,22) =

= 100−1,51= 98,49% sau 0,9849

PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt.

Denumirea produsului

UM

1 2 3 4 5 6

P1 P2 P3 P4 P5 TOTAL

mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei

Valoarea producţiei P1 P0 (prevăzut) (realizat) 3.400 3.700 560 650 1.200 1.050 6.000 5.800 390 400 11.550 11.600

Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente. Rezolvare

( )

• Se utilizează coeficientul mediu de sortiment Ks . Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe principiul necompensării unor realizări la unele sortimente, cu depăşirile înregistrate la alte sortimente: ∑ q min p 0 Ks = ∑ q 0p0 55


în care:

∑q

min

p0

reprezintă valoarea recalculată a producţiei

fabricate în limitele prevăzute, care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă; q 0 p 0 - valoarea prevăzută a producţiei fabricate.

∑

Se obţine: Denumirea produsului P1 P2 P3 P4 P5 TOTAL

UM

qmin

mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei

3.400 560 1.050 5.800 390 11.200

11.200 ⋅ 100 = 96,97% 11.550 Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă proporţia de realizare a programului pe sortimente, precum şi numărul acestora. Se constată că, deşi programul de producţie a fost depăşit (realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există suficiente stocuri la sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari. • Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe sortiment trebuie completată cu coeficientul de nomenclatură (Kn): Ks =

Kn = 1 −

n N

unde: n = numărul de poziţii la care s-a realizat programul; N = numărul total de poziţii din program. Pentru firma analizată, se obţine: K n = 1 −

3 = 0,40 5

Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost realizată la 60% din produsele analizate. Se impune identificarea cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie. 56


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Sortimente A B C TOTAL

Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizaţi în care din următoarele variante coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100. Rezolvare Între coeficientul mediu pe sortiment K s şi de structură K a şi nivelul indicelui de realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot exista următoarele corelaţii:

( )

( )

⎧K s < 1(100) ⎪ a) ⎨K a < 1(100 ) ⎪I > (100) ⎩q

Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente. Conform datelor din tabelul de mai sus, această corelaţie poate fi aplicată variantei a doua a programului de fabricaţie.

⎧K s < 1(100) ⎪ b) ⎨K a = 1(100 ) ⎪I < (100) ⎩q

Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nici un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un aspect negativ al activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de producţie se încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior. 57


⎧K s < 1(100) ⎪ c) ⎨K a < 1(100 ) ⎪I < (100) ⎩q Corelaţia de mai sus reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de firmă, datorită nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite. În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie se încadrează în cerinţele corelaţiei, mai sus descrisă. În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100. 3. În care din următoarele variante K s = 1(100), iar K a < 1(100 ) : Sortimente A B C TOTAL

Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Rezolvare Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare sortiment în totalul producţiei. Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de producţie din punctul de vedere al structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de structură sau asortiment ( K a ):

K a = 100 − ∑ Δg

în care:

∑ Δg = suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;

Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în care dispunem doar de indicii de realizare a programului de fabricaţie, vom utiliza următoarea corelaţie: 58


⎧K s = 1(100) ⎪ ⎨K a < 1(100) ⎪I > (100) ⎩q Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta unu (V1) din programul de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată. 1.4. Analiza calităţii produselor Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau un serviciu, prin totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat. Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate realiza cu ajutorul următoarelor procedee: A) La nivel de produs:

( )

1) coeficientul mediu de calitate pe produs K i determinat pe baza indicilor claselor de calitate: ∑ qi Ki ∑ giKi sau K i = Ki = 100 ∑ qi în care: qi – cantitatea fabricată din clasa de calitate „i”; Ki – coeficientul clasei de calitate „i”; gi – structura producţiei fabricate pe clase de calitate.

( )

2) coeficientul mediu de calitate Kei , determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă: ∑ q i ⋅ Kei ∑ g i ⋅ Kei Kei = sau 100 ∑ qi în care: Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”. 59


( )

3) preţul mediu de vânzare p i :

pi =

∑ qi pi ∑ qi

sau

∑ gi pi 100

în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. B) La nivel de firmă: 1) coeficientul mediu generalizat al calităţii:

Kg =

∑ gi Ki 100

în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse; K i – coeficientul mediu de calitate pe produs. 2) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a producţiei diferenţiate pe clase de calitate (gs): gs =

Valoarea produselor de calitate superioară Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate

×100

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11. Coeficientul mediu de calitate K i determinat pe baza indicilor claselor de calitate, conform datelor din tabelul nr. 11, are următoarele valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată (1):

( )

K i0 = =

∑ q i0 ⋅ K i ∑ q i0 61.500 30.000

=

(9000 × 1) + (10.500 × 2) + (10.500 × 3) = 30.000

= 2,05

60


61


K i1 = =

∑ qi1 ⋅ Ki ∑ qi1

=

(10.560 × 1) + (9240 × 2) + (13.200 × 3) = 33.000

68.640

= 2,08 33.000 K i0 2,05 I = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 98,56% K 2,08 i K i1

Deci, K i1 〉 K i0 – situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă. În varianta aplicării formulei: ∑ gi ⋅ Ki Ki = 100 ∑ g i0 ⋅ K i (30 × 1) + (35 × 2 ) + (35 × 3) 205 K i0 = = = = 2,05 100 100 100 ∑ g i1 ⋅ K i (32 × 1) + (28 × 2 ) + (40 × 3) 208 K i1 = = = = 2,08 100 100 100 Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă Kei , aşa cum rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele

( )

valori:

∑ q i ⋅ Kei (9.000 × 1) + (10.500 × 0,8) + (10.500 × 0,6 ) 0 = = 30.000 ∑ qi 0 23.700 = = 0,790 30.000 ∑ q i ⋅ Kei (10.560 × 1) + (9240 × 0,8) + (13.200 × 0,6 ) 1 = Kei = = 1 33.000 ∑ qi 1 25.872 = = 0,784 33.000

Ke i = 0

62


I

Ke

= i

Kei 1 × 100 = 0,784 × 100 = 99,24% Kei 0,790 0

Deci, Kei1 < Kei0 – situaţia este nefavorabilă. În varianta aplicării formulei: ∑ g i ⋅ Kei Kei = 100 rezultatele analizei sunt următoarele: (30 × 1) + (35 × 0,8) + (35 × 0,6) = 79 = 0,790 Kei = 0 100 100 Kei = 1

(32 × 1) + (28 × 0,8) + (40 × 0,6) = 78,4 = 0,784 100

100

Preţul mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11, reprezintă un alt procedeu de apreciere a calităţii produselor în perioada analizată, comparativ cu situaţia prevăzută. ∑ q i ⋅ p i (9000 × 0,5) + (10.500 × 0,4 ) + (10.500 × 0,3) 0 = = 30.000 ∑ qi 0 11.850 = = 0,3950 lei / buc. 30.000 pi 0 =

sau: pi 0 = pi1 =

∑ g i 0 pi

100 ∑ qi1 ⋅ pi ∑ qi1

=

∑ g i1p i 100

100

(10.560 × 0,5) + (9240 × 0,4) + (13.200 × 0,3) = 0,392 lei/buc. = 33.000

sau: p i1 =

(30 × 0,5) + (35 × 0,4) + (35 × 0,3) = 0,3950 lei/buc

=

(32 × 0,5) + (28 × 0,4) + (40 × 0,3) = 0,392 lei/buc. 100

Deci, pi1〈 pi 0 , ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei, situaţie ce se va reflecta în reducerea rezultatelor firmei. Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă, metodologia de analiză se prezintă astfel (tabelul nr. 12). 63


Tabelul nr. 12 Calculul coeficientului generalizat de calitate Nr. crt.

1 2 3

Denumirea produselor P1 P2 P3 TOTAL

Structura producţiei Prevăzut 40 35 25 100

Realizat 35 32 33 100

Coeficientul de calitate pe produs PreRealivăzut zat 1,6 1,4 1,8 2,0 2,2 1,9 x x

Determinarea coeficientului generalizat de calitate PreReaRecalvăzut lizat culat 0,640 0,490 0,560 0,630 0,640 0,576 0,550 0,627 0,726 1,820 1,757 1,862

În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel de firmă, cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii, se desfăşoară astfel:

Δ Kg = Kg 1 − Kg 0 = 1,757 − 1,820 = − 0,063 Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate efectiv se apropie de 1 (calitatea I). Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică prin influenţa structurii producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs K i . Influenţele se stabilesc astfel:

( )

1) Δg i = ∑ g i1 K i 0 − ∑ g i 0 K i 0 = Kg ′ − Kg 0 = 1,862 − 1,820 = + 0,042 100

100

Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs care avea o calitate inferioară calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%; acest produs are o calitate inferioară celei medii 1,82). 2) Δ K i = ∑ g i1 ⋅ K i1 − ∑ g i1 ⋅ K i 0 = Kg 1 − Kg ′ = 1,757 − 1,862 = − 0,105 100

100

Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii producţiei la nivel de firmă este pozitivă, în sensul că s-a depus un efort din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime de calitate superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi utilizarea unor mijloace fixe cu randament superior. 64


PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Clasa de calitate Calitatea I Calitatea a II-a Calitatea a III-a Calitatea a IV-a TOTAL

Cantitatea (buc) P1 P0 5.000 5.050 7.000 6.900 4.500 4.800 1.300 1.350 17.800 18.100

Preţ unitar (lei/buc) P0 P1 25.000 25.500 10.500 10.800 50.000 48.000 100.000 95.000 – –

Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii de calitate cunoscuţi. Rezolvare Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:

( )

• coeficientul mediu de calitate pe produs K i relaţia:

Ki =

∑q K ∑q i

i

sau K i =

∑g K

i

i

calculat cu

i

100

în care: qi – volumul producţiei pe fiecare sortiment; gi – ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei; K i reprezintă coeficientul clasei de calitate. Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de calitate pe produs tinde către 1 ( K i → 1 , simbol al calităţii

(

)

superioare), prin descreştere K i1 < K i 0 .

( )

• preţul mediu de vânzare pi :

p=

∑q p ∑q

i i i

sau p =

∑g p

i i

100

în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. 65


Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare (Kp) poate fi

( )

relevat prin raportul dintre preţul mediu de vânzare p1 şi cel aferent

( )

bazei de comparaţie p 0 :

Kp =

p1 p0

Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( p1 > p 0 ), ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei aferente produsului analizat.

Ki0 =

∑g K ∑q i0

i0

i0

=

5.000 ⋅ 1 + 7.000 ⋅ 2 + 4.500 ⋅ 3 + 1.300 ⋅ 4 = 17.800

37.700 = 2,12 17.800 ∑ gi1 K i1 = 5.050 ⋅ 1 + 6.900 ⋅ 2 + 4.800 ⋅ 3 + 1.350 ⋅ 4 = K i1 = 18.100 ∑ q i1 =

38.650 = 2,14 18.100 Ki 2,12 = 0 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 99,0654 2,14 K i1

= IK i

(

Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ΔI K i

) se determină

astfel:

ΔI K i = 100 − ΔI K i = 100 – 99,0654 = 0,93 ≈ 1%

p0 =

∑q p ∑q

i i

=

i

5.000 ⋅ 25.000 + 7.000 ⋅ 10.500 + 4.500 ⋅ 50.000 + 1.300 ⋅ 100.000 = 17.800 = 31.096 =

66


p1 =

∑q p ∑q i

i

=

i

5.050 ⋅ 25.500 + 6.900 ⋅10.800 + 4.800 ⋅ 48.000 + 1.350 ⋅ 95.000 = 18.100 = 31.047

=

Kp =

p1 31.047 = = 0,9984 (99,84%) p0 31.096

Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) în valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate (gs):

5.000 ⋅ 100 = 28,09% 17.800 5.050 g s1 = ⋅ 100 = 27,90% . 18.100 În condiţiile în care K i1 > K i 0 situaţia este nefavorabilă, indicele gs 0 =

coeficientului mediu de calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în proporţie de aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la scăderea preţului unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%. Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) a scăzut de la o perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în scăderea preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate. 2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Denumirea produsului P1 P2 P3 P4 TOTAL

Cantitatea (buc) P1 P0 5.000 5.050 7.000 6.900 4.500 4.800 1.300 1.350 17.800 18.100

Coeficientul de calitate pe produs P0 P1 1,9 2,2 1,3 1,5 2,3 1,8 2,4 2,1 – –

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei calităţii produselor. 67


Rezolvare La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii:

KG =

∑g K i

i

100

în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse;

K i – coeficientul mediu de calitate pe produs. Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul anterior este redată în continuare, astfel: Denumirea produselor

UM

P1 P2 P3 P4 TOTAL

% % % % %

Structura producţiei (gi) P1 P0 28,09% 27,90% 39,33% 38,12% 25,28% 26,52% 7,30% 7,46% 100% 100%

Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de calitate este următoarea:

Δ KG = KG1 − KG 0 = 1,8196 − 1,8017 = 0,0179 27,9 ⋅ 2,2 + 38,12 ⋅ 1,5 + 26,52 ⋅ 1,8 + 7,46 ⋅ 2,1 KG1 = = 1,8196 100 28,09 ⋅ 1,9 + 39,33 ⋅ 1,3 + 25,28 ⋅ 2,3 + 7,30 ⋅ 2,4 KG 0 = = 1,8017 100 din care: 1. influenţa structurii producţiei:

Δg i(Δ KG ) =

∑g

i1

Ki0

−

∑g

i0

Ki0

r

= KG − KG 0 =

100 100 = 1,8146 − 1,8017 = +0,0129

r

KG =

27,90 ⋅ 1,9 + 38,12 ⋅ 1,3 + 26,52 ⋅ 2,3 + 7,46 ⋅ 2,4 = 1,8146 100

68


2. influenţa coeficientului mediu de calitate:

ΔKi =

∑g

i1

K i1

−

∑g

i1

Ki0

r

= KG1 − KG =

100 100 = 1,8196 − 1,8146 = +0,0050

Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la alta datorită alterării calităţii produselor, variaţia globală în mărimi absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de influenţă este de 0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de coeficientul mediu de calitate pe produs.

69


2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumuri excepţionale. Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează firma în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs. 2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care influenţează asupra nivelului lor, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora. Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se face în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură (tabelul nr. 1). Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a cheltuielilor este devansată de creşterea veniturilor. O situaţie asemănătoare se înregistrează la nivelul activităţii de exploatare, în timp ce la celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie (apelarea la credite bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea monedei naţionale în raport cu celelalte valute etc.).

70


Tabelul nr. 1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale Nr. crt. 0 1. 2. 3.

Nr. crt. 8 1. 2. 3.

Nr. crt. 0 1. 2. 3.

Nr. crt.

Activităţi 1 Exploatare Financiară Extraordinară TOTAL Activităţi 9 Exploatare Financiară Extraordinară TOTAL Activităţi

1 Exploatare Financiară Extraordinară TOTAL Activităţi

Ponderea veniturilor în total (%) An bază An curent ProRealizat gramat 2 3 4 5 6 7 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0 134 39 0,2 0,02 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0 MODIFICAREA VENITURILOR în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%) 3-2 4-2 4-3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100 10 11 12 13 14 15 +42.725 +59.170 +16.445 134,8 148,1 109,9 +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2 -134 -95 +39 +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9 Ponderea cheltuielilor Cheltuieli În total (%) An bază An An curent An curent bază PrograRealizat ProRealimat gramat zat 2 3 4 5 6 7 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1 97 25 0,2 0,01 114.559 149.400 170.010 100 100 100 Rata MODIFICAREA CHELTUIELILOR De eficienţă A cheltuielilor An curent lei % An An bază

Venituri An curent Programat Realizat

ba-

ză 3-2

8 1. 2 3.

9 Exploatare Financiară Extraordinară Total

4-2

4-3

10 +25.579

11 +44.296

+9.359 -97 +34.841

Realizat

16 910,4

Programat 17 830,0

115,6

957,5

830,0

997,6

25,7

-

723,9

-

641,0

148,4

113,8

911,2

830,0

867,7

(3/2)x x100

(4/2)x x100

(4/3)x x100

12 +18.717

13 122,8

14 139,6

15 113,6

+11.227

+1.868

460,9

532,9

-72

+25

-

+55.451

+20.610

130,4

18 857,8

71


Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, rata de eficienţă a cheltuielilor programată este superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de eficienţă a cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special datorită creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare. Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale, se impune efectuarea analizei de tip factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1. Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale (sau „cheltuieli la 1000 lei venituri totale”) se poate realiza atât prin compararea nivelului programat din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu „0”), cât şi prin compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1”) cu nivelul programat (pr), astfel: ∑ gi pr ⋅ rci pr ∑ gi 0 ⋅ rci 0 ΔRc = Rc pr − Rc 0 = − = 100 100 = 830,0 − 911,2 = −81,2 lei şi ∑ gi1 ⋅ rci1 ∑ gi pr ⋅ rci pr ΔRc = Rc1 − Rc pr = − = 100 100 = 867,7 − 830 = +37,7 lei

din care, datorită: 1) influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităţi: ∑ gi pr ⋅ rci 0 Δgi = − Rc 0 100 0,92 × 910,4 = 837,568 0,08 × 957,5 = 76,6 0 × 723,9 = 0 914,168

Δgi = 914,168 – 911,2 = 2,968 lei şi 72


Δgi =

∑ gi1 ⋅ rci pr 100

− Rc pr

0,9298 × 830 = 771,734 0,07 × 830 = 58,1 0,0002 × 0 = 0 829,834 Δgi = 829,834 – 830,0 = - 0,166 lei 2) influenţei modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri: ∑ gi pr ⋅ rci 0 Δrci = Rc pr − = 830 − 914,168 = −84,168 lei 100 şi ∑ gi1 ⋅ rci pr Δrci = Rc1 − = 867,7 − 829,834 = +37,866 lei 100 În urma analizei efectuate se constată că, deşi a fost programată o îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, la finele perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele cheltuielilor totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv (113,8% > 108,9%). Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de activităţi, cu precădere creşterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse. Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă doar în a doua situaţie (când s-a comparat nivelul realizat al ratei de eficienţă din perioada curentă cu nivelul programat). Aceasta s-a datorat faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii ponderii activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii programate la nivel de firmă. 73


Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod favorabil, în prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei medii de eficienţă în perioada programată faţă de perioada de bază cu 84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare. Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este nefavorabilă, respectiv a condus la scăderea ratei medii de eficienţă cu 37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul realizat în perioada de bază. În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri, semnalăm înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul activităţii de exploatare şi financiare constând în scăderea acesteia cu 27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf). Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia influenţează atât nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la baza determinării ratei medii de eficienţă. Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale se reflectă în mărimea rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel: ∑ vi1 195.937 − Rc1 − Rc pr = (867,7 − 830) = −7.386,8 lei 1.000 1.000 Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o exercită scăderea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării acestuia cu 7.386,8 lei.

(

)

2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma lor fiind în strânsă dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei. Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorilor: 1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli: ce Ce1000 = i ⋅ 1000 i Ve 74


2. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare: n

Rce =

∑ ce j

i =1 n

∑ ve j

n

⋅ 1000

sau

Rce =

şi

rce j =

∑ g jrce j

i =1

100

i =1

gj =

ve j Ve

⋅ 100

ce j ve j

⋅ 1000

în care: Rce – rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare; n

∑ ve j – suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;

i =1 n

∑ ce j – suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;

i =1

gj – structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi; rcej – rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi. Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei prezentată la pct. 2.1. Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezintă cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt: ∑ qv ⋅ c ⋅ 1000 1. C1000 = ∑ qv ⋅ p ∑ g i ci 2. C1000 = 100 în care: qv –volumul fizic al producţiei vândute pe produse; gi – structura producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA); c – costurile complete unitare; c1000 – cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse. i

75


Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza datele din tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Factori de influenţă ai cheltuielilor totale la 1 000 lei cifră de afaceri Nr. crt. 1.

2.

3.

Indicatori Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare – costuri complete unitare Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare din anul de bază – costuri complete unitare din nul de bază Cheltuieli la 1000 lei CA (lei)

Simbol

- lei – Realizat an de anul bază curent

Σqvp Σqvc

113.678 111.869

180.772 156.165

Σqv1p0

-

178.500

Σqv1c0

-

155.500

C1000

984,1

863,9

Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei factorilor se prezintă astfel: ΔC1000 = C1000 − C1000 = 863,9 − 984,1 = −120,2 lei 1 0 Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este apreciată ca favorabilă având în vedere principalul efect pe care îl generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei. Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin: 1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse: Δgi =

155.500 ∑ qv1c 0 ∑ qv 0 c 0 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 − 984,1 = 178.500 ∑ qv1p 0 ∑ qv 0 p 0

= 871,1485 − 984,1 = −112,9515 lei

76


Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece modificarea sa a determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii produselor al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era inferior nivelului mediu realizat în anul de bază. 2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ∑ qv1c 0 ∑ qv1c 0 Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p 0 155.500 155.500 = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 180.772 178.500 = 860,1996 − 871,1485 = −10,9489 lei Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489 lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate în anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor. Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse: schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea de bonificaţii, marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc. 3. Influenţa modificării costurilor unitare: ∑ qv1c1 ∑ qv1c 0 Δc = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p1 155.500 = 863,9 − ⋅ 1000 = 180.772 = 863,9 − 860,1996 = +3,7 lei

Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de fapt se datorează depăşirii costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în perioada anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor. Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în cazul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii muncii, diminuării gradului de utilizare a capacităţii de producţie şi altor 77


cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei. Influenţa în cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea unor materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se reflectă în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare ale acestora. În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modificarea costurilor unitare este importantă aprofundarea analizei influenţei costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici ai firmei analizate. 2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea personalului; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; constituirea amortizărilor şi provizioanelor; consumurile excepţionale. După comportamentul lor în raport cu volumul de activitate, cheltuielile se împart în: variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă pe termen scurt, în condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în funcţie de modul de participare a acestora la realizarea activităţii. 2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare, modificându-se proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate. Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor politici de producţie şi vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale costurilor în condiţii de eficienţă, furnizarea de informaţii pentru fundamentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor strategii ale firmei etc. Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele probleme: A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei venituri şi ca sumă totală). B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile. C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.

A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 3. 78


Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Tabelul nr. 3 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile - lei – PerioaPerioada curentă % da prePreReali⎛ P1 ⎞ ⎜⎜ ⎟⎟ Indicatori cedentă văzut zat ⎝ P0 ⎠ Pn-1 P0 P1 Cheltuieli de exploatare 95.088 125.100 132.741 106,11 variabile Cheltuieli variabile aferente 90.350 121.350 130.086 107,20 cifrei de afaceri Cheltuieli variabile aferente 91.284 x 130.150 x cifrei de afaceri recalculate Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93 Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89 Cifra de afaceri recalculată 112.841 x 184.387 x Cheltuieli variabile la 1000 773,85 755,43 729,16 96,52 venituri din exploatare (lei) Cheltuieli variabile la 1000 776,66 737,69 719,61 97,55 lei cifră de afaceri

Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare şi, respectiv, cifra de afaceri, faţă de realizările anului precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului acestora. Într-un asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze factorii care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în perioadele viitoare, măsurile de reducere a costurilor. B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, precum şi suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate. În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri, modelul de analiză este următorul: ∑ qv ⋅ cv C1000 = ⋅ 1000 v ∑ qv ⋅ p în care: cv – costurile variabile unitare. 79


Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe baza datelor din tabelul nr. 3 este următoarea: 1000 ΔC1000 = C1000 = 719,61 − 737,69 = −18,08 lei v v1 − C v 0 din care, datorită: 1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ∑ qv1c 0 ∑ qv 0cv 0 Δgi = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p 0 ∑ qv 0 p 0 130.150 = ⋅ 1000 − 737,69 = 184.387 = 705,85 − 737,69 = −31,84 2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ∑ qv1c 0 ∑ qv1cv 0 Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p 0 130.150 130.150 = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 180.772 184.387 = 719,97 − 705,85 = +14,12 3. Influenţei modificării costurilor variabile unitare: ∑ qv1cv1 ∑ qv1cv 0 Δc = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p1 130.150 = 719,61 − ⋅ 1000 = 719,61 − 719,97 = −0,36 lei 180.772 Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu nivelul prevăzut, o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o economisire a resurselor firmei. Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe produse (ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de afaceri pe produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte, scăderii costurilor variabile unitare. 80


C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului acestora la 1000 lei cifră de afaceri este necesară în: • elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli; • elaborarea studiilor de fezabilitate; • evaluarea economică a firmei. Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două variante: 1) fără a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei: 1 Cvp = CAp ⋅ Cv1000 1 1000 în care: CAp – cifra de afaceri previzionată; Cv 1000 – nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri. 1 CAp = CA1 · ICA De exemplu: CAp = 180.772 · 110% = 198.849 lei 1 (198.849 ⋅ 719,61) = 143.094 lei Cvp = 1000

(

)

2) considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei: Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi cea a cheltuielilor, iar raportul dintre indicele mediu al preţurilor de cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al preţurilor de vânzare este de 1,095 se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest raport:

[

Cvp = CAp ⋅ Cv1000 1

] IpIv = 143.094 ⋅1,095 = 156.687 lei.

2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ constantă indiferent dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie date, volumul producţiei creşte sau scade. Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care manifestă o mai mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei, respectiv în raport cu măsura în care este utilizată capacitatea de producţie a firmei. 81


În ansamblu, cota cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor firmei. Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte: 2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe. 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri. 2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe. 2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia în raport cu cifra de afaceri sau cu producţia fabricată. Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.): Tabelul nr. 4 Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri Anii t-4 t-3 t-2 t-1 t

Cheltuielile lei % 4.062 100 6.301 155 9.626 237 16.780 413 23.425 577

Cifra de afaceri lei % 26.041 100 43.663 168 62.859 241 116.331 447 180.772 694

Ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor % 15 15 15 15 15

Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe în raport cu cifra de afaceri, respectiv caracterul lor constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi, implicit, al cifrei de afaceri realizate. Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza structurii acestora, pe categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv amortizări, salarii, materiale etc.

82


2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin nivelul lor la 1000 lei cifră de afaceri, folosind modelul următor: Cf Cf C1000 = ⋅ 1000 sau ⋅ 1000 f CA ∑ qv ⋅ p în care: Cf – suma cheltuielilor fixe; CA – cifra de afaceri. Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 5, potrivit metodologiei prezentate în continuare. Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri (lei) PrograRealizat Nr. Indicatori mat P1 % crt. P0 1. Volumul fizic al producţiei 142.340 180.772 127 vândute exprimat în preţ mediu de vânzare unitar 2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114 3. Volumul fizic efectiv al pro175.500 ducţiei vândute exprimat în preţ mediu de vânzare programat 4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră 143,8 129,58 90 de afaceri

ΔC1000 = Cf11000 − Cf 01000 = 129,58 − 143,8 = −14,22 lei f din care, datorită: 1. Influenţei modificării cifrei de afaceri: Cf 0 Cf 0 ΔCA = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 sau CA 0 CA1

ΔCA =

Cf 01000 − Cf 01000 I CA

I CA =

∑ qv1p1 ⋅ 100 ∑ qv 0 p 0 83


20.468 ⋅ 1000 − 143,8 = 113,22 − 143,8 = −30,58 lei 180.772 din care, datorită: ΔCA =

1.1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:

Δqv =

Cf 0 ⋅ 1000 − ∑ qv 1p 0

Cf 0 ⋅ 1000 sau ∑ qv 0 p 0

Δqv =

Cf 01000 − Cf 01000 I qv

I qv =

Δqv =

20.468 ⋅ 1000 − 143,8 = 116,63 − 143,8 = −27,17 lei 175.500

∑ qv 1p 0 ⋅ 100 ∑ qv 0 p 0

1.2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare (exclusiv TVA) Cf 0 Cf 0 sau Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 ∑ qv 1p1 ∑ qv 1p 0

Δp =

Cf 01000 Cf 01000 − I CA I qv

Δp = 113,22 – 116,63 = -3,41 lei 2. Influenţei modificării sumei cheltuielilor fixe: Cf Cf1 Δcf = ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000 sau CA1 CA1

Cf 01000 I CA ΔCf = 129,58 – 113,22 = +16,36 lei Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe presupune creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea cheltuielilor fixe (ICA > Icf). În cazul firmei analizate se constată o reducere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă respectarea corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe (ICA > Icf, respectiv 127% > 114%). Cf11000 −

84


Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două componente ale sale (volumul fizic al producţiei vândute şi preţul mediu unitar), ca factori care influenţează invers proporţional asupra fenomenului analizat, constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri. Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct proporţional asupra indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creşterea acestuia. Trebuie continuată analiza în scopul identificării cauzelor care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea luării măsurilor vizând intrarea în normalitate (ICA > Icf). 2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în perioada următoare se prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6., se poate estima nivelul probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri. Tabelul nr. 6 Estimarea cheltuielilor fixe Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Cifra de afaceri Suma cheltuielilor fixe Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri (lei)

C1000 = 129,58 ⋅ f

–lei – Realizări (perioada analizată) 180.772 23.425 129,58

1 = 112,68 lei 1,15

2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme diverse în funcţie de criteriile ce se au în vedere la clasificarea acestora. Astfel, structurând cheltuielile de producţie după natura lor, distingem cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare. 2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente componente, respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea. 85


A. Analiza cheltuielilor cu materialele Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuielilor cu amortizarea din totalul cheltuielilor materiale. Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicatorului: cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare. Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul: ∑ qv ⋅ cm ⋅ 1000 cm = csj ⋅ pj C1000 = ∑ m ∑ qv ⋅ p în care: cm – costurile cu materialele pe unitate de produs; csj – consumul specific din resursa materială j; pj – preţul de aprovizionare al resursei materiale j. Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele este următorul:

ΔC

1000 m

Δg Δp

Δcm

Δcsj Δpj

Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7.

Nr. crt.

1.

2.

3.

4.

Tabelul nr. 7 Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri –lei – Programat Realizat Indicatori (P0) (P1) Volumul fizic al producţiei vândute, exprimat în: - preţuri medii de vânzare unitare; 142.340 180.772 - costurile cu materialele pe unitatea de 76.150 96.134 produs Volumul fizic efectiv al producţiei vândute, exprimat în: - preţuri medii de vânzare unitare programate 175.150 - costurile cu materialele unitare 95.170 programate Suma cheltuielilor cu materialele recal94.500 culate în funcţie de volumul efectiv al producţiei vândute, consumurile specifice efective şi preţurile de aprovizionare programate Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră 534,986 531,797 de afaceri

86


Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentăm în continuare metodologia de analiză factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri: ΔC1000 = C1000 m m1 = 531,797 − 534,986 = −3,189 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 − ∑ qv 0 cm 0 ⋅ 1000 = Δg = ∑ qv1 p 0 ∑ qv 0 p 0

95.170 ⋅ 1000 − 534,986 = 175.150 = 543,363 − 534,986 = +8,377 lei

=

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 = ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 = Δp = ∑ qv1p1 ∑ qv1p 0

95.170 ⋅ 1000 − 543,363 = 180.772 = 526,464 − 543,363 = −16,899 lei

=

3) influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse: ∑ qv1cm1 ⋅ 1000 = ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 = Δcm = ∑ qv1p1 ∑ qv1 p1

= 531,797 − 526,464 = +5,333 lei din care, datorită: 3.1) influenţei modificării consumurilor specifice: ∑ qv1 ∑ cs j1 ⋅ p j0 ∑ qv1 ∑ cs j0 ⋅ p j0 Δcs j = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1 p1 ∑ qv1 p1

94.500 95.170 ⋅ 1000 − ⋅ 100 = 180.772 180.772 = 522,757 − 526,464 = −3,707 lei =

87


3.2) influenţei modificării preţurilor de aprovizionare: ∑ qv 1 ∑ cs j1 ⋅ p j1 ⋅ 1000 − ∑ qv 1 ∑ cs j1 ⋅ p j0 ⋅ 1000 = Δp j = ∑ qv 1p1 ∑ qv 1p1

= C1000 m1 - 522,757 = 531,797 - 522,757 = +9,040 lei În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a înregistrat o reducere cu 3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază ca fiind pozitivă, deoarece contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii rezultatului brut al exploatării. În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se constată următoarele: – modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat nefavorabil, deoarece a determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă; – preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele prevăzute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe total firmă; – costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 5,333 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la sortimentele care deţin ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor. Aprofundând analiza influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în exclusivitate modificării preţurilor de aprovizionare. Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi interpretată ca fiind pozitivă numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor. Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte, în faza de proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora. 88


Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale sunt influenţate de: • preţul de facturare; • cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare. Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor dintre firmă şi furnizorii de materii prime şi materiale, în funcţie de calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de transport şi de distanţele faţă de furnizori: B. Analiza cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe inclusă în costul produselor. Amortizarea este un element al cheltuielilor materiale. Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, au un caracter convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producţie a exerciţiului sau cifră de afaceri. Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri este următoarea: T Ve(CA)

wh C1000 = a

Am ⋅ 1000 Ve(CA)

Vma

VI Vmi Vme

Am

c

gi ci

Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8. 89


Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Tabelul nr. 8 Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri –lei – Valoare indicatori Indicatori Realizat Programat (P1) (P0) Valoarea iniţială a mijloacelor fixe 17.429 10.947 Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe 712 2.029 în cursul anului Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe 356 676 în cursul anului Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300 Cota medie de amortizare 14% 12% Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476 Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772 Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de 17,493 8,165 afaceri (lei)

Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează metodologia de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

ΔC1000 = C1000 − C1000 = 8,165 − 17,493 = −9,328 lei a a1 a0 din care, datorită: 1) influenţei modificării cifrei de afaceri: Am 0 Am 0 2.490 ΔCA = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 − 17,493 = CA 1 CA 0 180.772 = 13,774 − 17,493 = −3,719 lei 2) influenţei modificării sumei amortizării: Am 0 Am1 ΔAm = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 8,165 − 13,774 = −5,609 lei CA1 CA1 din care, datorită: 2.1) influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe: (Vma 1 − Vm 0 ) ⋅ c 0 ΔVma = ⋅ 1000 = CA 1 (12.300 − 17.785)0,14 ⋅ 1000 = −4,2479 = 180.772 90


din care, datorită: 2.1.1) influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe: (VI1 − VI 0 ) ⋅ c0 ⋅ 1000 = ΔVI = CA 1

=

(10.947 − 17.429)0,14 ⋅ 1000 = −5,02 lei 180.772

2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:

ΔVmi = =

(Vmi1 − Vmi 0 ) ⋅ c 0 CA 1

⋅ 1000 =

(2.029 − 712) ⋅ 0,14 ⋅ 1000 = 1,02 lei 180.772

2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:

ΔVme = − =

(Vme1 − Vme 0 ) ⋅ c0 CA 1

⋅ 1000 =

(676 − 356) ⋅ 0,14 ⋅ 1000 = −0,2479 180.772

2.2) influenţei modificării cotei medii de amortizare: Vma 1 (c1 − c 0 ) Δc = ⋅ 1000 = CA 1

=

12.300(0,12 − 0,14) ⋅ 1000 = −1,3611 lei 180.772

Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil din punct de vedere economic, respectiv au scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi factorii de influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite. Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei programate la 180.772 lei realizate în anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,719 lei. 91


De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate în anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu 5,609 lei. Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii valorii medii anuale a mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare. Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstrează o reducere a gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ productivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi să nu fi fost recuperate ca valoare la termenul prevăzut. 2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile Cheltuielile cu personalul la nivelul unei firme cuprind: • cheltuielile cu salariile; • cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială. Din punct de vedere factorial, cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi analizate pe baza următoarelor modele:

Ns t Ve Ns Cs = Ns

Ve Cs ⋅ Ns Ve

wh gi

Cs Ve csj în care:

Ve – productivitatea medie anuală (w a ) calculată pe baza Ns veniturilor din exploatare;

( )

Cs – cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare cs : Ve 92


cs =

∑ gi ⋅ cs i

100 gi – structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.; csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări, servicii etc.

Ns 2) Cs

= Ns ⋅

T Cs ⋅ Ns T

T Ns Cs T

în care: T – numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (t ) ; Ns

( )

Cs – salariul mediu orar csh T

wa 3) C1000 = s

Cs Ns csa ⋅ 1000 = ⋅ ⋅ 1000 Ve Ns wa

csa în care: csa reprezintă salariul mediu anual. Utilizând primul model de analiză şi datele din tabelul nr. 9, procedăm în continuare la analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.

93


Tabelul nr. 9 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile – lei – Nr. crt.

Simbol

Indicatori

1. 2. 3.

Cheltuieli cu salariile Venituri din exploatare Număr mediu de salariaţi

4.

Fondul total de timp de muncă Numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (ore) Salariul mediu anual (lei)

5. 6. 7.

Productivitatea medie anuală Salariul mediu orar (lei)

8. 9.

Productivitatea medie orară (lei) Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare (lei) Cheltuieli medii cu salariile recalculate la 1 leu producţie (lei)

10. 11.

Ns

Programat (P0) 13.037 173.376 675

T

1.242.000

1.199.900

97

t

1.840

1.846

100,3

csa wa

19,314

20,458

105,9

257

280

108,9

csh wh

0,0104

0,0110

106

0,1395

0,1517

109

cs

0,075

0,073

97

cs ′

-

0,071

Cs Ve

Realizat

%

(P1) 13.298 182.045 650

102 105 96

-

Modificarea absolută a cheltuielilor cu salariile*:

ΔCs = Cs1 − Cs 0 = 13.298 − 13.037 = +261 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi: ΔNs = (Ns1 − Ns 0 )⋅ wa 0 ⋅ cs 0 =

= (650 − 675)257 ⋅ 0,075 = −481,875 lei

*

Diferenţa rezultată prin însumarea influenţelor factorilor se datorează aproximării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare. 94


2) influenţei modificării productivităţii medii anuale: Δ Wa = Ns1 Wa 1 − Wa 0 ⋅ cs 0 =

(

)

= 650(280 − 257 ) ⋅ 0,075 = +1.121,25 lei din care, datorită: 2.1) influenţei modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat într-un an: Δ t = Ns1 t1 − t 0 ⋅ wh 0 ⋅ cs 0 = = 650(1846 − 1840) ⋅ 0,1395 ⋅ 0,075 = +40,862 lei;

(

)

2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare: Δ wh = Ns1 ⋅ t1 wh1 − wh 0 ⋅ cs0 =

(

)

= 650 ⋅1846(0,1517 − 0,1395) ⋅ 0,075 = +1080,39 lei;

3) influenţei modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare: Δcs = Ns1 ⋅ wa1 cs1 − cs 0 =

(

)

= 650 ⋅ 280(0,073 − 0,075) ≈ −378,375 lei; din care, datorită:

3.1) influenţei modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse: Δgi = Ns1 ⋅ wa 1 cs′ − cs 0 =

(

)

= 650.280(0,071 − 0,075) = −728 lei;

3.2) influenţei modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie pe produse: Δcs i = Ns1 ⋅ wa 1 cs1 − cs′ =

(

)

= 650 ⋅ 280(0,073 − 0,071) ≈ +349,625 lei.

Se constată, pe baza analizei efectuate, o depăşire a cheltuielilor cu salariile cu 261 lei, respectiv cu 2%, situaţie justificată în totalitate de sporirea volumului de activitate (Ics < Ive).

95


Analiza influenţelor factorilor conduce la următoarele rezultate: – reducerea numărului de personal cu 25 de salariaţi are ca efect, în cazul de faţă, scăderea cheltuielilor cu salariile cu 481,875 lei, situaţie care poate fi apreciată ca justificată prin faptul că atât productivitatea medie anuală, cât şi veniturile din exploatare au crescut faţă de nivelul programat; – creşterea productivităţii medii anuale cu 23 lei/salariat, ceea ce justifică sporirea cheltuielilor cu salariile cu 1.121,25 lei. Analizând influenţa productivităţii medii anuale prin prisma celor doi factori, care, prin intermediul acesteia contribuie la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatăm că situaţia înregistrată s-a datorat atât sporirii productivităţii medii orare, cât şi utilizării complete a numărului mediu de ore lucrate de un salariat, chiar depăşirii acestuia; – sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de firmă, datorată scăderii cheltuielilor medii cu salariile la un leu venituri din exploatare. Aceasta se datorează în exclusivitate modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse, în sensul creşterii ponderilor acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produs mai mici decât cele medii programate la nivel de firmă. Din politica salarială a firmei fac parte integrantă analiza corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a salariului mediu. În cazul de faţă, indicele corelaţie se determină astfel: Icsa 105,9 Ic1 = = = 0,9725 în care: I wa 108,9 Icsa - indicele salariului mediu anual; I wa - indicele productivităţii medii anuale. Corelaţia este respectată dacă Ic < 1. În cazul de faţă, corelaţia este respectată, ceea ce înseamnă că la creşterea productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori ai producţiei. Corelaţia dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu poate fi analizată şi cu ajutorul celui de-al treilea model, utilizând datele din tabelul nr. 9. Metodologia de analiză a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare constă în:

ΔC1000 = C1000 − C1000 = 73 − 75 = −2 lei s s1 s0 96


din care, datorită: 1) influenţei modificării productivităţii medii anuale: csa 0 csa 0 Δ wa = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = wa 1 wa 0 19,314 19,314 = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 68,97 − 75,15 = −6,18 lei 280 257 sau: C1000 75 s Δ wa = 0 − C1000 = − 75 = −6,18 lei s0 108,9% I wa 2) influenţei modificării salariului mediu anual: csa1 csa 0 Δcsa = ⋅1000 − ⋅1000 = wa1 wa1 20,458 19,314 ⋅1000 − ⋅1000 = 73,0643 − 68,978 ≈ +4,18 lei 280 280 sau:

Δ csa = C

1000 s1

−

C1000 s0 I wa

= 73 −

75 ≈ +4,18 lei 108,9%

Ca urmare a faptului că salariul mediu anual a crescut mai puţin decât productivitatea medie anuală (I csa 〈 I wa , respectiv 105,9% 〈 108,9% ) , s-a înregistrat o reducere cu 2 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare. Situaţia se apreciază drept favorabilă, deoarece implicaţiile ei constau în creşterea profitului firmei. Cei doi factori au influenţat indicatorul analizat astfel: – creşterea productivităţii muncii cu 8,9% faţă de nivelul programat, în condiţiile sporirii salariului mediu anual cu mai puţin (5,9%), a condus la scăderea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 6,18 lei, ceea ce se apreciază în mod pozitiv; – salariul mediu anual a crescut cu 5,9% şi a determinat depăşirea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 4,18 lei. Influenţa acestui factor a anulat, parţial, efectul pozitiv al creşterii productivităţii medii anuale. 97


2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu se includ în costul producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în costuri, ele afectează profitul net al firmei. Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în analiza economică. Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc modelele: AC ⋅ K ⋅ Pd Sd 100 2 1) C1000 = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 d CA CA ⎛ C r Sd ⎞ 2) C1000 = ⎜⎜ ⋅ ⎟⎟ ⋅ 1000 d ⎝ CA C r ⎠

⎛ AC Cr Sd ⎞

3) C1000 = ⎜⎜ ⋅ ⋅ ⎟⎟ ⋅ 1000 d ⎝ CA AC Cr ⎠ în care:

C1000 – cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri; d Sd – suma cheltuielilor cu dobânzile;

AC – soldul mediu al activelor circulante; K – cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante: K=

Cr ⋅ 100 AC

Cr – soldul mediu al creditelor pe termen scurt; Pd – procentul mediu de dobândă: Pd =

Sd ⋅ 100 sau Pd = Cr

∑ g ki ⋅ p di

100 gki – structura creditelor pe categorii; pdi – rata dobânzii pe categorii de credite. 98


Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este: ICA > ISd unde: ICA – indicele cifrei de afaceri; ISd – indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile. Pentru exemplificare, folosim modelul 1 de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10 Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1 000 lei cifră de afaceri Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Indicatori

t–2

Cifra de afaceri Cheltuieli cu dobânzile Soldul mediu al activelor circulante Volumul creditelor contractate Rata medie a dobânzii (%) Cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri

t–1

t

t – 1/ t – 2

t/ t – 1

62.859

116.331

180.772

185,07

155,4

247

1.093

2.082

442,5

190,5

15.235

17.396

32.402

114,2

186,3

651

1.917

4.627

294,5

241,4

38

57

45

150,0

78,9

3,93

9,4

11,52

239,2

122,6

Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu 5,47 lei la 1000 lei în t – 1 faţă de t – 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în t faţă de t – 1, efect firesc al unui indice al cheltuielilor cu dobânzile superior celui înregistrat de cifra de afaceri: Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este următorul: ΔCA

ΔC

1000 d

Δ AC ΔSd

ΔK

Δ Pd 99


Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei, utilizând datele din tabelul nr. 10., presupune: ΔC1000 = C1000 − C1000 = 9,4 − 3,93 = +5,47 lei d d1 d0 din care, datorită: 1) influenţei modificării cifrei de afaceri: ΔCA =

Sd 0 Sd 0 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = CA 1 CA 0

247 247 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 116.331 62.859 = 2,1233 − 3,9394 = −1,8161 lei =

2) influenţei modificării sumei dobânzii plătite: Sd 0 Sd 1 1.093 ΔSd = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 − CA 1 CA1 116.331

−

247 ⋅ 1000 = 9,4 − 2,1233 = +7,2767 116.331

din care, datorită: 2.1) influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante: AC1 − AC 0 ⋅ K 0 ⋅ Pd 0 100 2 Δ AC = ⋅ 1000 = CA1 (17.396 − 15.235) ⋅ 4,2731 ⋅ 38 100 2 = ⋅ 1000 = +0,3016 lei 116.331 Cr0 651 K0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 4,2731 15.235 AC 0

(

)

100


2.2) influenţei modificării cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante: AC1 (K 1 − K 0 ) ⋅ Pd 0 100 2 ΔK = ⋅ 1000 = CA 1 17.396(11,0198 − 4,2731) ⋅ 38 445.989,3 100 2 ⋅ 1000 = = +3,8338 lei 116.331 116.331 Cr 1.917 K 1 = 1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 11,0198 17.396 AC1

2.3) influenţei modificării procentului mediu al dobânzii: AC1 ⋅ K 1 Pd 1 − Pd 0 100 2 ⋅ 1000 = Δ Pd = CA 1

(

)

17.396 ⋅ 11,0198(57 − 38) 100 2 = ⋅ 1000 = 116.331 364.230,8 = = +3,1413 lei 116.331

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri în perioada t/ t – 1 este similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei (t – 1 / t – 2). Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în modelul analizat şi prezentat mai sus este următoarea: – influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă (+0,3016 lei) şi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece s-a respectat corelaţia: 100 < IAC < ICA respectiv, în cazul analizat: 100 < 114,7 < 185,07 101


În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele cifrei de afaceri: IAC >ICA situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante; – influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante cu semnul „+” (+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă, adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe negative asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei; – influenţa ratei dobânzii cu semnul „+” (+3,1413 lei) înseamnă creşterea ratei dobânzii în perioada analizată comparativ cu perioada de bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t – 1” comparativ cu dobânda din „t – 2”). PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere: lei Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

Indicatori Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare TOTAL CHELTUIELI Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare TOTAL VENITURI

P0

P1

8.900 1.200 580 10.680 11.500 650 600 12.750

9.100 1.100 750 10.950 12.200 500 550 13.250

% 102,25 91,67 129,31 102,53 106,09 76,92 91,67 103,92

Se cere: a) Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri. 102


Rezolvare a) Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli: n

R ct =

∑ Ch i =1 n

∑V

i

× 1.000

i

i =1

unde: Chi = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare, extraordinare); Vi = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare); Nr. crt. 1 1.1. 1.2. 1.3.

Indicatori

P1

P0

Cheltuieli la 1.000 lei venituri, din care: Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare

837,65 773,91 1.846,15 966,67

826,42 745,90 2.200,00 1.363,64

% 98,66 96,38 119,17 141,07

b) Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează utilizând indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei venituri” (rata de eficienţă a cheltuielilor totale) calculat astfel:

R ct

gc =∑

1.000 i i

100

→ c1i.000 =

Ch i × 1.000 Vi

unde: c1i.000 = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură; Chi = cheltuielile pe structură; Vi = venituri pe structură; gi = structura veniturilor. Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt calculate la punctul a. Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a, este redată în tabelul următor, astfel: Nr. crt. 1 2 3

Indicatori Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare TOTAL

Structura veniturilor P1 (%) P0 (%) 90,20 92,08 5,10 3,77 4,71 4,15 100 100

103


Modelul factorial de analiză este următorul: Δgi ΔRct Δci Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu relaţia: ΔR ct =R ct1 − R ct 0 = 826,40 – 837,65 = –11,23 din care: 1) Influenţa modificării structurii veniturilor: n

( Δg i )

ΔR ct

=

R =

i =1

1.000 i1 ci 0

n

−

∑g i =1

1.000 i0 i0

c

= R ctr − R ct 0 =

100 100 = 822,33 − 837,65 = −15,32 n

r ct

∑g

∑g

1.000 i1 i 0

c

= 100 92,08 ⋅ 773,91 + 3,77 ⋅ 1.846,15 + 4,15 ⋅ 966,67 = = 822,33 100 i =1

2) Influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 lei, pe categorii: n

Δc

1.000 i

=

∑ gi1 c1i1.000

n

∑g

1.000 i1 i 0

c

− = R ct1 − R ctr = 100 100 = 826,42 − 822,33 = +4,09 i =1

i =1

De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri se modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 11,23 lei. Influenţează pozitiv structura veniturilor cu –15,32 lei/1.000 lei, datorită veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/1.000 lei venituri. 104


2. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere: lei Nr. crt. 1.

2.

P0

P1

11.500

12.200

106,09

10.800 600 100 8.900

11.600 400 200 9.100

107,41 66,67 200 102,25

8.200 400 300

8.500 350 250

103,66 87,50 83,33

Indicatori Venituri din exploatare din care aferente: – producţiei vândute – producţiei stocate – producţiei imobilizate Cheltuieli de exploatare din care aferente: – producţiei vândute – producţiei stocate – producţiei imobilizate

%

Se cere: a) Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare. Rezolvare a) Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:

Ch e ⋅ 1.000 Ve în care: Che = cheltuieli de exploatare; R ce =

Ve = venituri din exploatare.

Nr. crt. 1 1.1. 1.2. 1.3.

Indicatori Cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, aferente: – producţiei vândute – producţiei stocate – producţiei imobilizate

P0

P1

%

773,91

745,90

96,38

759,26 666,67 3.000

732,76 875,00 1.250

96,51 131,25 41,67 105


b) Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din exploatare se realizează se utilizează cu ajutorul următorului model: n

R ce =

∑g r j =1

1.000 j ce j

unde rce1.000 = j

Ch j

⋅ 1.000 100 Vj în care: gj = structura veniturilor din exploatare; rce1.000 = rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din j exploatare; Chj = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de exploatare; Vj = venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare. Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare au fost determinate la punctul a. Structura veniturilor din exploatare este următoarea: Nr. crt.

Indicatori

1

Venituri din exploatare aferente producţiei vândute Venituri din exploatare aferente producţiei stocate Venituri din exploatare aferente producţiei imobilizate TOTAL

2 3

Structura veniturilor din exploatare (gj) P0 (%) P1 (%) 93,91 95,08 5,22

3,28

0,87

1,64

100

100

Analiza se efectuează pe baza relaţiilor:

Δ R ce = R ce1 − R ce 0 = 745,90 − 773,91 = −28,01 din care: 1) Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare: n

Δg j =

∑g j =1

1.000 j1 ce j

n

r

100

0

−

∑g j =1

1.000 j 0 ce j

r

100

0

= 792,97 − 773,91 = +19,06

106


n

∑g j =1

1.000 j1 ce j

r

0

100

=

95,08 ⋅ 759,26 + 3,28 ⋅ 666,67 + 1,64 ⋅ 3.000 = 792,97 100

2) Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri: n

Δr

j =1

n

r

1

−

∑g j =1

1.000 j1 ce j

r

0

= 745,90 − 792,97 = −47,07 100 100 Δg j + Δrce1.000 = +19,06 − 47,07 = −28,01 j

1.000 ce j

=

∑g

1.000 j1 ce j

Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare se modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura veniturilor cu 19,06 lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare are o influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei venituri din exploatare. 3. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9.

Indicatori QA (buc) QB (buc) QC (buc) Preţ A (lei/buc) Preţ B (lei/buc) Preţ C (lei/buc) Cost A (lei/buc) Cost B (lei/buc) Cost C (lei/buc)

P0

P1

10.000 15.000 20.000 100 200 500 95 450 170

11.000 14.000 21.000 105 210 490 100 440 185

% 110 93,33 105 105 105 98 105,26 97,78 108,82

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.

107


Rezolvare Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face cu ajutorul următorului model de analiză:

C1.000 =

∑q ∑q

vi

ci

vi

pi

⋅ 1.000

în care: q v i = volumul fizic al producţiei vândute pe produse; pi = preţul unitar al produsului „i”; ci = costul unitar al produsului „i”. Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este influenţată de următorii factori:

ΔC1.000 = C11.000 − C10.000 =

∑q ∑q

v i1

c i1

v i1

p i1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i0

ci 0

v i0

pi 0

⋅ 1.000 =

11.000 ⋅ 100 + 14.000 ⋅ 440 + 21.000 ⋅ 185 ⋅ 1.000 − 11.000 ⋅ 105 + 14.000 ⋅ 210 + 21.000 ⋅ 490 10.000 ⋅ 95 + 15.000 ⋅ 450 + 20.000 ⋅ 170 − ⋅ 1.000 = 10.000 ⋅ 100 + 15.000 ⋅ 200 + 20.000 ⋅ 500 11.145.000 11.100.000 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 774,7 − 792,8 = −18,10 14.385.000 14.000.000 =

Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se calculează astfel: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

Δg i =

∑q ∑q

c

v i1 i 0 v i1

pi 0

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i0

ci 0

v i0

pi 0

⋅ 1.000 =

11.000 ⋅ 95 + 14.000 ⋅ 450 + 21.000 ⋅ 170 ⋅ 1.000 − 792,8 = 11.000 ⋅ 100 + 14.000 ⋅ 200 + 21.000 ⋅ 500 = 757,9 − 792,8 = −34,9 lei =

108


2) Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δp =

∑q ∑q

c

v i1 i 0 v i1

p i1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

pi 0

⋅ 1.000 =

11.000 ⋅ 95 + 14.000 ⋅ 450 + 21.000 ⋅ 170 ⋅ 1.000 − 757,9 = 11.000 ⋅ 105 + 14.000 ⋅ 210 + 21.000 ⋅ 490 = 758,7 − 757,9 = +0,80 lei =

3) Influenţa modificării costului pe produs:

Δc =

∑q ∑q

c

v i1 i1 v i1

p i1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

p i1

⋅ 1.000 = 774,7 − 758,7 = +16

Δg i + Δpi + Δci = −34,9 + 0,8 + 16 = −18,10 lei Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens pozitiv în perioada curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii cheltuielilor cu –18,10 lei la 1.000 lei cifră de afaceri). Influenţa favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu –34,87 lei/1.000 cifră de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă variaţia preţului unitar pe produs precum şi costul unitar care au condus la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.

4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei

Nr. crt. 1 2

3 4 5

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri, din care: − Cheltuieli variabile − Cheltuieli fixe Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preţul de vânzare din perioada de referinţă P0 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la costul perioadei de referinţă P0 Cheltuieli variabile recalculate

P0 1.500 1.080

P1 1.400 980

% 93,33% 90,74%

660 420 −

630 350 1.420

95,45% 83,33% −

−

1.001,1

−

−

634,74

− 109


Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri pe total şi pe structură (variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute. Rezolvare A. Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face prin utilizarea următorului model de analiză: g

C1.000 =

∑q ∑q

c

vi i

v i pi

⋅ 1.000

p c

980 1.080 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 1.400 1.500 = 700 − 720 = −20 lei

ΔC1.000 = C11.000 − C10.000 =

din care: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

Δg i = =

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

pi 0

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i0

ci 0

v i0

pi 0

⋅ 1.000 =

1.001,1 1.080 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 705 − 720 = −15 lei 1.420 1.500


Δpi = =

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

p i1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

pi 0

⋅ 1.000 =

1.001,1 1.001,1 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 715 − 705 = +10 lei 1.400 1.420

3) Influenţa modificării costului pe produs:

Δci =

∑q ∑q

v i1

ci1

v i1

p i1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v i1

ci 0

v i1

p i1

⋅ 1.000 = 700 − 715 = −15 lei

Δg i + Δpi + Δci = −15 + 10 − 15 = −20 lei 110


În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus cu 20 lei, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de eficienţă determinaţi pe baza acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut influenţe diferite ca sens şi mărime. Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică decât cheltuiala medie din perioada P0. Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la depăşirea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca urmare a reducerii lor faţă de P0. Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei. B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri Cheltuielile variabile la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după următoarea relaţie: ∆g

= C1000 v

∑ q c ⋅ 1000 ∑q p v v

∆p

v

∆c Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (folosind datele din tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă astfel:

660 630 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 1.500 1.400 = 450 − 440 = +10 lei

ΔC1v.000 = C1v.1000 − C1v.0000 =

1) Influenţa modificării structurii producţiei:

Δg = =

∑q ∑q

v1

⋅ cv0

v1

⋅ p0

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

v0

⋅ cv0

v0

⋅ p0

⋅ 1.000 =

634,74 660 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 447 − 440 = +7 lei 1.420 1.500 111



Δp = =

∑q ∑q

v1

⋅ cv0 ⋅ p1

v1

⋅ 1000 −

∑q ∑q

v1

⋅ cv0

v1

⋅ p0

⋅ 1000 =

634,74 634,74 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 453,39 − 447 = +6,39 lei 1.400 1.420

3) influenţei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

Δc v =

∑q ∑q

v1

⋅ c v1

v1

⋅ p1

⋅1000 −

∑q ∑q

v1

⋅ c v0

v1

⋅ p1

⋅1000 =

630 634,74 ⋅1000 − ⋅1000 = 450 − 453,39 = −3,39 lei 1.400 1.400 Δg + Δp + Δc v = 7 + 6,39 − 3,39 = +10 lei =

În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit creşterea cheltuielilor variabile. Structura producţiei vândute a influenţat nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cu 7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli la 1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0. Dacă schimbările de structură sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în mod favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei economico-financiare. Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei, ceea ce reflectă rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii producţiei şi implicit, creşterea preţurilor. Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o reducere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 3,39 lei. Analiza acestei situaţii impune descoperirea cauzei care a generat acest fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul 2, respectiv consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi aspectele legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.

112


C. Analiza cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifră de afaceri Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după următorul model: qv

Cf 1000 =

Cf ⋅ 1000 ∑ qv ⋅ p

p Chf

Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda substituţiilor în lanţ, se determină influenţa factorilor direcţi asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:

350 420 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 1.400 1.500 = 250 − 280 = −30 lei

ΔCf 1.000 = Cf11.000 − Cf 01.000 =

1) Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:

Δqv = =

Chf 0 Chf 0 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p0 ∑ qv0p0

420 420 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 295,77 − 280 = +15,77 lei 1.420 1.500


Δp = =

Chf 0 Chf 0 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p0

420 420 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 300 − 295,77 = +4,23 lei 1.400 1.420

3) Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

ΔChf =

Chf1 Chf 0 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p1

350 420 ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 250 − 300 = −50 lei 1.400 1.400 Δgv + Δp + ΔChf = 15,77 + 4,23 − 50 = −30 lei

=

113


Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile fixe (ICA > IChf) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul de referinţă (P0). În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor prezentate, cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%) decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a condus la reducerea cheltuielilor fixe cu 30 lei. Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat creşterea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De asemenea, preţul de vânzare a influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb, scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a contribuit la reducerea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei. Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, managerii firmei trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe. 5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

P0 80.000 64.000 – –

lei P1 75.000 60.750 106% 107%

Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

C1000 =

∑ qv c ∑ qv p

i i

qvi

⋅ 1.000

pi

i i

ci 114


Δp i =

∑q ∑q

v i1

pi1

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

ci1 ⋅ 100

∑q = ∑q v i1

c

v i1 i 0

107 v i pi1

⋅ 1.000 −

1

v i1

ci 0

v i1

pi 0

∑q

v i1

∑q

v i1

⋅ 1.000 =

ci1 ⋅ 100 107 ⋅ 1.000 = pi1 ⋅ 100

106 60.750 ⋅ 100 60.750 ⋅ 100 107 107 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 75.000 ⋅ 100 75.000 106 56.775,7 56.775,7 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 757 − 802,43 = −45,43 lei 75.000 70.754,7 6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preţurilor Indicele costurilor

P0 55.000 50.500 – –

lei P1 58.000 52.240 110% 112%

Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

C1000 =

∑ qv c ∑ qv p

i i

qvi

⋅ 1.000

pi

i i

ci 115


Δqvi =

=

∑q ∑q

∑q

v i1

∑q

v i1

c

v i1 i 0 v i1

pi 0

⋅ 1.000 −

∑q ∑q

c

v i1 0 i 0 v i0

pi 0

⋅ 1.000 =

ci1 ⋅ 100

112 ⋅ 1.000 − ∑ q v i 0 ci 0 ⋅ 1.000 = pi1 ⋅ 100 ∑ q v pi i0

0

110 52.240 ⋅ 100 50.500 112 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = = 58.000 ⋅ 100 55.000 110 46.642,8 50.500 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 884,6 − 918,2 = −33,6 lei 52.727 55.000 7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cifra de afaceri din perioada curentă Cheltuieli aferente cifrei de afaceri din care: variabile Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare

lei – 60.000 52.000 35.800 63.000

Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul firmei, se modifică ca sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe produs rămân neschimbate, se poate determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza următoarei relaţii: 1 Cvp = CAp ⋅ Cv1000 1 1.000 în care: Cvp – suma cheltuielilor variabile previzionate; CAp – cifra de afaceri previzionată;

(

)

116


Cv 1000 – nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră 1 de afaceri. Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se determină după cum urmează: 35.800 1 ⎛ ⎞ ⋅ 1.000 ⎟ = Cvp = ⎜ 63.000 ⋅ 60.000 1.000 ⎝ ⎠

1

(63.000 ⋅ 596,66) = 37.589,58 lei 1.000 CA1 = Cv1 + Cf1 + Profit1 60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000 Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi, indiferent de volumul fizic al producţiei, nivelul probabil al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel: Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58 53.789,58 ΔC1p.000 = ⋅ 1.000 = 853,81 lei 63.000 =


Indicatori Suma cheltuielilor fixe Cifra de afaceri Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preţul perioadei P0

P0 4.800 20.000 –

lei P1 4.725 21.000 20.425,5

Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

qv

Cf 1.000 =

Chf ⋅ 1.000 ∑ qvp

p Chf 117


Cf1 Cf 0 ⋅1000 − ⋅1000 = ∑ qv1p1 ∑ qv1p1

ΔChf = =

4.725 4.800 ⋅1.000 − ⋅1.000 = 225 − 228,57 = −3,57 lei 21.000 21.000

9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cheltuieli variabile Cifra de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

P0 432 800 – –

lei P1 442 850 105% 109%

Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

C1000 = v

Δg

∑ q c ⋅ 1.000 ∑q p v v

Δp

v

Δp =

∑q c ∑q p

v1 v0

⋅ 1.000 −

v1 1

∑q ∑q

c v1 ⋅ 100

∑q = ∑q v1

109 v1 ⋅ p1

Δcv

c

v1 v0 v1

p0

∑q

⋅ 1.000 = c v1 ⋅ 100

v1

109 ⋅1.000 = p1 ⋅ 100 ∑ q v1 ⋅ 105 442 ⋅100 442 ⋅100 = 109 ⋅1.000 − 109 ⋅1.000 = 850 ⋅100 850 105 405,5 405,5 = ⋅1.000 − ⋅ 1.000 = 477,06 − 500,9 = −23,84 lei 850 809,5 ⋅ 1.000 −

118


10. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada curentă) = 108,5%.

⎛ Ics ⎞ ⎟⎟ = 0,9821 . ⎝ I wa ⎠

Coeficientul de corelaţie prevăzut ⎜⎜

Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente se modifică faţă de perioada de referinţă P0. Se cere să se determine, în mărimi relative (%), cu cât se modifică salariile şi elementele aferente acestora. Rezolvare Respectarea corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu poate fi evidenţiată în cazul indicatorului cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare). Modelul de analiză este următorul:

= C1000 s

Cs Cs Ns ⋅ Cs ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 CA Ns ⋅ Wa Wa

ICs = 0,9821 ⇒ ICs = I Wa ⋅ 0,9821 = 108,5 ⋅ 0,9821 = 106,56% I Wa Rezultă că se înregistrează o creştere a salariilor cu 6,56%, comparativ cu creşterea productivităţii medii anuale a muncii de 8,5%; corelaţia dintre cei doi indicatori se apreciază favorabil. 11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cheltuieli materiale Cifra de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor (materiale)

P0 40.000 80.000 – –

lei P1 46.000 94.600 110% 115%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri. 119


Rezolvare Modelul de analiză al cheltuielilor cu materiale este următorul: g p

C1m.000

cs cm p′

Δp =

∑ q cm ∑q p v1

v1 1

0

⋅ 1.000 −

∑ q cm ∑q p v1

v1

0

⋅ 1.000 =

0

cm1 ⋅ 100 cm1 ⋅ 100 q v1 ∑ 115 ⋅ 1.000 = 115 ⋅ 1.000 − = ⋅ 100 p 94.600 ∑ q v1 ⋅ 1110 46.000 ⋅ 100 46.000 ⋅ 100 115 115 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 422,86 − 465,1 = −43,3 lei 94 . 600 ⋅ 100 94.600 110

∑q

v1

120


3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI PE BAZA RENTABILITĂŢII

3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii Soldurile intermediere de gestiune sunt indicatori parţiali de rentabilitate sub formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului, adică prezintă contul de profit şi pierderi într-o altă formă, mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare. Construcţia tabloului soldurilor intermediare de gestiune porneşte de la indicatorul de rezultate cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi se încheie cu indicatorul cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului). Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este redat în tabelul nr. 1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realiza pe baza: − modificărilor absolute; − indicatorilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − ritmurilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − metodei ratelor; − metodei substituirilor în lanţ. 1. Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de firmele care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. Modelul utilizat pentru analiza factorială a marjei comerciale este următorul: D⋅C ∑ gi ⋅ ci Mc = C= 100 100 în care: D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri;

C – rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial; g – structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate; ci – cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate. 121


Tabelul nr. 1 Soldurile intermediare de gestiune Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Indicatori Vânzări de mărfuri Costul mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ (1-2) Producţia vândută Variaţia producţiei stocate Venituri din producţia de imobilizări PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (4+5+6) Consumurile exerciţiului provenind de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ (3+7-8) Subvenţii de exploatare Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu personalul EXCEDENTUL (DEFICITUL) BRUT AL EXPLOATĂRII (9+10-11-12) Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele REZULTATUL EXPLOATĂRII (13+1415-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI (17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL EXTRAORDINAR AL EXERCIŢIULUI (21-22) Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) Impozit pe profit REZULTATUL EXERCIŢIULUI (PROFIT NET SAU PIERDERE) (24-25)

122


- lei – Exerciţiul financiar Precedent Curent 2.652 2.163 2.243 1.745 409 418 113.678 178.608 6.543 1.272 120.221 179.880 75.962 106.064 44.668 23.197

74.234 28.845

9.635 11.836

18.035 27.354

-

-

831

1.476

11.005

25.878

2.707 2.593 11.119

13.853 13.820 25.911

134 97 37

39 25 14

11.156 4.244 6.912

25.925 11.446 14.479

Pe baza datelor prezentate în tabelul nr. 1. s-au stabilit următoarele valori ale cotelor medii de adaos comercial: Mc1 ⋅ 100 418.100 C1 = = = 19,32% D1 2.163 Mc 0 ⋅ 100 409.100 = = 15,42% C0 = D0 2.652 Modificarea marjei comerciale se explică factorial astfel: ΔMc = Mc1- Mc0 = 418 – 409 = + 9 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării sumei veniturilor din vânzarea măsurilor: D ⋅ C 0 D 0 ⋅ C 0 2.163 ⋅ 15,42 2.652 ⋅ 15,42 ΔD = 1 − = − = 100 100 100 100 = 333,53 − 409 = −75,47 lei; 2) influenţei modificării ratei medii a marjei comerciale (cotei medii de adaos comercial): D ⋅ C1 D 1 ⋅ C 0 ΔC = 1 − = 418 − 333,53 = +84,47 lei. 100 100 Analizând influenţele factorilor direcţi, se remarcă următoarele: − scăderea vânzărilor de mărfuri cu 489 lei a determinat, în condiţiile date, scăderea marjei comerciale cu 75,47 lei; − creşterea cotei medii de adaos comercial cu 3,9% se reflectă în creşterea marjei comerciale cu 84,47 lei. Aprofundând analiza influenţei cotei medii de adaos comercial, se poate determina influenţa modificării structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri şi a cotelor de adaos comercial pe grupe de mărfuri asupra modificării marjei comerciale. 2) Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total de activitate al unei perioade. În cazul firmei analizate se constată o creştere cu 59.659 lei, respectiv cu 49,6%. Această situaţie s-a datorat în cea mai mare parte producţiei vândute, creşterea înregistrată fiind de 64.930 lei, respectiv de 123


57,12%, iar diferenţa negativă fiind reprezentată de producţia stocată, scăderea acesteia fiind de 5.271 lei, respectiv de 80,5%. 3) Valoarea adăugată (VA) reprezintă plusul de valoare rezultat din activitatea de producţie şi de comercializare a firmei. La firma analizată, valoarea adăugată a crescut cu 29.566 lei, respectiv cu 66,2%. Corelând creşterea valorii adăugate cu evoluţia producţiei şi a marjei comerciale se constată mărirea gradului de prelucrare a resurselor consumate procurate de la terţi: IVA >I(Qe+Mc) 1,66 >1,49 74.234 179.880 + 418 I va = = 1,66 ; I (Qe + Mc ) = = 1,49 44.668 120.221 + 409 Pentru o caracterizare mai exactă a valorii adăugate realizate de către firmă se recomandă calculul gradului de integrare pe verticală a activităţii firmei pe baza relaţiei: Valoarea adăugată (VA) Cifra de afaceri (CA)

×

100

În cazul firmei analizate, gradul de integrare pe verticală a fost de 38,4% în anul precedent şi 41,06% în anul curent. Creşterea gradului de integrare pe verticală s-a înregistrat ca urmare a realizării cu forţe proprii a unor activităţi complementare. Majorarea gradului de integrare pe verticală poate să aibă o influenţă importantă asupra rentabilităţii pe termen scurt, dar poate mări riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul că generează o creştere a cheltuielilor fixe ale firmei (ca urmare a investiţiilor necesare pentru realizarea activităţilor complementare). 4) Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) semnifică fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare al firmei. EBE se poate determina pe baza relaţiei: EBE = Venituri monetare din exploatare – Cheltuieli monetare din exploatare 124


Veniturile monetare din exploatare sunt formate din venituri din vânzări şi subvenţiile de exploatare. Cheltuielile monetare din exploatare sunt formate din categoriile de cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuieli cu personalul). Nu se includ în cheltuielile monetare din exploatare cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele. Excedentul brut al exploatării nu este influenţat de: sistemul de amortizare, politica de constituire a provizioanelor, structura capitalurilor folosite, modul de impozitare a profitului. De aceea, EBE poate fi folosit pentru comparaţii în dinamică şi sectoriale. În cazul firmei analizate, EBE a înregistrat o creştere cu 15.518 lei, respectiv cu 131,11%. Această situaţie s-a datorat faptului că valoarea adăugată a crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Creşterea EBE este o condiţie importantă pentru mărirea capacităţii de autofinanţare a firmei, deoarece trebuie să asigure: • remunerarea capitalurilor investite (de bănci şi acţionari); • rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; • înlocuirea activelor fixe; • plata impozitului pe profit. Analiza EBE se poate aprofunda cu ajutorul următoarelor rate de structură (repartiţie): a) ponderea amortizării = cheltuieli cu amortizarea × 100 EBE

– ponderea amortizării în anul precedent = – ponderea amortizării în anul curent =

831 ⋅ 100 = 7,02% 11.836

1.476 ⋅ 100 = 5,4% 27.354

b) ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile = cheltuieli cu dobânzile = × 100 EBE

125


– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul precedent = 1.043 = ⋅ 100 = 9,23% 11.836 – ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul curent =

=

2.082 ⋅ 100 = 7,6% 27.354

c) ponderea impozitului pe profit = impozitul pe profit × 100 EBE – ponderea impozitului pe profit în anul precedent = =

4.244 ⋅ 100 = 35,86% 11.836

– ponderea impozitului pe profit în anul curent = 11.446 = ⋅ 100 = 41,84% 27.354 d) ponderea dividendelor = dividende × 100 EBE

– ponderea dividendelor în anul precedent = 729 ⋅ 100 = 6,16% 11.836 2 010 . – ponderea dividendelor în anul curent = ⋅ 100 = 7,35% 27.354

În exemplul analizat, ponderea amortizării în EBE a fost de 7,02% în anul precedent şi de 5,4% în anul curent. Această evoluţie s-a înregistrat ca urmare a creşterii ponderii rezultatului exploatării în EBE, situaţie care arată că fluxul potenţial de lichidităţi din exploatare s-a format în cea mai mare parte pe seama profitului din exploatare. Ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în EBE a scăzut în anul curent cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o scădere a finanţării pe seama creditelor bancare. O pondere însemnată în EBE o deţine impozitul pe profit, care a înregistrat o creştere de la 35,86% în anul precedent la 41,84% în anul curent, semnificând o creştere a fiscalităţii în perioada analizată.

126


5. Analiza corelaţiei dintre indicatorii de rezultate Corelaţiile dintre indicatorii de rezultate pot fi analizate cu ajutorul următoarelor rapoarte: a) Rezultatul exploatarii (RE) EBE

– în anul precedent: RE 0 = 11.005 = 0,9298

EBE 0 11.836 – în anul curent: RE1 = 25.878 = 0,9460 EBE1 27.354

Creşterea ponderii rezultatului exploatării în EBE s-a datorat creşterii valorii adăugate într-o proporţie mai mare decât creşterea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Rezultatul exploatării (RE) > b) 1 Rezultatul curent (RCR) < În cazul analizat: RE 0 RE 1 11.005 25.878 = = 0,9897 ; = = 0,9987 RCR 0

11.119

RCR 1

25.911

Rezultă că, în perioada analizată, rezultatul financiar a fost pozitiv, iar ritmul de creştere al profitului din exploatare a devansat pe cel al rezultatului financiar. Re zultatul curent (RCR) > c) 1 Rezultatul brut (RBE) < În situaţia analizată: RCR 0 11.119 RCR 1 25.911 = = 0,9967 ; = = 0,9995 RBE 0

11.156

RBE1

25.925

Această situaţie este determinată de înregistrarea unui profit şi din operaţiunile extraordinare. d)

Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul brut

127


Acest raport reflectă ponderea profitului net (sau al pierderii) în rezultatul brut al exerciţiului. Evoluţia acestui raport depinde de dinamica rezultatului brut a elementelor nedeductibile fiscal şi a deducerilor fiscale. În cazul analizat s-au înregistrat valorile: RNE 0 = 6.912 = 0,6196 • RBE 0 11.156 RNE1 14.479 = = 0,5585 • RBE1 25.925 Rezultă creşterea mai rapidă a elementelor nedeductibile fiscal faţă de cele deductibile din punct de vedere fiscal. 3.2. Analiza rentabilităţii firmei Rentabilitatea, ca formă sintetică de exprimare a eficienţei economice, reprezintă capacitatea firmei de a obţine profit, în scopul remunerării capitalurilor şi al extinderii activităţii acesteia. Rentabilitatea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) şi rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii), care exprimă gradul în care capitalul sau folosirea resurselor firmei aduce profit. Principalele probleme ale analizei rentabilităţii firmei sunt: 3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă. 3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate. 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabilităţii). Sursele informaţionale utilizate în analiza rentabilităţii firmei sunt: Situaţia patrimoniului pe baza bilanţului (tabelul nr. 2) şi Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 3). Comparaţiile se vor realiza între perioada curentă şi perioada precedentă, iar metoda de analiză folosită este metoda substituirilor în lanţ.

128


Tabelul nr. 2 SITUAŢIA PATRIMONIULUI PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL – lei – Perioada Perioada Indicatori precedentă curentă A Active imobilizate I Imobilizări necorporale 909 1.555 II Imobilizări corporale 18.357 22.583 III Imobilizări financiare 389 316 19.655 24.454 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B Active circulante I Stocuri 10.926 21.159 II Creanţe 5.865 10.642 III Investiţii pe termen scurt − − IV Casa şi conturi la bănci 605 601 ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 17.396 32.402 C Cheltuieli în avans − − D Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an Datorii comerciale - furnizori 1.949 5.064 Sume datorate investiţiilor de credit 6.996 9.422 Avansuri încasate − − Alte datorii − − TOTAL 8.945 14.486 E ACTIVE CIRCULANTE NETE 8.451 17.916 (DATORII CURENTE NETE) F TOTAL ACTIVE MINUS 28.106 42.370 DATORII CURENTE G Datorii: sumele care trebuie plătite 3.679 6.311 într-o perioadă mai mare de 1 an Sume datorate investiţiilor de credit 3.679 6.311 H Provizioane − − I Venituri în avans − − J Capital şi rezerve I Capital 10.264 10.264 II Prime de capital 10.000 − III Rezerve de reevaluare 848 2.046 IV Profitul sau pierderea raportată 6.665 9.269 V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 6.913 14.480 CAPITALURI PROPRII - TOTAL 24.426 36.059 129


Tabelul nr. 3 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Indicatori 1. Cifra de afaceri − Producţia vândută − Venituri din vânzarea mărfurilor 2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie 3. Producţia realizată de entitate pentru scopuri proprii şi capitalizată 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 5. Cheltuieli materiale 6. Cheltuieli cu personalul 7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale 8. Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE - TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) IMPOZITUL PE PROFIT PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Perioada precedentă 116.331 113.678 2.653 6.543

130


−

– lei – Perioada curentă 180.772 178.608 2.164 1.272 −

− 122.874 79.037 9.635 −

− 182.044 109.285 18.035 −

23.197 111.869 11.005

28.845 156.165 25.879

2.707 2.593 114

13.853 13.820 33

11.119 135 97 38

25.912 39 26 13

125.716 114.559 11.157 4.244 6.913

195.936 170.011 25.925 11.446 14.480

3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă Diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firmă impune realizarea analizei factoriale a acestuia având în vedere următoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul exploatării şi rezultatul aferent cifrei de afaceri. 3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului Modelul de analiză a rezultatului brut al exerciţiului este următorul: ⎛ Ct ⎞ ∑ g i ⋅ prb i Rb = Vt ⎜1 − ⎟ = Vt ⋅ prb , unde: prb = 100 ⎝ Vt ⎠ în care: prb – rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale; gi – structura veniturilor totale pe categorii de activităţi; prbi – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi. Sistemul factorial care stă la baza analizei profitului brut se prezintă astfel: ΔPrb

ΔVt

Δgi

Δ prb

Δprbi

Măsurarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ, pe baza datelor din tabelul nr. 3: ⎛ Ct ⎞ ⎛ Ct ⎞ ⎛ 170.011 ⎞ ΔRb = Vt1 ⎜⎜1 − 1 ⎟⎟ − Vt 0 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ = 195.936⎜1 − ⎟− ⎝ 195.936 ⎠ ⎝ Vt1 ⎠ ⎝ Vt 0 ⎠ ⎛ 114.559 ⎞ − 125.716⎜1 − ⎟ = 195.936 ⋅ 0,1323 − 125.716 ⋅ 0,0887 = ⎝ 125.716 ⎠ = 25.922 − 11.151 = +14.771 lei

131


din care, datorită: 1) influenţei modificării veniturilor totale: ⎛ Ct ⎞ ⎛ Ct ⎞ ⎛ 114.559 ⎞ ΔVt = Vt1 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ − Vt 0 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ = 195.936⎜1 − ⎟− ⎝ 125.716 ⎠ ⎝ Vt 0 ⎠ ⎝ Vt 0 ⎠

⎛ 114.559 ⎞ − 125.716⎜1 − ⎟ = 195.936 ⋅ 0,0887 − 125.716 ⋅ 0,0887 = ⎝ 125.716 ⎠ = 17.380 − 11.151 = +6.229 lei; 2) influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale: Δprb = Vt1 prb1 − prb0 = 195.936(0,1323 − 0,0887) = +8.542 lei.

(

)

3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării Analiza factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza următoarelor modele: ⎛ Ce ⎞ ∑ giprei , iar pre = 1 − cei a ) Re = Ve ⎜1 − ⎟ = Ve pre, unde : pre = i 100 vei ⎝ Ve ⎠ Mf Mf ' Qe Ve Re b) Re = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ Ns Mf Mf ' Qe Ve

Ve Re ⋅ Ae Ve Determinarea modificării profitului din exploatare, descompunerea acestei variaţii pe factori de influenţă corespunzător modelelor prezentate mai sus şi calcularea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul datelor din tabelul nr. 4. Sistemul de factori corespunzător primului model de analiză se prezintă astfel: c) Re = Ae

Δ Ns ΔT ΔVe ΔRe

Δt Δ wh Δgi

Δ pre Δprei 132


Tabelul nr. 4 Factori de influenţă ai profitului din exploatare Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Perioada precedentă 122.874 111.869 675

– lei – Perioada curentă 182.044 156.165 650

11.005 1.220.000 1.807

25.879 1.200.000 1.846

Indicatori

Simbol

Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Numărul mediu de salariaţi (persoane) Rezultatul exploatării (1-2) Fondul total de timp de muncă (ore) Timpul mediu pe un salariat (ore)

Ve Che

Productivitatea medie orară stabilită pe baza veniturilor din exploatare Profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare (lei) Profitul mediu recalculat la 1 leu venituri din exploatare (lei) Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe, din care: - mijloace fixe directe productive

wh

0,1007

0,1517

pre

0,0896.

0,1422

pre'

-

0,1337

Mf

9.860

21.009

Mf '

3.510

14.505

120.222 14,61

179.881 32,32

35,6

69,04

34,25

12,40

1,0221

1,0120

11. 12.

Producţia exerciţiului Gradul de înzestrare tehnică a muncii (mil lei /salariat)

13.

Ponderea mijloacelor fixe direct productive (%)

14.

Producţia exerciţiului la 1 leu mijloace fixe direct productive

15.

Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului

Ns Re T

t

Qe

Mf Ns Mf ' Mf Qe Mf ' Ve Qe

133


Modificarea profitului din exploatare se determină, după cum urmează: Δ Re = Re1 – Re0 = 25.879 – 11.005 = + 14.874 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării veniturilor din exploatare: ΔVe = (Ve1 – Ve0) pre 0 = (182.044 – 122.874)0,0896 = +5.302 lei din care, datorită: 1.1) influenţei modificării fondului total de timp de muncă: ΔT = (T1 – T0) wh 0 ⋅ pre 0 = = (1.200.000 – 1.220.000)0,1007⋅ 0,0896 = – 180 lei. din care, datorită: 1.1.1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi: Δ Ns = Ns1 − Ns 0 t 0 ⋅ wh 0 ⋅ pre 0 =

(

)

= (650 − 675)1807 ⋅ 0,1007 ⋅ 0,0896 = − 408 lei;

1.1.2) influenţei modificării timpului mediu pe un salariat: Δ t = Ns1 t 1 − t 0 wh 0 ⋅ pre 0 =

(

)

= 650(1846 − 1807)0,1007 ⋅ 0,0896 = +228 lei;

1.2) influenţei productivităţii medii orare: Δ wh = T1 wh1 − wh 0 pre 0 =

(

)

= 1.200.000(0,1517 − 0,1007)0,0896 = +5482 lei;

2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

(

)

Δ pre = Ve1 pre1 − pre 0 = 182.044(0,1422 − 0,0896) = +9575 lei din care, datorită: 2.1) influenţei structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:

(

)

Δg i = Ve1 pre' − pre 0 =

= 182.044(0,1337 − 0,0896 ) = +8.028 lei

2.2) influenţei profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi: Δpre i = Ve1 pre1 − pre' = 182.044(0,1422 − 0,1337 ) = +1547 lei.

(

)

134


Se constată o depăşire a profitului din exploatare cu 14.874 lei, respectiv cu 48,1%, datorată atât creşterii veniturilor din exploatare, cât şi creşterii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare. Analizând influenţele factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatării, constatăm următoarele: • creşterea veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare a fost determinată în exclusivitate de utilizarea intensivă a forţei de muncă, respectiv de sporirea productivităţii medii orare. Creşterea productivităţii medii orare a generat sporirea veniturilor din exploatare cu 5.482 lei şi a profitului din exploatare cu 5.482 lei; • ca efect al utilizării incomplete a timpului de muncă, profitul din exploatare a scăzut cu 180 lei. Această situaţie s-a datorat reducerii numărului de personal cu 25 de salariaţi, concomitent cu depăşirea timpului mediu pe salariat cu 39 ore /salariat, ceea ce a avut ca efect creşterea profitului din exploatare cu 228 lei; • profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei, ceea ce a condus la creşterea profitului din exploatare cu 9.575 lei. Aprofundând analiza profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare prin intermediul factorilor indirecţi, rezultă următoarele: – modificarea structurii veniturilor din exploatare a avut loc în favoarea tipurilor de activităţi la care s-a prevăzut un profit la 1 leu venituri din exploatare mai mare decât cel din perioada precedentă, ceea ce a generat creşterea profitului din exploatare cu 8.028 lei; – profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi a influenţat rezultatul exploatării în sensul creşterii acestuia cu 1.547 lei, ceea ce înseamnă că tipurile de activităţi care deţin o pondere hotărâtoare în veniturile din exploatare au înregistrat o evoluţie pozitivă (Ivei > Icei). Această situaţie este determinată de producţia vândută, iar la nivelul acesteia, de reducerea costurilor unitare şi /sau de creşterea preţurilor medii de vânzare unitare.

135


Conform modelului de analiză „b”, sistemul de factori este următorul: Δ Ns Δ

Mf Ns

Mf ' Mf Qe Δ Mf ' Δ

ΔRe

Δ

Ve Qe Δ gi

Re Δ Ve

Δ prei

Pe baza datelor din tabelul nr. 4. au fost calculate următoarele influenţe ale factorilor: Δ Ns (-408 lei) Mf (+12.854 lei) Δ Ns Δ

ΔRe (+14.874 lei)

Δ

Mf ' (+ 22.035 lei) Mf

Qe

( - 29.013 lei) Mf ' Ve (- 162 lei) Δ Qe

Δ gi (+ 8028 lei)

Re (+ 9568 lei) Δ Ve Δ prei (+ 1540 lei)

136


Analizând influenţa factorilor, constatăm următoarele: • scăderea numărului de personal cu 25, are ca efect scăderea profitului din exploatare cu 408 lei; • sporirea gradului de înzestrare a muncii cu 17,71 lei /persoană a avut ca efect sporirea profitului din exploatare cu 12.854 lei; • creşterea ponderii mijloacelor fixe direct productive cu 33,4% faţă de anul precedent se regăseşte în sporirea profitului din exploatare cu 22.035 lei; • scăderea randamentului mijloacelor fixe productive cu 21, 85 lei a avut ca efect scăderea rezultatului exploatării cu 29.013 lei, deci I Qe < I Mf 1 . Această situaţie poate fi determinată de scăderea gradului de folosire a capacităţii de producţie, de scăderea calităţii produselor etc.; • gradul de valorificare a producţiei exerciţiului s-a redus, ceea ce a condus la diminuarea profitului din exploatare cu 162 lei; • profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei, determinând creşterea profitului din exploatare cu 9568 lei. Interpretarea acţiunii factorilor indirecţi care acţionează prin profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare se face în acelaşi mod ca în cazul primului model. 3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri Modelele recomandate în analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri sunt următoarele: a ) P = ∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c ⎛ ∑ qv ⋅ c ⎞ ⎟⎟ = CA ⋅ pr b) P = ∑ qv ⋅ p ⎜⎜1 − ⎝ ∑ qv ⋅ p ⎠ Mf CA P c) P = T ⋅ ⋅ ⋅ T Mf CA

Se utilizează datele din tabelul nr. 5. pentru a calcula influenţele factorilor în totalul modificării profitului aferent cifrei de afaceri.

137


Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai profitului aferent cifrei de afaceri – lei – Realizat Indicatori Simbol (P1) (P0) Cifra de afaceri evaluată în ∑ qv ⋅ p 113.678 180.772 preţuri de vânzare (exclusiv TVA) Cheltuieli toate aferente cifrei ∑ qv ⋅ c 111.869 156.165 de afaceri Volumul efectiv al producţiei ∑ qv ⋅ p 178500 1 0 vândute evaluate în preţurile perioadei de bază Volumul efectiv al producţiei ∑ qv ⋅ c 155.500 1 0 vândute evaluate pe bază de costuri din perioada de bază Suma profitului aferent cifrei de P 1.809 24.607 afaceri Profitul mediu la 1 leu cifră de pr 0,0159 0,1361 afaceri ((lei)

Conform modelului de analiză „a”, sistemul de factori care acţionează asupra profitului este următorul: ΔP

Δqv Δg Δc Δp

în care: qv – volumul fizic al producţiei vândute; g – structura producţiei vândute pe produse; c – costuri complete unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA. Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri presupune: ΔP = P1 – P0 = 24.667 – 1809 = + 22.798 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute: Δqv = P0 · Iqv – P0 = 1809 · 157,02% - 1809 = +1031 lei 138


Iqv =

∑ qv1 ⋅ p 0 ⋅ 100 = 178.500 ⋅ 100 = 157,02% 113.678 ∑ qv 0 ⋅ p 0

2) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: Δg = (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ) − P0 ⋅ Iqv = = (178.500 − 155.500 ) − 1809 ⋅157,02% = +20.160 lei

3) influenţei costurilor complete unitare: Δc = (∑ qv1p1 − ∑ qv1c1 ) − (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ) =

= −(∑ qv1c1 − ∑ qv1c 0 ) = −(156.165 − 155.500) = −665 lei

4) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare, exclusiv TVA: Δp = (∑ qv1p1 − ∑ qv1c1 ) − (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ) =

= (∑ qv1p1 − ∑ qv1p 0 ) = 180.772 − 178.500 = +2272 lei

La sfârşitul perioadei analizate, comparativ cu nivelul realizat în perioada precedentă s-a înregistrat o creştere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 22.798 lei. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri influenţează pozitiv rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut şi net al exerciţiului. Constatăm următoarea structură a influenţelor factorilor: • depăşirea volumului fizic al producţiei vândute cu 57,02% are ca rezultat sporirea profitului cu 1031 lei. Influenţa volumului producţiei vândute semnifică faptul că pentru producţia firmei există cerere; • structura cifrei de afaceri a influenţat pozitiv profitul în sensul creşterii cu 20160 lei, situaţie ce poate fi explicată prin creşterea ponderii produselor vândute la care s-au realizat rate ale rentabilităţii mai mari decât rata medie realizată în perioada precedentă şi diminuarea ponderii produselor cu rate de rentabilitate mai mici decât media realizată în anul precedent; • costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând reducerea acestuia cu 665 lei, situaţie generată de creşterea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul vânzărilor; 139


• preţurile de vânzare au crescut faţă de nivelul realizat în perioada precedentă la sortimentele care deţin ponderea în cifra de afaceri şi au determinat creşterea masei profitului cu 2272 lei. Această situaţie poate fi explicată prin creşterea calităţii produselor sau acţiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, creşterea puterii de cumpărare a clienţilor etc.). Sistemul de factori care influenţează masa profitului potrivit modelului „b” este următorul: Δqv ΔCA Δp ΔP

Δ pr

Δg Δp Δc

Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este determinată după cum urmează: ΔP = P1 – P0 = 24.607 – 1809 = +22. 798 lei din care, datorită: 1) influenţei modificării cifrei de afaceri: ΔCA = (CA1 − CA 0 )pr 0 = (180.772 − 113.678)0,0159 =

= +1067 lei din care, datorită: 1.1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute: Δqv = (∑ qv1p 0 − ∑ qv 0 p 0 )pr 0 = = (178.500 − 113.678) ⋅ 0,0159 = +1031 lei; 1.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: Δp = (∑ qv1p1 − ∑ qv1p 0 )pr 0 =

= (180.772 − 178.500)0,0159 = +36 lei; 2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri: Δ pr = CA1 pr1 − pr 0 = 180.772(0,1361 − 0,0159) =

(

)

= +21731 lei 140


din care, datorită: 2.1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ⎡⎛ ∑ qv1c 0 ⎞ ⎛ ∑ qv 0 c 0 ⎞⎤ ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = Δg = CA1 ⎢⎜1 − ⎢⎣⎜⎝ ∑ qv1p 0 ⎟⎠ ⎜⎝ ∑ qv 0 p 0 ⎟⎠⎥⎦ ⎡⎛ 155.500 ⎞ ⎛ 111.869 ⎞⎤ = CA1 pr '−pr 0 = 180.772 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = ⎣⎝ 178.500 ⎠ ⎝ 113.678 ⎠⎦ = (180.772(0,1289 − 0,0159) = +20.427 lei;

(

)

2.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ⎡⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞ ⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞⎤ ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = Δp = CA1 ⎢⎜1 − ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⋅ ⋅ qv p qv p ⎣⎢⎝ ∑ 1 1 ⎠ ⎝ ∑ 1 0 ⎠⎦⎥

(

)

= CA1 pr ' '−pr ' = 180.772(0,1398 − 0,1289) = +1.970 lei;

2.3) influenţei modificării costurilor unitare: ⎡⎛ ∑ qv1 ⋅ c1 ⎞ ⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞⎤ ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = Δc = CA1 ⎢⎜1 − ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ qv ⋅ p qv ⋅ p ⎣⎢⎝ ∑ 1 1 ⎠ ⎝ ∑ 1 1 ⎠⎦⎥

(

)

= CA1 pr1 − pr ' ' = 180.772(0,1361 − 0,1398) = −666 lei

Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a obţinut în proporţie de 4,68% pe seama sporirii cifrei de afaceri, iar în proporţie de 95,32% pe seama creşterii profitului mediu la 1 leu vânzări. Cifra de afaceri a crescut faţă de perioada precedentă cu 67.094 lei, contribuind la sporirea profitului cu 1068 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată că volumul fizic al producţiei vândute a influenţat pozitiv, în sensul creşterii profitului cu 1031 lei, iar creşterea preţurilor medii de vânzare unitare a avut ca efect creşterea profitului cu 36 lei. Creşterea profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu 0,1202 lei a avut ca rezultat creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 21.731 lei.

141


3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect / efort. Formele diferite de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informaţională variată şi reflectă multiplele laturi ale activităţii economico-financiare a firmei. 3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice Rentabilitatea economică exprimă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia. Modelele de analiză a ratei rentabilităţii economice sunt: CA RE CA EBE ⋅ ⋅ 100 sau Re = ⋅ ⋅ 100 At CA At CA Re b) Re = ; At = Ai + Ac 1 1 + CA CA Ai Ac

a ) Re =

în care: RE – rezultatul exploatării; Rc – rata rentabilităţii comerciale ⎛⎜ Rc = RE ⋅ 100 ⎞⎟; ⎝

CA

⎠

EBE – marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri; CA Ai – active imobilizate; Ac – active circulante; CA At

– viteza de rotaţie a activului total.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 6.

142


Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori care influenţează asupra ratei rentabilităţii comerciale este următorul: Δ

CA

Δ

At

ΔRe

sau ΔRc

CA At

ΔRe

Δg Δp

Δ

Δc

EBE CA

Tabelul nr. 6 Factori de influenţă ai rentabilităţii economice

Nr. crt.

Indicatori

Simbol

1. 2.

Active imobilizate Active circulante Total active Excedentul brut al exploatării Cifra de afaceri Viteza de rotaţie a activului total Marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri Rezultatul exploatării Rata rentabilităţii comerciale Rata rentabilităţii economice

Ai Ac At EBE CA CA/At EBE/CA

Perioada precedentă (P0) 19.655 17.186 37.051 11.836 116.331 3,1398 0,1017

RE RE/CA RE/At

11.005 9,46% 29,7023%

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

– lei – Perioada curentă (P1) 24.454 31.958 56.856 27.354 180.772 3,1795 0,1513 25.878 14.3153 45,515%

Metodologia de analiză factorială, potrivit primului model, este următoarea: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = + 15,81%. din care, datorită : 1) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total: CA ⎛ CA 1 CA 0 ⎞ RE 0 ⎟⋅ Δ =⎜ − ⋅ 100 = At ⎜⎝ At 1 At 0 ⎟⎠ CA 0 ⎛ 180.772 116.331 ⎞ 11.005 =⎜ − ⋅ 100 = ⎟ 37.051 ⎠ 116.331 ⎝ 56.856 = (3,1795 − 3,1398) ⋅ 0,0946 ⋅ 100 = +0,38% 143


2) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale : RE CA 1 ⎛ RE 1 RE 0 ⎞ ⎟ ⋅ 100 = ⎜ Δ = − CA At 1 ⎜⎝ CA 1 CA 0 ⎟⎠ = 3,1795(0,1432 − 0,0946) ⋅ 100 = +15,43%.

Faţă de anul anterior, valoarea ratei rentabilităţii economice a sporit cu 15,81%, ceea ce corespunde unei creşteri relative de 53%. Această modificare se datorează, în principal: - sporirii vitezei de rotaţie a activului total cu 0,0397 rotaţii, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acesteia cu 0,38%; - sporirii rentabilităţii comerciale cu 4,85, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului analizat, în sensul sporirii acesteia cu 15,43%. Contribuţia fiecărui factor la sporirea rentabilităţii economice: - sporirea vitezei de rotaţie a activului total a contribuit într-o proporţie de 2,4%; - sporirea rentabilităţii comerciale a contribuit într-o proporţie de 97,6%. Nivelul ratei rentabilităţii economice din ultimul an de analiză arată că la 100 lei active totale au revenit 45,5 lei rezultat din exploatare (profit din exploatare), nivel ce asigură renumerarea capitalului investit (nivelul minim de referinţă este de 25%) şi care depăşeşte cu 0,515% rata medie a dobânzii. Rata rentabilităţii economice în perioada curentă este mai mare decât rata inflaţiei (35%), ceea ce înseamnă că asigură menţinerea substanţei economice a firmei, respectiv păstrarea valorii sale. Utilizând cel de-al doilea model de analiză, sistemul de factori este următorul: Δ

ΔRe

Δ

CA Ai

CA Ac

Δ Re

Δg Δp

Δc 144


în care: CA – randamentul activelor imobilizate (R); Ai CA – viteza de rotaţie a activului circulante, exprimată prin număr Ac

de rotaţii (n). Metodologia de analiză factorială, aplicată celui de-al doilea model, se prezintă astfel: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = +15,81% din care, datorită: 1) influenţei modificării randamentului activelor imobilizate: Rc 0 Rc 0 0,0946 0,0946 ΔR = − = − = 1 1 1 1 1 1 1 1 + + + + R1 n 0 R 0 n 0 7,39 6,77 5,92 6,77 0,0946 0,0946 0,0946 0,0946 − = − = 0,1353 + 0,1477 0,1689 + 0,1477 0,2830 0,3166 = 0,3343 − 0,2988 = +0,0355 (sau 3,55%); =

2) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante: Rc 0 Rc 0,0946 0,0946 Δn = − = − = 1 1 1 1 1 1 1 1 + + + + R 1 n1 R 1 n 0 7,39 5,66 7,39 6,77

0,0946 0,0946 0,0946 0,0946 − = − = 0,1353 + 0,1767 0,1353 + 0,1477 0,3120 0,2830 = 0,3032 − 0,3343 = −0,0311 (sau − 3,11%);

=

3) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale: Rc − Rc 0 0,1432 − 0,096 0,0472 = = ΔRc = 1 = 1 1 1 1 0,1353 + 0,1767 + + R 1 n1 7,39 5,66 0,0472 = = 0,1537 (sau 15,37%). 0,312 145


Acest model de analiză reflectă, în plus faţă de primul, eficienţa utilizării activelor imobilizate şi a activelor circulante. 3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate Rata rentabilităţii resurselor consumate exprimă corelaţia dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor. Modelul de analiză este următorul: Pr ∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c ⋅ 100 Rrc = ⋅ 100 = ∑ qv ⋅ c ∑ qv ⋅ c Sistemul factorial aplicat la datele din tabelul nr. 6. este următorul: ΔRrc

Δg Δc Δp

Metodologia de analiză şi cuantificarea influenţelor factorilor se prezintă astfel: Pr0 Pr1 ΔRrc = Rrc1 − Rrc 0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 = ⋅ qv qv c ∑ ∑ 0 ⋅ c0 1 24.607 1809 ⋅ 100 − ⋅ 100 = 15,75% − 1,62 = +14,13% 156.165 111.869 din care, datorită: 1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ⋅ 100 − Rrc = Δg = 0 ∑ qv1 ⋅ c 0 =

=

178.500 − 155,500 ⋅ 100 − 1,62 = 14,79 − 1,62 = +13,17; 155.500

2) influenţei modificării costurilor unitare: Δc = =

∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 − ∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ⋅ 100 = ∑ qv1 ⋅ c1 ∑ qv1 ⋅ c 0

178.500 − 156.165 ⋅ 100 − 14,79 = 14,3 − 14,79 = −0,49% 156.165

146


3) influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare pe produse: ∑ qv1 ⋅ p1 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 − ∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 = Δp = ∑ qv1 ⋅ c1 ∑ qv1 ⋅ c1 24.607 = ⋅ 100 − 14,3% = 15,76 − 14,3 = 1,45%. 156.165 Analiza rentabilităţii resurselor consumate (a costurilor) reflectă modul în care firma a gestionat resursele care au intrat în costuri. La finele perioadei analizate se constată o creştere a ratei rentabilităţii resurselor consumate, ca urmare a sporirii ratei de eficienţă a costurilor totale aferente cifrei de afaceri (indicele profitului a fost mai mare decât indicele cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri, respectiv 13,60 faţă de 1,396). Sporirea ratei rentabilităţii resurselor consumate s-a obţinut ca efect al modificării structurii vânzărilor şi al creşterii preţurilor medii de vânzare unitare, în timp ce creşterea costurilor pe produse a influenţat în sensul reducerii ratei rentabilităţii. 3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două efecte. Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri şi caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei. Modelele de analiză utilizate sunt următoarele: Pr ∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c ⋅ p ⋅ 100 = a ) Rc = ∑ qv ⋅ p ∑ qv ⋅ p ⎛ ∑ qv ⋅ c ⎞ ⎟⎟ ⋅ 100 sau Rc = ⎜⎜1 − ⎝ ∑ qv ⋅ p ⎠ b) Rc =

∑ g i ⋅ rc i , 100

⎛ c rc i = ⎜⎜1 − i ⎝ pi

⎞ ⎟⎟ ⋅ 100 ⎠ 147


în care: gi – structura producţiei vândute pe produse; rci – rata rentabilităţii comerciale pe produse. Sistemul factorial care stă la baza analizei rentabilităţii comerciale este următorul: ΔRc

Δg Δp Δc

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor se prezintă astfel: Pr0 Pr1 ΔRc = Rc1 − Rc 0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 = qv p qv ⋅ ∑ ∑ 0 ⋅ p0 1 24.607 1809 ⋅ 100 − ⋅ 100 = 13,61% − 1,59% = +12,02% 113.678 180.772 din care, datorită: =

1) influenţei modificării structurii producţiei vândute: ⎛ ∑ qv1 ⋅ c o ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 0 0 ⎟⎟ ⋅ 100 = Δqv = ⎜⎜1 − ⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠ ⎝ ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎠ = 12,89% − 1,59% = +11,3%

2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ⎛ ∑ qv1 ⋅ c o ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎟ ⋅ 100 = Δp = ⎜⎜1 − ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠ = 13,98% − 12,89% = +1,09%

3) influenţei modificării costurilor unitare: ⎛ ∑ qv1 ⋅ c1 ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎟ ⋅ 100 = Δc = ⎜⎜1 − ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ = 13,6% − 13,98% = −0,37%

În perioada curentă analizată, se constată o creştere a ratei rentabilităţii comerciale cu 12,02%, determinată în cea mai mare parte (94%) de modificarea structurii producţiei în sensul creşterii ponderii produselor cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media pe firmă. 148


3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitalurile proprii în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii firmei. Modelele de analiză utilizate în analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii (Rf) sunt următoarele: Vt At Pn a ) Rf = ⋅ ⋅ ⋅ 100 At Kp Vt Vt Pb Pn ⋅ ⋅ ⋅ 100 b) Rf = Kp Vt Pb în care: Vt – viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii; At At – factorul de multiplicare a capitalului propriu; Kp

Pn – rentabilitatea netă a veniturilor totale. Vt ⎡ C ⎞ D ⎤⎛ c) Rf = ⎢Re+ (Re − Rd ) ⋅ ⎜1 − i ⎟ ⎥ Kp ⎦⎝ 100 ⎠ ⎣ în care : Re – rata rentabilităţii economice; Rd – rata dobânzii; D – datorii financiare; Ci – cota de impozitare a profitului.

Pentru determinarea variaţiei ratei rentabilităţii financiare şi a influenţelor factoriale se utilizează tabelul nr. 7.

149


Tabelul nr. 7 Factori de influenţă ai rentabilităţii financiare Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Indicatori

Vt At Kp Pn Vt/At At/Kp Pn/Vt

0,0550

0,0740

Rf

28,31

40,2

Simbol

Venitul total Activul total Capitalul propriu Profitul net Viteza de rotaţie a activului total Factorul de multiplicare a capitalului propriu Rentabilitatea netă a veniturilor totale Rentabilitatea financiară (%)

– lei – Perioada curentă (P1) 195.936 56.857 36.059 14.478 3,4461 1,5768

Perioada precedentă (P0) 125.716 37.051 24.426 6.914 3,3931 1,1569

În cazul primului model de analiză, sistemul de factori se prezintă astfel: Vt At At Δ Kp Pn Δ Vt

Δ ΔRf

Metodologia de analiză conform primului model este următoarea: ΔRf = Rf1 – Rf0 = 40,2% - 28,31% = 11,89% din care, datorită: 1) influenţei vitezei de rotaţii a activului total: Vt ⎛ Vt 1 Vt 0 ⎞ At 0 Pn 0 ⎟⋅ ⋅ ⋅ 100 = Δ =⎜ − At ⎜⎝ At 1 At 0 ⎟⎠ Kp 0 Vt 0

= (3,4461 − 3,3931)1,5169 ⋅ 0,055 ⋅ 100 = + 0,44%;

150


2) influenţei factorului de multiplicare a capitalului propriu: At Vt 1 ⎛ At 1 At 0 ⎞ Pn 0 ⎟⋅ ⎜ ⋅ 100 = Δ = − Kp At 1 ⎜⎝ Kp1 Kp 0 ⎟⎠ Vt 0

= 3,4461 (1,5169 − 1,5169) ⋅ 0,055 ⋅ 100 = +1,14%;

3) influenţei rentabilităţii nete a veniturilor totale: Pn Vt 1 At 1 ⎛ Pn 1 Pn 0 ⎞ ⎜ ⎟ ⋅ 100 = Δ = ⋅ − Vt At 1 Kp1 ⎜⎝ Vt 1 Vt 0 ⎟⎠ = 3,4461 ⋅ 1,5169(0,074 − 0,055) ⋅ 100 = +10,31%.

În perioada analizată (P1) se constată o creştere a rentabilităţii financiare cu 11,89% comparativ cu perioada precedentă (P0), deci o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 42%. Această evoluţie favorabilă s-a datorat în special creşterii rentabilităţii nete a veniturilor totale, care, prin sporirea cu 1,9% în perioada analizată faţă de baza de comparaţie, a generat o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 10,31%. În cazul analizei impactului îndatorării asupra rentabilităţii financiare se utilizează al treilea model. 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabilităţii) Pragul de rentabilitate, în cazul realizării unui singur produs, poate fi măsurat cu următorii indicatori: a) Volumul fizic critic al producţiei (qcr): cf cf qcr = = p − cv mbv b) Cifra de afaceri critică (CAcr): Cacr = qcr · p c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie(Gcr): Gcr =

qcr ⋅ 100 q max

151


d) Perioada critică: CAcr pcr = CA / T în care: cf – suma cheltuielilor fixe pe produs; p – preţ de vânzare unitar; cv – cheltuieli variabile pe unitate de produs; mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de produs; qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie fizică; CA/T – vânzările medii, pe unitatea de timp (zi, lună, an). Pentru firmele care produc o gamă diversă de produse, pragul de rentabilitate se măsoară cu indicatorii: a) Cifra de afaceri critică (CAcr): Cf CAcr = 1 − cv cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri cv = cifra de afaceri b) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie: CAcr Cf Gcr = ⋅ 100 = ⋅ 100 Q max Q max (1 − cv)

c) P max = Q max (1 − cv) − Cf în care: Cf – suma cheltuielilor fixe la nivel de firmă; cv – cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri; Qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie valorică; Pmax – profitul maxim. Pentru calculul pragului de rentabilitate se utilizează datele din tabelul nr. 8.

152


Tabelul nr. 8 Calculul pragului de rentabilitate – lei – Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

Indicatori Cantitatea vândută (buc) Preţ de vânzare exclusiv T.V.A. (lei/buc) Cifra de afaceri (1 x 2) Cheltuieli variabile pe unitate de produs (lei/buc) Suma cheltuielilor variabile (1 x 4) Suma cheltuielilor fixe Cheltuieli variabile la 1 leu CA(5/3) Structura cifrei de afaceri (%) Capacitatea de producţie în expresie fizică (buc) Capacitatea de producţie în expresie valorică (9 x 2)

Produsele C

D

Total

A

B

20.000

10.000

40.000

30.000

-

1,3557

3,6154

1,5817

1,8077

-

27.115

36.154

63.270

54.233

180.772

0,8134

2,64

1,1625

1,4524

-

16.269

26.400

46.500

43.572

132.741

-

-

-

-

23.425

0,60

0,73

0,73

0,80

0,7343

15

20

35

30

100

80.000

20.000

60.000

50.000

-

108.460

72.308

94.905

90.388

366.061

23.425 = 88.163 lei 1 − 0,7343 b) Gcr = 88.163 ⋅ 100 = 24,08% 366.061 c) Pmax = 366.061 (1 – 0,7343) – 23.425 = + 73.837 lei

a) CAcr =

153


Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate pe total firmă este prezentată în fig.1. CA y C Ct (156.166 lei)

D B

Cv (132.741 lei)

CAcr (88.163 lei) Cf (23.425 lei)

A

0

Qcr Qmax (366.061 lei)

x

Fig. 1. Pragul de rentabilitate pe total firmă

în care: Ox – volumul fizic al producţiei; Qy – indicatori valorici (cifră de afaceri, cheltuieli etc.); Ct – cheltuieli totale; Cv – cheltuieli variabile; Δ OAB – zona pierderilor; Δ BCD – zona profitului. În concluzie, firma analizată devine profitabilă în condiţiile depăşirii cifrei de afaceri critice de 88.163 lei şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie de 24%. Profitul maxim de 73.837 lei corespunde unei producţii maxime de 366.061 lei, ceea ce ar însemna o rată a rentabilităţii comerciale de 20,2%.

154


PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

Indicatori Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate Marja brută aferentă CA Rata marjei brute din vânzări (rata rentabilităţii comerciale) Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

P0 91.107 66.281

- leiP1 108.236 73.578

24.826 27,25%

34.658 32,02%

– –

121% 118%

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra marjei brute aferente cifrei de afaceri şi să se interpreteze rezultatele. Rezolvare Analiza factorială a marjei comerciale se poate realiza cu ajutorul următorului model:

Mb = CA ⋅

⎛ qc ⎞ Mb = CA ⋅ m b = (∑ q v p ) ⋅ ⎜1 − ∑ v p ⎟ ⎜ CA ∑ q v p ⎟⎠ ⎝

Astfel, modelului de mai sus, marja aferentă cifrei de afaceri este influenţată de un sistem de factori direcţi, conform schemei următoare: CA

qv p

Mb

g

mb

p c

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 34.658 – 24.826 = +9.832 lei 1) influenţa modificării cifrei de afaceri nete:

ΔCA = (CA1 − CA 0 ) ⋅ m b 0 = (108.236 − 91.107 ) ⋅ 0,2725 = +4.668 lei 155


din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:

Δqv = (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv 0 ⋅ p0 ) ⋅ m b 0 =

⎛ qv ⋅ p ⎞ ⎛ 108.236 ⎞ = ⎜ ∑ 1 1 − ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎟ ⋅ m b 0 = ⎜ − 91.107 ⎟0,2725 = ⎜ ⎟ Ip ⎝ 1,21 ⎠ ⎝ ⎠ = (89.451 − 91.107 )0,2725 = −451 lei 1.2. Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δp = (∑ qv1 ⋅ p1 − ∑ qv1 ⋅ p 0 ) ⋅ m b 0 =

= (108.236 − 89.451) ⋅ 0,2725 = +5.119 lei

2. Influenţa modificării ratei marjei brute:

(

)

Δm b = CA1 mb1 − mb 0 = 108.236(0,3202 − 0,2725) = +5.164 lei din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

⎡⎛ qv ⋅ c ⎞⎤ qv ⋅ c ⎞ ⎛ Δg = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 0 ⎟ − ⎜1 − ∑ 0 0 ⎟⎥ = ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎣⎢⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠ ⎝ ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎠⎦⎥ ⎡⎛ 62.354 ⎞ ⎛ 66.281 ⎞⎤ = 108.236⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = +3.290 lei ⎣⎝ 89.451 ⎠ ⎝ 91.107 ⎠⎦ qv ⋅ c 73.378 ∑ qv1 ⋅ c0 = ∑ I 1 1 = 1,18 = 62.354 lei c 2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

⎡⎛ qv ⋅ c ⎞⎤ qv ⋅ c ⎞ ⎛ Δp = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 0 ⎟ − ⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎥ = ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎢⎣⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p0 ⎠⎥⎦ ⎡⎛ 62.354 ⎞ ⎛ 62.354 ⎞⎤ = 108.236 ⎢⎜1 − ⎟⎥ = +13.096 lei ⎟ − ⎜1 − ⎣⎝ 108.236 ⎠ ⎝ 89.451 ⎠⎦ 156


2.3. Influenţa modificării costurilor unitare:

⎡⎛ qv ⋅ c ⎞⎤ qv ⋅ c ⎞ ⎛ Δc = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 1 ⎟ − ⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎥ = ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎢⎣⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠⎥⎦ ⎡⎛ 63.254 ⎞⎤ 73.578 ⎞ ⎛ = 108.236⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = −11.222 lei ⎣⎝ 108.236 ⎠ ⎝ 108.236 ⎠⎦ Din analiza efectuată rezultă o creştere a ratei marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 9.832 lei; respectiv cu 40%, în perioada P1, comparativ cu perioada de referinţă (P0). Majorarea vânzărilor a avut o influenţă favorabilă asupra marjei brute în sensul obţinerii unui profit suplimentar de 4.668 lei. De asemenea, creşterea marjei brute de la 27,25% la 32,02% a determinat sporirea profitului firmei cu 5.164 lei. Influenţa favorabilă semnificativă a cifrei de afaceri a fost generată de creşterea preţurilor de vânzare cu 21%. Analiza detaliată a influenţei majorării preţurilor pe cauze distincte este necesară în condiţiile unui impact dublu al acestui factor asupra marjei brute, atât prin intermediul cifrei de afaceri nete (în valoare de 5.119 lei), cât şi prin intermediul marjei brute (în valoare de 13.096 lei). Modificarea structurii cifrei de afaceri în favoarea acelor produse cu marja brută la 1 leu CA mai ridicată decât media la nivelul firmei, în perioada de bază (27,25%) este justificată, doar dacă modificarea structurii producţiei vândute a fost efectul modificării cererii şi ofertei pe piaţă. Majorarea costurilor de producţie a condus la scăderea marjei brute cu 11.222 lei. 2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori

P0

Cifra de afaceri netă Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

91.107 79.649 – –

P1 108.236 86.224 121% 118% 157


Se cere să se analizeze influenţa factorilor direcţi asupra profitului aferent cifrei de afaceri. Rezolvare Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se pot utiliza următoarele modele: A. Pr =

∑ qv

i

⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i

Potrivit modelului de mai sus, sistemul de factori se prezintă astfel: qv g Pr

ΔPr = Pr1 − Pr0 =

(∑ qv

c p

i1

) (∑ qv

p i1 − ∑ qv i1 c i1 −

= (108.236 − 86.224) − (91.107 − 79.649 ) = = 22.012 − 11.458 = +10.554 lei

i0

1) Influenţa modificării volumului producţiei vândute:

ΔPr(Δqv ) = Pr0 ⋅ I qv − Pr0 = 11.458 ⋅ 98,18% − 11.458 = −209 lei unde: I qv =

∑ qv

i1

pi0

∑ qv p ⋅100 = 89.451 ⋅100 = 98,18% 91.107 ∑ qv p ∑ qv p = 108.236 = 89.451 = i1

i0

i0

i0

i1

i1

Ip

1,21

2) influenţa modificării structurii producţiei vândute:

Δg i =

(∑ qv

i1

)

p i 0 − ∑ qv i1 ci 0 − Pr0 ⋅ I qv =

= (89.451 − 73.071) − 11.458 ⋅ 98,18% = +513 lei ∑ qv c 86.224 ∑ qvi1 ci0 = I i1 i1 = 1,18 = 73.071 c 158


)

p i 0 − ∑ qv i 0 c i 0 =

3) Influenţa modificării costurilor complete pe produse:

(∑ qv p − ∑ qv c )− (∑ qv p − ∑ qv c ) = = −(∑ qv c − ∑ qv c ) = −(86.224 − 73.071) = −13.153 lei

Δc i =

i1

i0

i1 i1

i1 i1

i1

i0

i1 i 0

i1 i 0

4) Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

Δp i =

(∑ qv

i1

) (∑ qv

p i1 − ∑ qv i1 ci1 −

i1

)

p i 0 − ∑ qv i1 c i1 =

= ∑ qv i1 p i1 − ∑ qv i1 p i 0 = 108.236 − 89.451 = +18.785 lei ΔPr = Δqv + Δg + Δc + Δp = = −209 + 5.131 − 13.153 + 18.785 = +10.554 lei În perioada analizată s-a înregistrat o creştere cu 10.554 lei a profitului aferent cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Această situaţie se explică prin influenţele factorilor, astfel: • scăderea volumului producţiei cu 1,82% a avut ca efect diminuarea profitului cu 209 lei; • modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la creşterea profitului aferent vânzărilor cu 5.131 lei, situaţie care se explică prin creşterea ponderii produselor cu rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât rata medie a rentabilităţii comerciale pe total firmă în perioada de comparaţie (P0); • costurile complete au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând scăderea acestuia cu 13.153 lei, situaţie determinată de depăşirea costurilor la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor; • preţurile majorate au influenţat pozitiv, efectul fiind creşterea profitului cu 18.785 lei. Această situaţie ar putea fi determinată atât de îmbunătăţirea calităţii produselor, cât şi de raportul cerere-ofertă, evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc. B. Pr =

∑ qv

i

⎛ ∑ qv i ⋅ c i ⎞ ⎟ = CA ⋅ pr ⋅ p i ⎜1 − ⎜ ∑ qv ⋅ p ⎟ i i ⎝ ⎠ 159


În cazul folosirii modelului „B”, sistemul de factori este următorul: qv CA p g

Pr

p

pr

c ΔPr = +10.554 lei

1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:

ΔCA = (CA1 − CA 0 ) ⋅ pr 0 =

= (108.236 − 91.107 ) ⋅

11.458 = +2.155 lei 91.107

din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:

Δqv =

(∑ qv

i1

)

p i 0 − ∑ qv i 0 p i 0 ⋅ pr 0 =

= (89.451 − 91.107 ) ⋅ 0,1258 = −208 lei 1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

Δp =

(∑ qv

i1

)

p i1 − ∑ qv i1 p i 0 ⋅ pr 0 =

= (108.236 − 89.451) ⋅ 0,1258 = +2.363 lei 2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

(

)

⎛ 22.012 11.458 ⎞ Δ pr = CA1 pr1 − pr0 = 108.236⎜ − ⎟= ⎝ 108.236 91.107 ⎠ = 108.236(0,2034 − 0,1258) = +8.399 lei din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

⎛ ′ ⎞ Δg = CA1 ⎜ pr − pr0 ⎟ = 108.236(0,1831 − 0,1258) = +6.202 lei ⎝ ⎠

160


′

unde: pr = 1 −

∑ qv c ∑ qv p

i1 i 0

i1

i0

= 1−

73.071 = 0,1831 89.451

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

′⎞ ⎛ ″ Δp = CA1 ⎜ pr − pr ⎟ = 108.236(0,3249 − 0,1831) = +15.347 lei ⎝ ⎠ ″ ∑ qvi1 ci0 = 1 − 73.071 = 0,3249 unde: pr = 1 − 108.236 ∑ qvi1 pi1 2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:

″⎞ ⎛ Δc = CA1 ⎜ pr1 − pr ⎟ = 108.236(0,2034 − 0,3249 ) = −13.150 ⎝ ⎠ În urma aplicării modelului „B”, concluziile sunt: • din modificarea totală a profitului, 20,5% s-a datorat variaţiei cifrei de afaceri şi 79,5% modificării marjei medii de profit la 1 leu vânzări; • cifra de afaceri a crescut cu 17.129 lei şi a condus la mărirea preţului cu 2.155 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri, constatăm că volumul vânzărilor a scăzut şi a determinat reducerea cifrei de afaceri cu 1.656 lei şi a profitului cu 208 lei, iar preţurile de vânzare au crescut, contribuind la creşterea cifrei de afaceri cu 18.785 lei şi a profitului cu 2.363 lei; • marja medie de profit la 1 leu vânzări a crescut cu 0,0776 lei (rata rentabilităţii comerciale pe total firmă a crescut cu 7,76%) şi a condus la majorarea profitului cu 8.399 lei. Influenţele factorilor indirecţi care acţionează prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri, şi anume: structura vânzărilor, preţurile de vânzare şi costurile complete se interpretează în acelaşi mod ca în cazul modelului A.

161


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cifra de afaceri netă Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

P0

P1

300 270 – –

330,72 288 104% 103%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra profitului. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:

Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i Sistemul de factori se prezintă astfel: qv g Pr

c p

Δp i =

(∑ qv

i1

) (∑ qv

p i1 − ∑ qv i1 c i1 −

= ∑ qv i1 p i1 − ∑ qv i1 p i 0 = 330,72 −

i1

)

p i 0 − ∑ qv i1 c i1 =

330,72 = +12,72 lei 1,04

162


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4


P0

P1

420 366 – –

430,8 371,64 105% 95%

Se cere să se determine influenţa costului unitar asupra profitului. Rezolvare Analiza influenţei costului asupra profitului se realizează cu ajutorul modelului următor:

Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i

Sistemul de factori este următorul: qv g Pr c

Δc i =

(∑ qv

p

i1

) (∑ qv

p i 0 − ∑ qv i1 c i1 −

(

i1

)

p i 0 − ∑ qv i1 c i 0 =

)

371,64 ⎞ ⎛ = − ∑ qv i1 c i1 − ∑ qv i1 c i 0 = −⎜ 371,64 − ⎟= 0,95 ⎠ ⎝ = −(371,64 − 391,2 ) = +19,56 lei 5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4


P0

P1

300 270 – –

330,72 288 104% 103% 163


Se cere să se calculeze influenţa structurii cifrei de afaceri asupra profitului. Rezolvare

Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i Sistemul de factori este următorul: qv g Pr

c p

Δg i =

(∑ qv p − ∑ qv c ) − Pr ⋅ I i1

i0

i1 i0

0

qv

=

⎛ 330,72 288 ⎞ = −⎜ − ⎟ − (330 − 270 ) ⋅1,06 = 1,03 ⎠ ⎝ 1,04 = (318 − 279,61) − 31,8 = +6,59 lei 330,72 qv p ∑ i1 i 0 ⋅100 = 1,04 = 318 = 1,06 unde: Iqv = 300 300 ∑ qvi 0 pi 0 6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4


P0

P1

5.500 4.000 – –

5.800 4.164 108% 104%

Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.

164


Rezolvare Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate va fi:

⎛ qv ⋅ p ⎞ R rc = ⎜ ∑ i i − 1⎟ ⋅ 100 ⎜ ∑ qv ⋅ c ⎟ i i ⎝ ⎠

Sistemul de factori direcţi: qv Rrc

c p

⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi1 ⎞ ⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 ⎞ Δpi = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = ⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎟ ⎜ ∑ qv i ⋅ ci ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 1 1 1 1 ⎛ 5.800 ⎞ ⎜ ⎟ ⎛ 5.800 ⎞ 1,08 ⎜ =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − − 1⎟ ⋅ 100 = ⎜ ⎟ 4 . 164 4 . 164 ⎝ ⎠ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ = 39,28% − 28,97% = +10,31% 7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1 2 3 4


P0

P1

1.200 1.020 – –

1.240 1.040 105% 102%

Se cere să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate. 165


Rezolvare ⎛ ∑ qv i0 ⋅ p i0 ⎞ ⎛ ∑ qv i1 ⋅ p i0 ⎞ − 1⎟ ⋅ 100 = − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ Δqv = ⎜ ⎜ ∑ qv i ⋅ c i ⎟ ⎜ ∑ qv i ⋅ c i ⎟ 1 0 0 0 ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎛ 1.240 ⎞ ⎜ ⎟ ⎛ 1.200 ⎞ 1,05 ⎜ = − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = ⎜ 1.040 ⎟ ⎝ 1.020 ⎠ ⎜ 1,02 ⎟ ⎝ ⎠

⎛ 1.180,95 ⎞ ⎛ 1.200 ⎞ =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = ⎝ 1.020 ⎠ ⎝ 1.019,61 ⎠ = 15,82% − 17,64% = −1,82% 8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4


P0 1.600 1.405 – –

- lei P1 1.750 1.552 102% 98%

Se cere să se analizeze influenţa costului asupra ratei rentabilităţii consumate. Rezolvare ⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 ⎞ ⎞ ⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 Δc = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ ⎟ ⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎟ 1 1 1 0 ⎠ ⎝ ⎝ ⎠ ⎛ 1.750 ⎞ ⎛ 1.750 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 1,02 1,02 − 1⎟ ⋅ 100 = =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ ⎜ 1.552 ⎟ ⎜ 1.552 ⎟ ⎜ 0,98 ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠

⎛ 1.715,68 ⎞ ⎛ 1.715,68 ⎞ =⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 = ⎝ 1.552 ⎠ ⎝ 1.583,67 ⎠ = 10,54% − 8,33% = +2,21% 166



Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu Profit net

P0 10.000 1.600 1.350

- lei P1 12.000 3.600 1.944

Se cere să se determine modificarea ratei rentabilităţii financiare. Rezolvare Pr ofit net Rf = ⋅ 100 Capital propriu 1.944 1.350 ΔRf = Rf1 – Rf0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 = 12.000 10.000 = 16,2% - 13,5% = +2,7%

10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Profit net Cifra de afaceri

P0 4.500 600 1.620 10.800

P1 5.000 400 2.430 13.500

Se cere să se determine influenţa profitului la 1 leu cifră de afaceri asupra ratei rentabilităţii financiare. Rezolvare Modelul de analiză a ratei rentabilităţii financiare ce poate fi utilizat este următorul: Pr ofit net Activ total Pr ofit net Rf = ⋅100 = ⋅ ⋅100 Capital propriu Capital propriu Activ total unde: Pr ofit net ⋅100 = Cifra de afaceri ⋅ Pr ofit net ⋅100 , Activ total Activ total Cifra de afaceri reprezentând o formă a ratei rentabilităţii economice. Activ total – pârghia financiară Capital propriu 167


Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

At Kp

AC At

Pn Kp

Pn At

Pn CA A CA1 ⎛ Pn 1 Pn ⎞ Pn = t1 ⋅ ⋅ ⎜⎜ − 0 ⎟⎟ ⋅ 100 = CA K p1 A t 1 ⎝ CA1 CA 0 ⎠ (5.000 + 400) ⋅ 13.500 ⋅ ⎛ 2.430 − 1.620 ⎞ ⋅ 100 = = ⎜ ⎟ (5.000 + 400) ⎝ 13.500 10.800 ⎠ 5.000 = 2,7(0,18 − 0,15) ⋅ 100 = +8,1% Δ

11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Se cere să se efectueze analiza cost-volum-profit. Rezolvare Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează corelaţia cost-volumprofit la nivel de produs sunt: a) Volumul fizic critic al producţiei (qCR): 1.600 Chf 1.600 = = = = 800bc q CR p − cv 0,5 − 0,3 0,2 b) Cifra de afaceri critică: CACR = qCR · p = 8.000 • 0,5 = 4. 000 lei 168


c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (gCR): g CR =

q

CR ⋅ 100 = 8.000 ⋅ 100 = 20% q max 40.000

d) Perioada critică (TCR): CA CR = 4.000 = 4.000 = 228 zile T = CR CA / T 6.300 17,5 360

e) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat ca sumă globală: Chf + p 1.600 + 2.500 qp = = = 20.500 buc p − cv 0,5 − 0,3 f) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru′): q′ =

Chf p − cv − pru′

g) Profitul maxim (Pmax) Pmax = qmax (p – cv) – CF = 40.000(0,5 – 0,3) – 1.600 = = 8.000 – 1.600 = 6.400 lei. Din analiza efectuată rezultă: profitul este nul la un volum al producţiei de 8.000 bucăţi, respectiv la o cifră de afaceri de 4.000 lei, gradul de utilizare a capacităţii de producţie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate în a 228-a zi de activitate din an. Pentru a obţine un profit de 2.500 lei trebuie să producă 12.500 bucăţi peste volumul critic al producţiei, iar profitul maxim este de 6.400 lei. 12. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: – capacitatea maximă de producţie = 100.000 lei – cheltuieli fixe = 20.000 lei – cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri = 0,50 – gradul efectiv de folosire a capacităţii de producţie = 75%

169


Se cere: a) care este pragul rentabilităţii? b) care este rezultatul exploatării în condiţiile gradului efectiv de folosire a capacităţii de producţie? Rezolvare a) Cifra de afaceri critică (CAcr): Chf 20.000 CA cr = = = 40.000 lei 1 − cv 1 − 0,5 b) Cifra de afaceri realizată în condiţiile folosirii capacităţii de producţie în proporţie de 75%: • CA = Qmax • 75% = 100.000 • 75% = 75.000 lei • Rezultatul exploatării = CA – Chf – cv = = 75.000 – 20.000 – (0,5 • 75.000) = = 75.000 – 20.000 – 37.500 = 17.500 lei

170


4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI

4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei Analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor. Analiza se realizează pe baza datelor din bilanţul patrimonial (tabelul nr. 2 din cap. 3) Sinteza principalelor rate de caracterizare a structurii activului şi pasivului este prezentată în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Analiza structurii patrimoniale a firmei Nr. crt. I. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. II. 8. 9. 10. 11.

Perioada de analiză P1 P0

Indicatori

– lei – Simbol

STRUCTURA ACTIVULUI Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor financiare Rata stocurilor Rata creanţelor Rata disponibilităţilor

53% 5% 93% 2% 63% 34% 3%

43% 6% 92% 1% 65% 33% 2%

Rai = Ai/At Rin = Inc/Ai Ric = Ic/Ai Rif = If/Ai Rs = St/Ac Rcr = Cr/Ac Rdb =Dbp/Ac

STRUCTURA PASIVULUI Rata stabilităţii financiare Rata autonomiei globale Rata datoriilor pe termen scurt Rata datoriilor totale

75% 66% 5% 34%

72% 63% 8% 37%

Rsf = Cp/Pt Rag = Cpr/Pt Rdts = Dts/Pt Rdt = Dt/Pt 171


Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care reflectă utilizarea, termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale concrete, putem sublinia că firma se află într-o situaţie mediocră, caracterizată printr-un grad relativ redus de lichiditate şi un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare. Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflectă formarea, sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, firma se află într-o situaţie favorabilă, caracterizată printr-un grad ridicat de autonomie financiară, grad redus de îndatorare şi o siguranţă ridicată. 4.2. Analiza echilibrului financiar Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii firmei pe termen lung. Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen mediu şi lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor curente cu activele circulante şi echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. Echilibrul financiar se poate analiza şi funcţional, adică aferent ciclului de investiţii, de exploatare, din afara exploatării şi, de asemenea, global. Informaţiile pentru analiza echilibrului financiar sunt preluate din bilanţul financiar şi funcţional, prezentate în tabelele nr. 2. şi nr. 3. Bilanţul financiar (simplificat) al S.C. „X” Activ Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

Stocuri Creanţe Disponibilităţi

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIV

Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu şi lung Datorii pe termen scurt TOTAL PASIV

Tabelul nr. 2

Perioada analizată P1 P0 909 1555 18.357 22.583 389 316 19.655 24.454 10.926 21.159 5.866 10.672 604 571 17.396 32.402 37.051 56.856 24.426 36.059 3.180 5.120 9.445 15.677 37.051 56.856

172


– lei –

Tabelul nr.3 Bilanţul funcţional (simplificat) al S.C. „X” Activ I. Activul aciclic (ciclul de investiţii) Imobilizări necorporale (valoare brută) Imobilizări corporale (valoare brută) Imobilizări financiare (valoare brută) Imobilizări în leasing (valoare de cumpărare) II. Activul ciclic Active aferente ciclului de exploatare - stocuri - creanţe privind exploatarea Active în afara exploatării - creanţe în afara exploatării Trezoreria de activ TOTAL ACTIV PASIV I. Pasivul aciclic (ciclul de finanţare) Surse proprii Surse externe (datorii stabile) II. Pasivul ciclic (ciclul de finanţare) Pasive aferente ciclului de exploatare Pasive în afara exploatării III. Trezoreria de pasiv TOTAL PASIV

– lei – Perioada analizată P1 P0 24.307 30.967 975 1.886 20.843 26.265 389 316 2.100 2.500 17.396 32.402 14.335 30.384 10.926 21.159 3.409 9.225 2.457 1.447 2.457 1.447 604 571 41.703 63.369 Perioada analizată 2000 2001 32.258 47.691 5.070 8.946 6.370 2.576 499 41.703

7.370 14.485 11.373 3.112 1.193 63.369

4.2.1. Analiza fondului de rulment net Fondul de rulment net reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Reprezintă marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante. Frn = Capital permanent – Active imobilizate nete

173


Fondul de rulment net (Frn) este compus din: - fondul de rulment propriu (Frp), care reprezintă partea din capitalurile proprii care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi care este destinată finanţării activelor circulante: Frp = Capital propriu – Active imobilizate nete - fondul de rulment străin (Frs), care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung ce depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante: Frs = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu Indicatorii care se pot calcula în vederea analizei fondului de rulment sunt: a) Ponderea fondului de rulment în capitalul permanent (PFrn), care reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor curente: Fondul de rulment net PFrn = Capital permanent b) Raportul de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment net (Rfac), ce arată proporţia în care resursele permanente alocate finanţării activelor curente le acoperă în mod efectiv: Pfac =

Fondul de rulment net Active circulante

c) Viteza de rotaţie a fondului de rulment net prin cifra de afaceri, ce reprezintă marja de securitate şi exprimă numărul mediu de zile în care fondul de rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri: Dz rot =

Fondul de rulment net Cifra de afaceri

xT

Pe baza datelor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2), rezultatele calculelor privind fondul de rulment net şi indicatorii de analiză ai fondului de rulment sunt redate în tabelul nr. 4. 174


Tabelul nr. 4 Indicatori de analiză ai fondului de rulment – lei – Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Indicatori Capital permanent (capital propriu + datorii pe termen mediu şi lung) Active imobilizate nete Fond de rulment net Ponderea Frn în Cpm Finanţarea Ac din Frm Capital propriu Fond de rulment propriu Ponderea Frp în capitalul propriu Fond de rulment străin Cifra de afaceri Numărul de rotaţii Durata în zile a unei rotaţii

Perioada de analiză P1 P0 27.606 41.179

Simbol Cpm

19.655 7.951 29% 46% 24.426 4.771 37%

24.454 16.725 41% 52% 36.059 11.605 20%

Ain Frn = Cpm – Ain PFrm Rfac Cp Frp Pfr

3180 116.181 14,6 25

5120 180.772 10,8 34

Frs CA nrot = CA/Frn Dz =365(Frn/Ca)

În perioada analizată se înregistrează valori pozitive ale fondului de rulment net, ceea ce înseamnă că sursele permanente reuşesc să finanţeze integral alocările permanente, rămânând şi un surplus pentru finanţarea nevoilor ciclice. Fondul de rulment net a finanţat 52% din activele circulante, cu 6% mai mult faţă de anul anterior. În concluzie, firma a reuşit să-şi acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente. În ultimul an, 69% din fondul de rulment net s-a constituit pe seama resurselor proprii, iar ponderea fondului de rulment străin s-a redus la 31%, situaţie pe care o apreciem ca pozitivă. Marja de securitate trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând „topirea” resurselor permanente în sensul scăderii importanţei surselor permanente în finanţarea activităţii, iar peste, „îngheţarea” fondurilor permanente în sensul supradimensionării lor în raport cu nevoile de finanţare. În ultimul an, nivelul indicatorului este bun, marja de securitate încadrându-se în limitele normale. Fondul de rulment net se reconstituie 175


pe seama cifrei de afaceri în 34 de zile. Sporirea duratei în zile a rotaţiei semnifică sporirea importanţei finanţării stabile asupra activităţii, adică cifra de afaceri se realizează cu un fond de rulment mai mare faţă de perioada anterioară, situaţie pe care o considerăm ca nefavorabilă. Pe baza bilanţului funcţional (tabelul nr. 3.) se determină indicatorul fond de rulment net global (Frng), astfel: Frng =

Surse aciclice – Active aciclice

Frng2000 =

32.258 – 24.307 = 7951 lei

Frng2001 =

47.691 – 30.967 = 16.724 lei

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment Necesarul de fond de rulment (Nfr) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente. Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din resurse stabile. Nfr =

Active circulante (nonfinanciare) – Datorii pe termen scurt (nonfinanciare)

sau Nfr =

Resurse curente (nonfinanciare) – Utilizări curente (nonfinanciare)

Pentru desfăşurarea fiecărui ciclu curent al activităţii firmei sunt necesare surse financiare ce trebuie asigurate de firmă. Nevoile temporare (concretizate în reînnoirea stocurilor şi creanţelor), în principiu, trebuie acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Între fluxurile de plăţi şi încasări există însă un decalaj temporal. Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, aceasta marchează un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare. Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de rulment aferent activităţii de exploatare (Nfre) şi necesarul de fond de rulment în afara activităţii de exploatare (Nfrae): Nfr =

Nfre + Nfrae

Necesarul de fond de rulment din exploatare se determină astfel: Nfre = 176

Nevoi curente de exploatare

– Resurse curente de exploatare


Nevoile curente de exploatare sunt formate din: stocuri, avansuri acordate clienţilor, clienţi şi conturi asimilate, cheltuieli efectuate în avans privind activitatea de exploatare. Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare: furnizori şi conturi asimilate; avansuri acordate de client; datorii fiscale şi sociale; venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare. Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (Nfrae) se determină ca diferenţă între necesităţile ciclice din afara exploatării şi resursele ciclice din afara exploatării: Nfrae =

Nfr - Nfre

Viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri reprezintă marja de atragere şi exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Cu cât durata în zile a rotaţiei este mai scăzută, cu atât cifra de afaceri se realizează cu un necesar curent de finanţare mai mic. Marja de atragere a Nfr, pe seama cifrei de afaceri trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând un pericol în raport cu echilibrul financiar pe termen scurt, în sensul urgentării acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel însemnând scăderea sensibilă a trezoreriei firmei, în sensul imobilizărilor peste limite normale. Nivelul necesar de fond de rulment în perioada analizată este prezentat în tabelul nr. 5.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Tabelul nr. 5 Indicatori de analiză ai necesarului fondului de rulment – lei – Perioada de analiză Simbol Indicatori P1 P0 Stocuri 10.926 21.159 St Creanţe 5.866 10.672 Cr Active curente 16.792 31.831 Ac Pasive curente 8.946 14.486 Pc Necesarul de fond de rulment 7.846 17.345 Nfr = Ac – Pc Active ciclice de exploatare 14.348 29.958 Ae Pasive de exploatare 6.370 12.253 Pe NFR aferent exploatării 7.978 17.705 Nfre = Ae – Pe NFR în afara exploatării - 132 - 360 Nfrae = Nfr – Nfre Cifra de afaceri 116.181 180.772 Ca Numărul de rotaţii 14,8 10,4 Nrot = Ca/Nfr Durata în zile a unei rotaţii 25 35 Dz = 365 (Nfr/Ca) 177


Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive şi o tendinţă crescătoare, ceea ce înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat creşterii într-un ritm mai rapid a activelor ciclice decât a surselor ciclice. În ultimul an, necesarul de fond de rulment a crescut cu 121% faţă de anul trecut, fapt datorat următoarelor aspecte principale: - aspecte pozitive legate de ciclul de investiţii şi ciclul de exploatare: • creşterea nevoilor de finanţare a activităţii în urma investiţiilor efectuate în mijloace fixe; • creşterea vânzărilor; - aspecte negative legate de creşterea ineficientă a activelor circulante şi reducerea gradului lor de lichiditate: • reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor; • reducerea vitezei de rotaţie a creanţelor. Nevoia de fond de rulment a exploatării a fost pozitivă, ceea ce înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare ale exploatării. Nivelul necesarului de fond de rulment în afara exploatării a fost negativ, ceea ce reflectă un excedent de resurse ciclice în raport cu nevoile ciclice în afara exploatării. Acest surplus de surse ciclice a fost utilizat pentru finanţarea nevoilor curente aferente exploatării. În ultimul an, rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a avut o valoare de 35 de zile, valoare bună. 4.2.3. Analiza trezoreriei nete Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente. Trezoreria, la nivelul unei firme, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează firma, operaţiuni de intrare de trezorerie şi operaţiuni de ieşire de trezorerie. Practic, înseamnă diferenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment: Trezoreria netă =

Fondul de rulment net

– Necesarul de fond de rulment

178


Trezoreria de activ (Ta), adică disponibilităţile din conturi bancare şi casierie, celelalte valori lichide, precum şi plasamentele firmei, este compusă din: - trezoreria netă (Tn); - trezoreria de pasiv (Tp), care cuprinde credite curente şi soldul creditelor la bănci: Tn =

Ta – Tp

Analiza trezoreriei, pe baza informaţiilor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2.) şi bilanţul funcţional (tabelul nr. 3.), indicatorii specifici trezoreriei sunt redaţi în tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6 Indicatori de analiză ai trezoreriei Nr. crt. 1. 2. 3. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Indicatori Fondul de rulment net Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă Disponibil în casă şi conturi bancare Titlurile de plasament Alte valori lichide Trezorerie de activ Credite curente Sold creditor la bancă Efecte de trezorerie Trezorerie de pasiv

Perioada analizată P1 P0 7.951 16.725 7.846 17.344 105 - 620 559 559 604 499 499

12 571 1.191 1.191

– lei – Simbol Frn Nfr Tn = Frn – Nfr dcb tp avl Ta Cts Scb eft Tp

În ultimul exerciţiu s-a înregistrat un deficit de trezorerie de 620 lei. Situaţia din acest punct de vedere se consideră a fi negativă. Acest deficit a trebuit să fie acoperit din credite de trezorerie care au generat cheltuieli cu dobânzile, ceea ce a avut ca efect reducerea rezultatului exerciţiului. Acest lucru se datorează valorilor mari ale necesarului de fond de rulment în raport cu fondul de rulment, adică: - echilibrul dintre resursele şi alocările permanente a avut un impact pozitiv asupra echilibrului global; - echilibrul dintre resursele şi alocările ciclice a avut un impact negativ asupra echilibrului global. Trezoreria de pasiv a fost superioară trezoreriei de activ, fapt confirmat printr-o trezorerie netă negativă. Acest lucru confirmă faptul că firma a apelat la credite de trezorerie pentru a putea să-şi finanţeze activitatea curentă. 179


4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante Activele circulante, numite şi active aciclice, reprezintă acea parte a patrimoniului unei firme care are cel mai mare grad de mobilitate. În structura bilanţului, activele circulante sunt împărţite în: stocuri, creanţe şi disponibilităţi. Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează prin intermediul indicatorului viteză de rotaţie, care poate fi exprimată ca: a) număr de rotaţii (n): CA n= AC în care: AC – soldul mediu al activilor circulante; b) durata în zile (V): AC V= ⋅T CA în care: T – numărul de zile al perioadei analizate. Datele necesare analizei sunt furnizate de bilanţul contabil şi anexele acestuia, fiind sintetizate, în exemplul luat în calcul, în tabelul nr. 7. Sistemul de factori specific modelului (b) de analiză se prezintă astfel: ΔCA ΔV

Δ AC ……

Δ AC

Δ AC AC = AC

(1)

+ AC

(2 )

+ ... + AC

(1)

(n )

180


(n )

Nr. crt. 1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3. 4.

Tabelul nr. 7 Factori de influenţă ai vitezei de rotaţie a activelor circulante – lei – Perioada analizată % Indicatori Simbol P1 P0 Cifra de afaceri Ca 116.331 180.772 155,4 19.008 32.816 172,64 Soldul mediu al actiAC velor circulante, din care; - stocuri St 10.926 21.159 193,65 - creanţe Cr 5.655 10.228 180,86 - disponibilităţi Db 2.427 1.429 58,87 Durata unei rotaţii V 58,82 65,35 111,1 Număr de rotaţii n 6,12 5,5 89,87

Notă: T = 360 zile Ac 0 19.008 V0 = ×T = × 360 = 58,82 zile CA 0 116.331 n0 =

CA 0 AC 0

=

116.331 = 6,12 19.008

AC1 32.816 ×T = × 360 = 65,35 zile CA 1 180.772 CA 1 180.772 n1 = = = 5,5 32.816 AC1 ΔV = V1 − V0 = 65,35 − 58,82 = +6,53 zile din care: 1. Influenţa modificării cifrei de afaceri: AC0 AC0 19.008 19.008 ΔCA = ⋅T − ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 = CA1 CA 0 180.772 116.331 V1 =

= 37,85 − 58,82 = −20,97 zile. 2. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante: AC1 AC0 32.816 19.008 Δ AC = ×T − ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 = CA1 CA1 180.772 180.772 = 65,35 − 37,85 = +27,5 zile 181


din care: 2.1. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor: St St 21.159 10.926 ΔSt = 1 × T − 0 × T = × 360 − ⋅ 360 = CA 1 CA 1 180.772 180.772 = 42,13 − 21,75 = +20,38 zile.

2.2. Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor: Cr Cr1 10.228 5.655 ΔCr = ×T − 0 ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 = 180.772 CA 1 180.772 CA 1 = 20,36 − 11,26 = +9,1 zile. 2.3. Influenţa modificării soldului mediu al disponibilităţilor: Db 0 Db1 1.429 2.427 ΔDb = ×T − ×T = × 360 − ⋅ 360 = CA 1 CA 1 180.772 180.772 = 2,84 − 4,83 = −1,98 zile.

Imobilizarea de active circulante: (V1 − V0 ) CA1 = (65,35 − 58,82) ⋅ 180.772 = 3.279 lei . T 360 În concluzie, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 6,53 zile, datorată în exclusivitate creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri. Consecinţa încetinirii vitezei de rotaţie este o imobilizare de active circulante în sumă de 3.279 lei. 4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a datoriilor firmei. Bonitatea exprimă o stare financiară legată de capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la diferite termene; poate fi considerată şi un indicator al echilibrului financiar. Bonitatea se analizează din două puncte de vedere: - lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani; - solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente. 182


Scopul analizei lichidităţii şi solvabilităţii îl constituie identificarea stării firmei la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea şi a adopta măsurile necesare pentru a asigura stingerea obligaţiilor. Indicatorii utilizaţi sunt: a) Rata lichidităţii curente (Rlc), care se determină prin raportarea valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente: Ac Rlc = Pc b) Rata lichidităţii rapide(Rlr), care se determină astfel:

Rlr =

Active curente - Stocuri Pasive curente

Rlr =

Creanţe + Disponibilităţi Pasive curente

sau

c) Rata lichidităţii imediate (Rli), care se determină prin raportarea elementelor celor mai lichide ale activului la obligaţiile imediat exigibile ale pasivului: Rli =

Plasamente şi disponibilităţi Datorii imediat exigibile

d) Rata solvabilităţii globale (Rsg), care indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către toate activele firmei şi se determină astfel: Rsg =

Active totale Datorii totale

e) Rata solvabilităţii financiare (Rsf), care se determină prin raportarea activului total la totalul datoriilor financiare. Rsf =

Total activ Datorii financiare totale

Sursele informaţionale pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei sunt: bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Elementele necesare calculului ratelor de lichiditate şi solvabilitate extrase din bilanţ sunt prezentate în tabelul nr. 8.

183


Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Tabelul nr. 8 Calculul ratelor de lichiditate şi solvabilitate a firmei Perioada de analiză Simbol Indicatori P1 P0 Active curente 16.316 24.899 Ac Pasive curente (datorii pe 8.502 12.561 Pc termen scurt) Lichiditatea curentă 1,92 1,98 Rlc = Ac/Pc Variaţia indicatorului 2% 3% ΔRlc(%) Active curente fără stocuri 7094 8856 Ac – St = Acfs Lichiditate rapidă 0,83 0,71 Rlr = Acfs/Pc Variaţia indicatorului - 10% - 16% ΔRlr (%) Disponibilităţi şi plasamente 1088 587 Dbp Lichiditatea imediată 0,13 0,05 Rli = Dbp/Pc Variaţia indicatorului - 23% - 63% Δ Rli (%) Activ total 37.051 56.857 At Datorii totale 12.625 20.797 Dt Indicele de solvabilitate globală 2,93 2,73 Isg = At/Dt Datorii financiare 3679 6311 Df Indicele de solvabilitate 10 9 Isf = At/Df financiară

În ultimul an de analiză, valoarea lichidităţii curente se încadrează în limitele normale (valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este 1,00, iar valoarea maximă acceptabilă este de 2,00). Faţă de anul precedent, ea a sporit cu 3% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor curente faţă de pasivele curente. Pentru întreaga perioadă de analiză, nivelul indicatorului lichidităţii curente este asiguratoriu (fără să scadă sub 1,5), ceea ce înseamnă că firma a fost capabilă să-şi acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente. Din acest punct de vedere, firma este bine asigurată împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt. Valorile de referinţă ale indicatorului lichidităţii rapide sunt: valoarea minim acceptabilă este de 0,65 şi valoarea maxim acceptabilă este de 1,00. În cazul de faţă, rata lichidităţii rapide, în ultimul an, se încadrează în limitele normale, deşi faţă de anul anterior s-a redus cu 16% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente faţă de creanţe şi disponibilităţii (adică active curente – stocuri). În general, pe perioada de analiză, nivelul ratei lichidităţii rapide este asiguratoriu, certificând faptul 184


că firma a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti. În ultimul an, valoarea ratei lichidităţii imediate nu se încadrează în limitele normale (0,35 – 0,65), iar faţă de anul precedent s-a redus cu aproape 32% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente exigibile faţă de disponibilităţile băneşti. Acest fapt se datorează echilibrului financiar precar pe termen scurt. Pe perioada analizată, nivelul ratei lichidităţii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce înseamnă că firma nu a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere, situaţia este nefavorabilă. În ultimul an, nivelul indicelui de solvabilitate globală se încadrează în limita normală (nivelul acceptabil este de 1,66, iar nivelul optim este considerat 3,00). Din acest punct de vedere, firma se află în siguranţă, ceea ce înseamnă că ea este capabilă să-şi acopere integral datoriile pe seama activelor. Valoarea indicelui de solvabilitate financiară se situează cu mult peste limita normală (nivelul minim acceptabil este 2,00); aceasta înseamnă că firma se află în siguranţă pe perioada analizată, ceea ce evidenţiază capacitatea ei de a-şi acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor. PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1.

2.

Indicatori Active circulante, din care: – stocuri – creanţe – disponibilităţi Datorii pe termen scurt, din care: – credite pe termen scurt

P0 7.500 3.800 2.700 1.000 1.800 300

P1 7.200 3.500 2.400 1.300 1.700 300

Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment. 185


Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt). Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţată pe seama fondului de rulment. NFR1 = (3.500 + 2.400) – (1.700 – 300) = 4.500 lei NFR0 = (3.800 + 2.700) – (1.800 – 300) = 5.000 lei ΔNFR (% ) =

NFR1 − NFR 0 4.500 − 5.000 ⋅100 = ⋅100 = −10% NFR 0 5.000

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori

P0

Cifra de afaceri Active circulante, din care: – creanţe T = 360 zile

1.250 300 125

P1 1.152 320 128

Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante. Rezolvare CA1 , în care Dz = AC ⋅ T CA T Sistemul factorial de analiză este următorul: E(I ) = (Dz1 − Dz0 ) ⋅

CA E(I)

CA

Stocuri

AC

Creanţe

Dz Disponibilităţi

Cr ⎛ Cr ⎞ CA1 ΔC r = ⎜⎜ 1 ⋅ T − 0 ⋅ T ⎟⎟ ⋅ = CA1 ⎠ CT ⎝ CA1 C r − C r0 T CA1 = 1 ⋅ = C r1 − C r0 = 128 − 125 = +3 lei CA1 T

(

)

186



Indicatori Cifra de afaceri Active circulante, din care: – debitori T = 360 zile

P0 1.500 560 187,5

- lei P1 1.350 595 150

Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante. Rezolvare CA1 , T Sistemul factorial de analiză este următorul: E(I ) = (Dz1 − Dz0 ) ⋅

CA E(I)

CA

Stocuri

AC

Creanţe (debitori)

Dz Disponibilităţi

Cr ⎛ Cr ⎞ CA1 ΔC r = ⎜⎜ 1 ⋅ T − 0 ⋅ T ⎟⎟ ⋅ = C r1 − C r0 = 150 − 187,5 = −37,5 lei CA1 ⎠ CT ⎝ CA1 4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Active imobilizate Active circulante Capital permanent Datorii pe termen scurt

P0 1.600 1.400 2.000 1.000

- lei P1 1.800 1.600 2.300 1.300

Se cere să se determine modificarea procentuală a fondului de rulment. Rezolvare FR = Capital permanent – Active imobilizate FR1 = 2.300 – 1.800 = 500; FR2 = 2.000 – 1.600 = 400 ΔFR (% ) =

FR1 − FR 0 500 − 400 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 25% FR 0 400

187


5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2.

Indicatori Cifra de afaceri Active circulante

P0 2.880 360

- lei P1 2.700 352,2

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii. Rezolvare Modelul de analiză al duratei în zile a unei rotaţii se prezintă astfel: CA

Dz =

AC ⋅T CA AC

Influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii este calculată astfel:

Δ AC = =

AC0 AC1 ⋅T − ⋅T = CA1 CA1 360 352,2 ⋅ 360 − ⋅ 360 = 46,96 − 48 = −1 zile 2.700 2.700

6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2.

Indicatori Cifra de afaceri Active circulante

P0 8.550 950

- lei P1 9.000 900

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.

188


Rezolvare CA

CA1 E(I) = (Dz1 − Dz 0 ) T

CA Dz AC

⎛ AC1 AC0 ⎞ CA1 ⎛ 900 950 ⎞ 9.000 ΔAC = ⎜⎜ ⋅T − ⋅ T ⎟⎟ ⋅ =⎜ ⋅T − ⋅T⎟⋅ = CA1 ⎠ T 9.000 ⎠ T ⎝ 9.000 ⎝ CA1 50 ⎛ ⎞ 9.000 = ⎜− ⋅T⎟⋅ = −50 lei ⎝ 9.000 ⎠ T 7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei Nr. crt. 1.

2.

Indicatori Active circulante, din care: – stocuri – creanţe – disponibilităţi Datorii pe termen scurt, din care: – credite pe termen scurt

P0 16.000 7.000 500 4.000 5.000 1.000

P1 18.000 8.000 650 3.500 6.000 1.500

Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment. Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt). Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment. NFR1 = (8.000 + 650) – (6.000 – 1.500) = 4.150 lei NFR0 = (7.000 + 500) – (5.000 – 1.000) = 3.500 lei ΔNFR (% ) =

NFR1 − NFR 0 4.150 − 3.500 ⋅ 100 = ⋅ 100 = +18,57% NFR 0 3.500

189


8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Active imobilizate Stocuri

P0 5.300 901 4.240 2.961

- lei P1 6.360 1.908 5.830 3.438

Se cere să se determine modificarea ratei de finanţare a stocurilor. Rezolvare Rata de finanţare a stocurilor reflectă ponderea în care fondul de rulment finanţează stocurile:

FR ⋅ 100 Stocuri (6.360 + 1.908) − 5.830 ⋅ 100 = 2.438 ⋅ 100 = 70,91% Rf st 1 = 3.438 3.438 ( 5.300 + 901) − 4.240 1.961 Rf st 0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 66,23% 2.961 2.961 ΔRf st = Rf st 1 − Rf st 0 = 70,91% − 66,23% = +4,68% R st =


Indicatori Capital propriu Datorii totale, din care: – datorii pe termen mediu şi lung

P0 7.500 5.800 4.000

- lei P1 8.000 6.500 5.000

Se cere să se determine modificarea ratei stabilităţii financiare. Rezolvare Rata stabilităţii financiare se calculează pe baza relaţiei:

R sf =

Cp ⋅ 100 p

unde: Cp – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaugă datoriile pe termen lung; p – pasivul bilanţului. 190


R sf1 =

(8.000 + 5.000) ⋅ 100 = 13.000 ⋅ 100 = 89,65%

8.000 + 6.500 14.500 (7.500 + 4.000) ⋅ 100 = 11.500 ⋅ 100 = 86,46% R sf 0 = 7.500 + 5.800 13.300 ΔR sf = R sf1 − R sf 0 = 89,65% − 86,47% = +3,18%


Indicatori Capital propriu Datorii totale, din care: – datorii pe termen mediu şi lung

P0 15.000 11.600 8.000

- lei P1 16.000 13.000 10.000

Se cere să se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen. Rezolvare Rata autonomiei financiare la termen se determină cu relaţiei:

R aft =

Cpr ⋅ 100 Cp

unde: Cp – capitalul propriu; Cpr – capitalul permanent.

16.000 16.000 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 61,54% 16.000 + 10.000 26.000 15.000 15.000 R aft1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 65,22% 15.000 + 8.000 23.000 ΔR aft = R aft1 − R aft 0 = 61,54% − 65,22% = −3,68%

R aft1 =

191


5. ANALIZA RISCULUI

Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse, putându-se manifesta mai intens sau mai puţin intens la nivelul firmei. 5.1. Analiza riscului de exploatare (economic) Riscul de exploatare exprimă flexibilitatea rezultatului din exploatare. Aprecierea riscului de exploatare (sau economic) se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare după relaţia: Ve PR =

Cf Cf = Cv rmcv 1− Ve

unde:

VePR – venituri de exploatare aferentă pragului de rentabilitate; Cf – costuri fixe totale; Cv – costuri variabile totale; rmcv – rata marjei costurilor variabile în veniturile de exploatare. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea riscului economic sunt următorii: a) indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (IPOZ), care se determină astfel: – în mărimi absolute: IPOZ = Ve – VePR – în mărimi relative: I Po 2 % = Ve − Ve PR Ve PR

b) momentul realizării pragului de rentabilitate (PM), numit şi Ve PR punct mort, calculat cu relaţia: PM = × T (zile); Ve

192


c) coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al Ve Pe + Cf ΔPe% exploatării, calculat cu relaţia: K E = = = ΔVe% Ve − Ve PR Pe în care: – variaţia relativă a ΔPe Pe1 − Pe 0 ΔPe% = = profitului din exploatare; Pe 0 Pe 0 – variaţia relativă a ΔVe Ve1 − Ve 0 ΔVe% = = venitului din exploatare. Ve 0 Ve 0 Datele pentru calculul indicatorilor specifici riscului economic şi valoarea acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Calculul riscului economic Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Indicatori Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Cheltuieli variabile totale Cheltuieli fixe totale Marja cheltuielilor variabile Rata marjei cheltuielilor Pragul de rentabilitate Indicatorul de poziţie – absolut – relativ Momentul realizării pragului (zile) Coeficientul de elasticitate

– lei –

Perioada de analiză P1 P0 122.874 182.044 111.869 156.165 11.005 25.879 95.088 132.741 16.780 23.425 27.786 49.303

Ve Che Pe = Ve – Che Cv Cf Mev = Ve – Cv

22,61 72.215

27,08 86.503

rmev = MCv/Ve VePR = Cf /rmev

48.659 65,59 220

95.541 110,47 173

IPO2 = Ve – VePR IPO2% = IPO2 /VePR PM = (VePR /Ve) 365

2,5252

1,9052

KE = Ve /(Ve – VePR)

Simbol

În ultimul an de analiză, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea ce priveşte riscul economic, deoarece indicatorul de poziţie, care exprimă rezerva faţă de pragul de rentabilitate, este de 110,47%, ceea ce înseamnă că veniturile de exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate. Momentul realizării programului de rentabilitate este de 173 zile, comparativ cu durata de 223 zile din perioada precedentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (KE < 6) indică o situaţie confortabilă. 193


5.2. Analiza riscului financiar Riscul financiar evaluează capacitatea firmei de a menţine echilibrul financiar. Aprecierea riscului financiar se realizează prin pragul de rentabilitate financiar, calculat după relaţia: Cf + (Chf − Vf ) Cf + Chd F = VE PR = Cv rmcv 1− Ve unde: Chd – cheltuieli cu dobânzile; Chf – cheltuieli financiare; Vf – venituri financiare. Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiară se face cu aceiaşi indicatori ca şi în cazul riscului economic. Datele necesare analizei riscului financiar şi rezultatele obţinute pentru indicatorii specifici riscului financiar sunt prezentate în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Calculul riscului financiar Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Indicatori Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Cheltuieli variabile totale Cheltuieli fixe totale Cheltuieli cu dobânzi Marja cheltuielilor Rata marjei cheltuielilor variabile Pragul de rentabilitate financiară Indicatorul de poziţie – absolut – relativ Momentul realizării pragului Coeficientul de elasticitate

– lei –

Perioada de analiză P0 P1 122.874 182.044 111.869 156.165 11.005 25.879 95.088 132.741 16.780 23.425 1.093 2.082 27.786 49.303 22,61 27,08

Ve Che Pe = Ve – Che Cv Cf Chd Mev = Ve – Cv rmcv = Mev /Ve

79.049

94.191

Ve fPR = (Cf + Chd )rmcv

43.825 55,44 235

87.853 93,27 189

IP02 = Ve – VePR IP02 % = IP02 /VePR PM = (VePR / Ve) 365

2,8037

2,0721

KE = Ve / (Ve – VePR)

Simbol

În ultimul an, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea ce priveşte riscul financiar, deoarece indicatorul de poziţie este mult peste valoarea de 20%. 194


Momentul realizării pragului de rentabilitate financiară a scăzut de la 235 zile, în perioada precedentă, la 189 zile în perioada curentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (Ke < 6) indică o situaţie favorabilă. 5.3. Analiza riscului de faliment Pentru aprecierea riscului de faliment vom utiliza metoda scorurilor, care are ca obiectiv punerea la dispoziţie a unor modele predictive pentru evaluarea acestui risc. Modelul Altman se bazează pe următoarea funcţie: Z = 3,3 x R1 + 1,0 x R2 + 0,6 x R3 + 1,4 x R4 + 1,2 x R5

Interpretarea valorilor funcţiei: Valoarea funcţiei Z < 1,8 1,8 ≤ Z ≤ 3 Z>3

Situaţia riscului de faliment Situaţie critică, spre faliment Riscul de faliment este într-o marjă normală Riscul de faliment este aproape inexistent

În vederea calculării riscului de faliment, vom aplica modelul Altman, datele necesare şi rezultatul obţinut fiind prezentate în tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Modelul Altman Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Indicatori

UM

Activ total Cifra de afaceri Profit reinvestit Capital propriu Datorii totale Profit brut Active circulante R1 – rata rentabilităţii economice R2 – viteza de rotaţie a activului R3 – autonomia financiară R4 – rata profitului reinvestit R5 – rata activelor circulante Z = 3,3 · R1 + 1,0 · R2 + 0,6 · R3 + +1,4 · R4 + 1,2 · R5

lei lei lei lei lei lei lei % % % % % -

Perioada de analiză P1 P0 37.051 56.857 116.331 180.772 5.494 11.881 24.426 36.059 12.625 20.797 11.158 25.925 17.396 32.402 30% 46% 314% 318% 193% 173% 15% 21% 47% 57% 5,5833 6,1209

Simbol At Ca Pr Cp Dt Pb Ac Pb/At Ca/At Cp/Dt Pr/At Ac/At Z

Valoarea funcţiei Z arată o situaţie favorabilă, riscul de faliment fiind aproape inexistent. 195


PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Produs P1 10.000

Produs P2 5.000

Produs P3 23.000

lei/bc

7

12

8

–

cvi

lei/bc

5

9

6

–

Chf

lei

–

–

–

60.000

VE

lei

–

–

–

250.000

CE

lei

–

–

–

200.000

Indicatori

Simbol

UM

Cantitate vândută Preţ unitar de vânzare Cost variabil unitar Cheltuieli fixe Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare

qi

buc

pi

TOTAL –

Se cere: a) Să se determine pragul de rentabilitate şi momentul critic. b) Să se analizeze riscul economic de exploatare. c) Să se calculeze elasticitatea exploatării. d) Ştiind că valoarea dobânzilor este de 10.000 lei pe an, să se calculeze riscul financiar. Rezolvare a) Determinarea pragului de rentabilitate Cu datele din tabelul de mai sus se pot determina următorii indicatori intermediari:

lei

Produs P1 70.000

Produs P2 60.000

Produs P3 184.000

Chv

lei

50.000

45.000

138.000

233.000

Chf

lei

–

–

–

60.000

RE

lei

–

–

–

50.000

Indicatori

Simbol

UM

Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Rezultatul exploatării

CA

196


TOTAL

314.000

În cazul produselor eterogene, pragul de rentabilitate se determină valoric (CAcr – cifra de afaceri critică), cu relaţia: CA cr =

Chf Chv 1− CA

unde: Chv - cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri. CA

CA cr =

60.000 60.000 = = 232.594 233.000 0,25796 1− 314.000

Perioada critică (momentul critic) se determină cu relaţia: Tcr =

CA cr 232.594 ⋅T = ⋅ 360 = 267 zile CA 314.000

b) Analiza riscului economic de exploatare Riscul economic de exploatare poate fi evaluat cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (Ipoz) numit şi rezerva faţă de pragul de rentabilitate, care se determină astfel: • în mărimi absolute: Ipoz = CA – CAcr = 314.000 – 232.594 = 81.406 • în mărimi relative: CA − CA cr 314.000 − 232.594 I poz (% ) = = = 25,93% CA cr 232.594 Indicatorul de poziţie exprimă capacitatea unei firme de a se adapta cerinţelor pieţei. Din analizele statistice rezultă că firma este într-o situaţie: – instabilă, când veniturile din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu mai puţin de 10%; – stabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu 10-20% pragul de rentabilitate; – confortabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate. Poziţia firmei analizate din punctul de vedere a riscului economic de exploatare este stabilă întrucât indicatorul de volatilitate este mai mare de 20%. 197


c) Calculul elasticităţii exploatării Coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al exploatării exprimă variaţia profitului din exploatare (Pe) la creşterea cu o unitate a veniturilor din exploatare şi se calculează cu ajutorul relaţiei următoare: ΔPe(%) Ve KE = = ΔVe(% ) Ve − Vecr 314.000 314.000 KE = = = 3,86 314.000 − 232.594 81.406 d) Analiza riscului financiar Aprecierea riscului financiar se face prin pragul de rentabilitate financiar, determinat astfel: CA fcr =

Chf + Chd Chv 1− CA

unde: Chd – cheltuielile cu dobânzile.

60.000 + 10.000 70.000 = = 271.360 233.000 0,25796 1− 314.000 CA cr 271.360 Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 311,11 CA 314.000 CA fcr =

Indicatorul de poziţie (Ipoz) Ifpoz = CA − CA cr = 314.000 − 271.360 = 42.640 Ifpoz (% ) =

CA − CA cr 42.640 ⋅ 100 = ⋅100 = 15,7% CA cr 271.360

Coeficientul de elasticitate ΔPe(%) Ve 314.000 KE = = = = 7,36 ΔVe(% ) Ve − Ve cr 42.640 Efortul de rambursare a dobânzilor bancare creşte pragul critic al cifrei de afaceri la 271.360 lei şi scade indicatorul de poziţie la 15,7%, valoare care conferă firmei o situaţie relativ stabilă. 198


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Indicatori Active circulante Active imobilizate Amortizări Dobânda anuală Credit Cheltuieli cu personalul Producţia exerciţiului Consumul de la terţi Marja comercială Subvenţii de exploatare

Simbol AC AI Am rd D Chp

UM lei lei lei % lei lei

Firma 1 75.000 75.000 30.000 15% 10.000 30.000

Firma 2 65.000 255.000 15.000 15% 10.000 20.000

Firma 3 140.000 150.000 10.000 15% 10.000 15.000

Qe

lei

100.000

90.000

80.000

C

lei

30.000

25.000

20.000

Mc Sbex

lei lei

1.000 3.000

900 10.000

700 12.000

Se cere să se analizeze riscul financiar al firmelor şi să se indice care dintre acestea nu prezintă risc pentru contractarea unui credit de 10.000 lei, cu rata anuală a dobânzii de 15% (se face abstracţie de impozite, taxe şi provizioane). Rezolvare Se determină levierul financiar şi corelaţiile dintre rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii bancare. Rezultatele intermediare necesare calculelor sunt date în tabelul următor: Indicatori Valoarea adăugată Excedentul brut de exploatare Activ total

Simbol VA RBE

UM lei lei

Firma 1 71.000 44.000

Firma 2 65.900 55.900

Firma 3 60.700 57.700

AT

lei

150.000

320.000

290.000

unde: VA = Qe – C + Mc RBE = VA + Sbex – Chp AT = AC + AI 199


Rezultatele calculelor sunt cele din tabelul de mai jos: Indicatori Capital propriu Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare Rezultatul exerciţiului Rentabilitatea economică Rentabilitatea financiară ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

Simbol Cpv RE

UM

lei lei

Firma 1 140.000 14.000

Firma 2 310.000 40.900

Firma 3 280.000 47.700

Chf

lei

1.500

1.500

1.500

P

lei

12.500

39.400

46.200

re

%

8,33

12,31

15,93

rf

%

7,85

12,22

15,96

firma în dificultate

firma în dificultate

firmă care respectă corelaţiile

unde: Cpr = AT – D RE = RBE – Am Chf = rd • D P = RE – Chf re = P/AT

Rf = Re+ (Re − rd ) ⋅

D Cpv

10.000 = 7,85% 140.000 10.000 Rf (2 ) = 12,31 + (12,31 − 15) ⋅ = 12,22% 310.000 10.000 Rf (3) = 15,93 + (15,93 − 15) ⋅ = 15,96% 280.000 Singura firmă care respectă corelaţiile necesare acordării creditului de 10.000 lei cu dobânda de 15% pe an este firma 3: Re > rd respectiv 15,93% > 15% Rf > Re respectiv 15,96% > 15,93% Rf (1) = 8,33 + (8,33 − 15) ⋅

200


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

buc

Produs P1 100

Produs P2 200

Produs P3 500

pi

lei

10

15

45

–

cv

lei

6

9

25

–

Chf VE

lei lei

– –

– –

– –

10.000 30.000

CE

lei

–

–

–

25.000

Indicatori

Simbol

UM

1. Cantitate vândută 2. Preţ unitar de vânzare unitar 3. Cost variabil unitar 4. Cheltuieli fixe 5. Venituri din exploatare 6. Cheltuieli de exploatare

qi

TOTAL

–

Se cere să se determine pragul de rentabilitate. Rezolvare Chf 10.000 = = ( Chv 100 ⋅ 6) + (200 ⋅ 9 ) + (500 ⋅ 25) 1− 1− (100 ⋅10) + (200 ⋅15) + (500 ⋅ 45) CA 10.000 10.000 10.000 10.000 = = = = = 22.841 600 + 1.800 + 12.500 14.900 1 − 0,5622 0,4378 1− 1− 1.000 + 3.000 + 22.500 26.500

CA cr =

4. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Se cere să se determine perioada critică necesară fundamentării analizei riscului economic. Rezolvare Tcr =

CA cr 22.841 ⋅T = ⋅ 360 = 310 zile CA 26.500

201


5. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Se cere să se determine indicatorul de poziţie în mărime absolută şi în mărime relativă şi să se interpreteze rezultatele obţinute. Rezolvare I poz = CA − CA cr = 26.500 − 22.841 = 3.659 I poz (% ) =

CA − CA cr 3.659 ⋅100 = ⋅100 = 16% CA cr 22.841

Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie stabilă deoarece cifra de afaceri depăşeşte cu 16% pragul de rentabilitate. 6. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Se cere să se determine coeficientul de levier al exploatării necesare fundamentării analizei riscului economic. Rezolvare KE =

CA 26.500 26.500 = = = 7,24 CA − CA cr 26.500 − 22.841 3.659

Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie relativ stabilă, coeficientul de elasticitate fiind mai mic decât 11 (KE < 11). 7. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Ştiind că nivelul cheltuielilor cu dobânzile este de 500 lei, să se caracterizeze poziţia firmei pe baza rezultatelor analizei riscului financiar. Rezolvare • CA f = Chf + Chd = 10.000 + 500 = 10.500 = 23.984 cr Chv 14.900 0,4378 1− CA 26.500 = CA − CA fcr = 26.500 − 23.984 = 2.516 1−

• I poz

I poz (% ) =

CA − CA fcr 2.516 = ⋅100 = 10,49% f CA cr 23.984

202


f

• Tcr = CA cr ⋅ T = 23.984 ⋅ 360 = 325 zile 26.500 CA 26.500 • KE = = = 10,5 f CA − CA cr 25,6 CA

Din analiza efectuată rezultă că producţia critică are o valoare de 23.984 lei, care va fi atinsă în a 325-a zi. Plusul de producţie de 1.143 lei, generat de diferenţa între pragul de rentabilitate economic şi cel financiar, va trebui să acopere cheltuielile suplimentare cu dobânzile la creditul solicitat (500 lei). Firma se află într-o situaţie stabilă, generată de faptul că cifra de afaceri depăşeşte cu 10,49% cifra de afaceri critică, iar coeficientul de elasticitate se încadrează în limita de până la valoarea 11 (KE = 10,5%).

203


Redactor: Lucia PLENICEANU Tehnoredactor: Marcela OLARU Coperta: Marilena BĂLAN GURLUI Bun de tipar: 25.05.2006. Coli de tipar: 12,75 Format: 16/70×100 Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, sector 6, O.P. 16 Tel / Fax: 316.97.90; www.SpiruHaret.ro e-mail: [email protected]

204


TESTE-GRILĂ

TRUE/FALSE 1. Analiza calităţii la nivel de firmă se efectuează cu ajutorul preţului mediu de vânzare. 2. Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul următorilor coeficienţi: coeficientul mediu de calitate pe produs K i determinat pe baza

( )

( )

indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate Kei , determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă; preţul mediu de vânzare pi .

( )

3. Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii se utilizează indicatorii: profitul, rentabilitatea economică, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comercială şi rentabilitatea financiară. 4. Valoarea adăugată exprimă măsura bogăţiei realizate de activitatea întreprinderii. 5. Producţia exerciţiului este formată din valoarea produselor destinate livrării. 6. Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea produselor şi mărfurilor într-o perioadă determinată. 7. Producţia marfă fabricată reprezintă valoarea produselor finite şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate. 203


8. Metoda balanţieră se aplică numai în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de sumă şi diferenţă. 9. Indicele corelaţiei dintre creşterea salariului mediu şi creşterea productivităţii muncii este mai mare decât 1. 10. Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero. 11. Profitul este o sursă de autofinanţare a creşterii firmei. 12. Rezultatul brut al exploatării se poate determina prin diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare. 13. Relaţia:

∑q

v

⎛ ∑ q vc ⎞ ⎟ semnifică rata rentabilităţii p⎜1 − ⎜ ∑q p ⎟ v ⎝ ⎠

comerciale. 14. Modelul care stă la baza analizei profitului pe produs poate fi redat sub forma: π = qv(p–c). 15. Ordinea de influenţă a factorilor asupra modificării profitului pe produs este următoarea: volumul fizic al producţiei obţinute, costurile unitare şi preţul mediu de vânzare unitar. 16. Relaţia:

∑q

v

p − ∑ q vc

∑ q vc

⋅ 100 semnifică rata rentabilităţii

economice. 17. Ordinea de influenţă a factorilor asupra rentabilităţii resurselor consumate este următoarea: structura producţiei vândute, preţurile medii de vânzare pe unitatea de produs, costurile unitare. 204


18. Rata rentabilităţii financiare reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor şi activul total. 19. Volumul fizic critic al producţiei (qcr) se calculează pe baza următoarei relaţii:

q cr =

cf , în care: cf reprezintă suma mbv

cheltuielilor fixe pe produs, iar mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de produs. 20. Capitalul economic al unei firme este format din imobilizări corporale, imobilizări financiare şi fondul de rulment. 21. Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital îl constituie corelaţia dintre rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii. 22. Rata stocurilor arată ponderea pe care o deţin stocurile în cadrul patrimoniului firmei. 23. O situaţie normală în activitatea unei firme impune următoarea corelaţie între indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele modificării nivelului stocului (IS): ICA > IS. 24. Relaţia:

Cp p

× 100 , în care: Cp reprezintă capitalul

permanent, p – pasivul bilanţului, semnifică rata autonomiei financiare globale. 25. Rata autonomiei financiare la termen reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente. 26. Patrimoniul net se calculează ca sumă a surselor de finanţare a acestuia: capital social, rezerve, rezultatul reportat, fonduri proprii, alte surse. 27. Marja de securitate a unei firme exprimă numărul de zile în care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. 205


28. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ poate reprezenta pentru firmă o situaţie pozitivă în următoarele condiţii: accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor; angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante. 29. Relaţia de calcul: E (I ) = (V1 − V0 )

CA 1 reflectă modul de T

analiză al eliberării (imobilizării) de capital, ca urmare a modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante. MULTIPLE CHOICE

1. Cifra de afaceri reprezintă: a) veniturile din exploatare; b) suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor într-o perioadă determinată; c) încasări din vânzări de mărfuri şi produse; d) producţia marfă vândută şi încasată din activitatea de bază şi alte activităţi; e) producţia livrată din activitatea de bază. 2. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3.

P0

P1

150 20.000 21.000

125 24.000 22.500

Indicatori Număr mediu de personal Producţia exerciţiului Cifra de afaceri

Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a) – 8.000 lei; b) +10.000 lei; c) + 7.700 lei; d) + 14.000 lei; e) – 15.000 lei. 206


3. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Număr mediu de salariaţi Număr mediu de ore lucrate Cifra de afaceri medie orară

P0

P1

460 2.200 40

400 2.180 42

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de: a) + 6.000 lei; b) + 5.500 lei; c) – 5.600 lei; d) – 6.090 lei; e) + 6.200 lei. 4. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3.


P0 250 40.000 42.000

- lei P1 225 48.000 45.000

Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri este de: a) – 5.000 lei; b) – 7.000 lei; c) + 6.000 lei; d) + 4.500 lei; e) – 4.200 lei. 5. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3.


P0 200 25.190 24.480

P1 170 24.640 23.276

Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri este de: a) + 520 lei; 207


b) c) d) e)

+ 600 lei; – 670 lei; + 720 lei; – 820 lei.

6. Valoarea adăugată se defineşte ca fiind: a) diferenţa dintre veniturile de exploatare şi cheltuielile de exploatare; b) volumul total de activitate al firmei; c) creşterea (plusul) de bogăţie obţinută prin activitatea tehnicoproductivă a firmei; d) diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile totale; e) plusul de încasări din vânzările firmei. 7. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3.

P1

Indicatori

P0

Producţia exerciţiului Fondul total de timp de muncă (ore) Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului (lei)

83.200 2.080.000

88.000 2.000.000

0,45

0,50

Influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate este de: a) – 1.440 lei; b) + 1.200 lei; c) – 1.635 lei; d) + 850 lei. 8. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori

P0

P1

Producţia exerciţiului Fondul total de timp de muncă (ore) Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie (lei)

7.776 432.000 0,59

8.400 420.000 0,60

208


Influenţa productivităţii muncii orare asupra valorii adăugate este de: a) + 495,6 lei; b) + 670 lei; c) + 420 lei; d) – 515 lei; e) + 600 lei. 9. Indicele producţiei exerciţiului = 104%; Indicele valorii adăugate = 102%; Indicele cifrei de afaceri = 106%. Înseamnă că: a) s-au redus consumurile intermediare şi stocul de produse finite; b) s-a redus stocul de producţie în curs de execuţie şi a crescut stocul de produse finite; c) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; d) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; e) a crescut cifra de afaceri şi s-a redus stocul de produse finite. 10. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2.

Indicatori Producţia exerciţiului Consumuri intermediare

P0 84.000 67.200

P1 89.250 68.775

Influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului asupra valorii adăugate este de: a) + 3.000 lei; b) + 8.000 lei; c) + 4.300 lei; d) + 2.625 lei; e) + 5.600 lei. 209


11. Influenţa modificării structurii producţiei exerciţiului asupra valorii adăugate este de „+ 10.000 lei”. Această situaţie semnifică: a) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mare decât media valorii adăugate la 1 leu producţie pe întreprindere; b) scăderea valorii adăugate pe produs; c) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mică faţă de media valorii adăugate pe întreprindere; d) scăderea ponderii produsului cu valoare adăugată la 1 leu producţie sub media efectivă pe întreprindere; e) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată unitară mai mică decât media valorii adăugate pe întreprindere. 12. Pe baza relaţiei valoare adăugată/cifră de afaceri se determină: a) contribuţia factorului uman la formarea cifrei de afaceri; b) contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate; c) gradul de folosire a capacităţii de producţie; d) gradul de integrare pe verticală; e) gradul de valorificare a producţiei fabricate. 13. Indicele producţiei exerciţiului (Qe) = 102%; Indicele valorii adăugate (Qa) = 105%; Indicele numărului de personal (Ns) = 98%. Rezultă: a) creşterea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpărătorilor); b) scăderea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare; c) scăderea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare; d) sporirea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare; e) scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.

210


(

)

14. Relaţia: N S1 ⋅ t 1 W h1 − W h 0 , în care: N S reprezintă numărul mediu de salariaţi; t - timpul de muncă mediu pe salariat; W h - productivitatea medie anuală a muncii, semnifică: a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cifrei de afaceri; b) influenţa variaţiei timpului de muncă mediu pe salariat asupra cifrei de afaceri; c) influenţa variaţiei productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri; d) influenţa variaţiei volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri; e) influenţa variaţiei productivităţii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri. 15. Pe baza relaţiei: Ns1 ⋅

Qf1 ⎛ CA1 CA 0 ⎞ ⎟, în care: N S ⎜ − Ns1 ⎜⎝ Qf1 Qf 0 ⎟⎠

reprezintă numărul mediu de salariaţi; Qf - producţia marfă fabricată; CA - cifra de afaceri, semnifică: a) influenţa variaţiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri; b) influenţa variaţiei gradului de înzestrare a forţei de muncă asupra cifrei de afaceri; c) influenţa variaţiei numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri; d) influenţa variaţiei gradului de valorificare a producţiei marfă asupra cifrei de afaceri; e) influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri. 16. Coeficientul mediu generalizat al calităţii se determină cu relaţia: a) Kg =

∑ gi Ki 100 211


b) Kg =

∑ gipi

100 ∑ g i Ke i c) Kg = 100 ∑ giKi d) Kg = 100 ∑ qiKi e) Kg = ∑ qi (unde: gi reprezintă structura producţiei fabricate pe produse (sau pe clase de calitate); K i - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki coeficientul clasei de calitate „i”; Kei - coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”; pi - preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”). 17. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezintă: a) creşterea stocurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor; b) reducerea volumului de activitate, fapt care generează sporirea stocurilor; c) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor; d) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării; e) creşterea stocurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora. 18. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cheltuieli variabile Cifra de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor variabile

P0 80.000 130.000 -

212


P1 82.000 142.000 105% 104%

Influenţa cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) + 22,21 lei; b) + 25,45 lei; c) + 32,40 lei; d) – 24,30 lei; e) – 18,75 lei. 19. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cheltuieli materiale Cifra de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor (materiale)

P0

P1

40.000 80.000 -

46.000 94.600 110% 115%

Influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) – 42,29 lei; b) – 52,35 lei; c) + 35,30 lei; d) + 40,30 lei; e) – 37,50 lei. 20. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri în ordinea de analiză sunt: a) cifra de afaceri, structura şi preţul materialelor; b) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitate de produs; c) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifră de afaceri; d) structura, cheltuielile materiale pe produs, preţul materialelor; e) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare.

213


21. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente Indicele preţurilor Indicele costurilor

P0 55.000 50.500 -

- lei P1 58.000 52.240 110% 112%

Influenţa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) – 33,57 lei; b) + 33,57 lei; c) – 40,30 lei; d) + 48,20 lei; e) – 52,35 lei. 22. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cifra de afaceri din perioada curentă Cheltuieli aferente cifrei de afaceri din care: variabile Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare

60.000 52.000 35.800 63.000

Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) 853,81 lei; b) 870,20 lei; c) 795,50 lei; d) 820,20 lei; e) 810,15 lei. 23. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cheltuieli variabile Cifra de afaceri Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

214


P0 30.000 70.000 -

- lei P1 35.000 75.000 105% 102%

Influenţa structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) + 55,22 lei; b) + 51,82 lei; c) – 49,50 lei; d) – 58,37 lei; e) + 60,25 lei. 24. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente Indicele preţurilor de vânzare Indicele costurilor

P0 48.000 38.400 -

- lei P1 52.800 42.504 106% 107%

Influenţa costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) – 43,33 lei; b) + 52,67 lei; c) + 38,57 lei; d) + 42,12 lei; e) – 57,67 lei. 25. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%; cantitatea fabricată creşte cu 2%; costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) – 1,20 %; d) + 2,00 % e) – 0,39 % 26. Pe baza indicatorilor: - lei Nr. crt. 1. 2.

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli cu amortizarea

P0

P1

70.000 16.250

72.500 19.250 215


Influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) – 25,15 lei; b) + 41,38 lei; c) + 50,25 lei; d) – 35,12 lei; e) + 55,18 lei 27. Influenţa modificării costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul prevăzut este „– 18 lei”. Aceasta reprezintă: a) situaţie pozitivă, datorită creşterii preţurilor produselor faţă de nivelul prevăzut; b) situaţie negativă, datorită modificării costurilor unitare în funcţie de oferta de pe piaţă a materiilor prime; c) situaţie pozitivă, datorită scăderii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut; d) situaţie negativă, datorită scăderii costurilor unitare la majoritatea produselor faţă de nivelul prevăzut; e) situaţie pozitivă, datorită creşterii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut. 28. Indicele cheltuielilor fixe = 105 % Indicele cifrei de afaceri = 108 % Modificarea procentuală a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri a fost de: a) +3,55 % b) +2,35 % c) – 1,45% d) – 2,78 % e) – 3,65 % 29. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decât indicele productivităţii muncii. Aceasta reprezintă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor; 216


c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri; d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă. 30. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%; cantitatea fabricată creşte cu 5%. Costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) + 2,50 %; d) – 1,19 % e) + 3,00 % 31. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât indicele productivităţii muncii. Aceasta înseamnă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor; c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri; d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă. 32. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada precedentă) = 108,5%; coeficientul de corelaţie prevăzut

⎛ IS ⎜⎜ ⎝ IW

⎞ ⎟⎟ = 0,9821 . Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor ⎠

cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente pot să se modifice cu: a) + 6,56 %; b) + 5,20 %; c) + 4,20 %; d) + 7,50 % e) + 8,20 %

217


33. Modelul utilizat în analiza factorială a cheltuielilor fixe este

Cf =

Cf ⋅ 1000 = CA

Cf ⋅ 1000 , ∑ qv ⋅ p

reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri (unde: qv cantitatea vândută; Cf - cheltuieli fixe; p - preţul unitar al produsului). Ordinea de influenţă a factorilor este următoarea: a) qv; p; Cf; b) qv; Cf; p; c) p; Cf; qv; d) Cf; p; qv.

(

)

34. Relaţia T1 W h1 − W h 0 ⋅ va 0 , în care: T reprezintă timpul total de muncă; W h - productivitatea medie orară; va - valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie, semnifică: a) influenţa variaţiei productivităţii medii orare asupra valorii adăugate; b) influenţa variaţiei numărului mediu de ore asupra valorii adăugate; c) influenţa variaţiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra valorii adăugate; d) influenţa globală a factorilor asupra valorii adăugate; e) influenţa variaţiei numărului mediu de angajaţi asupra valorii adăugate.

35. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuielile la 1000 lei venituri totale se determină cu relaţia: n

a) R ct =

∑ ci i =1 n

∑ vi

⋅ 1000

i =1

n

b) R ct =

∑ g i ⋅ rci i =1

100

218


c) R ct =

ce i ⋅ 1000 Ve n

d) R ct =

∑ ce i i =1 n

∑ ve i

⋅ 1000

i =1 n

e) R ct =

(unde:

n

∑ g i ⋅ rce i =1

i

100

∑ c i reprezintă

suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;

i =1

n

∑ vi

- suma veniturilor pe categorii de activităţi; gi - structura

i =1

veniturilor pe categorii de activităţi; rci - rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de activităţi;

n

∑ ce i

- suma cheltuielilor de

i =1

exploatare pe categorii de activităţi;

n

∑ ve i -

suma veniturilor din

i =1

exploatare pe categorii de activităţi; rcei - rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi). Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a + b 2) a + c 3) a + d 4) b + c 5) b + d

219


36. Relaţia:

∑ qv ⋅ c ∑ qv ⋅ p 1

0

1

0

⋅ 1000 −

∑ qv ∑ qv

0

⋅ c0

0

⋅ p0

⋅ 1000

în care: qv reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare; c – costurile complete unitare, are următoarea semnificaţie: a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare; b) influenţa variaţiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; c) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; d) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; e) influenţa structurii veniturilor din exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; 37. Relaţia:

∑ q ⋅ cv ∑q ⋅ p 1

1

1

1

⋅ 1000 −

∑ q ⋅ cv ∑q ⋅ p 1

1

0

⋅ 1000

0

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; cv – costurile variabile unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, are următoarea semnificaţie: a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; b) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; c) influenţa variaţiei costurilor variabile unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; d) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; e) influenţa variaţiei factorilor strategici asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

220


38. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul următoarelor modele: Cf a) Cf e1000 = e ⋅1000 Ve Cf ⋅1000 CA Cf = ⋅1000 qv ⋅ p

b) Cf e1000 = c) Cf e1000

∑

d) Cf e1000 = Cf 01000 ⋅

1 I CA

Cf 01000 I CA (unde: Cfe reprezintă suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma veniturilor din exploatare; Cf – cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri; ICA – indicele cifrei de afaceri).

e) Cf e1000 = Cf11000 ⋅

n

39. Relaţia:

∑

i =1 n

qv i1 ⋅ Cm i1

∑ qv i =1

i1

⋅ p i1

n

⋅1000 −

∑ qv i =1 n

i1

∑ qv i =1

⋅ Cm i 0 i1

⋅1000

⋅ p i1

în care: qvi reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; Cmi – cheltuielile materiale pe produse; pi – preţurile de vânzare pe produse, semnifică: a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri; b) influenţa variaţiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri; c) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri; d) influenţa variaţiei coeficientului de structură a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri; e) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri. 221


40. Indicele fondului de rulment = 106% Indicele activelor imobilizate = 104% Indicele capitalului propriu = 108% Aceasta înseamnă că: a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului propriu; d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung. 41. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) un dezechilibru financiar; b) o incapacitate de plată; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) o capacitate de autofinanţare sporită; e) un fond de rulment pozitiv. 42. Pe baza relaţiei: V = a) b) c) d) e)

AC ⋅ T, se determină: CA

viteza de rotaţie a capitalului propriu; viteza de rotaţie a stocurilor; viteza de rotaţie a creanţelor; viteza de rotaţie a activelor circulante; rata stabilităţii financiare.

43. Se cunosc următoarele date: Indicatori Cifra de afaceri Active circulante, din care: – creanţe T = 360 zile

u.m. lei lei

222


P0 1.400 700 300

P1 2.000 1.200 700

Influenţa variaţiei soldului mediu al creanţelor modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este de: a) + 35 zile; b) + 72 zile; c) – 14 zile; d) – 20 zile; e) + 90 zile.

asupra

44. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi pasivul total; b) ca raport între stocul producţiei neterminate şi activul total; c) ca raport între stocul de materii prime şi activul total; d) ca raport între stoc şi activul total; e) ca raport între stocul de produse finite şi activul total. 45. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este negativă; b) trezoreria este zero; c) trezoreria este pozitivă; d) fondul de rulment este negativ; e) fondul de rulment este zero. 46. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de rulment; b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare; c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent.

223


47. Nevoia de fond de rulment poate fi definită ca fiind: a) partea din activele circulante care trebuie finanţată din fondul de rulment; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea curentă; c) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante; e) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung. 48. Se cunosc următoarele date: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Active imobilizate

u.m. lei lei lei

P0 70.400 10.900 65.100

P1 73.800 11.400 67.300

Modificarea procentuală a fondului de rulment este: a) + 22,64%; b) – 9,49%; c) – 18,46%; d) + 3,38%; e) + 10,49%. 49. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este pozitivă; b) fondul de rulment este negativ sau zero; c) datoriile pe termen scurt sunt mai mari decât activele circulante; d) trezoreria este negativă sau zero; e) datoriile pe termen mediu şi lung sunt mai mici decât activele circulante.

224


50. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este subunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) o incapacitate de plată; b) o capacitate de autofinanţare sporită; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) un fond de rulment negativ; e) un dezechilibru financiar. 51. Pe baza indicatorilor: Indicatori Cifra de afaceri Soldul mediu al activelor circulante T = 360 zile

u.m. lei lei

P0 40.500 33.750

Influenţa cifrei de afaceri asupra (imobilizărilor) de active circulante este de: a) + 3.000 lei; b) + 9.000 lei; c) – 9.000 lei; d) + 4.500 lei; e) + 2.250 lei.

sumei

P1 43.200 34.800

eliberărilor

Capital permanent , se determină: Pasiv total viteza de rotaţie a capitalului permanent; rata lichidităţii curente; rata solvabilităţii generale; rata stabilităţii financiare; rata autonomiei financiare.

52. Pe baza relaţiei: a) b) c) d) e)

53. Pe baza indicatorilor: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Active imobilizate

u.m. lei lei lei

P0 100.000 17.000 80.000

P1 120.000 36.000 110.000

225


Modificarea procentuală a fondului de rulment a fost de: a) + 28,30%; b) + 24,32%; c) + 10,28%; d) + 5,14%; e) + 15,28%. 54. Rata finanţării imobilizărilor Capital permanent > 1 semnifică: Active imobilizate

a) b) c) d) e)

un dezechilibru financiar; un risc de insolvabilitate ridicat; o incapacitate de plată; degajarea unui fond de rulment pozitiv; o incapacitate de autofinanţare sporită.

55. Nevoia de fond de rulment se calculează cu relaţia: a) (Stocuri + creanţe) – datorii financiare; b) Capital permanent – active circulante; c) (Stocuri + creanţe) – datorii de exploatare pe termen scurt; d) Capital permanent – datorii financiare; e) Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt. 56. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie să fie: a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%. 57. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.

226


58. Pe baza relaţiei: Capital permanent , se determină: Capital total

a) b) c) d) e)

rata lichidităţii curente; rata solvabilităţii generale; rata stabilităţii financiare; rata îndatorării totale; viteza de rotaţie a capitalului permanent.

59. Fondul de rulment se calculează cu relaţia: a) capital propriu – active circulante; b) capital permanent – active circulante; c) capital permanent – active imobilizate; d) (stocuri + creanţe) – datorii financiare; e) active circulante – datorii curente. 60. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor, a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; d) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă; e) disponibilul de fond de rulment. 61. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: Fond de rulment = 0,5 în perioada de bază (P0); Stocuri Fond de rulment = 0,9 în perioada curentă (P1). Stocuri

Această situaţie semnifică: a) scăderea stocurilor fără mişcare; b) diminuarea creanţelor; c) creşterea obligaţiilor faţă de furnizori; d) diminuarea ratei de finanţare a stocurilor; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.

227


62. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 63. Pe baza relaţiei: Capital permanent , se determină: Pasiv total

a) b) c) d) e)

viteza de rotaţie a capitalului permanent; rata îndatorării; rata solvabilităţii generale; rata stabilităţii financiare; rata lichidităţii curente.

64. Pe baza datelor: Indicatori Cifra de afaceri Soldul mediu al activelor circulante, din care: – stocuri – creanţe

u.m. lei lei

P0 60.000 7.500

P1 66.000 8.070

lei lei

4.500 3.000

4.770 3.300

T = 360 zile Influenţa soldului mediu al creanţelor asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante este de: a) – 4,00 zile; b) – 1,10 zile; c) – 1,63 zile; d) + 1,63 zile; e) + 4,00 zile. 65. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0) Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1) Fond de rulment/Stocuri = 0,9. 228


Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor. 66. Pe baza indicatorilor: Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Active imobilizate

u.m. lei lei pers.

P0 144.000 24.000 120.000

P1 160.000 32.000 140.000

Modificarea procentuală a fondului de rulment este de: a) – 5, 00%; b) + 7,00%; c) + 8,33%; d) + 5,00%; e) – 8, 33%. 67. Solvabilitatea unei firme presupune: a) capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la scadenţă; b) capacitatea firmei de a-şi transforma activele în disponibilităţi; c) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile faţă de stat; d) capacitatea firmei de a plăti furnizorii de materiale; e) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile bancare. 68. Pe baza relaţiei:

Capital propriu , Capital propriu + Credite bancare

se determină: a) rata datoriilor; b) gradul de îndatorare; c) lichiditatea patrimonială; d) solvabilitatea imediată; e) solvabilitatea patrimonială.

229


69. Fondul de rulment poate fi definit astfel: a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile permanente; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea curentă; c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante; e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate. 70. Pe baza relaţiei:

Creanţe (sold mediu) , Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA)

se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 71. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligaţiilor (sold mediu) = 112%. Înseamnă: a) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi sporirea valorii acestora; b) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi scăderea acestora; c) creşterea surselor de finanţare a investiţiilor; d) creşterea obligaţiilor şi mărirea duratei mediei de folosire a surselor atrase; e) creşterea obligaţiilor ca urmare a inflaţiei. 72. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment; 230


c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut. 73. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie semnifică: a) un risc de insolvabilitate; b) un dezechilibru financiar; c) degajarea unui fond de rulment pozitiv; d) degajarea unor surse pentru finanţarea investiţiilor; e) o incapacitate de plată. 74. Indicele fondului de rulment = 106%; indicele activelor imobilizate = 104%; indicele capitalului propriu = 108%. Aceasta înseamnă că: a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului propriu; d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung. 75. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie să fie: a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%. 76. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0): Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1): Fond de rulment/Stocuri = 0,9. Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor. 231


77. Pe baza relaţiei: a) b) c) d) e)

Capital permanent , Pasiv total

se determină:

viteza de rotaţie a capitalului permanent; rata îndatorării; rata solvabilităţii generale; rata stabilităţii financiare; rata lichidităţii curente.

78. Pe baza relaţiei: Creanţe (sold mediu) Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA) să se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 79) Fondul de rulment poate fi definit astfel: a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile permanente; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea curentă; c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante; e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate. 80. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment; c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut.

232


81. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 82. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor; a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; f) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă; g) disponibilul de fond de rulment. 83. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total. 84.

Rata finanţării imobilizărilor

Capital permanent Active imobilizate

> 1

semnifică: a) un dezechilibru financiar; b) un risc de insolvabilitate ridicat; c) o incapacitate de plată; d) degajarea unui fond de rulment pozitiv; e) o incapacitate de autofinanţare sporită. 85. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de rulment; 233


b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare; c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent. COMPLETATION

1. Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al evoluţiei reale a fenomenului economic, şi anume: de la rezultatele procesului către _______. 2. Valoarea adăugată se calculează ca diferenţă dintre valoarea producţiei exerciţiului şi _______. 3. Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută, producţia stocată şi producţia _______. 4. Relaţia:

VA ⋅ 1000 , în care VA reprezintă valoarea adăugată; M

M- valoarea resurselor materiale consumate, semnifică valoarea adăugată la 1 000 lei valoare …… . 5. Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de pragul de _______. 5. Cantitatea de resurse materiale consumată pentru obţinerea unei unităţi de produs poartă denumirea de consum …. . 6. Raportul dintre mijloacele fixe active şi mijloacele fixe este cunoscut sub denumirea de ……. . 7. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie se măsoară cu indicatorul ….. . 8. Relaţia: ΔT = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 în care T reprezintă fondul total de timp, Wh - productivitatea medie orară, va valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului, semnificativă efectul modificării timpului de muncă asupra …… . 9. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creştere a _______. 234


10. Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea medie a muncii determină realizarea de economi privind cheltuielile cu _______. 11. Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă proporţională cu _______. qv ⋅ c ⋅1000 , în care qv reprezintă 12. Cu ajutorul relaţiei: qˆv ⋅ p

∑ ∑

cantitatea de produse vândute, c – costul unitar al produselor; p – preţul unitar al produselor se determină indicatorul _______. 13. Prin raportarea indicatorilor de măsurare a efectului la numărul mediu de salariaţi se determină următoarele forme ale productivităţii muncii: productivitatea medie anuală a muncii, productivitatea medie zilnică şi …….. . 14. Factorii care influenţează modificarea profitului pe salariat sunt: productivitatea medie anuală şi ……. . 15.

Relaţia:

(Re− Dob ) Dft , Cp

în

care:

Re

reprezintă

rentabilitatea economică; Dob – costul mediu al capitalului împrumutat; Dft – datorii financiare totale; Cp – capitalul propriu, semnifică efectul …… . 16. Efectul direct al modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital, în cazul accelerării, sau o ….., în cazul încetinirii. 17. Sistemul de factori pe bază căruia se realizează analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante, exprimată în zile, este format din: cifra de afaceri şi ……. . 18. Corelaţia dintre suma creanţelor şi cea a obligaţiilor pe termen scurt şi dintre termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant în creanţe şi termenul mediu de folosire a surselor atrase generează fluxuri băneşti care influenţează pozitiv sau negativ ……. . 19. Măsura în care activele totale pot acoperi datoriile totale se determină cu ajutorul ratei ……. . 20. Lichiditatea unei firme reflectă capacitatea acesteia de a plăti datoriile ….. . 235


21. Fluxul monetar net care reprezintă fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar poartă denumirea de …… . 22. Echilibrul financiar al unei firme se analizează cu ajutorul indicatorilor: fond de rulment, necesar de fond de rulment şi …….. . Cf 23. Relaţia: , în care Cf reprezintă cheltuielile fixe; R V 1− RV rata medie a cheltuielilor variabile, reprezintă cifra de afaceri _______. 24. Relaţia:

λ ⋅100 , în care λ reprezintă pragul de CA cν

rentabilitate, CA cν - cifra de afaceri critică, semnifică riscul _______. 25. Metoda scorurilor constă în construirea de modele pentru previzionarea riscului de faliment al firmei, pe baza tehnicilor analizei discriminante a caracteristicilor financiare cu ajutorul ………. . 26. Aprecierea riscului financiar se face prin …… . 27. Riscul financiar poate fi evaluat, ca şi în cazul riscului economic, cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de …….. . 28. Coeficientul de levier al exploatării stă la baza evaluării riscului …….. . 29. O firmă se găseşte într-o situaţie confortabilă când veniturile din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu peste ……. . SHORT ANSWER

1. Modelul economic reprezintă reproducerea simplificată a unor aspecte ale realităţii. În funcţie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele: imitative, analogie şi simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în analiza economico-financiară? 2. Analiza economico-financiară are o metodă proprie, care constă în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeşte prima etapă a analizei? 3. În cazul în care factorii de influenţă sunt legaţi de rezultatul economic prin legături de tip funcţional se aplică diverse metode de calcul al influenţei factorilor asupra modificării indicatorilor analizaţi. Ce metodă 236


de calcul se aplică în cazul în care între rezultatul economic şi factorii de influenţă există o legătură de sumă sau/şi diferenţă? 4. Analiza calităţii se realizează la nivelul de produs şi la nivel de firmă. Cum se numeşte coeficientul cu ajutorul căruia se determină calitatea la nivel de firmă? 5. În cazul relaţiei de produs între factorii de influenţă, aplicarea metodei substituirilor în lanţ se realizează prin parcurgerea a trei etape de analiză. Cum se defineşte a doua etapă de analiză? 6. Metoda substituirilor în lanţ, considerată de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplică în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de produs sau raport. Aplicarea acestei metode impune respectarea unor principii. Definiţi unul din principiile de bază care stă la baza aplicării metodei substituirilor în lanţ. 7. Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a factorilor care au determinat modificarea acestuia. Care este modelul de analiză a valorii adăugate care pune în evidenţă influenţa cheltuielilor de natură materială? 8. Cum stabiliţi influenţa valorii producţiei marfă fabricată asupra modificării producţiei marfă la 1 000 lei mijloace fixe? 9. Cum stabiliţi influenţa valorii resurselor materiale consumate asupra modificării producţiei fabricate la 1 000 lei valoare transmisă? 10. Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul căruia se analizează cheltuielile materiale aferente exploatării? 11. Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se efectuează în corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor? 12. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul modelelor şi a indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creşterea salariului mediu. Care este formula de calcul a indicelui corelaţiei? 13. Cum se determină productivitatea marginală a muncii? 14. Rentabilitatea este unul din cei mai sintetici indicatori de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a firmei. Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori. Care sunt cele două categorii de indicatori? 237


15. Analiza structurală a profitului are drept scop evidenţierea ponderii dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi. Care sunt tipurile de activităţi care se desfăşoară în cadrul unei firme? 16. Rezultatul brut al exploatării măsoară profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare şi arată ce-i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată se scad cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozitele şi taxele (cu excepţia impozitului pe profit). Ce nevoi financiare trebuie să acopere rezultatul brut al exploatării? 17. Care sunt factorii de influenţă ai ratei rentabilităţii resurselor consumate? 18. Cum se calculează cifra de afaceri critică? 19. Ce model de determinare a ratei rentabilităţii economice cunoaşteţi? 20. Cum determinaţi indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate? 21. Când firma apelează la împrumuturi, condiţia ca rentabilitatea financiară să crească este ca rentabilitatea economică să fie superioară costului mediu al capitalului împrumutat. Cum este efectul de levier în condiţiile în care rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii? 22. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate? 23. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale? 24. Cum se determină rata autonomiei financiare globale? 25. Cum stabiliţi influenţa modificării cifrei de afaceri asupra duratei unei rotaţii a activelor circulante? 26. Care sunt principalele tipuri de bilanţ folosite în analiza financiară a firmei? 27. Cum determinaţi necesarul de fond de rulment pe baza bilanţului financiar? 28. Care sunt criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate? 29 În analiza riscului de faliment prin metoda ratelor se utilizează ratele de lichiditate, solvabilitate şi ratele de structură financiară de pasiv. Cum se determină lichiditatea patrimonială? 30. Care sunt indicatorii cu ajutorul cărora se evaluează riscul financiar? 238


Răspunsuri:

TRUE/FALSE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

F A F A F T T T F T A A F A A F F F A F A A A F A A A A A

239


COMPLETATION 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

factori consumuri intermediare imobilizată transmisă rentabilitate compoziţia tehnologică

Cp =

Q1 ⋅ 100 Q max

valorii adăugate salariului mediu salariile producţia cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri productivitatea medie orară profitul mediu la 1 leu CA de levier imobilizare de capital soldul mediu al activelor circulante disponibilităţile băneşti ale firmei de solvabilitate generală pe termen scurt cash-flow trezoreria netă critică de exploatare ratelor pragul de rentabilitate financiară pragul de rentabilitate de exploatare 20%

240


1 2 3 4 5 6 7

8

SHORT ANSWER simbolice calculul modificării rezultatului analizat balanţieră coeficientul mediu generalizat al calităţii determinarea influenţei factorilor asupra modificării rezultatului analizat ex: aşezarea factorilor de analiză, în ordinea de condiţionare economică

⎛ M⎞ VA = Qe⎜⎜1 − ⎟⎟ ⎝ Qe ⎠ Qf Qf 1 ΔQf = ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000 Mf 1 Mf 1

9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19 20 21

ΔM =

Qf 0 Qf ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000 M0 M1

cheltuieli materiale la 1000 lei venituri cheltuieli la 1000 lei venituri totale

IC =

I Sa I Wa

Wm =

ΔQ Q1 − Q 0 = T1 − T0 ΔT

profitul şi ratele de rentabilitate de exploatare financiară şi extraordinară remunerarea acţionarilor, menţinerea echipamentului tehnic şi plata impozitului pe profit qv, c, p CAcr = qcrp

Re =

RE ⋅ 100 At

Ipoz = Ve -VePR sau Ipoz(%) =

Ve − Ve PR Ve PR

negativ 241


22

∑ qv p − ∑ qv c ∑ qv c ∑ qv p − ∑ qv c Δp = ∑ qv c 1 1

Δp =

1 1

1 1

23

1 1

1 0

1 1

24 25

∑ qv p − ∑ qv c ∑ qv c ∑ qv p − ∑ qv c ⋅ 100 − ∑ qv p

⋅ 100 −

1

0

1 1

⋅ 100

1 0

⋅ 100

1 1

1

0

1

0

Cpr ⋅ 100 p AC 0 AC 0 ΔCA = ⋅T − ⋅T CA 1 CA 0 Rafg =

26 27 28 29

bilanţul contabil, financiar şi funcţional NFR = (AC – DB) – (DTS – CBTS) supraîndatorarea şi insolvabilitatea

30

indicatorul de poziţie, momentul realizării pragului de rentabilitate şi coeficientul de elasticitate

Lp =

AC DTS

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

MULTIPLE CHOICE b c c e c c a a d d a d a e d

242


16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53

a e a a b a a b b e b c d d d e a a a 1 d c a b a e d e d c e a e a d e d b 243


54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

d c a b c c d e e d d e c a e d a d d c a a e d a d d e d b d e

244


Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate

¡Analiza !

Metode de Calcul în Analiza Matematică: Teorie şi Probleme

Analiza wrażeń

Multivarijaciona Analiza

Analiza numeryczna

Analiza numeryczna

Probleme vitale

Analiza Ilościowa Związków Organicznych

Ekonomska analiza korupcije

Matematička analiza 2